tbc

CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR................pag5-12

CAPITOLUL II

TUBERCULOZA PULMONARA..............................................................pag13-27

1. Definitie

2. Frecventa

3. Etiologie

4. Etiopatogenie

5. Clasificare

6. Simptome

7. Diagnostic pozitiv

8. Tratatment

9. Prognostic

10. Profilazxie

CAPITOLUL III

ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITATLE…………pag22-27

- masurarea si notarea T.A.

- masurarea si notarea pulsului

- masurarea si notarea temperaturii

- masurarea diurezei

- masurarea greutatii corporale

CAPITOLUL IV

ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR DE INVESTIGATIE SI A

EXPLORARILOR PARACLINICE.............................................................pag28-29

1

CAPITOLUL V

PROCESUL DE NURSING.......................................................................pag30-39

CAPITOLUL VI

PREZENTATREA CAZURILOR..............................................................pag40-59

-caz nr.1

-caz nr.2

-caz nr. 3

CONCLUZII …………………………………………………………………pag 60

BIBLIGRAFIE………………………………………………………………..pag.61

2

MOTIVATIE

Am ales sa expun in aceasta lucrare subiectul in cauza, avand ca suport motivele:

· primul motiv consta in implinirea dorintei de informare personala corecta, bazandu-se si

pe sintagma: un om informat este un om prevenit ! . De aceea doresc sa se stie exact

simptomele,modurile de tratament si profilaxia bolii;

· al-doilea motiv este faptul ca am cunoscut afectate de aceasta boala si orice individ

trebuie sa fie constient ca datorita viciilor, neglijentei sau indiferentei contribuie la

agravarea bolii si

Implicit la prelungirea duratei de vindecare si a perioadei de convalescenta;

· ultimul motiv ar fi acela al informarii societatii, lucrul acesta poate reusi doar in masura

disponibilitatii celorlalti de a afla cat mai multe despre boala.

3

INTRODUCERE

Faptul ca tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli ce au afectat umanitatea, a

fost demonstrat prin identificarea tuberculozei vertebrale la mumiile egiptene.

Grecii denumeau aceasta boala phthisis („consumare“), subliniind aspectul dramatic de

emaciere generala, asociat cazurilor cornice netratate. ïn timpul revolutie industriale si în

perioada de urbanizare corespunzatoare din secolele al saptesprezecelea si al

optsprezecelea, tuberculoza a devenit o problema de proportii epidemice în Europa,

cauzând cel putin 20% din totalul deceselor din Anglia si tara Galilor în 1650.

Pe Coasta de Est a Statelor Unite, rata mortalitatii anuale prin tuberculoza la începutul

secolului al nouasprezecelea a fost de 400 la100.000 locuitori.

Etiologia infectioasa a tuberculozei a fost controversata pâna la descoperirea bacilului

tuberculozei, de catre Robert Koch, în 1882. ïmbunatatirea conditiilor socioeconomice si

izolarea pacientilor contagiosi în sanatorii a avut un impact favorabil asupra

epidemiologiei tuberculozei în prima jumatate a secolului al douazecilea. Rata

mortalitatii în Europa si Statele Unite a început sa scada cu câteva decenii înainte de

introducerea medicamentelor antituberculoase, la mijlocul secolului.

4

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FILOZOlLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR

RESPIRATORII

Aparatul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea

schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern.In plus,prin partea superioara a

cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele,un alt segment

al aparatului respirator,datorita corzilor vocale inferioare,realizeaza fonatia.

Aparatul respirator este alcatuit din :

- caile respiratorii organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea nazala si faringele

formeaza caile respiratorii superioare,iar laringele trahea si bronhiile - caile respiratorii

inferioare.

- plamanii,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze(oxigen si dioxid de carbon).

CAILE RESPIRATORII

CAVITATEA NAZALA – primul segment al cailor respiratorii.

Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.Fosele nazale se

afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de protectie.

FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie,

respiratorie si digestiva.

LARINGELE,este situat in partea anterioara a gatului,sub osul hioid,deasupra

traheei,proeminand sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje neperechi

(cartilajul tiroid,cricoid,epiglotic)si trei perechi (cartilajele aritonoide,corniculate si

cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La interior este captusit de o

mucoasa care determina in cavitatea laringelui,patru plici numite corzi vocale,doua

superioare si doua inferioare.

TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara a laringelui

pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.Este situata anterior de esofag.Are doua

segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase sunt incomplete posterior,unde se afla

5

o membrana musculabifroelastica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului

alimentar in timpul deglutitiei.La exterior se afla tesut conjunctiv,iar la interior mucoasa

traheala,formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,avand si celule care secreta

mucus.

BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezulta te din

bifurcarea traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla pintenele traheeal.

Bron-hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman,ramnificandu-se

si formand astfel arborele bronsic.Structura bronhiilor este aceiasi cu a traheei.

PLAMANII

Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati in cavitatea

toracica,deasupra diafragmului.Au forma unor jumatati de con sectionat de la virf spre

baza,masa medie a celor doi plamani este de 1300g.

Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin inter-mediul

difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga cu lobul stang al

ficatului,cu fundul stomacului si cu splina;

- varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului

- fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si prezinta la

plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar plamanul stang numai

fisura oblica;

- fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este locul de

intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia principala,artera si

venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi si vase limfatice).

STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind formate

dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.

Lobii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua fisuri,in timp ce

lobii plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o fisura.Fiecare lob este alcatuit

din segmente,care reprezinta unitatiile anatomice,functionale si clinice ale

plamanului.Fiecare segment este format din lobul,unitatiile morfofunctionale ale plamanilor

care au forma piramidei,cu baza spre suprafata plamanilor,iar varful suspendat de o bronhie

supra- lobulara,indreptat spre hil.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre

elastice,celule conjunctive si celule macrofage.

6

ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se

ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare.Bronhiile

segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund

prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului,devenind bronhiile intralobilare.Bronhiile

intra lobilare se ramifica,lal randul lor dind nastere bronhiilor terminale,numite astfel

deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic,cu rol de a conduce aerul.Bronhiile

terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase) care se continua cu canalele

alveolare,ai caror pereti reprezinta dilatatii in forma de saci alveolari,in care se deschid

alveolele.Totalitatea elementelor care continua o bronhiola terminala formeaza acinul

pulmonar.

Epiteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub ea ,membrana

bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana care este

strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.

VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ; functionale

si nutritive.

VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este

reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.

Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmonara stanga si

dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin artera urmareste

ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul pulmonar si se capilarizeaza in jurul

alveolelor pulmonare.La nivelul acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat

alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare.Aceste

vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen in atriul stang,de unde

va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot organismul.

Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de artarele si

venele bronsice.Arterele bronsice provin prin aorta toracala ,iar venele bronsice se deschid in

sistemul azyges.

Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste plamanii

la exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice.Cele doua foite se

continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Intre cele doua foite se afla cavitatea

pleurala spatiuvirtual,in care exista presiune negativa cu rol important in mecanica

7

respiratiei.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin lichid seros,care mentine umeda

suprafata lor ,usu- rind alunecarea plaminului in timpul miscarilor respiratorii. Cavitatea

pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala contine aer (pneumotorax) sange

(hemotorax) sau puroi (piotorax).

MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale celor doi

plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana vertebrala toracala si de

catre extremitatiile posterioare ale coastelor.In mediastine se gasesc;inima invelita de

pericard , vasele mari ; venele cave superioare si inferioare,cele patru vene pulmonare,artera

aorta ,trunchiul pulmo-nar cu ramurile lui,traheea si cele doua bronhii principale.

8

RESPIRATIA

RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in

general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la nivelul

celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,realizat din metabolismul

celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor sisteme morfofunctionale

in mai multe etape strans corelate,intr-o stricta succesiune,acestea sunt : ventilatie

pulmonara,difuziunea si schimbul de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare,transportul

gazelor in sange si respiratie celulara.

VENTILATIA PULMONARA

Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant si

alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre alveole si

eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.

MISCARILE VENTILATORII

Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului

cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care este solidarizat de

aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-

pulmonar se realizea-za in cursul a doua miscari de sens opus,definite ca miscarea

inspiratorie si miscarea expiratorie.

In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o crestere a

volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o consecinta a

cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi-nal si transversal.

O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plama-

nilor,favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si

determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.

Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au drept

consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune atmosferica

(aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de presiune datorita caruia aerul

atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in miscare a aparatului toracopulmonar

9

ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii sa depaseasca o serie de forte

opozante de sens contrar,generator de insasi particularitatile structurale ale aparatului toraco-

pulmonar. Dintre fortele opozante o deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele

elastice,vascoase,inertiale.

Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar inspiratiei,in cursul

careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al plamanului.In conditii de

repaus,expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia musculaturii respiratorii.Revenirea

cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este consecinta refractiei tesuturilor elastice

ale aparatului toraco-pulmonar care au fost desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza

sub forma de energie cinetica,energia potentiala acumulata.Ca urmare a scaderii volumului

pulmonar in cursul respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3

mm Hg),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia

aerul din plamani iese catre exterior.

VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE

In cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror marime este

in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc. si a caror cuantificare poate

aduce informatii asupra integritatii aparatului toraco-pulmonar.Evaluarea volumelor se face

prin spirometrie si mai ales prin spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul

spirometrelor.Spirometrele sunt de mai multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.

Metoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistra-rea grafica a

volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si expiratorii.In

alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme:

- sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu clopotul,permite

inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia volumului de aer

introdus.

- sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand efectuarea

succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau sa expire

atmosfera ambianta.

- sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o substanta

absorbanta a dioxidului de carbon.

10

In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ constanta

evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces.

- sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant inlocuind astfel

oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei volumului de aer

curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii ascendente (inspir) si

descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer maximal,la sfarsitul unei

inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie,iar prin efectuarea

unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra volumul de

rezerva expiratorie

Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in

cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele adulte este

de 500 ml.

Volumul inspirator de rezerva (VIR),reprezinta volumul maxim de aer ce poate fi inspirat

la sfarsitul unei inspiratii de repaus.

Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. ceea ce reprezinta 60% din capacitatea

vitala.

Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care poate fi

expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti este de 1200ml.,adica

aproximativ 25% din capacitatea vitala.

Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la sfarsitul unei

expiratii maximale.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea ce reprezinta

aproximativ 25% din capacitatea vitala.

Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe volume

pulmonare astfel :

- capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in plaman la

sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare mentionate.Valoarea

ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu-se in consideratie o valoare de

6000ml.

Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman printr-o

expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala cu suma a trei volume

11

pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ 4700ml.

reprezentand in jur de 75% din CPT;

- Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman

la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei,se poate obtine prin insumarea VER + VR

,ea reprezentand aproximativ 50% din CPT;

- Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus in plaman

printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei este

echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din CPT.

DEBITELE VENTILATORII. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o serie de

parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar,pentru obtinerea unei informatii

legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii.

Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de un minut

in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si frecventa

oscilatiei.

Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce poate fi

ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii,el poate

atinge valori de pana la 1501 /min. la persoanele antrenate.

VENTILATIA ALVEOLARA. La sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul

plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.participa la

schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ 150

ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de gaze,fapt pentru

care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic.

Din cei 500 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de repaus,150ml. vor

primeni aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 350 ml.se adauga aerului alveolar.Cu

alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea de aer care patrunde in plamani

dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic (Vsma) in timp de un minut.

Va = V – Vsma x f

12

CAPITOLUL II

TUBERCULOZA PULMONARA

DEFINITIE

Tuberculoza este o boala infecto contagioasa cauzata de bacterii apartinând

complexului Mycobacterium tuberculosis. Boala afecteaza de obicei plamânii, desi în

pâna la o treime din cazuri sunt implicate alte organe.

Daca este tratata adecvat, tuberculoza cauzata de tulpini chimiosensibile este curabila

în toate cazurile.Daca nu este tratata, boala poate fi fatala în decurs de 5 ani în mai mult

de jumatate din cazuri. Transmiterea are loc de obicei pe cale aerogena, prin raspândirea

particulelor infectante produse de catre pacientii cu tuberculoza pulmonarå contagioasa.

AGENTUL ETIOLOGIC

Micobacteriile apartin familiei Mycobacteriaceae si ordinului Actinomycetales. Dintre

speciile patogene apartinând complexului M. tuberculosis, agentul cel mai frecvent si

important al bolii la om este chiar M.tuberculosis.

Microorganismele strâns înrudite ce produc asemenea infectie la om sunt

reprezentate de catre Mycobacteriumbovis (bacilul tuberculozei bovine, o cauza

importanta a tuberculozei transmise prin lapte nepasteurizat în trecut, astazi, cauza unei

mici proportii din cazurile din tarile în curs de dezvoltare) si de catre Mycobacterium

africanum (izolat la o mica parte din cazurile din Africa Centrala si de Vest). ïn plus, M.

tuberculosis este înrudit cu alti agenti patogeni apartinând genului Mycobacterium, ce

produc boli la om,cum ar fi agentul etiologic al leprei (Mycobacterium leprae; si

micobacterii, altele decât cele tuberculoase sau netuberculoase .Unele dintre aceste ultime

microorganisme devin agenti patogeni oportunisti din ce în ce mai importanti.

M. tuberculosis este o bacterie cu forma de bacil subtire, nesporulata, slab aeroba, cu

dimensiuni cuprinse între 0,5 çi 3 μm. Micobacteriile, inclusiv M. tuberculosis, nu se

coloreaza cu usurinta si sunt frecvent neutre la coloratia Gram. Totusi, odata realizata

coloratia, bacilii nu pot fi decolorati cu acidalcool,o caracteristica justificând clasificarea

lor ca bacili

13

acid-alcoolo-rezistenti (BAAR). Rezistenta la actiunea acizilor se datoreaza în principal

continutului mare al microorganismelor în acizi micolici, acizi grasi cu lant lung si

legaturi încrucisate între lanturi si alte lipide ale peretelui celular.Alte microorganisme,în

afara de micobacterii, ce prezinta o anumita acido-rezistenta includ specii din genurile

Nocardia si Rhodococcus,Legionella micdadei si protozoarele Isospora si

Cryptosporidium.

ETIOPATOGENIE

Interactiunea M. tuberculosis cu gazda umana începe atunci când sunt inhalate

particulele infectante ce contin microorganisme provenite de la pacientul contagios. ïn

timp ce majoritatea bacililor inhalati sunt retinuti în caile aeriene superioare si sunt

expulzati de catre celulele ciliate ale mucoasei, o parte din ei (de obicei mai putin de

10%) ajung în alveole. La acest nivel, macrofagele alveolare activate nespecific

fagociteaza bacilii. Echilibrul între activitatea bactericida a macrofagului si virulenta

bacilului este corelat probabil cu existenta peretelui celular bacterian bogat în lipide

si a capsulei sale glicolipidice, care confera rezistenta la actiunea complementului si a

radicalilor liberi ai fagocitelor. Numarul de bacili invadanti este de asemenea

important.

Mai multe observatii sugereaza ca si factorii genetici joaca un rol cheie în rezistenta

nonimuna înnascuta la infectia cu M. tuberculosis. Existenta acestei rezistente este

sugerata de catre gradele diferite de susceptibilitate la tuberculoza în populatii diferite ïn

stadiul initial al interactiunii gazda-bacterie, fie macrofagele gazdei limiteaza

multiplicarea bacilara prin productia de enzime proteolitice si citokine, fie bacilii încep sa

se multiplice.

Daca bacilii se multiplica, creçterea lor determina rapid distrugerea macrofagului,

care se lizeaza , Aceste stadii initiale ale infectiei sunt de obicei asimptomatice. obicei

asimptomatice.

La doua pâna la patru saptamâni de la infectie se dezvolta doua reactii suplimentare

ale gazdei la actiunea M. tuberculosis: o reactie de distrugere tisulara si o reactie de

activare a macrofagelor

14

Desi ambele reactii pot inhiba cresterea micobacteriilor, exista un echilibru între ele,ce

determina forma de tuberculoza ce se va instala ulterior

Odata cu dezvoltarea imunitatii specifice si acumularea unui numar mare de macrofage

activate la sediul leziunii primare, iau nastere leziuni granulomatoase (tuberculii). Aceste

leziuni sunt alcatuite din limfocite si macrofage activate, ca de exemplu celulele

epiteloide si celulele gigante. Initial, reactia de distrugere tisulara instalata recent este

singurul eveniment capabil de a limita cresterea micobacteriilor în interiorul

macrofagelor. Aceasta reactie, mediata de produsi bacterieni variati, nu numai ca distruge

macrofagele, dar mai produce si necroza solida precoce în centrul tuberculului.

Desi M. tuberculosis poate supravietui, cresterea sa este inhibata în acest mediu

necrotic de catre presiunea partiala scazuta a oxigenului, pH-ul scazut si alti factori. ïn

acest moment, unele leziuni se pot vindeca prin fibroza si calcificare, pe când altele vor

suferi o evolutie ulterioara.

CLASIFICARE:

-tuberculoza:

- Pulmonara

Primara

Postprimara(secundara)

-Extrapulmonara

Pleurala

Ganglionara

Pericardica

Genitourinara

Oteoarticulara

Gastrointestinala

Miliaria sau tuberculoza diseminanta

Meningita tuberculoasa

15

SIMPTOME

La începutul evoluiei bolii, simptomele si semnele sunt frecvent nespecifice si

insidioase, constând în principal din febra, transpiratii nocturne, scadere în greutate,

anorexie, alterarea starii generale si astenie. Totusi, în majoritatea cazurilor apare

eventual tuse – initial posibil neproductiva si apoi asociata cu producerea de sputa

purulenta.

Se semnaleaza frecvent prezenta sputei striate cu sânge. Hemoptizia masiva poate

surveni ca o consecinta a erodarii unui vas patent localizat în peretele unei caverne.

Totusi, hemoptizia se mai poate datora ruperii unui vas dilatat într-o caverna (anevrism

Rasmussen)sau formarii unui aspergilom într-o caverna veche.

Durerea toracica cu caracter pleuritic apare uneori la pacienti cu leziuni

parenchimatoase subpleurale, dar mai poate fi o consecinta a suprasolicitarii musculare

datorate tusei persistente.

Boala extensiva poate produce dispnee si (ocazional) sindromul detresei respiratorii a

adultului (ARDS).

Semnele fizice sunt de utilitate restrânsa în tuberculoza pulmonara. Multi pacienti nu

au modificari detectabile la examenul fizic toracic, pe când altii prezinta raluri inspiratorii

în zonele afectate, ce apar mai ales dupa tuse. Ocazional, se pot auzi raluri ronflante

datorate obstructiei bronsice partiale

si un suflu amforic clasic, în zonele cu caverne mari.

Manifestarile sistemice includ febra (frecvent subfebrilitate cu character intermitent) si

scaderea în greutate. ïn unele cazuri, apar paloarea si hipocratismul digital. Modificarile

hematologice cele mai frecvente includ anemia usoara si leucocitoza. S-a mai descries

hiponatremie datorata sindromului de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic

(SIADH).

DIAGNOSTIC

Cheia diagnosticului de tuberculoza este un indice înalt de suspiciune.

Diagnosticul nu este dificil la un pacient cu risc crescut – de ex., un alcoolic fara

locuinta care se prezinta cu simptome tipice si un aspect radiologic toracic clasic, ce arata

16

infiltrate în lobii superiori cu prezenta cavernelor. Pe cealalta parte, diagnosticul poate fi

usor trecut cu vederea la pacientii din azilele de batrâni sau la adolescentii cu un infiltrat

focal.

Frecvent, diagnosticul este suspicionat prima oara atunci când radiografia toracica a

unui pacient evaluat pentru simptome respiratorii este anormala. Daca pacientul nu

prezinta alte afectiuni medicale care sa produca complicatii cu favorizarea

imunosupresiei, radiografia toracica poate indica imaginea tipica de infiltrate în lobii

superiori, cu prezenta cavernelor.

Cu cât întârzierea între debutul simptomelor si diagnostic este mai mare, cu atât

probabilitatea de descoperire a bolii cavitare este mai mare. Pe de alta parte, pacientii cu

imunosupresie,inclusiv cei cu infectie HIV, pot prezenta aspecte „atipice“ pe radiografia

toracica – de ex., infiltrate în regiunile inferioare, fara formarea de caverne

Examenul microscopic al BAAR Un diagnostic prezumtiv este bazat de obicei pe

identificarea BAAR la examenul microscopic al unei probe diagnostice, cum ar fi un

frotiu efectuat din sputa expectorata sau dintr-un fragment tisular.

La pacientii cu suspiciune de tuberculoza pulmonara trebuie furnizate laboratorului

trei probe de sputa preferabil recoltate dimineata, pentru efectuarea frotiului pentru

BAAR si a culturilor micobacteriologice.

Daca se obtine un fragment tisular, este de o importanta critica ca portiunea de proba

din care se intentioneaza sa se realizeze culturi sa nu fie tinuta în formaldehida.

Cultura micobacteriana Diagnosticul definitiv depinde de izolarea si identificarea M.

tuberculosis într-o proba diagnostica – în majoritatea cazurilor, o proba de sputa obtinuta

de la un pacient cu tuse productiva. Probele trebuie inoculate într-un mediu cu ou sau pe

baza de agar si incubate la 37°C în atmosfera de CO2 5%. Deoarece majoritatea speciilor

de micobacterii, inclusiv M. tuberculosis, au crestere lenta, pot fi necesare 4-8 saptamâni

înainte de detectarea cresterii

Proceduri radiologice Dupa cum s-a indicat mai sus, suspiciunea initiala de

tuberculoza pulmonara este frecvent bazata pe aspectul anormal al radiografiei toracice la

un pacient cu simptome respiratorii. Desi tabloul „clasic“ este cel al bolii localizate la

nivelul lobului superior cu infiltrate si caverne, în fapt poate fi întâlnit orice aspect

17

radiologic – de la un film normal sau un nodul solitar, la infiltrate alveolare difuze la un

pacient cu ARDS., nici un aspect radiographic nu poate fi considerat patognomonic.

Intradermoreactia la PPD

- este cel mai larg utilizata în screening-ul infectiei cu M. tuberculosis

Testul are o valoare limitata în diagnosticul tuberculozei active, datorata sensibilitatii si

specificitatii sale reduse.

Reactiile fals-negative sunt frecvente la pacientii imunodeprimati si la cei cu

tuberculoza agresiva.

Reactiile positive sunt obtinute uneori când pacientii au fost infectati cu

M.tuberculosis, dar nu au boala activa, si atunci când persoanele respective au fost

sensibilizate prin infectii cu micobacterii netuberculoase sau vaccinare BCG.

Proceduri diagnostice suplimentare si alte teste diagnostice pot fi utilizate atunci când

se suspecteaza tuberculoza pulmonara.

Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hiperton poate fi utila

la pacientii care nu sunt capabili sa expectoreze spontan o proba de sputa.

18

TRATAMENT

Cinci medicamente majore sunt considerate agentii de prima linie în tratamentul

tuberculozei : izoniazida, rifampicina, pirazinamida, etambutolul si streptomicina

Primele patru, ce sunt administrate de obicei oral, sunt bineabsorbite, cu concentratii

serice maxime la 2- 4 ore si eliminare aproape completa în 24 ore. Acesti agenti sunt

recomandati pe baza activitatii lor bactericide (capacitatea de a reduce rapid numarul

microorganismelor viabile), a activitatii de sterilizare (capacitatea de a omorî toti bacilii

si astfel de a

steriliza organul afectat, masurata prin capacitatea de a preveni recaderile) si a ratei

scazute de inducere a chimiorezistentei.

Datorita unui nivel scazut al eficientei si a gradului mai ridicat de intoleranta si

toxicitate, unele medicamente din linia a doua sunt utilizate doar pentru tratamentul

pacientilor cu tuberculoza rezistenta la medicamentele din prima linie.

In acest grup sunt incluse medicamentele injectabile, cum sunt kanamicina, amikacina

si capreomicina si agentii cu administrare orala: etionamida, cicloserina si PAS.

Recent,antibioticele chinolonice au fost adaugate acestei liste; desi ofloxacina este în

general recomandata, sparfloxacina si levofloxacina au fost mai active în studiile

experimentale.

Alte medicamente din linia a doua includ clofazimina, amitiozona

Regimurile terapeutice cu durata scurta sunt împartite într-o faza initiala sau

bactericida si o faza de continuare sau de sterilizare. In timpul fazei initiale, majoritatea

bacililor tuberculosi sunt omorâti, simptomele dispar si pacientul devine necontagios.

Faza de continuare este necesara pentru a elimina bacilii „persistenti“ semidormanti

19

Medicamentele si dozele recomandate pentru tratamentul

initial al tuberculozei la adult*

Zilnic De trei

Medicament ori pe saptamâna

Izoniazida 5 mg/kg, max. 300 mg 15 mg/kg, max. 900 mg

Rifampicina 10 mg/kg, max. 600 mg 10 m /kg, max. 600 mg

Pirazinamida 15-30 mg/kg, max. 2 g 50-70 mg/kg, max. 3 g

Etambutol 15-25 mg/kg 25-30 mg/kg

Regimul terapeutic de electie în aproape toate formele de tuberculoza, atât la adulti cât si

la copii, consta într-o faza initiala de 2 luni, cu administrare de izoniazida, rifampicina si

pirazinamida, urmata de o faza de continuare de 4 luni, cu administrare de izoniazida si

rifampicina .

Cu exceptia pacientilor la care, pe baza datelor epidemiologice, pare improbabila o

infectie initiala cu o tulpina chimiorezistenta, trebuie introdus etambutolul (sau

streptomicina) în regimul terapeutic în primele doua luni,

sau pâna devin disponibile rezultatele testarii sensibilitatii la medicamente.

Tratamentul este administrat cel mai frecvent zilnic pe toata durata curei, desi

regimurile intermitente (fie de trei ori pe saptamâna pe toata durata curei, fie o faza

initiala de administrare zilnica, urmata de un tratament cu administrare de doua ori pe

saptamâna în timpul fazei de continuare) produc aceleasi rezultate. La pacientii cu

tuberculoza pulmonara cu culturi din sputa negative, durata tratamentului poate fi redusa

la un total de 4 luni. Piridoxina (10-25 mg/zi) trebuie adaugata regimului terapeutic

administrat pacientilor cu risc crescut de deficienta a acestei vitamine(de ex., alcoolici,

20

personae malnutrite, femei gravide si care alapteaza si pacienti cu afectiuni ca

insuficienta renala cronica, diabetul çi infectia HIV sau SIDA, care sunt de asemenea

asociate cu neuropatia).

Monitorizarea raspunsului la tratament se face evaluarea bacteriologica este metoda

preferata de monitorizare a raspunsului la tratament în tuberculoza.

La pacientii cu boala pulmonara trebuie efectuata lunar o examinare a sputei, pâna

când culturile devin negative. In regimurile recomandate de 6

luni, mai mult de 80% dintre pacienti vor avea culturi din sputa negative la sfârsitul lunii

a doua de tratament. La sfârsitul celei de-a treia luni, aproape toti pacientii trebuie sa

prezinte culturi negative.

La unii pacienti, mai ales cei cu boala cavitara extensiva si un numar mare de

microorganisme, conversia frotiului BAAR poate urma conversiei culturilor. Acest

fenomen se datoreazå probabil expectoratiei si vizualizarii microscopice a bacililor morti.

Atunci când culturile din sputa pacientului ramân pozitive la 3 luni sau peste aceasta

perioada, esecul tratamentului si rezistenta la medicamente trebuie suspectate .

La sfârsitul tratamentului trebuie prelevata o proba de sputa pentru a confirma

vindecarea. Daca efectuarea de culturi micobacteriene nu are valoare practica, atunci

monitorizarea prin examen microscopic al frotiului BAAR trebuie efectuata la 2, 5 si 6

luni. Prezenta frotiurilor pozitive dupa 5 luni trebuie considerata un indiciu al esecului

terapeutic.

PROFILAXIE

Cel mai bun mod de a preveni tuberculoza este diagnosticarea rapida a cazurilor

contagioase, cu administrarea unui tratament adecvat pâna la vindecare.

Strategiile aditionale includ vaccinarea BCG si chimioterapia profilactica.

PROGNOSTICUL

Sub tratament este favorabil .Netratata tuberculoza duce la deces

21

CAPITOLUL AL III

ROLUL NURSEI IN EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE

Masurarea si notarea T.A.

Scopul: - evaluarea T.A. sistolice (maxime) si a T.A. diastolice (minime)

Materiale necesare:

- tensiometru

- stetoscop

- tampoane de vata si alcool

- creion rosu si foaie de temperatura

Pregatirea pacientului:

- asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute

Efectuarea tehnicii:

- nursa se spala pe maini cu apa si sapun

- dezinfecteaza cu alcool tegumentul pacentului, sprijinit si

in extensie

- fixeaza membrana stetoscopului pe artera humurala sub

marginea inferioara a mansetei

- se introduc olivele stetoscopului in urechi se

pompeaza aer din maneta pneumatica cu ajutorul

perei de cauciuc, pana la disparitia zgomotelor

pulsatile

- se decomprima progresiv aerul din manseta prin

deschiderea supapei pana se percepe primul zgomot arterial

(care reprezinta valoarea T.A. maxime ) a carei valoare se

retine

- se continua decomprimarea si se retine valoarea ultimului

zgomot arterial (care reprezinta T.A. minima)

- se scoate manseta

22

- se dezinfecteaza pompa stescopului

Notarea:

- se noteaza valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare

rosie, socotindu-se pentru fiecare linie (sau 10) unitate

coloana de mercur

- se unesc apoi liniile orizontale cu liniile verticale si se

hasureaza spatiul rezultat

- in alte documente se noteaza cifric de exemplu:

T.A. max = 185 mm Hg

T.A. min = 90 mm Hg

De retinut:

- in caz de suspiciune, se repeta masurarea fara a scoate

manseta de la bratul pacientului

- la indicatia medicului se pot face masuratori comparative la

ambele brate

MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Scop: - evaluarea functiei cardio-vasculare

Locuri de masurare: orice artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe

un plan osos: radiala, cubitala,femurala, humerala,carotida

temporala,pedioasa,poplitee;

Materiale necesare - ceas cu secundar

- creion rosu

Pregatirea pacientului – asigurarea repausului fizic si psihic timp de 10-15 minute

Efectuarea tehnicii – spalarea pe maini

- reperarea unei artere

- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

- exercitarea unei presiuni asupra pertelui arterial cu varful degetelor si numararea

pulsatiilor timp de un minut

Notarea – consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura

23

tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii

- se mai noteaza si astfel: P(A.V.)=80/min

MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

Scop – evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.

Locuri de masurare – axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin

Materiale necesare

– termometru maximal

– culoare albastra

– tampoane si solutie dezinfectanta

– lubrefiant

– ceas

Pregatirea pacientului – pregatire fizica si psihica

Efectuarea tehnicii

– nursa se spala pe maini cu apa si sapun

– se scoate termometrul din solutia dezinfectanta se clateste si

se sterge cu o compresa

a) masurarea in axila

- se aseaza pacientul in decubit dorsal sau sezand

- se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

- se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

- se apropie bratul de trunchi, se flecteaza antebratul pe

torace

- termometrul se mentine timp de 10 minute

b) masurarea in cavitatea bucala

- se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau

pe latura externa a arcadei dentare

- pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

- se mentine termometrul timp de 5 minute

24

c) masurarea rectala

- se lubrefiaza termometrul

- se aseaza pacientul in decubit lateral, cu membrele inferioare in semiflexie,

asiguradu-i intimitatea

- se introduce rezervorul cu mercur in rect prin miscari de rotatie si inaintare

- termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

- se mentine temometrul timp de 3 minute

- se scoate termometrul, se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns

mercurul termometrului

Reorganizarea locului de munca

- se spala termometrul, se usuca si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta

(cloramina 1%)

Notarea temperaturii

- temperatura se noteaza printr-un punct pe verticala, socotind ca fiecare linie

orizontala a foii de temperature reprezinta daua diviziuni de grad

- se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

- in alte documente se noteaza cifric: exemplu T=37.7 grade Celsius

MASURAREA DIUREZEI

Defintie

Diureza reprezinta fenomenul de formare si eliminare a urinei timp de 24 h.

Obiective:

- cunoasterea volumului diurezei

- efectuarea unor determinari calitative

Masurarea diurezei

Colectarea urinei pe 24 h:

- se face in recipiente gradate, spalate, clatite si acoperite

- colectarea incepe dimineata la o anumita ora si se termina in ziua urmatoare la aceeasi

ora

25

- se informeaza pacientul asupra necesitatii colectarii urinei corecte si asupra

procedeului

- pacientul urineaza dimineata la ora fixa

- prima emisie se arunca

De retinut:

- golirea vezicii trebuie sa se faca inainte de defecare

- recipientul cu urina este etichetat cu numele pacientului, numarul de salon, sectia

- se tine la rece si ferit de lumina

- dupa golirea recipientului acesta se spala si se dezinfecteaza

- pentru determinarea tolerantei la glucide se vor masura 100 ml din cantitatea totala pe

24 h

Notarea diurezei:

- se noteaza zilnic in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare

cantitatii de urina si zilei respective

- spatiul dintre doua linii orizontale ale foii de temperature corespunde la 100 ml de

urina

MASURAREA GREUTATII CORPORALE

Scop:

- aprecierea starii de nutritie a pacientului

- stabilirea necesitatilor calorice

Materiale necesare:

- cantar antropometric

Pregatirea pacientului:

- se anunta sa nu manance

- pacientul isi goleste vezica urinara

Executie:

- se verifica functionalitatea balantei

26

- se imobilizeaza acul balantei

- se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

- se citesc valorile obtinute

- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon

- se noteaza greutatea in foaia de temperatura

De stiut:

- cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar aceeasi

vestimentatie cantaririi anterioare

27

CAPITOLUL IV

ROLUL NURSEI IN EFECTUAREA ACTELOR

DE INVESTIGATIE

SI EXPLORARI FUNCTIONALE

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

ANALIZE EXECUTIE

- Sange

-pentru determinarea VSH-ului

- se recolteaza 1.6 ml sange intr-o eprubeta cu 0.4 gr

citrat de sodiu 3.8 %

-pentru determinarea hemoglobinei

hmatocritului, leucocitelor

-se recolteaza 2 ml de sange pe cristale de EDTA

1% - 0.5 ml solutie uscata prin evaporare

Urina

-pentru examenul sumar de urina:

- prima urina se arunca, dar se noteaza ora emisiei,

se recolteaza o a doua urina dupa o prealabila

toaleta

-pentru urocultura -se recolteaza urina de dimineata astfel prima

cantitate de urina emisa

(aproximativ 50 ml) se elimina in bazinet apoi fara

sa se intrerupa jetul urinar se recolteaza 5-10 ml

urina intr-o eprubeta sterila, jetul ramas se elimina in bazinet

-Sputa

pentru recoltarea sputei:

-i se ofera pacientului paharul cu apa sa-si clateasca

28

gura si faringele

-i se va oferi vasul de recoltare o sputei

-solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de

tuse

29

CAPITOLUL V

PROCESUL DE NURSING (DE INGRIJIRE)

1.1. Definitie

Procesul de nursing este o metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de

ingrijiri individualizate. El este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o

modificare reala sau potentiala de sanatate.

1.2. Etapele procesului de nursing

Procesul de nursing comporta cinci etape

I. Culegerea de date

Este un proces continuu, deoarece pe tot parcursul muncii sale, nursa nu

inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind fiecare pacient.

II. Analiza si interpretarea datelor

Presupune un examen al datelor si clasificarea lor ce vor conduce nursa la stabilirea

diagnosticului de ingrijire, format din trei parti principale:

a) problema de dependenta a bolnavului

b) cauza problemei de dependenta

c) semne si simptome

III. Planificarea ingrijirilor (planul de interventii cuprinde doua

componente)

a) obiectivele de ingrijire

b) interventiile

Aceasta etapa presupune stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a

mijloacelor de desfasurare ca si a precautiilor care trebuiesc luate. Se tine cont si de

prescriptiile medicale

30

IV. Realizarea interventiilor

Constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate

pentru a obtine rezultatul asteptat.

In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: bolnavul, nursa, echipa de ingrijire,

familia (apartinatorii)

V. Evaluarea

Consta in aprecierea progresului bolnavului in raport cu interventiile nursei si ea

reprezinta o conditie absoluta a calitatii ingrijirilo

Stabilirea celor 14 nevoi fundamentale

1)Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

- scaderea capacitatii plamanului de a asigura o respiratie

buna, datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin:

- dispnee

- obstructia cailor respiratorii

- respiratie inadecvata legata de tuse productive si durere

2)Nevoia de a bea si a manca

- alimentatie inadecvata prin deficit datorita febrei si scaderii ponderale

3)Nevoia de a elimina

- pacientul isi satisface aceasta nevoie in limite normale

4)Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

- intoleranta la activitate

- alterarea starii de confort

- dificultate in a se deplasa datorita: durerii, oboselii accentuate si slabiciunii

5)Nevoia de a dormi si de a se odihni

- neliniste, anxietate, insomnie datorata durerii ambiantei inadecvate

31

6)Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca

- dificultate in capacitatea de a se imbraca si dezbraca determinate de durere,febra

si slabiciune

7)Nevoia de a mentine constanta temperatura corpului in limite normale

- alterarea potentialului temperaturii corpului datorit hipertermiei si procesului

infectios

8)Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

- deficit de autoingrijire

- alterarea indeplinirii rolului propriu

9)Nevoia de a evita pericole

- anxietate si neliniste privind informatiile despre boala pe care o are si cum ar

putea evita ca sa deceleze raul de bine

10)Nevoia de a comunica

- depresie legata de dificultatea de a se adapta bolii

11)Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

- comportament normal corespunzator cultului sau

12)Nevoia de a fi ocupat si a se realiza

- pacientul isi asuma roluri sociale

13)Nevoia de a se recrea

- pacientul exprima dorinta de a participa la activitati

recreative

14)Nevoia de a invata sa-ti pastrezi sanatatea

32

- prezinta interes pentru starea sa de sanatate si pentru acumularea unor cunosdtiinte

privind boala sa

SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE

1) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Diagnostic de nursing

Dificultate de a respira datorita scaderii capacitatii plamanului de a asigura o respiratie

buna manifestata prin:

- dispnee accentuata de efort si decubit

- polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta

- obstruarea cailor respiratorii

- circulatie inadecvata manifestata prin: cianoza buzelor ,unghiilor si tegumentelor

Obiective

- pacientul sa respire lejer pe nas

- sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie

- pacientul sa aiba o circulatie adecvata

Interventii

- sa asigure o pozitie corespunzatoare care sa permita o respiratie cat ,mai usoara

- sa evite eforturile fizice;sa se indeparteze secretiile

- sa se asigure o ventilatie buna si aportul de oxigen

- pacientul va fi invatat sa tuseasca si sa colecteze expectoratia intr un vas special

- administrare de oxigen la anumite intervale de timp si de calmate

Evaluare

- pacientul sa respire mai usor

- pacientul isi dezobstrueaza caile respiratorii prin tuse

- cianoza extremitatilor se mentine

33

- durerea se mai calmeaza

2)Nevoia de a manca si a bea


- alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prin scadere ponderala si inapetenta

Obiective

- sa se asigure caloriile minerale,vitaminele de care pacientul are nevoie prin

alimentele adecvate

- indepartarea anorexiei

- pacientul sa fie echilibrat hidroelectric si nutritional

Interventii

- bolnavului i se va da sa manance sau va fi ajutat de nursa

- se va asigura aportul de lichide prin fructe, lapte ceaiuri, compoturi si sucuri

- se va da alimente bogate in calorii: lapte, oua, carne si branzeturi

Evaluare

- bolnavul reuseste sa se alimenteze si sa se hidrateze.

3) Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

- dificultate de a se deplasa datorita durerii

- dispnee accentuata cu polipnee si tahicardie apoi starii generale grave manifestata

prin imobilizare la pat

Obiective

- bolnavul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale, sa reduca

miscarile

- prevenirea altor complicatii pulmonare, bronchopneumonia de decubit

- mentinerea unei bune circulatii

34

Interventii

- sa se pozitioneze pacientul corect

- eforturile pacientului vor fi minime

- se va pozitiona pacientul semiszand si va fi servit cu tot ceea ce ii trebuie

- se va schimba pozitia pacientului la anumite intervale de timp

- administrare de antalgice

Evaluare

- pacientului i se asigura un anumit (maxim) de confort

- nu apar escare

4) Nevoia de a dormi si a se odihni

Dianostic de nursing

- dificultate de a dormi datorita tusei si dispneei manifestata prin treziri nocturne

repetate

Obiective

- pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ

Interventii

- sa se calmeze tusea dupa ce expectoreaza

- sa se asigure un microclimat adecvat

- sa se asigure aportul de oxigen

- pacientul trebuie sa aiba o pozitie corecta (semisezand)

- trebuiesc adecvate: temperatura, umiditate

- administrare de oxigen

35

Evaluare

- aceasta nevoie este satisfacuta

- dispneea scade

6) Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca


- dificultate de a se imbraca si dezbraca datorita starii grave a pacientului (este

casectic)

Obiective

- pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in timp de trei zile

Interventii

- sa se schimbe pacientul de lenjeria intima, de pat de cate ori este nevoie

Evaluare

- pacientul se poate imbraca si dezbraca cu ajutorul nursei

6) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale


- pacientul nu se poate inveli, nu se poate dezbraca datorita imobilizarii

Obiective

- pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite normale

Interventii

- nursa va inveli pacientul si il va ajuta la imbracat si dezbracat

- va asigura un climat adecvat

Evaluare

- temperatura se mentine in limite normale

36

7) Nevoia de a fi curat si ingrijit, de a proteja tegumentele


- dificultate de a urma prescriptiile de igiena datorita durerii si imobilizarii la pat

Obiective

- pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate

- sa aiba celelalte nevoi fundamentale satisfacute

Interventii

- sa se asigure lenjeria si o igiena corespunzatoare

- sa se explice pacientului necesitatea ingrijirilor de igiena

- se va schimba pacientul si i se va face baie pe regiuni

- se va ajuta pacientul sa se pieptene, sa se spele pe dinti, sa si ingrijeasca unghiile

si sa barbiereasca

Evaluare

- pacientul este curat si ingrijit

8) Nevoia de a comunica


- comunicare insuficienta cu cei din jur datorita prognosticului grav al bolii si

manifestata prin inchidere in sine

Obiective

- pacientul sa comunice cu cei din jur

- inlaturarea starii de depresie

Interventii

37

- psihoterapie

- se va incerca sa i se spuna pacientului ca cei din familie au si ei necazuri, ca

locuiesc departe

- nursa va sta de vorba cu pacientul

Evaluare

- pacientul se simte bine din punct de vedere psihic

- pacientul nu se mai simte singur

9) Nevoia de a evita pericole


- imposibilitatea de a se proteja datorita anxietatii, durerii provocate de anumite

tehnici (injectie, perfuzie)

Obiective

- sa se asigure linistea pacientului

- calmarea durerilor

- sa se indeparteze starea de anxietate

- se se urmareasca functiile vitale

Interventii

- se va explica pacientului ca nu este in pericol

- se vor explica unele tehnici si necesitatea lor

- masaj cu alcool, talc

- schimbarea pozitiei

- administrarea de calmante

Evaluare

- pacientul este mai linistit, mai putin anxios

- durerile au mai cedat

38

- pacientul nu prezinta escare

10)Nevoia de practica religia


- imposibilitatea de a-si practica religia datorita conditiilor de spital manifestata prin

inchiderea in sine

Obiective

- pacientul sa-si practice religia

Interventii

- faciliteaza accesul parohului la patul pacientului pentru impacarea cu sine

- i se acorda impartasanie

Evaluare

- pacientul isi practica religia

39

CAPITOLUL VI

PREZENTARE CAZURI CLINICE

CAZUL CLINIC NR.1

1)Identificarea pacientului:

B.G. sex masculine , 40 ani, cetatenie romana

Data internari:12/02/2012

Data externari:29/08/2012

Domiciliu: Dr.Tr .Severin

Profesie:muncitor necalificat

2)CULEGEREA DE DATE

Antecedente-fara semnificatie

Debut de aproape doua saptamani, prezinta tuse cu hemoptizii, transpirati nocturne,

scadere ponderala ,inapetenta,dispnee

Date personale:nu prezinta nici o afectiune in antecedente

OBICEIURI :-fumeaza aproximativ un pachet pe zi

-consuma cafea

-consuma alcool

-program de masa dezorganizat

- somnul nu este satisfacator din punc de vedere calitativ si cantitaiv

Motivele internarii:

-tuse cu hemoptizi

-transpiratii nocturne

-dispnee

-inapetenta

-scadere ponderala

40

Diagnostic medical: TBC pulmonar activ

Diagnostic de nursing:

-respiratie inadecvata

- circulatie inadecvata

- alimentatie inadecvata

-dificultate in a se deplasa

-dificultate in a se odihni

- incapacitate de a se ingrij

SATISFACEREA INITIALA A NEVOILOR

FUNDAMENTALE



- dificultate de a respira datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin:

- dispnee cu tahipnee


- sputa abundenta

- tuse productiva, durere

Obiective

- pacientul sa respire liber pe nas

- sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie

- diminuarea durerii

- pacientul sa nu devina sursa de infectie

Interventii

41

- pacientul va tusi in mod eficient

- pacientul va expectora

- se va pozitiona pacientul semisezand

- se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului(t=20 grade Celsius)

- salon curat, ingrijit si aerisit

- administrare de algocalmin 3 fl/zi

- educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta

- educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale

- pacientul respira mai usor

- caile aeriene se dezobstrueaza

- durerea s-a diminuat

2) Nevoia de a manca si a bea


-alimentatie inadecvata prin deficit datorita stari generale alterate manifestate prin

inapetenta si scadere in greutate.

Obiective

- pacientul sa fie echilibrat hidro electrolitic

- se urmareste combaterea febrei

Interventii

- se vor administra lichide (ceaiuri, supe si copoturi)

- se urmareste acoperirea cheltuielilor energice prin aport de glucide si proteine

- se va asigura necesarul de vitamine si minerale

- se va administra algocalmin si aspirina

Evaluare

- durerea se diminueaza

42

- scade febra

- oboseala si starea de slabiciune vor disparea in cateva zile

3) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura


- dificultate de a se deplasa datorita durerii, oboselii si slabiciunii

Obiective

- sa se calmeze durerea

- pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator

Interventii

- se va combate febra cu lichide calde

- se va cauta o pozitie comoda

- se va asigura necesarul de calorii, de vitamine a pacientului

Evaluare


- scade febra



- dificultate de a se imbraca si dezbraca determinata de:slabiciune, durere, febra

Obiective

- pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace singur in termen de trei zile


- sa scada febra


43


- sa scada febra

Interventii

- identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite

- acorda timp suficient pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat

- recomanda ca in timp ce se imbarca daca ameteste sa se aseze in fotoliu

- se va administra tratamentul prescris de medic (aspirina si algocalmin)

- se va servi pacientul cu tot ceea ce are nevoie

Evaluare

- pacientul ajutat de nursa poate sa-si satisfaca aceasta nevoie



- hipertermie

Obiective

- pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice

- sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- sa aiba stare de bine

Interventii

- sa se combata febra prin adminstrare de lichide

- sa se schimbe pacientul ori de cate ori este nevoie

- se va asigura un microclimat adecvat

Evaluare

- pacientului ii este mentinuta temperatura corpului in limite normale

44

TRATAMENT

MEDICAMENT DOZA CALEA DE ADMINISTRAT

Timp de 2 luni

IZONIAZIDA 5mg/kg oral

RIMFAMPICINA 10mg/kg oral

PIRAZINAMIDA 25mg/kg oral

Timp de 4 luni

IZONIAZIDA 5 mg/kg oral

RIMFAMPICINA 10 mg/kg oral

EPICRIZA:

Pacientul B.G. de 40 ani se interneaza cu diagnosticul de tuberculoza

pulmonara,prezentand tuse cu hemoptizii, transpiratii nocturne,scadere

ponderala ,inapetenta,

In perioada spitalizarii a urmat tratamentul cu tuberculostatice zilnic si analgezice si

vitamine la nevoie

45

Prin ingrijirile de nursing ,si administrare corespunzatoare de medicamente prescrise de

medic ,stare pacinetului se amelioreaza rapid,iar la incheirea tratamentului pacientul este

stabil,

La externare primeste urmatoarele recomandari

Evitarea frigului ,a umezeli

Abandonul fumatului

Alimentatie bogata in fructe si legume

Evitarea efortului fizic

Control la sase luni

46

CAZUL CLINIC NR. II

1) Identificarea pacientului

C.T. , 47 ani, cetatenie romana, religie ortodoxa

Data internarii – 26.02.2010

Data exernarii – 28.03.2010

Domiciliul –Dr Tr Severin

Profesia – pensionar( pe caz de boala)

2) Culegerea de date:

Antecedente - fara importanta

3)Antecedente personala patologice

HTA GRII tratata medicamentos

Cardiopatie ischemica

Obiceiuri - urmeaza un regim alimentar adecvat

- se hidrateaza corespunzator

- priveste la televizor

- pacientul prezinta un somn linistitor

4) Motivele internarii

-transpiratii nocturne abundente

- febra

- tuse cu expectoratie

- dispnee accentuata mai ales la efort

- scadere ponderala

- tegumente si mucoase palide

- dureri toracice sub forma de junghi

47

5) Diagnostic medical – TBC pulmonar

6) Diagnostic de nursing



- dificultate in a se deplasa

- dificultate in a face ingrijiri de igiena

- incapacitatea de a se odihni

- comunicare insuficienta la nivel afectiv


FUNDAMENTALE



- respiratie insuficienta daorita reducerii capacitatii plamanului de a efectua o

oxigenare de calitate manifestata prin: dispnee, tuse, obstructia cailor respiratorii si

durere

Obiective

- diminuarea dispneei in interval de o ora

- indepartarea secretiilor

- calmarea durerii

Interventii

- pacientul se va pozitiona semisezand

- se va servi pacientul cu ceea ce are nevoie pentru evitarea efortului fizic

- se vor asigura conditii optime de mediu (aer umidificat,camera aerisita)

48

- pacientul va fi invatat sa tuseasca, sa expectoreze secretiile cu un minim de efort

pentru a-si elibera caile respiratorii

- se va administra algocalmin 3 cp/zi

- expectorante: bromhexim 3 tab/zi

Evaluare


- caile respiratorii s-au eliberat de secretiile abundente




- alimentatie inadecvata prin deficit datorita febrei ridicate si manifestata prin:

diminuarea apetitului, scadere ponderala

Obiective

- scaderea febrei in timp de doua ore

- reluarea treptata a apetitului

Interventii

- se va scadea febra prin administrare de algocalmin 3 tb/zi

- se va asigura un regim complet

- se vor administra multe lichide

Evaluare

- o data cu administrarea medicatiei febra scade iar pacientul

isi reia apetitul treptat

49



- imobilitate datorita durerii

Obiective

- sa se diminueze durerea

- pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata

Interventii

- pacientul va fi asezat in pat in pozitie semisezanda

- se vor administra antialgice: algocalmin 3 tb/zi

- se vor evita eforturile fizice

- planifica un program de exercitii in functie de capacitatea pacientului

Evaluare

- durerea se calmeaza

- pacientul sta intr-o pozitie comoda

4) Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale


- febra datorita procesului infectios manifestata prin: piele rosie, calda, umeda si

transpiratii

Obiective

- scaderea febrei in 30 de minute

Interventii

- mentinerea unui microclimat adecvat

50

- administrare de lichide per os

Evaluare

- febra scade

- pacientul are o stare de bine privind temperatura

5) Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele


- dificultate in a urma reguli de igiena datorita asteniei fizice si durerii toracice

Obiective

- inlaturarea durerii

- pacientul sa-si poata face singur ingrijirile de igiena timp de o zi

Interventii

- calmarea durerii cu antalgice prescrise de medic (aspirina)

- se va schimba lenjeria de pat si cea intima ori de cate ori este nevoie

- nursa va ajuta pacientul in ingrijirile de igiena

Evaluare

- durerea diminueaza iar

- pacientul poate urma ingrijirile de igiena fara ajutor

6) Nevoia de a se recreea


- dificultate in desfasurarea activitatilor recreative datorita efectuarii intregului

organism din cauza bolii

51

Obiective

- tratarea simptomelor amintite

- amenajarea unui microclimat adecvat

Interventii

- pacientul va fi supravegheat pentru a urma indicatiile terapeutice ale medicului si

nursei

- se va asigura un confort propriu

Evaluare

- pacientul a reusit sa se recreeze

TRATAMENT

MEDICAMENT DOZA CALEA DE ADMINISTRARE

IZONIAZIDA 5mg/kg oral

RIMFAMICINA 10 mg/kg oral

PIRANIAMIDA 25 mg/kg oral

ALGOCALMIN 3CP/ZI oral

52

Epicriza:

Pacientul C.T. in varsta de 47 ani se interneaza cu diagnosticul de tuberculoza

pulmonara asociata la o Hta gr2 si o cardiopatie existente

In perioda spitalizari a urmat tratament cu tuberculostatice analgezice , si medicatia

afectiunilor preexistente prescrisa de medical specialist sub monitorizarea caruia de afla.

Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare a tratamentului prescris

de medic, pacientul se externeaza cu o oarecare stare de ameliorare si cu urmatoarele

recomandari:

- evitarea frigului

- evitarea efortului fizic

- regim alimentar igienic, control peste o luna

53

CAZUL CLINIC NR . III

1) Identificarea pacientului

B.F. , 27 ani, cetatenie romana, religie ortoxa

Data internarii: 21.04.2012

Data externarii: 21.05.2012

Domiciliul: Dr Tr Severin

Profesia: fara ocupatie

2) Culegere de date

Antecedente: fara nici o importanta

Debut, in urma cu aproximativ doua saptamani, cu febra, frisoane,transpiratii junghi

toracic, tuse cu expectoratie cu striuri sangvine. Radiografia efectuata ambulatory

evidentiaza imagini de caverne localizate la nivelul plamanului drept

Obiceiuri

- consuma bauturi alcoolice in cantitati foarte mici(sarbatori de peste an)

- consuma bauturi racoritoare

- face plimbari in aer liber

- nu face exces de alimente

- somnul nu este satisfacator din punct de vedere cantitativ si calitativ

datorita tusei si durerii

3) Motivele internarii:

- febra

- junghi toracic

- tuse cu expectoratie cu striuri sangvine

- transpiratii

-dispnee

-sacdere ponderala cu inapetenta

54

4) Diagnostic medical: tuberculoza pulmonara dreapta

5) Diagnostic de nursing:



- dificultate de a se deplasa

- dificultate de a se odihni

- incapacitate de a se ingriji

- comunicare insuficienta la nivel afectiv


FUNDAMENTALE



- dificultate de a respira datorita restrangerii ariei pulmonare manifestata prin:

- dispnee cu tahipnee


- sputa abundenta

- tuse productiva, durere

Obiective

- pacientul sa respire liber pe nas

- sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie

- diminuarea durerii

- pacientul sa nu devina sursa de infectie

55

Interventii

- pacientul va tusi in mod eficient

- pacientul va expectora

- se va pozitiona pacientul semisezand

- se va urmari obtinerea unor parametri optimi ai volumului(t=20 grade Celsius)

- salon curat, ingrijit si aerisit

- administrare de expectoratie: Bronhexin 3 fl/zi

- administrare de algocalmin 3 fl/zi

- educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta

- educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor nazale


- caile aeriene se dezobstrueaza

- durerea s-a diminuat



-alimentatie inadecvata prin deficit datorita stari generale alterate manifestate prin

inapetenta si scadere in greutate.

Obiective

- pacientul sa fie echilibrat hidro electrolitic

- se urmareste combaterea febrei

Interventii

- se vor administra lichide (ceaiuri, supe si copoturi)

- se urmareste acoperirea cheltuielilor energice prin aport de glucide si proteine

- se va asigura necesarul de vitamine si minerale

- se va administra algocalmin

56

Evaluare


- scade febra

- oboseala si starea de slabiciune vor disparea in cateva zile



- dificultate de a se deplasa datorita durerii, oboselii si slabiciunii

Obiective


- pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator

Interventii

- se va combate febra cu lichide calde

- se va cauta o pozitie comoda

- se va asigura necesarul de calorii, de vitamine a pacientului

- se vor administra algocalmin

Evaluare


- scade febra



- dificultate de a se imbraca si dezbraca determinata de:slabiciune, durere, febra

Obiective



57

- sa scada febra



- sa scada febra

Interventii

- identificarea capacitatii si limitele fizice al persoanei ingrijite

- acorda timp suficient pentru a ajuta pacientul la imbracat si dezbracat

- recomanda ca in timp ce se imbarca daca ameteste sa se aseze in fotoliu

- se va administra tratamentul prescris de medic ( si algocalmin)

- se va servi pacientul cu tot ceea ce are nevoie

Evaluare

- pacientul ajutat de nursa poate sa-si satisfaca aceasta nevoie



- hipertermie

Obiective

- pacientul sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice

- sa fie echilibrat hidroelectrolitic

- sa aiba stare de bine

Interventii

- sa se combata febra prin adminstrare de lichide

- sa se schimbe pacientul ori de cate ori este nevoie

- se va asigura un microclimat adecvat

Evaluare

- pacientului ii este mentinuta temperatura corpului in limite normale

58

TRATAMENT

La cererea pacientei urmeaza tratamentul de domiciliu beneficiind de tripla terapie

saptamanala administrate sub supraveghere stricta

IZONIAZIDA 15mg/la doua zile

RIMFAMPICINAB 10 mg/la doua zile

PIRANIAMIDA 70 mg/la doua zile

ETAMBUTOL 30mg/la doua zile

ALGOCALMIN cp maxim 3 pe zi

BROMHEXIM la nevoie sub forma de comprimate

EPICRIZA

Pacienta B.F,in varsta de 27 ani de interneaza cu diagnosticul de tuberculaza pulmanara

,pacienta refuza internarea a beneficiind de taratamentul corespunzator tuberculostatic cat

si de tratament corespunzator in amulator urmand ca perioda de recuperare sa se

desfasore la domiciliu.

Pacienta primind urmatoarele indicatii:

Evitarea fumatului

Frigului

Efortului fizic

Adoptarea unui regim de viata sanatos bogat in fructe si legume .Odihna ,minim sase ore

de somn pe zi

59

CONCLUZII

Termenul de boli cu afectare pulmonara difuza cuprinde un mare numar de afectiuni

caracterizate prin infiltrate celulare si monocelulare distincte localizate la nivelul acinilor

pulmonari.

Unele dintre aceste afectiuni evolueaza acut in timp ce altele evolueaza sub acut

sau cronic.

Este stiut ,,procesul de ingrijire” are drept scop o ingrijire stiintifica si incepe

cu ,,culegerea datelor” dar la ce ne folosesc datele daca raman neutilizate. Trebuie deci sa

se determine problemele de dependenta, cauzele obiectivele potrivite si atunci aplicarea

in practica a ingrijirilor va prinde sens. Totusi, sa nu uitam ca inainte de toate ,,Omul nu

are prieten veritabil decat pe medic”.

60

BIBLIOGRAFIE

1) Manual de Medicina Interna pentru cadre medii, sub redactia Corneliu Borundel;

2) Compendiu de Medicina Interna, Leonard D. Domnisoru, Editura Stiintifica;

3) Biologie – Anatomia si fiziologia omului, manual pentru clasa a XI-a, Editura

didactica si pedagogica, R.A. – Bucuresti;

4) Ghid de nursing, sub redactia Lucretia Titirca, Editura “Viata Medicala

Romaneasca”

5) Nursing – Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali; sub redactia

Lucretia Titirca

6)HARISSON .MANUAL DE MEDICINA INTERNA EDITIA XIV TUBERCULOZA

PULMONARA

61

tbc

Documents

Transcript of tbc