SUGESTII PENTRU ELIMINAREA SAU PREVENIREA COMPORTAMENTULUI OPOZANT

Comportamentul opozant inseamna agitatie psiho-motorie, insotita frecvent de agresivitate, prin care copilul incearca sa-si impuna vointa. Atitudini si manifestari de acest gen domina adesea relatiile copilului cu parintii.Copilul nu respecta regulile stabilite si vrea sa isi impuna personalitatea,independenta.

▪ Oferiti copilului oportunitatea de a exersa cât mai multe activităţi plăcute care îl fac să se simte valoros şi competent. Copilul cu cât este mai mult implicat în multe activităţi plăcute de joc cu atât comportamentele problematice vor fi mai scăzute ca frecvenţă. Implicarea părintelui în jocul copiilor sau în activităţile preferate ale copiilor este extrem de valoroasă pentru dezvoltarea cognitivă, socială şi emoţională a copilului. ▪ Oferiti copilului oportunitatea de a alege între două sau mai multe opţiuni. Aceasta este o foarte utilă şi eficientă modalitate prin care copiii învaţă să ia decizii. În loc să spuneti „NU” (nu face X sau Y) oferiti copilului alternative, ce să facă. Când îi spunem unui copil ce să NU facă îi este foarte dificil să aleagă în loc un comportament alternativ. Această metodă îi distrage atenţia copilului de la comportamentele problematice şi în acelaşi timp îi oferă alternative de a-şi petrece timpul la fel de interesant. Când folosim « NU » la o cerere a copilului acesta va învăţa să folosească aceeaşi metodă cu d-voastră. Când îi veţi cere ceva ce nu vrea să facă va spune mai uşor « NU » ! ▪ Evitaţi întrebările de tipul « De ce ai făcut comportamentul X ? » sau « De ce eşti nervos/furios ? ». Acestea îi cer copilului să vă spună cauza comportamentului său sau a emoţiei sale. Sunt întrebări la care copilul nu vă poate răspunde. Important este însă ca într-o situaţie copilul d-voastră să înveţe cum se rezolvă o problemă şi e mai puţin important de ce a făcut acel comportament. Întrebarea « de ce » este de cele mai multe ori percepută ca o formă de judecată sau critică atât de către adult cât şi de către copil.

În consecinţă:

▪ evitaţi să folosiţi exprimări în care spuneţi copilului care este cauza comportamentului : « eşti neatent şi de aceea ai luat o notă proastă », « eşti dezordonat şi de aceea nu îţi mai găseşti lucrurile » ; îl ajută mai mult dacă îl întrebaţi « ce s-a întâmplat ? » sau « ce crezi că s-a întâmplat ? », « cum te simţi când te gândeşti la ce s-a întâmplat ?» ; ▪ evitaţi să îl întrebaţi pe copil « de ce se simte …., nervos, furios, sau trist ? » ; este recomandat să îl ajutaţi pe copil să îşi exprime verbal, în cuvinte ceea ce simte « sunt furios », « sunt nemultumit » ; acest lucru îi dă sentimentul că este înţeles şi acceptat de către d-voastră ▪ evitaţi să îi spuneţi copilului ce trebuie să facă, să îi daţi soluţii, cum să rezolve situaţia : « Nu te mai bate cu George », « Altădată să fii cuminte ! » ; îl ajutaţi mai mult prin întrebări de tipul « cum crezi că poate fi rezolvată situaţia ? », « ce alternative crezi că există în această situaţie ? ».

▪ oferiţi copilului oportunitatea de a observa şi învăţa consecinţele naturale ale acţiunilor sale sau consecinţele logice ale unui comportament:

▪ oferiţi copilului constant şi permanent întăriri pentru orice progres în comportament sau pentru fiecare comportament dezirabil/pozitiv pe care acesta l-a realizat. Copii au nevoie când învaţă un comportament să ştie ce anume din comportament a realizat în termenii

1

acceptabili sau dezirabili. Formulaţi foarte specific feedback pe care il oferiţi. “Bravo! Ai reuşit să desenezi corect acoperişul casei din desen. Acum să încercăm să colorăm şi uşile casei”,“Mă bucur că ai împărţit jucăriile cu colegii tăi de joacă. Bravo! Este un comportament foarte frumos pe care l-ai făcut! Sunt mândră de tine !

Este recomandabil stabilirea unor reguli in cadrul familiei si in mediul scolar pe care copilul sa fie invatat sa le respecte.

- Stabiliti clar regulile astfel încât copilul să ştie care vor fi consecinţele- Pedepsele scurte sunt cele mai potrivite- Vorbiti-i cu respect şi nu folositi cuvinte care să-l insulte- Evitati sa folositi un ton ridicat- După ce suportă consecinţele negative,aratati copilului afecţiune.

- In disciplinarea copilului, regula de aur este... consecventa! Atitudinea parintilor trebuie sa fie constanta: daca azi si-a lasat hainele in dezordine sau s-a batut cu alti copii si il certati, nu il ignorati cand acest comportament se repeta! Va profita de inconsecventa dumneavoastra si va va manipula. Va fi mult mai greu apoi sa va exercitati controlul, daca a sesizat o slabiciune

- Cineva din familie (o persoana informata) sau un specialist ar trebui sa-i explice copilului situatia in care se afla (pe intelesul lui) , daca se intreaba de ce este altfel decat ceilalti si ce se intampla cu el.

- Cearta nu inseamna bataie si este o ocazie pentru a-i explica pe intelesul lui, de ce nu agreati acel comportament! Feriti-va a critica si eticheta negativ copilul, lovind in stima lui de sine. Chiar daca furia dumneavoastra este intemeiata, ganditi-va ca nu-l ajutati procedand astfel: Critica pozitiva se refera la comportamentul lui nedorit si nu este un atac la persoana: "Te inteleg, stiu ca iti este greu, dar nu-mi place sa vad ca esti dezordonat. Ce am putea face cu caietele astea mazgalite si patate de cerneala? Sau cu creioanele imprastiate? Nu inteleg nimic din ce-ai scris! Tu, intelegi? Hai sa facem in asa fel, ca macar unul din noi sa priceapa ceva din ce ai scris acolo."- Fiti consecventi in a lauda copilul si a-l recompensa daca are cat de cat un comportament pozitiv! - Pentru ca este imprastiat si atentia ii poate fi distrasa cu usurinta, obisnuiti-l sa

respecte un program zilnic! Vreti sa-l disciplinati, sa-l determinati sa-si insuseasca un anumit ritm si in final sa se organizeze cat de cat singur. Desi va fi dificil si va sabota incercarile dumneavoastra, nu disperati si perseverati in a-I cere sa respecte orele de trezire-culcare, invatat, joaca, masa.- Stabiliti obiective reale! Invatati-l sa-si asume responsabilitati (sarcini), dar acestea trebuie ajustate in limitele posibilitatilor lui reale! Ar fi absurd sa-i cereti sa exceleze la invatatura, cand el are probleme mari de concentrare si dificultati cu scris- cititul

= Alcatuiti un program al activitatilor pe care vreti sa le faceti impreuna cu copilul! Trebuie sa i se spuna ce sa faca, sa i se repete de multe ori ce sa faca. Instructiunile trebuie sa fie clare si precise. De exemplu, un obiectiv pe termen lung este insusirea (de catre copil) deprinderii de a fi ordonat. Unul din obiectivele pe termen scurt poate fi: incurajarea comportamentului de aranjare a hainelor lui in dulap. Daca este dezordonat si isi lasa hainele prin toata casa, vreti sa-l invatati sa le stranga si sa le puna in dulap Ar fi nerealist sa-i cereti la inceput sa le si aranjeze.Va fi un pas ulterior. Asa ca, demonstrati-i

2

practic copilului ce trebuie sa faca! Dati-i instructiuni clare si scurte!Primul pas, ar fi ca el sa va urmareasca (sa fie cat de cat atant la ce faceti: cum strangeti hainele si cum le aranjati in dulap).

Al doilea pas: sa-si stranga hainele si sa le puna in dulap cu ajutorul dumneavoastra.

Al treilea pas: sa-si stranga hainele si sa le aranjeze in dulap fara ajutorul dvs. (dar cu supraveghere).

Ultimul pas, ar fi : sa le aranjeze fara ajutor (mai intai un articol de imbracaminte, apoi doua etc.). E un exemplu de sarcina care trebuie fragmentata, demonstrata practic si repetata (pe pasi), pana cand copilul si-o insuseste. E un inceput in a-i forma deprinderea de a fi ordonat. Nu uitati sa-i incurajati si sa-l laudati in orice incercare a sa! - E nevoie de timp pentru formarea deprinderilor! Vreti, de exemplu, sa-l obisnuiti

sa stea linistit la masa o perioada mai mare de timp! Schimbarile se vor lasa asteptate si va vor pune rabdarea la incercare! Pana sa apara o schimbare, s-ar putea sa treaca mai mult timp! E nevoie sa invatati sa acceptati limitele copilului!- Ajutati-l sa se concentreze! Atat de usor poate fi distrasa atentia de sunete, zgomote, obiectele din jur. Camera de lucru a copilului ar trebui sa fie simpla, zugravita in alb, fara o aglomerare de stimuli vizuali ( fara lucruri inutile si fara culori tari). Culorile decoratiunilor sa fie neutre. Invatati-l sa se concentreze asupra unei singure activitati: el nu poate sa picteze in timp ce din camera alaturata se aude radioul (stimul auditiv ce ii distrage atentia), sau daca pe masa de lucru sunt multe lucruri inutile(stimuli vizuali suplimentari ce ii distrag atentia). Pe masa ar trebui sa fie numai materialele de care are nevoie pentru o singura activitate (aceea de a picta), adica: acuarelele, foaia si pensula

- Anumite sporturi ar trebui practicate constant deoarece au ca rezultat: cresterea capacitatea de concentrare a atentiei; determina un mai bun control al miscarilor; au efect relaxant; ridica nivelul stimei de sine, atat de fragila la acest copil.

TIPURI DE PEDEPSE

▪ dezaprobarea: încruntarea sprâncenelor,întoarcerea spatelui, absenţa zâmbetului,privire rece.Dacă se folosesc tot timpul,îşi pierd valoarea

▪ mustrarea – dacă nu înţelege din semnele dezaprobatoare▪ privarea de un obiect / activitate

APLICAREA CORECTA A PEDEPSELOR▪ Nici o sancţiune nu se aplică fără cercetarea cauzelor şi a factorilor conjuncturali, fără a-i explica celui vinovat de ce a fost pedepsit. ▪ O dată ce decizia de sancţionare a fost luată şi anunţată copilului, ea trebuie dusă până la capăt.▪ Pedeapsa excesiva duce la scăderea stimei de sine şi a încrederii în forţele proprii. ▪ Cu cât sunt pedepsiţi mai mult pentru insucces cu atât nivelul stimei de sine va scădea mai mult, ceea ce va duce la alt insucces▪ Este greu de ieşit din acest cerc vicios dacă părintele nu îşi va schimba atitudinea folosind mai des recompensele.

3

TIPURI DE RECOMPENSE

▪ alimente – bomboane, prăjituri, fructe, sucuri, meniul preferat▪ distincţii – jetoane, steluţe, puncte roşii, diplome▪ posesia temporară a unor obiecte: o ţinută pentru ocazii speciale ▪ activităţi stimulatoare – excursii, jocuri, vizionarea unor ▪ programe TV, sau a unor filme la cinema, citirea cărţii preferate; ▪ recompense sociale – îmbrăţişări afectuoase, laude, zâmbete, o simplă privire care să exprime interesul.

4