Subiecte Rezolvate Lp Igiena

7/23/2019 Subiecte Rezolvate Lp Igiena

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-lp-igiena 1/19

Subiecte LP igiena alimentatiei

1. Recomandari de consum carne si pesteInluenteaza favorabil cresterea copiilor si adolescentilor, sarcina,

refacerea dupa maladii consumptive, repararea uzurii tisulare,rezistenta organismului la agresiuni.

Constituie cele mai bune alimente in tratarea si prevenirea anemiilor

nutritionale si au efecte antipelagrogene

Stimuleaza reactivitatea organismului, activitatea nervoasa si

capacitatea de munca.

Ratii medii zilnice de carne si peste :

- 50-70gr copii -! ani

- 00-"0gr copii 7-# ani

- 50-#00gr femei in perioada maternitatii, adolescenti si adulti in

campul muncii

- 00-#0g persoane in varsta

$entru indivizi cu c%eltuiala energetica mare se indica in aport mai

mare de #00g.

$entru sedentari si persoanele in varsta se recomanda carne slaba si

preparate cu putine grasimi

2. Efectele consumului neadecvat de carne si peste&islipidemiile si ateroscleroza pot fi urmari ale consumului de

produse slabe la persoanele varstnice.'lte rezultate nefavorabile sunt reprezentate de ra%itism la copii,

demineralizari osoase la femeia gravida unde se asociaza un

%iperconsum in dauna consumului de lactate

Scade rezistenta la infectii si la subst. to(ice in urma lipsei unui

consum adecvat.

$ot aparea edeme in conte(tual unei insuficiente cardiace

decompensate, maladii renale, femei insarcinate din cauza continutului

crescut de )a in unele produse consumate.

*uta si litiaza urinara reprezinta alte posibile urmari negative aleconsumului de carne si peste inadecvat.

3. Riscuri de contaminare microbiologica si cu

paraziti pentru carne si peste'ceste riscuri depind de persoane ce manipuleaza produsele

+purtatoarebolnave si de contactul cu animalele si rozatoarele.



acteriile si virusurile patogene sau conditionat patogene care

reprezinta un risc sunt:

Salmonella produce /I' in urma contactului cu animale, persoane

bolnave sau purtatoare. $estele sau alte vietati marine pot fi

purtatoare ale acestei bacterii.

Carnea si viscerele de la animalele bolnave pot duce la antra(.

Stafilococi coagulazo-pozitivi de la animalul bolnav, dar frecvent de

la om sunt surse de infectie.

1cobaterium tuberculosis varianta bovis reprezinta, de asemenea,

un risc.

Clostridium botullinum este un germene anaerob genarator al unei

to(ine puternice dar inactivata prin tratament termic. In conditii de

contaminare, poate provoca botulism.

*ermeni patogeni numai pentru om sunt Salmonella t1p%i, Salmonella

parat1p%i, S%igella, 2irusul %epatitei epidemice, virusul poliomieliteide la indivizi bolnavi sau purtatori.

/ric%inella spiralis se identifica in organismul porcului, cainelui si

pisicii. $revenirea consta in e(ecutarea e(amenului tric%inoscopic al

carnii si in tratament termic la temperatura ridicata.

/aenia solium si /aenia saginata infesteaza omul rar.

&ip%ilobotrum latum este patogen pentru om, caine, pisica si vulpe.

4. Riscuri de contaminare chimica pentru carne si

peste3n risc important il reprezinta, prezenta nitratilor si nitratilor.

Substantele pesticide provenite din fura4e. din curatarea gra4durilor

sau dupa tratarea animalelor pentru ectoparaziti pot contamina

carnea si pestele.

'ntibiotice si alte medicamente reprezinta alta sursa pentru

contaminare. etale si metaloizi to(ici +$b, g, se, Cd, Cr, 'l etc

din fura4e, aer, apa, sol, utila4e si material, %idrocarburi policiclicearomate pot fi prezenta in mezeluri afumate sau alte produse.

icoto(ine provin din fura4e mucegaite si reprezinte surse pentru

contaminare.

5. Recomandari de consum pentru oua si efectele

consumului neadecvat



$entru copii si adolescent se recomanda !-7 ouasapt,

pentru femeile in perioada maternitatii 6 -5 ouasapt

iar pentru adulti 6 "- ouasapt.

Consum redus este indicat persoanele in varsta, cei cu

%ipercolesterolemie, ateromatoza sau litiaza biliara.

8uale sunt utilizate in regimurile de crutare ale celor cu gastrite

%iperacide, ulcere si reprezinta un inlocuitor al carnii in

%iperuricemie si guta.

9a copii mici pot da stari alegice.

6. Riscuri de contaminare microbiologica si chimica

pt oua$rin pastrare la temperaturi crescute timp indelungat se produce

alterarea.Substantele c%imice reprezentate de pesticide, antibiotice, metale

to(ice si micoto(ine constituie un risc pentru contaminarea oualor.

icroorganismele de la persoane purtatoare sau bolnave, pasari

purtatoare, rozatoare, ce pot reprezenta un risc sunt :

- salmonelle

- stafilococi coagulazo-pozitivi

- sc%eric%ia coli

- $roteus, bacilul cereus.

7. Recomandari de consum lapte si produse lactate$entru copii si femei in perioada maternitatii constituie un element

indispensabil.

$entru persoane adulte, produsele lactate sunt indicate, mai ales

pentru ec%ilibrarea din punct de vedere nutritiv a regimurilor pe baza

de cereale, leguminoase si fructe.

Sedentarii si persoanele varstinice trebuie sa consume lapte partial

degresat si branzeturi slabe

$entru femeile gravide se recomanda branzeturi putin sarate.

In insuficienta cardiaca decompensate si unele maladii renale,datorita continutului crescut de )a si apa, se indica un consum

redus.

Ratia de branzeturi 6 #0-!0gzi

Ratii medii de laptezilnice recomandate:

- copii -# ani, femei in perioada maternitatii- 00-!00 ml

- adolescenti 6 "00-500 ml



- adulti 6 #50-"00 ml

- persoane e(puse la subst. to(ice si infectii 6 500 ml

- batrani 6 "00-500 ml

. Efectele consumului neadecvat de lapte si produse

lactate&islipidemiile si ateroscleroza pot fi rezultatul consum de lapte

nedegresat de catre persoanele varstnice.

9ipsa consumului adecvat poate determina ra%itism, osteoporoza,

osteomalacie, intarziere a dezvoltarii staturo-ponderale a copiilor si

adolescentilor, afectearea femeii gravida, scaderea rezistenta la

infectii si la substante to(ice.

$ot aparea edeme in conte(tul unei insuficiente cardiacdecompensate, maladii renale sau in perioada sarcinii, datorita

continutului crescut de apa si )a

Regimul lactat sau lacto-fainos unilateral si prelungit poate

determina anemie feripriva si %ipovitaminoza C

!. Riscuri de contaminare microbiologica a laptelui

si produselor lactateSursele sunt reprezentate animalele producatoare si de persoanele ce

manipuleaza produsele.Contaminarea se poate face direct sau prin intemediul apei poluate.

Salmonela produce /I'in urma contaminarii de la animale, de la

persoanele bolnave sau purtatoare.

Stafilococi coagulazo-pozitivi pot fi preluati de la animalul bolnav

de mastita, dar frecvent de la om

1cobaterium tuberculosis varianta bovis nu se multiplica in lapte

dar are viabilitate mare

ruceloaza apare in urma contaminarii laptelui de catre anumalul bolnav

sau purtator.

8mul este destul de rezistent fata de virusul febrei aftoase.Co(iella burneti +febra ; este o alta patologie ce se poate manifesta in

urma contaminarii laptelui si produselor lactate.

acilul antra(ului, virusul turbarii dau patologii, in conditii e(ceptionale

la om



*ermeni patogeni numai pentru om sunt Salmonella t1p%i, Salmonella

parat1p%i, S%igella, 2irusul %epatitei epidemice, virusul poliomielitei. 8

sursa de contaminare o reprezinta atat omul bolnav cat si purtatorul.

1". Riscuri de contaminare chimica a lapteluiSubstantele pesticide provenite din fura4e, din curatarea gar4durilor,

tratarea animalelor pentru ectoparaziti constuie un pericol real.

8 alt serie de riscuri apar in urma contaminarii c%imice cu antibiotic,

alte medicamente, micoto(ine din fura4e pastrate necorespunzator,

metale si metaloizi to(ici, cancerigeni sau radioactivi, substante

conservante si neutralizante ale aciditatii nepermise +ac. Salicilic,

boric, apa o(igenata, azotati si substantele to(ice sau iritante aletubului digestiv ce fac parte din componentii naturali ai unor plante.

11. Recomandari de consum si efectele

consumului neadecvat de

derivate cerealiere si leguminoase./oleranta digestiva depinde in mare masura si de continutul de

material fibros. Recomandarile de consum se impun in alimentatie

prin valoarea calorica mare si prin continutul de glucide digerabile sinedigerabile.

$entru omul sanatos, se recomanda paine neagra sau intermediara.

Copii, femei gravide sau femei ce alapteaza se indica painea fara

tarate.

<aina alba trebuie consumata in patologii precum: gastrite, duodenite,

ulcere, enterocolite, colite de fermentatie

9eguminoasele au tritetraza%aride +stac%inoza, rabinoza ce se digera mai

greu.

aterial fibros consumat in e(ces provoaca flatulenta, dureri

abdominale, diaree.'buz sub forma unor ratii %ipercalorice duce la obezitate si

dislipidemii.

Consum crescut de cereale in dauna altor grupe alimentare determina

carenta proteinelor de calitate superioara.

Cereale consumate integral +paine neagra se recomanda in ra%itism,

demineralizare osoasa.



amaliga consumata in e(ces in absenta altor alimente cu proteine de

calitate determina pellagra.

12. Riscuri de contaminare microbiologica si

chimica pentru derivate cerealiere si leguminoaseuscate.

)3 reprezinta medii prielnice pentru inmultirea sau supravietuirea

microorganismelor patogene.

)3 4oaca un rol important, ci pot fi numai un suport ca orice obiect

contaminat de catre bolnavi, purtatori sau agenti vectori.

In preparatele bogate in apa apar microorganisme generatoare de

/I' +stafilococi coagulazo-pozitivi, streptococi, salmonele, . coli-

tipuri patogene, Cl $erfringens, $roteus, acilus Cereus etc.

$araziti animali nepatogeni pentru om modifica nefavorabil aspectul produselor si grabesc alterarea: gargarite, gandaci, fluturi, acarieni.

3miditatea si caldura sunt favorabile dezvoltarii parazitilor.

In conditii de umiditate si temperatura favorabile se dezvolta

mucegaiuri ce produc micoto(ine : aflato(ine, oc%rato(inele,

sterigmatocistina, acidul penicilic etc.

fecte micoto(ine sunt cancerigene, %epatoto(ice, teratogene,

anemiante, emetizante, abortive, leucopenizante.

&atorita insusirilor senzoriale neplacute, omul evita sa consume

alimente mucegaite.Riscul e(ista daca aceste produse sunt incluse in %rana animalelor.

13. Recomandari de consum si efectele

consumului neadecvat de

legume si fructe. Sunt alimente indispensabile pentru asigurarea unei alimentatii

ec%ilibrate. Sunt alimentele bogate in elemente minerale si vitamine,

dar sarace in macronutrienti, cu e(ceptia cartofului, fructeloroleaginoase si a celor bogate in glucide.

'vand o cantitate mare de apa, valoarea lor calorica este redusa..

Se folosesc in diluarea dietelor, datorita valorii energetice scazute.

$ot fi consumate in orice moment al zilei.



Copii -! ani 6 #50-50 g= copii 7-# ani 6 00-!00 g= adolescenti si

adulti 6 !00->00 g= batrani 6 !00-?00 g= femei in perioada maternitatii

6 750->00 g.

Studii consistente arata efectul protector al consumului de legume si

fructe in aparitia bolilor cardiovasculare, scaderea /' sistolice la%ipertensivi

S-a dovedit e(istenta unui rol protector in cancerul de colon si

cancerul pulmonar, dar la un consum mai mare decat recomandarile

zilnice de 5 portiizi

S-au semnalat efecte positive impotriva aparitiei diabetului de tip #

aterialul fibros e(ercita efecte iritante +gastrite, ulcere, duodenite,

enterocolite.

'cidul o(alic si o(alatii solubili din stevie, macris, rubarba, spanac,

loboda, sfecla, se combina cu calciul, fierul intr-o forma insolubila.

3n alt aspect important este varza, gulia si conopida, contin substante

antitiroidiene ce interfera cu metabolismul iodului.

<asolea contine substante antienzimatice 6 tripsinin%ibitori- deprima

degradarea proteinelor, in consecinta folosirea lor.

8 alimentatie unilaterala duce la deficit caloric.

2eganismul se asociaza cu deficit de vit # si impune suplimentarea

acestei vitamine.

14. Riscuri de contaminare microbiologica si chimica

pentru legume si fructe. )3 reprezinta medii prielnice pentru multiplicarea sau

supravietuirea microorganismelor patogeneconditionat patogene,

dar se pot raspandii: febra tifoida, paratifoida, dizenteria bacilara,

%epatita epidemica, enteritele virale, %olera, poliomielita,

leptospirozele.

Contaminarea se face prin : ape poluate, ingrasaminte organice

naturale, muste, persoane bolnavepurtatoare.

acilul botulinic contamineaza produsele, in conditii de anaerobioza

+conserve.

$e suprafata legumelor si fructelor ce vin in contact cu solul si apele

poluate, se pot gasi forme infestante ale unor paraziti.

$rotozoarele ce reprezinta un risc sunt reprezentate de c%isturile de

alantidium coli, *iardia intestinalis, ntamoeba d1senteriae,



ntamoeba coli. C%isturile sunt eliminate de persoane parazitate si

supravietuiesc timp indelungat in mediul e(tern.

8uale de 'scaris lumbricoides, /ric%icocep%alus trebuie sa se

embrioneze pe sol sau in apa pentru a devein infestante.

8(iurii +enterobius vermicularis contamineaza produsele de pe

mainile purtatorilor

8uale de /aenia solium, /aenia saginata, sunt eliminate din intestinul uman

si apoi a4ung pe legume si fructe. Ingerarea lor in stare embrionara determina

cisticercoza. /aenia ec%inoccus este prezenta in intestinul cainelui

+frecvent, iar in urma consumul de oua embrionate apare c%istul %idatic.

1menolepis nana este cel mai mic cestod parazit al omului.

15. #lasificarea grasimilor alimentare si valoarea

nutritiva a acestora *rasimi de origine animala se gasesc in :

- untura de porc

- untul

- seul topit de la oaie, vita, capra

- grasime de pasare

*rasimile de origine vegetala se gasesc in:

- ulei de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui si soia,

- ulei de soia, porumb, in, canepa

- ulei de masline

- ulei de nuca, seminte de dovleac Sursa de lipide reprezinta un aport caloric foarte mare

g 6 >," @cal

*rasimile animale sunt sarace in acizi grasi polinesaturati +untul -A,

untura de pasare 6 #A

3leiuri vegetale sunt bogate in acizi grasi polinesaturati +linoleic,

linolenic, ara%idonic, iar uleiul de peste bogat in acizi omega.

$rezinta de asemenea, vitaminele liposolubile ', , @, dar o parte

sunt indepartate prin rafinare si tratament termic agresiv.

3leiul vegetal nu are vitamina &, o e(ceptie o constituie uleiul de porumb obtinut din germene.

Continutul de vitamine nu este constant, ci depinde de anotimp si de

calitatea fura4elor date animalelor.



16. Recomandari de consum pentru grasimile

alimentare si efectele consumului neadecvat&ieta ec%ilibrata necesita cantitatea adecvata de grasimi, o

insuficienta a acestora micsoreaza valoarea calorica a mancarurilor

si daca in locul lor nu se consuma cantitati izodinamice de glucide ,se pot observa fenomene de subalimentatie.

'dult 6 #5-"0A din ratie

Copii, femei gravide 6 #0A iar acestea sa fie din smantana, branza,

carne, peste, oua.

Regimul alimentar bogat in grasimi creste colesterolemia si duce la

aparitia aterosclerozei, '2C-urilor si isc%emiei.

Cand grasimile participa in proportie prea mare la compunerea

dietei, valoarea sa calorica poate depasi cerintele organismului si

surplusul calorigen se stoc%eaza ducand la obezitate.*rasimi bogate in acizi grasi polienici au efect %ipocolesterolemiant,

dar acest efect este micsorat de rancezirea grasimii.

17. $lterarea grasimilor.ste provocata de enzimele proprii aflate ca resturi, de fermentatia

microorganismelor si de procese c%imice.

Sub actiunea lipazei se %idrolizeaza, pe langa lipoliza poate sa aiba

loc si o proteoliza. 'stfel apare un gust asociat cu miros neplacut.

icroorganismele reprezentate de bacterii si mucegaiuri, altereaza,

deasemenea grasimile.

$rocese c%imice 6 polimerizarea +in cazul depozitarii indelungate a

uleiurilor, devin mai consistente si le scade indicele de iod.

Rancezirea 6 o(idare suferita de acizii grasi nesaturati ai /*, se

intensifica sub actiunea razelor solare, o(igenului, temperaturii

inalte.

*rasimea ranceda 6 iritanta, generatoare de tulburari

gastrointestinale.

$revenire : rafinare, pastrare in conditii corespunzatoare, folosirea

antio(idantilor +vitamina , saruri acid galic, butil%idro(ianisol, butil%idro(itoluen.

<olosirea la temperatura ridicata repetat 6 se formeaza pero(izi,

polimeri ce nu se digera bine.



%ubiecte &' mediu

1. $eromicroflora'tmosfera, desi dispune de o microflora proprie, care sa creasca si sa se

dezvolte in aer, contine permament microorganisme.

$rezinta doua grupe de microorganism: flora din natura cu rol in procese

biologice +fermentatii, biodegradare si flora de origine animala sau umana

preprezentata de saprofite, conditionat patogene si patogene.

&in punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi.

2irusurile contamineaza celulele vii. Se transmit agentii etiologici ai gripei,

racelilor comune, ru4eolei, varicelei, variolei. S-a constatat c%iar ca virusul

%epatitic a produs boala la # cercetatori e(pusi la o concentratie ridicata deaerosoli contaminanti, in urma unui accident de laborator.

acteriile sunt atasate de aerosoli lic%izi si pe particule de praf organic.

$roduc boli bacteriene cu transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza,

antra(ul, bruceloza.

$arazitii, in cea mai mare parte sunt saprofiti. Conditionat patogenii produc

boala doar in conte(tual unei imunitati +$neumoc1stis carinii,

'cant%amoeba

<ungii produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. $e langa

spori, miceliile si compusii organici eliberati de fungi, sunt daunatorisanatatii. Cei mai frecvent intalniti reprezentati sunt:Cladosporidium,

'spergilius, $enicilium.

2. (eterminarea contaminarii microbiene )umarul total de germeni reprezinta totalitatea coloniilor microbiene care

se dezvolta la temperatura de "70C +flora mezofila pe mediu solid

+geloza simpla #A. 'stfel se apreciaza prezenta si densitatea

microorganismelor de provenienta umana si animala.(ista un numar de germeni psirofili care se dezvolta la acesta

temperatura, de aceea se realizeaza o incubare diferentiata si paralela a

placilor la ##0 si "70C.

Streptococii B-%emolitici au %abitat nazo-faringian. $rezenta lor in aer

semnifica e(istenta unei contaminari a aerului de catre persoane bolnave sau



de catre purtatori sanatosi. Se izoleaza pe un mediu de cultura cu geloza

sange 5-7A

Stafilococii prezenti indica o contaminare de origine umana. Se izoleaza pe

mediu de cultura cu geloza sange.

Coliformii sunt germeni de origine intestinala, prezenta lor in aer indica un

grad ridicat de insalubrizare a incaperii.

Izolarea se face pe geloza sange, iar confirmarea se face prin trecerea pe

medii speciale +9evine

Incarcarea microbiana a suprafetelor de orice fel +pereti, mobilier, len4erie,

maini, tegumente, ec%ipament de protectie duce la un potential

epidemiologic ridicat si este dovada unor conditii deficitare de curatenie in

incaperea respectiva.

Controlul suprafetelor se face prin indicatori igienico-sanitari tinand cont de

numarul total de germenicm# de suprafata, cat si de prezenta . Coli,$roteus si streptococ B-%emolitic.

)u se admite prezenta in spatiile de spitalizare a florei patogene.

Suprafetele pot avea pana la # germenicm# , cu lipsa stafilococului patogen

si a . Coli enteropatogen.

ainile personalului sanitar prezinta ma(im 0 germenisuprafata unei

maini, iar pentru medicii c%irurgi ma(im 5 germenimana.

3. )lora microbiana din apa

<lora microbiana din apa este reprezentata de flora naturala proprie apeiSi flora microbiana de impurificare +de natura umana sau animala

icroflora naturala se dezvolta la temperaturi de pana la ##0C +psi%rofila

<lora microbiana se dezolta la temperatura "5-50C, este saprofita,

conditionat patogena si patogena.

'gentii patogeni microbiologici din apa au proprietati distincte fata de

poluantii c%imici deoarece adera la suspensii solide in apa si infectia este

dependenta de invazivitatea si virulenta patogenului si de imunitatea

consumatorului. Relatia doza-raspuns nu este cumulativa

a4oritatea patogenilor care contamineaza apa provin din fecale umane sau

animale, rar prin urina

$oluantii biologici sunt bacterii, virusuri, protozoare, %elminti, fungi.

&atorita diluarii mari, teoretic, dupa contaminarea surselor, se transmit

%idric in special agentii care au putere infectanta mare si rezistenta crescuta

in afara organismului.



(ista germeni capabili sa persiste in apa, dar in general nu se

multiplica

<ebra tifoida are ca agent etiologic Salmonella t1p%i, ma4oritatea

epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectei practicata la

aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii

contaminata.

&izenteria bacilara este provocata de S%igella, prezenta lor in apa

indica o poluare fecala umana recenta, afectiunea fiind e(trem de

severa.

Camp1lobacteriozele sunt cauzate de Camp1lobacter 4e4uni.

sc%eric%ia coli cuprinde speciile patogene: entero%emoragic,

enteroto(igen, enteropatogen si enteroinvaziv. 'cestea pot cauza

patologii severe, dar germenul este sensibil la clor.

ersinia determina gastroenterite acute cu diaree.

9eptospiroza este o patologie provocata de specii patogene preluatede la sobolanul de camp, pisici sau caini.

acilul @oc% poate imbolnavi peroanele ce consuma apa din 4urul

spitalelor de pneumoftiziologie.

*astroenteritele virale au ca agent etiologic rotavirusuri,

adenovirusuri enterice, calicivirusurile +virusurile )orDolE si

virusurile tip )orDolE.

2irusurile %epatitice ' si e(clusiv umane, sensibile la clor si 32.

2irusul da o letalitate crescuta la gravide, de pana la #5A.

*iardia intestinalis se dezvolta in conditii sanitare precare si calitatea

necorespunzatoare a apei.

'mibiaza a fost responsabila de o serie de izbucniri %idrice, in timp ce

Cr1ptosporidium a dus la epidemii de cr1ptosporidioza.

Sc%istostoma si 'scaris lumbricoides sunt %elminti.

4. *etode de analiza curenta a apeiste importanta determinarea numarului total de germeni care se

dezvolta la "70C +)/* pe geloza sange #A. ste un indicator

cantitativ de contaminare globala.



$rincipiul metodei este insamantarea apei pe medii de cultura solide,

incubarea la termostat "70C un interval de timp determinat si numararea

coloniilor dezvoltate, considerand ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin

un germene.

&eterminarea numarului de germeni coliformi totali este importanta pentru

masurarea indicatori de poluare cu flora intestinala.

etoda colimetriei presupune # teste:

/est de prezumptie se face prin insamantarea unor volume determinate de

apa in flacoane si eprubete cu medii de cultura lic%ide pe baza de lactoza,

incubarea ulterioara +? % la "70C si urmarirea acelora in care s-a produs

fermentarea lactozei cu producere de gaz.

/estul de confirmare este necesar deoarece si alte specii de microorganisme

din apa fermenteaza lactoza cu producere de gaz. &in fiecare flacon cu gaz

se insamanteaza medii de cultura solide, se incubeaza la "70C 6 # % si se

urmareste aparitia coloniilor caracteristice.

&eterminarea numarului probabil de coliformi fecali se face trecand ansa din

tuburile pozitive la testul de prezumptie, in tuburi ce contin mediu

cConEe1 lic%id si se incubeaza # % la ,50C. 2irarea mediului catre

galben si eliberarea de gaz constata prezenta coliformilor fecali.

&eterminarea numarului de streptococi fecali se face prin insamantarea pe

mediu lic%id ce contine bulion si azida de )a. Se incubeaza la "70C timp de

# %. Rezultatul este pozitiv daca apare un sediment alb care nu se dizolva

cand agitam eprubeta.

Confirmarea se face prin insamantare din sediment pe mediu de cultura

colorat cu brom-crezol-pur, care apoi se incubeaza ? % la 0C. &aca

rezultatul este pozitiv, culoarea vireaza catre galben si apare un sediment pe

fundul eprubetei.

5. $nalize complementare si speciale&eterminarile suplimentare sunt necesare pentru alegerea unor noi surse

de apa, prezenta in apa a unui numar mare de germeni sau epidemiile

%idrice.

&eterminarea numarului total de germeni care se dezvolta la ##0C se

produce similar cu determinarea )/*. $rincipiul metodei este

insamantarea apei pe medii de cultura solide, incubarea la termostat "70C un



interval de timp determinat si numararea coloniilor dezvoltate, considerand

ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin un germene.

&eterminarea bacteriilor sulfitoreducatoare, cum este Clostridium

perfringens, se face urmarind reducerea sulfitul de sodiu in mediul de

cultura

&e asemenea, ne intereseaza si determinarea numarului probabil de

bacteriofagi antitifici 2i si anticoli.

Se urmaresc evidentierea prezentei anumitor agenti patogeni in apa cum ar fi

Salmonella, S%igella, . coli enteropatogen, bacteriofagi enterici si anumite

enterovirusuri.

6. *ono+idul de carbon,determinarea nivelului de

poluare

Se poate face prin determinarea nivelului de carbo(i%emoglobina din sange

+direct sau indirect si prin masurarea nivelului C8 Fn aer

$entru determinarea C8, aerul se recolteaza Fn volum fi(, nu se aspira.

$entru determinarea mono(idului de carbon din aer e(ista metode.

. colorimetrica +cea mai clasica si precisa cu clorura de paladiu. #. spectroflorimetrie cu infrarosii

". reactie cu pento(id de iod

. gazcromatografie

$rincipiul metodei metodei calorimetrice: C8 reduce clorura de paladiu la

paladiu metalic proportional cu concentratia lui, iar paladiul metalic obtinut

reactioneaza cu reactivul <olin-Ciocalteu, care da o coloratie de la galben-

verde la albastru, in functie de concentratia paladiului, respectiv a C8 din

proba de aer.3tilizam ca reactivi solutie etalon pentru C8 + ml G "0 Hg C8, clorura de

paladiu si reactiv <olin 6Ciocalteu.

Concentratia a(ima momentana G ! mg C8mc

Concentratia edie# ore G #0mg C8mc



$rincipiul determinarii carbo(ii%emoglobinei din sange: C8 eliberat din

carbo(i-%emoglobina cu a4utorul unui %emolizant si a fericianurii reduce

clorura de paladiu la paladiu metalic. (cesul de clorura de paladiu se

determina colorimetric cu iodura de potasiu prin formarea unui comple(

colorat in rosu.

Reactivi utilizati sunt solutie de clorura de paladiu, %emolizant-fericianura

si iodura de potasiu.

Se masoara e(tinctia la spectofotometru si paralel se face o proba martor

+numai reactivi, fara sange.

$rincipiul determinatii dio(i carbo(i %emoglobinei se estimeaza indirect prin

determinarea C8 din aerul alveolar e(pirat, datorita diferentei de presiune

care guverneaza sc%imburile gazoase pulmonare, gazul fiind retinut si

colorand un filtru granulat prin care se aspira aerul e(pirat.

7. (eterminari ale e+punerii la 'b

$arametrii utilizati sunt

$lumbemia

$lumburia

'cidul deltaaminolevulinic urinar

Coproporfirinele urinare

$orfirinele libere eritrocitare

&eltaminolevulinat de%idraza

$rincipiu metodei: plumbul reactioneaza cu ditizona formand un

compus colorat +in mediu puternic alcalin, e(tractibil cu cloroform

Reactivii utilizati sunt:

- acid azotic concentrat

- cloroform

- ditizona

- solutie tampon - solutie de spalare

- solutie etalon 6 ml G 5 Hg $b



. (eterminare suspensii din aer

$rincipiu: separarea lor din aer prin metoda sedimentarii sau aspiratiei

si determinarea prin metoda gavimetrica, conimetrica, reflectometrica.

Sedimentare se face prin antrenare cu un 4et de apa intr-o capsula, apa

se evapora pe o baie incalzita, apoi se cantareste din nou capsula, iar

din diferenta reprezinta cantitatea de pulberi sedimentabile.

)orma 6 7 gm#luna

'spiratia necesita o pompa aspiratoare, gazometru si un aparat pentru

retinerea pulberilor +filtru uscat sau vas cu lic%id special construit.

&eterminarea pulberilor recoltate prin aspiratie se face prin cantarirea%artiei de filtru inainte si dupa recoltare.

)orma 6 C+"0 min G 0,5 mgmc

- concentratia medie+# oreG 0,5 mgmc

!. (eterminarea %-2

$rincipiu presupune interactiunea S8# cu tetraclormercuratul de )a sidiclorsulfitomercurul care pozitiveaza pararozanilina si alde%ida

formica +comple( colorat in rosu-violet

Reactivi folositi sunt solutie de etalon + mg-0 Hg S8#, solutie

absorbanta, solutie de pararozanilina si solutie de formalde%ida.

Recoltare se face aspirand aerul printr-un vas absorbitor in care se afla 0 ml

sol absorbanta.

'poi, continutul este trecut intr-un tub colorimetric si intensitatea coloratiei

ubtinute se compara cu cea a etaloanelor +scara colorimetrica.Se poate citi si la spectofotometru la lungimea de unda de 55# nm.

C' momentana G0,75mgmc

Concentratia edie# ore G 0,#5mgmc



1". (eterminarea -2

$rincipiul presupune interactiunea dintre )8# si acidul sulfanilic in

mediu slab acid si in prezenta )-- naftiletilendiaminei, un compus

azoic de culoare roz-rosie cu functie de de conconcentrare a )8#.

Reactivi folositi sunt solutia absorbanta +acid sulfanilic si )-- )',

solutia de etalon 6 ml G 5 Hg )8#. Sunt necesare si microabsorbitoare,

dispozitive de aspiratie si debitmetre.

C' G 0," mgmc# %

11. #onditii organoleptice de potabilitate a apei*ustul datorat substantelor organice si minerale poate fi:

fad 6 datorita scaderii concentratiei de 8#

salciu 6 e(ces de Ca

metalic 6 e(ces saruri de <e

amar 6 e(ces saruri de n

sarat 6 e(ces de cloruri

acrisor-intepator- e(ces C8#

respingator, gretos 6 #S

usor sarat 6 prezenta urineidulceag 6 prezenta fecalelor

irosul de ou stricat indica dega4are de #S. irosul de )" se datoreaza

descompunerii substantelor de tip proteic iar cel de Cl ne arata ca dezinfectia

este facuta cu cantitate de Cl in e(ces.

12. #onditii fizice de potabilitate ale apei

/emperatura influenteaza compozitia c%imica si biologica a apei,viabilitatea germenilor +temperatura crescuta indica viabilitate mai mare,

eficienta dezinfectiei +temperatura scazuta indica eficienta mai slaba.

/emperatura indicate este de 7 6 50C.

$%-ul influenteaza viabilitatea germenilor +p alcalin 6 viabilitate

crescuta, eficienta dezinfectiei +p acid 6 eficienta crescuta.

$%-ul indicat este de !,5 6 7,.



/urbiditatea indica prezenta substantelor insolubile. 'rgila si malul sunt

prezinte in mod normal

$arametrul urmarit este de scara artificiala de Si8" +5 grade.

Culoarea este data de substantele solubile in apa. $arametrul urmarit este de

scara de platino-cobalt +5 grade.

Radioactivitatea indica prezenta in mod normal a unor radionuclizi e(istenti

in scoarta terestra.

13. #onditii microbiologice de potabilitate ale apei

. )/* la "7C in ml de apa

#. )umarul probabil de germeni coliformi

". )umarul probabil de streptococi intestinali +enterococi de grup & 6

saprofiti ai omului

. &eterminarea bacteriofagilor enterici +anti-s%eric%ia coli, anti-

Salmonella t1p%i

5. &eterminarea germenilor sulfitoreducatori +clostridii

!. &eterminarea germenilor care se dezvolta la ##C +psi%rofili

14. #onditii chimice de potabilitate ale apei

Substantele cu actiune nociva provin cel mai frecvent din afara prin poluare

si au o limita ma(ima admisa foarte e(acta : nitrati G 50 mgdmc, pesticide G

0,5 Jgdmc, < G ,# mgdmc, $b G 0,05 mgdmc, cianuri G 0,05 mgdmc.

Substante indezirabile nu au efecte nocive dar prin prezenta lor in apa

modifica caracterele organoleptice +Ca, <e, n, 8(igen etc.



Concentratia substantelor organice in apa constituie indicator global de

poluare. $rovin din sol sau sunt rezultatul poluarii.

&eterminare se face prin o(idarea substantelor organice cu permanganat

de @ in mediu acid la cald.

'moniacul rezulta din substantele organice de tip proteic intr-o prima etapa

+de la cateva ore la cateva zile, indica o poluare recenta.

&eterminarea amoniacului din apa se face urmarind interactiunea ionilor de

amoniu care formeaza cu reactivul )essler un comple( colorat in galben a

carui intensitate este proportionala cu concentratia amoniacului.

)itritii rezulta din amoniac, in a doua etapa de descompunere, de la cateva

zile la cateva saptamani, indica o poluare mai vec%e.

&eterminarea nitritilor din apa se face pe baza comple(ului azoic de

culoare rosie prin diazotare cu acid sulfanilic si cuplarea cu alfa-naftilamina.

Subiecte Rezolvate Lp Igiena

Documents

Transcript of Subiecte Rezolvate Lp Igiena