Igiena Subiecte Rezolvate Final

127
SUB1:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal, menţinerea constantă a compoziţiei corpului uman. Furnizori de E din alimente = gluc, lip, prot Necesar de E = MB + consum suplimentar Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea unor necesitati: - sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare - activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii - contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede; - activitatea de secretie si excretie; - mentinerea temperaturii constante a corpului; - repararea uzurilor. Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in calorii. Kcal= cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius. KJoule= energia cheltuita pentru deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta de 1 m cu o forta necesara de a 1 Newton= forta care transmite unei mase de un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ) In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale. Aceasta cheltuiala minima de E= metabolismul bazal; metab bazal e aproape imposibil de masurat ; se determina la un subiect in repaos complet fizic, psihic, confort termic, usor imbracat, la minim 12 ore de la ultima masa consumul de E depaseste valorile metab.bazal in functie de activitatea indeplinita. a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h pt barbate; 0.9 pt femei b. Copii si adolescenti – valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h; c. scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la adolescenti; 1

description

Subiecte Igiena UMF

Transcript of Igiena Subiecte Rezolvate Final

SUB2

SUB1:Consumul energetic al organismului: metabolismul bazal, meninerea constant a compoziiei corpului uman.Furnizori de E din alimente = gluc, lip, prot

Necesar de E = MB + consum suplimentar

Viata presupune consum permanent de energie , pentru satisfacerea unor necesitati:

sinteza de substante in vederea cresterii organismului in dezvoltare

activitatea permanenta a muschilor respiratori si a inimii contractiile (voluntare si involuntare) a musculaturii striate si netede;

activitatea de secretie si excretie;

mentinerea temperaturii constante a corpului;

repararea uzurilor. Energia cheltuita de organism ca si valoarea energetica a alimentelor se exprima in calorii. Kcal= cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturii unui litru de apa cu un grad Celsius.KJoule= energia cheltuita pentru deplasarea unei greutati de 1 kg pe o distanta de 1 m cu o forta necesara de a 1 Newton= forta care transmite unei mase de un Kg o acceleratie de 1m/s(1Kcal= 4.184 KJ) In conditiile repausului absolut, organismul consuma totusi energie pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale. Aceasta cheltuiala minima de E= metabolismul bazal; metab bazal e aproape imposibil de masurat; se determina la un subiect in repaos complet fizic, psihic, confort termic, usor imbracat, la minim 12 ore de la ultima masa

consumul de E depaseste valorile metab.bazal in functie de activitatea indeplinita. a. Adultul- MB= 1cal/Kg/h pt barbate; 0.9 pt femeib. Copii si adolescenti valori maxime la 2-3 ani-> 2-2.5 cal/kg/h; c. scade treptat la 1.5-1.7 cal/kg/h la adolescenti; d. ramane constant(1 cal./kg/h) intre 25-45 de ani. Dupa 45 de ani metabolismul scade din nou, la 55-60ani fiind cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar. e. In a doua jumatate a sarcinii, MB creste cu 20-25% fata de perioada de negraviditate, iar lactatie creste cu 10-20%. Sexul- la femei MB scazut cu 8-10% fata de barbatii cu aceeasi greutate corporala.

MB e mai accelesat la persoanele inalte (depinde de inaltime).

MB e mai accelerat la persoanele cu masa mulsculara dezvoltata, tesut adipos in cantitate redusa (depinde de compozitia corpului)

Frigul- intensifica procesul de termogeneza, duce la cresterea MB , cu valori mai mari la copii. Febra, stresul, tiroxina cresc MB. Deci MB depinde de statusul hormonal. Subalimentatia prelungita scadere a cheltuielilor de energie=>o incercare de adaptare a organismului la un aport alimentar redus.Compozitia corpului la o pers de 65 kg => 17% proteine, 14% grasimi, 1,5% glucide, 61.6% apa, 6,1% minerale

Deci ~ 9 kg grasimi, dintre care 1 kg intra in structura organismului, 8 kg = de rezerva

Fara consecinte importante pt organism se pot pierde 2 kg proteine, 200 g glucide, 10% din cantitatea de apa, 33% din saruri minerale

Omul sanatos = masa celulara 55% + tesut extraceluular 30% + grasime 15%

SUB2.Consumul energetic al organismului:actiunea dinamica specifica,activitatea musculara.

ADS=cheltuiala de E in urma ingestiei de alimente = termogeneza indusa de alim -> digestia lor

Scopul = eliberarea substantelor nutritive din alimente Se incadreaza in cadrul necesitatilor suplimentare de E (pe langa MB)

O alimentatie echilibrata => actiune dinamica specifica de 10%

Proteine => 25%; glucide => 7%, lipide => 3%

!!! in terapia obezitatii => regim hipocaloric + hiperproteic!!!

EX: o persoana are MB=1700 Kcal, consuma alimente ce aduc cant. de E respective si ulterior se determina din nou metabolismul se constata ca e superior valorii anterioare->1850 Kcal/24h. Surplusul de 150 Kcal, det. de ingestia de alimente = ADS. Surplusul de calorii e det. de travaliul digestiv secretor + absorbtie activa + si mai ales de met. intermediar al substantelor nutritive. (adica de secretiile digestive si de metabolismul intermediar) Activitatea musculara reprezinta cea mai importanta cauza a cresterii consumului de energie.In medie 30%

Intensitatea efortului depinde de

*numarul de grupe musculare angajate in effort,

*de volumul grupelor musculare,

*de masa corporala,

*de valoarea raportului intre efort si pauza

*antrenament.Energia consumata prin activitate fizica se exprima prin ECHIVALENTI METABOLICI = multipli ai MBDeplasarea lenta dubleaza MB (*2), deplasarea rapida => *4

Muncile grele => MB *8

Sedentarism => MB + 50%

Activitate fizica usoara => MB + 60%

Activitate fizica medie => MB + 70%

Activitate fizica grea => MB + 80-100%

Dupa cantitatea de energie consumata profesiile si impart in: -profesii cu cheltuiala mica de energie: profesorii,medicii,inginerii, avocatii,vanzatori-consum calorii-2400 femei si 3000 barbati. -medie :lucratori din ind usoara(textile,confectii), studentii,gospodine consum caloric-2700 femei si 3300 barbati. -mare :strungari,frezori,mecanici, lacatusi, tractoristi, sudori, militariconsum caloric-3000 femei si 3700 barbati. -foarte mare :muncitori forestieri, sapatori, mineri-

consum caloric 4100 barbati. Valorile sunt valabile pentru persoanele intre 20-40 ani.Pt.barbatii intre 41-65 se scade aportul caloric cu 200cal, iar pt femei intre 41-60 ani cu 300 cal.

SUB3.Factorii ce conditioneaza consumul energetic al organismului:varsta, climatul,cresterea, sarcina, alaptarea. Graviditatea este starea fiziologica ce solicita intens organismul femeii din punct de vedere energetic,datorita dezv fatului, placentei si anexelor sale + prin sporirea masei corporale a mamei.Intreaga perioada necesita suplimentarea aportului energetic cu 80 000cal,

repartizate diferit pe parcursul sarcinii: 150kcal/zi in primul trim si

350kcal/zi urmatoarele 2.

Alaptarea secretie de lapte de 850ml/zi => 600 cal + 150 kcal = efort secretor

Pt ca femeia acumuleaza in timpul sarcinii o rezerva de tesut adipos, 200kcal ia din rezervele proprii asa ca tre sa primeasca 550kcal din alimente.

Varsta.Copii si adolescentii au un metabolism raportat la cel al adultilor mai crescut.Ei pierd mai multa caldura prin procesul de termoreglare, fac mai multa miscare ca adultul, sinteza de subtante organice noi, viteza mai mare de desfasurare a reactiilor biochimice => necesita un aport caloric mai crescut:1-3 ani-1300 kcal,10-12 ani baieti 2600kcal si fete 2300.De aseameanea, copii si adolescentii necesita un aport caloric suplimentar datorita cresterii si dezvoltarii.

Climatul.In zonele cu temperature scazuta organismul isi reduce pierderile de caldura si isi intensifica termogeneza, procese ce au loc cu consum crescut de energie.Se recomanda ca pt fiecare scadere cu 10 grade C a mediei termice anuale sa creasca aportul energetic alimentar cu 3%, iar in cazul cresterii cu 10 grade, ratia alimentara sa fie diminuata cu 5% pt fiecare 10 grade.

SUB4.Malnutritia proteino-calorica:tulburarile metabolice si biochimice. Malnutritia este o stare patologica determinata de o disponibilitate redusa de principii alimentare, in special scaderea aportului proteic, aparitia de modificari morfo-functionale in organele si tesuturile de importanta vitala.

Consum insuficient de proteine => apar rapid efecte negative (MPC) mai ales in perioadele cu crestere intensa (copii, adolescenti) + maternitateADULT: lipsa aport proteine => epuizare rapida rezerve; ulterior utilizarea aminoacizilor mai ales din muschi

Negativare bilant azotat

Scadere greutate corporala, chiard aca aportul energetic e suficient (glucide + lip)

COPIL: lipsa aport proteine => scadere/anulare crestere fizica + maturizare neuropsihica (mic + cretin)

+ afectare mineralizare schelet

+ scade rez la infectii

+ scade rez la noxele chimice ale mediului ambiant

!!! carenta prelungita la copii => KWASHIORKOR = deficit de prot + Fe + vit (mai ales A, B)

E mai frecv in zonele sarace, la sugari de 6 luni (cand se trece de la alimentatia naturala la aia artificiala care e bazata mai ales pe surse vegetale)

Exista diferente intre malnutritia la copil si malnutritia la adult. La copil exista mai multe stadii: -std I- tulb de crestere, intarziere in dezv psihica, intarziere in instalarea pubertatii, rezistenta scazuta la infectii, cresterea mortalitatii infantile.

-stdII-diaree, tulb in metab apei si electrolitilor(scaderea CA si P sanguin, acidoza accentuate, Ksanguin crescut, edem), scaderea proteinemiei(a albuminei), hepatomegalie cu infiltratie grasa difuza, tulb tegumentare(piele uscata, marmorata, eritem, descumatii)

-stdIII-este stadiul de vindecare daca se iau masuri de corectare a tulb electrolitice si se foloseste o alimentatie corespunzatoare.

Kwashiorkorul apare ca rezultat al prelungirii alimentatie naturale peste 1 an si a ablactarii improprii, fara produse almentare de origine animala.Simptome: edeme declive sau generalizate, hipotrofie musculara, diaree, infectii cutanate, apatie, hepatomegalie, anemie,hipopotrinemie. La adult exista 3 stadii: -stdI: disparitie tesutului adipos, hipotrofie musculara, astenie marcata.Testele de laborator sunt in limite normale datorita posibilitatilor de adaptare. -stdII:edemul hipoproteic, poliurie, sete, manifestari cutanate(eritem, piele uscata, hiperpigmentarea,unghii friabile),manifestari digestive,anemie hipocroma si microcitara, proteinemie sub 6%. -stdIII:de vindecare.

SUB5.Proteine:clasificareProteine = subst azotate f din lanturi de aa ce pot contine pe langa C,O,H,N,S,P si Fe, Zn, Cu si alte elem in cantitati mici. Element distinctiv = AZOT.

Clasif prot: peptide + haloproteine + heteroproteine

1. Peptide = se formeaza prin conjugarea a cel putin 2 aa cu eliberarea unei molecule de apa.

Sunt oligopeptide (10aa)

Se gasesc ca atare in alimente sau se formeaza prin hidroliza proteinelor.

Exemple:

Glutation (tripeptid)

Angiotensina

Kininele plasmatice

Hormoni (gastrina, h. hipofiz)

2. Haloproteine (prot simple) prin hidroliza lor rezulta DOAR aa

Ex: Albumine: ovalbumina, soina (soia), legumelina (seminte de leguminoase) - SOL Globuline: legumina (mazare, fasole), glicina (soia), tuberina (cartofi), faseolina

Scleroproteine: colagen, elastina, keratina (NU sunt atacate de E proteolitice din sucurile digestive, sunt insol in apa)

Protamine + histone (hemoglobina, mioglobina)

Protamine si gluteline: gliadina si glutenina din grau + secara, zeina din proumb, orizenina din orez)3. Proteine conjugate: contin o componenta neproteica

-fosfoproteine (au acid fosforic) cazeina (lapte) , vitelina, fosfovitelina (galbenus) -glicoproteine (mucopolizah) -mucine, fact intrinsic Castle, ovomucoid + ovomucina (albus) -lipoproteine = f de transport lipide + subst liposol; prezente in mb cel, mitoc, RE -cromoproteine-hb,mioglobina,citocromii,catalaza,peroxidaza

-metaloproteine transferina, ceruloplasmina,feritina -nucleoproteine = din unirea unor protamine + histone cu acizi nucleici; rol in diviziunea celulara + transmiterea caracterelor ereditare.Valoarea biologica a prot depinde de prezenta + proportia aa esentiali =>

a) Prot cu val biologica superioara (complete, clasa I) au TOTI aa esentiali, in proportii optime => asigura sinteza proteinelor proprii organismului;

Favorizeaza cresterea + reinnoirea + conditioneaza bilantul azotat echilibrat

!!! se gasesc in produse animale : oua, carne, lactateb) Pro cu val bio medie (partial complete, clasa II) => au TOTI aa esentiali, dar unii NU sunt in proportii optime asa ca NU asigura sinteza proteinelor propii (aa limitativi)

Ex: lizina din cereal, metionina din leguminoasele uscateEle asigura procesele de crestere si de reinnoire doar in cantitate dubla fata de prot cu valoare bio superioara

Surse vegetale; cereale, leguminoase uscate

c) Prot cu val bio inferioara (incomplete, cl III) => NU contin toti aa esentiali; cei pe care ii contin NU sunt in proportii optime

ZEINA + COLAGEN

NU favorizeaza cresterea + reinnoirea

NU sunt contraindicate in alimentatie

Val lor biologica CRESTE prin asociere cu prot complete

Ex: zeina din porumb (nu are lizina si e f saraca in triptofan), colagenul (fara triptofan, f sarac in metionina, izoleucina, lizina, treonina)SUB6.Rolul proteinelor in organism 1.rol plastic (PRINCIPAL)

-formeaza matricea celulara - care asigura mentinerea str celulare

-rol in transp O2,contractie,transmiterea influxului nervos,secretia glandelor-Rol in crestere, reinnoire, reparare celulara + tisulara

Necesarul de proteine e mai mare la copii, adolescent, in maternitate, convalescent, subnutritie

2.rol catalytic enzymatic Intra in structura proteinelor + substantelor active (ex: Hb, glutation, transferina)

Participa la sinteza hormonilor 3.rol in apararea organismului (Ig) Ig au structura proteica Asigura capacitatea fagocitara a leucocitelor 4.rol antitoxic Fata de noxele chimice asigura troficitatea tesuturilor + organelor + echipament enzymatic necesar metabolizarii trofinelor5.rol in mentinerea presiunii coloid osmotice, pH + echi acido bazic (SISTEM TAMPON)-apa traverseaza membranele celulare , proteinele nu; proteinele atrag apa => proteinele din sange mentin volumul sanguin.

-au character amfolitic => actioneaza ca system tampon7.rol energetic-1 g proteine-4.1kcal

Rolul energetic e secundar pt ca proteinele sunt mai scumpe decat alte trofine + prin ardere nu elibereaza toata energia (ramane in uree, acid uric) + produsii de catabolism sunt toxici + necesita efort excretorSUB7.Clasificarea proteinelor dupa calitatea lorValoarea biologica a prot depinde de prezenta + proportia aa esentiali =>

a) Prot cu val biologica superioara (complete, clasa I) au TOTI aa esentiali, in proportii optime => asigura sinteza proteinelor proprii organismului;

Favorizeaza cresterea + reinnoirea + conditioneaza bilantul azotat echilibrat

!!! se gasesc in produse animale : oua, carne, lactate

b) Pro cu val bio medie (partial complete, clasa II) => au TOTI aa esentiali, dar unii NU sunt in proportii optime asa ca NU asigura sinteza proteinelor propii (aa limitativi)

Ex: lizina din cereal, metionina din leguminoasele uscate

Ele asigura procesele de crestere si de reinnoire doar in cantitate dubla fata de prot cu valoare bio superioara

Surse vegetale; cereal, leguminoase uscate

c) Prot cu val bio inferioara (incomplete, cl III) => NU contin toti aa esentiali; cei pe care ii contin NU sunt in proportii optime

NU favorizeaza cresterea + reinnoirea

NU sunt contraindicate in alimentative

Val lor biologica CRESTE prin asociere cu prot complete

Ex: zeina din porumb (nu are lizina si e f saraca in triptofan), colagenul (fara triptofan, f sarac in metionina, izoleucina, lizina, treonina)SUB8.Necesarul de proteine ale organismului si sursele Mentinerea vietii necesita un consum permanent de proteine.Regim aproteic => consumare rezerve din ficat, apoi din muschiNecesar CANTITATIV = (OMS) minim fiziologic / aport proteic de securitate = cantitatea minima de proteine din alimentele de origine animala / vegetala care mentine in ECHILIBRU bilantul azotat

Aportul proteic de securitate = 1g proteine / kg corp / ziCreste la 1,5 2 g proteine / kg / zi la copii, adolescenti, maternitate, convalescenta, mediu toxic + infections, activitati cu consum mare de E

Procentual: 10-15% din ratie, creste la 18% in cazurile de mai susNecesar CALITATIV proteinele animale (val bio superioara) tre sa reprezinte 50% din aport (jumate)SURSELE

a) Animale

Carnea 15-22 g proteine / 100 g

Branzeturi 10-30 g %

Oua 13-14 %

Lapte integral 3,5%

b) Vegetale

Leguminoase (mazare, fasole) 20-25%

Paste fainoase 10-12%

Paine 7-8%

Aportul de proteine trebuie sa fie in legatura cu costul de azot.1kcal2mg N2

1700kcal3400mgN23,4gN2

1gN26.25 g proteine

3,4gN221.25 g proteine.

La adult-0.8-1gproteine/kg

La copii-2 g prot/kg

La adolescenti-1-1,1gprot/kg

La gravide-30g perioada de sarcina;20g perioada de alaptare.

SUB9.Lipidele:clasificare (AG esterificati cu alcooli)Lipidele = substante organice ce rezulta din esterificarea acizilor grasi cu diferiti alcooli=> trigliceride + fosfolipide

Principalii constituenti = AGSterolii alimentari pot fi de origine animala (colesterol) + vegetala (fitosterol)AG din alimente pot fi

a) saturati (palmitic, stearic)

b) nesaturati ( mononesaturati oleic + polinesaturati linoleic, arahidonic)

AG esentiali = polinesaturati

Lipidele pot fi simple (f din C,H,O) + complexe (au in plus N,P,S,etc)

Lipide simple: gliceride, ceride, steride

Lipide complexe => fosfatide + sfingolipide 1.lipide simple AG esterificati cu alcooli; dupa natura alcoolului sunt: gliceride, ceride, steride-gliceride (cele mai raspandite lipide)

In regnul animal predomine gliceride solide, formate in principal din AG saturati

In regnul vegetal predomine gliceride lichide, ce contin AG nesaturati esentiali!!-ceridele

Predomina in regnul vegetal (pe S fructelor, frunzelor, florilor) mai ales in zonele tropicale + subtropic

Se mai gasesc in ceara de albine

Formeaza invelis protector impotriva evaporarii apei, Q, luminii excesive

-steride esteri ai AG cu STEROLI => fitosteroli, micosteroli, colesterol

Se gasesc in cantitate mica in TOATE organismele vegetale + animale

Rol bioch + fiziologic f impSterolii din plante = fitosteroli

Ciuperci = micosteroli

Organisme animale = zoosteroli (cel mai imp e COLESTEROLUL)

2.lipide complexe (contin AG, alcooli + acid fosforic, aa, glucide, aminoalcooli)

Sunt FOSFATIDE + SFINGOLIPIDEA. fosfatidele = lecitine + cefaline + serinfosfatide

a) lecitine = substante bipolare (au o componenta hidrofila si una hidrofoba)componenta hidrofila = acid fosforic + colina

componenta hidrofoba = acizii organici

au proprietati tensioactive + ajuta la SCHIMBUL de substante

prin descompunere elibereaza COLINA

b) cefaline insotesc lecitinele; in cantitate mai mare in CREIER, SOIA

c) serinfosfatidele cantitate mare in CREIER

contin SERINA; serina poate lega acid fosforic => acceptor / donator de acid fosforicrol biochimic f. important maresc permeabilitatea celulara, au rol de acceptor + donator de acid fosforicB. sfingolipidele = sfingomielina + sfingoglicolipide (cerebrozide, gangliozide, etc)

a) sfingomielina = in teaca de mielina a axonilor (substanta alba SNC + nervi periferici)

b) sfingoglicolipidele mai ales in sistem nervos DAR si in diferite plante + ciuperci (cerebrine)!! in unele situatii cerebrozidele de acumuleaza in ficat, maduva spinarii, leucocite (BOALA GAUCHER)

SUB10.Rolul lipidelor in organism1.rol energetic (functia PRINC)

-1g lipide- 9 kcal intre mese, sau in restrictiile alimentare E necesara vine din tesutul adipos (TG)

Lipidele sunt descompuse in fragmente ce se combina cu un fragment de glucozaIn final se oxideaza la CO2 si H20In lipsa carbohidratilor apare CETOZA (corpi cetonici in sange + urina)

Grasimile depoziteaza mai multe calorii intr-un volum micOrganismul cheltuieste mai putina energie pt asiminarea grasimilor decat pt asimilarea glucidelorCresterea in G e mai mare decat prin consum de glucide2.rol antisoc -formeaza tesutul adipos ce tapeteaza organele

3.rol in termoreglare izoleaza organismul, captuseste tegumentele4.asigura AG esentiali + vitamine liposol (ADEK)5.rol plastic (SECUNDAR) - fosfolipidele intra in structura membranei celulare

6.acizii grasi nesaturati-normalizeaza procesele de crestere si dezvoltare

-intra in structura membranei celulare

-scad nivelul colesterolului (il esterifica)

-intervin in procesele de oxidoreducere, in respiratia celulara

-stimuleaza activitatea enzimatica (citocromoxidaza)

-acidul arahidonic este precursor al prostaglandinelor si tromboxanilor !!! hidrogenarea acizilor grasi polinesaturati => acizi grasi neobisnuiti care nu sunt produsi de organism (AG trans) - +/- CANCERIGENI

7.lipidele stimuleaza contractia cailor biliare si dau gust bun macarii, scad motilitatea gastrica, sunt alimente care tin de foame8.colesterolul-intra in structura bilei -rol in formarea hormonilor sexuali

-intra in structura vitaminei D, a celulei nervoase.

SUB11.Ratia de lipide si efectul consumului neadecvat, surseCANTITATIV -0.7-1 g lipide/kg corp/zi-adulti sedentari -1-1.5 g lipide/kg corp/zi-adulti activi -2 g lipide/kgcorp/zi-

copii,adolescenti.CALITATIV

Lipidele 30% din aport energetic total, astfel

Max 10% din AG saturati

10% din AG monosaturati

10% din AG polinesaturati

Aport de colesterol < 0.3 g/zi!!! carnea de peste are AG omega 3 => consum de 1-2 ori pe saptamanaNu sunt recomandate suplimentele de ulei de peste eficacitatea nu e demonstrata + o cantitate prea mare poate duce la sangerari si poate intarzia vindecarea ranilorcarne de peste DA, ulei de peste NU

Surse se gasesc in toate produsele alimentare (anim + veg)

a) surse vegetale

uleiuri vegetale 100%

margarina 80%

alune, ciocolata, halva

uleiurile vegetale + de peste sunt bogate in AG polinesaturatiuleiul de masline e bogat in AG mononesaturati

grasimile animale sunt bogate in AG saturati

b) surse animale

untura porc 100%

unt 50-80%

carnati 50%

galbenus ou 32%

carne 20-40%

lapte integral 3.5%

surse de colesterol: creier, galbenus (32%), maruntaie, unt

surse de AG esentiali uleiuri vegetale

ac linoleic soia, porumb, floarea soarelui

ac linolenic ulei de peste, seminte in, soia

ac. Arahidonic DOAR grasimi ANIMALE

omega 6 ulei soia, porumb, floarea soarelui

omega 3 ulei de soia, masline, alune, seminte, peste de apa receraportul AG omega 6 / 3 e foarte important: optim: 1/1; e indicat sa NU depaseasca 4/1

CONSUM NEADECVAT

a) consum insuficient pe termen scurt, daca aportul caloric e optim NU duce la efecte negative

b) pe termen lung =>

pacientul va consuma o cantitate mai mare de alimente pt a asigura senz de satietate

dificultati in realizare aport energetic suficient, mai ales pt activitati grele

carente de AG esentiali + vitamine liposolubile

consum exagerat e frecvent, poate ajunge la 40% din aport caloric (tre sa fie 30%)excesul e mai ales de origine animalase asociaza cu obezitate, dislipidemii, ATS, afect c-vasc

+ scaderea rezistentei organismului la toxine metabolizate hepaticraportul anormal omega 6/3 duce la modificarea lipidelor mb vasc + cresterea incidentei ATS + boli inflamSUB12.Glucide: clasificare= suportul vietii pe pamantSe f in vegetale prin FOTOSINTEZASunt cele mai raspandite subst organice

Laptele = sg alim de origine animala care contine carbohidrati in cantitate imp

Sunt OZE (monozaharide: pentoze + hexoze) + OZIDE (dizaharide + polizaharide)

MONOZAHARIDELE

-pentoze-riboza, dezoxiriboza (compusi ai acizilor nucleici), arabinoza,xiloza (din pectine si gume) -hexoze-glucoza,fructoza,galactozaStrugurii contin glucoza in cantitate mare

DIZAHARIDE -zaharoza,lactoza,maltozaZaharoza = glc + fructoza = zaharul de masa obtinut prin rafinarea sucurilor din sfecla de zahar / trestia de zahar

Maltoza se f din descompunerea amidonului; hidroliza => 2 molec de glc

Maltoza = 2* glc

Fructoza se gaseste in fructe, miere (80%)

Galactoza + glucoza => lactoza

POLIZAHARIDELE sunt digerabile + nedigerabile

A. digerabile = amidon + dextrine + glicogen

amidon amiloza (molecule de glc cu lanturi lungi) + amilopectina (molecule de glc cu lanturi scurte si ramificate)

dextrine din lanturi scurte de glucoza

glicogen din lanturi scurte + ramificate de glc

B. nedigerabile = celuloza, hemiceluloza, pectine

celuloza, hemiceluloza din resturi de glucoza

hemiceluloza e moale

pectinele din resturi de acid galacturonic esterificat cu alcool metilic

SUB. 13 Glucidele: rolul n organism i efectele carenei. Sursa rap de E

a) Ardere rap + completa => apa, CO2 ( 1g => 4 Kcal ).

Glc = sg sursa E pt sistem nervos + hematii

Glc = sursa preferentiala de E in conditii de consum mare O2 si in conditii de hipoxie (molecula de glucoza contine mai mult O2 raportat la nr de atomi de C)

b) Poa fi convertita in glicogen, depozitat in muschi + ficat => rezerva de E rapid mobilizabila

c) Poa fi transf in grasimi (se consuma cand sunt epuizate rezervele de glicogen)!!! in lipsa aportului de carbohidrati => se folosesc proteinele pt a forma glucoza

Daca grasimile sunt utilizate fara carbohidrati apar coprii cetonici ce se acumuleaza in sang

Pt a face economie de prot si pt a evita cetoza sunt necesare 100 g glucide / zi

Insulina fav patrunderea glc in cel + glicogenogeneza + lipogeneza

Glucagonul, adrenalina sunt antagonistii insulinei

Gluconeogeneza are loc in ficat; rol de a asigura in permanenta minimul de glc

Poa avea loc din acid lactic, glicerol, aa

Daca compensarea lipsei de glc are loc din lipide => corpi cetonici => acidoza glucoza este un tonic pt. celulele hepatice (prin acumulare de glicogen), extrem de solicitate in multe reactii anabolizante si catabolizante; daca scade rez de glicogen, ficatul devine vulnerabil rol plastic (mucopolizah, ac nucleici - dezoxiriboza, factor intrinsec)

participa la detoxifierea organismului de subst exogene + endogene (hormoni, Br)

EFECTELE CARENTEISUB. 14. Fibrele alimentare: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.

Glucidele nedigerabile= fibre alimentare (celuloza, hemiceluloza, PECTINE) necesar 7 g/zi Celuloza si hemiceluloza- accelereaza tranzitul; => previn constipatia, apendicita Stimuleaza muschii tractului digestiv, pastreaza tonusul => previn hemoroizi, diverticuloza Pectinele si gumele, solubile in apa, formeaza geluri si intarzie golirea gastrica si intestinala;

Dau senz de satietate => reduc consum de Energie????

Scad accesul E dig la alimente => scad utiliz digestiva a tutror trofinelor

Leaga cationii si se pierd in felul asta, prin fecale unele metale (Ca, Mg);

Scad riscul de aparitie boli c-vasc

Ajunse in colon favorizeaza dezv., florei de fermentatie (contribuie la sintetizarea vit. din grupul B)

EXCESUL e daunator=>

Deshidratare Scadde abs Fe Scade Ca, Zn Interfera cu folosirea carotenului (pigment precursor al vit A)Poate favoriza si agrava procese inflamatorii + iritative digestive

SCADEREA fibrelor => constipatie, colite spastice, diverticuloza, hemoroizi, cancer de colon (efect cancerigen al sarurilor biliare descompuse de flora microbiana intestinala)

SUB.15 Acoperirea necesarului de glucide n funcie de tipul surselor alimentareGlucidele trebuie sa acopere 50-55% din valoarea calorica a ratia alimentara MAI PUTIN LA COPII (necesarul de proteine si lipide e mai mare)

Deci 4-7 g /kg / zi

Necesarul de fibre: 7 g /zi

Valoarea biologica a glucidelor e determinata de indexul glicemic.

Surse alimentare de glucide

= struguri, mere, prune, cirese 18%

Afine, gutui, ananas, visine 14%

Caise, piersici 13%

Portocale 12%

Grefe 6,5%

Pepene5%

Zaharoza

Zahar 100%

Ciocolata 60%

Prajituri 30%

Sfecla de zahar 20%

Amidon

Faina, orez 70%

Fasole, mazare verde 50%

Paine 40%

Cartofi 16%

Celuloza

Fasole 8%

Mazare 6%

Pectine

Zmeura 3%

Pe masura ce standardul economic creste, exista o tendinta de scadere a procentului de glucide din ratie, in avantajul proteinelor si a lipidelor.In cadrul glucidelor se remarca o diminuare a cantitatii aduse prin cereale, leguminoase, legume si crestrea proportiei de zahar si a produselor indulcite cu zahar. Produsele de faina alba si orez decorticat inlocuiesc aproape total pe cele preparate din seminte integrale sau faina neagra. Consumul sporit de zahar si produse zaharoase favorizeaza caria dentara.

Zahar...99glucide; bomboane..89-90, miere de albine..70-80, faina, arpacas, orez, paste fainoase..70-75, dulceturi, gemuri, jeleuri..55-75 zaharoza, ciocolata..50-60, fasole, mazare uscata..50-55, paine alba..53, paine integrala..48, prajituri..20-40, cartofi..19, struguri..17, fructe proaspete..8-15, legume proaspete..4-8, lapte..4,8

SUB.16 Calciul: absorbia (20-40%)-se gaseste in cantitatea cea mai mare in organism, din care 99% se concentreaza in oase si dinti; Absortia variaza 20-40%. In duoden + prima portiune a jejunului, prin transport ACTIVRestul se elimina fecal

Calciul ionizat, solubil e transportat prin mucoasa intestinala de o proteina (sinteza ei depinde de vit D)Coeficientul de utilizare digestiva depinde de nevoile organismului, de cantitatea existenta in lumen si de alti factori

1. Factori ce fav abs calciu

Aciditate gastrica normala (sarurile de Ca sunt mai solubile in mediu acid); alcalinizarea continutului intestinal scade abs; pers in varsta au aciditatea gastrica scazuta Prezenta in intestin a vit D, lactoza (lapte), acid lactic, acid citric (portocale), aa, saruri biliare2. Factori ce scad abs calciu

Cresterea motilitatii g-i

Imobilizare prelungita, stres (balanta calcica neg, chiar daca aportul e suficient)

Hipoaciditatea gastrica, exces fosfor, acid oxalic, acid fitic, grasimi, raport Ca/P subunitarSUB. 17 Calciul: rolul n nutriie i efectele carenei. Rol plastic 99% in oase => in compozitia scheletului (f. Cristale de hidroxiapatita => oase dure; depozit de Ca) 1% in tesuturile moi => efect simpaticomimetic (pe cord, tub digestiv, bronhii); e antagonist cu K (raport K/Ca = 2/1) => efect sinergic cu adrenalina Pe SNC sedativ, antispasmodic

Scade excitabilitatea neuro musculara, impreuna cu Mg, H (antagonisti K, fosfat, bicarbonat)

Mentinere echi acido bazic intervine in coagularea sangelui (Protrombina-> Trombina) activeaza un nr. De enzime: labferment, tripsina, lipaza, FA, colinesteraza; activeaza fact. Intrinsec Castle, facilitand absorbtia vit. B12; participa la mec. contractiei musculare si la reglarea permeabilitatii membranare.

Carenta: rahitism la copii si osteomalacie sau osteoporoza(densitatea osoasa e mult scazuta) la adulti si varstnici. Frecvent apare postmenopauza(osteoporoza senila). apare din cauza tulb. GI si endocrine.

Hipercalcemia: la copii care au primit cant. excesive de vit. D- tulb. GI si tulburari de crestere. La adult poate apare dat. hipertiroidismului sau a dozelor excesive de vit. D si la ulcerosii care consuma mult lapte si alcaline: HTA, varsaturi, hemoragii GI. SUB. 20 Calciul: necesarul organismului i sursele alimentare -mai ridicat la copii, adolescenti, gravida, femeia care alapteaza. Laptele matern-30-40 mgCa/100ml (cauza de spoliere a organismului mamei in acest mineral).

-zilnic: 0,8g/zi-adult, copii-10-12 ani- 1,2g/zi; 14-18 ani- 1,4g(Baieti), 1,3g(fete)

SURSE:

-lapte si branzeturi (principal) in afara de cantitati mari de calciu au si alti factori care favorizeaza absorbtia Ca-lapte de vaca: 120mg/100 ml

-branzeturi: 200 mg/100g-branza proaspata de vaca

500mg/100g-telemea 1000mg/100g in branzeturi tip Olanda si Schwaiter.

-legumele si fructele- cantitati mici de Ca;

-derivate ceraliere si carnea sunt sarace in Ca. exceptie: conserve de peste in sos tomat, in care, datorita mediului acid,Ca din oase se solubilizeaza. Sub21. Magneziul: rolul n nutriie i efectele carenei.-cofactor in >300 sisteme enzimatice sinteza prot, metabolismul glucidelor -catalizeaza reactia ce adauga ultimul fosfat la ATP-impreuna cu Ca -> contractie musculara, COAGULARE (Ca promoveaza, Mg inhiba)- esential pt sinteza + stabilitate ADN- sprijina sistemul IMUN

-echilibru acido-bazic-reglarea secretiei PTH; (hipermagnezemia acuta inhiba secretia PTH ca si hipercalcemia;

-CARDIOPROTECTOR!!! echilibrul Ca-Mg e f. Imp aport excesiv de Ca fara crestere proportionala de Mg => carenta relativa de Mg

DEFICITUL abuz alcool, malnutritie proteica, tulburari renale, endocrine, diaree, varsaturi prelungite

CLINIC NU POATE FI DIFERENTIAT DE DEFICIT DE CALCIU

Simptomele deficitului: apatie, astenie musculara, tetanie si convulsii, HIPERTENSIUNE Sunt asemanatoare cu cele din hipocalcemie, de aceea diferentierea se face din determinarea serica a celor 2 cationi. Hipermagnezemia: sete, senzatie de caldura, anorexie, scadere in greutate, diminuarea tonusului muscular si a excitabilitatii nervoase, depresie, fibrilatie atriala.

SUB21.Mangneziul:ratia si sursele alimentare 150- 250 350 450TOATE alimentele contin Mg, exceptand zahar + grasimi; APA = sursa f importanta, asigura o abs f buna Ratia-nevoi zilnice- 350mg barbati si 300mg femei

SARCINA 450 mg/zi

40-70mg copii 0-1an

150mg copii prescolari

250mg copii scolari

Surse alimentare e constituent al CLOROFILEI-legume VERZI -salata, spanac, patrunjel sursa imp (40-60 mg%)-smochine uscate, nuci, cacao, seminte, cereale integrale sursa imp -toate alimentele contin Mg mai putin zaharul si grasimileAPA E O SURSA IMPORTANTA (avantaj absorbtie foarte BUNA)SUB 22 Potasiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.\ balanta hidro-electrolitica intre sectorul intra si extra cellular + p osmotic + echi acido basic Stimuleaza diureza + eliminare renala Na -necesar pentru enzyme din calea de GLICONEOGENEZA

Favorizeaza excitabilitatea neuro musc Parte din K e legat de proteinele celulare + favorizeaza sinteza proteica

NECESARUL DE K CRESTE IN STARI DE ANABOLISM PROTEIC (crestere, graviditate, boli consumptive)

Catabolismul proteic + distrugerile tisulare => pierderi de K

Cause de deficit varsaturi + diaree, hipersecretie de aldosteron, tumori renale, DIURETICE TIAZIDICE, perfuzii repetate de glucoza, ACIDOZE

Scaderea K: ARITMII, oboseala, iritabilitate, greturi, varsaturi (accentueaza carenta), hipotonie muscular, dezorientare

Cresterea K: PARESTEZII (fata, limba, extremitati), modificari de ritm RESPIRATOR + CARDIACSUB. 23 Sodiul: rolul n organism i efectele consumului neadecvat.Na e element care domina extracelular. influenteaza: presiunea osmotica, deplasarile apei din mediul extracel. In mediul intracel. si invers

mentine ech. A-B;

excitabilitatea neuro-musculara;

favorizeaza absorbtia intestinala a glucozei. Implicat in cresterea TA la persoanele sensibile (concentratie crescuta de Na in sge => stim setae => creste ingestia de apa => raportul Na/H20 redevine constant. Excesul de sare e cu atat mai repede eliminate cu cat se consuma mai multa apa

Transportul active din interiorul celulei in S extracellular se realizeaza cu 2 tipuri de pompe o pompa neutral conjugata ce transporta compensator K din S extracellular in interiorul celulei si una neconjugata ce transporta fara compensatie ioni de K => aparitia potentialelor transmembranare

Na/K ATP aza e unul din cele mai raspandite sisteme de transport active (scoate 3 Na din celula si baga 2 K in celula) descompune 1 mol ATP pana la ADP si fosfat

NECESAR MINIM: 0.5 g/zi

Asoc Americana de cardiologie recomanda 3g/zi

Pentru persoanele cu HTA usoara / moderata 2g/zi

Deficit de Na rar (alimentele contin mai mult Na decat e necesar)

Carentarea apare in folosirea dietelor stricte hiposodate, varsaturi, diaree, transpiratii abundente

La persoanele ce transpire mult ACLIMATIZARE (astfel se scade eliminarea Na Cl prin transpiratie) dar cu toate astea se pot pierde 10-15 g/zi

Scaderea Na: sete puternica + deshidratare tegumente + mucoase

Hemoconcentrare => creste proteinemia, scade calcemia

Oboseala crampe muscular, scade aciditatea suc gastric, COLAPS VASCULAR

Varsaturile => alcaloza; diaree => acidoza

Cresterea Na: retentie hidrosalina, edeme, HTAExcesul e contraindicate gravidei + afectiuni cardiac, arterioscleroza, boli renale ce evolueaza cu retentive de sare, tratamente cu ACTH sau cu medicamente ce retin apa25. CLORUL necesar, nutritive, carentaOrganismul contine 100 g Cl, mjoritatea sub f. ionica

Este anionul cu cea mai mare conc in mediul extracellular 2/3 (mai ales Na CL)

Se deplaseaza liber prin membrane; intracellular se asociaza cu K

Mentine presiune osm, echi acido basic, balanta hidro el

Schimburile de Cl intre hematii si plasma favorizeaza fixarea + cedarea O2 de catre HEMOGLIBINA

Intra in compozitia HCl din suc gastric => activeaza amilaza salivara

Eliminarea de rinichi a ureei, acidului uric

SPOLIERE varsaturi repetate, diaree prelungite, transpiratii

Unele efecte ale deficitului sunt asemanatoare cu Na, si K (se pierde NaCl si KCl)

Scaderea conc de Cl in sge => scade aciditatea gastric + posibila cauza de retentive azotata (azotemie prin clorpenie)

Ratia 4-5 g Cl/zi

Este component al sari de bucatarie => absorbtia depaseste rata fiziologica => excesul e excretat in urina

Surse larg raspandit in alimente, nu se pune problema carentei alimentare

SUB. 26 Sulful: rolul n organism i efectele careneiJumatate din S se gaseste in MUSCHI;

Restul in schelet, piele, fanere, gl endocrine (mai ales SUPRARENALE) intra in structura tioaminoacizilor: metionina, cisteina, cistina proprietati OXIDOREDUCATOARE STABILIZEAZA MOLECULELE PROTEICE

Sub forma de mucopolizaharid (condroitinsulfat) ia parte la formarea cartilajelor, oaselor, tendoanelor, pielii.

keratina una dintre cele mai rigide proteine ale organismului are continut ridicat in SULF => par, unghii, piele, Se combina in unele conditii cu carbohidratii => sulful organic e prezent in insulina, glutation, matrice os, melanina, h. Gl pituitara anterioara +++ intra in structura MUCOPOLIZAHARIDELOR (condroitinsulfat, mucoitinsulfat) => intra in structura cartilagiilor, tendoanelor, pielii Component al sulfolipidelor, HEPARINEI, coenzima A + TAURINA (din acizii biliari)

Ac.sulfuric (produs de catabolism) ajuta la conjugarea unor metaboliti (H. steroidieni) si a multor substante chimice cu potential toxic (benzen, fenoli) transformadu-le in compusi usor de eliminat si mai putin toxiciRATIA NU s-a semnalat deficit de S (prin alimentatie aport suficient de TIOAMINOACIZI)Cele mai importante surse ANIMALE (carne, oua, branzeturi)

Leguminoasele uscate, nuci, cereale cantitati apreciabile, dar se asimileaza MAI GREU

Bioxidul de sulf se foloseste frecvent pentru conservare vinuri, sucuri; depasirea limitelor masime admise in alimente => tulburari digestive + nervoase la consumatoriSUB. 27 Fosforul: rolul n nutriie i efectele careneiAl doilea mineral din organism dupa calciu (600-900 G LA ADULT)

Concentratia de fosfati din plasma e mai mica decat jumatate din calcemie85% e combinat cu Ca in cristale de hidroxiapatita si alti fosfati in oase + dinti

Component ADN< ARN + nucleoproteine

-component al fosfoproteinelor + fosfolipidelor (intra in structura mb celulare => regleaza transportul transmembranar)

Participa in transferurile de ENERGIE in timpul metabolismului celular

Multe vitamine + enzime devin active doar dupa ce se complexeaza cu P (vitaminele B)

Participa la procese de FOSFORILARE (etapa esentiala in absorbtia intestinala) si in METABOLISMUL INTERMEDIAR al grasimilir + glucidelor

Intra in componenta ATP, GTP

Este prezent in fiecare celula, e necesar pt crestere

Participa la sistem TAMPON

Deficienta primara de P NU E CUNOSCUTA LA OMDefcienta secundara consumului excesiv de antiacizi (hidroxizi de aluminiu) impiedica absorbtia => rar deficit de P => astenie musculara + dureri osoase

RATIE alimente bogate in proteine + calciu sunt bogate si in fosfor

In anglia nu sunt recomandari

In Sua necesarul = necesar Ca

Se recomanda un aport mai mare de Ca la copiii mici si un raport mai mare de P la adulti

Cele mai importante surse ANIMALE (lactate, carne, galbenus de ou)

Cerealele integrale sunt bogate in P (acid fitic si fitati) dar acidul fitic f. Saruri cu Ca, Mg, Zn, Fe => putn solubile => se elimina => spoliere de Ca, Mg, Zn, Fe

SUB. 28 Fierul: absorbia i eliminareaNutrient esential, dar daunator cand se acumuleaza in org.

Organismul contine: 3.5-4g Fe(barbati) si 2-3 g Fe(femei)25% depozite de feritina / hemosiderina in ficat, splina, maduve

80% din restul de 75% in Hb, enzime celulare cu Fe

Absorbtia se face in speciala in duoden si prima parte a jejunului, iar in cantitai mult mai mici in stomac si ileon. Factorul care regleaza intensitatea absorbtiei este nevoia de Fe a organismului. Coeficient utilizare digestiva la adult: 5-10%

Creste la >20% la gravide sau la cei cu carentaFe 2+ se absorbe mai bine decat Fe3+. Fe bivalent = heminic = din carne, peste este absorbit constant circa 23%

Fe trivalent = nonheminic = din vegetale are rata de absorbtie mai scazuta (2-20%) si e influentata de factori dietetici + de depozitele de Fe

HCl are rol important in absorbtie, facilitand reducerea Fe 3+ in Fe 2+.Vitamina C reduce de asemenea Fe => fav. absobtia Unii factori dietetici leaga ferul nonheminic si inhiba absorbtia (fitati, Ca si P din lapte, EDTA din aditivi alimentari, acid tanic din ceai, cafea, nuci)

Eliminare Fe: prin urina, fecale (cantitati mici), piele, fanere, descuamari ale tractului digestiv si urinar.

Pierderi menstruale 28 mg/ciclu

Prin descuamari tract digestiv si urinar se pierde cam 1 mg.

SUB. 29 Fierul: rolul n nutriie i efectele carenei.-component al mioglobinei si hemoglobinei => fav. Acceptare, transport, eliberare O2- Fe feric si feros, prezent in citocromi realizeaza schimb de electroni =>parte esentiala a procesului de oxidare a multor substante. Actioneaza la nivelul lanturilor proteice ce transporta electroni din treapta finala a cailor metabolice producatoare de energie

Cofactor al enzimelor implicate in sinteza aa, hormoni, neurotransmitatori

Necesar Fe

Copii 7-12 mg

Barbati 10-15 mg

Femei 15-25 mg

Cele mai mari pierderi de Fe hemoragii

Dieta echilibrata => aport 10-14 mg Fe/zi

Continut mare de Fe- carne, viscere, peste

Laptele e o sursa saraca de Fe

Aportul cel mai redus cereale rafinate, zahar, grasimi

Prepararea culinara modifica continutul de Fe al alimentelor (pierderi mai mari daca alimentele sunt taiate in bucati mici inainte de fierere, daca se firb cu exces de apa)

Carenta de Fe se manifesta clinic prin: anemie hipocroma microcitara. Este cea mai obisnuita deficienta nutritiva; risc crescut copiii mici, femei insarcinateSupraincarcare cu Fe => hemocromatozaSUB 30. Vit A: rolul in nutritie si efectele carenteiForme:

Retinol (A1), 3 dehidro retinol (A2), retinal (aldehida vit A1), acid retinoid, esteri ai retinolului si ai dehidroretinolului

Sub f. De provitamine alfa, beta, gama caroten (origine VEGETALA)

Beta carotenul poate fi scindat in intestin in 2 molecule de retinol

A1 si A2 au origine exclusiv animala

A2 prezinta din actiunea biologica a vit A1

ROL1. Perceperea luminii la niv retinei + mentinerea sanatati corneei

Lumina ajunge la retina unde are loc decolorarea RODOPSINEI

Rodopsina forma cis a retinalului (aldehida retinolului) => rodopsina trece in opsina si forma trans retinal

Deci lumina descompune pigmentii retinieni + decoloreaza si sensibilizeaza celulele cu conuri si bastonase

Trans retinalul este din nou redusa in vitamina si ulterior oxidata in aldehida forma cis

In acest ciclu in mica parte vitamina e distrusa => e necesara inlocuirea permanenta a pierderilor

LIPSA vitaminaei => HEMERALOPIA (diminuarea vederii noaptea)

Deficitul afecteaza si corneea => acumulare de cheratina => intunecare cornee => xerosis + xeroftalmie

2. Mentine functia de bariera + integritate tegumente + mucoase

Deficit => cheratinizarea celulelor epiteliale + metaplazia celulelor gl. Sebacee

Epiteliile se usuca si se ingroasa + apar descuamatiii

Celulele cheratinizate obstrueaza gl sebacee => aspect de piele de gaina (umer, fata posterioara brate, coapse si fete)

Modificarile incep la mucoasa conjunctivala dar afecteaza si ap. Respirator, digestiv, genito urinar => posibile infectii bacteriene

3. Crestere + remodelare osoasa (la copii in deficit => scade cresterea)

4. Participa la formarea smaltului

5. Esentiala pentru functii metabolice, functioneara SN, ficat, tiroida

6. Intervine in imunitatea generala + hematopoieza

7. ANTICANCEROS (mai ales beta carotenii antioxidanti)

HIPOVITAMINOZA A

a) Primara mai frecvent in tari subdezvoltate mai ales la prescolari => prima cauza de cecitate definitiva din lume

b) Secundara icter obstructiv, ciroza

SUB 31. Vitamina A: necesarul zilnic i sursele alimentare.Activitatea vit A se mas in UI

U.I. = 0.3 micrograme retinol / 0.6 micrograme beta caroten

Necesarul e proportional cu G

Copiii 1000-2500 UI

Femeie 4000

Barbat + femeie care alapteaza 6000-8000

SURSE se gaseste mai ales in alimente de origine ANIMALA

Mai ales in FICAT (mai ales de peste), LAPTE integral + lactate grase (unt, smantana), galbenus

Carotenii se gasesc in primul rand in vegetale spanac, sfecla rosie, morcov, loboda, tomate, salata, ceapa verde

SUB 32. Vitamina D: rolul n nutriie i efectele carenei.Sunt 6 vitamine D; pt om sunt importante d3 si d2

D3 = colecalciferol se formeaza in organism, in tegumente din 7 dehidrocolesterol sub actiunea UV

Cand ac. Cale e insuficienta organismul apeleaza la aport exogen de D3 din alimente animale Sau de vitamina D2 (ergocalciferol) din alimente vegetale

ACTIONEAZA CA HORMONI

Impreuna cu PTH si calcitonina regleaza metabolismul calciu + fosfor

Organe tinta pt vit D intestin, oase, rinichi

a) Favorizeaza abs Ca + P in intestin subtire

b) Contribuie la formarea complexului Ca-P = precursor mineral al osului

c) Intervine in depozitare fosfat de calciu in tesut osos

d) Mobilizeaza calciu din os => creste calcemia (in prezenta PTH)

e) Elibereaza P din compusi organici (in functie de fosfataza alcalina)

f) Controleaza eliminarea renala de Ca si P (creste reabs de P)

g) Contribuie la modelarea osului

INTERVINE IN SINTEZA DE PROTEINE (ex: proteine ce leaga Ca in intestin => carenta vit D => absorbtie scazuta Ca)

REGLEAZA CONCENTRATIA DE FOSFAT, ATP, Ca, in fibra musculara

DEFICITUL aport insuficient + sinteza insuficienta, defecte congenitale de activare a colecalciferolului si ergocalciferolului + afectarea organelor in care au loc aceste activari (hepatite cronice, ciroze, IRC)

Simptome date de deficit de Ca => intarzieri in crestere staturo ponderala

+ hipotonie musculara

+ spasmofilie

+ tendintala convulsii in stari febrile

RAHITISM + OSTEOMALACIE

EXCESUL => e cea mai toxica vitamina, intoxicatia mai frecventa la copii, in supradozari => depunere de Ca in rinichi, artere mari, tendoane regleaza absorbtia de Ca si P in intestin, facand mucoasa intestinala mai permeabila pt. acesta;

contribuie la formarea complexului Ca-P, precursor mineral al osului;

intervine in depozitarea de Ca si P in tes. Osos;

creste reabsorbtia P la niv. Rinichiului.

Efectele carentei:

scade absorbtia Ca, care se elimina prin fecale;

absorbtie defectuoasa a P;

lipsa de calcifiere a oaselor si dintilor;

la copii apare rahitismul, la adulti osteomalacia;

intarzieri in cresterea staturo ponderala;

hipotonie musculara;

transpiratii, spasmofilie;

tendinta la convulsii in stari febrile.

SUB. 33 Vitamina D: necesarul zilnic i sursele alimentare.Activitatea se exprima in UI1 UI 0.025 mg D3

1 mg D3 = 40.000 UI

Principala sursa = sinteza endogena de vit D

Pt adultul care isi desfasoara o parte din activitate in aer liber, sinteza tegumentara asigura necesarul

La copii + maternitate necesarul e crescut => il iei din alimente + medicamente

Sugari + copii mici: 400 ui

Sugari + copii alimentati artificial, neexpusi suficient la soare 800 ui

Sarcina 600 ui

Alaptare 600-800 i

ADULT 100 ui (in climatul nostru e de obicei asigurat prin expunere la soare)

SURSE- NUMAI in alimente de origine animala

In cantitati MICI (exceptie ficat de peste peste gras)

+ margarina vitaminizata, galbenus de ou, unt, lapte integral

Precursorii vit d = ergosterolii se gasesc in uleiurile vegetale => pot trece in forma activa prin iradieri cu UV

LAPTELE nu e o sursa importanta devit D, DAR contine si Ca

34)Vitam.E:Rolul in nutr. si efectele carentei, sursele alim Vit e = tocoferoli; sunt 8 tocoferoli

Cel mai frecvent in alimente alf, beta, gama, delt tocoferoli

Cel mai activ iologic alfa tocoferol

1 echivalent de tocoferol = vit e din 1 ml d-alfa-tocoferol

Rolur:

important ANTIOXIDANT

previne oxidarea neenzimatica a AG polinesaturati (din membrane)

poate fi oxidata => protejeaza vit A de oxidare

efectul antioxidant e f important mai ales la niv. Celulelor pulmonare (expunere maxima la O2)

protejeaza si leucocite, eritrocite, celule hepatice, etc

ANTICANCERIGEN + previna imbatranirea + ATS + boli c-vasc + protectie hepatica

VITAMINA ANTIDISTROFICA (asigura troficitatea sist muscular + alte organe)

Asigura dezvoltare normala celule nervoase

Rol in unele procese de sinteza acizi nucleici + eritropoieza

I s-au atribuit roluri in metabolism proteic + sinteza hem + hemoproteine (mecanismele nu sunt elucidte complet)

EXPERIMENTAL (pe animale) deficitul provoaca sterilitate la masculi + moificari morfo + functionale ale aparatului genital la femeie

CARENTA

E raspandita in alimente => e aproape imposibil sa apara deficit

Organismul depoziteaza vit E in cantitati mari in tesuturile grase (depozitele nu pot fi usor golite)

NECESAR

O alimentatie echilibrata asigura un aport suficient

!! necesarul e proportional cu cantitate de AG nesaturati din alimentatie

5-10 mg/zi la adult (alimentatie saraca in AG nesat)

20-30 mg/zi la adult (alimentatie boagata in AG nesat)

5-10 mg/zi pt copii

SURSE

Tocoferolii sunt sintetizati de plante

Se concentreaza in embrionii semintelor

Cele mai bune surse uleiuri vegetale, seminte (germeni de cereale, floarea soarelui), legume cu frunze verzi, fructe si cereale

Faina integrala are mai multa vit E decat cea alba

Lapte, unt, oua, ficat contin PUTINA vit E

35)Vitam.K: rolul in nutr.si ef.carentei, surse alim

Sunt 3 vitamine K si au activitate ANTIHEMORAGICA

K1 (filochinona)

K2 (farnochinona)

K3 (metilnaftochinona)

SUNT SINTETIZATE DOAR DE PLANTE + MICROROGANISME DIN TUB DIGESTIV

K1 frunzele plantelorK2 mai ales de bacteriile de putrafactie (E.coli, Streptococcus faecalis, Proteus vulgaris)

K3 sintetizata in laborator SINGURA HIDROSOLUBILA

ROL IN NUTRITIE In coagulare catalizeaza sinteza hepatica de protrombina, proconvertina, f. Christmas + Stewart

Asigura legarea Ca + fosfolipidelor necesare TROMBINEI

Actioneaza impreuna cu vit D la legare Ca sanguine

Participa la sinteza OSTEOCALCINEI (protein osoasa); in lipsa vit K se sintetizeaza o protein anormala care NU poate lega mineralele neceare structurii osului

EXPERIMENTAL intervine in oxidoreducerile tisulare + fosforila oxidative

DEFICIT

Cantitatea sintetizata de bact din colon e INSUFICIENTA

din necesar tre sa fie din alimente

Se stocheaza in FICAT in principal, dar rezervele sunt mici + se epuizeaza repede

DEFICIT primar / sec

a) Primar la nou nascuti cu tract digestive STERIL care sunt alimentati cu produse NECONTAMINATE microbiologic

Laptele de vaca are cantitati mici de vit K

Laptele de mama are cantitati FOARTE MICI de vit K

Deci copiii in primele saptamani de viata au protrombina in sge in cantitate mai mica decat adultul

Uneori au timpul de protrombina alungit

b) Secundar

Defecte de absorbtie a grasimilor / malabs / diaree / obstructii biliare / boli hepatice severe / tratament > 7 zile cu ATB ce reduc flora intestinala / tratament cu DICUMAROL sau alti antagonisti de vit K

Daca lipseste unul din factorii coagularii => boala hemoragica

TOXICITATEA in greseli de administrare, mai ales la copii / insarcinate

Simptome hemoliza globule rosii, icter + tulburari la nivel cerebral

NECESAR 2 mg/zi la adult

SURSE legume cu Frunze (spanac, salata, loboda, urzici, ceapa verde, marar, leustean, varza), tomate, ficat, carne, galbenus

36 )Vitam. B1 :rolul in nutr. Ef carentei si sursele alim:

B1 = tiamina = antipolinevritica = antiberi beri = aneurina

Surse aport alimentar + sinteza in int gros de flora intestinala

NUTRITIE

Esterificata cu acid fosforic => tiamin pirofosfat => se uneste cu diverse protein => formeaza peste 20 de enzyme cu rol in metabolimul intermediar al glucidelor + decarboxilare oxidative a acidului alfa ceto glutaric => acid succinic

+ rol in ciclul acidului citric

Rol in transmitere influx nervos, mai ales in SISTEM NERVOS PERIFERIC

DEFICIT

1. Diet ape baza de orez DECORTICAT

2. Consum exagerat de zahar, conserve STERILIZATE, produse de faina alba, bauturi alcoolice distillate

3. Afectarea florei din colon ce produce tiamina

4. Prezenta TIAMINAZEI in alimente (enzima termolabila prezenta in unele specii de PESTE)

Consecintele deficitului:

Acidoza (acumulare de acid lactic + piruvic)

Afecteaza system nervos, cardio vasc + tgi

1. System nervos

Consecinta acidozei rezultate prin acumularea la acest nivel a ceto acizilor formati (SN urilizeaza glucoza ca singura sursa de E)

Astenie + reducere capacitate effort fizic

Depresie, iritabilitate, instabilitate emotional, cefalee, insomnia, scadere atenntie + memorie

Forme severe => NEVRITA + parestezii, crame + contractura muscular

Sunt urmate de pareza + paralizii

concomitent afectare masa musculara Forma USCATA cronica de beri beri

2. Cardio vascular

Tahicardie + aritmii

Scaderea TA pana la insuficienta cardiac cu edeme cianotice => forma UMEDA de beri beri

3. TGI

Anorexie

Constipatie atona

DEFICIT MAJOR=> boala beri beri

Forma clasica e o raritate; e inlocuita de forme preclinice ce apar in urma consumului exxagerat de produse rafinate sau tratate termic intensive

Manifestari scade capacitatea effort fizic + intellectual, favorizeaza instalarea / agravarea neurasteniei

Sugarii sunt f sensibili la insuficienta B1 => paloare, edem facial, anorexie, varsaturi, dureri abdominal, iritabilitate, CONVULSII (beri beri tip infantile)

NECESAR creste cu cheltuilelile energetic

Medie: 0.4 mg/1000 kcal totale SAU 0.6 mg/1000 kcal NELIPIDICE

Copii + gravid 0.6 mg/1000 KCAL totale

SURSE

Embrionii semintelor de cereal (grau, porumb)

Drojdia de BERE

Carnea (mai ales porc)

Lapte, oua

!!! legumele si fructele sunt sarace in tiamina dar ofera un aport considerabil prin ponderea mare a lor in ratia zilnica

37)Vitam. B2 :rolul in nutr. Carenta, ratia si sursele alim: B2 = riboflavina !!! seamana structural cu roboza si are legatura cu grupul FLAVINELOR

Structural, aceste enzime sunt inrudite cu enzimele ce contin niacina (vit PP)

O parte importanta e sintetizata in colon de catre flora

ROLURI

In R de oxido-reducere => esterificata cu acid fosforic => FMN + FAD ( flavoproteine cu rol in reactii de oxido reducere)

Esentiale pt metabolism glucide, AG, aa Componenta a aminoacid oxidazelor + xantin oxidazei => e INDISPENSABILA oricarei celule

In stare libera e FACTOR DE CRESTERE PT ORGANISMELE TINERE

Participa impreuna cu vit A in procesul VEDERII (e in concentratie mare in retina)

CARENTA

In denutritia proteica

Frecvent e asociata cu avitaminozele B1, B12, PP

Deficitul apare f rar la sanatosi pt ca aportul alimentar + flora intestinala asigura necesarul

CLINIC

Scadere rezistenta organism la infectii (glosite, conjunctivite, stomatite)

Afectare tegumente + muscoase (fisurare comisura labiala, limba depapilata, edematiata, dermatita seboreica, dermataza scrotala sau vulgara)

Anaclorhidie (poate fi insotita de anemie)

Cadere par

Tulburari oculare (fotofobie, conjunctivite, opacifiere cornee, cataracta)

MANIFESTARI NERVOASE (tulburari reflexe, astenie, paralizie, nistagmus, tremuraturi)NECESAR: 0.6 mg / 1000 kcal

3 mg/zi in sarcina + alaptare

Aport crescut recomandat in stari febrile, stres, hipertiroidism, administrare prelungita de ATB

SURSE in alimente de origine ANIMALA (ficat, rinichi de vita, peste, lapte, branza, oua)

Vegetale drojdia de bere + soia, mazare uscata, varza

.

38)Vitam.B6:rolul in nutr.si ef.carentei, surse alim

3 forme active (piridoxina) -> piridoxal, piridoxina + piridoxaminaAport alimentar + sinteza de flora intestinala

ROL

Coenzima pt 60 reactii de decarboxilare, transsulfurare, transaminare, dezaminare

Participa la sinteza porfirinelor, convertesc triptofan in niacina, acid linoleic in arahidronic,

Biosinteza hormoni hipofizari + gonadici

Favorizeaza asimilarea rapida a glucidelor + metabolizare glicogen hepatic

Rol in metab lipidic => prevenirea ATS

Participa la producere anticorpi

Favorizeaza absorbtia B12

Metabolism cerebral: rol cheie in producerea epinefrina, norepinefrina, tiramina, serotonina + GABA

DEFICIT

a) Deficit aport (foaarte rar la adult pt ca se gaseste din abundenta in alimente + sintetizata intestinal)

La etilici (alcoolul scade abs) + varstinici (anorexie centrala) + sugari alimentati artificial

Interactiune cu medicamente (HIN, spiramicina, cicloserina, anticonceptionale

b) Malabsorbtie mai frecvent

CLINIC

Astenie, cefalee, iritabilitate, insomnie

Anemie rezistena la trat cu Fe

Nevrite periferice + parestezii

Tulburari de crestere

Deficit de fctie motorie

Fctie imuna perturbata (leziuni eritematoase + seboreice in jurul nasului, gurii, ochilor)

La copii mici convulsii + modificari eeg, anemie, dermatite

!!! carenta de B6 + administrare de anticonceptionale explica in parte sindrom depresiv + tulburari de glicoreglare frecvent semnalate

!!! aenmia apare prin afectarea sintezei porfirinelor (Hb)

!!! in cavitatea bucal se dezvolta Lactobacillus acidofillus => carii

NECESAR 2 mg/zi

Gravide 3 mg

Meniu bogate in proteine / sarace in AG polinesaturati fac ca necesarul sa creasca

Surse alim ficat, carne, peste, vegetale verzi + frunzoase, legume, fructe, boabe cereale

39)Vitam.B12:Rolul in nutr. si ef. Carentei, surse:

= COBALAMINA, vit antianemica, antipernicoasa, factor EXTRINSEC

In organism se gaseste in forme multiple

DAR doar 2 forme sunt biochimic active : metilcobalamina + dezoxi adenozil cobalamina

Ambele pot fi transformate una in alta

ROLURI

Acid folic + B12 rol in sinteza ADN; carenta => deficit sinteza ADN, fara afectare sinteza ARN (factor al maturarii celulare + metabolism citoplasmic) => dezechi ADN/ARN => exces de sinteza a componentilor citoplasmatici, in special HB, dar intarzierea diviziunii

Celula mare, megaloblast

B12 + acid folic depind una de alta pt activare; B12 indeparteaza grup metil pt a activa coenzima folatului, folatul doneaza un grup metil pt a activa coenzima vit B12 Sintetizata de BACTERII + FUNGI NU se gaseste in PLANTE

Hidroxicobalamina = produs comercial, e mai eficace terapeutic decat ciancobalamina

ABS int subtire, in prezenta factor intrinsec

Depozitata in ficat (2-10 mg, suficient pt 3-5 ani)

ROL IN ORGANISM + EF CARENTEI

Biosinteza ADN

Biosinteza acizi folici + folinici

Mentinerea mielinei in sistem nervos (independent de folat)

Procese de metilare in sinteza colinei, serinei, metioninei

Mentinerea gruparilor tiolice (-SH) in forma redusa

Hidroxicobalamina are afinitate pt CIANURA => detoxifiere pt persoanele expuse la cantitati mici, repetta de cianura prin alimente / FUM TIGARA

HIPOVITAMINOZA

1) Aport alim insuficient foarte rar (plus ca exista rezerve mari in ficaat)

2) Defect de abs in intestin subtire mai frecvent, datorita lipsei / insuficientei factor intrinsec / afectiuni g-i (rezerctie gastrica, ileita terminala, dupa medicamente)

CONSECINTE boala Biermer, anemii megaloblastice secundare parabiermeriene (in sindrom de malabs, post gastrectomie, botriocefaloza)

BIERMER => 3 sindroame: digestiv, neurologic, hematologic

1. Hematologic: anemie macrocitara, leucopenie, trombocitopenie

2. Neruologic paralizie nervi + muschi (initial apar parestezii, tulburari psihice usoare iritabilitae, diminuare memorie, epresie/ agitatie, psihoza)

3. Digestiv inapetenta, diaree, limba rosie, lucioasa , depapilata (glosita HUNTER)

!!! atrofia mucoasei gastrice predispune la CANCER GASTRIC

NECESAR: 2-3 micrograme / zi pt adult saanatos

5-6 micrograme / zi in sarcina + lactatie

1-2 micrograme / zi pt copii; creste progresiv la adolescenti

SURSE aproape EXCLUSIV in alimente ANIMALE

SURSA IDEALA E FICATUL

Lapte, branza, oua cantitati mai mici, dar pot asigura necesarul.

ORGANISMUL RECICLEAZA B12 => defictul apare dupa perioada lunga de timp de la intrerupere aport (20 ani)

40)Vitam.C:rol in nutr.si ef.carentei: = acid ascorbic

Exista sub 2 forme: forma redusa (acid ascorbic) + forma oxidata (acid dehidroascorbic)

Structura relativ simpla, inrudita cu monozaharidele

Plantele si multe specii animale, cu exceptia omului, maimutei si cobaiului o sintetizeaza din zaharuri simple

In tratament cu aspirina, piramidon, salicilati, barbiturice, creste eliminarea si se reduc depozitele

ROLUL Puternic reducator mentine in stare redusa glutation, protejeaza de oxidare vit E,A, B; activeaza acid folic in acid tetrahidrofolic, trece fier trivalent in bivalent (usor abs)

Catalizeaza hidroxilari: prolina -> hidroxiprolina (COLAGEN), lizina -> hidroxilizina, triptofan -> serotonina, colesterol -> acizi biliari, dopamina -> noradrenalina

Ajuta la sinteza+ mentinere colagen

Sinteza hormono (TIROXINA + NOREPINEFRINA)

Gl. Suprarenale au cea mai mare conc de vit C din organism.

In stres e necesar aport suplimentar de vit C

Inhiba crestere tumori maligne (accelereaza fctia LIMFOCITARA)

CLINIC

Sangerarea gingiilor + capilarelor => PETESII (scaderea rezistentie capilare prin degradarea structurii colagene)

SCORBUT (cand vitamina e < 1/5 din necesar) =>

Hemoragii, deficit de cicatrizare

Degenerari musculare

Extremitatile oaselor lungi devin deformate, dureroase (tumefiere glezne + pumn)

Fracturi

Cartilajele din jurul dintilor slabesc => EDENTATIE

Anemie (afectare metabolism Fe)

INFECTII + INCETARE CRESTERE

!!! la sugarul alimentat artificial, deficienta => hemoragii gingivale, subcutanate, epistaxis, dureri la presiunea oaselor

Vit C in exces poate avea ef. TOXICE => greata, crampe, diaree

NECESAR 20 mg/zi copil + tineri

30 mg/zi adult

Necesarul creste in stari hipercataboliszante

41. surse alimentare de vit c+ rolul gastrotehniei

SURSE aproape EXCLUSIV legume + fructe, mai ales PROASPETE

Concentratia vit C variaza in functie de

Specie, partea cnsumata, gradul de expunere directa la radiatia solara +

Mod de pastrare alimente (se degradeaza in timpul pastrarii)

Derivatele de cereale + leguminoasele uscate, produsele de origine animala contin cantitati f mici de vit C

In unele legume (castraveti, dovleci, morcov) + fructe (Struguri, mere) se gaseste ASCORBICOXIDAZA (o enzima care in prezenta oxigenului trece acidul ascorbic in acid dehidroascorbic)

Vit C fiind SOLUBILA e foarte usor distrusa prin SPALARE / pastrare fructe + legume in APA

Oxidarea vitaminei C e accelerata de caldura, lumina, ALCALI, E. oxidative

+ cantitati mici de Cu, Fe

Oxidarea vit C e inhibata in mediu acid + temperatura sczuta

42. Vit PP rol in nutrie, ratie +surseVit B3 = vit PP = niacina = vit antipelagroasaIn alimente sunt 2 forme acid nicotinic (niacina ) + nicotinamida (niacinamida)

Forma activa e niacinamida

Se formeaza din niacina

Organismul poate sintetiza niacina din triptofan, in prezenta vit B2 si B6

ROL Intra in structura NAD, NADP

Rol in producerea energie prin metabolizare glucide, lipide, proteine

Formeaza enzime ce participa la R de oxidoreducere din metabolism proteic, glucidic, lipidic + ALCOOL ETILIC In lantul respirator transfera ioni de H din ciclul Krebs enzimelor flavinice care ulterior vor fi oxidate de citocromi si citocromi oxidaza

Rol in procesul de crestere + biosinteza hormoni

CARENTA = PELAGRA

Diaree cronica + DESHIDRATARE

Dermatoza suprafetelor expuse la soare

Dementa (oboseala, insomnie, anorexie, depresie, tulburari comportament)

Uneori chiar DECES

NECESAR exprimat in echivalenti niacinici / mg

1 echivalent niacina = 1 mg vit PP = 60 mg triptofan

Nevoi zilnice 6.6 echivalenti niacinici la 1000 kcal

Surse e luata ca atare din alimente dar poate fi si obtinuta din proteine cu triptofan

Dietele care contin multe proteine nu sunt deficitare in niacina

Ficat, carne, ctontin si niacina si triptofan

Lape branza, oua cantitati mici de niacina, dar mult triptofan

Ciuperci, vegetale verzi, leuminoasele CELE MAI BOGATE SURSE VEGETALE

PORUMBUL E PELAGROGEN

O parte din vit PP e legata sub forma de niacitin (sucurile gastrice NU il pot deface usor)

43. laptele compozitie chimica + valoare nutritiva lapte vacaLapte aliment COMPLET

Valoare biologica superioara prin prezenta tuturor trofinelor

E indicat la toate varstele

E alimentul exclusiv in primele luni de viata, pt om si animale

Se consuma integral / cu compozitie modificata

Ecremat

Deshidratat (condensat + praf)

Fortificat (recomandat sugarilor, copiilor mici + celor cu tulburari digestive cronice)

In functie de specia animala, valoarea nutritiva difera

Laptele uman + alor mamifere, prin continut scazut in unele oligoelemente, mai ales FIER, e un aliment incomplet

Consumarea lui exclusiva, dupa 6 luni viata => anemie feripriva

LAPTELE DE VACA

Cele mai valoroase trofine complet fosfo calcic + proteine

Laptele favorizeaza cresterea, dezvoltarea, mineralizare schelet + dinti

Antirahitic pt copii

Antidecalcifiant pt adulti

Laptele, dar mai ales BRANZETURILE sunt cea mai imp sursa de Ca

Dintre vit liposolubile, se gaseste mai ales RETINOL, CAROTENI, TOCOFEROLI, FITOCHINONA

DINTRE VIT HIDROSOL b2, b6, b12, ACID pantotenic

TOATE tipurile de lpte sunt o sursa SARACA + NESIGURA de vit D

Laptele contine cantitati mici de vit B1 + c

Laptele uman contine cantitati suficiente de vit C => scorbutul NU apare la copii alimentati la san

ENZIMELE din lapte lipaza, esteraze, fosfataza alcaina, lizozim, alilaza, proteaza, xantinoxidaza, peroxidaza, catalaza

PIGMENTII dau culoarea galbui variabila dupa sezon => caroteni, xantofilina, lactoflavina

Valoare calorica: 34.7 kcal / 100 g pt lapte degresat

61.5 kcal / 100 g pt cel integral

.1)Proteine-caze-ina(2,9%);-lactalbumina(0,4%);-lactoglobuline-le(0,05%);-lactotransferina(0,02%);-cazeina e o fosfoproteina combinata cu saruri min sub forma de fosfocazeinat de ca si mg;-precip.la ph 4,6, formand micelii mari;-cazeinat acid de Ca+ac lactic=ac cazeinic+lactat de Ca;-prot.zerului repr 17%din prot totale. Apropae jumatate sunt beta-lactoglobulina.Alfa-lactoglobulina reprez.aprox. 20%, contin mult triptofan si alti aa esentiali2)S azotate neproteice:-ureea, nucleotide, baze azotate, ac orotic,aa liberi;-5-7%;3)Glucide:-neu-tre(lactoza);-azotate(glucozamina, galactozami-na);-acide(ac sialici);3)Lipidele:-trigliceride(98%-fos-folipide(0,05-0,075%);-steride(colesterol si leci-tina);-grupate in 3 faze distincte:globule de gra-sime, membrana care inconjura aceste globule, plasma laptelui;-ac.grasi: ac alfa-butiric,capro-nic,caprinic,lauric,miristic,palmitic, steraric, oleic 4)Saruri minerale:- 9-9,5%;-fosfati(CA, K, Mg)-citrati(na, k, ca, mg);-cloruri(na, k, ca), iod; -factori ce favoriz. absobtia:rap supraunitar fata de fosfor, vit D sub f activa, lactoza si ac lactic, citrati.-contine mai mult ca si fosfor decat cel uman;-conc na, k, mai mare in laptele de vaca 5)Enzimele:-lipaza, esterazele, fosfataza alcalian, lizozimul, amilaza, proteaza, peroxidaza, catalaza -act optima la 40-50 grade;-inceteaza catre 70 sau sub 15.6)Vitamine:-sursa saraca de vitD;-ac as-corbic 3-4 mg/dl;-scorbutul nu apare la copiii alimentati la san;-sursa sraca de vitC;-B2-80%;-B1-33%;-A-30%;-C-29%;-PP-6%;-pigmenti: carote-nul, xantofila, lactoflavina

44)Laptele:neces.zilnic si indicatiile folosirii lapte + produse lactate: Produse lactate = produse latate acide + branzeturia) Lactate acide

Prin fermentatie lactica => iaurt, lapte acidofil

Prin fermentatie alcoolica

Prin fermentatie mixta => chefir

b) Branzeturi in urma coagularii cazeinei

Produsele lactate acide au o valoare nutritiva ~lapte, DAR

Digestibilitate cu 25% > laptele (proteinele si lipidele sa gasesc in forma predigerata)

Vitaminele B se gasesc in cantitate >

Asimilarea e mai buna

Deci sunt recomandate zilnic pt om sanatos + bolnav (afectare hepatica, renala, cardiaca)

CRESC LONGEVITATEA

Branzeturile = sursa excelenta de trofine intr-un volum redus de produs

De 3-4 ori mai multe proteine (15% in branzeturi proaspete, 25% in cele fermentate)

Urda din substantele azotate totale e LACTO-ALBUMINA => indicata in crestere + dieta post HEPATITICA

Lipidele 10% branzeturi slabe, 40% cele grase, 50% foarte grase, 60% cele creme

Lactoza cantitate mai mica decat in lapte => branzeturile sunt BINE tolerate in gastrite anacide, enterocolite de fermentatie, colite ulceroase

Mineralele cantitate mai mare; concentratia Ca creste cu gradul de maturare al branzeturilor

200 mg% in telemea proaspata

1000% in schwaitzer

Cantitatea de NaCl e mai mare prin sarare => aceste sortimente sunt indicate in transpiratii profuze, munca la temperaturi ridicate

Dar sunt contraindicate la cardiaci, nefritici + gravide

Vit liposolubile (A,D) in concentratie mai mare in sortimentele grase

Cele hidrosolubile sunt mai sarace decat in lapte

Valoarea calorica depinde de cantitatea de grasimi

86 kcal.100 g in branza slaba de vaci

821 kcal / 100 g in parmezan

Produsele lactate acide se recomanda a se consuma zilnic, in medie 100-250 ml/ziAportul de branzeturi va fi 20-60 g/zi, in functie de varsta

Laptele se recomanda la toate varstele

0-1 750-1000 ml/zi

1-12 ani 400-600 ml/zi

Adolescenti 500 ml/zo

Adulti 250-300 ml/zi

Varstnici 400 ml/zi

Mediu toxic, maternitate, 500 ml/zi

SUB. 45 Carnea: compozitia chimica si valoarea nutritiva, necesar zilnic, consum neadecvatCarnea + preparate din carne

Macelarie (de la animale domestice)

Carne de vanat (animale salbatice)

Carne pasari domestice + pasari salbatice

Viscerele toate partile interne comestibile ale animalelor + pasarilor cu exceptia carcasei

Pesti de apa dulce sau satata, moluste, crustacee, amfibii

Preparate din carne, prin prelucrarea diferita a carnii si a subproduselor

Valoare biologica ridicata contine toate substantele nutritive din corp

In forme usor digerabile + asimilabile

E un stimulent imp al secretiilor digestive

Val nutritiva a carnii variaza in functie de animal, specie, varsta, sex, stare de nutritie in momentul sacrificarii, zona anatomica

1. Proteine

Miofibrilare cu valoare biologica ridicata (au toti aa esentiali) actina, miozina, paramiozina, etc

Proteinele sarcolemei i a tesutului conj interstitial (colagen, elastina, reticulina) continut dezechilibrat de aa esentiali (lipsa de triptofan, mai putina metionina)

Cu cat proteinele sarcolemei si tesutului conjunctiv sunt in cantitate mai mare -> carne mai rigida si mai putin digerabila (elastina se elimina prin fecale; colagenul formeaza prin fierbere gelatina usor digerabila)

Prepararea carnii denatureaza proteinele si le face mai usor atacabile de enz digestive

In cadrul ratiei alimentare, proteinele din carne cresc valoarea nutritiva a celor din cereale + leguminoase uscate

2. Lipidele 2-40% (variatie cantitativa)

Exista si o variatie calitativa m cardiac are cel mai mare procent de fosfolipide

Muschi neted are cel mai mare procent de colesterol

Muschi striat cel mai redus continut de colesterol

Carnea de macelarie e saraca in AG nesaturati

In carnea de peste predomina AG nesaturati

Grasimile tesut muscular bovine, ovine, pornice proportie redusa AG nesaturati

Grasimile din carnea de gaina si curcan contin mai multi AG polinesaturati in functie de proportia lor in hrana pasarilor

3. Glucide cantitate redusa

= glicogen + glucoza

Mai ales in ficat glicogen + carne de cabaline

Dupa sacrificare are loc degradarea glicogenului cu acumulare de acid lactic => influenteaza proprietati organoleptice ale carnii

4. Apa 75-80% - scade cu varsta + cantitatea de grasime5. Elem Minerale

carnea de vita, mai laes visverele, sunt o sursa imp de Fe

spre deosebire de Fosfor si Potasiu, continutul de sodiu si de calciu este mairedus

cantitatea de Ca este mai mare in unele moluste si in conservele de peste in care sunt incluse si oasele

iodul se gaseste , in special, in pestii de apa sarata, icre => profilaxie gusa carnea de peste constituie a doua sursa de fluor dupa ceai6. Viataminele

Vitamine liposolubile, mai ales A, in carnea grasa, in viscere Vitamina D3 naturala in carne de peste si icre7. Substantele extractive Proteice = nucleotide, baze purinice, creatina, creatinina, carnozina, ansetina, amoniac, uree

Neproteice glicogen, fosfati, acizi organici, etc

Ele determina gustul specific, mai ales dupa tratament termic + stimuleaza secretiile digestive

NECESAR

Copii : 60-130 g

20-25 ani: 225-270 g

25-65 ani: 200-250 g

Se recomanda consum peste de 2 ori saptamana (aport AG esentiali)

CONSUM NEADECVAT

a) Carenta

Predispune la anemie

Scada capacitatea de munca

Scade imunitatea

b) Consum crescut si exagerat

Scade imunitatea

Hiperuricemie, hipercolesterolemie, obezitate

Creste mortalitatea prin boli cardio vasc + HTA

Asociat cu cancer digestiv + mamarSUB.46 Ouale : str anatomicaOuale prez 3 parti anatomice: coaja, albusul si galbenusulCoaja reprez aprox 11 % din greut oului mata la oul proaspat compusa din carbonati de Ca, Mg si fosfati (95%), si subst organice (3%), PORI in functie de specie prin ei se realiz schimbul de gaze, dar se pot infiltra si unii microbila exteriorul cojii CUTICULA = substante mucoide uscate

Sub coaja se afla membrana cochilifera = 2 foite: parielala captuseste fata interioara a cojii

- viscerala acopera albusul

Intre ele, la polul rotunjit camera de aer; camera de aer se mareste pe masura ce oul se invecheste.

Albusul reprez 57% din greut oului= sistem coloidal vascos, transparent, gelatinos

Alb-albastrui

In jurul galbenusului

La oul proaspat e fluid la exterior + interior

Stratul mijlociu e mai des, contine 2 cordoane spiralate (SALAZE) => mentin galbenusul central + se prind la cele 2 extremitati ale oului de mb cochilifera

La oul invechit SALAZELE se lizeaza

Galbenusul reprez 32% din greut oului e un sistem coloidal galben-portocaliu, dens

e invelit de membrana vitelina

e sustinut de cele 2 SALAZE

la oul invechit membrana vitelina se rupe.

DISCUL GERMINATIV / EMBRIONUL la suprafata galbenusului (punct albicios de 2-3 mm

SUB.47 Ouale: valoare nutritive si consumul zilnic; efecte consum neadecvatOu = aliment COMPLET IMPORTANT PT OM SANATOS + BOLNAV

TOATE VARSTELE

Are trofine + efect colecistokinetic, favorabil digestiei

Compozitia e relativ constanta, variaza in functie de hrana pasarii, vechime ou, etc

1. Apa 50.8% in galbenus; 85.8% in albus

2. Proteine considerate proteine STANDARD pt ca au de 2 ori mai multi tioaminoacizi (metionina, cisteina) fata de lapte, carne

a) Proteinele galbenusului in complexe lipoproteice

O fractiune cu densitate mica, bogata in lipide (lipovitelina)

O fractiune cu densitate mare, saraca in lipide (fosfovitelina), livetine

Utilizarea digestiva a proteinelor e completa, la oul consumat crud si la oul consumat fiert

b) Prot albusului

Are proteine simple + glicoproteine (ovalbumina, conalbumina, ovoglobulina, ovomucoid, ovomucina)

Proteinele din albus sunt utilizate digestiv COMPLET daca oul a fost fiert

50% in cazul oului crud

In albusul crud sunt factori proteici care reduc utilizarea digestiva ovomucoid si ovoinhibitor, atienzime ce inhiba tripsina, chemotripsina, proteinazele

Avidina leaga 2 molecule de biotina => complex neabsorbabil => carenta secundara de biotina

Exista si proteine nedigerabile => R alergice, mai ales la copii

Acesti factori sunt inactivati termic

3. Lipidele mai multe in galbenus (70%)

Sunt gliceride, fosfolipide, steroli (5%)

Sunt de 4 ori mai bogate in lecitina decat creierul

Lecitina previne steatoza hepatica produsa de colesterol => oul contine in egala masura colesterol + antidot

In albus sunt f putine lipide (0.03%)

Lipidele din ou au un coeficient de utilizare digestiva MAXIM (sunt emulsionate)

4. Glucidele.

Mai ales in albus (1%) si 0.2% in galbenus

5. Substantele minerale mai ales in galbenusSulf, fosfor (in fosfolipide), Fe, Ca, Iod, Cu, Mangan

6. Vitamine mai ales in galbenus

Liposolubile (ADE in galbenus); concentratia difera in functie de sezon, rasa

Hidrosolubile din galbenus (B1,B2, acid pantotenic, B12)

In albus doar B2

Utilizarea digestiva a vitaminelor din ou e f. buna

7. Pigmenti: caroten, luteina, criptoxantina -> galbenus

Riboflavina -> albus

8. Enzime

Proteinaze, lipaze, colinesteraze, diastaze

NECESAR

Prescolari: ou pe zi

1-ou pe zi la adolescenti, adult

gravida 4-5 oua pe saptamana

lactatie 1 ou/zi

varstnici 2-4 oua pe saptamana

ouale 2-3% din valoarea calorica a ratiei alimentare

calorii

170 kcal/100 g ou gaina

180-190 kcal/100 g ou rata, gasca

Oul e recomandat in diete de crutare in boli g-i: gastrite hi[eracide, UG, colite,post hepatita, plagi, surmenaj, obezitate, nefroze (diete hipoproteice din albus de ou)

CONSUM NEADECVAT

Au efect colecistokinetic => contraI in colecistopatii, insuf pancreatica, ciroza hepatica + alergici la ou

Consum repetat si indelungat de oua crude => carenta biotinica

48. legumele compozitia si valoarea nutritiva, necesar, consum neadecvat

Partea comestibila a legumelor difera in functie de specie, dar au ~aceleasi nutrienti1. Apa 75-95%!!! determina grad de PERISABILITATE

Cele mai perisabile marar, leustean, loboda

Mai rezistentei cartofi, usturoi, morcov, ceapa

2. Vitamine

Sunt sintetizate de plante => se gasesc in cantitati mari

Concentratia depinde de specie, grad de maturizare, prospetime, mediu, decojire, tratament termic, pH

Legume + fructe constituie practic sursele alimentare exclusive de vit C si citrina

Sunt si surse importante de vitamine B + liposol

Vit C cea mai bine reprezentata vit hidrosolubina, mai ales in partile externe ale legumelor, datorita prezentei oxigenului

Aceste alimente contin insa si cantitati variabile de ascorbicoxidaza (inactiveaza vit C prin oxidare)

Concentratia in legume e maxima daca ascorbicoxidaza lipseste (ardei, spanac, varza) si e minima daca se gaseste in cantitate mare (castraveti, dovlecei, morcovi)

Pierderi importante de vit C apar daca leguma e fragmentata marunt, decojita (favorizeaza oxidarea), pastrare timp indelungat in apa, fierbere, uscare la soare

Se recomanda congelare, fierbere in apa acidulata sau in vapori sub presiune

Cele mai bogate in vit C sunt ardeiul gras

Cantitati mari si in patrunjel, marar, varza, hrean.

Vit B (B1,2,3,6) se gasesc in cantitati mai mici si variabile

Dar, consumate conform ratiei, aportl e important

Exceptand B1, celelalte nu sunt inactivate prin procese culinare

Vit liposol prezente in cantitati considerabile

A,D sub forma de provitamine

Caroteni -> dau si culoarea

In legume frunze predomina beta caroten; nu e inactivata prin prelucrare termica

Fitosteroli (provitamine D) spnac, varza, frunze

Vit E seminte, legume cu continut lipidc crescut; mazare, fasole, nuci, masline, spanac, salata

Previne rancezirea uleiurilor vegetale +protejeaza carotenii; nu se inactiveaza prin prelucrare

Vit K (fitochinona) in frunze spanac, salata, varza, tomate

3. Elemente minerale

K mai mult decat Na => actiune diuretica => legumele si fructele sunt recomandate in diete hipoNa

Ca se gaseste in cantitati importante mai ales in unele legume, DAR prezenta concomitenta a oxalatilor impiedica utilizarea acestuia

Fosfor sub forma de acid fitic, putin utilizail digestiv

Fe legumele frunzte (spanac, patrunjel, varza, urzici)

Mg, S, I, Cu, Cl cantitati mici

Legumele furnizeaza miliechivalenti alcalini => importante in dietele alcalinizante si echilibrate

4. Glucidele 50%din reziduu uscat; sintetizate prin FOTOSINTEZA

Sunt prezente TOATE formele chimice, exceptie lactoza + galactozaa) Glucidele simple concentratie mica; exceptie zaharoza din morcov, sfecla,, pepene galben

+ fructoza din pepene verde

b) Polizaharide amidonul pe primul loc

Cartoful, morcovul, leguminoasele (mazare, fasole) au continut mare de amidon

In legume, cantitatea de amidon e maxima la maturitate, iar in fructe, inainte de maturitate (cu coacerea, trece in zahar reducator)

c) Glucide nedigerabile: celuloza, hemiceluloza, lignina, gumele, substantele pectice, sunt bine reprezentate

Celuloza, hemiceluloza => scheletul plantelor, concetratia lor creste cu gradul de maturare

Celuloza poate fi moale sau dura (leguminoase)

In bolile g-i, legumele cu textura fina sunt bine tolerate, cele cu textura dura sunt interzise

Substantele pectice (pectina, propectina, acizii pectici si pectinici, gumele) mare putere higroscopica

Absorb metaboliti si microorganisme din tubul digestiv => participa la normalizare tranzit

5. Proteinele

Mai bine reprezentate in legume

Cantitatea lor creste spre maturitate

NU au valoarea proteinelor animale, dar mentin bilant N echilibrat

Faseolina fasole

Legumina mazare, linte

Glicina soia

In leguminoasele pastai se gasesc tripsin inhibitori => impiedica descompunerea poteinelor + folosirea lor

Acest dezavantaj e anulat prin preparare termica mai indelungata

Salata, spanacul sunt bogate in proteine (pana la 30%)

Proteina specifica din cartof e tuberina si are valoare biologica ridicata, ~cu cele din calasa I

6. Lipidele cantitate mica

Sunt gliceride + ceruri

Soia 20% lipide

Cerurile f. invelisul protector

7. Acizi organici influenteaza gstul + conservabilitatea

Acid malic, citric, tartric, oxalic, succinic, lactic, piruvic, formic

Mai ales in interiorul legumelor

Scad odata cu maturarea plantei

8. Substante TANANTE determina culoarea normala + modificarea ei prin imbrumare oxidativa + enzimatica

9. ANTOCINELE culoare, gust

10. Pigmentii culoare (caroteni -> galben, portocaliu, rosu)

Clorofila se gaseste in toate legumele verzi; prin tratare termica pierde Mg => cenusie

11. Subst aromate => parfum specific

12. FITONCIDELE substante cu rol ATB => conservabilitate sporita

LEGUMINOASELE USCATE (boabe de fasole, mazare, linte, soia, arahide) cea mai mare parte a subst nutritive e in miezul boabelor

Contin proteine in cantitate mai mare

Maturare => creste continutul de proteine si ponderea globulinelor

Contin toti aa esentiali, dar unii in cantitati insuficiente (aa limitativi)

Contin si substante antinutritive acid fitic, tripsininhibitorul (soia) + HEMAGLUTININELE

Hemaglutininele = substante antitiroidiene pt ca fvorizeaza pierderea fecala a h. tiroidian prin impiedicarea reabsorbtiei

Aceste substante se inactiveaza prin tratament termic corespunzator

NECESAR: fructele si legumele tre sa acopere 16-17% din valoarea calorica a ratieiAu efect catalitic, alcalinizant, favorizeaza motilitatea intestinala, efect antiinfectios prin titoncide, efect diuretic, vermifug, expectorant

CONSUM NEADECVAT se indica regimuri vegetariene pt perioade scurte in scopuri dieto terapeutice bine stabilite de medicPe termen lung determina carente importante

49. FRUCTELE compozitie, necesar, consum neadecvat

Se caracterizeaza prin continutul lor in apa, vitamine, saruri minerale, arome, glucide cu molecula mica

1. Apa 3-96%, determina grad perisabilitate

2. Vitamine la fel ca la legume

Vit C, ca la legume...

Cele mai bogate in vit C coacaze negre

Dar fructe cu cantitate mai mica de vit C, prin frecventa cu care se consuma sunt surse importante

Vit B in cantitati mai mici si variabile dar consumate conform ratiei aportul e importantExceptand B1 nu sunt inactivate prin procese culinare

Vit liposolubile in cantitati variabile

A sub forma de caroteni => culoarea; in fructe predomina alfa caroten

E in deosebi in seminte, fructe cu continut lipidic crescut. Nu se inactiveaza culinar

3. Elemente minerale K,Ca,Mg,P, Fe

4. Glucide 5-20%, sintetizate prin fotosinteza

Prezente in toate formele chimice, exceptie lacotza, galactoza

a) Glucidele simple se gasesc in cantitate mai mare; maxim 25% in struguri

Fructele coapte contin mai ales hexoze

b) Polizaharide amidon, inainte de maturitate, pentru ca odata cu coacerea trece in zahar reducator

c) Glucide nedigerabile celuloza, hemiceluloza, lignina, gumele, subst pectice

Hemiceluloza mere, gutui, zmeura

Gumele prune, cirese

Prunele uscate sunt indicate ca laxativ in unele forme de constipatie

In diare


Subiecte examen rezolvate

Subiecte examen rezolvate

Igiena Sub Rezolvate

Igiena Sub Rezolvate

Dr.afacerilor Subiecte Rezolvate

Dr.afacerilor Subiecte Rezolvate

Subiecte Rezolvate igiena

Subiecte Rezolvate igiena

Subiecte rezolvate Imunologie

Subiecte rezolvate Imunologie

igiena-subiecte rezolvate

igiena-subiecte rezolvate

Sub Igiena Rezolvate (2)

Sub Igiena Rezolvate (2)

Subiecte rezolvate nefrologie

Subiecte rezolvate nefrologie

SUBIECTE REZOLVATE GENETICA

SUBIECTE REZOLVATE GENETICA

Subiecte igiena

Subiecte igiena

SUBIECTE IGIENA REZOLVATE

SUBIECTE IGIENA REZOLVATE

Subiecte geriatrie rezolvate

Subiecte geriatrie rezolvate

Subiecte Rezolvate Micro

Subiecte Rezolvate Micro

Subiecte Rezolvate O.R.L.

Subiecte Rezolvate O.R.L.

Subiecte Rezolvate 2004_20011TITULARIZARE

Subiecte Rezolvate 2004_20011TITULARIZARE

Subiecte Rezolvate IE

Subiecte Rezolvate IE

Subiecte rezolvate ANFP

Subiecte rezolvate ANFP

subiecte rezolvate IRAR

subiecte rezolvate IRAR

Subiecte Optional Rezolvate

Subiecte Optional Rezolvate

Igiena Alimentatiei Subiecte Rezolvate

Igiena Alimentatiei Subiecte Rezolvate