LUCRARE PRACTICĂ N.3TEMA: Construcţii de captare a apei.

A elaborat: Rosca SvetlanaA evaluat : Viorica Mocreac

Din sursele de apă de suprafaţă apa se captează cu ajutorul construcţiilor de captare a apei. Care în afară de funcţia de

asigurare cu apă mai au funcţia de curăţire mecanică a apei. Aceste funcţii se i –au în consideraţie la alegerea

locului pentru aşezare a construcţiilor de captare a apei.

Captarea apei diferă, ca alcătuire, în funcţie de sursele de apă, care pot fi:

ape de suprafaţă izvoare

ape subterane.

Dintre acestea sursele de apă de suprafaţă sunt cele mai abundente, fiind

formate mai ales din ape curgătoare (râuri şi fluvii) şi din lacuri naturale sau

artificiale.

Alegerea corectă a amplasamentului construcţiilor de captare constituie o problemă importantă şi ţine seama de o serie de condiţii. Dintre acestea, cea mai importantă condiţie o constituie

calitatea apei captate. Astfel, alegerea amplasamentului construcţiei de captare se face în funcţie de existenţa în amonte a unor surse de impurificare, de capacitatea de autoepurare a

râului şi de posibilitatea stabilirii zonei de protecţie sanitară.

Captarea apei din râuri se face la malul concav datorită faptului că se umple mai puţin cu aluviuni şi datorită adâncimii mai mari a acestuia. În ceea ce

priveşte condiţiile hidrogeologice, porţiunea din malul râului aflată în dreptul prizei trebuie să fie corespunzătoare pentru amplasarea diferitelor obiective

ale sistemului de alimentare cu apă (staţii de pompare, deznisipatoare, grătare, staţii de tratare), ţinând seama şi de eventualele etape de

dezvoltare. Principalele tipuri constructive ale capărilor din râuri sunt:

captări de mal captări în albie captări în bazin

captări cu baraje fixe captări de sub albie

Construcţia de captare a apei în mal constă din camera de captare propriuzisă şi staţia de pompare. Apa trece prin orificii sau ferestre prevăzute cu grătare, în primul compartiment de captare, apoi prin sită trece în compartimentul al doilea de aspiraţie de unde apa este apoi aspirată şi refulată spre lucrările de tratare.

Camera de captare poate fi de formă dreptunghiulară sau ovală în plan. Grătarele sunt alcătuite din bare de secţiune dreptunghiulară, pătrată sau de formă specială şi sunt dispuse la distanţe de 20....200 mm între

ele. Grătarele fixe se montează înclinat cu 70º faţă de orizontală, iar cele mobile se montează vertical.

Orificiile pot fi dreptunghiulare, pătrate, circulare şi se amplasează pe aceeaşi verticală sau decalat.

Captările de mal trebuie dotate cu dispozitive de curăţire a depunerilor din interior. Grătarele se pot

curăţa manual sau mecanic şi se pot realiza din lemn sau din metal ce se acoperă cu ceară, asfalt, gudron

etc., împotriva gheţii de fund.

Captări cu baraje fixe Aceste tipuri de captări pot fi cu baraje şi priză în culeie, cu baraje şi priză pe coronament sau cu baraje cu priză în culeie şi pe coronament.

Captarea cu baraj fix şi priză pe coronament se recomandă pe cursul superior al răului când panta este mai mare de 1% şi aluviunile cu

diametrul mai mare de 6 mm reprezintă max. 25% din debitul solid total al râului. În acest caz grătarul prizei este format din bare cu

spaţii de 15....20 mm între ele. Corpul barajelor se realizează din zidărie de piatră cu

mortar de ciment, din beton sau din beton ciclopian, iar radierul şi elementele prizei din

beton armat.

CaptArile sub fundul râului

Constau dintr-o crepină aşezată sub fundul râului sau dintr-o galerie transversală pe râu. Acestea se construiesc pe cursul superior al râului cu patul alcătuit din stâncă, pietriş sau nisip şi se recomandă numai la lucrări provizorii.

Captarea izvoarelor Proiectarea captărilor de izvoare necesită studii şi cercetări legate de natura şi provenienţa izvorului,

punctul real de izvorâre, modul de alimentare, debitul izvoarelor, calitatea apei, precum şi de posibilităţile de captare, siguranţă în exploatare şi de realizare a protecţiei sanitare. Având în vedere faptul că în funcţie

de modul de ieşire a izvoarelor există izvoare ascendente şi descendente, şi captarea diferă pentru cele două tipuri de izvoare.

Decantarea este operaţia de limpezire a unui lichid care conţine particule solide însuspensie prin scurgerea acestuia după depunerea lor. Este una din

multele operaţii prin carese urmăreşte recuperarea lichidului,în special a apei în vederea refolosirii acesteia.

rectangulare

lamelare

orizontale verticale

circulare

radiale

Tipuri de decantoare:

Decantoare cu flux orizontalUn decantor orizontal e caracterizat de:•debitul traversat Q•suprafaţa sa S•înălţimea

Decantoarele orizontale cu mai multe etaje suferă numeroase amenajări care permit obţinerea unui randament

îmbunătăit.Ei vizează respectarea condiţiilor următoare:•repartizarea uniformă a apei la intrarea şi ieşirea din decantor •suprimarea elementelor perturbatoare

Aceste decantoare pot avea dinspre amonte înspre aval:

•camera de amestecare rapidă a reactivilor •un floculator •camera de coalescenţă•culoare suprapuse de decantare în care apa pătrunde din partea superioară

În aceste utilaje este nevoie doar de o amestecare hidraulica, apa fiind introdusă îndecantor prin izbituri sau pulsări. Admisia apei reziduale împreună cu agentul de floculare este făcuta într-un clopot central care este golit automat la intervale de timp regulate. Sistemul de umplere si drenare este asigurat prin formarea succesivă de vid si presiune atmosferică în interiorul clopotului. Noroiul este astfel supus unor miscări de reciprocitate, în jos în timpul golirii i în sus în timpul umplerii, realizându-se coeziunea. Unul din beneficiile acestui decantor este debordarea noroiului prin capcane plasate la periferie. Când aceste capcane sunt pline sunt curăate automat. Apa este uniform distribuită la baza utilajului printr-o reea de tuburi perforate. Apa e luată este de asemenea recuperată la suprafaă prin sisteme similare.

Decantoare cu depunere stratificată a nămolului si eliminarea acestuia prin

pulsatie

Procesul de decantare este un proces complex şi depinde de mulţi factori, dintre care amintim: durata de staţionare a apei în decantor, gradul

de încărcare a apei în substanţe care se pot decanta, viteza de decantarea, modul de intrarea şi ieşire a apei în decantor etc.

Având în vedere problemele complexe care apar în procesul de decantare, dar şi condiţiile fizico-chimice şi hidraulice care influenţează procesul

de ridicare a particulelor la suprafaţa apei sau de depunere pe fundul bazinului, este bine să se

facă determinari experimentale prealabile înainte de a se începe faza de proiectare a

decantorului.

Concluzie