1) Metab.bazal: In conditiile repausului absolut organismul consuma totusi energ. pt. desfasurarea reactiilor metabolice vitale. Aceasata cheltu-iala minima de energ. reprez. M.B. Ac. se mas. in cond. standard intr-un spatiu ce asig. confort ter-mic, pers. e relaxata fizic, psihic, usor imbracata si cu un post de 24h.Deoarece omul nu pastreaza conditii de repaus coresp. unei cheltuieli minime de energie(M.B.)decat cateva ore pe zi (in timpul somnului), consumul de energ. depaseste val. M.B. in functie de activitatea indeplinita.Pt. pers. adulta M.B. e de 1kcal/kgc/h a.i. pt. o pers. de 70kg. in 24h M.B. e 1*70*24= 1680calorii. M.B. e dif. fct. de factorii: varsta,inaltime,fenom.fizi-ol.,compozit.corpului,clima, febra,stres,temp.me-diului ambiant. Mentinerea ct.a compozitiei cor-pului: Organismul norm.de 65kg are 11kg prot., 9kg lipide, 1kg hidrati de carbon,40kg apa si 4kg elem.minerale.Din 11kg prot. se pot pierde 2kg fara sa existe o alterare;din 9kg lip.se pot pierde 8kg,fiind necesar sa se mentina 1 kg ce form.gra-simea ce captuseste organele;din 1kg hidr.de c.se pot pierde 200 g;din elem.miner.se pot pierde 1/3.In gener. org.uman e form din 55%masa celu-lara, 30% tes.extracel.,15%grasime.Masa celulara si tes.extracel.trebuie sa se mentina ct.,iar grasim-ea poate sa scada.Distributia elem miner. e diferi. 2) Act.dinamica specifica: Ac. cheltuiala de e-nergie se realiz. pt.functia de digestie care are ca scop elib.de subst.nutritive din alimente,ce sunt indispensabile pt.desfasurarea in cond. norm. a functiilor org.Trebuie sa se asig. alimente pt.1700 calorii bazale.Pt.a le oferi in realitate trebuie sa oferim 1850calorii.Diferenta de 150 calorii(10%) reprez.consumul energe. necesar masticatiei, dig., abs., transpir. prin sange,metabolizarilor, reprez. act. dinam.specif. Act.d.s. e diferita:la prot.e de 20-40%,la glu.e 5-7%,la lip.e 2-5%.Activitatea musculara: reprez. cea mai importanta cauza a cresterii consumului de energ. Ac.crestere e va-riab.si depinde de nr. si vol.grupelor musc.,de vi-teza de contr., de rap. dintre per.de activitate si repaus,masa corporala, sarcina efectuata. Dupa cantit.de energ.consum., profesiile se impart in 4 categ.: 1.activit.cu cheltuiala energeti.mica (prof., avocat,functionar,medic,vanzator,muncitor din industr.electronica,ceasornicariei, mecanicii de precizie),consum energ.de 2400kcal pt.F si 2900 kcal pt.B; 2.activit.cu chelt.energ. medie(studenti, lucratori din industria usoara,muncitori agricoli, militari in afara perioadei de campanie,gospodi-ne), cons.ene.2700 kcal la F si 3300kcal laB; 3.activ.cumare(strungari,frizeri,mecanici, laca-tusi,tractoristi,militari in campanie),c. e. F=3000 kcal si B=3700kcal; 4.activ.cu.f. mare(munci-tori forestieri,mineri,sapatori de pamant), 4100kcal la B valabile la pers.intre 20-40 ani. 3) Varsta si Cresterea:La copil M.B.e crescut, val. maxime sunt la 2-3ani de 2-2,5kcal/kgc/h, scade treptat la adolescenti la 1,5-1,7kcal/kgc/h si ramane ct.(1kcal/kgc/h) intre25-45ani.Dupa 45 ani scade din nou,la 55-60ani fiind cu 15-20% mai redus decat la adultul tanar.Climatul: Fact. ce intervine in calculul M.B. si necesarul nutritive. Necesarul e calc.pe adultul standard ce traieste in climat temperat(10*C)a.i.pt.fiecare scadere a me-diei temp.cu 10*C e necesar ca aportul alimentar sa creasca cu3%;pt.fiecare crestere cu 10*C e ne-cesar ca aportul alim.sa scada cu 5%.Sarcina si alaptarea: In cele 9 luni de sarcina e nevoie de o suplimentare de 80000 kcal necesare pt.dezv.pro-dusului de concepttie, placentei,uterului,gl.ma-mare,activit.car-diaca.Se suplimenteaza in trim. unu150kcal si in doi si trei 350kcal.Mama realiz.4kg de tesut adipos,adica 36000kcal.In a doua jum.a sarcinii MB creste cu 20-25%fata de per.de negravidie,iar in per.lactatiei(6luni)creste cu 10-20%.Pt.cele 850ml lapte pe zi in alaptare se consuma 600kcal+150kcal reprezentand efor-tul secretor,a.i. dam doar 550kcal/zi iar cei edem 200kcal le va lua din tesuturile proprii pt. a slabi. Daca se face cura de slabire e afectata cantit.nu-tritiva a

laptelui. 4)Obezit.se apreciaza prin ins-pectia pacien. la care se observa o greutate mai mare decat greutatea ideala recomandata pt varsta,talia si sexul respective.Greut.ideala=gre-ut.corporala care asig.cea mai buna speranta de viata. Se real.pliul cutanat pt.masurarea grasimii corporale ce e un indicator masurat in mm cu aju-torul sublerului:2 pliuri pe fata ant.a corpului,pli-ul bicipital si suprailiac si2 pe fata post.subscapu-lar si tricipital.Pt.a aprecia gradul obezitatii se masoara greutatea cu un cantar cu pacientul su-mar imbracat,dimineata dupa evacuarea vezicii si talia cu antropometru sau pediometru la sugari si se calc. IMC-ul dupa formulaG supra T la pa-trat, cu val.norm.18.5-24.9;obezit.gr.1=25 -29.9, gr.2 =30-39.9,gr.3=>40. 5)Etiol.obezit.: 1)Consu-mul alim.crescut: persoanele obeze mananca 5 mese pe zi si au o viteza mare de mancare.2)Su-praalimentatia mamei in timpul gestatiei este sus-ceptibila de a induce obezit.la descendenti,fiind demonstrat ca obezit.hiperplazica se dezv.in per. intrauterina,copilarie sau pubertate.3)Cauza gene-tica ca ex.sdr.Prander-Wili.4)Afect. endocrine de tipul hipotiroidism,hipogonadism,hipopituitari-sm.5)Cauze traumatice.6.Factorul psiho-comportamental. 6)Stadiile obezit.: Obezit.a devenit cea mai frecventa boala cronica in ultimele decenii. Un individ obez este acela la care tes.adipos e hipertrofiat.Exista 3 tipuri de obezit.:tipul ginoid, android si forma generalizata.Obezit. aparuta in copilarie poate fi hiperplazica, hipertrofica sau mixta.In functie de IMC obezit.poate fi de gr1=25-29.9,gr2=30-39.9, gr3=>40.Trasat.clini-ce: Obezit genereaza complicatii mecanice si me-tab.cardiovasc.fiind factor de risc coronarian, agraveaza dispneea, favor.artroza,det.tulb.functiei ovariene. Obezii de gr2 obosesc usor, prez.usor tahic.si dispnee si complic.(diabet, dischinezie biliara,ficat gras,boli cv.,pulmonare, osteoartroze, hernii,varice,guta,risc crescut la anestezie).Obezii de gr3 au toate fenom. prezentate dar si faptul ca nu sunt capab.sa se ingrijeasca si ca au risc de mortalitate. 7)Trat.dietetic:Realizeaza o restrictie alimentara modesta pana la 500-1000kcal.Se da regim normo sau hiperproteic.Se scade cantit.de lip.,nu se scad glucidele sub 100g pt.a nu apare anemie,hipoglicemie.Aportul e normal de vitami-ne, elem.minerale cu exceptia sarii pt.ca retine apa si pt.ca alim.condimentate stim.apetitul.Alco-olul nu este permis pt.ca stim.apetitul si e calori-gen.Alim.de baza vor fi: legumele,fructele,carnea slaba, laptele degresat,branza,telemea,urda.Trat. medicamentos: Trebuie sa exercite efecte ca sca-derea foamei,cresterea arderilor metabolice,stim. SNC.Se adm.:amfetamine ce stim.centrul satietatii,dar da anorexie si bulimie;gonadotrofina cori-onica umana;extractele tiroidiene sunt indicate doar daca exista semne de insuf.tiroidiana ma-nifesta.Rolul unei terapii medicamentoase in obezitate e de adjuvant al regimurilor restrictive. 8)Malnutr.prot.-calorica,tulb.metab.si bioc.: M.p.-c.e generata de o alim.carentata in prot. sau/si energie.Are mai multe faze:*faza de adap-tare scurta in care oxidarea proteica diminua deoarece creierul se adapteaza la consumul de corpi cetonici permitand sa se economiseasca prot.ne-cesare gluconeogen.; *faza a doua o slabire lenta ce predomina pe masa grasa si poate ajunge la 50%din greut. initiala;*faza a treia o crestere a metab.si a oxidarilor proteice a.i.slabirea e ac-centuata, iar la anim.de lab.det.deces,la om ac.fa-za nu a fost pusa in evid. Fomele clinice ale m.p.-c.sunt:1)marasmul:-afecteaza copii sub2ani;-cau-za e privarea severa sau abs.scazuta de prot., vitam.,miner.;-evol.e inceata;-e cronica ;-pierde-rea in greutate e majora deoarece are loc topirea tes.adipos si a musculaturii ajungand la greut.sub 60%din cea coresp.varstei; -nu se

insoteste de si nu prez.steatoza; -apetitul e posibil pas-trat dar e anxios si apatic;-parul e subtire,friabil;-pielea e uscata, subtire,prez.riduri multe; 2)kwashiorkor:-afecteaza copiii intre 13ani;-cauza e aport inadecvat proteic sau prezenta a numer.infecti; -e acuta;-pierderea in greut.e scazuta,dar se pierde masa musculara si se insoteste de o retentie a grasimilor;-edemele sunt prezente initial la mb.inf.apoi generalizate putand fi prezenta si ascita;-ficatul e marit,gras;-pacie. E anorexic,apatic,trist,iritabil;-parul e friabil, decolorat;-pielea e friabila,subtire cu afecti. dermatologice frecvente. 9) M.p.-c.,Tratam.: In formele moderate de denutritie trat.e ambulator si dietetic ce are la baza alim.usor asimilabile.Aportul prot.sa depasesca 1g/greut.ideala/zi.Aportul de K= 4mmol/g,de Na16%CO2-paralizia centrilor respir

58)Infl aeroionizarii asupra organsimului: Factorii ioniz agreseaza molec neutracaptarea sau pierderea unui electron.Ei se impart in :factori cosmici(radiatii corpusc.solare,radiatii el.mgn.) si factori telurici(roci radioactive ce emit rad.alfa,beta,gama, descarcari el,pulverize-rea apei,furtuni,combustii.Clasificare: mici(predomina in zone curate:munte,caderi de apa,lito-ral)/mari(locuri poluate), pozitivi/negativ.Semnif biologica:transfer sarcini el in org umancreste stabilitatea particul coloidale,consec favorabile organism.-modif echilibrului hidro-mineral al org;-modif ph med interngradient bazic sau acid;modific neurohormonale n+ imprima caract. acid mediului intern,stimul serotonina creste activitatea SN simpatic n- -caracter bazic med intern ,inhiba serotonina,sedativSNCfavoriz parasimpaticotonia Terapia cu ioni mici negativi:afect ale ap resp(catar,astm, bronsita cr), HA, tulb neuropsihice, gastrita, ulcer duodenal.Propr fizice gener microclimatul sau ambianta termica.Micro-climatul confortabil este ideal .Reactioneaza prin:cresterea temp cutanate si centrale; creste frecventa si amplitudinea respir;creste frecv pulsului si scade TA; pierderea de apa si electroliti; creste conc sg si vascozit;oligurie, albuminurie,hematurie,cilindrurie; scade secr digest si acidit gastrica;scade capacitatea de conc si atentie,somnolenta, adinamie.Pierderea de caldura se face in special prin evapor favorizata de vasodilatia periferica.Capacit de adaptare e limitata.Poate sa apara socul termic, colaps termic(cefalee,ameteal,respir superf si neregulata, afectarea reflexelor,scaderea TA,temp corporala creste) si dezech salin (sete, oboseala, cefalee, varsaturi,contr tonice si clonice ale m.striati,temp corporala usor crescuta sau N) 59)Pres atmosferica- import pt organism: -var diurne de mica amplitudine;- var anuale dupa sezon si poz geografica;-var cu altitudinea: 10-33 m1 mmHg.Supraf corp uman- supusa la pres de 15.000-18.000 kg, echilibrata de o forta interna egala.Expusa- popul ce face ascensiuni peste 2000-2500 m, calatorii cu aeronavale.Manifestari patolog din cauza hipoxiei celulare, alcalozei,dilatarii gazelor din org cavitare.Simp-tome: circulatorii(tahicardie,HT,cianoza), repir( creste frecv si amplitudinea),gastrointest(meteorism,greturi,varsaturi,dureri abd),nervoase(ame-teli,cefalee,vedere neclara, oboseala neplacutapierderea cunostintei)Contraindic:zbor cu vabine nepresurizate:ATS,infarct,afect valvulare decompensate,angina,HA,pneumotorax,AB,ulcer, Populatia ce locuieste la inaltime aclimatizare: poliglobulie, cresterea Hb si circ sangvina, creste volumul resp,torace globulos,reactii rapide-formarea si disocierea oxiHb 60)Poluarea aerului:surse de poluare: -naturale:eroziunea solului, incendii, descompun materiilor organice, vulcani;-artificiale:combustii,transporturi,diverse procese industriale.Com-bustie:-gazele naturale mai putin poluante(oxizi de N si oxid de C,aldehide,acizi organici, hidrocarb aromatice);-carbune si petrol: pulberi, gaze(oxizi de S,de C, de N,aldehide,hidrocarburi) Transporturi:CO2,Nox,pulberi,funingine,aldehide,Pb,ac org. Procese ind: poluantii depinde de profilul industriei:-ind cimentului-pulberi;-azbo-ciment-azbest;-ind.sticlei,ceramicii-HCl,Pb, anhidrida aresenioasa-ind chimica foarte poluanta. 61)Autopurificarea aerului: Def: reducerea treptata a conc poluantilor pana la disparitia lor completa din aer.Fact ce cond auropurif:fact meteorolog,vegetatia,Suparfetele de apa, fact urbanistici.Fact meteor: 1.Curentii de aer orizontali (disperseaza poluantii la distante mari),verticali (ridica poluantii in strat. atm cu-

rentii orizontali disperseaza)2.Temperatura: diferentele de temp-curenti de aer3.Umiditatea: -condens.vaporilor de apa pe particule in sus-pensieceataimpiedica difuziunea poluantilor. -ac lucru se intampla cu oxizii de Nploi acide. Fact.geograf:-relieful plat permite circulatia aerului;-dispersia poluantilor-autoepurarea atm.In z cu depres se acumuleaza aer rece,apare inversia termica.-S. de apa- fixeaza suspensiile si dizolva compusii gazosi;-vegetatia-fixeaza particul.in suspensie,fixeaza CO2, SO2 Fact.urbanistici:-sistematizarea intervine in autoepurarea atm;e vorba de :amplasarea corecta a z ind.,instituirea z de protectie sanitara,orientarea strazilor in fct de directia curentilor de aer,asigurarea de spatii verzi conform normelor sanitare. 62:Poluanti iritanti:actiunea cronica asupra org:Ex: Sox,Nox,subst oxidante,Cl si compusii,NH3,pulberiEfecte cronice: *modificari functionale:alterari functionale la nivelul ap respirator.Modif functionale:-suprasolicitarea mecanism de clearence pulmonar;-cresterea secr de mucoasa ce fixeaza poluantii,cilii deplaseaza mucusul spre faringe.In expuneri prelungite , secretia mucoasa scade.-poluantii iritanti scad miscarea cililor;-scade lizozimul si Ig A.*modificari mecanice urmeaza modific morfologice (hipertrofia gld.mucoase, hiperplazia celul caliciforme).Conc.la care apar modif sunt variabile.Scade clearencul mucoasei nazale traheale,bronsice.La nivelul alveol pulm mecan e mai putin eficace pt gaze si vapori,sunt mai active procesele imunitare.Eliminarea pulberilor retinute: *cele din caile aeriene- se deplas cu lama de mucus in faringe-inghitite sau expector *cele din alveole,solubile circ gener.-se fix in tes, org, insolubile fagocite(coniofage)-travers stoma-tele alveolarecai limf cantonate in ggl intrahilar-> nodulifibrosidificultati in circul limfatica,-posibil in ggl mezenterici*declansarea infect resp ac. Ale cailor resp sup si profunde in special in z cu oxizi de N ce inhiba mai mult proc imunitare nespecifice.Sunt implicati in special copiiise pregateste terenul pt bronsita cronica. *alte afectiuni:perturbarea dezv fizice,iritatie oculara, gena respiratorie la concentratii ce nu influent patologia pulmonara, migrena, cancer pulmonar. 63:Poluanti asfixianti:actiunea asu-pra org:Def:produc hipoxia(anoxia)tesuturilor. Ex:CO,H2S,HCN,cianuri,nitriti.Hb+CO->COHb (VN: COHb- 0,5%din Hb).Efecte acute: < 2 % - nu apar simptome;2 10 %- tulb senzoriale;- tulb psihomotorii-scade acuitatea vizuala, dexteritatea manuala si randamentul intelectual;-10 20%se adauga la simpt ant: cefalee,dispnee, modif rit-mului cardiac si respir;-20-40 %intox acuta grava cu cefalee,greturi, ameteli, adinamie,tulb senzori-ale;-40%pierderea cunostintei- 60% - moarte Efecte cronice:la gospodine,agenti de circul,pop din z poluata.SDR:oboseala,cefalee,iritabilitate, ameteli,tulb de somn.Afinit pt mioglobina (pana la 15% COHb)alterari miocdecompensari ale unei cardiopatii,infarct mioc.;-5-10% COHb timp indelungatATS prin modificari enzimatice si de permeab vasculara;-CO strabate bariera fetoplacentarecopii subdezvolt. 64:Poluantii alergizanti:tipuri si actiunea asupra org: Clasif: - de orig vegetala: polen, levuri, ciuperci,fibre veg;-de orig animala:prod de descuamatie, pene, peri, blana-de orig industr:bumbac,canepa,cereale,piele,lemn,tutun 1)Alergeni de orig vegetala:Polenul reprez dupa praful de casa si fungi,cea mai frecv cauza a alergiilor respirat.Alergozele cauzate de polen apar vara si primavara.Este vorba de : febra de

san,rinita periodica,astm br. polenic.Polenul tb sa indepl anumite cond: sa fie alergogen(sa contina principiu activ),sa apartina plantelor cu distributie mare in reg respectiva, sa apara in cant mari in aerul atm, sa fie usor transportabil la mari distante.-sezonul alergogen polenic: 15mai 15iu-lie.Plantele incriminate:alge,licheni,ciuperci,mus-chi,ferigi, plante cu flori,furaje,plopii,tei,artar, salcam,stevia,lucerna, patlagina,trifoi,sulfina.Po-linozele sunt prototip de boli alergice,in general monoetiologice,cu simpt caract(nazala,bronsica, conjunct)2)Alergeni de orig animala:peri,blanuri, descuamatii.Praful de casa:f raspandit si f imp: contine fibre,bumbac,lana,fulgi,peri,scuame,mu-cegaiuri,bacterii.Agentii fizici:caldura,lumina, frigurticarie. -mecan de act insuficient clarificat;-se manif la pers cu instabilit vasomotorie,cu eliberare masiva de mediatori de tip histamine;-alergia la caldura imbraca o f generurticarie colinergicaraspuns anormal la acetilcolina;-alergia la lumina- pers hipersensib la lumina solaraurticarei,edem,eczema3)Alergii ind: Beriliure granulomatoasa, Coafect pulm, Parafenilen diaminaastm br.,dermatoze SO2- hiperiritabilit a muc.bronsice sau bronhiale ce se manif la expuneri anter la ac gaz.Posibil ca microorg prezente in tractul resp sa gaseasca in muc lezata de gaz un med prielnic pt o rata mare de multiplicare. 65)Poluarea aerului cu Pb si Cd: ef asupra org *PLUMB:surse-topitorii Pb,ind metalelor nefe-roase, ind sticlei, a cauciucului, circul auto, fabrici de coloranti;Efecte cronice: 1/3 patrunde pe calea respir si 2/3 pe cea digestiva (calea resp e mai periculoasa).-de la nivel perete alveolarcirc sghematii si plasma;-se depoz in sist osos + par, dinti, tesuturi moi.Eliminarea:uri-na( 79%) si prin fecale.Efecte: perturba fixarea Fe in porfirine, scade activ ala-dehidrazei, creste coproporfirinele urinare si ac.delta amino-levulinic seric si urinar,afecteaza hematopoieza (hematii cu granul bazofile,scade Hb,creste reticulocite),infl SN, ap CV si tractul GI.;-cel mai frecv e abs cresc de Pb- simpt: iritabilit,cefalee insomnie,inapetenta, greturi,tulb de tranzit,dureri articul.*CADMIU- pulberi; surse:ind aliajelor, ingrasaminte, fumat,fotocelule de raze UV,coloranti.;-abs e mai mare pe cale resp(30-40%)decat pe cea digest.Putine partic de Cd se fix in plam,marea majorit trece in circ gener,special in hematii. Se fixeaza de asem in rinichi,tiroida,splina,ficat.;-act toxica se exercita: metab proteic,liposteroizi.;intoxicatia apare in ind:afect CRS,bronhopneumopatii, emfizem. In popul afect rinichiul,ap CV( ATS, HTA);-prez in org gener afect CV, renale, pulmon, neoplazice. 66)Poluarea aerului cu As si Hg:ef asupra org: MERCUR:-calea de patrundere aeriana e secundara;-pericol scazut pt popul; Surse de poluare: mine,uzine de rafinare,lampi cu vapori de Hg,fungicide,vopsele;-Hg metalic si comp sai se obs in special pe cale resp (70-80%).Din circ sg trec in tesuturi.;-sarurile anorg ajung in rinichi si cele organ in creier;-in par se conc f mult;eliminare:fecale, urina ,saliva, lapte; trece bariera placentara; riscul intoxic la val > 40 ug/100 ml;-simpt:astenie,cefalee,tulb de somn, anxietate,manif renale si CV,hiperiritabilitate ARSEN:mai rasp decat Hg.Surse de poluare: arderea carbunelui,pesticide,ind metalurg, extractia si rafinarea metalelor neferoase;-calea resp e predom ca abs 40 50 %; act: inhiba respir celul.prin blocarea gr SH; alte efecte: iritante, cancerig;-transp in org:legat de hematii; depozitare:ficat,rinichi,capilare,piele,fanere; eli-min:urina,fecale,lapte,transpire.Tablou clinic intoxicatia cronica: fen locale iritative (con-junctivita,rinita,faringita,laringita),cheratita cutan,hiperpigmentaredegenerari maligne.

67)Poluantii cancerigeni din aer :HPA,comp N-nitrozo,pesticide organoclorurate,epoxizi, anestezice,subst.anorgan,tutun,nitrozamine.1)HPA:rezulta din gaze de esapament, procese de combustie, industrii, tutun.-Exemple:benzpiren, benzantracen, benzfluoranten;2)Comp N-nitrozo: nitrozamine, nitrozamide-rezulta din comp de N + amine sec sau tertiare;3)Pesticide organice:DDT,HCH,toxafen,dieldrin;4)Amine aromatice rez din ind colorantilor org, combustii,fum de tutun;5)Epoxizii rezulta din unit industr: epiclorhidrina;6)Anestezice:cancer hepatic,pancreatic,renal;7)Subst anorg: Pb- cancer renal, gastric,ovarian, arsen-cancer de piele,hepatic,Azbest-cancer pleura,laringe; 8)Tutun contine HPA,nitrozam-ine,subst anorg (As,Cd,Cr).Localizarile cele mai frecvente pt cancerele det: epiteliom bronsic,cancerul cailor aero-digest super,cancere cutanate 68)Infl.poluarii aerului asupra factorilor de mediu: In z. cu aer poluat se pot obs.simple schimbari de mediu, de ordin estetic pana la alterari ale microclimatului,florei, faunei,constructiilor sau altor obiecte. A)Efecte asupra climatului:- cresterea nebulozitatii,sunt mai frecv precipitatiile,cresc cu 15-20% nr zilelor inorate;-cresterea conc de CO2 din aerefectul de sera;e redus regimul de rad solare prin nebulozit crescuta si abs si refectarea lor de catre impurit din aer. Rad UV pot fi retinute pana la 20%,dar ac lipsa e compensata prin modific conc de ozon din atm,ceea ce permite o permeabilit mai mare pt rad UV.B)Efecte asupra florei si faunei:*plantele sunt afect de gazele toxice si pulberi;exista plante sensibile la poluarea atm:flori,conifere,pomi fructiferi,vita de vie,lichenii si plante rezist precum salcam si stejar;*animalele si insectele-f .sensibile sunt albine,viermi de matase,animale domestice -poluantii cei mai agresivi:oxizi de S,de N, F,,Pb,As,Cd,;-unele animale sensibile si albinele sunt utiliz ca indicat de apreciere a poluarii aerului.C)Efecte asupra constructiilor si alte obiecte:-ex de polu-anti: CO2,comp de S,ac fluorhidric,ozon si subst oxidante, pulberi;-produc degradarea peretilor, cladirilor,monumen-telor, picturilor precum si a ob metalice(acoperi-suri,burlane, garduri metalice, autovehicule. 69)Pol aerului:masuri tehnico-admin de comb si prev :*masuri privind sursele de poluare:utiliz in proc de ardere a unor combustii de calit super; realiz unor proc de ardere completa; purificarea materiei prime utiliz in ind de amestecurile nocive pe care le contine; inlocuirea proc tehno-logice ce prod poluarea med cu proceduri cu cir-cuit inchis; utiliz instalatiilor de epurare pt pul-beri , gaze si vapori toxici(camere cu sicane,cic-loane,filtre umede sau uscate,scubere,electrofiltre); reduc pierderilor neorganiz la nivelul intreprinderilor; construirea cosurilor de elimin a rezidurilor ind de inaltimi cat mai mari; reduc cant de gaze de esapamanet elimin de auto; eficienta combaterii poluarii aerului la nivelul surselor eliminatoare e cu atat mai mare cu cat se realiz mai multe masurile complexe. *masuri privind teritoriul:sistematiz corecta a centrului poluat cu zonarea terit; perimetre de prot sanit in jurul surselor poluante;pe terit orasului tb asig. dist coresp intre cladiri,latime si orientare corecta a strazilor; colectiv umane prevaz cu spatii verzi si oglinzi de apa; se limiteaz circul mijl de transp. 70)Poluarea aerului:masuri medic de comb si preven:-cuprind masuri de prev primara si secundara: 1)PROFILAXIA PRIMARA: -cunoast subst nocive din aer cu ef asupra starii de sanat;-evaluarea pragurilor de nocivitate pt

fixarea CMA;-supravegh permanenta a respect-tarii CMA. CMA=conc decelabila prin met moderne de explor ce nu exercita ef asupra st de sanat,nu prod senzatii subiective si nu modif capacit de munca a omului. -exprimarea CMA:-conc max momentana-cea mai mare conc permisa pe interval scurt(30 min);-conc medie zilni-ca-val medie a conc poluantului timp de 24 h min 12 probe;-conc medii anuale: media pe 12 luni. -conc de avertizare(alarma).In numeroase tari se stabilesc CMA izolate pt dif subst toxice luate separat, in altele CMA complexe pt 2 sau mai multi poluanti ce act concomitent saupot avea act de sumare ,potentare sau neutralizare. -ef de sumare se stab dupa form:C1/CMA1 + C2/CMA2 + C3/CMA3 + Cx/CMAx < 1 C=conc gasita in atm, CMA= CMA pt poluantul respective; -norme sanit stabilite sunt mai mici pt med comunal pt ca timp de expun e permanent si mai mari pt med ind unde expun e limitata.cele mai mici norme se stab pt aerul din spatiile inchise; Supravegh perman a calit aerului se face prin det de subst chim din aer,perman sau period,in pct fixe sau mobile. -indicat igienico-sanit de poluare:oxizi de S,de N,ozon, subst oxidante, CO, Pb, pulberi 2)PROFILAXIA SECUNDARA: -obiectiv:depistarea in std incipiente a bolii det de aer;-sunt supuse controlului medical grp de pers cu fact de risc din aer 71)Contamin aer: forme de exist ale germen.Rolul aer in raspandirea bolilor infectioase: *Picat de secr-nasofaring(pic Pfluge)-partic ce contin in str sa apa,mucus si germeni(virusi, bacterii,micete) si care sunt eliminate prin stranut -au dimens variabile si au grd de contaminare de 100% *Nucleii de picatura(nl .Wels)- partic de dimens mici provenite din secr naso-faring,salivara sau bronsica,cu stabilit mare ce raman un timp mai lung in aer;-reprez o forma de transmit mult mai rscanta decat pic Pfluge(dat marii deplasabilitati) desi grd lor de contamin e de 50 %. *Praful bacterian:-e form din partic de praf pe S carora sunt abs ag.biol.microbieni ce provin din pic Flugge,nl de picatura sau din prod patolog. -vehiculeaza de rezist germ cu rezist relativ mare in med extern:bacil Koch,bacili difterici,streptococi,stafilococi.Cele mai frecv boli transmise aerian sunt b.infect respiratorii prin inhalarea suspensiilor contaminate (picaturi, nl de pic,praf bact).Exista ag patog ce act asupra naso-faring (strept hemolitic,bacil difteric) si altii ce act asupra traheei,bronhiilor(b.pertusis, b.tuberculos).De regula alveolele si tes pulm sunt protej contra ag agresivi prin faptul ca partic pe care adera germ sunt de regula mari si nu patrund in profunz ap resp si dat mecan si mijl de retinere de la nivelul cailor resp( mucus,cilii)Tipuri de ag patog ce prod boli aerigene:-inalt patogeni: b.difteric,H.influentzae,Neisseria meningit,E.coli, Streptoc pyogenes,Micobacterium tuberculosis -conditionat patog:Klebsiella,Proteus,Pseudomo-nas aeruginosa,Yersinia enterocolitica,Legionella pneumoph,stafilococ aureus, strept faecalis, clostridium;-accidental patog:Citobacter,Micro-coccus,strept salivaris,stafilococ epidermidis, Aeromonas Hydrophyla. 72)Contamin aeruui:masuri de combat si profilaxie: I. Ventilatia:-incepe cu asigurarea cubajului necesar incaperilor,in fct de nr pers si de activ ce se desfasoara.Asigur unei bune ventil insemna asigur volumului unei ventil si a multiplului de schimb conform grd de aglomer a incaperii.Met utiliz:-utiliz sistem de aer condit,in care aerul e debarasat de microorg anterior; -met simple, dar cu eficienta mare-aerisirea organizata a incaperilor prin deschid usilor si ferestrelor. II. Curatenia:indepart microorg ,prafului si subst organ de pe supraf obiectelor din incaperi.-met

utiliz:spalare,stergere,aspirare,periere. Spalarea-apa calda la 35-40 C,la care se adauga 1-2 g carbonat de Na sau sapun,detergenti anionici sintetici. Obiectele,supraf vor fi bine udate dupa care se aplica met mecanice:agitare,periere,freca-re.--in intervalele dintre spalari,curatenia se pastreaza prin stergere umeda. Curatenia prin aspirare:cu aspiratoare umede.In alte met de curatenie se aplica maturatul sau periatul umed. -prin curatenie se indepart in primul rand praful bacterian.Ansamblul masur de curatenie cuprinde act ce cuprind desmustizarea,deratizarea,in spitale respect unor circuite: lenjeriei curate separate de cea mrdara,actelor medic septice si aseptice,circ spec ale bolnavilor,personal medic III.Dezinfectia:-se face prin met fizice si chimice *met fizice:-caldura: spalare la 60-95 C a lenjeriei,veselei sticlarie de lab si instrumentar distruge microorganism. -radiatii UV(cu lung de unda 250 nm)-eficacit met de 50-75% dat faptului ca bacter sunt protej de pelicule organ. Met se practica in unit sanit,ind medicam,ind aliment si se poate face sub f de dezinf terminala(in absenta pers din camera si se folos ochelari manusi,haine de protectie) sau dezinf continua prin irad partiale a plafoanelor, aerului de deasupra pers din incaperi,sub f de perdele de rad la intrarea in boxe,in jurul meselor de operatie. *dezinf chim: eficacit 90-99%,se folos subst chim cu ef bactericid dispersate in aer sub f de aerosoli sau vapori.subst chim utiliz:formol, subst clorigene(cloramina,var cloros,hipoclorit de Na),beta propiolactona,sol de alcool propilic,sol de ulei de pin,glicol(trietilen glicol,propilen glicol).Pt o buna eficienta tb ca umidit aer sa fie40-50%; temp in incaperi optima;sa se respecte timp de contact; efect curateniei in prealabil,select dezinfect fc de microrg 73)Poluarea aer:surse de zgomot din med comunal si act ac asupra organ: *Zg.industr(17%)-ind metalurg,turnatoriile,ca-zangerii ind construct de masini;*Zg prod de activit de transporturi:-autoturisme, autobuze, tramvaie,metrou,transp feroviare,transp aerian (in fc de tip de avion se emit zg cu intens de 110-120 dB, asociate cu vibratii);*Zg prod de activ din constructii si reconstructii:-lucrari de refacere a cailor publice(asfaltare,pietruire,macarale);*Zg. Din inter incaperilor-prod de ap electrocasnice,tv, radio,instal de apa si canaliz,ascensor,si zg prod de locatari prin vorbire,cantat,jocuri,plansete, dansuri iar in institutii contribuie la pol masini de scris,convorbiri telef.;-in rap su sursa si distrib terit exista:*Zg cu intens de 30-65 foni=fond obinuit din apartam si multe locuri de munca;*Zg cu intens de 65-90 foni=pe strazi f populate;*Zg de intens > 90 dBsect de product f zgomotoase Efec. asupra organ:*Efecte asupra analiz auditiv: -oboseala auditiva,traumatism sonor si surditate profesion;-obos.auditcrest temporara a prg perceptiei auditive in urma expunerii la un Zg intens; este reversibila.;-traumatism sonoral timpanului,urechii medii,interne; se manif prin imfundarea sau perfor timpan,hemor otice.;-surdit.profespierdere def si irevers a auzului in urma expuneii indelung la zg; se prod leziuni la nivel melcului. *Efecte extraauditive: a)SN:scade atentia,aparitia oboselii rapide,cefalee,vertije;sc-ade capacit de munca,in spec cea intelectuala; -perturbari ale somn cu dificult de adormire,somn superf,oboseala la trezire,somnolenta diurna;-du-ce la cresterea frecv nevrozelor si tulb psihice(ob-sesia, depresiunea),iritabilit psihica.b)apar CV: vasoconstr capil perif,crest TA cu ef mai lung asupra pres diastolice,modif ale pulsului.,modif ale traseului EKG prin modif tonusului vaselor coronariene.c) ap respir: -acceler ritm resp,misc resp scurte insuficiente,amplitud toracica redusa.

d)ap digestiv:peristaltism redus,secr gastr crescuta,favoriz maladia ulceroasa,-modific en-docrine ale gld cu secr interna.e)femei gravide: miscari ale fatului,avorturi 74)Surse de apa potabila si caract lor: Surse de apa potabile:1)Ape subterane:rezulta- prin infiltratia apelor de precipitatii in sol; -din infiltrarea apelor raurilor si lacurilor prin albii; -prin condensarea vaporilor de apa din aerul teluric. -caracter:-au multe saruri minerale(Fe, Mn,Ca,Mg); -sunt filtrate de sol; -prin descomp materiei org sub infl florei autohtoneCO2,ce face apa oxigenta fata de sarurile minerale din sol. -sol cu permeabilit crescuta(calcar)-apa se infiltreaza rapidapa nu e buna.Clasif:-ape frea-tice2-3 m 10-12 m,propr variabile, usor contaminabile; -ape de adancime-intre 2 strat impermeabile,apa e pura sub pres,debit cst,propriet const, O2 scazut-NO3 trece in NH3SO4, SO4 H2S,mineraliz crescuta, indeplinesc cond de potabilitate.2)Apele de supraf:mari,oceane.lacuri, rauri,precipit atm, fluvii,topirea zapezilor,izvoare -caract:-propr variabile; -se pot polua; -sunt infl de vreme.Lacuri naturale:-bazine de sedimentare; -apa are curenti verticali.Mari si oceane:- saruri 3,5 %; -desalinizare. 75)Poluarea apei:surse de poluare si caract lor: I.Surse naturale:-chimice,fizice,biologice -reziduri org de orig anim sau veget ce sunt descomp prin act bact din apa.Ac proc au loc cu cons de O2 din apa det modific la nivel faunei si florei acvatice;-inflorirea apei-dezv excesiva a algelor,flagelatelor si diatomeeapa isi modif culoarea,mirosul. II.Surse artificiale:*surse organiz:reziduri lichide comunale fecaloid-menajere (rezulta din utiliz apei in locuinte,instalatii publice,unit comerc); - ape uzate industriale(contin subst chimice in cant crescuta); -ape reziduale zootehnice (contin multe subst chim:antibiotice,pesticide, materii organice si agenti biolo.);-sunt sub supraveghere continua *surse neorganiz:-reziduri solide depoz pe malurile raurilor; -ape de irigatii incarcate cu cubst chim si suspensii; -utiliz sezoniere ale apei pt scaldat, pescuit, topitul plantelor textile; -deversari de reziduri solide (gunoaie,balegar); -reziduri petroliere de la nivel sondelor 76)Poluarea apei:autopurificarea: Autopurific=capacit apei poluate de a se debarasa de impurit primite,partial sau pana la purit lor anter poluarii. -eficienta proc depinde de fact fizico-chim si biolog specifici sursei poluate.*fact fizico-chim:-dilutia( realiz unui grd de dilutie a poluantilor); -sediment(depunerea treptata a suspensiilor din apa pe fundul albiei; e infl de adancimea apei si de v de curgere), -rad solare(exercita o act bactericida sau bacteriostatica la S apei), -temper( in apele cu temp mai scazuta se ditrug mai repede germ patog).*fact bilogici: -concurenta microbiana; -distrugerea de catre org acvatice(protoz,infuzorii, crustacei,moluste); -act litica a bacteriofag(se multiplica pe bact omologe det distrug lor); - interv bacter in proc biochim din apa( microorg din apa realiz un continuu proc de biodegradare a subst chim din apa; astfel in apele poluate exista org nitrificatoare,denitrificatoare,petrooxidanta, fenol-oxidante,fenol-litice,feruginoase. 77)Tratarea apei de S in scop potabil:sediment(simpla si cu coagulare)si filtrarea:-scopul sedim e de a reduce suspensiile din apa.*Sedim simpla:-in bazine de ciment,de forme var,ce sunt traversate de apa cu o v redusa,timp in care partic in suspens se depun; Sedim partic e infl de v de curgere a apei,forma

bazin,temp apei,marimea partic; -prin ac met se reduce 40-60% din cont de suspensii din apa *Sedim cu coagulare:-pt ape cu gdr mare de turbidit si pt cele ce contin suspensii fine coloidale,greu sedimentabile; -se acceler depunerea sus-pensiilor prin adaugare de subs coagulante:sulfat de Al,sulfat feros,clorura ferica,sulfat ferric; -co-agul ridica eficienta sedim cu 60-80%.Filtrarea:reduce suspensiile ramase si materia organ si microorg din apa; indepartarea lor se face prin act mecan si oxid biologica; -filtre lente:bazine in care apa are v de filtr mica,retinerea se face atat mec cat si biol,in mb biol form din microorg veg si anim; -eficienta e de 99,9%; se utiliz pt alim cu apa a colectiv mici;-filtre rapide:-au debit de filtrare mult mai mare; mb biolog se form rapid si e mai saraca in micoorg oxidante;retinerea e mecanica si mai rar biolog;eficienta e 80-95% 78)Dezinfectia apei:met chim curente(avant si dezavant)-dezinf=distrugerea completa a germen patog din apa si reducerea celor saprofiti pana la limita potabilitatii.*Clorinarea: -avantaje:putin costisitoare si ofera o buna garantie epidemiolo-gica,dupa introducerea ei morbidit prin boli gas-tro-intest scazand f mult. -dezav:-form de gusturi si mirosuri particulare(de clor),-efect iritant pro-dus de clor asupra mucoasei gastr,-efecte cance-rigene ale halometanilor;met e ineficienta pt vi-rusuri si chisturi de protoz.*Ozonizarea: -avan-taje: act mult mai rapida decat clorinarea;-nu prod miros sau gust;-act sa nu e infl de pH sau temper; -dezav: cost ridicat. *dezinf cu Cl2O2: -avant:-putere de oxidare de2,5 ori mai mare fata de clorinarea; -e dezodorizant;-propr bactericide puternice;-dezav: cost ridicat; -efect corosiv asupra conductelor de apa 79)Dezinfectia apei:clorinarea la pct de rupere :-se folos Cl gazos imbuteliat sub pres(stare lichida).-mec de act a Cl e un proc de oxidare:Cl2 + H2O HOCl + HCl ; HOCl H + Ocl; -la pH acid se form OCl care e mai putin activ; la pH de 7apare HOCl si dezinf se realiz prin ambii compusi.In proc de clorinare tb sa se oxideze toate materiile organ,anorg reducatoare ,germeni si sa ramana un surplus de Cl liber sub f de HOCl sau OCl cl rezidual liber(0,1-0,2mg/l).Act dezinfect a Cl depinde de cond in care se desf dezinfect si particul microorgan.Conditiile: temper, pH-ul, timpul de contact.Mec de act asupra germenilor: sisteme enzim in special cele ce au grup SH. Germ nesporulati:bacterii gram negat mai sensibile.Virusurile necesita concentr mai mari de Cl. 80)Protectia sanit a surselor de apa si a instal centr de aproviz cu apa: Perim de prot sanitara-z amplasate in jurul surselor sau instal de alim cu apa ,in inter carora se impun interzicerea sau limitarea poluarii.Rol: asigurarea calit apei potabile. 1.Ape de supraf: la locul de captare:-z de regim sever: marcata cu borne, 100 m in amonte de priza si 25 m aval si later.Se interzic deversari de reziduri organiz sau neorganizate. -z.de restrictie:in exter perim de re-gim sever,cu dimens var,fct de partic hidrogeolog ale bazin natural resp.2.Ape subterane: Perim de reg sever are f circulara,limita extla o dist de captare incat o eventuala poluare sa o parcurga in min 20 zile(max de suprav a germ enterici); -in amonte la captare-dist nu poate fi mai mica de 50 m; -se protej: interzicerea utiliz ingrasamint nat sau artif,a subs fitofarmac,a pasunatului,a forajelor,a depozit mater chim.;-perim de restrict-tie: o sursa de poluare bacteriolog sau chim, sa aiba o durata de parcurgere de 50 zile pana la limita z de regim sever 3.Instaatii centrale: au numai perim de regim sever,un teren concetr cu o raza de 20 m,ingardit cu un zid exter. -pt conducte de aductiune:30 m de la orice sursa de contam.

81:Boli bacteriene transmise prin apa.: Febra tifoida si paratifoida:-prin apa se pot transm si salmoneloze minore; -febra tif nu mai reprez o probl maj de sanat dat masurilor de igie-na gener si a vaccin; - apele de supraf. sunt frecv contamin cu serotip de Salmonella; - contamin se face prin dejecte, urina sau prin deversari de ape menajere. Enterite si enterocolite:-ag etilog: Campylobacter jejuni si coli, E. Coli,proteus, clostridii,Pseudomonas aerug,yersinia;-rezervo-rul: pasari,ovine,porcine. Dizenteria: -afect hidri-ca cea mai rasp.Ag etiolog:Shigella,Salmomella tiphy; -incid mare se explica prin contamin med ambiant inclusiv bazinelor de apa de purtatori sau bolnavi;-receptivit e mare prin lipsa de vaccinHolera:-se transm pe cale hidrica in prop de 99%; -predom specia El Torr.; -propagarea bolii e legata de apa de baut, apa contam utiliz la irigari,ape reziduale; -intervin frecvent: lipsa instal sanit,insufic de apa potabila Leptospiroza: -e o antropozoonoza; -rezervorul de infectie este reprez de sobolani,soareci, alte anim cu rol de rezervor elim leptospire prin urina si dejecte,trecand in ape de S; -omul se contamin prin imbaiere,trecerea prin apa contamin,in timpul pescuitului,apa potabila,irigatii;Tulare-mia: -antropozoonoza prod de rozatoare; -contam apei prin urina si dejectele anim bolnave si prin cadavre; -omul se contam prin imbaiere. TBC: b.Koch se intaln in ape de S,poluate cu ape rezid din sanatorii tbc;- omul se contamin prin imbaiere.Bruceloza:-frecv la bovin,porcine; - contam apei prin urina si dejectele anim bolnave; -suprav in apa timp var. 82)Boli virale si parazitare transmise prin apa Teoretic orice tip de virus se poate transmite prin apa , practice sunt de imortanta sanitara cele in-talnite mai frcvent enterococii.Imbonavirile det manifestari digestive , resp ,nervoase , cutanate ...Exista o discordanta intre prezenta virusului in apa (permanenta)si morbiditate (sezoniera).Bolile parazitare afectiuni produse de protozoare ( a-mibiaza , lamibiaza , balantidioza , trichomoniaza genitala;-afectiuni transmise de trematode ( fas-cioloza det de fasciola hepatica, schistosomiaza ) afectiuni produse de nematode ( geohel-mintiazele , filariozele , dracunculoza dracun-culus medinensis ) 83)Poluarea apei cu substante pesticide si implicxarea asupra sanatatii Sub denumirea de subst pesticide intra subst folosite pt distrugerea insectelor rozatoarelor , plantelor neproductive modalitati de poluare a surselor de apa : tratarea solurilor , deversari organizate de ape uzate provenite din industria unor produsi , antrenarea pesticidelor din sol prin apele de irigatii antrenarea cu apele de precipitatii a subst pesticide depozitate necorespunzator , tratamnete aeriene.Efecte acute sunt accidentale (cefalee,varsaturi ,crampe abdominale, transpi-ratii lacrimare salivare , contractii musculare.E-fecte cornice efecte : hepatotoxice,neurotoxice , gonadotoxice , cancerigene prezenta subst pesti-cide in apa det deteriorarea proprietatilor organoleptice al;e apei , pesticidele din apa sunt con-centrate de catre organismele acvatice 84)Poluarea apei cu detergenti D p d v chimic , detergentii sunt ionici ( anionici si cationici ) si neionici . Poluare surselor de apa se face prin deversarea in sursele de apa a apelor reziduale menajere si industriale precum si tratrarea agricola cu insecticide care contin si detergenti .Una din principalele consecinte ale poluarii apei cu detregenti este modificarea proprietatilor fizico chimice si organoleptice. Conc de 2-3 mg / l confera apei un gust si un miros specific , la 6-7 mg /l se distruge populatia piscicola.Efectele :se modifica permeabilitatea tubului dig ,ceea ce favorizeaza patrunderea altor subst toxice.In apa potabila detergentii sunt in mod normal intre : 0,2 -0,3 mg / l

85)Efectele carentei si excesului de fluor is iod din apa asupra organismului:Apa repezinta o sursa importanta de fluor pt organism deoarece ebsorbtia acestuia este superioara surselor alimentare.Carenta de fluor caria dentara reprez o distrugere localizata si progresiva a dintilor ca-re debuteaza printr-o dizolvare acida a suprafetei externe a dintelui , carenta de fluor fin recunos-cuta ca factor pp in formarea cariei . Profilaxa ca-rentei : fluorizarea apei cu dif subs ca : fluorura de mg , fosfatul de fluor , ac fluoro silicicSu-plimentarea orala de fluor prin comprimate de la anstere pana la varsta de 19 ani.Aplicatii locale fluorul poate fi inglobat in pasta dentara folosita zilic. Fluorizarea laptelui, a sarii de bucatatrie sau a altor alim.Alimentatia echilibrata,asigurarea igienii cavitatii bucale.Excesul de fluor : intoxi-catia acuta ( accidental ,decesul poate surveni prin inhibitie enzimatica ) , intoxicatia cr = fluoroza endemica apare la conc de peste 1,5-2 mg / l apa. Iodul este singurul oligoelement inte-grat in structura unui hormone, majorit iodului din org este in tiroida15 mg din totalul de 25 mg. Carenta de iod gusa endemica 86)Substantele minerale din apa si bolile cardiovascularre: Afectiunile cardiovasc reprez clasa de boli cu cea mai amre raspandire si cu o pondere a mortalitatii de 50% dintotalu de ceselor .Etiopatogenia BCV este incomlpet elucidate dar unul din afctorii de risc este reprezentat de aportul de subst minerale in organism.Opiniile privind importanta acestui fac-tor sunt grupate astfel :unul sau mai multi consti-tuienti ai duritatii apei au efect protector im-potriva BCV;unul sau mai multe microele-mente prezente in apele dure au efect protector impotriva BCV. Apele moi contin elemente chi-mice cu efecte nefavorabile asupra sist circulator Majoritaea informatiilor sustin prima ipoteza , considerand ca duritatea apei sau componentii acesteia protejeaza populatia impotriva BCV. Apa dura contine saruri de calciu in proportii inalte astfel se exercita un effect protector asupra cordului, tot apa dura contine Mg , carenta de MG det modif EKG , aritmii , HTA , tromboza coronariana.O alta categorie de cercetatori sustin ca apele dure cont o cant mai mare de oligoele-mente: Cr impiedica depozitarea lipidelor in or-gane de aceea la pop cu risc crescut de ATS,Cr se gaseste in cant reduse, Manganul- efect lipotrop,Vanadiul ,ca si manganul are rol in tran-sportul oxigenului. Zincul effect lipolitic , se o-pune aterosclerozei.Cadmiul a det experimenta ( pe animale ) HTA. 87)Intoxicatia cu nitrati pe calea apei:In mod normal apa cont cant mici de nitrati rezultati din mineralizarea materiei orga-nice propie apei .In sit particulare ei sunt preze-nti in cant mari: 1. antrenati din apa din soluri intens mineralize.2.patrundere in apa a materiilor organice din soluri intens poluate cu reziduri organice.3.antrenati din apa din soluri intens tra-tate cu ingrasaminte Consumul de apa cu nitrati in conc mari det intoxicatia cu nitrati , met-hemoglobinemie saucianoza infantilea . Me-canismul de formare are la baza transformarea ni-tratilor in nitriti numia acestia fiind implicate in producerea bolii.Nitritii ajunsi in circul. gen. se combina cu henoglobina pe care o transforma in methemoglobina, iar oxigenul este astfel legat in molecula incat nu mai poate fi eliberat tesuturi-lor.Sdr.de methemoglobinemie se manifesta:cia-noza fetei,dispnee,tahicardie,agitatie,convulsii, diaree,constipatii.Cea mai mare incidenta a bolii e la copii 0-1 an si cu alim. artificiala. PROFILA-XIE :-stab. conc max admise de nitrite in apa , cunoasterea cont de nitrati a tuturor surselor de alimentare cu apa, reducerea conc de nitrite, instruirea medicilor in recunoasterea bolii , alaptarea naturala , reg;ementarea utilizarii de ingrasaminte 88)Poluarea apei cu substante cancerigene: Apa potabila cont subst chimice care exercita a-

supra organismlui efecteprobabilcancerigene .Poluarea apei cu subst cancerigene poate avea loc in urmatoarele sit : 1. poluantii sunt deja prezenti in apa potabila furnizata populatiei 2 . poluari accidentale ale conductelor de apa3.vop-sirea sau tratarea conductelor de apa Cele mai arspandite si cunoscute subst : hidrocarburile policiclice aromatice ( HPA), compusii N-nitrozo, trihalometanul , saubst radioactive.HPA sursele pp de impurificare sunt devarsarile de ape uzate urbane, menajere si industriale. Comp. N-nitrozo : nitrozaminele + nitrozamidele au o raspandire mare in mediul inconjurator si effect puternic cancerigen.Trhalometanul-cuprinde o fam de compusi chimici din care cloroformul este cel mai reprezentativ,Expuneera lmamiferelor la THM det efecte oncogene, mutagene, teratogene si toxice. Subs radioactive radioactivitatea naturala se datoreste radioelementelor prezente in mod ubicvitar in solurile traversate de sursele de apa;-radioactv artificiala-contaminarea apelor cu subst radioactive utilize de om in diverse activitati 89)Termoreglarea fizica:Ac process este conditionat de microclimat sau ambianta termica. Fcatorii de microclimat: temperature aerului , umiditatea aerului , curentii de aer , temp radianta.Punctul de netralitatea termica = val temp mediului pt care procesele metabolice se desf cu pierdere minima de energie.Punctul de neutralitae termica are valoare diferita in fct de microclimat si cei care tin de organism-28grade in repaus ; 20-22 pt indiv cu acticit usoare, 12-14 pt cei cu activit musculare intense.La cresterea temp mediului de la pct de neutralitate termica pana la o temp critica, homeotermia se realizeaza prin termoreglare fizica ce pp si cresterea pierderilor de caldura din partea org prin termoliza: prin conductie, convectie , rediatie si evaporare. Conductie = se pierde caldura fata de obiectele cu care org vine in contact .Convectie =pierderea de caldura care are loc pana la egalarea temperaaturii in raport cu toate obiectele din mediu.Pierderile de caldura au loc prin vasodilatatie periferica , accelerarea transpiratiei si respiratiei, scade prod de caldura care se traduce pirn anorexie , apatie ,inertie , scaderea TSHului. 91)Influenta temperaturii crescute si scazute a aerului asupra organismului Temperat aerului dintr-un loc sau regiune este det de radiatia solara., caldura solara se acumuleaza la suprafat soluluide unde e cedata aerului atmospheric.Temperatura aerului variaza in cursul zilei in functie de intemsitatea radiatiei solare, mai exista si variatia sezoniera si anuala care e det de pozitia dif a soarelui fata de pamant.Temp mai e influentata de : altitudine , caracteristicile solului,existenta suprafetelor de apa ,de vegetatie sau de prezenta centrelor poluante. Temp aerului are multiple semnificatii igienico sanitare:-este factor determinant in procesul de termoreglare al orgamismului;-este factor de terminant in stabilirea caracterului climatic;-este determinanta in stabilirea curentilor de aer;-regimul de temp al unei zone sau al unui climat este factor determinant in stabilirea unu anumit tip de morbiditate 92)Radiatii ultravilolete efecte asupra organismului:Efectul UV la om, datorita pa-trunderii limitate, este restrans la piele si ochi TEGUMENTE : aici patrundere UV se face in fct de lungimea de unda a acestora- 200-300mn rad adsorbite numai la niv epidermului ,peste 300nm pot ajunge pana la epiderm. REACTII IMEDIATEsunt : pigmentarea sau bronzarea , considerata un proces de aparare al organismului, radiatia uv interfera cresterea celulelor la niv tegumentelor a.i. imediat dupa iradiere se produce o incetare a cresterii celularept 24 ore dupa care urmeaza o stimulare puternica a mitozei, fotodermatozele cutanate-sunt afectiuni produse fie prin iradiere cu UV a tegumentelor

sensibilizate ,fie prin prezenta unor subst endo-gene sau exogene.. Fotoalergia este considerata o alterrare a reactivitatii antigen anticorp. REACTIILE TARDIVE : cancerele cutanate ( carcinomul bazocelular,carcinomul spinocelular , melanomul malign). OCHII- ef imediate : con-junctivita fotocheratita . SImptomele acute constau in hiperemie, fotofobie si blefarospasm. -ef tardive nu sunt pe deplin elucidate ,da e exista unele efecte posibile : opacifierea cristalinului, cataracta 93)Radiatii infrarosii efecte asupra organismului:Pielea are o mare acpacitate de adsorbtie a RIR , datorita continutului sau ridicat de apa.Tegumentele pot tolera o iradiere cu IR de 0,8cal /cm2 / min timp nelimitat , incepand cu 1,5 cal/ cm2/min apare durerea.La niv tegumentar apare : eritemul ,arsurile cu papule , vezicule , sau chiar necroza.Repetarea expunerii pielii la RIR det dermatite , eritemul pleapelor sau chiar inflamatia cronica a pleoapelor.Efecte asupra ochiuluiconjunctiva si cornee= leziuni corneene si declansarea reflexului de inchiderea a ochilor onstrictie pupilara;-cristalinul=opacifieri locale sau chiar cataracta. Alte efecte: asupra meningeluiinsolatia, paliditate, tegumente us-cate si calde, cefalee, fotofobie,puls slab filiform, greata , convulsii.Expunerile prelungite det 1.sca-derea reactivitatii imunobiologice a organismului 2.rinita cronica cu polipi de hiperplazie a mucoa-sei. 3. reducerea spermatogenezei 94)Radiatii ionizante conditii de expunere:IRADIEREA NATURALA-= fondul natural radioactiv cup. totalit. radiatiilor emise de subst radioactive afla-te in mod natural in toti factorii mediului ambi-ent(aer,apa,sol,alimnte)Radiatiile cosmice sunt rad de origine solara , cu enrgii ridicate.Radiatii terestre,provin din elem. radioactive ce alcatuiesc scoarta terestra(RA 226,TH 222,U238,K40 )Ele-mentele radioactive din sol sia apa migreaza in plante si de aici in organismele animale , reali-zand radioactivitatea naturala a alimentelor. IRADIEREA ARTIFICIALA: explozii nucleare si experimentale , centrale nuclearo- electrice, ac-tivitati industriale , exploatarile miniere radioac-tive,utilizarea izotopilor radioactivi in cercetare , biologie,agricultura,industrie.Cea mai importanta sursa artificiala de iradiere a populatiei este utilizarea subst radioac-tive in diagnosticul si terapia medicala:-rontgen-diagnostic(utilizarea razelorX);-radioterapia externa(rontgenterapie, gamaterapie,terapia cu energii inalte);-Curieterapia;-meicina nucleara.Surse radioactive minore :ceasurile cu cadran luminescent,aparatele de bord la care se utilizeaza vopselele luminiscente, ecranele receptoarelor de TV.Expunerea profesionala: mineri, muncitori de la uzinele de tratare a minereurilor, personal medico sanitarindustria constructoare de masini. 95)Radiatii ionizante ef.somatice preco.:Ef. somatice cuprind efectele ce apar la persoanele expunse la radiatii ionizan-te in doze ridicate si care det lezarea unor tesutu-ri,organe sau sist.prin alterari celulare grave.Cea mai grava manif. esteboala de iradiere acuta , a carei gravitate este in functie de doza, tip de rad( alfa,beta,gamma,X ). Principalele modificari sunt de natura hematological( leucopenie),afectiunea putand sa dureze2-3 ani.Pot sa apara tulb cardiovasc. sau digestive. In iradieri ce depasesc 250 rem, se produce boala de iradiere in forma grava a acesteia.STADIUL1(faza prodromala):soc, gre-turi,varsaturi,diaree;STADUIL2(per.de latenta)li-psita de manif. clinice obiectiveSTADIUL3: manifestari generale (astenie ,cefalee,ameteli , hipertensiune), tulb digestive,cv.,hemoragice. 96)Rad ionizante:efecte somatice tardive: -carcinogeneza, boala de iradiere cronica,scurtarea vietii , efectul teratogen. *Carconogeneza- se prod dat acumul in timp a mai multor doze mici pana la 20 rad.Radiatiiile transf cel norm in cel canceroasa.Dar simpla transf a cel nu inseamna

deja proces de cancerizare.Ac apare numai cand cel cancer au cond favor de dezv si cand sunt invinse react de aparare a organismului *Boala de iradiere cronica:mai frecv in expuneri profesion; -poate fi interna sau externa; - se poate manif sub f de sdr hematologic(leucopenie,modi-fic morfol a leucocit,trombocitopenie moder, anomalii morfol sau fct ale trombocit sau hema-tiilor).O alta f de irad cron e sdr neurovegatativ- manif sunt nespecif(astenie,cefalee, diminuarea apetit,tulb de somn,scaderea capacit de munca) Efect teratogen:- act asupra embrionului,moarte fat, malform congen,sensibilit scazuta cu cat sarcina e mai mare 97)Locuinta- amplas., orientarea, materiale de contructii, planificarea interioara:Locuinta= mediu complex su elem artificiale si psiho-soci-ale .Ac mediu trebuie sa asigure conditii pe progresul si desavarsirea individului in cadrul unie vieti de familie sa-I asigure refacerea dupa solicitarile legate de munca.Recomandarile OMS pt o locuinta sanatoasa :-satisfacerea nevoilro fizice, nevoi fundamentale ( asigurarea spatiului sufficient , o ambianta tremica corespunzatoare -prevenirea bolilor transmisibile pt aceasta este necesara evitarea aglomeratiei, provizionarea cu apa potabile , existenta unor instalatii sanitare corespunzatoare;-protectia impotriva accidentelor in locuinta( utilize de materiale de constructie rezistente si neinflamabile, evitarea alunecarilor, caderilor);-asigurarea cerintelor psiho-sociale( satisfacerea necesitailor individuale de izolare si realizarea unei vieti familiale armonioase. AM-PLASAREA locuintei trebuie sa asigure protectia populatie impotriva surparilor si alunecarilor de teren, infiltratiilor de subsol , emanatiilor. Plat-formele pt colectarea reziduurilor , gunoiului me-najer se amplaseaza la min 5 m distanta de locu-inta.Unitatile de munca industriale, comerciale ce pot crea discomfort dat prafului,fumului, zgo-motului trebuie sa fei la min 15 m fata de casa MATERIALELE DE CONSTRUCIE folosite se aleg astfel incat san u polueze aerul interior( formaldehida, azbest), se asigura izolarea hidrotermica si acustica corespunzatoare. Materiale de constructie preferate : caramida BCA . Suprafata minima a unei cam trebuie sa fie de 10 m2.Temperatura optima in locuinta = 18-22 grade , umiditatea aerului 35-65 %. 98)Fact.med.int.care influ.dezv. copiilor si tinerilor:Fact. materni :deficitele morfologice cuprind insuficientele morfologice ale organelor genitale sau ale oaselor bazinului mamei(malfor-matii sau tumori uterine,bazin ingust);-tulburari hormonale in timpul graviditatii (hipotiroidia, diabetul) adm de insulina ,hormoni sexuali sau suprarenalieni la gravide poate duce la embrio sau fetopatii;- reducerea aportului de oxigen - in afectiuni pulmonare , cardio-vasculare ,anemii ale mamei;-adm de medicamente in timpul graviditatii -mai ales in primele 3 luni de sarcina poate det malformatii :antibiotice,sufamide ,su-pradozajul vit. c., sedative...;-boli infectioase ale mamei(malarie,inf streptococice, gripa sifilis ,rubeola...;-tulb de nutritie;-alti f materni :varsta mamei, nr de nasteri anterioare,cond de munca dezv fizica.Factori individuali: genetici-ritmul cresterii este controlat de f geneticise; transmit genetic caracterele de rasa, nanismele ,gigan-tismele,condrodistrofiile, factori metabolici mo-dificarile care apar pe cai metobolice sunt: moficari ale sist nervos, ale proteinelor plasma-tice, ale hidrocarbonatelor ,lipoizilor plasmatici , defecte in sinteza unor hormoni .a hemoglobinei, defecte in metabolismul unor elem minerale, factori endocrini : cresterea ,maturitaea si puber-tatea sunt controlate de centrii nervosi hipotalamici ,hipofiza ant ,tiroida,suprarenale si pancreas. h tiroidieni infl: cresterea , stimuland dezv statu-rala,maturizarea ,dif scheletica ,dezv dentitiei,

dezv intelectuala si evol sexuala, hipofiza act prin h somatotrop din lobul ant care favorizeaza fixarea proteinelor( h este activ doar in prezenta h tiroidian, corticosuprarenala isi intensifica activ in perioada prepubertara stimuland cresterea oaselor in lungime si latime, h gonadici ,indeosebi testosteronul, stimuleaza dezv scheletica , a masei musculare si accelerarea maturarii sexuale, insulina act asupra proceselor de crestere datorita rolului sau metabolic 99)Fact.med.ext.care influ. dezv.copiilor si tinerilor:Clima si mediul geo-grafic=temperatura mediului ambiant infl.vit.re-actiilor chimice , a proceselor biologice si enzi-matice . Inaltimea si greut sunt mai reduse in cli-matul cald.Se pare ca altitudinea mica are un rol favorabil asupra cresterii si dezv copiilor, ina-ltimea si greut copiilor din zonele montane sunt mai reduse decat la altitudini mai mici. Variatia sezoniera influenteaza dezv staturala si pondera-la a sugarilor:mai redusa in oct-martie si mai in-tensa in aprilie-iulie.Conditiile de habitat=o locu-inta insalubra influienteaza neg dezv si starea de sana a copiilor prin:supraaglomerare, lipsa de ventilatie, gazec toxice,bacterii virusuri, fungi. Supraaglomerarea creste suprafata de contact si deci posibiliatatea de transmitere a bolilor infectioase.Spatiul insuficient tulbura somnul copilului si infl neg randamentul scolar, o locuinta insalubra inf neg dezv embrionului si a fatului prin alterarea sanatatii femei gravide.Ali-mentatia=fenomenele cele mai raspandite sunt subalimentatia si malnutritia (mai ales in tarile slab dezv). Alimentatia rationala infl hormonoge-neza ,imunogeneza si functiile enzimatice.Urba-nizarea= s-a obs. cresterea niv de dezv staturo ponderala a copiilor si tinerilor din mediul urban ,fata de cel rural.Totusi poluarea constituie un potential nociv din ce in ce mai serios.Activitatea = dezv neuro-psihica a copilului este influentata de actiunea formativa a mediului social,activi-tatea de instruire si educatie.Relatiile interumane = copilul inconjurat de afectiune si corect ingrijit este mai rezistent la agresiunile mediului.Atitu-dinea de indiferenta sau de raceala afectiva infl neg dezv psihismului copilului conditii social economice=exista corelatii semnificative intre greut la nastere a copilului si venitul anual al parintilor, profesiunea,varsta mamei.Pt dezv neuro-psihica a copilului factorul hotarator e cultura parintilor,niv dezv somatice este strans legata de niv social economic si de trai. 100)Le-gile dezv. copiilor si tinerilor:RITMUL DEZV SCADE ODATA CU VARSTA (ritm f rapid in per.embrionara si fetala ,apoi o crestere lenta intre 3-10 ani, per. de crestere inte-nsiva intre 10-15 ani,ritmul se reduce dupa pu-bertate ca la 22-25 ani sa inceteze).RITMUL DEZV.NU ESTE UNIFORM-se creste in greut. toamna si iarna ,iar in inaltime primavera si varaRITMUL DEZV. DIFE. ORG., TES., SIST.SI APAR. E DIFERIT PT ACEEASI PER. DE TIMP IN DEZV COPI-LULUI;DEZV FIE-CARUI TES. SAU ORG. SE FACE IN STRAN-SA CORELATIE CU DEZV TUTUROR TES. SI ORG.IN CRESTERE(dezv SN coordoneaza direct si prin intermediul sist endocrin si umoral intreg procesul dezv.DEZV FIZICA A CELOR 2 SEXE ARE PRTICULA-RIT.CARE LE DIFERENTIAZA(la nastere inal-timea si greut.F e mai redusa ca la B,la F se obse-rva o dezv.osoasa mai precoce decat la B,curba cresterii staturale si ponderale este dif., in per. prepubert. si la inceputul adolescentei, cresterea staturo-ponderala la F e mai mare decat laB,capa-cit.de lucru si ef. musc. e mai cresc.la Bca la F. 101)Cond. igienico-sanitare in scoli:Capacitate : nu trebuie sa fie mai mare decat 900-1000 elevi pt orasele mari.Amplasarea : cat mai aproape de locuinte, se evita strazile aglomerate, 500m fat de calea ferata.Terenul :sunt indicate solurile poroa-se ,igienice ,cu posibilitati de autopurificare iar pt sala de clasa-1,5-2,5 mp \ elev.Banca scolara : sa realizeze un raport

corespiunzator intre dimen-siunile si particularitatile fizice ale elevilor, sa permita o pozitie igienica,sa nu expuna la traumatisme.Microclimatul : temperatura de 18 grade, umiditate intre 3070%, Incalzirea : prin instalatii centrale asezate sub ferestre sau cu sobe de tereacota.Ventilatia :schimbarea aerului de 3 ori in timpul unei ore.Iluminatul natural : coe-ficientul de iluminare 1\41\6 Iluminatul artificial : sursele de iluminat la 2,8m fata de podea.Apa potabila :in mediul urban se utilizeaza apa distribuita prin reteaua centrala , in mediul rural apa se va pastra in recipiente de lemn sau metal inchise cu lacatprevazute cu un jet ascendent sau robinete.Grupul sanitar : W.C la orase si latrine in mediul rural .latrinele vor fi prevazute cu sist de ventilatie , cu pereti impermeabili . 102)Igiena programului instructive educativ in scoala:Igiena scolara se ocupa cu studiul influentei factorilor exogeni (naturali,sociali,fizici , chimici si biologici)si endogeni (ereditari, meta-bolici ,endorcini)asupra starii de sanatate a colec-tivitatilor de copii ,adolescenti si tineri in scopul eliminarii factorilor patogeni in vederea preve-nirii bolilor ,reducerii morbiditatii si mortalitatii , promovarii sanatatii.Igiena scolara cuprinde : - igiena copiilor de varsat prescolara;igiena copiilor si adolescentilor de varsat scolara;-igiena tineretului din invatamantul superior.Igiena sco-lara are ca obiect urmatoarele probleme:-starea de sanatate si dezv fizica , neuro-psihica a copii-lor ,adolescentilor,tinerilor;-influenta factorilor de mediu asupra organismuluin in crestere;-igie-na institutiilor pt copii;-igiena procesului de invatamant a acitvit scolare si extrascolare ;-pro-filaxia bolilor transmisibile in institutii ca scoala; -educatia sanitara a celor ce participa la procesul instructive educativ;-organizarea activit medico-sanitare in colectivitatile de copii.Normele pre-ved organizarea unei scoli pt fiecare 1000 de locuitori.Structura unei scoli se refera la : cir-culatia elevilor, cadrelor didactice , personalului administrativ ( vestibule , holuri , culuare).Sali de invatamant ( Sali , laboratoare , ateliere).Sali pt activit extrascolare( biblioteca , sala festiva) Asistenta medicala , cazarea personalului scolii, grupuri sanitare , anexe gospodaresti ( magaziii , spalatorie , uscatorie)