Subiecte Preventie Final

7/23/2019 Subiecte Preventie Final

1/49

SUBIECTE PREVENTIE EXAMEN FINAL

1. n cadrul msurilr !r"#"n$i#" lua$" %n !r&ila'ia !rimar a a&"c(iunilr d"n$)!ardn$al"!" c" lc* ca im!r$an(* !las"a+ ,MS cn$rlul r"-imului alim"n$ar / 1 min

In sens sanogen ,O.M.S a emis conceptul de igiena alimentara care plaseaza ca importanta

,regimul alimentar sanatospe locul 2in cadrul masurilor preventive luate in profilaxia afectiunilor dentoparodontale

0. Car" sun$ "l"m"n$"l" nu$ri$i#" car" cnsuma$" "cili2ra$ #r cn$ri2ui la s$ruc$uri d"n$ar"nrmal" 3i r"+is$"n$" / 0 min

-Ca-osfor-Mg-luor

-!itamina ",# etc

4. Car" sun$ !rinci!al"l" surs" alim"n$ar" d" acid / 0 min

-citricele su$ forma de fructe sau de suc-gustarile ce contin acid citric-$auturi acidulate-ta$lete de vitamina C mestecate-su$te

5. Car" sun$ "l"m"n$"l" nu$ri$i#" cu l"-$ur c"r$ &a( d" sn$a$"a s$ruc$urilr !ardn$al" /0 min

-acid ascor$ic-vitamina #-ri$oflavina%vit &2'-acid folic-vitamina "-(n ,osfor,Ca ,Mg pot influenta structurile parodontale

6. A!r$ul nrmal d" "l"m"n$" nu$ri$i#" !a$" &i !"r$ur2a$ !rin !rduc"r"a d" ulc"ra(ii ral"7cu "#lu(i" %nd"lun-a$* %n$ins" %n su!ra&a( 3i dur"ras"8 %n$r) s"ri" d" a&"c(ini sis$"mic" 3im"dica(ii adminis$ra$". Car" sun$ c"l" mai cmun" / 0 min

#ia$et za)arat, cancere orale cu imunosupresie

*


2/49

9. S$udii d" ul$im r cns$a$ c la !!ula(ia $:nr 2"+ &r"c#"n(a a&"c(iunilr !ardn$al""s$" mai cr"scu$ cm!ara$i# cu indi#idul cu -r"u$a$" nrmal. n as"m"n"a si$ua(ii 3i l"-a$ d"-r"u$a$" s" im!un" 3i / 0 min

Inlocuirea alimentelor indulcite cu za)ar cu indulcitori artificiali % necariogeni, necalorici'.

;. Caria d"n$ar s" da$r"a+ !


3/49

14. P" l:n- cari" d"n$ar cnsumul &r"c#"n$ 3i "'c"si# d" car2idra(i -"n"r"a+ s"ri" d"2li -"n"ral" -ra#". Enum"ra(i 5 as"m"n"a a&"c(iuni. / 0 min

#ia$et za)arat &oli cardio-vasculare 04" O$ezitate

15. n$r" c" #:rs$" !lasm #:r&ul cnsumului d" +ar 3i car" sun$ msuril" !r"#"n$i#" lua$" /0 min

!arful consumului de za)ar este plasat la varsta adolescentei, intre *5-*6 ani, perioada in care nevoileenergetice sunt cele mai mari.Masuri preventive/

7imitarea sau interzicerea consumului de car$o)idrati pe anumite perioade de timp 8educerea 3 interzicerea temporara a consumului de forme alimentare periculoase/ lipicioase

sau rafinate

Ca orar/ consumul alimentelor indulcite tre$uie sa fie orientat spre unul nepericulos %la una dinmesele principale, o data pe saptamana, etc...' Sa se faca individualizarea consumului de za)ar in raport cu gradul de vulnera$ilitate la carie

manifestat de fiecare persoana in parte, legat de varsta

16. Car" "s$" can$i$a$"a d" +ar cnsuma$ +ilnic sau anual !"n$ru ca indic"l" d" cari" s s"m"n(in la #alri minim" 7su2 4 3i la !"rsan" car" nu 2"n"&icia+ d" &luri+ar"8 / 1 min

Su$ 59 g3zi sau *9g3an3individ

19. Car" "s$" can$i$a$"a d" +ar cnsuma$ anual d" !aci"n$ul car" a 2"n"&icia$ d" &luri+ar"!"n$ru un indic" d" cari" MF)T minim 7su2 48 / 1 min

*5g3individ

1;. Car" sun$ c"l" mai cari-"n" alim"n$" / 1 min

4oate tipurile de mono- si diza)aride %za)aroza, glucoza, fructoza, galactoza' sunt cariogene, darza)aroza este cea mai nociva pentru dinti.

1=. C" "s$" amidnul* din c" -ru! d" %ndulci$ri &ac" !ar$" 3i cum in$"r!r"$m cari-"ni$a$"alui / 5 min

"midonul este un poliza)arid format dintr-un lant de su$unitati de glucoza. l face parte din grupa deindulcitori naturali. relucrat alimentar el este putin cariogen, de 1 ori mai putin cariogen comparativ cuza)arul. rodusele de patiserie si cofetarie, insumand cariogenitatea za)arului cu aderenta amidonuluiprelucrat, confera alimentului o cariogenitate direct proportionala cu cantitatea de za)ar continuta.

:


4/49

1>. Car" sun$ !rinci!al"l" +aarid" cu!rins" su2 $"rm"nii d" mn) 3i di+aarid"* car" "s$"su2s$an(a c"l mai !u(in cari-"n 7din$r" ac"s$"a8 3i din !unc$ d" #"d"r" !r"#"n$i# car" "s$"a$i$udin"a nas$r &a( d" &i"car" din$r" "l" / 5 min

Monoza)aridele sunt reprezentate de / ;7


5/49

05. Sr2i$lul "s$" m"$a2li+a2il la ni#"lul P.. %ns cari-"ni$a$"a lui "s$" r"dus. n c" cndi(ii"l d"#in" cari-"n ) 1 min

In lipsa altor surse de car$o)idrati, S. Mutans sunt in stare sa meta$olizeze sor$itolul, generand aciziorganici.

06. in -ru!a !lililr car" "s$" sin-urul !lil car" nu "s$" m"$a2li+a$ la ni#"lul P.. ) 1

min

Bilitolul

09. Car" "s$" !rinci!alul r"!r"+"n$a$ al -ru!"i !lililr* car" sun$ carac$"risicil" car")l &acn"acid-"n 3i n"cari-"n 3i car" sun$ cns$a$ril" s$udiilr cu !ri#ir" la cm!r$am"n$ul luicari-"n / 4 min

Bilitolul devine cel mai eficient inlocuitor al sucrozei deoarece este neacidogen si necariogen.Bilitolul produce in)i$area multiplicarii dar si a meta$olismului mocroorganismelor specifice .#. ,

inclusiv a streptococilor S. Mutans. #e asemenea produce stimularea fluxului salivar si, prin aceasta,creste p0-ul oral si cantitatea ionilor de Ca prezenti.


6/49

4?. Car" "s$" c"l mai #"ci 3i c"l mai u$ili+a$ %ndulci$r ar$i&icial ) 1 min

(a)arina descoperit in *6?

41. Car" %ndulci$r ar$i&icial ar" !u$"r" calric d" 5 @cal- as"mn$ar" !r$"in"lr 3i su2c" d"numir" cm"rcial mai "s$" cunscu$ / 1 min

A


7/49

4=. Car" din$r" alim"n$"l" cnsuma$"* !r"+in$ c"l mai r"dus cl"aranc" !"n$ru car2idra(iicn(inu(i* d" cca 6 min / 1 min

-$auturi racoritoare-legume si fructe proaspete

4>. Car" sun$ &rm"l" alim"n$ar" 7alim"n$" dulci8 mai !u(in !"riculas" / 0 min

-$auturi racoritoare $aute cu paiul-pra=iturile cu continut crescut de grasimi sau ciocolata

5?. Car" din alim"n$"l" %ndulci$" -"n"r"a+ c"a mai r"dus c2r:r" a !


8/49

59. C:$ la su$ din$r" m"m2rii unui -ru! !!ula(inal n"c"si$ cnsili"r" alim"n$ardis!"nsari+ar"* !lanuri d" $ra$am"n$ !r"#"n$ri# "$c. 3$iindu)s" c =? din$r" cariil" %nr"-is$ra$"s" r"-s"sc la ac"3$ia / 1 min

29F

5;. Una din cau+"l" car" -"n"r"a+ cari" d"n$ar "s$" 3i &r"c#"n(a cnsumului d" car2idra(i

Car" sun$ indica(il" s!"ciali3$ilr cu !ri#ir" la numrul d" !ri+" alim"n$a$" cnsuma$" %n$r) +i 3icm!"nsa$" na$ural / 0 min

-? prize alimentare pe zi- igiena orala corespunzatoare-folosirea pastelor de dinti cu fluor de 2 ori 3zi-compensarea cariogena si lic)idele indulcite -1 prize3zi-intreaga cantitate de car$o)idrati sa fie consumata la una dintre mesele principale sau, dupa caz, o datape saptamana, consumul fiind urmat o$ligatoriu de peria=ul dintilor

5=. P"n$ru r"#"nir"a ra!id a !. " c" alim"n$"l" &i"r2in(i sun$ mai cari-"n" / 0 min

roduc o dilatare $rusca si importanta a prismelor de smalt si accelereaza meta$olizarea car$o)idratilor prin care efectul cariogen se accentueaza.

6?. Car" din$r" urm$ar"l" alim"n$" sun$ mai cari-"n" dr!suril"* ca&"aua sau c"aiul%ndulci$" / 1 min

"tat dropsurile cat si cafeaua indulcita conduc la aproximativ aceeasi prevalenta a cariei dentare.

61. Car" &s&a$ anr-anic u$ili+a$* %n !rinci!al* %n Aus$ralia "s$" numi$ 3i an$icaG / 1 min

osfoza)arat de Ca

60. Fi$a$ul d" sdiu 1 ca alim"n$ n"cari-"n nu "s$" indica$ !"n$ru c ini2 a2sr2(iain$"s$inal a unr "l"m"n$" anr-anic" "s"n(ial" 3i anum" / 1 min

(n,e,Mg

6


9/49

64. Cicla$a ciar dac "s$" un alim"n$ dulc" "s$" mai !u(in cari-"n !"n$ru c cn(in" ) 1min

ul$erea si untul de cacao

65. Hrsimil" au rl cari!r$"c$r !rin mai mul$" m"canism". Car" sun$ ac"s$"a / 4 min

-realizeaza in =urul particulelor de glucide mansoane protectoare care impiedica ,partial meta$olizarealor si le accelereaza tranzitul oral-grasimile, prin inmuierea la temperatura cavitatii orale, formeaza mansoane protectoare si in =urulstructurilor dentare-acidul linoleic si oleic in)i$a multiplicarea si dezvoltarea lacto$acililor cat si a S. Mutans

66. n ca+ul "scim3ilr incid"n(a cari"i "s$" ? c:nd li!id"l" din alim"n$a(ia lr +ilnic nuscad" su2 / 1 min

Su$ 25F

69. S" a&irm c %n ca+ul di"$"lr 2-a$" %n -rsimi "s$" n"#i" d" mai mul$ +aar+cnsuma$ +ilnic !"n$ru ca alim"n$a(ia s d"#in cari-"n. C:$ / 1 min

#e 5 ori mai multa za)aroza consumata pe zi

6;. Enum"ra(i m"canism"l" !rin car" 2r:n+"$uril" ac(in"a+ an$icari" / 4 min

-stimuleaza secretia salivara prin care se favorizeaza autocuratirea si se accelereaza remineralizarea

-potenteaza sistemele tampon salivare, prin prezenta fosfatilor de Ca ,care previn co$orarea p0-ului oralsu$ E-realizeaza mansoane protectoare la suprafata structurilor dure dentare prin prezenta acizilor grasi-actioneaza similar sialin-ului salivar prin continutul de peptone-eli$ereaza ioni de Ca si osfat si favorizeaza suprasaturarea .# cu ionii anorganici

6=. n cadrul $ra$am"n$"lr minim in#a+i#"* &irma HCJ !r!un" !rdus" r"min"rali+an$" 3id"s"nsi2ili+an$" !" 2a+ d" RECALENTTM7CPP)ACP8. in c" s" cm!un" ac"s$ !rdus / 1min

Cazeinfosfopeptidaosfat de Ca amorf

6>. in !unc$ d" #"d"r" !r"#"n$i# car" sun$ alim"n$"l" sau cm!r$am"n$ul sn$s d"$"rminar" a m"s"lr / 0 min

7a sfarsitul meselor se recomanda consumarea $ranzeturilor sau alunelor ,a ara)idelor sau a gumelor demestecat fara za)ar %cu xilitol'.Consumul de fructe si legume,la sfarsitul meselor realizeaza stimulareasecretiei salivare, cresterea circulatiei sanguine si realizeaza curatirea mecanica a suprafetelor dentare.


10/49

9?. Sucuril" na$ural" ca 3i 2u$uril" rcri$ar" au !$"n(ial cari-"n d"ar"c" / 0 min

&auturile racoritoare indulcite,precum si sucurile natural, mai ales acelea fa$ricate din citrice siconsumate frecvent intre mese, pot deveni puternic cariogene, ele provoacand scaderi prelungite ale p)-ului oral, care poate a=unge c)iar su$ 1,5.

91. in !unc$ d" #"d"r" cari)!r"#"n$i# %n c" cns$ un r"-im alim"n$ar sn$s / 4 min

-individualizarea consumului de za)ar in fuctie de carioactivitatea de moment ,sau de varsta pacientuluireprezinta o masura profilactic de luat-limitarea numarului de mese-consumarea cerealelor integrale-fructe ca desert-evitarea fructelor uscate-evitarea $auturilor racoritoare cu fructe-consumarea de proteine, alune-toate vegetalele sunt recomandate-lapte

-$ranza-evitati dropsuri-dulciuri,doar la desert-gume fara za)ar-multa apa-cercetarile au aratat ca fructele si legumele consumate la sfarsitul meselor realizeaza stimulareasecretiei salivare, im$unatatesc circulatia sangvina parodontala si realizeaza curatirea mecanica eficientaa suprafetelor dentare supraecuatoriale.

90. S$r"sul "s$" un &ac$r car" cr"3$" cari-"ni$a$"a 3i dac da* car" sun$ ar-um"n$"l" / 0 min

Stresul determina/-cresterea poftei de mancare %$ulimie de stres', alimentatie irationala + aport crescut de glucide-ca urmare a descarcarilor frecvente de adrenalina se reduce secretia salivara-consumul dulciurilor si al alimentelor inalt rafinate scade efortul masticator si deci reduce fluxul salivarce favorizeaza acumulari printr-o curatire viciata-orarele neregulate de alimentare pertur$a functionarea circadiana a mecanismelor locale deaparare,inclusiv a sistemelor tampon salivare, ceea ce afecteaza ec)ili$rul dintre demineralizare siremineralizare.

94. Car" "s$" m$i#ul !rinci!al !"n$ru car" n" in$"r"s"a+ 7ca m"dici d"n$i3$i8 !aci"n$a 7>6din$r" !aci"n(ii cu 2ulimi" sun$ &"m"i8 cu 2ulimi"anr"'i" n"r#as 3i car" sun$ r"cmandril"da$" %n as"m"n"a si$ua(ii / 5 min

#atorita producerii repetate a vomei, se constata o aciditate orala prelungita, celei orale firestiadaugandu-i-se aciditatea gastrica. Se produc demineralizari masive, mai ales pe fetele orale ale dintilormaxilari. #emineralizarile masive, partial compensate prin remineralizarile naturale o$isnuitefaciliteaza producerea eroziunilor dentare severe care pot progresa pana la disparitia totala a smaltului.

*9


11/49

e langa aceste aspecte, la asemenea pacienti se mai pot o$serva mucoase orale inflamate, rosii sidureroase, o )ipertrofie a glandelor salivare ma=ore, iar pacientele se mai pot plange si de iritatii si dureriesofagirene.

95. n car" "$a! a &rmrii din(ilr s" 2(in" a!ra!" %n$r"a-a r"+is$"n( 7ma'im8 la cari"d"n$ar / 1 min

Mineralizare preeruptiva

96. Car" "s$" !"riada d" cari-"ni$a$" ma'im !"n$ru din(ii !"rman"n(i* car" "s$" cau+aac"s$ui cm!r$am"n$ 3i car" "s$" a$i$udin"a m"dicului d"n$is$ / 0 min

Cariogenitatea maxima pentru dintii permanenti este in primii 2 ani posteruptiv, deoarece inaceaste perioada isi desavarsesc procesul de mineralizare posteruptiva.

"titudinea medicului dentist/ sigilarea fosetelor si fisurilor coronare in primii 2 ani posteruptiv %catmai aproape de momentul eruptiei'. Momentul oportun pentru sigilarea dentitiei permanente/ E-? anipentru sigilarea M* permanent %sigilarea lui este o$ligatorie deoarece vulnera$ilitatea lui la carie este de

59F in primul an si 69F in cel de-al doilea an posteruptiv' si **-*: ani pentru sigilarea M2 si a Mpermanenti.

4ot la atitudinea medicului/ fluorizarea fiecarui dinte in parte in primii 2 ani posteruptiv.

99. Indica(i 0 m$i#" !"n$ru car" din(ii &"$"lr sun$ mai #uln"ra2ili la cari" cm!ara$i# cu c"iai 2i"(ilr / 1 min

*. 4iparul mai rapid al eruptiei2.


12/49

9>. Numi(i du alim"n$" cu cn(inu$ul c"l mai mar" %n &lur. /1 min

runze de ceai ?ppm , carne de peste marin 2?ppm , rinic)i si ficat de vita, alge marine, orez nedecorticat *9 ppm

;?. P"n$ru r"+id"n(ii "ur!"ni "s$" s$a2ili$ c !rin alim"n$a(i" "i 2(in un a!r$ +ilnic d" &lurd" / 1 min

9,2-95 ppm f3zi

;1. in !unc$ d" #"d"r" al a!r$ului d" &lur c" %n("l"-"(i !rin "&"c$ d" aluJ / 0 min

fectul de )alou este produs prin consumul produselor alimentare preparate cu apa pota$ila fluorurata

;0. Flurul !r"+in$ a2sr2(i" ra!id !" s$macul -l 7=9)>;8 dar a2sr2(ia lui "s$"%n-r"una$ cu cca =? %n !r"+"n(a anumi$r "l"m"n$" cimic". Car" sun$ ac"s$"a / 1 min

Ca,"l,Mg

;4. Cnc"n$ra(ia ma'im san-uin a &lurului a2sr2i$ s" 2(in" ra!id. Car" "s$" ac"as$!"riad 3i %n c" si$ua(i" !a$" &i "a im!r$an$ / 1 min

Cresterea incepe dupa *9 min de la ingestia lui si a=unge la concentratia maxima dupa cca :9 min.

;5. in c" lun d" sarcin &lurul $ra#"rs"a+ !lac"n$a 3i c:$ d" 2"n"&ic "s$" "l !"n$ru r"+i$"n(aul$"riar a din(ilr r"s!"c$i#ului nu nscu$ / 1 min

luorul poate traversa placenta dupa luna a !-a de sarcina

;6. n c" !"riad ca!$ar"a &lurului la ni#"lul smal(ului "s$" ma'im* "a &iind !"riada c:nds" &rm"a+ numai cris$al" d" &lura!a$i$ / 1 min

In etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului

;9. Flurul adminis$ra$ sis$"mic "s$" 2"n"&ic !"n$ru r"+is$"n(a la cari" a din(ilr &rma(id"ar"c" ) 4 min

luorul administrat sistemic se depunde atat in perioada intrauterina cat si dupa nastere. rezentasistemica a fluorului influenteaza favora$il toti dintii care se formeaza.

*2


13/49

;;. Car" sun$ "$a!"l" %n car" la su!ra&a(a smal(ului s" &rm"a+ cris$al" d"&luridr'ia!a$i$ / 1 min

-etapa de maturare preeruptiva a dintilor-etapa maturarii posteruptive a dintilor

;=. n "$a!a d" ma$urar" !r")"ru!$i# a din$"lui la su!ra&a(a cran"lr d"n$ar" &lurul %n

"'c"s !a$" r"ali+a un s$ra$* !r$"c$r* inslu2il d" / 1 min

luorura de Ca

;>. Ps$)"ru!$i#* %n !r"+"n(a &lurului* c" s" 2s"r# %n ca+ d" d") 3i r"min"rali+ar" / 1 min

O demineralizare mai redusa urmata de o remineralizare rapida si intensa conservsandu-se in final c)iar*EF de su$st anorganica

=?. Flurul s" acumul"a+ la ni#"lul smal(ului %n $r"i "$a!" dis$inc$" d" &rmar" a din$"lui. n"$a!a d" min"rali+ar" !r")"ru!$i# a smal(ului* und" !" !las"a+ &lurul 3i cum in$"r!r"$ms$ruc$uril" &rma$" din !unc$ d" #"d"r" al r"+is$"n("i smal(ului / 0 min

-se depune dinspre =onct amelo-dentinara spre suprafata dintelui,concentratia crescand spre suprafata-cristalele de fluoropatita sunt de *9 ori mai rezistente la atacurile acide comparativ cu cristaleleo$isnuite de )idroxiapatita

=1. n "$a!a d" &rmar" a din$"lui 3i d" min"rali+ar" !r")"ru!$i# a din$"lui %n !r"+"n(asi$"mic a &lurului s" &rm"a+ anumi$" s$ruc$uri d"n$ar". C" s" &rm"a+ 3i und" sun$ "l"

!lasa$" / 1 min

-cristale de fluoropatita-cristale de fluro)idroxiapatita-in straturile superficiale

=0. Flurul s" acumul"a+ la ni#"lul smal(ului %n $r"i "$a!" dis$inc$" d" &rmar" a din$"lui. C"s$ruc$uri* car" cn(in &lur* s" &rm"a+ %n "$a!a d" min"rali+ar" !s$)"ru!$i#* und" !" !las"a+"l" 3i cum l" in$"r!r"$m din !unc$ d" #"d"r" al r"+is$"n("i smal(ului / 0 min

luorul penetreaza suprafata smaltului si formeaza cristale de fluoro)idroxiapatita. osteruptiv ionii defluor patrund in smalt, o$tinandu-se o concentratie de *999 ppm la suprafata structurilor dentare.

osteruptiv studiile arata o concentrare constanta a ionilor de fluor la limita smalt-dentina, insa ea crestecontinuu in straturile superficiale ale smaltului spre 99 ppm in zonele sarace in fluor, sau la peste*E99 ppm in zonele in care aportul fluorului este de cca * ppm3zi.

=4. Car" sun$ s$ruc$uril" d"n$ar" car" 2"n&icia+ d" a!r$ d" &lur !s$)"ru!$i# / 1 min

Smaltul, dentina si cementul

*:


14/49

=5. Cm"n$:nd &luri+ar"a !s$)"ru!$i# a smal(ului* !r"ci+a(i car" smal( a2sar2" mai mul$&lur / 1 min

Smaltul )ipomineralizat

=6. Cum "s$" in&lui"n(a$ d"n$ina 3i c"m"n$ul radicular !rin !r"+"n(a !s$)"ru!$i# a &lurului /0 min

#entina expusa adsoar$e o cantitate mai mare de fluor, comparativ cu cea adsor$ita de smalt, in timpce dentina proaspat formata il fixeaza rapid. Cementul radicular adsoar$e o cantitate mare de fluor"ceasta creste cu varsta si pe masura ce radacina se dezgoleste.

=9. Ps$)"ru!$i# &lurul ac(in"a+ an$icari-"n !rin$r) s"ri" d" m"canism". Car" sun$ac"s$"a / 5 min

luorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul .#. unde poate a=unge incantitati de 5-59 ppm , sau la concentratii de *99 de ori mai mari comparativ cu cea din saliva.

Concentrarea lui la nivelul .#. conduce la reducerea p0-ului critic de demineralizare a structurilordure dentare, adica la valori situate su$ p0-ul critic de 5-5,5. "proximativ 5F din acest fluor segaseste su$ forma de fluorura de Ca insolu$ila care, la nivelul .#. tinere se poate ioniza usor, la celemai mici scaderi ale p0-ului, mecanism prin care se faciliteaza realizarea cristalelor defluor)idroxiapatita, compacte. rezenta fluorului la .#. determina o reducere a cantitatii de smalt demineralizat si se accelereazaprocesele de remineralizare. elicula do$andita se a$soar$e mult mai $ine la nivelul cristalelor de fluor)idroxiapatita sau defluorapatita. elicula este mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni anorganici eli$erati prindemineralizare acida, deci mai protectoare. elicula do$andita are acest rol de $ariera naturala, prin care ionii anorganici, inclusiv cei de fluor

se mentin concentrati la nivelul leziunilor de suprafata. ste mecanismul prin care se favorizeazareprecipitarea si formarea de cristale noi, inclusiv de fluor)idroxiapatita, mai voluminoase si maiinsolu$ile la viitoarele atacuri acide. rezenta fluorului la nuvelul peliculei do$andite determina si reduceerea tensiunii superficiale de lasuprafata smaltului, mecanism prin care se reduce adeziunea microorganismelor, reducandu-se implicisi cantitatea de .#. acumulata. Concentrarea ionilor de fluor la nivelul .#. determina in)i$area inmultirii microorganismeloracidogene cat si $locarea actiunii enolazei, enzima care participa la meta$olizarea car$o)idratilor.

=;. Ca cnclu+i"* adminis$rar"a &lurului "s$" 2"n"&ic la ric" #:rs$* !r"+"n(a lui

!rduc:nd ) 1 min

revenirea, stationarea sau vindecarea cariilor din smalt sau de la nivelul cementului radicular

==. n ca+ul mului* car" "s$" d+a l"$al d" &lur* inclusi# !"n$ru c!ilul d" 10 ani / 0 min

#oza letala pentru adult este de 2,5-*9 g fluorura de sodiu la o medie de fluor ingerata dintr-o data.*g fluorura de sodiu ingerata dintr-o data este letala pentru copilul de *2 ani

*1


15/49

=>. P"n$ru un c!il d" 1)0 ani* car" "s$" d+a d" &lur l"$al 3i c:$ !as$ d" din(i cu &lurin-ur-i$a$ "s$" su&ici"n$ !"n$ru a -"n"ra as"m"n"a in$'ica(i" acu$ mr$al / 1 min

59 mg este doza letala pentru un copil de *-2 ani % 5 mg3gc'

>?. n ca+ d" in$'ica(i" acu$ cu &lur car" sun$ !rinci!al"l" s"mn" 3i sim!$m" car" n" !$

indica in$'ica(i" acu$ 3i car" sun$ a&"c$ril" car" cnduc la d"c"s / 4 min

In intoxicatiile acute cu fluor/ greata, varsaturi, diaree si dureri a$dominale, )ipersalivatie urmate desenzatie de sete si simpotome specifice intoxicatiei acute. luorul adsor$it se com$ina cu calciul sanguinsi produce calcemie,cu afectarea functiilor SAC , convulsii si parestezii.oate evolua spre deces ,care seproduce prin insuficienta cardiaca si paralizie respiratorie.

>1. n ca+ d" in$'ica(i" acu$ cu &lur car" "s$" $ra$am"n$ul d" ur-"n( / 4 minIn prima G )/-inducerea vomei

-protectia mucoasei digestive ,in special gastrice prin administrare de preparate cu Ca sau "l-mentinerea nivelului de Ca seric ,prin administrare i.v. a preparatelor cu Ca

>0. P"n$ru a "#i$a !rduc"r"a in$'ica(iilr acu$" cu &lur car" "s$" c"a mai r"cmanda$msur !r"#"n$i# / 1 min

Intreprinderea de actiuni sustinute de educare a populatiei, mai ales cu privire la modul de pastrare aproduselor cu fluor comercializate % a nu se lasa la indemana copiilor mici'

>4. In$'ica(ia crnic cu &lur s" !rduc" !rin cnsum %nd"lun-a$ a unr can$i$(i d" &lurcar" -"n"r"a+ &lur+ la ni#"lul crr s$ruc$uri / 1 min

7a nivelul oaselor oaselor si dintilor

>5. Flur+a sas. / 5 min

-apare la persoane care au ingerat fluor o lunga perioada de timp, mai mult de 29 de ani si in =ur de*9-25 ppm 3zi sau prin expunere industriala@-de regula sunt afectati indivizii care consuma apa fluorizata natural

-constatam in principal s$"scl"r+a, radiologic se prezinta ca o alternanta a zonelor )ipermineralizate,cu cele de resor$tie osoasa@ osificari la nivelul tendoanelor si al tegumentelor, inmultirea exostozelor sauc)iar deformari osoase

*5


16/49

>6. Flur+a d"n$ar c" "s$"* c:nd 3i cum s" mani&"s$* cau+". / 6 min

luoroza dentara este o forma de )ipomineralizare a smaltului, datorita consumului in exces defluor pe durata formarii dintilor, rezultatul este aparitia unor defecte localizate la nivelul matriceismaltului. luoroza se manifesta la indivizii care consuma fluor in exces in perioada de formare si de maturarea dintilor, adica pana la varsta de 6- ani. S-a sta$ilit pragul maxim al consumului de fluor la*,5 ppm 3zi.

0istopatologic fluoroza dentara se prezinta ca o porozitate a smaltului de suprafata. Clinic fluoroza dentara se manifesta su$ forma de pete al$e cretoase@ acestea sunt localizate maifrecvent spre marginea incizala sau pe varful cuspizilor. Se pot constata de la simple pete al$e cretoase pana la modificari severe ale culorii sau c)iar alemorfologiei coronare, localizate la un grup dentar sau la intreaga dantura. "lte cauze/ consum de tetraciclina sau de strontiu in perioada de formare si de mineralizare adintilor sau idiopatic.

>9. Cu c" &ac"m dia-ns$icul di&"r"n(ial %n ca+ d" &lur+ d"n$ar* "#"n$ual" !r"cau(ii / 4min

*. cu pata al$a cretoasa,ca leziune incipienta de carie dentare -in treimea gingivala si vesti$ulara a coroanelor dentare, spre deose$ire de fluoroza unde leziunile segasesc spre marginea incizala a dintilor -la palparea cu sonda suprafata petei al$e este neteda, cealalta rugoasa si neregulata -in cazul petei al$e cretoase ca leziune incipienta de carie, se contraindica palparea cu sonda, princare se evita transformarea unei leziuni de carie reversi$ila in carie ireversi$ila.2. cu amelogeneza imperfecta sau alte opacitati ale smaltuluiSe recomanda reducerea fluorului in apa pota$ila, aportul de fluor pana la : ani sa fie individualizat,copiilor su$ E ani paste de dinti cu fluor speciale, cat un $o$ de mazare , iar perierea supraveg)eata deparinte.

>;. Car" "s$" !"riada cri$ic d" !rduc"r" a &lur+"i d"n$ar" la ni#"lul incisi#ilr c"n$ralima'ilari* ca din(ii c"i mai "'!u3i "s$"$ic / 1 min

erioada critica pentru ICM de a prezenta semne de fluoroza dentara este a lunilor *5-:9. #upa E aniacest risc devine negli=a$il.

>=. n ca+ d" &lur+ d"n$ar 2l:nd car" "s$" a$i$udin"a $"ra!"u$ic / 1 min

Cand este vor$a de o fluoroza dentara usoara pro$lemele de fizionomie sunt minime. Specialistii nu leconsidera o pro$lema, si deci nu este nevoie de un tratament anume.

>>. Fr"c#"n(a &lur+"i d"n$ar" "s$" mai mar" %n +n"l" cu a! &luri+a$ na$ural sau cu a!&luri+a$ ar$i&icial / 1 min

In ma=oritatea zonelor apa pota$ila este fluorizata artificial, dar cu o cantitate de fluor nepericuloasapentru sanatatea oranismului uman. In apa fluorizata naturial exista o cantitate mai mare de fluoraceasta neputand fi controlata, determinand cel mai des fluoroza dentara.

*E


17/49

1??. " c" %n ca+ d" &lur+ d"n$ar* !rima r"cmandar" $"ra!"u$ic "s$" &luri+ar"a lcal /1 min

Smaltul cu fluoroza , )ipomineralizat, adsoar$e mai mult fluor , comparativ cu cel sanatos. fect deremineralizare.

1?1. n ca+ d" &lur+ d"n$ar m"di" sau s"#"r car" sun$ r"cmandril" $"ra!"u$ic""num"rar" / 0 min

a. luorizare locala$. "l$ire dentarac. "coperirea protetica

1?0. Car" sun$ "&"c$"l" s"cundar" !rdus" d" cnsumul cr"c$ d" &lur la ni#"lul c"lrlal$"("su$uri 3i r-an" / 5 min

7a muncitorii din industra c)imica 3 de prelucrare a "l, unde concentratia pul$erilor cu fluor dinatmosfera este mai mare se constata un nr. crescut de alergii si leziuni ulcerative % + tegumineteumede in contact cu saruri de fluor' Consumul indelungat de apa fluorurata determina efecte $enefice la nivelul focarelor de fractura simai ales la pacientii cu osteoporoza@ fluorul produce cresterea numarului de osteo$lasti in zona defractura, prin aceasta stimulandu-se viteza de vindecare si actiunea fosfatazei alcaline.

1?4. n ca+ul munci$rilr im!lica(i %n indus$ria cimic ca 3i la c"i din indus$ria !" !rduc"r"3i d" !r"lucrar" a aluminiului* und" cnc"n$ra(ia !ul2"rilr cu &lur din a$ms&"r "s$" mar"* c"

s" cns$a$ / 0 min

7a muncitorii din industra c)imica 3 de prelucrare a "l, unde concentratia pul$erilor cu fluor dinatmosfera este mai mare se constata un nr. crescut de alergii si leziuni ulcerative % + tegumineteumede in contact cu saruri de fluor'

1?5. Car" sun$ m$i#"l" !"n$ru car"* ac$ualm"n$"* s!"ciali3$ii a&irm c %n !"riada d"min"rali+ar" !r")"ru!$i# !r"+"n(a sis$"mic a &lurului cn&"r din$"lui c"a mai mar" cari)r"+is$"n( / 6 min

"ctioneaza prin formarea cristalelor de fluorapatita care sunt de *9 ori mai rezistente la atacul acid cacele de )idroxiapatita, au sta$ilitate c)imica mai mare, mai uniforme, au talie mai mare + dinti cumorfologie mai putin retentiva si mai acido-rezistentiH Influenteaza $enefic si calitatile cristalelor de )idroxiapatita + talie mai mare, mai acido-rezistenteH 8educerea ionilor de car$onat3 citrat de sodiu de la acest nivel %care pertur$a procesul de cristalizare'H avorizeaza procesul de epitaxie, contri$uind la accelerarea procesului de )idroliza. #aca viteza de)idrolizare este scazuta + formarea unor cantitati suplimentare de $rusite si a cristalelor de octofosfatde calciu care confera structurii dure solu$ilitate acida crescuta.

*?


18/49

1?6. Car" sun$ m"canism"l" !rin car" &lurul ac(in"a+ cari)s$a$ic %n !"riada d" ma$urar"!s$"ru!$i# 7!rimi di ani !s$"ru!$i#i8 3i a!i %n$r"a-a #ia( / 6 min KKK IEM =9

1?9. n ca+ul c!iilr su2 9 ani !"n$ru a r"duc" &r"c#"n(a &lur+"lr d"n$ar" car" sun$ msuril"d" r"cmanda$ / 0 min

Copiilor su$ E ani li se recomanda utilizarea de pasta de dinti cu fluor speciale, folosirea sa fiemonitorizata de parinti, iar cantitatea de pasta de dinti sa fie asemenea unui $o$ de mazare.

1?;. Car" sun$ a&"c(iunil" sis$"mic" car" rs!und &a#ra2il la $ra$am"n$"l" cu &lururi / 1 min

fecte $enefice la nivelul focarului de fractura si mai ales la pacientul cu osteoporoza % pt ca fluorulproduce cresterea nr de osteo$lasti in zona de fractura'H Se pare ca fluorul din apa pota$ila prezinta un efect $enefic si in prevenirea $olilor cardio-vascularedar mai tre$uiesc facute cercetari in acest domeniu

1?=. Car" sun$ !rinci!al" m"$d" d" &luri+ar" sis$"mic / 0 min

-apa pota$ila fluorizata artificial sau natural-ta$lete si solutii cu fluor-sarea de $ucatarie fluorurata-laptele si sucurile naturale fluorurate

1?>. Car" "s$" c"a mai si-ur 3i mai i"&$in m"$d d" &luri+ar" sis$"mic / 1 min

luorizarea apei pota$ile

11?. Car" "s$" m"$da sis$"mic al$"rna$i# &luri+rii !rin a! !$a2il / 1 min

olosirea sarii de $ucatarie fluorurate

111. Car" "s$" ni#"lul !$im d" &lur din a!a !$a2il r"cmanda$* %n 1>90* d" S"r#iciul d"Sn$a$" Pu2lic din Sa$a$"l" Uni$" 3i l"-a$ d" di&"r"n("l" d" clim 3i car" "s$" ul$imar"cmandar" / 0 min

entru tarile cu clima temperata - * ppm entru tarile cu clima rece - *,2 ppm entru tarile cu clima calda - 9,? ppm Aivelul optim este de * mg l3litru

*6


19/49

110. S$udiil" au cnclu+ina$ c la 1 !!m F %n a!a !$a2il 2(in"m c"l" mai mari 2"n"&iciid"n$ar" 3i anum" / 1 min

-cele mai mari reduceri in frecventa cariei dentare-cele mai reduse procente de fluoroza dentara $landa

114. Car" sun$ su!ra&"("l" d"n$ar" car" 2"n"&icia+ d" c"a mai r"dus scd"r" a indic"lui d"cari" 7cca 618 / 1 min

Incidenta cariilor radiculare este cu 59F mai redusa si a dintilor temporari

115. Car" sun$ 2"n"&iciil" !!ula(iilr l"-a$ d" &luri+ar"a sis$"mic !rin a! !$a2il / 6 min

In zonele cu apa fluorurata copiii de varsta scolara sunt indemni la carie intr-un raport de E3*comparativ cu cei din zonele ce nu $eneficiaza de apa fluorurata. luorizarea apei com$inata cu celelaltemasuri preventive a redus prevalenta cariei cu cca ?5F, in general, si c)iar cu 9F pentru suprafeteleaproximale. In cazul adultilor si al varstnicilor rezidenti in zonele cu apa fluorurata, $eneficiile suntcompara$ile cu cele mentionate anterior. rincipalii $eneficiari ai fluorizarii apei pota$ile sunt copiii si

adolescentii, dar $eneficii se inregistreaza si in cazul adultilor, la care se constata scaderi ale frecventeicariei coronare dar si a celei radiculare. S-a sta$ilit ca, in urma fluorizarilor efectuate corect, indicii de carie s-au redus cu :9-:F la dentitiatemporara, cu **-:6F la dentitia mixta, iar la cea permanenta cu *:-:5F. In alte sutdii se confirma faptul ca s-a redus prevalenta cariei la adulti si la varstnici, consemnandu-se cresteri aprecia$ile ale concentratiei fluorului la nivelul cementului radicular, util in profilaxia carieiradiculare. In cazul pacientului care $eneficiaza inca de la nastere de apa fluorurata, constatam/

7a nivelul dintilor permanenti, o reducere a nr. de leziuni carioase cu 19-E5F Incidenta cariilor radiculare este cu 59F mai redusa@ la grupa de varsta E5-61 ani se constata

scaderi ale procentului de carii radiculare, cu E?F la $ar$ati si E*F la femei 7a fel se intampla si in cazul dintilor temporari % 59F ' In scadere este si nr. dintilor extrasi 7a adultul cu varsta cuprinsa intre 29 si 11 de ani, constatam cu E9F mai putine carii sau, altfel

spus, in localitatile care nu $eneficiaza de apa fluorurata constatam de ? ori mai multe edentatii Si $oala parodontala este influentata, la aceasta contri$uind im$unatatirea densitatii osoase, prin

care creste rezistenta osului alveolar la actiunea factorilor locali. #e peste :9 de ani la tratarea osteoporozei se foloseste fluorura de sodiu in doze aprecia$ile, de

pana la *5 mg zilnic, modalitate prin care se scade si riscul producerii fracturilor de col femural

116. Car" sun$ din(ii c"i mai &a#ri+a(i 7cari)r"+is$"n(i8 din !unc$ d" #"d"r" al &luri+rilrsis$"mic" !rin a! !$a2il / 1 min

rontalii,in particular cei maxilari

*


20/49

119. n ca+ d" &luri+ar" !rin a! !$a2il 2ala !ardn$al "s$" in&lui"n(a$ i dac da cum/ 0 min

Indirect, si $oala parodontala este influentata ,la aceasta contri$uind im$unatatirea densitatii osoase ,princare creste rezistenta osului alveolar si la actiunea factorilor locali.

11;. Car" sun$ 2"n"&iciil" n"cuan$i&ica2il" al" &luri+rilr !rin a! !$a2il 3i nu numai / 0

min

8educerea incidentei cariei, efecte $enefice in $oala parodontala prin im$unatatirea densitatii osoase,printr-un nr redus de carii si dinti extrasi + scade cantitatea de placa acumulata, in tratarea osteoporozeise foloseste fluorura de sodiu.

11=. Car" sun$ !r2l"m"l" ridica$" d" &luri+ar"a sis$"mic !rin a! !$a2il 7l"-a$ d" sis$"mud" dis$ri2uir" a a!"i8 / 0 min

Costuri mari legate de constructia initiala a uzinei de distri$utie centralizata a apei si greutatile

consemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim *ppm de-alungul celor 21)

11>. Car" "s$" c"a mai mar" !r2l"m d" r"+l#a$ %n ca+ul &luri+rii a!"i !$a2il" / 1 min

Costuri mari legate de constructia initiala a initiala a uzinei de distri$utie centralizata a apei si greutatileconsemnate in mentinerea constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim *ppm de-alungul celor 21) %nu stiu sigur daca asta e dar altceva nu am gasit'

10?. u! l"-isla(ia am"rican* la c" #alar" ma'im a &lurului $r"2ui" r"dus cnc"n$a(ia lui%n a!a &lurura$ na$ural 7d"&luri+ar"a a!"i !$a2il"8 !"n$ru "&"c$" n"-a$i#" minim" / 1 min

J1 ppm . este aceasta val apa necesita un proces de defluorizare

101. n ca+ d" cnc"n$ra(i" mar" d" &lur %n a!a !$a2il l"-isla(ia am"rican r"cmandd"&lururar"a "i* la #alri d" ma'im 4*> !!m F* d"&luri+ar" car" s" !a$" "&"c$ua #aria$. Car"sun$ ac"s$" !rc"duri / 0 min

-prin amestecul cu apa fara fluor-metode c)imice prin tratarea cu oxid de calciu%var', cu compusi de Mg%dolomita' sau cu suflat dealuminiu %alaun' , cu care fluorul se leaga sta$il si nu mai poate fi a$sor$it-prin fluorizare extremporanee / se comercializeaza sticle cu fluor, prevazute cu picurator. #in *9picaturi se o$tine * mg 3 litru de apa

29


21/49

100. C" %n("l"-"(i !rin &luri+ar"a "'$"m!ran" a a!"i !$a2il" / 0 min

entru zonele in care nu exista sisteme de distri$utie centralizata a apei fluorurate.In acest scop secomercializeaza sticle care contin solutii cu fluor , prevazute cu picurator , incat *9 picaturi -* mg lalitru de apa

104. Fluri+ar"a a!"i !$a2il" din 3cli / 4 min

entru copiii din zone care nu $eneficiaza de apa fluorizata distri$uita centralizat, s-a introdus apafluorizata la nivelul scolilor. Copiii $eneficiau de aceasta dupa varsta de 5-E ani, 5 zile pe saptamana,cca 6 ore3zi. e aceasta cale s-au o$tinut reduceri ale incidentei cariei dentare de :F la scolarii de *2ani, unde apa a fost fluorizata la 5 mg3l.

S-a o$servat in plus ca fluoroza dentara usoara este redusa, iar pincipalele $eneficii apar la nivelulsuprafetelor dentare aproximale.

In alta parte cantitatea de fluor la litrul de apa a fost de E,: ppm, inregistrandu-se la grupa de varstade peste *2 ani o scadere a indicelui de carie de 1?,5F.

S-a sta$ilit si concentratia optima pentru aceasta posi$ilitate de fluorizare a apei, la 5-E ppm , lacosturi de *.5K de persoana3an, dar pentru care $eneficiile sunt evidente.

105. Car" sun$ a#an$a"l" &luri+rii a!"i !$a2il" din 3cli !" l:n- r"duc"r"a &r"c#"n("i cari"id"n$ar" / 0 min

scaderea indicelui de carie este redusa fluoroza usoara

106. M"$d"l" d" &luri+ar" sis$"mic al$"rna$i#" &luri+rii !rin a! !$a2il r"cmanda$"c!iilr 3i adl"sc"n(ilr s" indic / 0 min

-administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si ta$letelor fluorurate , a sarii de $ucatare , a lapteluisau sucurilor de fructe

109. Al$"rna$i#" sis$"mic" la &luri+ar"a !rin a! !$a2il / $a2l"$"l" 3i slu(iil" &lurura$". / 6min

Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic %pana la varsta de 2 ani' su$ forma de picaturi. le seadministreaza direct in gura sau odata cu alimentele consumate.

4a$letele sunt indicate peste aceasta varsta si, o$ligatoriu, numai acelora care pot sa le suga si sa le

ing)ita, fara riscul de a se ineca. 4a$letele se pot administra si prin dizolvarea lor in alimenteleconsumate. xista solutii si ta$lete cu fluor care contin vitamine. O$iectii/ preparatele contin o cantitatefixa de fluor, nu s-a evidentiat o im$unatatire a efectelor prin aceasta com$inatie, de ce sa administramun produs scump copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine. 4a$letele de fluor se comercializeaza in : variante/ de 9,25 mg, 9.59 mg si * mg . Continutul unuiflacon de ta$lete cu fluor este astfel calculat incat sa nu provoace decesul copilului, in cazul in careacesta consuma accidental intreaga cantitate existenta. luorizarea prin ta$lete se recomanda copiilor de la nastere sau de la E luni pana la varsta de *1 sic)iar *E ani.

2*


22/49

le se indica in functie de varsta si greutatea persoanei, cat si de concentratia fluorului in apa pota$ilaa localitatii de resedinta. 4a$leta se administreaza seara la culcare, dupa peria=ul de seara. Copilul estesfatuit sa mestece si sa plim$e ta$leta prin gura timp de * min, dupa care fluidul oral rezultat se ing)ite.In final, i se cere pacientului ca, timp de :9 de min sa nu clateasca, sa nu $ea si sa nu manance. Indicatii/

#e la nastere pana la *9 g greutate/ 9.25 mg t o greutate de *9-*5 g / 9.59 mg t o greutate de *5-29 g/ 9.?5 mg este 29 g/ * mg

In programele scolare de sanatate administrarea incepe de la gradinita %5 ani' si continua zilnic panacand copilul implineste varsta de *1-*E ani.

10;. Car" sun$ 2i"c(iil" AA cu !ri#ir" la !rdus"l" -"n Pil#i&lur* d" &luri+ar" sis$"mic adin(ilr / 0 min

O$iectii/ preparatele contin o cantitate fixa de fluor, nu s-a evidentiat o im$unatatire a efectelor prin aceasta com$inatie,

de ce sa administram un produs scump copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine

10=. Crr c!ii r"cmandm &luri+ar" sis$"mic cu slu(ii &lurura$" 3i cum s" adminis$r"a+"l" / 0 min

Copilului mic %pana la 2 ani' su$ forma de picaturi. Se administreaza direct in gura sau odata cualimentele consumate

10>. Crr !aci"n(i r"cmandm &luri+ar" sis$"mic !rin in$"rm"diul $a2l"$"lr cu &lur / 0

min

#e la nastere sau de la E luni pana la *1 c)iar *E ani, o$ligatoriu, numai celor care pot sa le suga si sa leing)ita, fara riscul de se ineca. Se pot administra si prin dizolvarea lor in alimentele consumate

14?. n &unc(i" d" c" 3i car" sun$ indica(iil" da$" %n ca+ d" adminis$rar" a $a2l"$"lr cu &lur / 0min

In functie de varsta si de greutatea persoanei, cat si de concentratia fluorului din apa pota$ila alocalitatii de resedinta. Se recomanda administrarea la culcare, dupa peria=ul de seara. Copilul este

sfatuit sa mestece si sa plim$e ta$leta prin gura * min, ingerare, :9 min sa nu clateasca, $ea , manance.

141. n ca+ul -ru!"i d" #:rs$ 9 luni ) 4 ani* c!iii car" su- la s:n !"riad mai %nd"lun-a$iar %n a!a !$a2il a lcali$(ii cnc"n$ra(ia d" &lur "s$" d" su2 ?*4 !!m F s" r"cmnand sau nuadminis$rar"a d" &lur 3i dac da c:$ / 1 min

#a.9,25mg

22


23/49

140. P"n$ru lcali$(il" cu clim $"m!"ra$ 3i cu un cn(inu$ d" ma'im ?*5 !!m F %n a!a!$a2il s" !a$" r"cmanda un su!lim"$ d" &lur du! anumi$ sc"m 3i anum" / 0 min

#e la nastere pana la *9 g greutate/ 9.25 mg t o greutate de *9-*5 g / 9.59 mg t o greutate de *5-29 g/ 9.?5 mg este 29 g/ * mg

144. Fluri+ar"a sis$"mic !rin in$"rm"diul $a2l"$"lr cu &lur !a$" s &i" 3i !ar$" a!r-ram"lr 3clar" d" sn$a$". n c" cns$ ac"s$ !r-ram d" sn$a$" / 0 min

Incepe de la gradinita %5 ani' si continua zilnic pana cand copilul implinste *1-*E ani-nu impovareaza activitatea parintelui,administrarea fiind realizata prin antrenarea cadrelor didactice sauvoluntarilor-supraveg)erea igienistei dentare

145. Car" "s$" !rinci!alul d"+a#an$a al adminis$rrii $a2l"$"lr d" &lur / 1 min;ri=a parintelui care tre$uie seara de seara, ani de zile sa dea copilului ta$leta de fluor

146. Car" "s$" al$"rna$i#a sis$"mic !"n$ru &luri+ar"a !rin a! !$a2il / 1 min

luorizarea cu sarea de $ucatarie

149. Fluri+ar"a sis$"mic !rin sar" d" 2uc$ri" a &s$ !r!us !"n$ru !rima da$ %n El#"(ia*1>5=* !"n$ru a r"ali+a !r"#"nir"a a du a&"c(iuni c" !r"+"n$ !r"#al"n( im!r$an$ %nac"as$ (ar. Car" sun$ ac"s$" a&"c(iuni / 1 min

Caria dentara si gusa tiroidiana

14;. n si$ua(ia unui cnsum "'a-"ra$ d" sar" d" 2uc$ri" &lurura$ !aci"n$ul #a !u$"a s!r"+in$" in$'ica(i" acu$ cu &lur / 1 min

8iscul de intoxicatie acuta cu fluor este exclus in acest caz, deoarece c)iar si in cazul consumului uneicantitati aprecia$ile de sare, se va produce mai intai intoxicatia cu clor si, mult dupa aceea, cea cu fluor.

14=. n c" (ri "ur!"n" "s$" lar- &lsi$ &luri+ar"a !rin in$"rm"diul srii d" 2uc$ri" / 1min

lvetia ranta Costa 8ica Lamaica ;ermania

&razilia Colum$ia


24/49

14>. Al$"rna$i#" sis$"mic" la &luri+ar"a !rin a! !$a2il / sar"a d" 2uc$ri"* cu a#an$a" 3id"+a#an$a". / 6 min

"vanta=e/ rocentul redus de fluoroza dentara generata xista posi$ilitatea ca individul sa poata alege intre sarea de $ucatarie si cea fluorurata Costul redus, calculul facut in lvetia sau in inlanda sta$ilind un pret de 9,9*2 K 3 g sare

#ezavanta=e/ Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc Se face reclama unui produs, clorura de sodiu, care, din cauza $olilor generale generate % 04",

cardiopatii, etc' este contraindicata, sau se indica intr-un consum moderat

15?. P"n$ru "&"c$" cm!ara2il" cu &lsir"a a!"i !$a2il" &luri+a$" d" c:$ &lur %n sar"a d"2uc$ri" "s$" n"#i" 3i car" sun$ sruril" d" &lur &lsi$" / 1 min

7a * g sare/ 5 mg iodura de potasiu si 9 mg fluorura de sodiu , apoi 259 mg fluorura de sodiu si,recent :59mg

151. Car" sun$ a#an$a"l" &lsirii srii d" 2uc$ri" &lurura$ %n !r&ila'ia cari" d"n$ar" / 4min

"vanta=e/ rocentul redus de fluoroza dentara generata xista posi$ilitatea ca individul sa poata alege intre sarea de $ucatarie si cea fluorurata

Costul redus, calculul facut in lvetia sau in inlanda sta$ilind un pret de 9,9*2 K 3 g sare

150. Car" sun$ d"+a#an$a"l" &lsirii srii d" 2uc$ri" &lurura$ %n !r&ila'ia cari" d"n$ar" /0 min

#ezavanta=e/ Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc Se face reclama unui produs, clorura de sodiu, care, din cauza $olilor generale generate % 04",

cardiopatii, etc' este contraindicata, sau se indica intr-un consum moderat

154. Car" "s$" indicil" d" cari" MF)T* la -ru!a d" #:rs$ 5)9 ani* %n ca+ d" &luri+ar" sis$"miccu sar" d" 2uc$ri" cm!ara$i# cu c"l %nr"-is$ra$ !rin cnsum d" a! !$a2il / 0 min

#e la E-2,6 comparativ cu *,1

21


25/49

155. C:$" m"$d" d" &luri+ar" sis$"mic s" r"cmand unui indi#id 7%n ac"la3 $im!8 !"n$ru un"&"c$ cari)!r$"c$r ma'im / 1 min

Se indica aplicarea unei singure metode de fluorizare sistemica, indiferent de pro$lemele pacientului,eficienta fiind maxima.

156. La c" #:rs$" 3i %n c" mm"n$" r"cmandm &luri+ar" lcal / 1 min

7a orice varsta in functie de nevoile de moment ale individului

159. n ca+ d" &luri+ar" lcal c" cris$al" s" &rm"a+ la su!ra&a(a cran"lr clinic" d"n$ar" /1 min

Cristale de fluoro)idroxiapatita

15;. P"n$ru !aci"n$ul d" ric" #:rs$ 3i indi&"r"n$ d" incid"n(a cari"i car" sun$ surs"l" !rimar"

d" &lur / 1 min

"pa pota$ila fluorurata, sarea de $ucatarie fluorurata ca alternativa principala la apa pota$ila fluorurata,laptele sau sucurile naturale.

15=. n ca+ul !aci"n$ului cu risc md"ra$ sau cr"scu$ la cari" car" sun$ surs"l" su!lim"n$ar" d"&lur / 0 min

Sisteme de fluorizari locale profesionale sau nu.

15>. n ca+ul c!ilului su2 9 ani &luri+ar"a lcal !r&"sinal s" r"ali+"a+ numai cu un sin-ur$i! d" !rdus. Car" "s$" ac"s$a / 1 min

7acuri %varnis)-uri'.

16?. P"s$" #:rs$a d" 9 ani* car" "s$" m"$da d" &luri+ar" !r&"sinal c"a mai r"cmanda$ 3icu c" $i! d" !rdus" 7cnsis$"n(a lr8 / 1 min

" %fluoroortofosfatul acidulat' gel.

161. Car" sun$ 2i"c$i#"l" &luri+rilr lcal" / 1 min

-stimularea remineralizarii suprfetelor dentare demineralizate-prevenirea cariei dentare-desensi$ilizare dentinara

25


26/49

160. Car" din$r" m"$d"l" d" &luri+ar" lcal nu sun$ !ar$" a !r-ram"lr cmuni$ar" d"sn$a$" !u2lic / 1 min

Metodele de fluorizare locala profesionala

164. M"$d"l" d" &luri+ar" lcal !r&"sinal" sun$ sau nu* !ar$" a !r-ram"lr cmuni$ar"d" sn$a$" !u2lic / 1 min

Au

165. n ca+ul cariilr d" 2i2"rn !si2ili$a$" d" $ra$am"n$ "s$" 3i &luri+ar"a. Car" "s$"slu(ia d" $ra$am"n$ 3i #:rs$a d" la car" s" !a$" r"ali+a / 1 min

luorizarea este permisa numai dupa 2 ani

166. Car" sun$ indica(iil" &luri+rii lcal" !r&"sinal / 5 min

*. la dintii permanenti, in primii 2 ani posteruptiv2. la dentita de lapte cand tratam caria de $i$eron, fluorizarea numai dupa 2 ani:. cand o$servam explozii de carii sau multiple zone de demineralizare1. la purtatorul de aparate ortodontice5. la pacientii cu xerostomieE. la cei cu supraprotezari?. cu suprafete radiculare expuse6. persoane cu diza$ilitati. pacientul cu )ipersensi$ilitate dentinara*9. postdetartra=, de rutina

**. cand apa pota$ila nu exista sau exista cantitati reduse de si individul nu $eneficiaza dealte metode de fluorizare

169. Car" sun$ m$i#"l" !"n$ru car" s" r"cmand ca &luri+ar"a lcal !r&"sinal s s"&ac %n 5 3"din(" succ"si#"* "&"c$ua$" la 0); +il"* cn$ac$ul slu(iilr &lurura$" &iind d"ma'imum 5 min / 4 min

Cele : sisteme de fluorizare/ &lurura d" sdiu* &lurura d" s$aniu si &lurr$&s&a$ulacidula$produc la suprafata smaltului fluorura de Ca care se acumuleaza si determina noi reactii,cu eli$erare de ioni de fluor. "cestia pot inlocui ionii )idroxil de la nivelul cristalului de

)idroxiapatita si genereaza cristale noi, de fluor)idroxiapatita pe de-o parte, sau se pierd ingrosimea .#. si in fluidul $ucal, pe de alta parte. S-a constatat ca fluorura de Ca initial formata sepierde rapid in fluidul $ucal, in primele 21 de ore. ierderea continua si in urmatoarele *5 zile, darintr-un ritm mai lent. "cest lucru impune refacerea fluorizarilor locale, in acest interval, pentru cala suprafata smaltului sa ramana o cantitate suficienta de ioni de fluor li$eri, care sa modificefavora$il structurile dentare de suprafata si pe cele prezente in cavitatea orala.

2E


27/49

16;. Prin &luri+ar" lcal &lurul !"n"$r"a+ s$ruc$uril" d" su!ra&a( &rm:ndu)s" cris$al"d" &luridr'ia!a$i$. P" c" ad:ncim" !"n"$r"a+ &lurul s$ruc$uril" d"n$ar" !" ac"as$ cal"%n !rimii 0 ani !s$"ru!$i#i 3i c:$ du! ac"as$ !"riad / 1 min

In primii 2 ani posteruptiv/ 29-:9 Nm#upa aceasta perioada/ 5-*9 Nm

16=. Car" "s$" #:rs$a d" la car" !u$"m a!lica $"nici d" &luri+ar" lcal !r&"sinal / 1min

2 ani

16>. Fluri+ar"a lcal !r&"sinal im!lic un !r$cl anum" d" r"s!"c$a$. Car" sun$"$a!"l" !arcurs"* $im!ul d" cn$ac$ sau indica(iil" &inal" da$" !aci"n$ului / 0 min

Indiferent de metoda de aplicare nu este o$ligatoriu sa se efectueze detartra= si peria= profesional,aceste proceduri fiind indicate numai in cazul pacientilor cu tatru sau coloratii dentare exogene dure

%impermea$ile pt fluor'. O$ligatoriu inaintea procedurii se efectueaza peria= profesional. acientul tre$uie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asuprafaptului ca ele reprezinta doar o parte a programelor preventive, care cuprind o$ligatoriu controlul zilnical # si disciplinarea regimului alimentar.


28/49

194. Car" "s$" !rinci!alul d"+a#an$a !"n$ru car"* ac$ualm"n$"* &lurura d" s$aniu nu s" maiu$ili+"a+ ca !rdus d" &luri+ar" lcal !r&"sinal / 1 min

-in timp apar precipitate al$e ,vizi$ile ce reprezinta particule de )idroxid, si apoi oxid de staniu-apar colorari $rune persistente la nivelul stratului dentar demineralizat si nu numai-prezinta gust amar, metalic-solutia se utilizeaza doar proaspat preparata

195. APF)ul 7acidula$"d !s!a$ &lurid"8 "s$" un sis$"m d" &luri+ar" lcal !r&"sinalC" cn(in" ca su2s$an(" cm!n"n$"* la c" cnc"n$ra(i" a inilr d" F* la c" !< "&ici"n$ 3i su2c" &rm" s" cm"rciali+"a+ / 0 min

"mestec de fluorura de sodiu 2F acid fluor)idric 9,:1F si acid ortofosforic 9,6FSe comercializeaza su$ forma de gel, spuma si solutie la o concentratie a ionilor de de *,2:F

sau *2,: ppm , p0 de :-:,5

196. C" %n("l"-"(i !rin $"rm"nul d" $i'$r!i" discu$a$ cu !ri#ir" la -"luril" &lsi$" %n

&luri+ri lcal" / 1 min

gelul devine lic)id atunci cand asupra lui se exercita o presiune stres

199. Car" sun$ a#an$a"l" !rinci!al" al" u$ili+rii !rdus"lr d" &luri+ar" lcal!r&"sinal" su2 &rm d" s!um 7&ams8 / 0 min

-reducerea cantitatii ionilor de , cu pastrarea concentratiei su$stantei-se previne producerea fluorozei dentare

19;. Fluri+ar"a lcal !r&"sinal la c!ilul cu cariac$i#i$a$" in$"ns %nc"!" la 0 ani 3i s"$"rmin la #:rs$a d" 16)19 ani* !"riad %n car" s" &ac 0 a!licri !" an d" !rdus" &lurura$".C" !rdus" &lurura$" sun$ r"cmanda$" %n &unc(i" d" #:rs$ / 1 min

ntre 2 Pi E ani se indicQ lacuri cu fluor iar apoi dupa E ani preparatul preferat este "-ul.

19=. n ca+ul crr !aci"n(i cn$raindicm u$ili+ar"a !rdus"lr d" &luri+ar" lcal cu APF7acidula$"d !s!a$ &lurid"8 3i d" c". / 0 min

ersoanelor care prezinta/-restaurari dentare din portelan sau compozit-se produc suprafete poroase-o$turatii din glass-ionomeri %apar supraf poroase'-implanturi din titan %creste coroziunea'

26


29/49

19>. n ca+ d" &luri+ar" lcal !r&"sinal c:nd s" r"cmand d"$ar$ra 3i !"ri"r"!r&"sinal. n ca+ d" !"ri"r" !r&"sinal cu c" s" &ac" 3i car" "s$" m$i#ul / 0 min

"ceste proceduri se utilizeaza numai in cazul pacientilor ce prezinta tartru sau colorari exogenedure, deoarece asemenea depozite nu sunt permea$ile pt ionii de fluor.

eria=ul profesional se realizeaza cu cupe din cauciuc si paste a$razive si se efectueaza inainteafluorizarii locale profesionale.

C)iar daca placa nu se indeparteaza in totalitate, se produce o concentrare a ionilor de prin care

se im$unatateste sanatatea dentara

1;?. n ca+ d" &luri+ar" lcal !aci"n$ul $r"2ui" in&rma$ cu !ri#ir" la c:$"#a as!"c$". Car"sun$ ac"s$"a / 0 min

-scopul fluorizarilor locale-limitele lor-si asupra faptului ca el reprezinta doar o parte a programelor preventive ce cuprind o$ligatoriucontrolul zilnic al # si disciplinarea regimului alimentar

1;1. n ca+ul adul$ului car" n"c"si$ &luri+ar" lcal !r&"sinal car" "s$" in$"r#alul d"$im! du! car" !aci"n$ul "s$" r"c"ma$ !"n$ru &luri+ar" 3i c:$" a!lica(ii s" &ac / 0 min

In cazul adultului se recomanda utilizarea seriilor de 1 aplicatii urmate de reviniri la :, E si *2 lunipt aplicatii de intretinere cand se pot efectua una sau mai multe aplicatii in functie de nevoile demoment.

1;0. C%nd r"ali+m &luri+ar" lcal d" c" $r"2ui" s a#"m -ri ca !aci"n$ul s s$"a cu ca!ulc:$ mai #"r$ical !si2il / 1 mi

entru a preveni prelingerea spre fundul gatului si ing)itirea produsului fluorurat.

1;4. Car" sun$ m"$d"l" d" &lri+ar" lcal !r&"sinal 3i car" "s$" c"a mai "&ici"n$m"$d / 0 min

luorura se poate aplica profesional ,prin/-$adi=oare-intermediul conformatoarelor-ionoforeza %cea mai eficienta'

1;5. Cn&rma$ar"l" indica$" la &luri+ril" lcal" $r"2ui" s %nd"!lin"asc anumi$" c"rin("Car" sun$ ac"s$"a / 4 min

-sa fie de unica folosinta sau steriliza$ile-sa prote=eze gelul, fara a permite ing)itirea lui-sa existe intr-o gama diversificata de marimi, pentru individualizare-sa fie rezistente, flexi$ile, permitand gelului sa patrunda in spatiul interdentar-sa ai$a un pret de cost accepta$il

2


30/49

1;6. Cn&rma$ar" !"rsnal" 7indi#idual"8 din c" ma$"rial" sun$ cn&"c(ina$"* crr!aci"n(i l" indicm 3i c" r"cmandm la s&:r3i$ul u$ili+rii / 0 min

Sunt confectionate din/*.placi de plolivinil2.materiale termoplastice

Sunt recomandate/ pacientilor cu cario-activitate intensa si sunt indicate fluorizarilor localeefectuate pacientilor la domiciliu

7a sfarsitul utlizarii se recomanda spalarea deoarece este reutiliza$il.

1;9. C:nd r"cmandm !aci"n(ilr &luri+ar" lcal !r&"sinal %n cn&rma$ar"* c"can$i$a$" d" !rdus s" r"cmand* !ar$iculari+:nd !"n$ru adul$ 3i c!il / 0 min

#upa ce pacientul si-a periat dintii si a scuipat cat mai mult din fluidul oral, dintii de fluorizat suntuscati. entru adult, in conformator se aplica 2 ml gel, pentru o arcada, sau 5 ml gel pt am$ele arcade

%gelul umple conformatorul pe 19F din capacitatea totala, sau complet, in cazul produselor su$ forma despuma foam'. In cazul copilului mic se indica pentru am$ele arcade 1 ml gel %conformatorul esteumplut :9F cu gel sau in totalitate cu spuma'.

1;;. Car" sun$ a#an$a"l" u$ili+rii lacurilr &lurura$"* ca m"$d d" &luri+ar" lcal!r&"sinal / 0 min

-contin cantitati mari de , peste 29 999 ppm-se recomanda aplicari efectuate la :-E luni-siguranta metodei doarece riscul reactiilor toxice e minim

-priza rapida-cantitati necesare reduse-contact indelungat cu structurile dentare-priza o$tinuta in prezenta salivei

1;=. C" cn(in* la c" cnc"n$ra(ii* !rinci!ala indica(i"* accid"n$" !si2il" 3i msuril" d"ur-"n( lua$" %n ca+ul u$ili+rii !rdus"lr d" &luri+ar" lcal !r&"sinal su2 &rm d" lac7#arnis8. / 5 min

7acurile fluorurate pot contine, in functie de produs/

#


31/49

1;>. n ca+ul a!licrii lacurilr &lurura$" !" l:n- indica(iil" clasic" da$" !aci"n$ului d" anu cl$i* 2"a sau m:nca $im! d" 4? min c" al$" indica(ii mai dm ac"s$ui !aci"n$ / 1 min

4imp de 1 ore sa nu se perie pe dinti si sa evite consumul de alimente dure in acea zi %21)', iarperia=ul se realizeaza din a 2 a zi.

1=?. Lacuril" &lurura$" !"n$ru &luri+ar" lcal !r&"sinal s" indic* %n !rinci!al* la duca$"-rii d" !aci"n(i. Car" sun$ ac"3$ia / 1 min

-copilului mic su$ 1 ani pentru profilaxia si tratatrea cariei de $i$eron mai ales in zona frontalilordar se poate fluoriza si intreaga arcada

-la copiii cu risc crescut de carie

1=1. Car" "s$" ri$mul d" a!licar" a lacurilr &lurura$"* c"l mai indica$* la c!ilul mic 7du!"'!"ri"n(a Scandina#8 / 1 min

2 aplicari pe an

1=0. n ca+ul a!licrii lacurilr &lurura$" car" sun$ "&"c$"l" n"dri$" !si2il" 3i c" s" indic%n s"ns !r"#"n$i# / 0 min

8eactii alergice de contact %c)iar edeme' si cateva crize astmatiforme avand legatura cu solventii dinlacurile pe $aza de fluor %colofoniu'. entru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda caaceste produse sa nu fie aplicate si pe tesutul gingival sangerand, iar in caz de alergie, su$stanta aplicatase indeparteaza de urgenta.

1=4. n ca+ d" a!licar" a lacurilr &lurura$" "s$" !si2il !rduc"r"a r"ac(iilr al"r-ic"Cum $r"2ui" !rc"da$ !"n$ru a "#i$a r"ac(iil" al"r-ic" 3i c" $r"2ui" %n$r"!rins %n ca+ul!rduc"rii lr / 1 min

t evitarea reactiilor alergice , aceste preparate nu se aplica pe suprafete gingivale sangerandeIn caz de reactii alergice, preparatul se indeparteaza de urgenta

1=5. Car" "s$" m"$da d" &luri+ar" lcal !r&"sinal c"a mai "&ici"n$ dar -r"u d" a!lica$%n cl"c$i#i$(i / 1 min

Ionoforeza

1=6. In&r"+a ca m"$d d" &luri+ar" lcal !r&"sinal. / 5 min

"ceasta posi$ilitate de fluorizare topica profesionala reprezinta cea mai eficienta metoda locala deprevenire a cariei dentare. Su$ actiunea curentului electric continuu de intensitate mica, ionii de fluorsunt fortati sa penetreze in profunzime tesuturile dentare. rincipiul metodei se $azeaza pe legearespingerii ionilor cu aceeasi sarcina electrica si atragerea celor de sarcina electrica contrara, ionul de

:*


32/49

fluor, fiind incarcat negativ, este respins de electrodul incarcat negativ si este fortat sa patrunda inprofunzimea structurilor dentare. rin ionoforeza un nr mare de ioni de fluor penetreaza structuriledentare pe intreaga suprafata a coroanei clinice, penetrand inclusiv la nivelul suprafetelor aproximale.

entru ionoforeza se utilizeaza solutii de &lurura d" sdiu 1 siAPF 1.5. "ceste solutii suntaplicate in conformatoare speciale, care contin $ureti de unica utilizare si care urmeaza sa fie conectateprin intermediul unor linguri metalice, la sursa de curent electric. Sursa de corent continuu poate sa fiereprezentata de o simpla $aterie electrica. Ionoforeza este o metoda de fluorizare locala profesionala eficienta, insa "s$" scum!a si -r"u d"

a!lica$ in cl"c$i#i$a$i.

1=9. C:nd "&"c$um in&r"+ c" !r"!ara$" cu &lur &lsim 3i la c" cnc"n$ra(ii / 1 min

luorura de sodiu *F"*,1F

1=;. Cum !$ &i a!lica$" !rdus"l" d" au$&luri+ar" d" c$r" !aci"n$ la dmiciliu / 0 min

-periere-clatire-prin intermediul conformatoarelor individuale sau de unica utilizare-irigari orale

1==. Prdus"l" !"n$ru au$&luri+ar" s" indic %n &unc(i" d" n"#il" d" mm"n$ al"!aci"n$ului. n as"m"n"a si$ua(ii !rdus"l" !"n$ru au$&luri+ar" !$ r"!r"+"n$a un su!lim"n$d" &lur %n ca+ul %n car" !aci"n$ul a 2"n"&icia$ 3i d" al$" m"$d" d" &luri+ar". Car" sun$ac"s$"a / 1 min

-paste de dinti-apa de gura-geluri

1=>. Crr !aci"n(i nu li s" r"cmand !as$"l" d" din(i !r&ilac$ic" cu &lur / 1 min

Copiilor su$ 2 ani

1>?. Crr !aci"n(i l" indicm !"ri"r"a din(ilr mai mul$ d" 0 ri+i cu !as$" d" din(i

!r&ilac$ic" cu &lur / 1 min

acientilor cu carioactivitate moderata sau agresiva

:2


33/49

1>1. Car" sun$ indica(iil" -"lurilr &lurura$" s!"cial d"s$ina$" a &i &lsi$" du! !"ri"r"adin(ilr ) ciar 3i ) cu !as$" d" din(i &lurura$" / 0 min

-post detartra=-la nivelul dintilor cu )ipersensi$ilitate-la pacientii cu aparate ortodontice fixe, inclusiv o perioada dupa indepartarea lor-la pacientii care au fost supusi iradierilor in zona cap-gat

1>0. H"luril" &lurura$" indica$" du! !"ri"r"a 2i3nui$ "&"c$ua$ cu !as$" d" din(i s"cns$i$ui" %n$r) al$"rna$i# la &lsir"a / 1 min

"pei de gura

1>4. C" cn(in* mai &r"c#"n$* -"luril" d" &luri+ar" lcal 3i la c" cnc"n$ra(ii* !5. H"luril" d" au$&luri+ar" indica$" du! "&"c$uar"a !"riaului !"rsnal c:nd 3i cum s"indic / 0 min

Se indica in concordanta cu nevoile de moment ale pacientului si acestea sunt recomandate pentru asuplimenta efectele fluorizarilor generale sau pe cele locale profesionale.

1>6. in !unc$ d" #"d"r" al su2s$an("lr ac$i#" din c" s" cm!un" !rdusul Elm"'

Pr$"c$r / 1 min

"mestec de aminofluoruri si fluorura de Aa incorporate intr-un lac de poliuretan autopolimeriza$il

1>9. Car" sun$ a#an$a"l" u$ili+rii amin"lr &lurura$" %n !r"!ara$"l" d"s$ina$" !r&ila'i"i/ 0 min8educ solu$ilitatea smaltului si usureaza, prin proprietatile lor tensioactive, fixarea la suprafatasmaltului dentar.Sunt cele mai eficiente la niv dentinei dezgolite , comparativ cu lacurile fluorurate.

1>;. in$r" amin"l" &lurura$" 3i lacuril" cu &lur car" sun$ mai ac$i#" la ni#"lul d"n$in"id"+-li$" / 1 min

"minele fluorurate

::


34/49

1>=. in !unc$ d" #"d"r" al !lanului d" $ra$am"n$ !r"#"n$i# a!"l" d" -ur !$ &ir"cmanda$" / 0 min

In mod normal clatirea orala cu apa de gura fluorurata reprezinta parte integranta a programelor deprofilaxie primara individuala, ea alaturandu-se eforturilor zilnice facute de pacient pentru indepartarea#. "pele de gura fluorurate nu se recomanda copiilor su$ E ani, indivizilor care, din variate motive, nuse pot clati si nu se su$stituie masurilor de control al #. #atorita continutului alcoolic o$isnuit

aceste ape de gura nu se recomanda copiilor si alcoolicilor.

1>>. A!"l" d" -ur &lurura$" NU s" r"cmand / 1 min

-copiilor su$ E ani-indivizilor care nu se pot clati-alcoolicilor

0??. Car" sun$ indica(iil" u$ili+rii a!"lr d" -ur &lurura$" / 4 min

acientilor/-cu dentitie mixta si pe durata adolescentei-cu arii multiple de demineralizare-care prezinta retractii gingivale-care prezinta explozii de carii-care nu reusesc sa isi mentina igiena orala accepta$ila-aparate ortodontice , protetice-cu xerostomie-cu )ipersensi$ilitate dentinara-cu coroane de acoperire cu limita de preparatie supragingivala

0?1. C"l" mai 2un" r"+u$a$" s" 2(in !rin cl$ir"a cu a!" d" -ur &lurura$" "&"c$ua$" %n !rimii 0ani !s$"ru!$i#i dar cl$ir"a* !"n$ru ac"as$ ca$"-ri" d" #:rs$ s" "'$ind" c:$ / 0 min

rogramele pereventive de fluorizare tre$uie sa continue de-a lungul adolescentei, pentru a aduce$eneficii si molarilor 2 si :.

0?0. Car" a!" d" -ur &lurura$" sun$ !r"&"ra$" / 1 min

Sunt preferate apele de gura destinate clatirilor o data pe zi, mai ales cele su$ forma de solutie apoasa %seevita cele cu continut alcoolic mare'

0?4. a(i "'"m!lu d" a! d" -ur cu &lur d" &lsi$ da$ !" +i. / 1 min

"pa de gura cu fluorura de Aa 9,95F contine 9,925F ioni de fluor sau 259 ppm

:1


35/49

0?5. La c" !aci"n(i cn$raindicm cl$ir"a -urii cu a!" d" -ur cu &lurur d" sdiu ?*?6 / 0min

"pa de gura cu fluorura de Aa 9,95F contine 9,925F ioni de fluor sau 259 ppm

0?6. Car" a!" d" -ur cu &lur s" !a$" indica %n cl$iri +ilnic" dar 3i !"n$ru a r"ali+a &luri+ar"sis$"mic / 1 min

."pa de gura cu " 9,911F %fluoro-orto-fosfat acidulat'-contine 119 ppm

0?9. Car" sun$ !rinci!al"l" indica(ii al" a!"lr d" -ur cu APF ?*?55 / 0 min

"pa de gura cu " 9,911F se recomanda atat in clatiri zilnice, cat si pt fluorizarea sistemica, in cazulindivizilor care nu $eneficiaza de apa pota$ila fluorizata, cand dupa clatire fluidul oral rezultat seing)ite. #e regula se recomanda pacientilor cu carii agresive.

0?;. Car" "s$" a!a d" -ur car" s" indic %n &luri+ri lcal" cl"c$i#" / 1 min

"pa de gura cu prescriptie medicala/ apa de gura cu fluorura de Aa 9,2F contine 99 ppm

0?=. C:$" m- F la ml slu(i" cn(in" a!a d" -ur cu &lurur d" sdiu ?*0 / 1 min

"pa de gura cu fluorura de Aa 9,2F contine cca *mg3ml solutie.

0?>. C:nd indicm cl$iri cu a!" d" -ur cu &lurur d" sdiu ?*?0* dimin"a(a r"cmandmcl$ir"a -urii %nain$" d" mas. " c" / 1 min

#imineata, clatirea se indica inainte de masa, astfel incat la nivelul # restante sa se acumuleze ioni defluor, care sa determine co$orarea p0-ului critic de demineralizare.

01?. Car" sun$ indica(iil" au$a!licrilr d" -"luri &lurura$" / 0 min

persoanelor de orice varsta, care prezinta carii agresive situate in smalt sau la nivelul cementuluiradicular-celor cu xerostomie avansata provocata de diferite cauze-la prevenirea cariei su$ supraprotezari

-celor cu )ipersensi$ilitate radiculara

011. H"luril" &lurura$" indica$" !"n$ru au$a!licri c" cn(in / 1 min.

fluorura de Aa *,*F sau " 9,5F

010. Cum s" &ls"sc -"luril" &lurura$" indica$" !"n$ru au$a!licri / 4 min:5


36/49

;elurile pentru autofluorizare se folosesc o data pe zi, seara, la culcare. Inaintea fluorizarii, serecomanda ca pacientul sa-si efectueze controlul corect al placii, prin peria= dentar si curatireinterdentara cu dental floss-ul.

014. A!"l" d" -ur sau !as$"l" d" din(i cu &lur !r"+in$ un "&"c$ sin"r-ic cu ma$"rial"l" d"2$ura$ cu "li2"rar" d" &lur. Car" sun$ ac"s$" ma$"rial" / 1 min

ceramica, compozit, glass ionomeri

015. Car" "s$" mdali$a$"a d" &luri+ar" lcal a s$ruc$urilr d"n$ar" car" s" !a$" r"cmanda$u$urr !aci"n(ilr indi&"r"n$ d" riscul cari-"n / 1 min

fluorizarea sistemica prin apa pota$ila fluorizata iar pentru populatia glo$ului care traieste in zone lipsitede retele de apa pota$ila, fluorizarea se va face prin intermediul sarii de $ucatarie.

016. Car" m"$d d" &luri+ar" lcal "s$" d" !r"&"ra$ 7indi#idual sau cl"c$i#8 3i d" c" / 1min

este de preferat fluorizarea colectiva deoarece este mai putin costisitoare %pentru a stapani crestereaincidentei cariei dentare si mai ales pentru a preveni consecintele evoultiei ei'

019. Car" sun$ m$i#"l" !"n$ru car" r"ali+m si-ilar"a 3an(urilr 3i &s"$"lr crnar" 3i c"!r"su!un" ac"s$ !rc"d"u / 0 min

Statistic , se constata ca la nivelul santurilor si fosetelor coronare se inregistreaza 23: din nr total al

cariilor dentare. Aumarul mare de carii aparute la nivelul santurilor si al fosetelor a daterminato$ligatoriu gasirea unor proceduri preventive specifice. rocedeul presupune turnarea in aceste zone a unor materiale plastice, fluide, care penetrand fosetelesi santurile coronare le umplu - deretentivizandu-le. rin intarirea materialului plasat se o$tine un>sigiliu care permite prote=area dintelui.

01;. C" %n("l"-"(i !rin $"rm"nul d" am"l!las$i". / 1 min

"meloplastie + largirea fisurilor ocluzale prin frezare, in ideea usurarii curatirii si a deretentivizariiacestor zone

01=.Car" sun$ indica(iil" si-ilrii 3an(urilr 3i &s"$"lr crnar" / 4 min:E


37/49

dintii cuspidati ale caror santuri si gropite coronare sunt adanci si retentive fetele palatinale ale frontalilor maxilari care prezinta un cingulum proeminent si au

foramen caecum prezent dintii pacientilor care prezinta vulnera$ilitate crescuta la carie, indiferent de varsta, pacineti

carora urmeaza sa li se aplice aparate ortodontice, in special fixe dintii adultilor care sufera de xerostoie severa indusa de medicamentos sau, mai ales, post-

iradiere in zona cap-gat % la acestia apare o forma speciala de carie >caria de iradierelocalizata in vf de cuspid sau la nivelul marginii incizale a frontalilor' dintii care prezinta carii incipiente, limitate in smalt, in zona gropitelor si a fisurilor

coronare dintii sigilati anterior , care au pierdut materialul de sigilare mult mai rapid decat s-a dorit,

si care vor fi supusi din nou operatiilor de sigilare.

01>. Car" sun$ mm"n$"l" !$im" !"n$ru r"ali+ar"a si-ilrii 3an(urilr 3i &s"$"lr crnar" 3i car""s$" r"-ula d" 2a+ / 4 min

entru dentitia temporara, varsta de :-1 ani,apoi perioada de E-? ani pt sigilarea molarului I permanent si perioada de **-*: ani pt sigilarea molarului II si a premolarilor permanenti.REHULA HENERALA este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani posteruptiv % catmai aproape de momentul eruptiei ' cand vulnera$ilitatea la carie a dintiilor recent erupti este maxima ,cand dintii isi continua si isi desavarsesc procesul de mineralizare posteruptiva

00?. Car" "s$" din$"l" car" $r"2ui" si-ila$ 2li-a$riu 3i d" c" / 0 min

Molarul I permanent datorita vulnera$ilitatii sale crescute la carie, aproximativ 59F in primul an si de

69F in cel de-al doilea an posteruptiv.

001. Car" sun$ cn$raindica(iil" si-ilrii 3an(urilr 3i &s"$"lr crnar" / 4 min

dintele care prezinta proces carios evolutiv pe una din fetele aproximale dintele care prezinta santuri si fosete putin adanci si neretentive, la care nu se inregistreaza

intreruperi ale suprafetei de smalt dintele care prezinta leziuni ocluzale profunde dintele care prezinta de=a o$turatii ocluzale pacinetul care prezinta o igiena orala si una alimentara precara pacientul necooperant

:?


38/49

000. Car" sun$ a#an$a"l" a!licrii si-ilrii 3an(urilr 3i &s"$"lr crnar" / 4 min nu actioneaza invaziv asupra dintelui nefiind o interventie dureroasa este larg acceptata de pacienti conditionarea acida actioneaza in smalt pe o profunzime de maximum :9 um, a$solut

nepericulos pentru sanatatea componentelor pulpare in caz de desprindere, sau in zonele demineralizate acid si neacoperite cu material de

sigilare , remineralizarea se produce rapid prin mecanisme naturale, salivare

in caz de desprindere a materialului de sigilare , dintele se poate resigila fara pro$leme.

004. Enum"ra(ii ma$"rial"l" d" si-ila$ &lsi$" %n ul$imil" d"c"nii* ma$"rialul c"l mai indica$ 3ial$"rna$i#a al"as / 0 min

Initial / poliuretanii si cianoacrilatii 8asini compozite tip $is ;M" %cele mai $une rezultate' Cimenturile glass ionomer

Compozitele / principalele materiale de sigilare folosite in practica/ rima generatie , compozite polimeriza$ile cu lumina ultravioleta " 2-a , compozite autopolimeriza$ile " :-a cele fotopolimeriza$ile cu lumina , deci in spectrul vizi$il

005. Car" sun$ cri$"riil" d" %nd"!lini$ !"n$ru ca un si-ilan$ s &i" id"al / 4 min

-realizeaza o adeziune prelungita la nivelul smaltului-sa fie compati$il cu tesuturile orale-procedura de aplicare sa fie simpla-sa curga singur la o vascozitate redusa pentru a umple cele mai mici fisuri-sa prezinte o solu$ilitate redusa in conditiile cavitatii orale

006. C:$" $i!uri d" r3ini cm!+i$" s)au &lsi$ d")a lun-ul $im!ului 3i carac$"ris$icil" &i"crui$i! / d"+#l$a(i su2i"c$ul. / 6 min

;eneratii de sigilanti/-prima generatie, compozite polimeriza$ile cu lumina ultravioleta-a doua, compozitele autopolimeriza$ile-a treia, cele fotopolimeriza$ile cu lumina al$astra in spectru vizi$il-a patra si a cincia generatia, presupune ca inaiantea plasarii sigilantului sa aplicam un$onding agent, folosit ca primer-a sasea generatie foloseste un proces de autodemineralizare. In aceasta situatie aditivulautopolimerizant se aplica pe zona de sigilat pentru *5 s urmand sa fotopolimerizam pentrualte 29 s

:6


39/49

009. u! &"lul um!lu$urii c:$" $i!uri d" ma$"rial" cm!+i$" !"n$ru si-ilar" a#"m 4 min

Cu umplutura anorganica %microparticule de sticla sau cuart'.


40/49

041. I+lar"a c:m!ului !"ra$r !rin in$"rm"diul di-i "s$" r"cmand %n$r) s"ri" d" si$ua(iclinic" a$unci c:nd r"ali+m si-ilri 3i nu numai. Car" sun$ ac"s$"a 3i c:$ $im! $r"2ui" srm:n i+la$ din$"l" / 0 min

#iga este indicata mai ales cand ne propunem sa izolam intr-o singura sedinta mai multi dinti In cazul pacientilor cu salivatie a$undenta, la cei cu mo$ilitate accentuata a lim$ii, cei cu

planseul $ucal ridicat#iga nu se aplica in cazul unui dinte incomplet erupt#intele tre$uie sa ramana perfect izolat pe toata durata sigilarii, deci pana la realizarea prizeimaterialului de sigilare.

040. Cum 2i"c$i#m clinic un -ra#a acid cr"c$ 0 min

O$iectivarea unui grava= acid corect este aparitia petei al$e cretoase , care se o$serva dupa ce am refacutizolarea si am uscat suprafetele demineralizate.

044. C:nd si-ilm cu cm!+i$" cimic !lim"ri+a2il"* din$r) $ran3 d" ma$"rial c:(i din(i

!u$"m s si-ilm 3i d" c" 1 min

Maxim 2 dinti, depunerea materialului facandu-se doar pe durata perioadei de fluiditate maxima .In acest caz este nevoie de asistent , care prepara materialul in timp ce medicul mentine uscatcampul operator.

045. n ca+ul %n car" si-ilar"a "&"c$ua$ s" d"s!rind" d" !" din$" a$unci c:nd %nc"rcm%nd"!r$ar"a "i &lsindu)n" d" snd* car" "s$" a$i$udin"a clinic / 1 min

Se trece la refacerea sigilarii, Cand si a 2-a oara materialul de sigilare se desprinde, refacerea sigilarii

se amana timp de circa o saptamana, perioada necesara remineralizarii pe cale naturala a suprafetelordemineralizate acid.

046. C:nd* und" 3i cu c" r"ali+m ada!$ar"a clu+al a si-ilrilr r"ali+a$" cu #aria$"l" $i!uri d"ma$"rial" s!"cial &a2rica$" !"n$ru si-ilar"a 3an(urilr 3i &s"$"lr crnar" 4 min

"daptarea ocluzala se realiz numai dupa ce s-a produs priza materialului si dupa ce am incerctadesprinderea lui prin introducerea sondei la marginea materialului de sigilat.Incepe cu controlul prezentei excesului de material in spatiul interdentar, prin incercarea de introducerea dental floss-ului % cand exista exces se indeparteaza cu un instrum manual de detartra='.

"poi, cu a=utorul )artiei de articulatie , evidentiem plusurile, care sunt indepartate prin frezare."daptarea ocluzala se practica numai cand materialul compozit folosit este de umplutura anorganica.

049. u! c:$ $im! d" la r"ali+ar" si-ilar" m"n(inu$ s" cnsid"r d" succ"s 1 min

Se considera de succes sigilarea care rezista peste E-? ani

19


41/49

04;. Car" sun$ cm!ara(iil" &cu$" %n$r" si-ilril" "&"c$ua$" cu cm!+i$" 3i c"l" cu cim"n$ur-lass inm"r 3i car" sun$ c"l" mai im!r$an$" a#an$a" !r"+"n$a$" d" ul$imil" / 5 min

Cimenturile glass ionomer prezinta o rezistenta mai scazuta la uzura, insa par sa permita o retentie mai$una, c)iar c)imica si fara a necesita o conditionare preala$ila a tesuturilor acoperiteC)iar daca se pierd mai repede, cimenturile ramase pe fundul fisurilor si al fosetelor sunt suficiente

pentru o protectie indelungata.Cim glass ionomer eli$ereaza fluor o perioada de timp indelungata , mecanism prin care scadesuscepti$ilitatea a tesuturilor aflate in contact.

04=. Car" din$r" cim"n$uril" -lass inm"r d" si-ilar" !r"+in$ "li2"rar" mai masi# d" inid" &lurCele auto sau cele fotopolimeriza$ile. 1 min

autopolimeriza$ile

04>. La c" s" r"&"r sin$a-ma si-ilar"a ca m"$d al$"rna$i# la $"ra!ia clasic / 4 min

entru a respecta principiul profilactic al economiei de su$stanta , pe durata efectuarii cavitatilor si atimpului c)irurgical , dupa regulile lui &lac se recomanda efectuarea de com$inatii intre preparariileclasice ale cavitatiilor si sigilarea restului de santuri si de fosete, neafectate de procesul carios.S-a sta$ilit ca atunci cand avem du$ii in diagnosticarea cariei dentare si , pentru a preveni evolutia eieste recomanda$il sa sigilam.

05?. n c" cns$ TE


42/49

de dezvoltare a atitudinilor pozitive fata de acesta.Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil deviata sanatos,de a crestere a stimei de sine si a calitatii vietii

050. Car" sun$ im!lica(iil" "duca(i"i !"n$ru sn$a$" ca !riri$a$" a ac$i#i$(ilr m"dical" / 1min

"stazi educatia pentru sanatate se consituie intr-o pro$lema prioritara a activ medicale , cu largi

implicatii economice,sociale si politice.

054. Car" sun$ sc!uril" !"n$ru car" "duca(ia !"n$ru sn$a$" s" im!un" / 1 min

-scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos,de crestere a stimei de sine si acalitatii vietii

055. Car" sun$ 2i"c$i#" "duca(i"i !"n$ru sn$a$" %n m"dicina d"n$ar / 5 min

-popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor afectiuni dentare cat si amodalitatilor de prevenire-necesitatea ingri=irii sustinute a organismului,incepand din prima copilarie-intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative,in raport cu $eneficiile lor reduse-invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala,prin care se limiteaza evolutia afectiunilor din sferade activitate stomatologica

056. Educar"a cl"c$i# d c"l" mai 2un" r"+ul$a$". Car" "s$" -ru!a d" #:rs$ la car" "&"c$ul"duca(inal "s$" ma'im / 1 min

-mai ales scolari-grupul tinta fiind indivizii in varsta de *9-* ani

059. Car" sun$ surs"l" d" in&rmar" %n "duca(ia !"n$ru sn$a$" 3i car" sun$ carac$"ris$icil"m"saului $ransmis d" ac"s$" surs" / 4 min

-sursele de informare sunt multiple.sunt impartite astfel/*.surse primare-sunt repr de specialisti/gradat,ei fiind profesorii universitari si cercetatorii indomeniu,apoi medicii dentisti,in primul cand cei din scoli sau in alte tari c)iar medicii deneralisti-pediatri2.surse secundare-sunt repr. de la mass-media la colegii de scoala sau serviciu,implicand aici

educatorii,invatatorii,profesorii si parintii-mesa=ele transmise prin aceste surse tre$uie sa fie sinergice si coordonate

05;. n %n$cmir"a 3i !r"+"n$ar"a unui m"sa !r"#"n$i# car" sun$ r"cmandril" &cu$" d"s!"ciali3$i C" &"l d" ar-um"n$" 3i &rmulri &lsim. /1 min

In prezentarea mesa=ului este recomanda$il sa utilizam argumente si formulari pozitive . ste foarteimportant ca persoana care comunica informatiile sa fie responsa$ila , sa ai$e o formare in domeniul

12


43/49

medical si sa se afle in slu=$a umanitaii. tica discursului se $azeaza pe respectarea audienteiresponsa$ilitatea cunostiintelor despre su$iect, o$iectivitatea informatiei

05=. n !rc"sul d" "ducar" indi#idual s" r"cmand s s" %nc"a! cu un in$"r#iu !rin car"!r&"sinis$ul cns$a$ / 1 min

-in cazul edicatii individuale,recomandarile sunt ca procesul sa inceapa cu un interviu prin care

profesionistul evalueaza nivelul cunostintelor si importanta data de individ practicilor preventiei primare

05>. Prc"sul "duca$i# "&"c$ua$ %n !rac$ica s$ma$l-ic d" c" $r"2ui" s (in cn$* %n !rimulr:nd* 3i cum s" d"s&3ar "l / 0 min

"cest proces educativ va tine cont de varsta si se desfasoara continuu, variat si cu multa diplomatie. Seimpune ca mesa=ul transmis sa fie permanent optimizat si in functie de modificarile aparute in societateade educat.

06?. Car" sun$ c"rin("l" d" r"s!"c$a$* cu sc!ul un"i r"u3i$" ma'im"* a ac(iunii d" "ducar"indi#idual / 4 min

8eusita actiunii de educare individuala poate fi asigurata prin respectarea anumitor cerinte/-distanta la care sta profesionistul fata de pacient tre$uie sa fie de cca. *m,pentru a crea un climat deconfidentialitate-cei doi stau fata in fatampozitie in care expresia fetelor celor doi poate fi reciproc studiata-dialogul se efectueaza intr-o zona a ca$inetului sau intr-o alta incapere,am$ele special amena=ate,si faraca pacientul sa fie asezat in fotoliul dentar-profesionistul tre$uie sa se exprime cu claritate,intr-un voca$ular simplu%recomanda$iul fiind cel folositintr-un ziar popular' si in concordanta cu nivelul educatiei individului

-medicul orienteaza discutia astefl incat sa suscite interesul pacientului-se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterior comentateentru un randament educational maxim,se recomanda ca,dupa etapa de prim contact si deconstientizare si moticare a pacientului,sa urmeze cea a demonstratiilor practice,apoi cea de repetare siconsolidare a cunostintelor acumulare

061. Car" "s$" lim2aul r"cmanda$ a$unci c:nd r"ali+m "ducar"a !aci"n(ilr / 1 min

rofesionistul tre$uie sa se exprime cu claritate , intr-un voca$ular simplu % recomanda$il fiind celfolosit intr-un ziar popular' si in cocordanta cu nivelul de educatie al individului.

060. n cadrul "duca(i"i !"n$ru sn$a$" cum $r"2ui" s &i" m"saul $ransmis / 1 min

Mesa=ul transmis tre$uie sa fie permanent optimizat si in functie de modificarile aparute in societatea deeducat, ultilizam argumente si formulari pozitive.

1:


44/49

064. Car" sun$ &ac$rii cm!l"m"n$ari d" car" $r"2ui" s (in cn$ !r&"sinis$ul %n "la2rar"am"sa"lr "duca(inal" / 4 min

In compunerea mesa=ului educational,profesionistul tre$uie sa tina seama de o serie de factoricomplementari cum ar fi/

-apartenenta sociala a pacientului-atitudinea microgrupurilor sau a grupurilor populationale,fata de o anumita pro$lema-profilul psi)ologic al celor implicati-capacitatea pacientului de a decodifica mesa=ul transmis de a-l integra in practica

065. " c" li!sa d" in$"rs mani&"s$a$ d" unii !aci"n(i cu !ri#ir" la "'!lica(iil" "duca$i#"$r"2ui"sc n$a$" %n &i3a !aci"n$ului / 1 min

7ipsa de interes manifestata de unii pacienti tre$uie consemnata in fisa clinica,prin care specialistulpoate sa se apere ,in cazul in care pacientul il da in =udecata,cerand daune pentru nereusita tratamentelor

efectuate

066. a(i d"&ini(ia clasic a cari"i d"n$ar" 7


45/49

06>. Car" sun$ l"+iunil" car" d"&in"sc "$a!a r"#"r#i2il a !rc"s"lr carias" / 1 min

"par leziuni de su$suprafata,sau in situ si apoi o pata al$a cretoasa.09?. C:$ $im! $r"c"* %n &unc(i" d" #aria$"l" si$ua(ii clinic"* !:n c:nd s" &rm"a+ caria ca#i$ar

sau ir"#"rsi2il 7"#aluar" clinic 3i radil-ic8 / 5 min

ana cand apare caria cavitara adica etapa evolutiva care necesita tratament curativ,trece de o$icei olunga perioada de timp estimata pentru caria localizata pe suprafetele dentare netede la cca 21 luni de la

prima demineralizare sau la E luni pentru cariile agresive,acute.In cazul cariilor localizate pe suprafete interdentare timpul scurs pana cand leziunea devine vizi$ila prinradiotransparenta inregistrata pe radiografiile cu film muscat,este de cca luni sau mai mult.

091. Cariil" %n "$a!a lr r"#"rsi2il !$ s s" #ind"c". a$ri$ crr &ac$ri$ra$am"n$" "s$"!si2il ac"as$ "#lu(i" / 0 min

S-a sta$ilit ca respectivele leziuni se vindeca spontan-prin interventia sistemelor naturale salivare,inprincipal,la care se poate adauga favora$il si instituirea tratamentelor specifice preventiei primare.

090. n c:$ $im! s" !$ #ind"ca 7r"min"rali+a8 l"+iunil" d" cari" inci!i"n$" 7r"#"rsi2il"8 3i car""s$" "&"c$ul "!isad"lr d" scd"r" a !


46/49

096. Car" sun$ ariil" s!"ci&ic" cran"lr d"n$ar" und" d"sc!"rim 2i3nui$ carii d"n$ar" / 5min

In mod o$isnuit intalnim carii dentare in 1 suprafete specifice ale coroanelor dentare si anume/-in zona santurilor si fosetelor coronare.cariile se descopera atat la nivelul suprafetei ocluzale a dintilor

cuspidati cat si la nivelul cingulumului dintilor frontali-in zona suprafetelor coronare netede.#iferentiem cariile de pe suprafetele dentare expuse%v si o' de celeale suprafetelor aproximale-in zona radacinilor,cand este afectat cementul suprafetelor radiculare expuse-cariile secundare sau recurente,situate la interfata dinte- o$turatie.aparitia cariilor secundare repr unmotiv o$iectiv de refacere a o$turatiei.

099. n ca+ul l"+iunii carias" inci!i"n$"* a !"$"i al2" cr"$as" cu c" &ac"m dia-ns$icul di&"n(ial 3icar" "s$" a$i$udin"a clinic / 0 min

In cazul leziunilor de carie incipiente si al petei al$e cretoase,in special diagnosticul diferential se facecu fluoroza dentara $landa,care apare clinic tot ca o pana al$a cretoasa dar care se descopera de regulaincizal sau la nivelul varfului cuspizilor dintilor laterali.In plus constatam la palparea petei al$ecretoase ,ca leziune de carie incipienta,o suprafata rugoasa -se contraindica palpare @in timp ce lapalparea celei din fluoroza suprafata palpata este neteda.

09;.Car" "s$" !rinci!alul micrr-anism car" ini(ia+ !rc"sul caris 3i car" "s$" c"l car"&a#ri+"a+ "#lu(ia lui / 1 min

Streptocucul Mutans este considerat principalul responsa$il al initierii procesului carios

09=.in !unc$ d" #"d"r" micr2il-ic %n c" cns$ !r"#"n(ia !rimar / 0 min

reventia primara se refera la prevenirea transmiterii streptococilor S.mutans intrafamilial si la masurilede prevenire instituite,prin care se incearca sa se o$tina intarzierea transferului lor,de la mama la nou-nascut si la copilul mic.entru colonizare,streptococii au nevoie ,la nivelul cavitatii orale de prezenta unor suprafete dure,la caresa adere.S-a sta$ilit clar ca in relatia nou-nascut si streptococ ,sursele de infectare sunt pers din =ur,careparticipa la ingri=irea copilului,in principal,mama acestuia.Cand la nivelul florei micro$ieneorale a mamei exista o concentrare mare in streptococi S mutans,microorganismul se transmite masix si

contri$uie la cresterea riscului cariogen al copilului in cauza.

09>. nain$" d" a!ari(ia !rimilr din(i %n ca#i$a$" ral S$r"!$ccii mu$ans sun$ !r"+"n(cns$an$ sau nu / 1 min

S-a sta$ilit ca inaintea eruptiei primului dinte temporar,Streptococul S mutans nu reprezinta uncolonizator permanent al cavitatii orale.

1E


47/49

0;?. Clni+ar"a ca#i$(ii ral" cu s$r"!$cci mu$ans s" !rduc" mai al"s %n$r) anumi$ !"riaddu! na3$"r". Car" "s$" ac"as$ !"riad 3i cum s" num"3$" / 0 min

In mod natural,prevalenta streptococilor S mutans creste odata cu inaintarea in varsta a individului,dar sicu numarul suprafetelor dentare erupte.S-a sta$ilit ca este mult mai suscepti$il copilul mic la colonizareacu streptococ mutans,perioada cea mai favora$ila fiind cuprinsa intre lunile *-:* de viata."ceasta

perioada este numita sin acest punct de vedere ,,fereastra infectioasa,,.

0;1. C:nd la 2i"(i 3i &"$" d"sc!"rim ac"la3 -"n$i! al s$r"!$ccilr S. mu$ans ca c"l d" la ac""a3imam la car" s"' #m %nr"-is$ra risc cari-"n 3i cu c:$ mai mar" / 0 min

Copilul preia S.M de la mama prin contacte intime repetate. ;enotipurile de S.M identificate la copiiimici studiati sunt identice cu cele ale propriilor mame, intr-o proportie de ?*F. 7a fete, aceastaspecificitate creste la 66F, iar la $aieti numai 5:F.

0;0. n md nrmal* c:$ r"!r"+in$ s$r"!$ccii 3i lac$2acilii din $$alul micrr-anism"lr!r"+"n$" la ni#"lul &lr"i micr2i"n" din &luidul ral 3i d" la ni#"lul P.. / 1 min

mai putin de *F din totalul microorganismelor prezente in saliva si la nivelul pd.

0;4. Cum s$ril" !r"lun-i$" d" acidi$a$" ral &a#ri+"a+ %mul(ir"a cu !r"cd"r" amicrr-anism"lr aciduric"* s$udiil" ara$ c #m %n$:lni %n !rinci!al* 3i S$r"!$cci mu$ans car"s" !$ %nmul(i 3i !r"+in$ ac$i#i$a$" m"$a2lic 3i la anumi$" !


48/49

0;;. P" c" s" &cali+"a+ in$"r#"n(ii" !r"#"n("i $"r(iar" / 1 min

se focalizeaza pe stoparea evolutiei procesului carios incipient, o$tinuta prin initierea terapieiremineralizante. e aceasta cale se incearca vindecarea leziunilor reversi$ile existente.

0;=. Car" "s$" rlul !r"+"n("i r"("l"i d" smal( i!min"rali+a$ d" la ni#"lul lui/ 0 min

C)iar daca smaltul este cel mai dur, el prezinta un grad de porozitate. orozitatea este data de reteaua lui)ipomineralizata care formeaza canale de difuzare, ce-I permit sa fie permea$il in am$ele sensuri, pentruo serie de molecule mici sau pentru diferiti ioni anorganici.

0;>. P"rm"a2ili$a$"a smal(ului %n am2"l" s"nsuri !r"su!un" $r"c"r"a unr !ar$icul". n c:$ $im!$ra#"rs"a+ idul radiac$i# 3i mlacula d" a! s$ruc$uril" dur" d"n$ar" / 0 min

Iodul radioactive stra$ate dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa dentara si este detectat in tiro

Subiecte Preventie Final

Documents

Transcript of Subiecte Preventie Final