ASEPSIE SI ATISEPSIE

PAGE12

LEZIUNILE DENTARE

1. Clasificarea leziunilor dentare necarioase.

a) defecte ereditare :

- hipoplazie de smalt

- amelogenesis imperfecta

- dentinogenesis imperfecta

- dens. eragenatus

b) uzura dd :

- eroziune

- abraziune cervicala

- atritie

- abfractie

c) discromii :

- endogene

- exogene

d) traumatismele dd

2. Uzura dentara.

- modificari morfologice corono-radiculare prin pierdere lenta, progresiva, de substanta dura dentara

- cauzele sunt diferite fata de cele ale proceselor carioase sau leziunilor traumatice

- poate fi consecinta evolutiei fiziologice in timp, dar frecventa este provocata de o serie de cauze patologice. Pentru :

* eroziune : solubilitatea acida exo/endogena* atritie : uzura suprafetelor in contacte dendo-dentar directe fara interpozitia alimentelor sau fara interventia altor factori exogeni

* abraziune : uzura prin frictiunea oricarui corp extern exercitata asupra dd care sunt implicati in incizie, triturare, prindere sau tinerea unor obiecte (sunt incluse si manopere de igienizare prin periaj dentar)3. Eroziunea dentara.

- factori exogeni :

a) dieta : acizi (citric, acetic,carbonic)

b) abilitati profesionale (mediul cu concentratie mare de acizi)

c)poluare

- factori endogeni :

a) afectiuni digestive : hernia hiatala, ulcer peptic, indigestiile cronice

b) afectiuni neuropsihice : anorexia, bulimia

c) alcoolismul cronic

d) dureri fiziologice asociate sarcinii

e) regurgitatii voluntare

4. Atritia dentara.

- uzura mecanica a suprafetelor implicate

- depinde de : intensitatea fortelor exercitate; calitatea structurii dure dentare; durata actiunii respective

a) ocluzala/ incizala :

zone de uzura ca o suprafata aplatizata sau usor adancite, circumscrise de margini bine determinate

aceste fatete corespund cu exactitate suprafetelor atritionale de la nivelul antagonistilor

b) interproximala : -> apare la nivelul ariilor de contact de pe fetele proximale ale dd adiacenti prin frictiuni consecutive deplasarilor dd cauzate de forte ocluzale sau de alta natura (M3)

5. Abraziunea si abfractia dentara.

- intereseaza fata vestibulara, mai ales in zona cervicala

* leziuni discoidale/ lenticulare (sub forma de farfurie, excavari cu extindere mare in smalt si o profunzime mai redusa, descriind un planseu concav si relativ uniform)

* leziuni cuneiforme (in forma de V) - santuri cu orientare M-D care au o largime mai redusa si mai bine delimitata, iar adancimea leziunii este mai mare => o incizura al carei fund e ascutit si relativ net. Este strict localizata la nivel cervical (sub colet)

* consecutiva in mod frecvent si repetat a unui grup de dd (min 2-3 dd) pt aprecierea, tinerea sau sectionarea unor obiecte. -> activitati profesionale sau existenta ticurilor; -> strict local la nivelul grupului de dd respectiv, evolutiv este ft marcata si apare doar pe ... nu stiu ce, habar n-am ce scrie acolo !

O zona de abraziune spre deosebire de fateta de atritie, nu prezinta margini in totalitate bine definite si nete; ea tinde sa rotunjasca vf cuspidiene, marginile ocluzale sau incizale.

Suprafata abrazata capata un aspect adancit excavat, poate ajunge la denudarea dentinei.

* ocluzala - se produc modificarea reliefului cuspidian (vf cuspizii activi - palatinali max, vestibulari mand), a santurilor, fosetelor de sprijin si pe pantele cuspidiene

Abfractia - leziune de tip cuneiform, consecutive unor traume ocluzale.

6. Discromiile dentare endogene (enumerare).a) dentinogeneza imperfecta - albastru-cenusiu deschis, brun inchis

b) amelogeneza imperfecta : alb opac - galbui

c) depozite de dentina secundara (senescenta), tertiara (de reactie)

d) necroza pulpara bruna sau gri opac

e) continutul camerei pulpare (uneori in pulpite cronice, gangrena)

f) Granulom Palazzi - pulpa a ros tesutul dentar (coloratie rozalie-rosiatica)

g) Discromia tetraciclinica

h) Fluoroza

7. Discromiile dentare din anomaliile de structura.

Amelogeneza imperfecta

- este o afectiune cu caracter genetic, poate fi transmisa atat recesiv cat si dominant

- apare la dentitia temporara

- dintii prezinta o culoare alb - cretos, uneori cafenie

- reprezinta un defect de maturizare, de inglobare a calciului in structura smaltului

- se poate rezolva prin aplicarea unor fatete sau acoperirea dintilor cu coroane dentare

Dentinogeneza imperfecta

- este o afectiune cu caracter genetic, transmisa recesiv

- apare in special la dentitia temporara

- dintii prezinta o coloratie care variaza de la maro - roscat la gri - opalescent

Hipoplazia adamantina

- este o modificare de culoare a dintilor ca urmare a unei traume sau unei infectii la nivelul germenului dentar

- apare la dentitia deciduala

Discromii dentare determinate de mineralizarea secundara. Survin dupa contuzii sau subluxatii dentare si, ca urmare a obliterarii camerei pulpare si a canaliculelor dentinare, pot sa reduca sau sa suprime transluciditatea dintelui, dandu-i o culoare galben-bruna.

8. Discromia tetraciclinica.Depinde de :

- doza de antibiotic administrata

- durata tratamentului

- tipul de derivat tetraciclinic utilizat

- intervalul de dezvoltare al copilului la care a fost administrat

Mecanismul de aparitie al coloratiei tetraciclinice se crede ca este o reactie de chelare a ionilor de calciu de la suprafata structurii hidroxiapatitei n curs de mineralizare. Tetraciclina nu este acumulata decat partial in smalt. Dd permanenti ant sufera un pr de pigmentare in urma tratam cu tatraciclina efectuate la varste cuprinse intre 3-7 ani, iar tipul alterarii culorii depinde de doza de antibiotic administrata si depinde de derivatii de tetraciclina utilizati.

Clasificare :

* clasa I - coloratie galbena, gri sau bruna, relativ uniforma pe toata suprafata colorata

* clasa II - coloratie intensa a zonelor afectate, relativ uniforma, dar nu prezinta caracteristici de dispunere in banda

* clasa III - dispuneri orizontale caracteristice; coloratie neregulata, gri inchis sau albastra neuniforma, cu aspect de benzi diferentiate

* clasa IV - coloratie foarte intensa, foarte saturata, in benzi sau plaje neuniforme, galben inchis, brun cenusiu, exceptional violet inchis

9. Fluoroza.

- frecvent local, langa vf cuspidian sau marginea incizala

- apar daca in primii ani d viata copilul ingereaza o concentratie de fluor de peste 1mg/L de apa

- smaltul dd apare pestrit,marmorat, cu aspect "mancat de molii", din cauza interferarii fluorului in procesul de calcifiere a matricei smaltului dd permanenti. Aceasta det o maturare incompleta a smaltului, care devine poros si opac

- coloratia se limiteaza la smalt, este bilaterala si bimaxilara.

- forme :

a) simpla - coloratie galbuie/bruna asociata cu linie fina transversala sau mici zone alb opace

b) moderata - opaca - pete galben-gri-brune asociate cu zone alb-opace, iar suprafata smaltului e neregulata

c) severa cu porozitati - dd au un smalt poros si friabil care se poate desprinde pe bucati sau parcelar de pe dentina subiacenta (prezinta acelas tip de modificare coloristica ca la forma moderata)

10. Discromiile dentare exogene clasificare dupa factorii cauzali.1. margini cromogene (bacterii)

2. coloratii alimentare si impregnari cu nicotina

3. modificari induse de materiale utilizate in tratamentul dentar

4. date de substante medicamentoase

5. factori poluanti de mediu

6. depozite de tartru sau consecutiv igienei deficitare

7. modificari induse de existenta pr carioase simple sau complicate

11. Discromii extrinseci produse de coloranti naturali sau alimentari.

coloratie albastru-violet sau neagra : cirese negre, afine

coloratie rosu-purpuriu : mure,zmeura,sfecla rosie

coloratie bruna : cafea, ceai, coca-cola

coloratie galben-rosiatica : condimente precum piper rosu, sofran, boia

coloratie galben-brun-neagra : tutun (fumatori, cunoscatori de tabac)12. Discromii extrinseci produse de materiale utilizate in tratamentele dentare.

- obturatie coronara : amalgam de Ag - albastru-gri cenusiu/negru

- obturatie radiculara : bachelite - coloratie brun-roscat, iodoform, con Ag

- nitrat de Ag precipitat negru pe suprafata dentinara (datorita ionilor de Ag)

- eugenol, crezol, fenoli, derivati de iod, compusi cu fier

13. Discromii extrinseci produse de substante medicamentoase.

* coloratie buna (ireversibila) : Sn (fluorura de Sn)

* coloratie galben-bruna : solutii antiseptice (clorhexidina)

* coloratie verzui-portocalie-rosiatica : antiseptice cu Hg (mercurocrom, mertiolat)

* coloratie violeta - permanganat de K

14. Discromii extrinseci produse de factori poluanti de mediu.

- compusi chimici din pulberi, aerosoli sau fumul indus pot determina aparitia de depozite colorate pe dinti- coloratie neagra : Fe, Mg, Ag

- coloratie bruna : Cu, I, Br

- coloratie gri-cenusiu : Hg, Pb

15. Traumatismele dentare.- fisura coronara - intereseaza doar smaltul, fara pierdere de substanta dura dentara

- fractura coronara nepenetranta/necomplicata care nu expune pulpa dentara sau nu produce deschiderea camerei pulpare

- fractura coronara penetranta/complicata cu expunerea pulpei dentare sau deschiderea camerei pulpare. Poate fi simpla de smalt sau simpla de smalt si de dentina. Poate aparea in urmatoarele situatii :

* dd vitali

* dd cu pulpa necrotica/gangrena pulpara simpla sau complicata netratata

* dd devitali cu tratament endodontic si cu restaurare coronara16. Clasificarea leziunilor carioase simple dupa tip, localizare si progresie.

- dupa tip - asociate unor restaurari (carie marginala, recidiva de carie)

* primare

* secundare

- dupa localizare - la nivel

* coronar: santuri si fisuri de pe suprafata ocluzala, V, O. Suprafata neteda a fetelor: V, O, M, D

* radicular : carii de radacina

* asocieri ale celor doua teritorii

- din punct de vedere al progresiei :

* necavitare

* cavitare - cu pierdere variabila de subst

* procese carioase initiale sau avansate

* procese carioase rampante (cu evolutie f rapida si simultana pe mai multi dd)

* procese carioase active care pot fi lente sau rapide

* procese carioase stationare sau oprite in evolutie - neevolutia procesului carios fara interventia medicului

* carie oculte sau dentinare la care smaltul macroscopic este integru, putand prezenta zone de demineralizare locale, dar difera aparitia caviatii, in timp ce dentina radiologic prezinta zone mari de demineralizare care pot ajunge pana in vecinatate. Procesul carios actioneaza pe V, D, C sau pe combinatia acestora.

Forme complicate : afectiuni pulpare, necroza + gangrena, afectiuni periapicale17. Clasificarea leziunilor carioase simple dupa optiunea de tratament si evolutie.

- optiunea de tratament :

* beneficiaza de tratament profilactic - leziuni necavitare

* beneficiaza de tratament restaurator - leziuni cavitare

* nu necesita o asistenta activa, ci doar o monitorizare - leziuno stationare

- evolutia procesului carios :

* favorabil - daca sunt tratae la timp

* complicatii imediate : inflamatii pulpare acute/cronice; gangrena puplara simpla/complicata tardive : extractia dd cu tulburari masticatorii, fizionomice, fonatie, ocluzie, intretinere

la distanta : focare de infectie; tulburari ATM consecutiv procesului carios METODE DE DETECTIE A LEZIUNILOR DENTARE

117. Clasificarea metodelor diagnostice clinice.

Dg clinic al CS se pune in urma ex clinic subiectiv si obiectiv.

Examenul subiectiv :

- modificari de culoare

- durere

- lipsa de subst dura dentara

- sangererari ale papilei interdentare

- leziuni la nivelul mucoasei : jugale, labiale, linguale

Examenul obiectiv :

- lipsa de subst dura dentara

- modificarea de culoare

- uneori leziuni ulcerative ale marginilor limbii sau mucoasei jugale

- papila interdentara tumefiata, rosie violacee, sangeranda la atingerea cu sonda

- sensibilitate la palparea cu sonda

- pierderea de subst dura dentara - intinderea si profunzimea acesteia

- camera pulpara

- se mai pot observa : eventuale leziuni ale mucoasei jugale, linguale, labiale

Examene complementare

- teste de vitalitate

- percutia in ax

- examen radiologic

- semnul firului de matase

- in cazuri exceptionale : foraj explorator

118. Caracteristicile unui test diagnostic ideal.

- noninvaziv

- realist, obiectiv

- rapid

- senzitiv si specific

- sa furnizeze date simple, certe si direct corelabile cu evolutia biologica ala nivelul structurii investigate

- usor de utilizat de catre clinician, suportabil de catre pacient

- acceptabil si eficient raportat la pret

- sa nu necesite o dotare tehnica deosebita

119. Metoda diagnostica vizual tactila.

- directa - oglinda, lumina, sondare usoara

Utila pt leziuni dentare carioasa si necarioase.

Modern - sistemul european de examinare : examinare vizuala detaliata dupa o curatare a dd in prealabil, periaj, utilizarea atei dentare inclusiv detartraj daca este necesar si uscare cu aer comprimat. Dureaza 10 min. Detecteaza in plus:

- cavitatia si apreciaza gradul de pe fetele de unde exista acces direct;

- certifica existenta cariilor marginale fara pierdere importanta de substanta

Sondarea a fost criticata deoarece :

* poate produce transferul de microorganisme cariogenice de la zonele infectate la zonele neinfectate

* poate traumatiza ireversibil leziunile necavitare potential remineralizabile din smalt si dentina

* nu are o acuratete diagnostica mai mare decat inspectia in cazul fisurilor ocluzale si ale suprafetelor proximale posterioare

120. Metoda diagnostica vizual tactila cu separarea temporara a dintilor.

- se adreseaza leziunilor suprafetelor proximale la dd frontali sau laterali

- ofera vizibilitatea directa si acces pt aplicarea metodei vizuale si metodei vizual-tactila

- permit o evaluare mai corecta a tipului de leziune (coloratie, aspect al suprafetei) sau o dradului de cavitatie (localizare, adancime, intindere)

- rapida - cu separator Ivory la dd frontali

- lenta - foloseste un inel elastomeric, care se introduce vertical in spatiul interdentar de investigat si se lasa 3 zile la PM si 5 zile la M. Inelul are grosimi/diametre diferite pt PM/M.

121. Camera intraorala. Avantaje pentru medic si pacient.

- un instrument usor de manuit perfect adaptat caracteristicilor spatiale ale cavitatii bucale

- permite implicarea directa a pacientului la luarea deciziei

- posibila modificare a atitudinii sale negative fata de planul de tratament propus de medic

- medicul * permite vizualizarea pe ecran a situatiei reale a zonei care necesita tratament

* ofera informatii rapide asupra posibilitatilor reale de tratament

* amelioreaza vizibilitatea asupra campului operator

* are avantajul lucrului din spate si dreapta pacientului

*++ marirea imaginii, posibila pe ecran, permite vizibilitatea unor zone putin/deloc accesibile vederii directe

122. Metoda diagnostica endoscopica.

Metoda endoscopica sau EndOSCOPE :

- pt detectiea proceselor carioase primare si secundare proximale, subgingivale, a adaptarii marginale a restaurarilor-obturatii, incrustatii, microproteze

Metoda utilizeaza un microsistem video intraoral special dezvoltat permite o vizualizare a suprafetelor dentare greu accesibile vederii directe

- 5 tipo dimensiuni (lungime si grosime si angulatie a piesei de mana)

- marire a imaginii de 24-48x si iluminare intensa a campului investigat

- posibilitatea de irigare a zonei care indeparteaza resturile alimentare

Metoda este accesibila pt depistarea leziunilor in smalt, dar nu a celor in dentina123. Markerii coloranti. Caracteristici.

- colorantii detectori de carie (estetica)

Variantele moderne de depistare a pr carioase incipiente utilizeaza markeri fluorescenti ce se dovedesc a fi mult mai eficienti.

Corelarea intensitatii fluorescentei cu gradul de demineralizare (prin spectroscopie comparativa) ajuta la luarea unei decizii terapeutice in anumite situatii clinice.

- accesul vizual direct limitat

- peretii interni ai preparatiilor distale tip - tunel, galerie

Detectorii de carie, ca metoda singulara, sunt putin indicati in depistarea pr carioase incipiente la nivelul smaltului; directia principala in care acestia isi gasesc utilitatea o reprezinta aprecierea gradului de afectare a dentinei prin corelarea cu intensitatea colorarii, fara a da informatii certe asupra gradului de colonizare microbiana.

124. DIFOTI.

- detectarea pr carioase primare necavitare, cavitare incipiente si manifeste si secundare carii marginale cu localizare ocluzala sau proximala

- evaluarea celorlalte leziuni necarioase cu pierdere/nu substanta uitilizeaza lumina alba

- poate indica prezenta pr carioase incipiente inainte de a putea fi detectate radiologic, precum si fracturile si fisurile incipiente de pe toate fetele.

Piesa de mana de unica folosinta :

pt suprafetele proximale se aplica peste dinti permitand luminii sa treaca prin suprafata sa strabata dintele sis a fie captata pe suprafata opusa de catre un sensor digital piesa pt suprafata O ilumineaza dintele sub unghiuri variate dinspre V sau O iar lumina rezultata este analizata dpdv energetic la emergenta de pe suprafata ocluzala.Caracteristici :

utilizeaza radiatie luminoasa alba, a carei lungime de unda nu reprezinta un potential risc pentru medic si pacient

ajuta la depistarea pr carioase incipiente necavitare

reduce perioada de tratament si preturile de cost

asigura imagini in timp real in cadrul etapei de exereza a dentinei alterate

monitorizeaza eficacitatea tratamentului si corectitudinea aplicarii materialelor restauratorii

arata efectele abraziunii dentare

Rezultatele metodei comparative cu Rx :

suprafete netede Dif 41% - Rx 4%

suprafete ocluzale Dif 80% - Rx 20%

suprafere proximale Dif 69% - Rx 31%

125. ECM.

- masoara rezistenta electrica globala

- limitat la supraf ocluzale si la cele verticale libere

- nu pe supraf aproximale decat daca exista spatiu fizic de acces pt aplicarea corespunzatoare a electrodului activ

- foloseste curent alternativ cu frecventa fixa det rezistenta dintelui la curent

- mod de functionare : zona specifica prin flux de aer care usuca suprafata dintelui

suprafata specifica prin mediu de contact

- util ca test la pacientii cu incidenta ocluzala mai mare decat cea proximala

- determinarile sunt superioare FOTI si metodei vizuale in predictia aparitiei cariilor ocluzale

- necesita calibrare individuala

- monitorizarea constantelor electrice ale dintelui tratat serveste ca indicator indirect in aprecierea reusitei terapeutice :

in varianta remineralizarii leziunilor incipiente valorile electrice masurate se apropie de valorile etalon det pt un dinte sanatos

continuarea evolutiei pr carios va fi semnalata prin marirea gradientului electric fata de etalon

Dezavantaje :

aparatura necesara costisitoare

tehnica pretentioasa

subiectivitatea interpretarii rezultatelor

lipsa de corelatii intre gradul de demineralizare a tesuturilor dentare si valorile rezistivitatii electrice

126. ACIST. spectroscopia impedantei curentului alternativ aproximal, ocluzal, suprafete verticale

utilizeaza rezistenta electrica masurata la o sarcina electrica data ca etalon in depistarea existentei unui proces carios prin analiza frecventelor curentului electriv ce trece pe un dinte

este de 2 ori mai precisa decat ECM si depisteaza afectarea structurilor dentare in stadiile incipiente cand este posibila instituirea unui tratament minimal invaziv.

Rezultate de 100% la leziuni necavitare in smalt

127. Factorii care afecteaza masuratorile electrice. Porozitatea tesutului naturala variaza spre diminuarea la 15-18 luni post eruptie; aspect notabil la dd permanenti tineri (M2); vol, adancimea, gradul de complexitate 3D; fisuri sau microfracturi; influentata de gradul de maturare, fluorizare si hipomineralizare.

Suprafata contactului electric det tipul de electrod utilizat contact punctiform/ de suprafata care pot da valori diferite. Este necesara etalonarea pt PM si M.

Grosimea tesutului la nivelul fisurilor, santurilor si gropitelor valorile sunt mai mici decat alte zone ale dd; este necesara etalonarea pt PM si M

Nivelul de hidratare al tesutului smaltul trebuie uscat inainte de determinare si trebuie aplicat un mediu de contact pasta de dinti, gel dentar

Temperatura afecteaza liniar proportional determinarile. Examinarea trebuie facuta la temperatura cavitatii bucale relativ normala

Concentratia de ion a fluidului inter-prismatic nu se determina dupa mese bogate in carbohidrate

128. Diagnodent corelatii cu indicatia terapeutica.

Metoda reproductibila care poate detecta si monitoriza leziunile incipiente ocluzale in smalt, adanci de pana la 400nm.

Dpdv al tipului de tratament :

0-13 nu este necesar tratament stomatologic

14-20 este necesar tratament preventiv

21-29 tratament preventiv sau operativ, in functie de riscul de carie al pacientului

Peste 30 tratament operativ obligatoriu, asociat masurilor preventive

Aprecierea gradului de afectare dentinara, fluorescenta dentinei fiind astefel apreciata ca un indicator mult mai sensibil si eficient al evolutiei ulterioare a pr carioase incipiente, completata cu alte metode complementare de dg aplicabile in aceste situatii clinice (markeri detectori de carie) comparativ cu metodele vizuale si Rx.

129. Enumerati metodele diagnostice pentru detectia leziunilor carioase proximale.

Proximal :

De electie : Rx digital, Rx simplu, LCD(metoda radiografica asistata de computer = Logicon Caries Detector), US

Aplicabila : DiFoti, QLF(diagnodent), ACIST

Neaplicabila : vizuala si tactila

Aplicabila dupa separare temporara : vizuala, videoscopie

130. Enumerati metodele diagnostice pentru detectia leziunilor carioase ocluzale.

Ocluzal :

De electie : QLF, DiFoti, ECM Aplicabila : vizuala, Rx digital, Rx simplu Neaplicabila (neindicata) : vizuala si tactila 131. Enumerati metodele diagnostice pentru detectia leziunilor carioase pe fete verticale.

Fetele verticale :

De electie : vizuala si tactila

Aplicabila : Foti, DiFoti, QLF, ECM, US

Neaplicabila : Rx digital, Rx simplu

132. Enumerati metodele diagnostice pentru detectia leziunilor carioase radiculare.

Carii de radacina :

De electie : vizuala si tactila, Videoscopia

Aplicabila : DiFoti, QLF, ECM

Neaplicabila : Rx digitala, Rx simplu

133. Enumerati metodele diagnostice pentru detectia leziunilor carioase secundare: carie marginala si recidiva de carie.

Recidive de carie :

Marginala : difuzia luminii, QLF, electrice EIS

Secundara : RX

134. Anatomia radiologica a structurilor dentare coronare.

Smaltul coronar :

- zona cu albul cel mai intens

se subtiaza progresiv spre jonctiunea cu cementul, avand un aspect ascutit in sens apical

Dentina coronara :

Zona din interiorul smaltului coronar, cu o nuanta de alb mai putin intensa

Camera pulpara :

Portiunea de radiotransparenta care ocupa centrul coroanei

Are o tenta de cenusiu-inchis

In conditii normale, contururile periferice ale camerei pulpare si ale coroanei sunt nete

Demineralizarea straturilor dentare trebuie sa fie 30% pt ca o leziune sa fie vizibila RX.

Imaginea evidentiaza mai greu sau deloc leziunile incipiente

135. Factorii care influenteaza capacitatea de detectie radiologica a leziunilor dentare. Subiectivismul si gradul de pregatire al examinatorului

Calitatea imaginii RX

Conditiile de examinare

136. Indexul radiologic al cariilor proximale.

I = Incipient (stadiul I) = smalt extern M = Moderat (stadiul II) = smalt intern A = Avansat (stadiul III) = dentina ext S = Sever (stadiul IV) = dentina int spre CP137. Aspectul radiologic al cariei proximale in smalt stadiu incipient. Radiotransparenta cenusie, discreta

Forma aproximativ semilunara, ca o ancosa

Contururi sterse

Portiunea bombata orientata spre JSD

In smaltul extern

Se mai numeste stadiul I (i)

138. Aspectul radiologic al cariei proximale in smalt stadiu avansat. In smalt si dentina ext

2 triunghiuri radiotransparente, unul mai redus in smalt si unul mai extins in dentina

In smalt : baza la nivelul limitei aproximale a smaltului integru si varful spre JSD

In dentina : baza spre JSD si vf spre camera pulpara, in grosimea ext a dentinei

Stadiu avansat sau stadiul III (a)

139. Aspectul radiologic al cariei proximale in smalt si dentina externa. Radiotransparenta se apropie mult de camera pulpara Radiotransparenta mare Forme atipice In int a dentinei Stadiu sever sau stadiul IV (s)140. Aspectul radiologic al cariei proximale in smalt si dentina interna. Radiotransparenta triunghiulara, cu unghiurile rotunjite, cu baza larga spre suprafata dintelui si varful spre JSD Se intinde in int a smaltului Stadiu moderat sau stadiul II (m)141. Aspecte radiologice ale cariei dentare simple la nivel ocluzal. In smalt : In majoritatea cazurilor un se poate stabili un radiodiagnostic precoce Leziunile din santuri si gropite sunt mascate RX de grosimea smaltului cuspizilor In smalt + dentina : Radiotransparenta cu aspect semilunar sau ovalar, in pierderi mari de substanta dura dentara Margini sterse Extinse spre camera pulpara142. Aspecte radiologice ale cariei dentare simple la nivelul fetelor vestibulare/orale.

Doar in stadii cu interesare mare a dentinei

Carii mici : radiotransparenta rotunda

Carii mari : radiotransparenta ovalara / semilunara

143. Aspecte radiologice ale cariei dentare simple la nivelul coletului.

Aspect de farfurie datorita extinderii in suprafata + profunzime reduse in faza incipienta Radiotransparenta de profunzime moderata; situata imediat spre limita apicala Dg diferential datorita fenomenului de burn-out (o innegrire, o valoare cenusiu-inchis la colet) = dg fals de carie simpla la colet Coletul prezinta ingustarea caracteristica 144. Aspecte radiologice ale recidivei de carie.

Zona radiotransparenta semilunara sau curbilinie, de dimensiuni mici, intre obturatie si dentina subiacenta Limita de trecere spre obturatie neta

Limita de trecere spre dentina stearsa, pierduta in intensitate.

145. Aspecte radiologice ale cariei secundare marginale.

Radiotransparenta de dimensiuni variabile

Localizata la marginea obturatiei

La limita cu materialul de obturatie, contururile sunt nete

In rest contururi sterse

146. Aspecte radiologice ale materialelor de restaurare coronara.147. Caracteristici grup risc scazut la carie.

Fara leziuni cavitare Poate avea pete intacte (netede, lucioase) Niveluri de SM scazute Dieta normala, niveluri de zaharuri reduse Niveluri salivare normale Indici DMF mici148. Caracteristici grup risc moderat la carie.

Fara leziuni cavitare Poate avea leziuni active pete albe (cretoase,aspre)

Niveluri de SM ridicate

Niveluri de zaharuri moderate

Niveluri salivare normale sau reduse

Indici DMF medii

149. Caracteristici grup risc ridicat la carie.

Una sau mai multe leziuni carioase cavitare

Poate avea leziuni tip pete albe (active sau inactive)

Nivelurile de SM sunt foarte ridicate

Consum mare de zaharuri

Niveluri salivare reduse (xerostomia)

150. Caracteristici grup risc foarte ridicat la carie.151. Diagnosticul leziunilor carioase necavitare din santuri si gropite.

Dg este dificil; ele pot scapa unui examen clinic sumar, superficial. La un examen clinic minutios, intr-un prim stadiu se poate observa o usoara modificare de transluciditate a smalului, evidenta dupa o uscare prelungita a suprafetei dentare. Acest stadiu corespunde absentei demineralizarii smaltului sau este o demineralizare de inceput. Ex Rx nu pune in evidenta nici o modificare.

Dg se pune pe prezenta opacitatii si/sau colorarii suprafetei dentare, greu de observat pe dintele umed, dar usor de evidentiat pe dintele uscat. Smaltul apare opac, alb, dur si lucios atunci cand este o carie cu evolutie rapida si de culoare galben-bruna la o carie cu evolutie lenta sau stationara. Culoare alba-opaca evidenta pe un dinte uscat denota existenta unei demineralizari in jumatatea externa a smaltului pe cand aparitia sa pe un dinte umed demonstreaza ca demineralizarea a depasit jumatatea externa a smaltului ea fiind prezenta in jumatatea interna a acestuia si eventual si in dentina. Utilizarea tehnicii de palpare cu sonda dentara nu este indicata. Radiografia nu este nici ea edificatoare. Este necesara urmarirea radiologica seriata efectuata la intervale de timp de la 3-12 luni.

152. Diagnosticul leziunilor carioase cavitare din santuri si gropite.

Leziune microcavitara de suprafata, situata in zonele de smalt opac sau colorat asociate cu culoarea cenusie data de prezenta dentinei subiacente demineralizate si alterate care este prezenta in externa a dentinei. Se remarca scleroasa caracterizata prin prezenta unei hipermineralizari a dentinei si o apozitie de dentina de iritatie la nivelul tesutului pulpar. Radiologic se observa o radiotransparenta in medie a smaltului.

Leziune cavitara de talie medie in dentina fara subminarea cuspizilor, cu expunerea dentinei. Dentina alterata este prezenta si poate fi palpata cu sonda. Demineralizarea intereseaza medie a dentinei si este vizibila radiologic.

Leziune cavitara ce se intinde pana in profunda a dentinei si poate submina. Dg in acest stadiu este usor de pus, lipsa de substanta dura dentinara si prezenta dentinei alterate fiind evidente; radiotransparenta in zona circumpulpara a dentinei

Leziunea cavitara se intinde in zona dentinei circumpulpare si poate duce la distrugerea partiala a cuspizilor. Netratata aceasta evolueaza spre deschiderea camerei pulpare si aparitia inflamatiei pulpare.

153. Diagnosticul leziunilor carioase pe suprafetele proximale.

Dg este dificil datorita contactului cu dd vecini care limiteaza accesul la inspectie Datorite localizarii se descopera relativ tarziu, atunci cand procesul a depsit smaltul si a atins dentina Poate aparea modificarea culorii crestei marginale corespunzatoare

Pt examinarea atenta este necesara separarea dd prin diferite metode

Creerea spatiului de circa 1mm va permite vizualizarea zonei

Se pot folosi pt examinare fibre optice sau alte surse de lumina (diafanoscopie)

La dd frontali leziunea carioasa este evidenta la simpla inspectie sau prin diafanoscopie, observandu-se modificarea de culoare

La pacientii cu cariosusceptibilitate scazuta poate suferi un pr de stagnare => leziuni inactive. Acestea apar sub forma de pete usor colorate sau maronii, dure, frecvent intalnite la dd ce au pierdut contactul cu d vecin.

Examenul radiologic pune in evidenta imagini care subestimeaza importanta leziunii. Acest lucru face necesar un examen radiologic seriat la 3-12 luni distanta , cu identificarea cantitativa si calitativa a demineralizarilor si estimarea vitezei de progresie a cariei dentare.

154. Diagnosticul leziunilor carioase la nivel radicular.

Leziune superficiala ; mai putin de 2 mm adancime , uneori necavitara, neteda, moale, modificata de culoare Caracterizata prin distructia cementului si penetrarea dentinei Forma incipienta necavitara are o suprafata neteda, dar prezinta o culoare maro-inchis sau maro-deschis Forma cavitara superficiala; suprafata cementului este moale, neregulata, opaca si la palparea cu sonda se observa un defect de suprafata cu o adancime de mai putin de 0,5 mm. Prezinta o culoare variabila pana la maro inchis. Cavitate de adancime medie are suprafata moale, cu adancime mai mare de 0,5 mm, fara semne de suferinta pulpara Cavitate profunda cu implicatia pulpei dentare radiculare; cu o coloratie variabila de la galbui la maro-inchisLeziunile pot fi :

Active galbui sau maro deschis; acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale Inactive maro-inchis pana la negru; suprafata neteda, lucioasa, dura155. Examenul obiectiv al cariei simple dentare.

Pune in evidenta la inspectie :

Lipsa de subst dura dentara mai mult sau mai putin intinsa

Modificarea de culoare de la alb cretos la brun cenusiu

Leziuni ulcerative ale marginilor limbii sau mucoasei jugale localizate indreptul dintelui respectiv

Papila interdentara tumefiata, rosie violacee, sangerand la atingere cu sonda sau cu mijloace uzuale sau suplimentare de igiena orala

Prezenta dentinei alterate in interiorul cavitatii

Sensibilitate la palparea cu sonda

Pierderea de substanta dura dentara intinderea in suprafata si in profunzime a acesteia

Camera pulpara e inchisa si un exista semne de suferinta pulpara

Eventuale leziuni ale mucoasei jugale, linguale, labiale

156. Examenul subiectiv al cariei simple dentare.

Pacientul poate relata :

Prezenta modificarilor de culoare. Acestea pot fi pete albe cretoase, coloratie cenusie sau marmoratii galben brune.

Durere la excitanti termici (rece) si chimici (dulce, acru, sarat), ce dispare o data cu indepartarea excitantului. Durerea este provocata, nu exista durere spontana.

Lipsa de substanta dura dentara cu retentia resturilor de alimente, care vor determina aparitia halenei fetide

Sangerarea papilei interdentare la periaj, fie in timpul masticatiei Leziuni le nivelul mucoasei labiale, jugale, linguale produse de marginile taioase ale cavit carioase157. Caracterele durerii.

1. debut : ziua / noaptea

2. caracter spontan / provocat de agenti fizici (rece, cald), chimici (acru, dulce), mecanici

(presiune, percutie)

3. frecventa : cat de des apare stimulul

4. intensitatea : durere puternica, cu caracter pulsatil / (ca un junghi)

5. durata : continua / intermitenta

6. localizata / iradiata si unde iradiaza

7. la ce dispare si pentru cat timp

158. Diagnosticul pozitiv de carie simpla dentara.a) durere provocata de excitanti fizici, chimici, care dispare o data cu excitantulb) modificare de culoare (pata alba cretoasa, marmoratie)c) pierdere de substanta dura dentarad) prezenta dentinei alteratee) sensibilitate la palparea cu sonda pe peretele pulpar sau parapulparf) camera pulpara inchisag) teste de vitalitate (+)h) percutia in ax (-)159. Diagnosticul diferential de carie simpla dentara.

I. leziuni necarioase cu/fara pierdere de substanta :

lipsa dentinei alterate

caracterul leziunii interesare uni/polidentara

datele obtinute din examenul subiectiv privind etiologia

existenta dd integri foarte frecventa (discromii)

II. hiperestezia dentinara :

durere cu caracter afectiv deosebit

apare la palparea zonelor afectate sau la periaj, masticatie, alte etiologi

III. hiperemie preinflamatorie :

toate semnele de CS + durere provocata care dureaza 10-15 min dupa indepartarea excitantului

IV. gangrena pulpara :

teste de vitalitate negative

camera pulpara deschida

carie profunda

V. pulpite cronice inchise propriu-zise :

prin foraj explorator => pulpa prezinta hipoexcitabilitate la testele de vitalitate comparativ cu dd omologi sanatosi si in antecedente au prezentat pusee dureroare

VI. parodontite apicale cronice :

idem gangrena semne radiologice de afectare a parodontiului apical (granulom, chist)160. Caria secundara marginala: analiza initiala.

Este un proces carios care apare pe un dinte restaurat, la interfata dintre peretii preparatiei si restaurarea coronara. Acest proces are tendinta de evolutie spre profunzime si poate determina in timp subminarea si fracturarea peretilor preparatiei, precum si afectarea pulpei dentare.

Este consecinta aparitiei unor spatii retentive la interfata preparatie/restaurare ce creeaza conditii favorabile depunerii si stagnarii placii bacteriene care, la randul sau, prin mecanisme complexe de actiune, va declansa aparitia procesului carios.

Factori etiologici :

dg si planificare incorecta a tratamentului

greseli in : etapa de realizare a preparatiei; tehnica realizarii restaurarii.

161. Caria secundara marginala: semne subiective.

Pacientul poate acuza : dureri provocate de excitanti fizici, in special rece, sau chimici, in special dulce

dureri ce dispar dupa indeprtarea excitantului

o modificare de culoare a obturatiei, in special la dd frontali

retentionarea de resturi alimentare la marginea restaurari dureri ce apar la masticatie in zona laterala a arcadei dentare, datorate fie fracturii sau dislocarii restaurarilor sau unor fisuri in smalt sau in smalt si dentina162. Caria secundara marginala: semne obiective.

in faza de debut aparitia unei solutii de continuitate la interfata preparare/restauratie, evidentiata prin palparea cu sonda

in faza avansata apare o pierdere de subst dura dentara si la palpare cu sonda se remarca prezenta dentinei alterate

smaltul marginal apare modificat de culoare brun sau alb cretos

uneori , in faza avansata, cavitatea poate prezenta un perete fracturat pe o intindere mai mare sau mai mica si/sau fracturarea materialului de restaurare

obturatiile fizionomice pot prezenta frecvent o modificare de culoare

in prezenta unor fisuri e greu de precizat dintele cauzal la o simpla inspectie a zonei in care pacientul acuza durere, fara sa poata preciza dintele cauzal.

163. Caria secundara marginala: diagnostic pozitiv, diferential, evolutie si complicatii.

Diagnostic pozitiv :

dinte cu obturatie coronara cu solutie de continuitate intre restauratie si tesutul dentar dur

coloratie alb-cretoasa sau brun-cafenie a smaltului marginal restaurarii

prezenta, la palpare cu sonda in profunzime, a dentinei alterate

probe de vitalitate (+)

Diagnostic diferential se face cu :

fractura coronara de origine traumatica, la care smaltul are cumoare normala, fara dentina alterata si cu prezenta factorilor etiologici in anamneza

fractura restaurarii ocluzo-proximale, la nivelul istmului, aparuta la scurt timp de la aplicarea sa, datorata undei preparari incorecte a cavitatii, fara a prezenta dentina alterata

pierderi superficiale de material restaurator datorate adaptarii incorecte a materialului de restaurare, aparute la timp scurt de la realizarea restaurarii.

Evolutie si complicatii caria secundara marginala nerezolvata in timp util poate determina aparitia, prin evolutia sa spre suprafata, la fracturarea marginilor preparatiei sau chiar a dintelui, ca urmare a subminarii smaltului de catre procesul carios. In profunzime, prin evolutie, poate determina prin infectarea pulpei dentare, aparitia inflamatiei sau a gangrenei pulpare.

164 + 165. Recidiva la carie : semne subiective + obiective

In faza sa initiala, aceasta afectiune este asimptomatica sau oligosimptomatica, ea este greu de diagnosticat corect si precoce.

Semnele clinice subiective si obiective apar evidente atunci cand prin evolutia procesului carios se constata aparitia durerilor provocate de excitanti fizici sau chimici similare cu cele caracteristice unei CS sau aparitia unei simptomatologii specifice unei inflamatii pulpare acute.

Atunci cand evolutia sa este suprafata dintelui se poate constata aparitia unor modificari de culoare ale smaltului fara sa existe o solutie de continuitate intre peretii dentinari si materialul restaurator .

poate determina fractura unui perete dentar

prin indepartarea restauratiei se evidentiaza prezenta dentinei alterate

166. Recidiva la carie: diagnostic pozitiv, diferential, evolutie si complicatii.Diagnostic pozitiv se face pe urmatoarele semne :

dinte cu restaurare coronara bine adaptata marginal

aparitia semnelor clinice de CS sau de complicatie pulpara acuta

prezenta de dentina alterata la indepartarea restaurarii, cu sau fara deschiderea camerei pulpare in timpul manoperelor de indepartare a acesteia.

Diagnosticul diferential se face cu :

1) caria secundara marginala la care prezenta solutiei de continuitate la interfata dinte/restaurare, este edificatoare

2) inflamatia pulpara acuta, care are o simptomatologie evidenta

3) necroza pulpara, la care restaurarea coronara este corecta, dar se observa o modificare de culoare a tesuturilor dure dentare si lipsa sensibilitatii dureroase la testele de vitalitate

4) gangrena pulpara pe un dinte cu o restaurare corecta , tesutul dur dentar modificat de culoare, la indepartarea restaurarii coronare se observa prezenta dentinei alterate si deschiderea camerei pulpare cu lipsa vitalitatii tesutului pulpar.

Evolutie si complicatii evolueaza de cele mai multe ori spre camera pulpara producand aparitia unei inflamatii acute si netratata gangrena pulpara. Atunci cand evolutia sa duce la subminarea tesuturilor dure dentare, se poate produce fracturarea unuia dintre peretii dentari. 167. Coduri ICDAS.0 sanatos (sau cu leziuni necavitare), nici dupa uscare minim 5 secunde

1 prima modificare vizibila la nivelul smaltului

2 modificare evidenta in smalt

3 forma necavitara in smalt cu umbra in dentina

4 forma cavitara in smalt

5 cavitate evidenta in smalt cu dentina vizibila

6 cavitatie extinsa

168. Cod 1 ICDAS ocluzal.

pe dintele umed nu se observa nici o modificare de culoare atribuita unei activitati carioase

dupa uscare intensa 5 sec este vizibila o opacitate carioasa sau decolorare neconcordanta cu aparenta clinica de smalt sanatos

169. Cod 2 ICDAS ocluzal.

modificare coloristica a smaltului vizibila si pe dd uscat si umed

poate fi carioopacitate si/sau decolorare bruna

mai mare decat fisura / foseta in care se gaseste

170. Cod 3 ICDAS ocluzal.

dd examinat umed ... si mai scria ceva, dar nu a iesit la xerox

dupa uscare 5 sec, se observa o pierdere de tesut dentar localizata la intersectia sau in interiorul santului si gropitelor

va fi evaluata ca o demineralizare (pereti opaci, maronii, brun inchisi) la intrarea sau in interiorul santului/gropitei care pot parea foarte largi, dar dentina nu este vizibila nici pe pereti, nici pe baza.

171. Cod 4 ICDAS ocluzal.

umbra de dentina decolorata (innegrita) vizibila prin crestele marginale sau peretii de smalt aparent intact = mai usor de vazut cand dintele e umed

aria de dentina intunecata e o decolorare intrinseca ce poate fi gri albastruie sau maronie

172. Cod 5 ICDAS ocluzal.

cavitatie in smalt opac sau decolorat cu dentina expusa

173. Cod 6 ICDAS ocluzal.

pierdere evidenta, cavitatia poate fi adanca sau larga iar dentina este clar vizibila pe pereti si pe baza

creasta marginala poate fi integra sau poate lipsi

174. Coduri ICDAS pentru cariile de radacina.Suprafata radiculara vizibila direct - nu

- da dupa uscare 5 sec exista modificare coloristica

* nu = cod 0

* da pierderea conturului antomica

=> nu = cod 1 carie da = cod 2 carie > 0,5 mm

Activitatea cariilor radiculare :

pt cod 1 si 2 care este textura si aspectul bazei zonei decolorate

* neteda , lucioasa = oprita in evolutie

* aspra, mata = care este senzatia la sondare usoara

piele stagnanta

moale activa

175. Evaluarea ICDAS a activitatii cariilor simple radiculare.

activa = are posibilitatea mai mare de evolutie decat cea inactiva (progresie, oprire, regresie)

inactiva = oprita in evolutie probabilitate mai scazuta de evolutie

Activitatea cariilor radiculare :

pt cod 1 si 2 care este textura si aspectul bazei zonei decolorate

* neteda , lucioasa = oprita in evolutie

* aspra, mata = care este senzatia la sondare usoara

piele stagnanta

moale activa

176. Evaluarea ICDAS a activitatii cariilor simple.

activa = are posibilitatea mai mare de evolutie decat cea inactiva (progresie, oprire, regresie)

inactiva = oprita in evolutie probabilitate mai scazuta de evolutie

Cod 1,2,3 :

leziuni active suprafata smaltului este alb-galbui opaca cu pierderea luciului; este aspra la sondare usoara; leziunea este intr-o zona de stagnare; prezinta pori si fisuri in apropierea gingiei si pe fetele proximale sub punctul de contact

leziuni inactive suprafata smaltului, este albicoasa, maronie sau neagra; la sondare usoare este lucios si tare; pe suprafetele plane leziunea carioasa este tipic localizata la distanta de marginea gingivala

Cod 4 :

leziuni active probabil active

Cod 5,6 :

leziuni active cavitatea este moale, senzatia de piele la sondare

leziuni inactive cavitatea poate fi lucioasa si tare la sondare usoara

177. CAMBRA balanta cariilor.

I. Factori patologici :

Bacterii acidogene (cariogenice) necesita masurarea nivelului si tratament cu antibacteriene (clorhexidina)

Flux salivar sub normal disfunctie salivara necesita stimulanti salivari (guma sau medicamente); utilizarea de solutie de bicarbonat de soda pentru a tampona acidul

Ingestie frecventa de carbonati fermentabili necesita determinarea frecventei si substituirea cu guma non-cariogenica (xylitol)

II. Factori protectivi :

Flux salivar si componente

Fluor remineralizare

Antibacteriene CHX, iod, xilitol, calciu amorf

A. Fluorizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor (pasta de dinti, gel, lacuri, apa de gura)

B. Stimularea salivara si suplimentarea ei

C. Tratament antibacterian (clorhexidina)

D. Terapie restauratoare minim invaziva

178. Screening-ul microbian.

Evaluarea rapida a incarcarii microbiene si a riscului individual potential permite predictia dezvoltarii cariei dentare si ajuta la fromularea terapiei corespunzatoare pe termen lung.

Masurarea tulpinilor de streptococi poate fi efectuala in timp real pt detectia precoce a cariilor si evaluarea riscului de carie.

Bioluminescenta produsa de toate celulele cu caracteristici legate de lungimea de unda, durata, frecventa a emisiei si cronologie.

Emisia de lumina provine dintr-o reactie enzimatica specifica oxdarea luciferinului de catre enzima in contact cu moleculele de ATP, cantitatea de lumina este dp cu cantitatea de ATP prezenta.

Etape :

Colectarea bacteriilor orale, eliberarea de ATP din celule si masurarea cantitatii de lumina generata

Emisia de lumina se produce in secunde; poate fi masurata cu un luminometru care afisaza nr de unitati luminoase relative dp cu nr de streptococi

Se masoara unitatile formatoare de colonii la 24 de ore dupa aplicarea in incubator pe mediu de cultura, aceasta metoda fiind considerata standard179. Niveluri de risc CAMBRA.

Rezultate mostre cu risc :

Redus sub 1 500

Moderat 1 500 3 500

Ridicat 3 500 9 999 Caracteristici grup risc scazut la carie

Fara leziuni cavitare Poate avea pete intacte (netede, lucioase) Niveluri de SM scazute Dieta normala, niveluri de zaharuri reduse Niveluri salivare normale Indici DMF miciCaracteristici grup risc moderat la carie

Fara leziuni cavitare Poate avea leziuni active pete albe (cretoase,aspre)

Niveluri de SM ridicate

Niveluri de zaharuri moderate

Niveluri salivare normale sau reduse

Indici DMF medii

Caracteristici grup risc crescut la carie

Una sau mai multe leziuni carioase cavitare

Poate avea leziuni tip pete albe (active sau inactive)

Nivelurile de SM sunt foarte ridicate

Consum mare de zaharuri

Niveluri salivare reduse (xerostomia)

180. CAMBRA factori patologici.

Factori patologici :

Bacterii acidogene (cariogenice) necesita masurarea nivelului si tratament cu antibacteriene (clorhexidina)

Flux salivar sub normal disfunctie salivara necesita stimulanti salivari (guma sau medicamente); utilizarea de solutie de bicarbonat de soda pentru a tampona acidul

Ingestie frecventa de carbonati fermentabili necesita determinarea frecventei si substituirea cu guma non-cariogenica (xylitol)

181. CAMBRA factori protectivi.

Factori protectivi :

Flux salivar si componente

Fluor remineralizare

Antibacteriene CHX, iod, xilitol, calciu amorf

A. Fluorizari tipice pt inhibarea demineralizarilor si amplificarea remineralizarilor (pasta de dinti, gel, lacuri, apa de gura)

B. Stimularea salivara si suplimentarea ei

C. Tratament antibacterian (clorhexidina)

D. Terapie restauratoare minim invaziva

182. Plan de tratament model medical. Directii.

A. Controlul nivelului bacterian :

Tehnici antimicrobiene chirurgicale (restaurari) = curatarea leziunii, izolarea, tratament medicamentos => restaurare/temporizarea leziunilor cavitare/plasarea de sigilanti

Tehnici antimicrobiene chimioterapice (medicamentoase) = lacuri cu F, CHX si guma cu xilitol

B. Reducerea nivelului de risc la pacientii cu risc crescut

C. Inversarea siturilor acrive = remineralizari

D. Monitorizarea si ingrijirea pe termen indelungat :

Intretinere la domiciliu

Controale la cabinet/supravegherea continua/vindecare/tratare.

183. Cimenturile cu ionomeri de sticla.

CIS-urile au fost utilizate ca materiale de restaurare, cimentare, lineri sau materiale de obturatii de baza, datorita potentialului de adeziune si a valorii estetice. Intre CIS si dinte are loc un schimb de ioni de Ca, F, Sr rezultand suprafete dentinare cu rezistenta crescuta la acizi184. Tehnici antimicrobiene chirurgicale.

1) Tratarea primelor leziuni cavitare

2) Obturatii cu CIS, Compomer, Compozite sau materiale de obturatie provizorie

3) Leziunile foarte mari (distructii subgingivale) pot necesita coroane temporare, RCR sau extractii

4) Sigilarii la nevoie :

Suprafete ocluzale cu pete albe cretoase

Santuri adanci si obturatii vechi cu margini subtiri

Molari > Premolari

Optiuni chirurgicale bazate pe localizare (gropite si fisuri vs suprafete netede), activitate si risc

185. Tehnici antimicrobiene chimioterapice.

Tratamentul chimic al cariilor = implica numeroase etape = timp indelungat => acceptul pacientului este esential Test Mutans pt pacientii cu risc ridicat Fluorizari (lacuri) 1-3 aplicatii initiale pana la completarea tehnicilor chirurgicale. Se uitilizeaza 3 aplicatii in 10 zile pt pacientii care necesita remineralizare sau pt pacientii cu probleme la CHX (posibila utilizare de apa de gura cu iod) CHX = clorhexidina gluconata in apa de gura nonalcoolica 0,12%; o doza 10 mL-1 min inainte de culcare pt 2 saptamani; repetare la 2-3 luni Guma cu Xylitol 2 bucati pt 5 min, min 5x/zi186. Reducerea nivelului de risc la pacientii cu risc CRESCUT.

Reducerea zaharurilor substituenti Xylitol/Sucroza Reducerea SM antimicrobiene, xylitol guma si tastarea SM Cresterea secretiei salivare guma xilitol si menta, ape de gura, schimbarea medicatiei Cresterea utilizarii de F la domiciliu187. Inversarea Siturilor Active. Tehnici de Remineralizare.

In-Office lacuri cu F => 3 aplicatii in 10 zile Acasa Fluor Pacienti cu risc moderat sau ridicat : pasta de dinti 1 000ppm + gel 5 000ppm + OTC (over the counter) apa de gura 250ppm de mai multe ori pe zi Pacienti cu risc foarte ridicat : pasta de dinti 5 000ppm + gel 5 000ppm in lingura individuala + OTC apa de gura 250ppm de mai multe ori pe zi; guma xilitol 2 piese 5 ori pe zi; sursa de calciu branzeturi, CPP-ACP (fosfopeptida Caseina-fosfat amorf de Ca) in guma, Recaldent188. Monitorizarea pe termen lung la domiciliu.

Acasa fluor :

Pacienti cu risc moderat sau ridicat : pasta de dinti 1 000ppm + gel 5 000ppm + OTC (over the counter) apa de gura 250ppm de mai multe ori pe zi Pacienti cu risc foarte ridicat : pasta de dinti 5 000ppm + gel 5 000ppm in lingura individuala + OTC apa de gura 250ppm de mai multe ori pe zi

Guma xilitol : 2 piese de 5 ori pe zi

Consum redus de sucroza intre mese

Sursa de calciu

189. Monitorizarea pe termen lung in office.

3 luni, 6 luni, 9 luni

Examinare vizuala tactila dupa detartrare si periaj profesional

Evaluarea petelor albe pt remineralizare

Lacuri cu fluor

12 luni

Bite wing + alte examinari Rx

Examinare vizual tactila dupa detrartrare su periaj profesional

Lacuri cu fluor

Evaluarea nivelului de activitate pete albe si imagini Rx Evaluarea nivelului de risc si stabilirea perioadelor de control risc scazut la 6 luni, moderat sau ridicat, dar inactive la 6 luni; risc moderat, ridicat sau foarte ridicat si active la 3 luniPRINCIPII DE TRATAMENT AL LEZIUNILOR DENTARE PRIN TEHNICI CONVENTIONALE SI METODE MODERNE.

ABORDAREA TERAPEUTICA MINIM INVAZIVA IN O.T.R.

190. Conceptia conventionala (clasica) in strategia terapeutica a leziunilor carioase dentare.

Procesul carios = secventa ireversibila de etape, initiata de demineralizarea smaltului, in conditiile oferite de existenta placii bacteriene (microbiene) dentare.

Interventia terapeutica este strict restauratoare si invaziva: excizia chirurgicala a tesuturilor dure dentare alterate si a unei cantitati importante de tesuturi dure integre (pentru obtinerea unei anumite forme geometrice de preparatie), tratamentul plagii dentinare rezultate si refacerea morfo-functionala coronara prin materiale de restaurare (cel mai frecvent obturatie).

Nu exista diferenta principala, conceptuala, de abordare intre leziunea carioasa necavitara si cea cavitara, intre leziunea cavitara redusa (limitata) si cea extinsa.

Niciun material de restaurare nu este definitiv restaurarile deficitare se inlocuiesc printr-o noua interventiae invaziva (nu exista solutia repararii lor fara inlocuire)

191. Conceptia moderna (actuala) in strategia terapeutica a leziunilor carioase dentare.

Procesul carios = proces dinamic, cu etape in care solubilizarea si reprecipitarea sarurilor minerale din tesuturile dure dentare (demineralizare / remineralizare) se desfasoara alternativ, in functie de pH-ul de la nivelul suprafetei dentare, corelat cu metabolismul ecosistemului reprezentat de placa bacteriana.Nivelul valorii de pH la care are loc trecerea demineralizare / remineralizare este de 5,2-5,5 (pH critic).

Rolul placii bacteriene = ipoteza ecologica a placii (MASRH, AXELSSON, MOUNT, THYLSTRUP): microorganismele asociate cu boala carioasa exista in mod normal in flora rezidenta bucla; boala apare in urma unor modificari de intensitate si /sau durata crescuta a unor factori cheie locali (determinanti ecologici), care declanseaza dezechilibrul responsabil pentru initierea si mentinerea demineralizarii (cel mai adesea: perioade repetate de pH scazut sub valoarea critica, dupa aportul frecvent de glucide sau dupa lipsa prelungita a igienizarii buco-dentare corespunzatoare).Placa bacteriana actioneaza intr-un complex etiologic plurifactorial: prezenta substratului metabolic optim necesar pentru flora microbiana acidogena, calitatea structurilor dure dentare si a lichidului bucal, timpul de actiune.192. Obiectivele terapiei restauratoare minim invazive (conform definitiei initiale).

1) Modificarea microflorei orale prin reducerea microorganismelor cariogene

2) Remineralizarea leziunilor incipiente (necavitare)

3) Restaurarea leziunilor cavitare prin preparatii modificate, cat mai conservatoare pentru structurile dentare (modificarea principiilor conventionale Black ale timpului chirurgical)

4) Repararea restaurarilor defectuoase (prioritara fata de inlocuirea acestora)

193. Modalitati de realizare a obiectivelor terapiei restauratoare minim invazive. Prezervarea si conservarea substantei dure dentare:

Exereza stricta doar a substantei infectate (alterata ireversibil) si mentinerea substantei afectate (alterata reversibil)

Extinderea minima a cavitatii preparate, fara a indeparta substanta dura dentara integra (extensia preventiva conventionala devine prevenirea extensiei)

Adeziunea amelo-dentinara

Cresterea rezistentei mecanice (structura omogena, monolitica, pentru ansamblul dinte / restaurare)

Etanseitatea interfetei dinte / restaurare (previne microinfiltratia marginala, implicata in aparitia complicatiilor pulpare)

Biointegrare

Restaurare morfofunctionala cu materiale biocompatibile, biomimetice, aderente, bioactive (carioprofilaxie / remineralizare = prevenirea cariei secundare si/sau a recidivei de carie)

194. Conceptul de clasificare a leziunilor carioase dupa localizare si stadiul de evolutie.

- evolutia procesului carios :

* favorabil - daca sunt tratae la timp

* complicatii:

-imediate : inflamatii pulpare acute/cronice; gangrena puplara simpla/complicate

-tardive : extractia dd cu tulburari masticatorii, fizionomice, fonatie, ocluzie, intretinere

-la distanta : focare de infectie; tulburari ATM consecutiv procesului carios

- dupa localizare:

* coronar : santuri si fisuri de pe suprafata ocluzala, V, O. Suprafata neteda a fetelor : V, O, M, D.

* radicular : carii de radacina

* asocieri ale celor doua teritorii195. Modificarea principiilor conventionale dupa BLACK pentru prepararea cavitatilor in terapia restauratoare minim invaziva. Preparatii cu contur modificat, cat mai conservatoare pentru structurile dentare Tratamentul restaurator trebuie precedat, insotit si urmat de masuri carioprofilactice active:

Previn aparitia unor noi leziuni primare si/sau secundare ori recidive

Cresc longevitatea mentinerii restaurarilor existente

Necesita modificarea principiilor conventionale Black ale timpului chirurgical

Modificarile de preparare sunt legate de proprietatile materialelor si tehnicilor adezive utilizate(adeziunea la smalt/adeziunea la dentina si rezolvarea problemelor legate de microinfiltratia marginala)

Forma de contur a preparatiei are caracter prioritar conservativ, nu preventiv(principiul economiei de substanta dura dentara modifica radical principiul extensiei preventive) insumeaza realizarea accesului, deschiderea cavitatii si exereza structurilor dure alterate ireversibil

Forma de adeziune a preparatiei insumeaza forma de retentie, de rezistenta si finisarea marginilor de smalt:

Peretii cavitatii sunt curbi, usor concavi spre deschidere, nu plani

Unghiurile interne ale cavitatii sunt rotunjite, nu bine exprimate (nete)

Marginile de smalt sunt bizotate

Tipuri de bizouri:

Drept (plat) lung sau scurt (dupa unghiul de inclinare)

Concav rotund sau oval

Bizotarea este optionala si selectiva, in raport cu extinderea preparatiei si localizarea marginilor de smalt la aceeasi cavitate pot coexista margini nebizotate si bizotate, cu bizouri de tipuri diferite

196. Argumente in favoarea bizotarii marginilor de smalt la cavitatile (preparatiile) modificate moderne.

Aspect estetic superior (trecere progresiva de la suprafata restaurarii la cea dentara) Ameliorarea adeziunii la smalt (cresterea suprafetei de adeziune si a calitatii microretentiilor realizate prin gravaj acid) Adaptare marginala superioara (cresterea etanseitatii si scaderea riscului de microinfiltratie contractia de polimerizare si forta de adeziune pot actiona in acelasi sens, prevenind desprinderea) Cresterea rezistentei marginilor de smalt restante (dispar zonele subtiri nesustinute, care se fractureaza usor = dezadaptare) Scaderea riscului de carie secundara (eliminarea smaltului limitrof procesului carios, cu posibile alterari microscopice de structura)197. Argumente impotriva bizotarii marginilor de smalt la cavitatile (preparatiile) modificate moderne.

Imperativele estetice sunt neconditionate doar la dintii frontali

Ameliorarea adeziunii poate fi obtinuta prin adezivi amelo-dentinari

Scaderea riscului de dezadaptare si/sau microinfiltratie marginala nu este certificata clinic concludent pe termen lung

Uzura ocluzala prin atritie/abraziune favorizeaza pierderea materialului in strat subtire din zonele marginale (fara fracturare), cu denudarea smaltului bizotat

Cresterea riscului de fractura a marginilor subtiri de material, in zonele de contacte (stopuri) ocluzale

Finisarea marginala a materialului este dificil de controlat (riscul supraextinderii marginale pe zone de smalt nepreparate)

198. Microinfiltratia marginala. Definitie. Modalitati de combatere.

Se produce prin:

Microspatii intre peretii cavitatii si materialul de restaurare (aceste spatii exista intotdeauna in lipsa adaptarii perfecte si a adeziunii amelare si dentinare)

Permeabilitatea stratului protector dentinar (liner/baza)

Porozitatile si interstitiile DDR (smear layer)

Combaterea microinfiltratiei marginale:

Depinde de abordarea terapeutica:

Tratamentul conventional nu influenteaza (nu modifica/ nu indeparteaza) DDR Tratamentul modern: modifica/ indeparteaza DDR -> Hibridizarea plagii dentinare = cuplare adeziva de interfata la nivelul suprafetei dentinare si inchiderea sa etansa, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare -> realizarea adeziunii dentinare (prezenta sa este necesara concomitent cu adeziunea amelara) Adeziunea amelara si dentinara are ca rezultat evitarea microinfiltratiei marginale consecutive dizolvarii DDR in timp (care permite penetrarea si colonizarea oamenilor = carie secundara marginala si/sau recidiva de carie)

199. Avantajele adezivilor amelo-dentinari in strategia terapeutica minim invaziva.

Sigilarea suprafetei dentinare (inclusiv orificiile canaliculelor dentinare) si a interfetei cu materialul de restaurare

Eliminarea sau reducerea hipersensibilitatii / hiperesteziei dentinare

Biocompatibilitatea pulpara corespunzatoare se explica prin:

Blocarea penetrarii germenilor si toxinelor (daca se indeparteaza DDR) Majoritatea componentelor cu potential toxic ale sistemelor adezive scad rapid sau sunt blocate in compusi chimici stabili (timp de priza scurt)

Flux centrifug si diluare prin limfa dentinara

Detoxifiere posibila prin circulatia pulpara de intoarcere

200. Dezavantajele adezivilor amelo-dentinari in strategia terapeutica minim invaziva.

Esecuri in timp ale sigilarii etanse dehiscente si microinfiltratii la interfata cu dentina

Adeziune initiala slaba in imediata vecinatate a canaliculelor dentinare (numar redus si dispozitie improprie a fibrelor de colagen)

Adeziune redusa in cavitatile profunde, in apropierea pulpei (canalicule dentinare mai multe, cu suprafata orificiilor mai mare scade suprafata de adeziune si rezistenta la forfecare)

Adeziune initiala mai slaba la plaga dentinara cu modificari carioase incipiente (reversibile)

201. Tipuri de preparatii modificate (neconventionale) speciale pentru leziuni carioase proximale.

Tip caseta doar in situatiile in care avem acces direct asupra suprafetei proximale afectate, lucru posibil datorita unor distructii coronare intinse a dintilor vecini, unor edentatii sau atunci cand aceasta leziune devine accesibila printr-o preparatie efectuata fata in fata pe dintele vecin Tip crevasa (slot) aceasta preparatie se realizeaza pentru procesele carioase situate in apropierea crestei marginale, cu acces chiar prin creasta marginala Tip sant

Tip tunel tunelizare partiala (inchisa proximal) sau tunelizare totala (deschisa proximal). Aceasta cavitate are abordarea dispre ocluzal, la distanta de 2 mm de creasta marginala care trebuie conservata.202. Conceptul de Interventie Terapeutica Minimala (actual). Definitie. Obiective.

Abordare terapeutica initiala (neinvaziva/ non-operatorie), care precede interventiile operatorii restauratoare

Vizeaza debutul procesului carios / leziunile necavitare

Daca leziunile evolueaza si devin cavitare, interventia operatorie restauratoare va fi minim invaziva

Obiective:

Identificarea leziunilor prezente:

Prevenirea aparitiei leziunilor noi

Remineralizarea leziunilor reversibile

Controlul evolutiei leziunilor

203. Care sunt aspectele urmarite in cadrul fiecarui obiectiv al conceptului de Interventie Terapeutica Minimala.

Identificarea leziunilor prezente:

Evaluarea riscului de carie

Detectia precoce a leziunilor (modalitati de cariodetectie)

Prevenirea aparitiei leziunilor noi

Modificarea dietei:

Restrictionarea suportului de substrat fermentabil (carbohidrati)

Inhibarea producerii de acizi (care au la baza ionul de fluor)

Utilizarea substituentilor nefermentabili de zahar(xylitol)

Reducerea consumului de bauturi acide (citrice/acid carbonic)

Alcanizarea mediului cavitatii orale (arginina/ uree)

Igiena buco-dentara

Igienizarea profesionala periodica

Instruirea pacientului (igienizarea individuala corecta)

Tratamente topice contra germenilor cariogeni (CHX)

Protejarea si mentinerea prin sigilare si fluorizare

Remineralizarea leziunilor reversibile

CPP ACP (Casein Phosphopeptides Amorphous Calcium Phosphate)

Fluor

CIS

Controlul evolutiei leziunilor

Monitorizare / dispensarizare activa

Reconditionare / reparare vs. inlocuire (restaurari coronare existente)

204. Managementul clinic al bolii carioase (conform definitiei actuale). Etape. Obiective.

1) Diagnosticul afectiunii modalitati de cariodetectie adecvate

2) Aspecte epidemiologice

Evaluarea nivelului de carioactivitate

Stabilirea gradului de risc cariogen

3) Evaluarea contextului biologic

Microflora orala si placa microbiana dentara Lichidul bucal

Interactiuni chimice intre dinte si mediul bucal (demineralizare / remineralizare)

Eroziunea dentara (prezenta / absenta; etiologie)

4) Tratament non-operator = controlul progresiei afectiunii

Igienizarea buco-dentara: profesionala / individuala

Preparate antimicrobiene si anti-placa

Fluorizare (mecanisme de actiune / modalitati de utilizare)

Controlul dietei alimentare

5) Interventie terapeutica operatorie interventie terapeutica minimala (minim invaziva)

6) Controlul evolutiei afectiunii (la nivel individual / la nivel de populatie)

205. Plan de tratament model chirurgical. Caracteristici, obiective, timpi.

Terapia neinterventionista:

Substante medicamentoase fluor

Remineralizare (fluor)

Sigilarea santurilor si fosetelor

Modern:

Individualizare a planului de tratament

Modificarile tipului de interventie si a momentului interventiei

Tip de interventie pentru materiale moderne (cavitati neretentive)

Modalitate de interventie minim invaziv / conventional

Obiectivele terapiei interventioniste (restauratorie):

Indepartarea dentinei afectate si prevenirea cariilor

Protectia pulpei si evitarea durerii

Eliminarea sursei de bacterii cariogenice

Facilitarea controlului placii

Restaurarea morfofunctionala

Tratamentul proceselor carioase este format dintr-o suma de procedee care duc la stoparea evolutiei procesului carios. Traditional exereza completa a tesuturilor afectate (smalt, dentina, cement). Modern exereza stratului extern necrotic de dentina si tratamentul stratului intern demineralizat

Timpii de lucru:

Accesarea proceselor carioase

Instrumentarea dentinei infectate sau modificarea acesteia

Prepararea cavitatii in smalt cu sacrificiu dentar minim

Restaurarea finala

206. Instrumentarea smaltului.

1) Instrumentar de mana

2) Instrumentar rotativ

3) Instrumentar oscilator

4) Aparate abraziune cu aer

5) Lasere

207. Abordarea dentinei infectate.

1) Instrumentare mecanica manuala, rotativa, sonoabraziunea, aer abraziunea

2) Utilizarea laserului

3) Exereza chemo-mecanica

4) Exereza enzimatica

5) Terapie foto-dinamica

6) Ozonoterapia

7) Terapia antibacteriana

8) Restaurarea finala

208. Instrumentarea mecanica manuala.

Instrumentar de mana ascutit (excavator, linguri Black)

Indepartarea mecanica a dentinei alterate

Indepartare adecvata / limitata a tesuturilor

Manoperele intempestive (presiune exagerata) durere

Modern combinata cu tehnica ART

Procedura acceptata in special de pacientii anxiosi si in pedodontie

209. Tehnica stepwise.

Se aplica in general in cazul cariilor dentare profunde cu evolutie acut-progresiva la care indepartarea dentinei afectate ar conduce la deschiderea camerei pulpare in cazul terapiei cariei prin metoda clasica

La prima sedinta este indepartata cu ajutorul unui excavator dentina periferica si partial dentina necrotica si afectata localizata pe fundul cavitatii carioase

In urmatorul pas sunt realizate prin intermediul inspectiei vizuale si palparii cu sonda, evaluari standardizate ale culorii si consistentei dentinare

Coafajul indirect este realizat cu ajutorul unor materiale antiseptice, remineralizatoare si cu rol de stimulare a depunerii de dentina tertiara (hidroxid de calciu, eugenat de zinc sau CIS)

Pe parcursul terapiei stepwise are loc o modificare progresiva a culorii dentinare in galben-brun sau brun-inchis si modificarea consistentei

Hidroxidul de calciu asociat cu eugenatul de zinc este alegerea de electie dar, in unele situatii clinice cu distructii coronare extinse, asocierea hidroxidului de calciu cu CIS poate fi considerata o alternativa viabila.

210. Instrumentarea rotativa.

Instrumentar rotativ la turatie joasa (freze rotunde de otel)

Indepartare mecanica a dentinei alterate

Metoda eficienta standard ideal

Dezagreabila pentru pacienti (durere, stress acustic)

Determina suprapreparari si efecte pulpare negative

Excavarea rotativa selectiva controlata

1) Instrumentar rotativ cu putere de rotatie controlata

Exereza selectiva pe baza diferentei de duritate dentinara (normala/afectata)

Duritatea dentinara variatii individuale mari avantajele unor preparatii selective sunt discutabile

2) Smart Prep freze polimerice

Exereza selectiva datorita diferentei de duritate freza-dentina normala/afectata

Eficienta metodei discutabila; duritatea dentinei variaza, frezele polimerice sunt distruse rapid de dentina dura

Metoda permite identificarea dentinei cariate reziduale si pe baza unui feed-back in timp real asigura o precizie mare si un control calitativ al manoperei

Tehnica interesanta cu un potential evident dar necesita o dotare deosebita

3) Exereza fotoasistata (FACE) dentina cariata iradiata cu lumina albastru-violeta produce fluorescenta portocaliu-rosie vizibila prin filtru de 530nm

4) Exereza combinata cu indicatori de carie iluminescenti

211. Fisurotomia.Fisurotomia este o metoda de izolare a dintilor fata de mediul oral. Are ca scop prevenirea cariei dentare. Se face prin aplicarea unor cimenturi sau lacuri pe dinti, in zonele de risc a aparitiei cariei dentare. Se poate practica atat la dintii temporari cat si la cei permanenti. Se indica la dintii cu reliefuri (santuri) profunde, la copii intre 6-9 ani si 11-14 ani. Freze pentru fisurotomie: eficiente, ieftine, sacrificiu minim de smalt, nu necesita anestezie, dar sunt limitate doar la nivelul santurilor si fisurilor. Au forma conicizata, varful taietor nu atinge tubii dentinari decat putini ca numar si au fost gandite pentru a minimaliza incalzirea si vibratiile. Tehnica presupune umplerea usoara a spatiului lung, ingust si neregulat de regula cu ajutorul materialelor de tipul flowable composite.

212. Sonoabraziunea. Caractere generale.

Metodele sonice utilizate in odontoterapia restauratoare au la baza o miscare oscilatorie ce activeaza prin intermediul unor piese de mana capetele active; acestea pot realiza indepartari ale tesuturilor dentare alterate. Dezvolta miscari oscilatorii verticale si transversale cu o amplitudine de 600-1000 m

Amplitudinea oscilatiei se reduce la aplicarea pe dinte si este direct proportionala cu presiunea exercitata si cu marimea suprafetei de contact

In timpul lucrului medicul nu trebuie sa exercite presiune pe instrument, el doar trebuie sa sustina si sa directionaze spatial corect sonopila

Forta de preparare produce un sunet specific care reprezinta un control acustic pentru operator

Presiunea de lucru mai mare de 5g/cm2 va scadea amplitudinea oscilatiei si implicit eficienta de taiere, fenomen semnalat de un semnal sonor intens in frecventa de emisie Se realizeaza o monitorizare acustica a fortei optime aplicate pentru eficienta maxima

Metoda presupune lucrul cu racire cu apa si iluminare

Sunt necesare pauze si verificari vizuale directe dupa indepartarea peliculei de apa si a detritusurilor din cavitatea preparata

Tehnica permite un feedback tactil similar cu folosirea unei piese de mana la turatie conventionala

Avansarea preparatiei se face rapid in smaltul demineralizat si incetineste in tesut sanatos

213. Tipuri de sonopile si indicatii.a. Hemisfere Au doua marimi cu diametre: 1,5 si 2,2 mm

Au granulatii medii de 40 m

Indicatii:

Prepararea cu conservarea in totalitate a crestei marginale a cavitatilor proximale de clasa a II-a si a III-a restaurate prin tehnici adezive

Prepararea cavitatilor proximale cu conservarea in totalitate a crestei marginale tip galerie, cavitate proximala cu acces lateral, vestibulo-oral sau oro-vestibular, in functie de evolutia procesului carios.

Prepararea cavitatilor proximale cu conservarea partiala a crestei marginale, cavitate proximala cu acces ocluzal redus, in forma de picatura Prepararea cavitatilor proximale cu conservarea partiala redusa a crestei marginale, cavitate proximala cu acces ocluzal largit tip slot

Tratamentul leziunilor proximale cu restaurari extinse si ocluzal (cavitati la care se inlocuieste o obturatie defectuoasa de amalgam)

Tratamentul leziunilor proximale minore ce nu pot fi remineralizate, cu extensie in smalt sau in smalt si dentina, la distanta de camera pulpara

Prepararea cavitatilor de clasa a V-a, cu protejarea marginilor gingivale

Prepararea unor cavitati de clasa a III-ab. Cilindro-conice

Diamantate pe toata partea activa

Au granulatii medii de 40 m

Realizate cu doua dimensiuni si duble angulatii(in acelasi plan / in planuri opuse)

Indicatii:

Prepararea cavitatilor proximale cu conservarea in totalitate a crestei marginale, cavitate tip tunel cu acces ocluzal

Prepararea cavitatilor proximale tip caseta cu conservarea in totalitate a crestei marginale cand exista carii in oglinda; cu ajutorul acestui cap cilindric angulat se poate actiona si la nivelul acestora mai ales cand exista spatieri dentare, treme, distructii coronare masive ale dintelui vecin, etcc. Hemitropila

Instrument pereche, cu marime unica si granulatie medie de 40 m

Indicatii:

Ca sistem complementar de finisare dupa actiunea instrumentarului de mana sau rotativ, la procesele carioase ocluzale situate in santuri si gropite La realizarea bizotarii cavitatilor proximale de clasa a II-a, a III-a si a IV-a precum si a celor restaurate cu aur

Poate fi folosita si pentru preparatii pentru coroane si fatete

Completarea prepararii cavitatilor proximale cu acces ocluzal largit tip slot

d. Trapezoidale

Capete speciale in numar de 6 care difera prin latimea partii active: 2,5mm; 3,5mm; 4,5mm, primele 2 fiind indicate la tratamentul premolarilor, iar cele intre 3 si 5mm la molari

Granulatie medie de 40 m

3 perechi pentru mezial si 3 perechi pentru distal

Indicatii:

Realizeaza cavitati verticale standardizate de clasa a II-a, ce pot fi restaurate cu inserturi de ceramica dentara ramforsata cu cristale de leucit sau prin tehnici adezive cu materiale fizionomice

Prin cimentarea adeziva a inserturilor se transforma o cavitate de clasa a II-a intr-o cavitate de clasa I, cu refacerea perfecta a punctului de contact.

e. Prisme triunghiulare

Indicatii:

Finisarea cavitatii dupa o prealabila preparare cu varianta clasica de sonopile sau cu instrumentar rotativ

Finisarea cavitatii proximale in vederea aplicarii de restaurari tip incrustatii din aur si coroane partiale

214. Aer abraziunea. Metode de lucru.

Alegerea culorii materialului compozit ce va fi folosit pentru restaurare Marcarea ocluziei, a contactelor ocluzale

Realizarea campului operator, cu o izolare optima diga

Realizarea prepararii dintelui prin abraziune cu aer si controlul indepartarii in totalitate a dentinei alterate cu ajutorul unui detector de culoare care se aplica 10 secunde pe plaga dentinara, dupa care se spala. Orice coloratie a dentinei este indepartata de preferinta cu freze la turatie conventionala sau cu excavatoare

Toaleta atenta a preparatiei si realizarea protectiei pulpare

Spalarea si uscarea cavitatii

Gravarea acida a preparatiei

Aplicarea adezivului conform protocolului stabilit pentru adezivul pe care il folosim

Realizarea restauratiei cu un compozit flow cu eficienta mai mare de umplere daca leziunea a fost in afara punctelor de contact ocluzale, sau a unui compozit mai dur, mai rezistent, sau a unui compomer in zona de stop ocluzal

Conturararea si finisarea marginilor preparatiei, lustruirea

Indepartarea digai

Ajustarea ocluziei cu pastrarea contactelor ocluzale existente inaintea preparatiei

Sigilarea care este optionala si care are drept scop sa sigileze orice fisura aparuta in timpul individualizarii ocluzale a restauratiei si sa mareasca rezistenta acesteia.

215. Aer abraziunea. Indicatii. Tratamentul leziunilor necarioase: atritie, abraziune, eroziune

Prepararea cavitatilor mici pentru materiale adezive

Repararea unor restauratii cu rasini compozite compromise

Repararea unor fatete din portelan fracturate la nivelul marginii gingivale

Sablarea fetei interne a incrustatiilor de portelan in vederea adeziunii

Prepararea suprafetelor dentare pentru sigilare

Toate tipurile de cavitati unde accesul este direct sau a fost usurat cu instrumentar rotativ

Indepartarea obturatiilor de amalgam sau din material fizionomic

216. Efectele dentare ale utilizarii laserului.Efectele dentare

Laserele pulsate cu CO2

Produc ceramizare sau vitrifiere caracterizata prin modificarea microstructurii peretilor cavitatii dentinare datorata, in principal, procesului de topire si recristalizare locala

Rezulta: o crestere a duritatii si rezistentei la demineralizare, obliterarea canaliculelor dentinare, sterilizarea termica a dentinei expuse la radiatia laser

Laserele tip YAG

Afectarea smaltului invecinat pe zone mari prin carbonizari nedelimitate

Aparitia de fracturi la nivelul jonctiunii amelo-dentinare

Largi zone necrotice in dentina localizata in vecinatatea peretelui pulpar

Laserii superpulsati tip YAG

Reduc considerabil efectele termice secundare(au durata de impuls mai mica)

Cavitatile obtinute au pereti netezi si sticlosi

Conturul are rugozitati cu dimensiuni de cca. 10 m

Canaliculele dentinare sunt deschise

Elimina stratul de detritus dentinar remanent

Creeaza premize favorabile unor obturatii adezive imediate

Produce o scadere a solubilitatii ionilor da Ca si cresterea rezistentei tesuturilor la atacul acid rezultat in urma actiunii bacteriilor cariogene

217. Eficacitatea laserului.

Este apreciata prin rata de ablatie si ea depinde de:

Caracteristicile intrinseci ale laserului utilizat

Tipul de tesut dentar pe care actioneaza (smalt, dentina)

Gradul de mineralizare al tesutului

Orientarea razei laser fata de prismele de smalt si canaliculele dentinare (paralele: ablatie mai rapida cu efecte termice secundare mai reduse; perpendiculara: predomina efectul de topire cu cresterea temperaturii in straturile subiacente)

A. Laserele pulsate nu sunt eficiente in realizarea accesului in procese carioase incipiente, de aceea, au fost introduse laserele superpulsate cu care se pot realiza, utilizand zone laser active ce variaza dimensional intre 300-600 m, atat accesul cat si prepararea cavitatii respective.B. Laserele tip Excimer (ArF, XeCI) au o rata de indepartare a tesuturilor dentare sanatoase sau alterate, utilizand aceeasi putere si dimensiune a zonei active a laserului de: 0,15m in smalt sanatos, 0,20m in dentina sanatoasa, 0,2-0,5m pe smalt demineralizat, 1-1,4m pe dentina alterata.

Tesuturile alterate sunt mai rapid si mai corect eliminate comparativ cu tesuturile sanatoase, realizand o protejare a tesuturilor invecinate prin analiza emisiei de plasma.C. Laserele infrarosii prezinta o eficienta de indepartare: Pe tesuturi sanatoase inferioara instrumentarului rotativ de turatie inalta, timpul de preparare al unei cavitati fiind in medie dublu

Pe tesuturi alterate rata de ablatie creste odata cu gradul de distructie al tesutului si cu dimensiunea defectului

218. Exereza chemo-mecanica.

Principiu de lucru - aplicare gel NaOCl si 3 aminoacizi > cloramine distrugere a colagenului din dentina demineralizata prin raclare cu ajutorul unui instrumentar manual special a detritusului Indicatii: carii radiculare profunde la dintii temporari si permanenti Avantaje: Nedureros fara anestezie Nu afecteaza pulpa

Eficacitate comparabila cu a metodei rotative Rezulta suprafete rugoase optime pentru restaurari adezive

Sacrificiu dentar

Etape pentru o leziune cervicala: Aplicare gel 30 sec

Curatare manuala apare detritus

Reaplicare gel

Depistare JSD

Stergerea surplusului de gel cu o buleta uscata

Evaluarea suprafetei (duritate)

Toaleta cavitatii cu o buleta umeda

Cavitatea finala

219. Exereza enzimatica si terapia foto-dinamica.

Exereza enzimatica Enzyme Mix SFC-II (3M ESPE):

Digestia enzimatica proteolitica a colagenului

Enzimele au actiune selectiva

Metoda a dat rezultate promitatoare experimental

Terapia foto-dinamica:

Dezinfectare fotoactivata (PAD) Laser rosu de energie joasa 633/30sec

Se folosesc Toluidine Blue O-TBO (10 g/ml), cloruri, ftalocianuri

Metoda non-invaziva eficienta pe S.mutans si alte microorganisme cariogene

Timpul de contact (pana la 180 sec) creste efectul antibacterian care e limitat doar de grosimea dentinei

Tehnica promitatoare, rapida, nu da rezistenta microbiana si nu afecteaza tesuturile sanatoase

220. Ozonoterapia.

Ozonul este in masura sa altereze stabilitatea conditiilor ambientale favorizatoare de carii prin capacitatea sa de a:- distruge in scurt timp bacterii, virusi si fungi;- neutraliza proteinele acide;- restructura smaltul si dentina.Indicatii:

Carii ocluzale

Carii de radacina

Carii cu acces dentinar direct sau creat cu alte metode

Hipersensibilitate cervicala

Profilaxie: ozonoterapia trebuie sa se faca doar in prezenta unui sistem de aspitratie pentru eliminarea ozonului reziduu acesta prezentand toxicitate daca este inhalat in cantitati mari.221. Terapia antibacteriana.

Antiseptice: AgNO3, fluoruri, Ca(OH)2, Clorhexidina

Dezinfectarea dentinei si/sau smear layer

Usor de utilizat cu dotare minima

Reduce semnificativ streptocolul si lactobacilul la 6 luni

Dezavantaje:

Biocompatibilitate si colorare

Eficienta in prevenirea progresiei cariei este insuficient argumentata

Adjunct dar nu substituent al instrumentarii

Antibiotice: aplicare de preparate su Tetraciclina (Ledermix)

Excavare seriata aplicare antibiotice, pansamente provizorii si reinstrumentari. Necesita minim 2 sedinte si cooperarea pacientului

Scade riscul de deschidere a camerei pulpare si de lezare a pulpei. Usor de utilizat in urgente

Tehnica cu bune rezultate in speciall la dintii permanenti tineri

Eficienta crescuta fata de terapia antiseptica (CHEX)

222. Restaurarea finala ca element antibacterian.223. Tehnica ART.

Tratamentul restaurator atraumatic este o procedura bazata pe curatirea cavitatilor carioase cu ajutorul instrumentarului de mana si obturarea lor cu un material aderent la tesuturile dentare (ciment ionomer de sticla). Acest tratament respecta principiile preventive, iar durerea si discomfortul sunt rare.

224. Tehnici de sigilare.

1) Materiale cu eliberare de Fluor folosite in tehnica ART: instrumentar de mana si CIS prin eliberare de fluor care poate preveni progresia cariei / aparitia de carii secundare. Capacitatea de sigilare dentinara este limitata, iar efectul preventiv antibacterian al fluorului este discutabil. Necesita o buna selectie a cazurilor.

2) Adezivii dentinari. Sisteme tip monomer hidrofilic create pentru adeziune dentinara. Prin sigilarea dentinei si/sau a marginilor restauratiei, blocheaza transferul nutritiv necesar bacteriilor ramase post excavare. Necesita preparatii limitate; procedeu eficient clinic si acceptat in pedodontie. Adeziunea la dentina afectata nu este ideala. Nivelul variabil de bacterii restante trebuie determinat. Metoda promitatoare si recomandata pentru cariile radiculare la dintii permanenti.

225. Restaurari preventive cu rasini.

Restaurarea preventiva cu rasini RPR- se adreseaza leziunilor carioase incipiente,dar si situatiilor de diagnostic incert de carie.Dezvoltarea continua a materialelor bioadezive faciliteaza indeplinirea obiectivelor acestui tip de tratament in caria dentara:

1. realizarea unor preparatii minime ,cu sacrificiu dentar redus RESTAURARE =R

2. Inlocuirea extensiei preventive mecanice cu cea chimica,neinvaziva PREVENTIVA = P

3. Imunizarea suprafetelor ocluzale cu ajutorul rasinilor sigilante RASINI =R

Abordarea leziunilor carioase in maniera preventiva( sigilari ) sau conservativ curativa va fi aplicata dupa stabilirea certitudinii diagnosticului de carie.Coroborarea datelor de diagnostic: clinic ( examinare, inspectie, palpare), paraclinic (radiologic: bite-wing, raper, transluminare, masurarea rezistentei electrice,cariodetectia cu laser) si speciale,va trebui sa reduca sau cel putin sa minimalizeze erorile de diagnostic.

Proprietatile fizice si mecanice impun stabilirea unor noi principii de tratament:

forma de acces: trebuie sa fie mult mai conservativa,se abordeaza fiecare leziune in parte si se pastreaza puntile de smalt integre.

managementul leziunii: se indeparteaza numai dentina ramolita

forma de adeziune: caracteristici care asigura adeziunea,etanseitatea,rezistenta la dislocare

curatirea cavitatii ( mecanica si chimica): mecanic, cu instrumentar rotativ si chimic,prin sisteme primer si conditioner specifice.;acestea indeparteaza debriurile rezultate in urna preparatiei,impreuna cu smear-layerul si biofilmele incluzand microorganismele reziduale.

Atitudinea corecta in ceea ce priveste restaurarile preventive este data de corelatia dintre situatia clinica si dotarea materiala de care dispunem.Compromisurile sau extinderea nejustificata in utilizarea acestor tehnici vor afecta principiul preventiv in sine.

EVALUAREA CLINICA A RESTAURARILOR VECHI226. Criterii de restaurare