Subiecte Otr Final an 3

download Subiecte Otr Final an 3

of 53

Transcript of Subiecte Otr Final an 3

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    1/53

    150.Semne clinice subiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla-prezenta modificarilor de culoare pe care le sesizeaza mai ales la nivelul dintilor

    frontali.Pete albe cretoase,coloratie cenusie ce transpare prin stratul de smalt subtiat prin

    evolutia procesului carios sau marmoratii galben-brune.

    -durere la excitanti termici(rece) si chimici(dulce,acru,sarat) ce dispare odata cu

    indepartarea excitantului.:La dulce durerea se poate prelungi datorita stationarii hidratilor de

    carbon timp mai indelungat pe suprafata dentara.

    -durerea e provocata-N !"#$%& '!! $PN%&N&

    -lipsa de substanta dura dentara cu retentia resturilor alimentare cere prin fermentatie,vor

    determina aparitia halenei fetide

    -sangerarea papilei interdentare care apare fie la peria*,fie in timpul masticatiei

    -leziuni la nivelul mucoasei labiale,*ugale,linguale,produse de marginile taioase ale

    cavitatii carioase

    151.Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla

    Inspectia:-lipsa de substanta dura dentara mai mult sau mai putin intinsa(cavitate carioasa)

    -modificarea de culoare a unor suprafete dentare,de la alb cretos la brun-

    cenusiu(marmoratie)

    -uneori leziuni ulcerative ale marginilor limbii sau mucoasei *ugale localizate in dreptul

    dintelui ce prezinta o leziune carioasa extinsa,cu margini ascutite,ca urmare a fracturarii

    peretilor

    -papila interdentara tumefiata,rosie violacee,sangeranda la atingere cu sonda sau la

    utlizarea de catre pacient a mi*loacelor uzuale sau suplimentare de igiena orala

    Palparea:-prezenta dentinei alterat in interiorul cavitatii ,consistenta acesteia dependenta de tipul

    de evolutie al procesului carios

    -sensibilitate la palpare cu sonda,mai importanta atunci cand procesul carios e profund si

    dependenta si de gradul de percepere al durerii,specific pacientului

    -pierderea de substanta dura dentara si intinderea in suprafata si profunzime a acesteia

    -camera pulpara e inchisa si nu exista semne clinice de suferint apulpara

    -eventuale leziuni ale mucoasei *ugale+linguale+labiale

    -papila interdentara papila interdentara tumefiata,rosie violacee,sangeranda la atingere cu

    sonda

    Teste complementare:-testele de vitalitate sunt la intensitati ale curentului electic,identice cu cele ale unui

    dinte omologvecin sanatos

    -percutia in ax

    -ex radiologic pune in evidenta o radiotransparenta care nu are comunicare cu cea a

    camerei pulpare

    -semnul firului de matase:scamosarea la trecerea sa ptin spatiul interdentar,in contact

    cusuprafetele neregulata ale smaltului cariat

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    2/53

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    3/53

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    4/53

    corespunzatoare leziunii de la nivelul smaltului si o apozitie de dentina sa iritatie la nivelul

    tesutului pulpar.Largirea leziunii dentinare e sensibil egala cu cea a leziunii din smalt.

    -radiotransparenta in 17 a smaltului

    -leziune medi in dentina fara subminarea cuspizilor,cu expunerea directa a suprafetei

    dentinare.'entina alterata e prezenta si poate fi palpata cu sonda8'emineralizarea

    intereseaza 17 medie a dentinei si e vizibil radiologic

    -leziune cavitara pana in 17 pofunda a dentine si poate submina partial cuspiziilipsa de

    substanta dura si prezenta dentinei alterate evidenta,radiotransparenta in zona circumpulpara

    a dentinei

    -leziune cavitara in zona dentinei circumpulpare si poate duce la distrugerea partiala a

    cuspizilor.Netratata , evolueaza spre deschiderea camerei pulpare si aparitia inflamatiei

    pulpare

    15&.Procesele carioase situate pe suprafetele netede ale dintilor ' caracteristici-greu de diagnosticat datorita contactului cu dintele vecin care limiteaza accesul la

    inspectia zonei respective, motiv pt care leziunile se descopera mai tarziu,cand procesulcarios a depasit smaltul si a atins dentina stuatie in care poate apare modificarea de culoare a

    crestei marginale corespunzatoare.Pt examinarea atenta a acestor zone e necesara separarea

    dintilor prin diferite metode(separatori elastici)spatiu de 1 mm,ce va permite vizualizarea

    zonei dar aplicarea cere timp(1 sapt).

    -la dintii frontali se evidentiaza prin inspectie sau diafanoscopie,observandu-se

    modificarea de culoare ce transpare prin stratul subtire de smalt

    -leziunile proximale la pacientii cu cariosusceptibilitate scazuta,demineralizarile de la

    nivelul smaltului pot suferi un proces de stagnare ce determina transformarea lor in leziuni

    inactive.5linic,apar ca pete usor decolorate sau maronii,dure frecvent intalnite la dintii ce aupierdut contatcul cu dintele vecin.5and procesul evolueaza sub punctul de contact e mai usor

    pus in evidenta,vizibil la palpare.

    -examenul radiologic da leziuni cu subestimarea importanteiexamene seriate la 7-12 lui

    cu identificarea cantitativa si calitatica a deminaralizarilor si estimarea vitezei de progresie a

    cariei.

    1"0.(volutia si complicatiile cariei dentare simple!volutia proceselor carioase e favorabila daca ele sunt tratate in timp utl astfel sau pot

    determina complicatii n cazul in care nu beneficiaza de tratament.5omplicatiile pot fi: 1.#mediate -inflamatii pulpare cronice si acute

    -gangrena pulpara simpla si complicata(acuta sau cronica)

    2.%ardive extractia dentara ce au drept consecinta:

    edentatii mai mult sau mai putin extinde

    tulburari :functionale+masticatorii+fizionomice+de fonatie+de ocluzie+de intretinere

    repercursiuni asupa starii de sanatate genereala(tulburari digestice in principal)

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    5/53

    7.La distanta-pot deveni focare de infectie cu punct de plecare dentar in

    unele forme ale bolii de focar,manifestate clinic.

    1"1.!aria de radacina) aspecte clinice-Leziune superficiala,cu mai putin de 2 mm adancime,uneori

    necavitara,neteda,moale,modificata de culoare, caracterizata prin distructia cementului si

    penetrarea dentinei

    forma incipienta necavitara-are o suprafata neteda ce nu prezinta cavitate palpabila cu

    sonda dentara dar prezinta o culoare maro-inchis sau maro-deschis

    forma cavitara superficiala-suprafata cementului e moale,neregulata, opaca si la

    palpare cu sonda se observa un defect de suprafata cu o adancime de 3.4 mm.Prezinta o

    culoare variabila ,fara semne de suferinta pulpara.

    cavitate profuna-cu implicatia pulpei dentare radiculare,cu o coloratie variabila de la

    galbui la maro-inchis.

    -leziunile pot fi :&ctive-orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare galbui sau

    maro-deschis,acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale. #nactive-orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare maro-inchis pana

    la negru,cu suprafata neteda, lucioasa, dura la palparea efectuata cu presiune moderata

    -pot fi leziuni primare sau secundare

    -intinderea leziunilor active cavitare e mai mare in suprafata decatin profunzime si mai

    mult orizontal decat vertical

    1"2.Prezentati avanta*ele izolarii campului operator1.5amp operator curat si uscat,eliminand posibilitatea contaminarii cu lichid bucal si

    lichid gingival2.Posibilitatea unui acces si a unei vizibilitati optime atat pentru stomatolog cat si

    pentru asistenta

    7.btinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate

    9.Protectia corespunzatoare a pacientului si a medicului.

    4.!ficienta crescuta a actului operator,a manoperelor terapeutice.

    #zolarea campului implica 7 elemente conceptuale:

    -controlul umiditatii

    -indepartarea partilor moi si acces corespunzator

    -prevenirea accidentelor si incidentelor intraoperatorii

    1"3.!are sunt mi*loacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii campuluioperator

    &spiratorul de saliva de debit mare

    &spiratorul de saliva uzual

    ulouri,comprese,bureti absorbanti

    $nururile de retractie gingivala

    $cuturile protectoare pentru istmul faringian

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    6/53

    1".+spiratorul de debit mare-cand se foloseste turbina,apa pulverizata,*etul de aer si fragmentele de lucru pot fi usor

    aspirate cu aspiratorul de debit mare.

    -aspiratoarele uzuale indeparteaza lichidul lent si au capacitatea foarte redusa de a

    indeparta particulele solide

    -un aspirator de debit mare poate prelua 3.4 L h2o in 2 sec si are capacitatea de a

    indeparta 4-;4< din apa imprastiata de trubina si spra= si de 133< a particulelor mici

    solide(pulbere) rezultate din tratamentul asupra dintelui

    -se plaseaza distal de zona de lucru

    Avantaje:

    1.resturile de substanta dentara,materiale dentare sunt indepartate eficient din campul

    aspiratiei

    2.nu se produce deshidratarea tesuturilor

    7.campul operator irigat ofera acces si vizibilitate mai buna

    9.chiar fara anestezie,durerea resimtita de pacient e mai redusa(nu se por supra incalzireadintelui)

    4.manoperele terapeutice devin mai eficiente deoarece se elimina pauzele pentru clatit

    >.fragmente si pulberea metalica rezultate prin actiunea intrumentului abraziv pot fi

    preluate in totalitate si eventual recuperate

    .se realizeaza mai usor manoperele terapeutice de cadran

    1"5.+spiratorul de saliva uzual-!l poate indeparta saliva din planseul bucal.$e foloseste in asociere cu absorbante de

    tip:rulou+comprese+diga.

    -dispozitiv compus dintr-o canula metalica sau plastic,un tub subtre de cauciuc in care se

    introduce canula si care cu captul celalat e anexat la conducta de apa.5and se deschide

    robinetul se creeaza un vid necesar aspirarii si derivarii acestora la scurgerea aparatului

    -varf neted,rotun*it,neiritant

    -utilizate frecvente:canulele de unica folosinta cu varf din plastic si ti*a deformabila,ce se

    modeleaza digital,a.#. orificiile varfului canulei sa nu fie astupate de partile moi sublinguale.

    -$?!'P%!:aspirator si departator de limba simultan.

    1"".(lementele absorbante principale si cele accesorii

    @i*olace absorbante:&spiratorul de saliva de debit mare+uzualulouri,comprese,bureti absorbanti

    $nurul de retractie gingivala sau firul,filamentul interdentar

    $cuturi protectoare pentru istmul faringian.

    @i*loace izolante:automatonul+cleme si diga

    1"#.Scuturile protectoare pentru istmul faringian-indicate pentru a preveni aspirarea sau inghitirea instrumentarului mic,atunci cand nu se

    lucreaza cu diga,ci cu dispozitive absorbante.til cand se lucreaza la dintii maxilari.

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    7/53

    -o compresa de tifon de 4x4 xm ,desfacuta si plasata pe fata dorsala a limbii,catre partea

    posterioara a 5A,poate constitui un astfel de dispozitiv.

    1"%.+utomatinul/dispozitiv cu care izolam de saliva o hemiarcada sau arcul frontal inferior,cu a*utorul

    rulourilor de vata de marime adecvata,pe care le mentinem in fundurile de sac paralingual si

    vestibular,totodata indepartand de arcada dentara limba si obrazul.

    -dispozitiv extrabucal si unul intrabucal.'ispozitivul extabucal e alcatuit dintr-o placuta

    ce se spri*ina sub barbie actionata de un arc ce culiseaza pe o ti*a verticala.Pe aceasta ti*a

    exista un sant de fixare a dispozitivului intrabucal

    -dispozitivul intrabucal e de 7 feluri:pentru partea dreapta,partea stanga si regiunea

    frontala.$e compune dintr-o pelota cu brate inegale,bratul mai ingust fiind plasat in

    vestibul,iar ce lat sublingual.

    1"&.Dispozitivele mentinatoare de rulouri si clemele dentare

    Clemele Harward-utilizate numai la mandibula ca si automatonul,sunt cleme de digamodificate,in sensul de a putea mentine cate un rulou de vata in santul paralingual si

    vestibula,fixandu-se pe cate un dinte vecin situat posterior de campul operator.

    Clemele Haller-utilizabile la maxilar,ca si la mandibula,se compun dintr-un inel ce se

    fixeaza pe un dinte invecinat cu cel pe care intervenim.'e la inel pornesc 2 brate,unul ? si

    unul ,prevazute cu butoni.Aratele fixeaza rulourile de vata,iar de butoni se fixeaza inelele

    de cauciuc care comprima filamentele de vata si papilele interdentare,indepartandu-le de

    campul operator,pe care il izoleaza de secretiile pungii si de sangerarea gingivala

    1#0.+vanta*ele izolarii campului operator folosind diga1. permite mentinerea unui camp operator perfect izolat,curat si uscat,eliminand

    posibilitatea contaminarii cu lichid bucalgingival

    2. elimina orice interpunere sau contact cu campul operator,prin indepartarea si

    mentinerea in aceasta pozitie a buzelor,obra*ilor si limbiiaccesul si vizibilitatea

    optima,*uxta sau subgingival prin indepartarea @LB.Colia inchisa la

    culoare/fundal intunecat,N reflecta lumina pe care campul operator contrasteaza

    dand vizibilitate buna

    7. odata instalata,nu necesita reinterventie pentru mentinerea accesului si vizibilitatii

    9. permite obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare

    utilizateprevenirea contaminarii prin saliva sau umiditate din mediul bucal,intimpul inserarii si modelarii materialelor de restaurare sau in timpul profilaxiei

    locale cu compusi florurati

    4. protectie corespunzatoare a pacientului si a medicului.'iga prote*eaza pacientul

    impotriva aspirarii sau inghitirii instrumentelor mici sau a fragmentelor si resturilor

    rezultate prin manopere terapeutice.Prin aplicarea de diga ele pot fi usor recuperate

    si indepartate.&plicarea corecta prote*eaza partile moi de substante

    medicamentoase,iritante ,caustice,cu gust neplacut.!limina sau reduce impactul

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    8/53

    initial in cazul deraparii instrumentelor rotative sau manuale.peratorul e prote*at

    de contaminarea din mediul bucal

    >. eficienta crescuta a actului terapeutic prin linistea operatorie pe care o confera.$e

    elimina timpul oferit pacientului pentru clatit si scuipat,e descura*ata tendinta

    multor pacienti la conversatii inutile,deschiderea constanta ca amplitudine a

    cavitatii bucale,mai usor de rezolvat manoperele multiple la mai multi dinti,pana la

    toti dintii pe o hemiarcada

    poate fi instalata si de catre asistenta1#1.Dezavanta*ele si limitarile izolarii campului operator folosind diga1.timpul suplimentar afectat aplicarii

    2.obiectiile pacientului privind disconfortul produs de manoperele de aplicare

    -pot si eliminate sau reduse

    -aplicarea completa nu necesita mai mult de 7-4 min,interval ce confera instalarea

    anesteziei

    -limitari:

    dinti insuficient erupti,ce nu permit mentinerea clemelor @7,in unele cazuri

    'inti in malpozitii accentuate

    cazional,pacientii asmatici+cei cu probleme cu respiratia nazala(respiratori orali)

    nu tolereaza diga

    Pacienti cu probleme psihice,rar

    1#2.!omponentele principale si cele accesorii utilizate pentru izolarea campuluioperator cu diga

    Principale:Colia de cauciucamele de intindere-tip Doung

    -tip $tar ?#$#

    - tip N=gaard-stbu

    -tip $auvreur

    5lemele de diga

    Accesorii:Perforatorul

    Pensa

    $ervetele de hartie absorbamta preformate

    Lubrifiant &cesorii de ancora*

    1#3.,olia de diga-confectionata dintr-un cauciuc special,mentinut in conditii de intuneric si rece(la

    frigider) pentru a nu imbatrani prematur

    -patrate preformate de 12,412,4 cm si 1414 cm sau sub forma de rulou cu l/12,4 sau 14

    din care se taie dimensiunea necesara

    -mai sunt si folii gata ambalate,sterilizate in plicuri individuale

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    9/53

    -grosimea:3,14+ 3,23+ 3,24 +3,73 +3,74 mm

    -foliile subtiri trec mai usor prin spatiile interdentare dar se si rup mai usor

    -foliile groase mai eficeinte pentru retractia partiilor moi,mai rezistente la rupere,dar

    tensioneaza clemele de fixare ducand la dizlocarea lor

    -utilizarea foliilor c grosime medie,cu elasticitate optima pt etansarea inchiderii la colet

    -culori deschise si inchise(roz+galben+verde+gri+albastru)-se prefera culoriile inchise

    pentru constrastul de fundal

    -au o fata lucioasa si una mata,cea mata se pune se exterior.

    1#.-amele de diga-au rolul de a pozitiona si mentine marginile foliei.

    &)in forma de -tip Doung:cea mai raspandita,dezavanta* :fabricata din

    metal(radioopaca),interfera imaginiile radiologice

    A)in forma de -tip $tar ?isi:din plastic,are radiotransparenta

    5)tip N=gaard-stb=-contur inchis poligonal si e confectionata din material plastic

    radiotransparent')tip $auveur-rama articulata din plastic,o balama centrala permite ramei sa se

    pliezeacces mai usor in zona de lucru,facilitand realizarea de radiografii,administrarea de

    doze aditionale de anestezic si evacuarea de lichide terapeutice ce au a*uns accidental in

    cavitatea bucala

    1#5.!lemele de diga' Descriere generala-ancoreaza folia de diga si o mentin fixa in *urul dintelui,fortand in acelasi timp retractia

    marginii gingivala

    -formata din 2 brate,care s eplaseaza pe fetele opuse ale coroanei,? si intre

    convexitatea maxima coronara si marginea gingivala.Aratele sunt unite printr-un arc de otel

    car eincon*oara coroana dintelui peste fata ocluzala sau marginea incizala si mentine, prin

    forta sa elastica,cele 2 brate aplicate strans in *urul coroanei

    -se termina prin 9 pinteni, ce asigura contactul in 9 puncte cu dintele,prevenind astfel

    rasturnarea clemei.Pintenii pot fi indreptati spre gingival,utile pt dintii partial erupti sau

    retractie gingivala suplimentara.

    -bratele nu trebuie sa depaseasca limita meziala si distala a fetelor ? si deoarece: vor

    interfera pozitia penelor+se traumatizeaza marginea gingivala si sangereaza+nu se obtine

    etanseitate

    -pot prezenta sau nu aripioare(prelungiri laterale ale bratelor,ce realizeaza retractiasuplimentara a marginii gingivale si permit fixarea foliei inainte de plasarea acesteia pe

    dintele respectiv)

    -dezavanta*:prezenta lor poate incomoda aplicarea benzilor de matrice,penelor si

    portmatricelor

    -la restaurarile coronare se prefera clemele C&& aripioare,iar endodontic 5 aripioare

    1#".Seturi minimale de cleme de diga. cele mai uzuale /$in sistem Ivor

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    10/53

    Nr 3- pt # si 5 cand dorim izolari multiple

    Nr 1-pt Pm

    Nr ;-pt # si 5 izolare unica

    Nr 19-pt @,pentru dinti partiali erupti sau cu distructii coronare mari

    Nr 2>-pt @ cu talie mare

    1##.!omponentele accesorii ecipamentul auiliar / utilizate pentru realizareaizolarii campului operator cu diga

    1.Perforatorul sau clestele de perforat folia: cel mai utilizat e N$E%F- orificii de dimensiuni diferite,corespunzatoare dintelui pe care dorim sa il izolam

    -prezinta un platou rotativ,cu 4 sau > dimensiuni de orificiu(foliile de grosime

    medie)

    1-#c inf

    2-#c sup si 5

    7-Pm

    9-@ sup4-@ inf

    >-dintii cu ? anormal,dinti situati cel mai posterior in izolare

    2.Pensa de aplicare a clemelor: $toGes3.Servetele de artie absorbanta preformata:se plaseaza intre folia de cauciuc si

    tegumentul pacientului:

    -preveni reactiile alergice la folie

    &bsoarbe transpiratia

    &bsoarbe saliva scrusa pe la comisura

    &mortizeaza actiunea de instalare a digii

    fera posibilitatea de stergere a buzelor dupa indepartarea foliei

    fera confortul pacientului

    .ubrifiant:hidrosolubil+pt a facilita inserarea foliei prin spatiile interdentare5.+ccesorii de ancora*:firul de bumbac+inele de cauciuc

    1#%.Pozitionarea si dimensiunea orificiilor din folia de diga pentru izolare corecta-distanta dintre orificii e reprez de distanta de la centrul suprafetei ocluzale a primului

    dinte de izolat pana la centrul suprafetei ocluzale a celuilat dinte de izolat ,aproximativ

    >,7mm

    -distanta dintre orificii e prea mare,folia se va increti intre dinti si va impiedicamanoperele terapeutice

    -distanta e prea mica,folia va sta tensionata exagerat,se va tractiona in zona de

    colet,nerealizand etansare si se poate rupe.

    -#N tratamentul leziunilor coronare,izolarea prin diga trebuie sa cuprinda minim 7

    dinti(dintele de lucru si 2 dinti vecini).#N tratamentele endodontice doar dintele de lucru,cu

    exceptia radacinilor neretentive,cand se izoleaza si alti dinti

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    11/53

    -restaurari coronare la niv # si fata meziala a 5-toti dintii de la Pm1 dr pana la Pm2

    stg,cleme doar la niv Pm.

    -restaurari coronare la niv 5-@1 de pe hemicarcada in lucru pana la #c opus

    -restaurari coronare in zona laterala-ultimul dinte posterior pana la #c opus

    -la maxilar,primul orificiu creat e pt #c,la mandibula pt dintele cel mai distal care

    primeste clema

    -orificiile se fac dupa un sablon,functie de grosime(diametru mai mic la foliile subtiri sau

    mai mare la cele groase)

    1#&.!are sunt tenicile de aplicare a izolarii cu diga1.metoda aplicarii simultane a foliei si a clemei

    2.metoda aplicarii initiale a clemei,urmata de folie

    7.metoda aplicarii initiale a foliei urmata de clema

    1%0.Descrieti tenica de izolare cu diga prin metoda aplicarii simultane a foliei si a

    clemei4 enumerati avanta*ele si dezavanta*ele metodei1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte

    2. verificarea cu a*utorul firului de ata a spatiului interdentar,ca sa nu rupa

    foia(margini ascutite,rest de tartru)

    7. perforarea foliei si intinderea ei pe rama

    9. lubrifierea foliei in zona orificiului pentru a facilita insertia

    4. alegerea clemei potrivite,fixarea in pensa si verificarea adaptarii pe dinte

    >. indepartarea clemei si fixarea pe folia de cauciuc

    . aplicarea servetelului preformat pe fata pacientului

    H. plasarea clemei spre gingival,dincolo de convexitatea maxima a dintelui cu a*utorul

    pensei de aplicare a clemei-mai intai bratul oral apoi bratul vestibular.'aca

    pacientul acuza discomfort,se poate face anestezie locala,oricum senzatia de

    presiune dispare la 1-2 min de la aplicare

    ;. eliberarea foliei de cauciuc din aripioarele clemei pentru a permite foliei sa se

    stranga in *urul coletului dintelui

    13.daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,se

    foloseste un fir de ata interdentar,pentru a a*uta alunecarea ei dincolo de punctul de

    contact pana in zona cervicala

    11.controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si

    tensionata pe rama12.se badi*oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica

    dezinfectanta

    &vanta*e

    -cea mai usoara si comod aplicare a digii,in cazuri obisnuite

    -daca clema se elibereaza si scapa in orice mom al aplicarii,ea e tinuta aplicata de folie

    -nu necesita a*utorul unui asistent

    'ezavanta*e

    -nu permite vizualizara directa a dintelui sia zonei adiacente ,in timpul aplicarii

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    12/53

    -tensiunea produsa de elasticitatea foliei actioneaza in directia opusa celei de plasare a

    clemei

    1%1.Descrieti tenica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale aclemei)urmata de folie) enumerati avanta*ele si dezavanta*ele metodei

    1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte

    2. alegerea clemei potrivite pentru dintele respectiv

    7. plasarea clemei pe dinte,dincolo de convexitatea maxima a coroanei.bligatoriu sa

    se potriveasca bine pentru a preveni dislocarea si inghitirea clemei

    9. se trece folia,perforata si tensionata peste clema

    4. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,se

    foloseste un fir de ata interdentar,pentru a a*uta alunecarea ei dincolo de punctul de

    contact pana in zona cervicala

    >. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si

    tensionata pe rama

    . se badi*oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antisepticadezinfectanta

    &vanta*e

    -permite vizualizarea directa a dintelui si a zonei adiacente in timpul plasarii clemei

    -metoda cea mai eficienta de plasare a digii,cand sunt dificultati in asigurarea secuitatii

    fixarii clemei

    'ezavanta*e

    -este dificil de plasat folia peste clema,fara aplicarea unei tensiuni asupra ei,tensiune ce

    poate disloca clema

    -practic imposibila tensionare foliei si tractionarea ei peste clema cea mai mare(ivor= ;)

    1%2.Descrieti tenica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a folieiurmata de clema4 enumerati avanta*ele si dezavanta*ele metodei

    1. indepartarea depozitelor de tartru de pe dinte

    2. alegerea clemei si verificarea fixarii ei pe dinte

    7. se perforeaza folia de cauciuc,se fixeaza pe rama si se tensioneaza orificiul din

    folie,astfel aceasta sa treaca de-a lungul dintelui ce trebuie tratat.$e foloseste un fir

    de ata interdentar

    9. dupa ce s-a tractionat de folie,se plaseaza clema imediat

    4. daca folia nu a alunecat prin spatiul interdentar dincolo de punctul de contact,sefoloseste un fir de ata interdentar,pentru a a*uta alunecarea ei dincolo de punctul de

    contact pana in zona cervicala

    >. controlul aplicarii corecte a clemei si foliei o reprezinta faptul ca folia e intinsa si

    tensionata pe rama

    . se badi*oneaza dintele izolat si zona adiacenta de folie cu o solutie antiseptica

    dezinfectanta

    &vanta*e

    -exista putine posibilitatide dizlocare a clemei in timpul sau dupa plasarea ei

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    13/53

    -permite vizualizarea directa a dintelui sia gingiei adiacente

    'ezavanta*e

    -necesara participarea unui a*utor pentru a tine folia si rama in special pentru aplicarea la

    molari

    1%3.(rori in aplicarea si indepartarea izolarii cu diga1. rificii perforate excentric in raport cu pozitiile normaleplasarea gresita a digii

    in raport cu deschiderea cavitatii bucale si fragmente sau corpuri straine pot fi

    inghitite sau aspirate de pacient.

    Plasarea foliei in pozitie mult superioara(orificii plasate *os pe folie) duc la astuparea

    pasa*ului nazal aerian.$e va rula marginea superioara a foliei sub piramida nazala

    2. 'istanta nepotrivita intre orificii:

    -distanta prea mica:folia va fi prea tensionata si nu va izola perfect la nivel

    cervical+tendinta de rupere

    -distanta prea mare:septuri ce se vor plia interdentar+acces proximal incomodat+ retractie

    gingivala deficitara7. 'iametrul incorect al orificiilor

    -diametru mai mic-orificii tensionate ce vor fi indepartate de dinte

    -diametru mai mare-folie pliata in *urul dintelui incomodand accesul

    9. tilizarea de cleme proprii

    -mai mica-supraincarcarea arcului-imposibilitatea izolarii corecte sau ruperea arcului

    -instabila-se misca si nu tine etansarea+lezeaza marginea gingivala

    -mai mare-lezarea partilor moi+impiedicarea aplicarii penei

    4. Nu se inlocuieste,la momentul necesar,o diga uzata sau cu defecte,din timpul

    aplicarii sau in timpul tratamentului imediat

    1%.!are este atitudinea terapeutica fata de caria simpla dentara) in raport cuevolutia leziunilor carioase

    -Profilaxiepreventie:reducerea prevalentei si a incidentei leziunilor carioase

    -tratamentul leziunilor carioase instalate:dependent de gradul de evolutie si de extinderea

    procesului carios

    Leziunile carioase:

    Necavitare(incipiente-reversibile)

    1. fara lipsa de substanta dura dentara decelabila macroscopic clinic

    2. necesita modalitati de cariodetectie(teste diagnostice) adecvate7. abordare terapeutica neconventionala(ne sau minim invaziva)

    cavitare(ireversibile)

    1. lipsa de substanta dura dentara(defect)cu extinderea si profunzimea

    variabila:superficiale+medii+profunde

    2. abordare terapeutica operatorie conventionala(invaziva)

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    14/53

    1%5.!are sunt fazele tratamentului conventional clasic / al cariei simple dentare sice se urmareste prin efectuarea fiecarei faze

    1.Caza de tratament chirurgical/prepararea cavitatii

    realizeaza eliminarea t.dure dentare alterate(modif ireversibil)prin exereza

    lipsa de substanta rezultata e preparata sub o anumita forma(cavitate)

    2. Caza de tratament medicamentos/tratamentul plagii dentinare Plaga dentinara/suprafata denudata in urma exerezei, e expusa actiunii factorilor

    patogeni

    $e urmareste realizarea in mod adecvat a protectiei dentino-pulpare

    7. Caza de tratament restaurator

    efacerea morfologiei coronare si functiilor afectate

    Prin tehnici directe(obturatii coronare)+semidirecte+indirecte(inla=+onla=+fatete)

    1%".!e reguli impun principiile generale clasice conventionale / de preparare a

    cavitatilor si care sunt obiectivele prepararii cavitatiloreguli:1. efectuarea unor manopere instrumentate bazate pe reguli fizice

    2. modificarea partiala a morfologiei coronare

    7. realizarea conditiilor optime necesare pentru restaurarea morfo-functionala

    finala

    biective:

    1. indepartarea substantei dure dentare alterate ireversibil cu mena*area si prote*area

    corespunzatoare a organului pulpar

    2. plasarea limitelor preparatiei cat mai conservator posibil pentru structurile dentare

    restante,dar astfel incat sa previna reactivarea si reluarea progresiei procesuluicarios initial(carie reziduala sau recidiva) ori instalarea unei noi leziuni la marginea

    restaurarii(caria ##)

    7. conformarea si dimensionarea preparatiei,a.i. fortele functionale sa nu produca

    fractura unei componente din ansamblul dinterestaurare coronara sau dizlocarea

    restaurarii

    9. realizarea conditiilor cerute pentru efectuarea tuturor manoperelor instrumentale

    pana la finalizarea tratamentului

    1%#.!are este definitia data de +!6 etapei de preparare a cavitatii si care suntprincipiile regulile / lui +!6 pentru prepararea cavitatilor prin tenici clasice conventionale /

    'efinitie/prin prepararea cavitatii se intelege acea succesiune de manopere instrumentale

    folosite pentru a indeparta leziuile produse de carie, lasand portiunea restanta a dintelui in

    cea mai favorabila stare de a primi o obturatie care sa restaureze forma initiala

    coronara,asigurand rezistenta acestei restaurari si impiedicand reaparitia procesului carios pe

    acea suprafata dentara.

    eguli:

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    15/53

    1.crearea formei de contur

    2.crearea formei de rezistenta

    7.crearea formei de retentie

    9.crearea formei de facilitare a accesului

    4.indepartarea in totalitate a dentinei carioase restante

    >.finisarea marginilor de smalt

    .curatarea cavitatii

    1%%.!are sunt principiile regulile/ de preparare conventionala a cavitatilor) dupascoala si autorii clasici romani

    1.deschiderea procesului carios(include si usurarea sau crearea accesului)

    2.exereza dentinei alterate

    7.realizarea extensiei preventive

    9.asigurarea retentiei

    4.asigurarea rezistentei

    >.finisarea marginilor de smalt.toatela finala

    1%&.!are sunt principiile regulile/ de preparare conventionala acavitatilor)sistematizate dupa scoala si autorii moderni actuali

    +.etapa initiala de realizare a preparatiei1.stabilirea formei de contur si a profunzimii initiale

    2.realizarea formei primare de rezistenta

    7.realizarea formei primare de retentie

    9.realizarea formeiIde convenientaI-cea mai convenabila in raport cu morfologia dintelui

    .(tapa finala de realizare a preparatiei coronare4.#ndepartarea dentinei alterate restanteurmele de material vechi restant

    >.Protectie dentino-pulpara(functie de indicatia clinica)

    .ealizarea formei ## de rezistenta si retentie

    H.Proceduri pentru finisarea peretilor si a marginilor externe

    ;.Proceduri finale:curatarea preparatiei si controlul calitatii manoperelor

    1&0.!are sunt obiectivele urmarite prin realizarea fiecarui timp etapa/ de lucrudupa principiile regulile/ de preparare a cavitatilor conventionale conform

    sistematizarii scolii clasice romanesti1.'eschiderea procesului carios:evidentierea extinderii in suprafata si profunzime a

    procesului carios(vizibilitatea) si realizarea conditiilor necesare pentru efectuarea optima

    atuturor manoperelor ulterioare(acces)

    2.!xereza dentinei alterate:indepartarea in totalitate,pana in plin tesut sanatos.$e pot face

    concesii pentru evitarea deschiderii camerei pulpare

    7.ealizarea extensiei preventive:plasarea marginilor preparatiei in plin tesut sanatos,dur

    si marginile externe situate in zone JimuneI,iar zonele JsusceptibileI sa fie inglobate in

    totalitate in conturul preparatiei

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    16/53

    9.&sigurarea retentie:stabilitatea si mentinerea restaurarii

    4.&sigurarea rezistentei:mena*area si prote*area subst dure dentare restante(prevenirea

    fracturarii) si asigurarea conditiilor necesare pt rezist la solicitati funct a materialului de

    restaurare(pozitie,grosime corespunz)

    >.Cinisarea marginilor de smalt ale cavitatii:configuratie lineara,neteda,fara

    anfactuozitati+asigurarea unui unghi optim de intalnire cu suprafata externa coronara a

    peretilor laterali(include bizoatarea marginala)

    .%oaleta finala a cavitatii(N %&%&@!N%L PL&B## '!N%#N&!)

    1&1.!are este clasificarea cavitatilor dupa +!6 si care sunt criteriile care stau labaza acestei clasificari

    #-carii localizate santurile si fosetele ocluzale ale @ si P@+ santurile ? si ,foramen

    caecum la frontali

    ##-suprafetele aproximale ale @ si P@

    ###-fetele aproximale ale #,cu unghiul incizal integru

    #?-fetele aproximale ale #,cu unghiul incizal compromis? treimea cervicala a fetelor ? si ale dintilor

    ?#-la nivelul cuspizilor dintilor laterali si la nivelul marginii incizale a dintilor frontali

    5avitati atipice-cavitati compuse ?-+?-@+@'

    1&2.!are sunt criteriile pe baza carora se alege un material de restaurare coronarasi care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de material) in raportcu aceste criterii

    Criterii:

    5riteriu biologic-sa se tina seama de textura tesuturilor dure dentare,starea organului

    pulpar:materialul sa fie bine tolerat de catre complexul pulpo-dentinar,precum si de catre

    tesuturile moi

    5riteriu mecanic-proprietatile fizice ale materialului,care sa asigure o buna comportare a

    acestuia in raport cu P masticatorie,temperatura

    5riteriu chimic-sa fie compatibil cu alte materiale dentare cu care vine in contact

    5riteriu estetic-sa redea aspectul cat mai natural,unde e absolut necesar.

    Conditii

    1.fizic:

    -dur+cu o rezistenta asemanatoare cu a tesuturilor dure dentare si abraziune moderata

    -sa sufere modificari volumetrice minime intr-un interval de temperatura inte 3 si 43 grdcelsius

    -in stare plastica in momentul introducerii in cavitate si sa devina rigid si rezistent dupa

    acee

    -aderenta buna,determinand o inchidere marginala cat mai etansa

    -bun izolator termic si electic

    -impermeabil pentru lichidul bucal sau alte lichide ingerate

    2.chimic

    -stabil in mediul bucal

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    17/53

    -nu sufera alterari in contact cu saliva,alimente,medicamente

    -efect usor antiseptic

    -nu se combina cu materialele utilizate in tratamentele odontale

    7.biologic

    -bine tolerat de organul pulpar,parodontiul marginal,partile moi adiacente

    -sa nu fie nociv pentru organism

    -sa fie carioprotector

    9.fizionomic

    -sa prezinte culoare+transluciditate si textura de suprafata cat mai apropiata de cea a

    structurii dentare pe care o reconstituie

    //// nu ex mat care sa intruneasca toate conditiile

    1&3.Prezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare coronara1.@ateriale de restaurare coronara functie de starea lor fizicain momentul utilizarii:

    $materiale plastice:se introduc in stare moale si se intaresc ulterior(obturatii)$materiale neplastice:se introduc sub forma rigida si se fixeaza prin

    cimentare(incrustatii)2.@ateriale plastice(de obturatie) dupa timpu de mentinere in cavitate:

    $provizorii:etape intermediare ale tratamentului$de durata'faza finala de restaurare coronara7.'upa gradul de aderenta la structurile dure dentare,materialele de obturatie de durata:

    $aderente:compozit+5#$+$neaderente:amalgam+aur+ciment silicat9.'upa gradul de refacere a fizionomiei,materialele de obturatie de durata

    $fizionomice:compozite+5#$ modificate+$nefizionomice:amalgam+aur coeziv+5#$ cu adaos de pulberi metalice-cermeturi$semifizionomice:5#$ conventionale

    1&.!are sunt categoriile si tipurile de ciment 78( eistente si utilizabile actual5ategoriile:

    1.conventional(eugenolateugenat de Kn)

    2.modificate cu polimeri(K! armate)

    7.modificate cu acid o-etoxibenzoic(!A&)

    9.non-eugenolat de Kn(F?-!A&)

    %ipuri

    #.pentru cimentari provizorii##.cimentari de durata

    ###.obturarii coronare provizorii si obturatii de baza

    #?.pentru captusirea peretilor preparatiilor

    1&5.-eactia de priza si timpul de priza la cimentul 78( conventional4 implicatiiclinice

    N se desfasoara in absenta apei si e accelerata de ionii de Kn2.Presupune o reactie de

    complexare intre eugenol si oxiul de Kn,cu formarea eugenolatului de Kn..#n matricea sa sunt

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    18/53

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    19/53

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    20/53

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    21/53

    1.refaceri unghi incizal sau creste marginale

    2.cavitati cervicale cls ?

    7.cavitati vizibile,pe frontali

    9.cavitati profunde,nociv pt pulpa(pF acid)

    4.acoperirea pastelor de hidroxid de 5& pt coafa* indirect(preparatele nu fac priza)

    200.!imentul P!7policarboilat de 7n/' proprietati si indicatii specifice1.!lasticitate asemanatoare cu cea a dentinei

    2.N e casant si suporta solicitari masticatorii

    7.ezistenta la compresiune si tractiune comparabil cu CK

    9.ezistenta la incovoiere cu 93< mai mare decat CK

    4.5ontractie redusa de priza mai mica decat CK

    >.%ixotropie

    .&deziune chimica la smalt si dentina prin chelarea 5a2 de catre radicalii carboxilici libei

    H.adera bine chimic la alia*ele metalice inoxidabile

    ;.&dera slab la alia*ele din aur(daca nu sunt sablate)13.adera mediocru la &$

    11.N adera la ceramica

    12.pF acid pana la terminarea reactiei de priza,cu potential nociv asupra pulpei si dentinei

    inferior fata de CK(pF/4-73 min)

    17.efect calmant asupra durerii dentinare prin inchiderea eficienta a canaliculelor

    19.nu are activitate antibacteriana(prin efect bactericid direct)

    Indicatii

    -obturatii de baza(protectie pulpo-dentinara)

    -obturatii coronare provizorii

    -cimentari de proteze fixe unidentare sau punti

    201.!lasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute si tipul departicule ale alia*ului.

    1.binar: mecur1 metal:amalgamul de cupru:5u:73-93< si Fg:>3-34$n4&g2Fg7

    -tipuri noi de amalgam bogat,gama 2 e eliminata (amalgame non gama 2) sunt cele mairezistente la coroziune

    205. ,actori care influenteaza timpul de priza al amalgamului1.raport pulbere-mercur

    5ant de mercur e mai mare:timpul de priza mai lent

    amane o cant mai mica de gama nereact

    5reste cantitatea de gama 1 si 2 scade rezistenta amalgamului

    2.durata triturarii

    supra sau subpreparare a amalgamului va produce modificari ale rezistentei,flua*ului

    Jvolumul amalgamuluiI7.dimensiunea particulelor

    5u cat sunt mai mici ,supraf de contact cu Fg e mai mare si timpul de priza mai redus

    9.imbatranirea artificiala a alia*ului

    &lia*ul proaspat reactioneaza mai repede cu Fg decat cel invechit:

    -tendinta de expansiune mai mare

    -coroziune mai importanta

    -rezistenta mai scazuta

    -imbatranirea artificiala a amalgamului reduce tensiunile interne din particule

    20".!are sunt si de ce factori depind modificarile dimensionale ale amalgamului'ilatatia si contractia amalgamului,determinate de mecanismul de priza si de diferenta de

    temperatura din cav bucala.#n timpul prizei,se produce o contractare a materialului(faza

    gama),in fazele gama 1 si 2 sa se produca o dilatare rapida apoi,dupa care o contractie

    ,urmata de o stabilizarela interfata dinterestaurare apare o fisura

    Cactori:

    -compozitia alia*ului

    -dimensiunile particulelor

    -raportul alia*Fg

    -durata de triturare care,prelungita duce la cresterea expansiunii amalgamului-timpul scurs de la triturare pana la condensare in cavitate nu trebuie sa depaseasca 7-7,4

    min

    -contaminarea cu umezeala inainte de priza,crescand coeficientul de expansiune al

    amalgamului

    -diferenta de temperatura a amlgamului,datorata diferentei % a alim,det dilatarea sa,care e

    mai mare decat a smaltului dentinca,ca si contractiapercolare marginala (patrunderea de

    fluide la interfata dintre obturatie si peretele cavitatii)

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    24/53

    20#.!oroziunea amalgamului) tipuri de coroziune/degradarea electrochimica a metalului sub actiunea mediului bucal

    1.5himica de suprafata

    -pierderea luciului si modificarea de culoare dat sulfurarii si oxidarii:pe suprafata apare un

    film de oxizi+sulfuri sau hidroxizi ce se pot distrugeaparitia unei suprafete rugoase

    2.La interfata dinterestaurare

    -apare numai unde exista diferente de concentratie in oxigen.#ntre peretii cavitatii si

    suprafata restaurarii,unde 2 e mai mica.Caza cea mai sensibila la coroziune e gama2

    (folosirea amalgamelor non-gama 2)

    7.Balvanica

    -dat contactului dintre amalgam si alte metale sau alia*e in mediul bucal electrolitic

    20%. Proprietatile biologice ale amalgamului de argint-bine tolerat de tesuturile dure dentare,parodontiu si pulpa dentara

    -prop usor antiseptice,dat actiunii &g si 5u,cand concentratia acestuia e mai mare de >.sufera contractii si dilatari,dupa inserarea in cavitate

    . sufera in timp coroziune electrochimica

    -aspect inestetic:in timp prin corodare devine negru si modif culoarea tesuturilor din *ur

    -posibilitatea de fracturare a materialului in cavitatile neretentive,ce nu ofera grosime

    suficienta materialului

    212.Indicatiile utilizarii amalgamului de argint1.restaurarea cls # pe fetele ? si ale @ si Pm si pe fetele ocluzale ale @ si Pm2.restaurarea cls # pe fetele P ale C,cand grosimea e mare si nu permite transparenta culorii

    3.restaurarea cls ## cu exceptia celor situate mezio-ocluzal la niv Pm1(fizionomia).restaurarea cav ? la niv @ si Pm5.restaurarea cav atipice @ si Pm(@')".restaurarea coronara a Pm si @ devitali,cu sau fara mi*loace suplimentare de retentie#.refaceri de bonturi coronare ce vor primi microproteza de acoperire

    213.Surse de mercur din cabinetele dentareLa indepartarea restaurarii de amalgam,lustruire finisare fara racire si aspirare+aruncare pe

    *os

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    26/53

    La triturare si manipulare(fara manusi)

    'in sursere le mercur existente in cabinet incorect depozitate sau reziduu incorect pastrat

    pentru aruncare

    Poluarea accidentala cu Fg(lipsa unei aerisiri corecte a cabinetului)

    21.Principiile de realizare a formei de contur pentru o cavitate preparata pentru orestaurare din amalgam1.amplasarea marginilor cavitatii in plin tesut santos,a.i. se vor indeparta in totalitate t.dure

    alterate ireversibil

    2.conturul cavitatii pana la obtinerea unei *onctiuni amelo-dentinare indemne de carie

    7.se indep in totalitate smaltul subminat,fara suport de dentina sanatoasa si prismele de

    smalt modif ca aspect si culoare

    9.marginile cavitatii vor fi plasate a.i. sa permita o buna inchidere marginala si o buna

    finisare restaurarii

    4.se vor plasa marginile,evitandu-se zonele cariosusceptibile-inafara santurilor si fisurilor

    >.marg cavitatii in zonele dentare supuse autocuratirii si curatirii artificiale,evitand vfcuspizilor si crestele marginale

    .conturul exterior realizat din curbe lin,unghiuri rotun*ite si linii drepte

    H.conturul intern:realiz unui spatiu pt amalgam de gros sufic,rezistent la fractura sub infl

    fortelor de masticatie:cluzal:1,4-2mm(peretle pulpar e plasat in dentina la 3,4mm &')

    215.-ealizarea conturului primar in cazul cavitatilor preparate pentru leziunicarioase situate la nivelui santurilor si fosetelor ocluzale

    @arginile preparatiei in plin tesut sanatos

    1.extinderea marginilor cavitatii trebuie sa tina seama de realizarea unei cavitati care sa

    permita accesul instrumentarului necesar prepararii si restaurarii sale

    2.se vor extinde marginile cavitatii pana in tesut sanatos avand gri*a sa nu lasam smalt

    nesustinut de dentina sanatoasa la amrginea preparatiei

    7.se plaseaza marginile a.i. sa includa in conturul lor santul sau foseta in care e localiza

    procesul carios(toata).'aca la niv peretilor preparatiei exista o fisura necarioasa nu se

    include in preparatie.$e sigileaza dupa plasarea amalgamului

    9.daca exista o leziune carioasa necavitara in smalt insa radiografia sau alte mi* de dg ca este

    extinsa pana in dentina se va intra in smaltul sanatos si cavitatea se largeste pentru a facilita

    exereza dentinei alterate in totalitate

    4.cand exista 2 sau mai multe leziuni carioase in santuri si fosete diferite ale aceluiasi dinte

    si exista o grosime de 1,4-2mm de tesut sanatos inte ele se vor realiza 2 cavitatidistincte,altfel se frealizeaza o cavitate unica.

    >.liniile marginale de contru ale cavitatii depind de forma anatomica a

    dintelui:cluzal,marginile preparatiei vor fii formate din linii curbe,largi care ocolesc

    cuspizii si mentin morfologia normala a fetei ocluzale.@arginile externe ale cavitatii

    /netede,fara neregularitati,forma externa acavitatii nu trebuie sa prezine unghiuri ascutie

    ,pentru a permite plasarea corecta a amalgamului.

    Pm sup+ocluzal in santul intercuspidian proc carios si extins in santurile din fosetele

    meziale :aspect de piscot fluture cu partea mai ingusta in sens ?-,situata in santul

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    27/53

    intercuspidian si care pastreaza integre ,pantele cuspidiene si crestele marginale.#stmul nu

    trebuiesa depaseasca 17 din distanta dintre varfurile cuspizilor.Pm inf,cand santul nu e in

    centrul feti ocluzale,cavitatea ocluzala va fi mai apropiata de cuspidul cel mai voluminos

    .peretele parapulpar al cavitatii ocluzale,in dentina sanatoasa la 3,4-1 mm de

    &',asigurand astfel rezistenta materialului de restaurare la fortele masticatorii ocluzale

    21".;odalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa I$apreparate pentru o restaurare cu amalgam

    1.pentru o cavitate conventionala mica,pt realizarea unei retentii optime,suficeint

    paralelismul a cel putin 2 pereti verticali in raport cu axul dintelui si o usoara convergenta

    spre ocluzal.nghiuri bine exprimate la locul de intalnire a peretilor verticali intre ei si

    unghiurile drepte la intalnirea peretilor verticali cu cel parapulpar.#n cavitatile profunde:

    unghiuri interne bine rotun*ite.

    2.peretele pulpar trebuie sa fie plan sau in trepte,daca nu este posibil se face o obturatie

    de baza cu CK

    7.cu cat cavitatea e mai mare si retentia e mai dificil de obtinut:mi*loace suplimentare deretentie :pivoturi para pulpare+stifturi+cavitati de retentie suplimentara+santuri reciproce in

    dentina restanta la o adancime de 1-2-7 mm

    21#.;odalitati de realizare a formei de retentie pentru cavitatile de clasa II$apreparate pentru o restaurare cu amalgam

    paralelismul a cel putin 2 pereti verticali in raport cu axul dintelui si o usoara convergenta

    spre ocluzal.nghiuri bine exprimate la locul de intalnire a peretilor verticali intre ei si

    unghiurile drepte la intalnirea peretilor verticali cu cel parapulpar.

    -realizarea unei forme a preparatiei care sa permita accesul si manipularea

    instrumentarului necesar restaurarii dintelui,sa ofere acces corect si vizibilitate buna in toate

    etapele de condensare a amalgamuluicurbe line,unghiuri rotun*ite si liniile drepte ale

    formei de contur care permit adaptarea amalgamului la peretii si marginile cavitatii

    -realizarea retentiei la cavitatea proximala ,peretii ? si vor fi scosi din contact cu

    dintele vecin si usor convergenti spre ocluzal.Preparatia trebuie sa aiba o dimensiune @-d de

    1.4 mm

    Pentru mareirea retentiei se poate efectua un sant la locul de intalnire a celor 2pereti'peretele aialparapulpar/ si gingival. Peretele gingival @-' 1-1,4mm.

    21%.-ealizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa I$a preparata pentru o

    restaurare cu amalgam1.orientarea peretilor trebuie sa fie facuta a.i. sa fie perpendiculari sau paralei cu directia

    de transmitere a fortelor

    2.nu se vor pastra portiuni de smalt fara insertia de dentina sanatoasa subiacenta sau

    portiuni de smalt subtiate lipsite de rezist

    7.prismele de smalt in cele mai multe zone ale suprafetei ocluzale sunt paralele cu axul

    lung al dintelui.Pentru a rezista fracturilor ,peretii de smalt trebuie preparati la ;3 grade sau

    obtuze in raport cu suprafata externa a dintelui.n unghi mai mic e predispus la fracturi

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    28/53

    9.latimea ?- a preparatiei e de 17 din distanta dintre vf cupidului ? si cel

    4.extensia marginilor cavitatii :pastrarea unor cuspizi si creste marginale sustinute de

    dentina sanatoasa.5uspizii trebuie examinati si evaluati pentru a nu exista fisuri care sa

    determine fracturi ale acestora.'aca un cuspid e prea subtire pentru a rezista f de

    masticatie,el trebuie intarit prin captusire sau redus pentru a fi acoperit ulterior cu un

    material de restaurare

    >.grosime suficienta materialului restaurator in raport cu fortele pe care acesta le va

    suporta.#n acest sens,o restaurare ocluzala de amalgam trebuie sa aiba o grosime ocluzo-

    gingivala de 1,4-2 mm pt a rezista fracturilor in timpul masticatiei

    21&.-ealizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa II$a preparata pentru orestaurare cu amalgam

    5av cls ## sunt supuse unor forte ce tind sa disloce restaurarea sagitalvertical.Pentru

    rezistenta,cavitatea de retentie de pe suprafata ocluzala trebuie sa aiba dimensiuni ?-o de O

    din distanta intre cuspidul ? si cel .

    -cavitatea ocluzala va respecta principiile de preparare de la cls #,cu un perete proximallipsa.#n zona de unire acelor 2 cavitati apare istmul de intalnire care va fi rotun*it

    -marginile cavitatii se extind in tesut sanatos cu smalt nesubminat,dar se are in vedere ca

    atunci cand suprafata ocluzala prezinta leziuni carioase ,se ocolesc varfurile cuspizilor si

    creasta amrginala opusa leziunii carioase,creasta oblica a molarilor superioria.i. acces

    sufficient pentru preparare si restaurare.

    -peretele gingival al cav verticale va trebui coborat sub punctul de contact la 1,4

    mm,drept ,perpendiculat pe axul lung al dintelui sau cu o usoara inclinare spre peretele

    axial.Pentru mareirea retentiei se poate efectua un sant la locul de intalnire a celor 2pereti'peretele aialparapulpar/ si gingival. Peretele gingival @-' 1-1,4mm.

    -ma*oritatea cav cls ## au acces ocluzal.'aca proc carios e la $5:acces ? sau (prin

    gaura cheii) ,cavitatea va fi sub punctul de contact.@arginile cavitatii vor fi in cement sau in

    dentina,unghi de ;3 grade cu suprafata externa a dintelui

    -daca lipseste dintele vecin,dar avem acces(treme+distructii coronare)sau exita o cav sub

    punctul de contact pe dintele vecin:cavitate tip caseta(;3 grade cu suprafata externa)

    220.!aracteristicile cavitatii proimo$ocluzale tip = slot > pentru restaurarea cuamalgam$ cavitatea ocluzala este limitata la creasta marginala

    5avitatea tip slot:2 santuri adiacente situate la contactul peretelui ? si cu cel axial,in

    dentina,la distanta de zona de *onctiune amelo-dentinara pt a evita riscru deschiderii camereipulparesferica de 3.4 mm

    -3.4 mm adancime si 3.4 mm latime, santurile se plaseaza astfel incat sa ramana 3.24-343

    mm dentina intre santuri si &'

    -daca cav proximala e foarte larga,a.i retentiile nu sunt pe suprafete opuse:restaurare

    adeziva pentru amalgam sau plasarea unor stifturi orizontale sau verticale parapulpare

    221.(ereza dentine alterate restante

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    29/53

    -cu a* sondei si prin inspectie,consistenta si culoarea dentinei restante.

    -in leziunile carioase mici si medii,tesuturile patologice sunt indepartate odata cu

    realizarea etapelor de lucru.#n cav mai extinse, pe un perete gata preparat,intr-o anumita

    zona poate ramane o cantitate de dentina alterata ,ce va fi indepartata fara a fi necesara

    modificarea formei sau pozitiei peretelui

    -in cav profunde,cu afectarea pulpara,fara semne clinice ma*ore-indepartarea totala

    -deschiderea accidentala a camerei pulpare,in timpul exerezeise poate pastra dentina

    alterata daca:

    1.nu exista semne clinice de suferinta pulpara

    2.cantitatea nu depaseste 1-1,4 mm

    7.starea de reactivitate locala si generala a pacientului e bunaindicatie de coafa*

    indirect:tratamentul plagii dentinare

    222.;odalitati de realizare a finalizarii marginilor cavitatii in cazul unei preparatiirealizate pentru materiale neadezive

    -inchidere marginala buna la interfata preparatie-restaurare si o trecere cat mai putindenivelata intre ele+rezistenta mecanica optima a smaltului si a marginilor restaurarii:

    'irectia prismelor de smalt

    Prismele de smalt sectionate sa se spri*ine pe dentina sanatoasa ata la niv &'margini

    externe

    Localizare marginilor preparatiei

    @aterialul de restaurare si zona de suprafata coronaraa pe care se aplica fortele

    -materialele de restaurare neadezive(amalgam) finisarea marginilor de smalt se realizeaza

    a.i. prismele de smalt sa aiba capatul interior spri*i*it pe dentina:impiedicarea desprinderii

    acestora si aparitia unei zone marginale retentive la limita preparatierestaurare-pt amalgam unghiul format la toate marginile de smalt sa fie ;3,dar greu de obtinu asa

    ca:unghiul dintre peretele lateral si suprafata pantei cuspidiene sa fie mai amre pe masura ce

    cavitatea devine mai extinsa(peretii realizati mai convergenti spre ocluzal)

    -peretii cavitatii spre exterior trebuie realizati a.i. sa aiba conturul format din linii

    curbe,unghiul de intalnire a 2 margini externe de smalt sa fie rotun*it.@arginile de smalt,

    dupa finisare trebuie sa fie cat mai netede ,cat mai putin anfractuoase

    223.Prepararea cavitatilor situate pe suprafetele vestibulare si orale ale dintii

    laterali in scopul restaurarii lor cu amalgam5avitatile de cls ? nu pun pb din pct de vedere al abordarii procesului carios sau arezistentei,fiind expus direct vederii si

    accesului si nu e situat in zone expuse direct presiunilor masticatorii.

    Corma de contur:exereza in totalitate a tesuturilor dure alterat ireversibil,smaltului modificat

    de aspect si culoare de la marginile cavitatii.etentia:inclinarea divergenta a peretilor laterali

    ai cavitatii spre peretele axial convex.Cinisarea marginilor cavitatii:margini netede ,cu linii

    curbe fara unghiuri exterioare.

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    30/53

    224.- 5are sunt tipurile si mecanismele de adeziune care exista la nivelul interfetei

    adezive.

    &deziune fizica : atractia intre 2 corpuri aflate in contact f strans dat fortelor dintre

    moleculeatomi de la supraf acestor corpuri

    %ipuri forte: intermolec, electrostatice, speciale(mecanice)

    &deziunea chimica :lipirea a 2 corpuri din acelasi mat sau din mat dif, cu a*ut unui compus

    chimic numit adeziv

    - $e f leg intramolec(puternice): ionice, covalente, polarem coordinative , aromatice ,

    metalice

    - #ntermolec(slabe): polarizare, forte van der Maals , punti de hidrogenealiz adeziunii implica un proces de chemosorbtie prin care moleculele adezivului,

    fixate prin adsorbtie la supraf aderentului, pot react cu grpele active ale acestuia,

    formand leg chimice

    22>.- 5are sunt consecintele clinice ce confera superioritate tehnicilor bazate pe

    adeziune in odontoterapia restauratoare.

    - $e amelioreaza mentinerea si stabilit rest in cavit prep

    - Permite conservarea struct dent

    - $e amelioreaza inchiderea marginala se lim infiltrarea microorg si a toxinelor

    acestora

    22.- !numerati si descrieti factorii principali care influenteaza adeziunea.

    a. umectabilitatea / modul in care adezivul(lichid) se intinde pe supraf aderentului(solid)

    / unghi de contact -- f intre tangenta la lichid si supraf aderentului. mectailitate crescuta /

    favorabila / sub ;3 grade ideal 3

    b. energia de supraf a aderentului solid mare- fav adeziunii

    c. tensiunea superficial a adezivului lichid / atractia reciproca a molec de la supraf unuilichid fata de altul daca e redusa , e favorbaila adeziunii

    d. vascozitatea / propr fluidelor de a opune rezistenta la curgere vasc mare e fav

    22H.- 'escrieti principiile si fazele realizarii adeziunii la smalt

    -- gravarea acida: denudarea extremitatilor prismelor de smalt + crearea de microretentii+

    curatare de detritusuri+ e infl de tipul, conc, tehnica de aplicare a subst fol si de

    caracteristicile smaltului

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    31/53

    22;.- Prezentati factorii de care depend caracteristicile gravarii acide a smaltului.

    e infl de tipul, conc, tehnica de aplicare a subst fol si de caracteristicile smaltului

    273.- Prezentati etapele clinice ale realizarii grava*ului acid al smaltului.

    271.- 5are sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la dentina.

    - struct heterogena a dentine (fata de smalt ) : 17< apa, 23< subst org, >< subst anorg

    - prez canaliculelor dentinare cu densitate, diametru si orientare variabile (in fct de dist

    fata de camera pulpara)

    - existent constanta a umiditatii pe supraf dentinara

    - dificultatea realiz unei reactii chimice, daca unul din constituent e un corp solid iar

    celalalt lichid

    ch trb sa aiba loc la temp corpului+nu trb sa agreseze pulpa, trb sa se incheie in 13 min

    max

    277.- Bravarea acida a dentinei.

    $e bazeaza pe principiul realizarii unui strat hibrid la niv supraf dentinare, dupa

    conditionarea acida a acesteia, prin interm difuziunii monomerilor din sist adeziv, care

    impregneaza zona infiltreaza dentina, se combina cu colagenul si apatit si apoi

    polimerizeaza in profunzime se creeaza o struct noua, constituita pe o parte din dentina si

    pe alta parte din rasina / 5@PK#% &$#N '!N%#N&

    279.- 'escrieti componentele de baza ale unui sistem adeziv dentinar.

    &cid realiz demineralizarea grava*ul dentinei

    Primer umecteaza zona demineralizata, favorizand penetrarea rasinii

    asina prin polimerizare, realiz adeziunea propriu zisa

    274.- 5um se grupeaza adezivii dentinari, in functie de atitudinea agentilor de cola*

    dentinar fata de detritusul dentinar remanent.

    a. @entinera intacta a '' inclus ca atare in interfata adeziva sub stratul de rasina

    polimerizatab. @ent '' modificat impregnat cu primerrasina, incorporat in stratul de adeziv

    c. !liminarea ddr total : dopurile si pelicula

    d. 'izolvarea ddr indepartat partial doar pelicula

    27>. 5lasificarea sistemelor adezive actuale.

    &deziv tip # : etch and rinse in 7 etape / gen a 9 : grava* acid separat: acidprimerrasina

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    32/53

    %ip ## : etch and rinse in 2 etape / gen a4a : grava* acid separat: acidprimer rasina

    %ip ### : self etch in 2 etape : gen a > : autogravant : acidprimer rasina

    %ip 9: self etch in 1 etapa / gen aa: autogravant: acid primer rasina

    &dezivi in 2 timpi pe baza de cis

    &dzv in un tp pe baza de cis

    27.- &dezivii care modifica stratul de detritus dentinar remanent.

    @entinerea '' si cresterea fortei de coeziune:prin infiltrarea si impregnarea cu primer si

    monomer adeziv'' modificat,care evita dizolvarea sau desprinderea ulterioara de pe

    suprafata dentinara:

    -ameliorarea rezistentei acide a '',prin tratarea cu fosfat acid de 5a

    -fixarea '' prin impregnarea cu rasini

    -fixarea '' cu glutaraldehida,ac tanic

    -modificarea '' si substituirea cu un precipitat P',prin tratare cu ac azotic 2.4< si

    oxalat feric

    27H.- &dezivii care elimina stratul de detritus dentinar remanent.

    indepartarea trapeutica a '': micropelicula cepuri intracanaliculare-prin gravare acida(pt adezivi) si conditionarea plagii dentinare(P5K si 5#$)

    27;.- &dezivii care dizolva stratul de detritus dentinar remanent.

    - chelatorii indeparteaza doar micropelicula nu penetreaza intracanalicular

    293.- 5aracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in sistemele adezive.

    291.- !numerati cerintele esentiale pe care trebuie sa le intruneasca un adeziv

    dentinar eficient si factorii de care depinde adeziunea dentinara.

    adeziune eficienta la dentina

    contracararea contractiei de prize (polim) a mat de restaurare

    sigilare etansa a canaliculelor dentinare dispare sensiblitatea post op

    adeziune obt si in prezenta umiditatii pe substrat

    biocompatibilitate

    s=stem de polim efficient auto foto sau dual

    grosime optima a stratului adeziv

    realiz rapida a adeziunii

    adeziune obt la mai multe tipuri desubstraturi manipulare si aplicare usoare , in timp scurt,

    compatibilitate cu mat de restaurare finala

    292.- $ubstratul dentinar si calitatea adeziunii.

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    33/53

    297.- Cactorii care pot determina alterarea stratului hibrid.

    299.- #nfluenta adezivilor dentinari asupra pulpei dentare.

    294.- 'escrieti tipurile de umiditate existente la nivelul plagii dentinare si influenta lor

    asupra realizarii adeziunii dentinare.

    &deziune uscata dr= bonding- mentinerea uscata a suprafetei dentare gravate si

    utilizarea de primer ice contin apa reumectarea substratului

    &deziume umeda Met bonding- mentinerea umeda a supraf dentare gravate si utilize de

    primeri ce contin acetone elimina excesul de apa

    29>.- %ehnica de conditionare a smaltului si dentinei, ca faza critica a realizarii

    adeziunii.

    creste permeabilitatea dentinara prin indepartarea ''

    deschide orif canaliculelor dentinare

    produce demineralizarea dentine pericanaliculare si intercanaiculare conduce la colabarea retelei de colagen prin pierderea suportului anorganic

    29.- @odul de aplicare a primer-ului, ca faza critica a realizarii adeziunii.

    - primerul contine unul sau mai multi monomer bifunctionali (2 F!@&) gruparile

    hidrofobe confera afinitate pt dentina iar gr hidrofile confera afinitate pt dentina

    Primerul se infiltreaza si umecteaza reteaua de collagen pe care o redimensioneaza ( ii reface

    struct spatiala)

    Primerul creste umectabilitatea supraf dentinare

    29H.- %ehnica de aplicare a rasinii adezive,ca faza critica a realizarii adeziunii.

    asina patrunde in reteaua de collagen dupa pregatirea realiz de primer obligatoriu000

    asina se infiltreaza in orificiile canaliculelor dentinare si in dentina periintercanalic

    demineraliz

    Prin polimerizarea rasinii se realiz leg adezive propriu-zise se f stratul hibrid

    29;.- 5are sunt tehnicile de realizare a restaurarilor coronare estetice bazate pe

    adeziune amelo-dentinara.

    29;.- 5are sunt tehnicile de realizare a restaurarilor coronare estetice bazate pe

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    34/53

    adeziune amelo-dentinara.

    250.Prezentati caracteristicile principale ale tenicii adezive directe de realizare arestaurarilor coronare estetice

    &deziunea amelo-dentinara se realizeaza prin gravare acida a smaltului si dentinei urmata

    de o splare abundenta cu apa si aplicare primer si adeziv.Pt realizarea adeziunii,dintele

    trebuie sa ramana umed,iar flaconul cu adeziv trebuie deschis doar in momentul

    utilizarii(contine acetona).Plasarea primerului se face cu aplicator,dupa care flaconul se va

    inchide rapid,se usuca rapid si cu blandete dintele si se aplica adezivul de cola* , se asteapta

    14-23 sec,cat sa intre in toate structurile demineralizate,apoi se usuca si se polimerizeaza.$e

    aplica si un al-2lea strat

    241.- !numerati materialele cu structuri combinate folosite ca materiale estetice

    aderente pentru tehnici de restaurare directe si prezentati caracteristicileprincipale ale structurii acestora.

    5#@- cis fotopolimerizabile

    5ompomeri / 5ompoz modif prin adios de acid polialGenoic

    rmoceri / composite modif prin cuplarea stabile a unei retele spatial de struct

    anorganica ($i 2 ) la matricea organic

    Biomeri / 5is cu adios de rasini modif prin incorporarea de particule (de 5#$)

    prepolimerizate ( faza stabila )

    242.- !numerati componentele structurale (fazele) unui material compozit si

    prezentati rolurile principale ale fiecarei componente.

    Caza organica :

    1. ;onomerii de ba z?' IS$

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    35/53

    (E78IE+ 0)24 !+;,8-8$!9IE8EG 0)1$0)2.

    #. Inibitori de polimerizare 0)1/' 9ID-8!9IE8E+) ;(TI$,(E8.

    H. Stabilizatori HF.:.' previn mb?trJnirea prematur?.!oloran@i) pigmen@i

    Caza anorganica

    !uar@4 Silice coloidal?) +lumino$silica@i)

    oro$silica@i' i) a) 7r) Sr. ,ibre$sticl?) triclorur? terbiu. 8izi metalici) fluorur? de a) ;acroumplutur? 10$100Km/4 1$10KmL;edie ;icroumplutur? 0)01$0)1Km/) 9ibrid?) ;icroAmedie 1$10Km/

    Eanoparticule0)50$0)#0&gentii de cuplare silanii

    247.- @onomerii principali ( de baza ) la materialele compozite.

    IS$

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    36/53

    9. +ccelerator de polimerizare' E)E$DI;(T$P+-+T8FIDIE+ 0)5$3)2 E)E$DI(T+E8$P+-+T8FIDIE+ 0)5$3)2

    4. Sistem de ini@iere' F.:.4

    -+D. . 9+8. ,otosensibilizatori'

    (T(- (TII!4 (E78IE+ 0)24 !+;,8-8$!9IE8EG 0)1$0)2.

    #. Inibitori de polimerizare 0)1/' 9ID-8!9IE8E+) ;(TI$,(E8.

    H. Stabilizatori HF.:.' previn mb?trJnirea prematur?.!oloran@i) pigmen@i

    24>.- Prezentati componentele structurale ale fazei anorganice a unui material

    compozit si clasificarea materialelor compozite dupa criteriile legate de aceste

    componente.

    !uar@4 Silice coloidal?) +lumino$silica@i) oro$silica@i' i) a) 7r) Sr. ,ibre$sticl?) triclorur? terbiu. 8izi metalici) fluorur? de a) ;acroumplutur? 10$100Km/4 1$10KmL;edie ;icroumplutur? 0)01$0)1Km/) 9ibrid?) ;icroAmedie 1$10Km/

    Eanoparticule0)50$0)#0

    24.- Prezentati modificarile de structura ale fazei anorganice la compozitele

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    37/53

    moderne actuale.

    24H.- Prezentati agentii de cuplare (de legatura)din structura materialelor compozite.

    24;.- Prezentati sistemul de activare chimica a polimerizarii (autopolimerizare) la

    materialele compozite.

    2>3.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii lumionoase

    (fotopolimerizare) la materialele compozite : initierea prin radiatii incoerente

    in spectrul vizibil.

    2>1.- Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii luminoase

    (fotopolimerizare) la materialele compozite: initierea prin radiatii coerente

    tip L&$!.

    2>2.- 5ontractia de polimerizare a materialelor compozite.

    2"3.;etode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele compozite1.$egmentul polimerizarii folosind tehnica polistraturilor orizontale+oblice sau

    tridimensionale

    -reduce masa de compozit polimerizat in fiecare etapa,reducand astfel raportul dintre

    suprafata colata si suprafata libera.$tratul mai subtire de rasina asigura o polimerizare

    completa a compozitului in zonele profunde ale cavitatii

    2.5ondensarea si polimerizarea de conuri sau introducerea de insertii beta-Quatrz pentru:

    -reducerea ? de material compozit supus contractiei

    -cresterea rezistentei la abraziune

    -cresterea modulului de elasticitate la valori asemanatoare tesuturilor dure dentare

    -reducerea expansiunii termice

    -inserturile(aluminiosilicat) se introduc in masa de compozit nepolimerizat,facand masacomuna cu propr fizice mai bune(expansiune termica,contractie de

    polimerizare.radioopacitate),dar prelungesc timpul de lucru si au pret de cost ridicat

    2>9.- Proprietatile biologice ale materialelor compozite.

    2>4.- &vanta*e (calitati) ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea

    leziunilor coronare

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    38/53

    2"".Dezavanta*e defecte/ ale materialelor compozite folosite pentru restaurarealeziunilor coronare

    @etoda directa de restaurare cu rasini compozite e simpla,economica si rapida dar:

    1.'ificultatea obtinerii unui punct proximal corect la cavitatiile de cls##a

    2.&braziunea ocluzala a restauratiei

    7.5ontractia de polimerizare,mai ales la cavitatiile extine de cls # si ##a care determina

    aparitia de microinfiltratii si sensibilitate postoperatorie

    9.Nu permite pastrarea de stopuri ocluzale stabile

    2"#. Indicatii generale de utilizare a materialelor compozite1.#ntinderea leziunii- de tratament beneficiaza leziunile u pierderi de tesut dentar nu pra

    important. distructie importanta duce la slabirea rezistentei t.dure restante

    2.&spectul estetic-indicate la restaurarile dd anteriori ,dar si la dintiii laterali cand fortele

    ocluzale exercitate nu sunt f importante.&ltfel se poate produce fracturarea restauratiei.!

    diminuat in cazul in care se utilizeaza o suprafata amelara mai mare,pt a mri suprafata deadeziune si utilizand o rasina mai stabila.5and deteriorarea subst org e foarte importanta si

    include punctele de contact:restaurate metalica sau ceramica

    7.@aterialul restaurator:functie de cerintele estetice ale pacientului+stabilitate ocluzala si

    sa fie usor de manipulat.'-aia se prefera compozitele hibride datorita stabilitatii si rezistentei

    lor,si a faptului ca au culori+opacitati si vascozitati diferite.5ompozitele cu microumplutura

    pot fi mai bine finisate si permit o restaurarea asememanatoare cu a smaltului,sunt mai

    sensibile la fractura,se folosesc in combinatie cu compozitele hibride sau la restaurarea

    obturatiilor mici sau fetelor vestibulare.$tabilitatea compozitelor hibride aspect estetic al

    compozitelor cu microumpluturala limita amelo-dentinara

    9.5ola*ul amelo-dentinar sa fie de buna calitate,sa ofere forta de adeziune suf pt a evita

    fracturarea dintelui sau a compozitului.

    4.#giena orala trebuie sa fie f buna sau buna cu indepartarea riguroasa a PA,mai ales la

    niv marginilor preparatiei unde prezenta sa/risc de aparitie a recidiveid e carie

    >.%ratamentul estetic trebuie efectuat cu competenta+medicul sa recunoasca

    culoarea,tehnica de utilizare a materialelor i efectul aspura psihologiei pacientului.$a poata

    modela un dinte asemanator cu cel restaurat,functional fiziologic,pret de cost corelat cu

    situatia pacinetului.

    2"%.Indicatii specifice de utilizare a compozitelor fluide5ompozite moderene actuale,care au compozitie,mec de priza si structura perfectionate si

    optimizate.Nu se mai indica utilizarea linerului sau a obturatie de baza in cavitatile de

    adancime medie.%ratamentul plagii si protectia dentino-pulpara se face prin realizarea

    corecta a adeziunii.Pt facilitatea adaptarii la suprafata dentinara si prevenirea aparitiei

    discontinuitaii se indica utilizarea unui CLE fotopolimerizabil,care prezinta avanta*ul

    compensarii contractiei de polimerizare cu reducerea tensiunilor interne care apar astfel

    CLE se poate folosi si in sigilari si in cavitati de adancime medie si mica.

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    39/53

    2>;.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa indicatiile de

    utilizare.

    %ip 1 pt cim lucrarilor protetice con*uncte sis au fixarea adeziva a rest coronare ( 5,

    amalgam)

    %ip 2 pt rest coronare directe cu 2 variante :

    a. pt rest cor estetice sisau partial estetice

    b. neestetice

    tip 7 pt linerbaza reconstr coronare interne, refaceri bonturi

    23.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa structura chimica

    5is conventionale

    5is anhidre5is modif cu rasini polimerizabile

    5is modif prin adios de pulbri metalice

    21.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa mecanismul de

    initiere si realizare a prizei.

    5is autopolim initiere chimica- reactive unica de prize

    5is foto fotoinitiere reactive dubla d prize

    5is tripolimerizabile fotoinitiere reactive tripla de priza

    22.- Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa modul de

    prezentare.

    5is sist bicomponent conventional ( lichid acid poliacrilic si complez de acizi

    policarbox): fara predozare predozat capsulat

    5is sist bicom anhidru( lichid apa distilata sau sol apoasa diluata de a tartric

    5is sist monocomp

    27.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla conventionale.5is sist bicomponent conventional ( lichid acid poliacrilic si complez de acizi

    policarbox): fara predozare predozat capsulat

    29.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla fotopolimerizabile.

    24.- Prezentati cimenturile cu ionomeri de sticla modificate cu particule metalice.

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    40/53

    2>.- Proprietatile generale ale 5#$.

    2.- #ndicatiile specifice de utilizare pentru 5#$.

    !im lucrari protetice con*uncte,iare adeziva a rest cor-est lez cervicale-est tenici minim invazice$ tunel) sant-est coronara tranzitorie-est coronara stratificata H tip sandMic-est coronara a dd temporari-efacere bonturi coronare in scop proteticinerB bazaSigilari8btuiratie coronara retreograda

    2#%.Tenica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa I ocluzalerestaurate cu materiale compozite.

    -ealizarea unei preparatii cu unghiuri interne rotun*ite

    -&plicarea unei obturatii de baza cu 5#$ intr-un strat gros cu scopul de a limita cantitatea

    de material compozit necesara pt realizarea restaurarii(cu cat cantitatea de compozit e mai

    mica cu atat contractia sa de priza e mai mica)

    -&plicarea in straturi succesive a materialului compozit a.i fiecare strat sa vina in contact

    cu un nr cat mai mic de pereti ai cavitatii.$traturile nu trebuie sa depaseasca grosimea de 2-

    2,4mm pt a se putea realiza o puna polimerizare.

    -la cavitatile de cls # mici si superficiale,compozitul poate fi aplicat in 0 strat care va fi

    polimerizat,iar santurile si fosetele pot fi sigilate cu o rasina compozita

    -daca avem cavitati mai intinsetimpi:

    1.# strat de compozit se plaseaza pe peretele ? si se intinde spre podeaua cavitatii olic,se

    fotopolimerizeaza dinspre ? apoi spre ocluzal

    2.## strat se aplica ,oblic si se polimerizeaza dinspre apoi spre ocluzal

    7.### strat,ocluzal

    -compozitele autopolimerizabile sunt recomandate pt restaurari posterioare,pt ca induc o

    contractie de polimerizare mai mica decat cele foto,cu directionarea acesteia spre centrulrestaurarii,iar rasinile compozite foto au tendinta de contractie spre sursa de lumina,slabind

    legatura dintre restauratie di peretii laterali si pulpar al cavitatii dat polimerizarii mai lente

    2#&.Tenica inserarii si polimerizarii in straturi la cavitatile declasa II ocluzo$proimale restaurate cu materiale compozite

    @ai economic pt leziunile proximale:cavitati in tunel sau in galerie,functie de marimea

    procesului carios.Cotopolimerizarea se face intr-o singura etapa.La cavitatile proximale cu

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    41/53

    sau fara retentie ocluzala,aplicarea fotopolimerizarii se face in straturi succesive folosindu-se

    matrice transparenta autocolanta sau o banda simpla,fixata cu a*utorul unei pene de lemn sau

    pene reflectorizante transparente(prin reflectia luminii potenteaza fotopolimerizarea)

    -cand cavitatea e mare,materialul se aplica in mai multe straturi:

    1.# strat se aplica la nivelul pragului gingival si se face fotopolimerizarea aplicand spotul

    luminos pe pana reflectorizanta dinspre L,apoi ? si in final se completeaza dinspre ocluzal

    2.## strat se aplica oblic oral,fara sa a*unga la peretele ?,se polimerizeaza dinspre spre

    ocluzal,se muta pana ? ,se aplica un nou strat ? oblic si se repeta fotopolimerizarea ? apoi

    ocluzal

    -cavitatea e mai mica,se face aplicandu-se straturile si ?: biluta de rasina care se

    fotopolimerizeaza,apoi in cavitatea verticala se pune o cant de compozit cu spatula .#n acest

    strat se aplica biluta,astfel incat sa intre in contact cu peretii axiali si cu fata interna a

    matricei.$fera actioneaza ca o pana interna(pct de contac mai eficient modelat).$e

    fotopolimerizeaza dinspre ocluzal si daca e necesar se mai adauga un strat ocluzal si se

    fotopolimeriz pana la oburarea completa:

    a.# fragment de compozit va fi intalnit indirect pe directia luminii dinspre panab.## fragment,mai mare si ### mai mic,se foto dinspre oralbucal,

    c.#? fragment obtureaza si se polimerizeaza dinspre ocluzal

    2%0.-eguli generale de realizare a preparatiei dintelui pentru restaurari directe cu

    materiale compozite.Preparatia se face indepartand in totalitate dentina si smaltul afectate de procesul

    carios,mentinand o suprafata de subs suficienta pt adeziune si grosimea suficienta a

    materialului de obturatie.

    N se indeparteaaza substanta dura sanatoasa pt retentie sau extensie preventica si

    unghiurile interne vor fi rotun*ite.$uprafata ocluzala N se bizoteaza(posibilitatea includerii

    stopurilor centriceaparitia cariilor ##).&ria ocluzala /pierderea de substanta dura

    dentara,dupa care cu hartia de articulatie se verifica punctele de ocluzie pentru a fixa

    conturul definitiv al cavitatii.Konele de smalt se vor conserva si captusi cu 5#$.

    nde smaltul cervical nu poate fi pastrat,nu se reconstituie cu rasina compozita pt ca

    adeziunea sa la dentina e muult inferioasa celei de la nivelul smaltului.

    Pentru prevenirea cariilor ##:sigilarea santurilor si zonelor cariosusceptibile,iar pt carii

    izolate se vor pregati cavitati izolate cu sigilarea santurilor de legatura.Corma cavitatii poate

    influenta desprinderea sau adaptarea compozitului la peretii preparatiei,orientand sensul

    fotopolimerizarii

    2%1.Tenica realizarii unei restaurari obturatii/ preventive de tipul I cu materialecompozite

    %ipul #: indepartarea cat mai conservatoare a tesutului alterat cu a*utorul unei freze sferice

    si se face palparea exploratorie pt determinarea intinderii procesului carios.

    -#zolare

    -demineralizare in vederea aplicarii sigilantului

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    42/53

    -spalarea si uscarea suprafetelor dentare demineralizate

    -aplicarea sigilantului

    2%2.Tenica realizarii unei restaurari obturatii/ preventive de tipul II cu materialecompozite

    %ipul ##:leziunea carioasa a progresat si in dentina,dar e inca putin extinsaindepartarea

    dentinei alterate:

    -izolare

    -aplicare obturatie de baza 5a(F)25#$ care realizeaza o legatura mai buna cu dentina

    -demineralizare smalt

    -spalare si uscare

    -aplicarea agentului de legaura(nu se aplica cand baza se realizeaza din glass-ionomeri)

    -aplicarea rasinii compozite

    $e folosesc compozite rezistente la uzura.Poate di folosita pt restaurare preparatie,iar pt

    sigilarea santurilor:material de sigilare

    2%3.Tenica realizarii unei restaurari obturatii/ preventive de tipul III cumateriale compozite

    %ipul ###:tehnica de restaurare preventiva in care se utilizeaza glass-ionomeri a caror

    adeziune la dentina si inchidere amrginala sunt mai bune.

    -peria* profesional cu pasta neflururata

    -spalare cu apa

    -pregatirea conservatoare a cavitatii

    -izolare

    -spalarea cavitatii cu apa si uscare blanda cu *et de aer

    -indepartarea smear la=er cu ac.Poliacrilic 13 sec(in cavitatile profunde se aplica

    5a(F)2 si dupa aceea conditionerul)

    -spalarea cavitatii cu apa si uscarea cu aer

    -aplicarea glass-ionomer ca liner(legatura mai buna cu sigilantul)

    -demineralizarea glassului si a santurilor si fosetelor cu &c fosforic 7.izolare chimica

    .compatibilitate chimica cu materialul de restaurare coronara

    H.radioopacitate

    ;.blocarea germenilor existenti in canaliculele dentinare

    13.reminerealizare dentinei afectate reversibile

    11.stimularea formarii dentinei scleroase( rezistenta crescuta si premeabilitate scazuta)

    12.stimularea depunerii dentinei ## de reparatie

    17.rezorbtia inflamatiei pulpare asimptomatice produsa prin evolutia cariei simple

    19.insolubil si inalterabil in conditiile mediului bucal

    14.absenta colorarii(impreganrii) structuriilor dure dentare(evitarea discromiilor)

    1>.manipularea clinica usoara

    2&5.Prezentati conceptia clasica bazata pe materiale si tenici conventionale/ intratamentul plagii dentinare

    $considera ca plaga dentinara necesita o abordare terapeutica fct de profunzimea cavitatiisi aspectului dentinei din zona cea mai apropiata de camera pulpara.

    -prevenirea actiunii unor factori iritativi nocivi asupra pulpei dentare,ce provin din

    componentele materialelor restauratoare,de la diferente de temperatura sau potential electic

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    49/53

    transmise prin intermediul materialului de obturatie sau penetrarea microorg ori a prod

    patogeni prin spatiile existente la interfata preparatierestaurare(microinfiltratie marginala)

    -nu tine cont de rolul ''

    -cavitatiile pot fi superficiale+medii+profunde

    -dentina restanta de la niv plagii:

    1.de aspect si duritate normala

    -pare sanatoasa,dar e alcatuita din dentina normla,in care canaliculele dentinare nu

    prezinta in interiorul lor microorganisme+dentina partial demineralizata fara microorg

    pioniere+dentina transparenta,translucida sau scleroasaa,degenerescenta calcara(obliterare

    prin hipercalcifiere)relativ impermeabila pt microog si dentina opaca,cu canalicule cu

    traiecte moarte

    -daca dentina restanta are sub 2 mm,caldura poate determina leziuni pulpare

    reversibileireversibilenecroza

    -prelungirile odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinare,daca nu au fost

    expuse anterior nici unui factor iritativ(nu s-a adaptat)-degenerescenta si

    necrozacanaliculele dentinare implicate vor deveni goale(traiecte moarte)-clinic se poate delimita dentina alterata de normala prin aspect si consistenta,in cariile

    acute cu evol rapida se dif greu

    2.dura si pigmentata

    -prezinta aceleasi zone ca si dentina de aspect normal,specifica cariei cu evolutie

    lenta,caracterizata prin scleroza canaliculelor dentinare cu formare de dentina transparenta.!

    mai calcificata si mai eficienta importiva atacului microbian,e bine de pastrat.

    7.dura cu zone mici de dentina alterata ireversibil

    -alternanta celor 9 zone,cu o suprafata de 1 mm2,in care dentina e distrusa

    ireversibil,canaliculele dentinare sunt dilatate,cu microorganisme,enzime si toxine ininterior,cu demineralizarea intensa a dentinei intercanalicualre

    -daca indepartarea zonei punctiforme duce la deschiderea camerei pulpare:coafa*

    indirect,daca conditiile permit acest lucru.

    2&".Definiti si prezentati baza propriu$zisa obturatia de baza /Laplicarea pe suprafata dentinei expuse cimenturi dentare(baza propriu-zisa) ce au o

    rezistenta mecanica superioasa,asem cua dentinei:

    1.ofera protectie fizica si chimica pt dentina si pulpa

    2.constituie un suport mecanic pt restaurarea de durata

    7.substituent al dentinei distruse din cauza proc carios,sau indepartata de instrumente-grosime minima de 1-1.4mm a bazei,trebuie sa prezinte rezistenta mare la

    compresiune,modul de elasticitate ridicat,conductibilitate si difuzabilitate termica similare cu

    a tesuturilor dure dentare.

    -bazele propriu-zise sunt folosite in cavitati de adancime medie,in care exista dentina

    normal colorata sau pigmentata.@aterialele indicate pt obturatii de baza:

    CK+P5K+K!(modificate)+5#$

  • 8/11/2019 Subiecte Otr Final an 3

    50/53

    2.Definiti si prezentati liner$ii si varnis$urile lacurile dentare /$utilizat pt suspensii+paste+cimenturi biocomponente pe baza de 5a(F)2+K! sau 5#$

    conventionale,5$# modificate prin adaos de rasini fotopolimerizabile.$e aplica strict pe

    dentina,intr-un strat fin ,formand o pelicula subtire de 3,4 mm.Linerii se folosesc si in

    coafa*ul indirect,realizara unei bariere protectoare fata de factorii chimici nocivi si termici.

    -preparatele,cu exceptia 5#$,nu au duritate si rezistenta mecanica suficienta si nici

    grosime convenabila ,se acopera,in cavitati medii cu baza propriu zisa

    -lacurile dentare sunt subst inerte,neutre chimic,care se aplica pe peretii preparatiei pt a

    creea o bariera fata de act iritanta a unor materiale de restaurare si a penetrarii fluidului bucal

    la interfata preparatieirestaurare.!le por preveni modificarea culorii dintelui(in cazul

    obturatiilor de amalgam) permit un grad de izolate a canaliculelor dentinare

    sesctionate,putand prevenilimita hipersensibilitatea dentinara postoperatorie.

    /solutii de rasini naturale(copla+colofoniu)sau sintetice(polistiren+acetat de celuloza)

    solubilizate in solventi organici(alcool acetona,eter).!vaporarea solventuluipelicula cu rol

    izolator fara actiune protectoare mecanica,termica sau stimulatoare biologica.&numite lacuri

    pot contine si substante cu rol terapeuti:eugenol+timol+fluor-lacurile nu sunt indicate in restaurarile cu materiale adezive pe baza de rasiniprin

    monomeridizolvarea rasinii lacului dentar+unele componente pot influenta negativ reactia

    de priza

    2&%.Definiti si prezentati coafa*ul indirect inclusiv bazele intermediare //metoda de tratament mult mai complexa :

    -dezinfectia plagii dentinare

    -obliterarea canaliculelor dentinare sectionate