STOPUL CARDIO- RESPIRATOR

Moartea naturală de cauze cardiace care se produce prin pierderea bruscă a cunostinței , la mai puțin de o oră de când au debutat simptomele = moarte subită. Stopul respirator și stopul cardiac înseamnă încetarea funcției respiratorii și cardiace care corespund morții clinice. Moartea clinică debutează odată cu stopul cardiac care antrenează și oprirea circulației cerebrale și durează 3-4 minute. Dacă o victimă cu moarte clinică beneficiază de RCR eficientă și în timp util , ea poate reveni complet la o viață normală , dar dacă există o întirziere peste 4 minute sau RCR ineficientă , lipsa O2 la celula nervoasă din creier duce la moartea biologică sau definitivă , cu leziuni ireversibile.

Etiologie: - boli coronariene- HVS- Bolile miocardice- Bolile inflamatorii- Bolile degenerative- Bolile neoplazice- Bolile congenitale- Instabilitatea neuroumorală- Embolia pulmonară- Medicamente aritmice- Tulburari h-e- Tamponada cardiacă- Anevrismul disecant de Ao- Efortul maxim

Dg clinic al stopului cardiac ar fi susținut de:- dispariția pulsului la arterele mari- carotidă și femurală- oprirea respirației care este precedată de suspine-gasping- pierderea stării de constiență- midriază bilaterală areactivă- relaxarea completă a musculaturii sfincterelor- complexe QRS deformate- disociație electromecanică- linie izoelectrică- asistolia- atonie sau contractură.

-RCR = susținerea funcțiilor vitale , și trebuie să asigure oxigenarea SNC , a miocardului și a tuturor organelor vitale pâna se stabilește schema completă de terapie intensivă.

Materiale necesare ptr RCR :- pipa Guedel- sonde de intubație- măști laringiene- mățti de ventilat- sonda ptr traheostomă

1

- mandren- balon Ruben- laringoscop- aspirator de secreții- materiale sanitare pentru injectare de substanțe medicamentoase- medicamente de urgență- defibrilator- monitor care sa redea : TA , AV , SO2 , traseu EKG ,

temperatura.- Aparate de ventilație- Soluții perfuzabile- ser fiziologic 9 %0 - sol Ringer - bicarbonat de natriu 14%0 - glucoza 5% , 10% - dextran 40 , 70 - albumină umană - plasmă - sânge integral și derivați de sânge- Trusa de urgență ptr resuscitare- Pensa Magel

Fazele resuscitării cardio-respiratorii:1. terapia de urgență - BASIC LIFE SUPORT- cuprinde oxigenarea de

bază2. resuscitarea avansată – ADVANCED LIFE SUPORT- restabilirea

circulației generale3. resuscitare prelungită - POST RESUSCITATIVE LIFE SUPORT-

cuprinde resuscitarea cerebrală.

1. ABC – BASIC LIFE SUPORT. A. AIR WAI = asigurarea libertății căilor respiratorii

- bolnavul este așezat pe un plan dur , în decubit dorsal cu capul în extensie , cu deschiderea gurii.

- Se indepartează corpii străini , se aspiră faringele.- Se montează pipa Guedel , urmata de IT – care se menține la bv

conștienți în urmatoarele cazuri: absența reflexelor laringiene , respirație superficială , insuficiență respiratorie ; iar la bolnavul comatos se menține timp îndelungat până la reluarea spontană a respirației.

B. BREATING = asiguarea ventilației pulmonare.- respirație artificială gură la gură sau gură la nas sau pe mască cu

balon Rubben și O2 100%- Tehnica: hiperextensia capului , luxarea mandibulei , pensarea

nasului cu policele de la ambele mâini , insuflarea aerului de 14-16 ori/minut

2

- Reanimatorul se protejează cu un material textil curat aplicat pe gura și nasul bolnavului ptr a se feri de eventuala contaminare cu virusuri hepatice , bacilul Koch , virusul HIV – care se transmit prin salivă.

C. CIRCULATION = asigurarea circulației sângelui prin compresiune toracică. Masajul cardiac extern se efectuează prin compresiunea ritmică a jumătății inferioare a sternului. Compresiunea toracică externă produce creșterea presiunii intratoracice care se transmite în mod egal în toate formațiunile vasculare intratoracice. MEC – se realizează aplicând podul palmei stg. pe jumatatea inferioară a sternului și cealaltă mâna peste palma stg , în așa fel încât antebrațele să fie paralele , articulația cotului în ax paralel. Nu se va masa niciodată pe apendicele xifoid. Clasic se recomandă compresiuni prin tehnica de alternare: la 5 compresiuni toracice se face o ventilație ( insuflare) când există 2 reanimatori , iar când există un singur reanimator se fac 2 insuflații la 15 compresiuni toracice , iar distanța de compresiune toracică 3-5 cm. Daca bolnavul este intubat orotraheal pentru un singur reanimator se recomandă tehnica sincronizării și anume : compresiunea toracică simultană cu inspirația , astfel, în acest mod se obține un flux sanguin mai mare și o creștere a presiunii toracice.

2.Resuscitarea avansată: - urmărește restabilirea circulației , pentru aceasta fiind nevoie de tratament medicamentos și de defibrilare electrică.

- se montează un cateter venos ( branulă) periferic sau central.- dacă această manoperă nu se poate efectua, medicamentele se pot administra și endotraheal pe sonda de intubație , dar în cantitate dublă , comparativ cu adm i.v. D. Drugs = medicamente. - adrenalina – ajută la restabilirea TA , fară vasoconstricție coronariană sau cerebrală. În stopul cardiac se adm 10 microg/kg/5 min. - după resuscitare PEV cu adrenalină se inlocuiește cu Dopamina sau Dobutamina. - la copii – doza de adrenalină este de 0,1 ml/kgc în diluție de 1:10.000. - noradrenalina – vasoconstrictor - lidocaina 1 % - previne contracțiile premature ventriculare , prevenind FV - are efect rapid , durată scurtă de acțiune 15-20 min. - nu deprimă contractilitatea miocardului , nu scade TA - la copii se adm 1 mg/kgc - procainamida – se foloseste când xilina nu cupeaza ExV - doza este de 100 mg la fiecare 5-10 min - se adm numai sub control EKG și al TA - bretilium – eficient în aritmiile greu de stăpânit - doza 5 mg i.v urmată de defibrilare electrica.

3

- se poate administra și 10 mg/kgc la 15-30 min , în caz de eșec , dar nu poate depăși doza de 30 mg/kgc - dopamina – înlocuiește adrenalina în PEV după resuscitare. - doza 2-10 microg/kgc/min - dobutamina – doza de 2-20 microg/kgc/min. - bicarbonat de Na 4,2 % - se adm în doză de 1 mg/kgc la început apoi o,5 mg/kgc la fiecare 10 minute. - administrarea trebuie să fie insoțită de hiperventilație , în caz contrar duce la creșterea acidozei venoase și tisulare , în caz contrar putând provoca hipercapnie , hipernatremie și alcaloză metabolică. - la copii doza este de 1 mg/kgc - atropina – se adm i.v 1mg/kgc în bolus - 2-4 mg/min ( sol 1%) pentru aritmii ventriculare - izoprenalina – se adm. în doză de 1-10 ng/min pentru bradicardii care nu răspund la atropină. - calciul – este contraindicat în RCR - blocanții de Ca – verapamilul este util în restabilirea circulației fiind vasodilatator cerebral și scade eliberarea de Ca liber în neuroni. - doza de adm. este 2,5 mg i.v și se poate repeta pâna la 20 mg i.v in TSV. - când există hipocalcemie sau hiperKaliemie se poate adm clorura de calciu 10% 10 ml i.v lent. Doza la copii este de 0,25 ml/kgc

E. Electrocardiograma = se montează un monitor EKG în 2 derivații care să arate traseul electric al miocardului , TA , saturația în O2 , AV , T , se trece la identificarea aritmiilor și tratamentul lor. EKG – pentru diagnosticul de formă al stopului cardiac

- FV - cord ineficient - asistolie. F. Fibrilation treatement = manevre de terapie electrică , defibrilare și electrostimulare. - aceasta manevră se efectuează rapid , imediat după ce s-a pus dg de FV sau când bolnavul este în stop cardiac de peste 2 minute. - se face după ce au trecut minim 2 minute de ventilații și compresiuni toracice și activitatea cardiacă nu s-a reluat. - se începe cu o doza inițială de 200-300 J , în acest timp se perfuzează adrenalina , se efectuează 2 șocuri și dacă sunt ineficiente se crește doza la 360 J. - defibrilarea externă se face cu 3 J/kg la adult și 2 J/kg la copii. - dacă dupa 1 minut fibrilarea nu s-a remis , defibrilarea se reia de 2-3 ori cu 3-5 J/kgc. - defibrilarea interna se face cu 0,5 J/kgc - repetarea șocului defibrilator , se impune în alternanță cu R/MCE. - durata unui șoc electric este de 0,01 sec. - este de dorit defibrilarea imediată , înaintea începerii ABC-ului in RCR. - dacă ramâne ineficientă dupa 60 sec se începe RCR.

4

- când durata stopului cardiac nu se cunoaște , este nevoie de 2 minute de tratament de urgența.

3. Măsuri luate după resuscitare- recuperarea cerebrală în caz că stopul cardiac a fost resuscitat. G. Gauge=evaluarea stării generale a bolnavului în cursul RCR. - în această fază se efectuează evaluarea indicației de a continua RCR și găsirea cauzei care a pricinuit stopul cardiac. - se evaluează toți parametrii vitali: TA , AV , respirația , activitatea cardiacă , SaO2 , diureza. H. Human mentation = resuscitarea SNC cu asigurarea protecției și refacerii neuronale. - se administrează trofice ale celulei nervoase: Pyracetam , Cerebrolizin , Actovegin. - se montează sonde: sonda de intubație, gastrică , vezicală , branula. - se montează EKG , O2 , ventilație artificială - sedare cu barbiturice 30-90 mg/zi , ½ din doza inițială apoi restul - lichide și electroliți - menținere TA – Dopamina - osmoterapie – Manitol 20%- 0,5-1 mg/kg/24h - corticoterapie – Dexametazona 1-6 mg/kg în primele 2-3 zile. - hiperventilație controlată la PaCO2 de 25-35 mmHg = terapie hiperbară - hipotermie moderată externă.

I.Intensive care = continuarea terapiei intensive ptr confirmarea eficienței RCR și recuperarea bv. - se recoltează probe biologice și se monitorizează în continuare toți parametrii vitali , corectându-se toți parametrii biologici. - se efectuează în continuare îngrijiri intensive generale și speciale de consolidare și recuperare. - se efectuează tratamentul complicațiilor de resuscitare ( volet costal) - tratamentul disfuncțiilor – respiratorii , circulatorii , cerebrale , metabolice , renale. - medicatie adjuvantă : - Brethylium : 5 mg/kg i.v - Nifedipin , Verapamil - Soluții volemice – cristaloide și coloidale - Propanolol 1mg/70 kg , pâna la doza maximă de 5 mg - Nitroglicerina 50 mg la 500 ml - Diuretice- Furosemid 0,2-2 mg/kg - bronhodilatatoare – Miofilin 5-10 ml i.v foarte lent.

Administrarea medicației intratraheal este permisă pentru : adrenalină , atropină , lidocaină în dozele de i.v diluate în apă sterilă. În cazul în care stopul cardiac survine pe un torace deschis sau în timpul actului chirurgical se practică masajul cardiac intern :

5

- se face o incizie de tegument și mușchi deasupra spațiului 4 sau 5 ic , urmată de perforarea oarbă cu foarfeci sau mânerul bisturiului ptr. deschiderea spațiului ic prin tracțiunea și introducerea unui departător de coaste.

- Se ia cordul în mâna și se comprimă cu o frecvență de 60 b/min.- Reanimatorul stă în stg. bolnavului și plasează policele mâinii

stg. posterior peste ventriculul stg. și anterior degetele 2-5 peste ventriculul dr.

- Se va evita compresia atriilor.- Cu mâna dr. se încearcă comprimarea aortei descendente.- Adrenalina se injectează în cavitatea ventriculului stg.- Defibrilarea cu electrozi interni se începe cu șoc de 0,5

Jouli/kg/c care crește dacă , aceștia sunt ineficienți.- Oprirea resuscitării se face după 30-60 minute , în caz că

bolnavul ramâne în asistolie sau ritmuri agonice.

6