IAnul XIII Nr. 666 Duminic[ 6 decembrie 2015

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&|uica de prune are efecte terapeutice incontestabile

Borul organic de la Hypericum are grij[ de s[n[tatea articula\iilor

PAGINA 8PAGINA 5

Sculptor ;i pionier al artei digitale,Geo Goidaci s-a n[scut la Iojib PAGINA 4

Iarna adevărată începe odată cu săr-bătoarea Sf. Nicolae. Oamenii spun că eleste un moş bătrân cu barbă albă. De ziualui (6 decembrie), Sf. Nicolae trebuie să-şiscuture negreşit barba sa cea albă, adicătrebuie să ningă neapărat. Când se întâm-plă ca la Sf. Nicolae să fie pământul neaco-perit cu zăpadă, în popor se zice< “Hei, aîntinerit Sfântu’ Neculai!”

În legătură cu denumirile “Sfântu’ Ni-culae din cui” sau “Sfântu’ Nicolae de pecoardă”, acestea se dau biciului şi vărguţeicu care părinţii îi ameninţă pe copiii maiobraznici, arătând biciul şi nuiaua numaicu degetul pentru a-i înfricoşa şi a-i deter-mina să fie mai cuminţi.

www.informatia-zilei.rowww.informatiatv.ro

“Pesc[ru;ul” lui Cehov a `mbr[cato hain[ sobr[ la Trupa Harag Gyorgy

PAGINA 7

Idei pentru decorarea casei de S[rb[tori

PAGINA 9PAGINA 3

Gruparea teroristă StatulIslamic propovăduieşte o formăextrem de violentă şi de funda-mentalistă a Islamului, cu apli-carea unor pedepse extremepentru orice infracţiuni, realesau imaginate, dar şi mai impor-tant cu o viziune care pare atră-gătoare pentru unii, şi anumeaceea de a reface califatul islamic,la fel ca pe vremea profetuluiMahomed, perioadă consideratăuna de glorie pentru Islam.

Un alt aspect al ideologieiStatului Islamic este respingereatuturor valorilor occidentale pre-cum democraţie, drepturileomului sau ale femeilor, liberta-tea de exprimare, punând înschimb accentul pe o supunereoarbă, şi de acceptarea fără niciun fel de îndoieli a Islamului. Conform acestei ideologii, tot ceţine de Islam şi de profet estebun, restul valorilor sunt rele.

Elizabeth Taylor a coordonat o filieră detraficanţi de medicamente, în beneficiul unorpacienţi americani diagnosticaţi cu HIV,potrivit modelului Kathy Ireland, care aasemănat acţiunile legendarei actriţehollywoodiene cu evenimentele relatate înfilmul "Dallas Buyers Club". Actriţa americană, care a murit în 2011,a susţinut timp de foarte mulţi ani cauzapacienţilor diagnosticaţi cu HIV/ SIDA şi aînfiinţat celebra amfAR - Fundaţiaamericană de cercetări contra SIDA(American Foundation for AIDS Research)- pentru a strânge fonduri care să sprijinecercetările ştiinţifice în acest domeniu,informează contactmusic.com. Buna ei prietenă modelul Kathy Irelanda dezvăluit recent faptul că Elizabeth Taylora înfiinţat o reţea secretă, pentru a aducemedicamente experimentale unor pacienţicu SIDA sau diagnosticaţi cu HIV,conducând acea reţea din vila ei dinCalifornia.

Elizabeth Taylor, traficant[ de medicamente anti-SIDA

Oamenii de ştiinţă au descoperit ometodă care ar putea revoluţiona tratareacancerului, după ce o echipă de cercetătoria reuşit să inhibe dezvoltarea proteinei ceeste responsabilă cu declanşarea a 30% dintretoate formele de cancer, informeazădailymail.co.uk. Până acum s-a ştiut că proteina RAS esteresponsabilă în mod direct de 30% dintretoate formele de cancer şi este implicată înmod indirect de dezvoltarea celorlalte boli.Cercetătorii au încercat să găsească ovariantă de a constrânge acţiunea proteineitimp de mai bine de 30 de ani, iar acumoamenii de ştiinţă de la Universitatea dinToronto au descoperit o metodă prin care să„oprească” proteina RAS, folosind unmedicament experimental, descoperire cear putea reprezenta un adevărat succes înlupta împotriva cancerului. Astfel, oamenii de ştiinţă au fost şocaţisă descopere că medicamentul ce inhibăproteina RAS, bazat pe SHP2, a redustumorile pe care a fost experimentat cu peste80%.

S-a descoperit o metod[ de stopare a cancerului

Mayer Salamon din C[r[;eu,

înnobilat la 1897de Împ[ratul

Franz Joseph I

PAGINA 2

În urma înnobilării, Familia Salamon a avut acest blazon

PAGINA 10

Iarna adev[rat[ începe de Sfântul Nicolae

De ce câ;tig[ gruparea Statul Islamic tot mai mul\i adep\i?

2 Informa\ia de Duminic[/6 decembrie 2015

La 6 decembrie, Biserica îl ser-bează pe unul dintre cei mai iubiţiSfinţi ai creştinătăţii, pe SfântulIerarh Nicolae, Arhiepiscopul Mi-relor Lichiei (aprox. 270-343), că-ruia i s-a dus vestea atât pentruînţelepciunea şi milostenia de ca-re dădea dovadă, cât şi pentru da-rul facerii de minuni cu care l-aînvrednicit Dumnezeu încă dintinereţe.

Sf. Nicolae s-a remarcat în modspecial prin iubirea sa de oameni şiprin bunătatea sa, manifestate faţă decei aflaţi în lipsuri şi suferinţe. Milos-tenia o săvârşea în taină, cu maximădiscreţie, potrivit îndemnului Mântui-torului Iisus Hristos< “Când faci mi-lostenie să nu ştie stânga ta ce facedreapta ta, pentru ca milostenia ta săfie în ascuns şi Tatăl tău Care vede înascuns îţi va răsplăti ţie” (Matei VI; 1-4). A adormit întru Domnul în anul343, în ziua de 6 decembrie.

Mâna dreaptă este a;ezată înbiserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti

Moaştele Sf. Nicolae se află din anul1089 la Bari (Italia). Mâna sa dreaptă,împărţitoare de daruri şi dreptate, afost adusă şi aşezată cu mare solemni-tate în biserica “Sfântul Gheorghe Nou”din Bucureşti, unde se află şi în prezent.În pictura Bisericii noastre, Sf. Nicolaeeste înfăţişat în veşminte arhiereşti, ţin-ând în mână o carte, Sfânta Scriptură,din care a cules esenţa învăţăturii mân-tuitoare, impunându-se prin persona-litatea sa morală, prin simplitatea spi-ritului, prin blândeţea sufletului şi bu-nătatea inimii, câştigate prin înţeleaptapovăţuire a părinţilor lui (Teofan şi No-na), prin strădanie proprie şi prin ocro-tirea lui Dumnezeu. Nu întâmplător afost numit “îndreptător credinţei” şi“chip blândeţelor”, asemănându-se luiDumnezeu prin iubirea de aproapele,scria părintele prof. Ion Bunea.

Tradiţia “nuielei Sfântului Nicolae”

Tradiţia a păstrat îndeosebi imagi-nea moşului blând şi aducător de da-ruri, ocrotitor al fetelor de măritat şi alcopiilor. Însă, el a fost şi aspru atuncicând situaţia o impunea, mai ales cândBiserica lui Dumnezeu era ameninţatăde erezii. Astfel, în anul 325, s-a întru-nit la Niceea primul Sinod Ecumenic(convocat de împăratul Constantin celMare), la care a luat parte şi arhiepis-copul Nicolae, combătând cu vehe-menţă erezia lui Arie, care ştirbea dum-nezeirea lui Iisus Hristos, coborându-L în rândul creaturilor. Se spune că Sf.Nicolae chiar a îndrăznit să-l pălmu-iască pe Arie în timpul şedinţelor Si-nodului. De aici s-a născut tradiţia “nu-ielei Sfântului Nicolae”. Tot de la palmadată de Sf. Nicolae a rămas obiceiul caîn 5 decembrie (ajunul sărbătorii) celorneascultători să li se dea o nuia în semnde avertisment, de preferinţă una demăr, după cum se pomeneşte în colin-de< “flori dalbe, flori de măr”. Bătrâniispun că acea nuia a Sf. Nicolae trebuiesă fie neapărat de măr, iar dacă aceasta,pusă în apă, va înflori până la Crăciun,înseamnă că Sfântul a mijlocit pentru

iertarea păcatelor celui a cărui crenguţăa dat “flori dalbe”.

Credințe din popor

Sf. Nicolae, spune Tudor Pamfileîn lucrarea sa “Sărbătorile la români”,mai este numit “Sfântul Neculai”, “Sân-Nicoară” sau “Moş Nicolae” (de cătrecopii). În popor se crede că Sf. Nicolaeeste al doilea Sfânt făcut de Dumnezeu(după Sfântul Mihail), deoarece stă ală-turi de Părintele Ceresc (în stânga lui)şi pentru că în noaptea de către Sf. Va-sile, Dumnezeu şi Sf. Nicolae stau lamasă, arătându-se lumii în lumină ma-re, atunci când cerurile se deschid detrei ori. Se zice că Sân-Nicoară, ajutatde Sân-Toader, păzesc soarele de pecer, care are adesea tendinţa să fugă caun cal nărăvaş. Ziua dată de Dumnezeuîn stăpânirea lui este joia. Tot el ar fioprit apele potopului pe vremea luiNoe.

În ziua prăznuirii sale este maresărbătoare pretutindeni. La fel ca înalte zone ale ţării, în judeţul Satu Marecreştinii nu lucrează nimic în gospo-dării; îşi îndreaptă paşii spre biserică,rugându-se Sf. Nicolae să îi ocroteascăşi să mijlocească pentru ei înaintea luiDumnezeu. Localit[ţile ale căror bise-rici îşi serbează acum hramul îmbracăstraie de aleasă prăznuire, oamenii cin-stindu-l aşa cum se cuvine pe patronulşi ocrotitorul lor spiritual. Cei care îipoartă numele, îşi ţin ziua, dar fără aface mare petrecere, căci se află în Pos-tul Crăciunului. Totuşi, Biserica se ara-tă îngăduitoare faţă de aceşti sărbă-toriţi, dându-le dezlegare la peşte. Băr-

baţii duc şi aprind lumânări la biserică,plătind preotului Liturghii. Gospodi-nele se roagă Sf. Nicolae pentru ajutorîn casă, fetele pentru un viitor luminos,iar copiii pentru a primi darurile do-rite. Credincioşii îl mai serbează pe Sf.Nicolae şi pentru ajutor în diferite boli,el fiind mare făcător de minuni, pre-cum şi pentru ajutor în calamităţi, casă fie feriţi peste an de cutremure, in-cendii, inundaţii.

Vorbind despre bunătatea Sf. Ni-colae, se spune că el a scăpat de la pier-zare trei fete ajunse în sărăcie cumplită.Era un om pe care Dumnezeu îl bine-cuvântase cu trei fete. Pentru că nuavea cu ce trăi, se gândea să le dea spredesfrânare spre a-şi câstiga existenţa.Auzind acestea, Sf. Nicolae a miluit peacel sărac într-un mod minunat. Noap-tea, pe ascuns, s-a dus la casa săraculuişi i-a aruncat o pungă de galbeni pe fe-reastră. Aflând banii, tatăl a mulţumitlui Dumnezeu pentru darul primit şicu ei şi-a căsătorit prima fiică. Dupăun timp, Nicolae a aruncat noapteaprin fereastra săracului o altă pungăcu galbeni şi îndată s-a făcut nevăzut.Aşa s-a căsătorit şi cea de-a doua fiică,scăpând de păcatul desfrânării. Cânda aruncat şi a treia pungă pentru a treiafiică, tatăl fetelor a fugit după el şi, ajun-gându-l, l-a recunoscut şi i-a mulţumitcu lacrimi pentru marea lui milostivire.L-a numit înger al cerului pentru că apăstrat, prin darul său, nevinovăţia fe-telor, iar lui viaţa şi onoarea. Sf. Nicolael-a mângâiat şi l-a rugat să nu spunănimănui taina aceasta. Astfel, Sf. Ni-colae le-a izbăvit pe cele trei fete depierderea sufletelor prin păcatul des-

frânării. Pornind de la această întâm-plare, Sf. Nicolae este aşteptat cu ne-răbdare de către toţi copiii în fiecarean, pentru a le aduce daruri în timpulnopţii, precum a adus pungile cu gal-beni în casa acelui sărac ce avea trei fe-te. Tot lui i se roagă tinerii pentru aprimi de la Dumnezeu “dar de căsăto-rie fericită”.

Călăuză şi sprijin celor care călătoresc pe ape

Sf. Nicolae este călăuză şi sprijincelor care călătoresc pe ape. Pescarii îirostesc numele cu evlavie în clipele deprimejdie, chemându-l în ajutor. Dinvechime, când era furtună mare şi oa-menii îi cereau sprijinul, marele păstorde suflete se arăta în veşminte arhiereştila cârma corăbiilor, certând vânturileşi călăuzind corăbiile la liman, salvân-du-le de la naufragiu. Dintodeauna, Sf.Nicolae s-a dovedit apărător şi izbăvi-tor al marinarilor, astfel încât aceştia(creştini şi necreştini) purtau pe vaseicoana sa, considerându-l patronul tu-turor corăbiilor şi, implicit, al marina-rilor.

De asemenea, un bocet ne arată căSf. Nicolae, care toată viaţa lui a fostbun şi milostiv cu semenii săi, poatesă conducă sufletele oamenilor în Îm-părăţia lui Dumnezeu: “Draga noastrămămucuţă/Iubita noastră miluţă!/Euţi-aş mai spune ceva</Roagă-l pe cine-i ruga,/Roagă-l pe Sân’ Neculai/Să-ţifacă parte de Rai!” A doua zi de Sf. Ni-colae se fac slujbe bisericeşti, se ridicăparastase şi se dă pomană pentru ceimorţi de moarte năpraznică, cum ar ficei înecaţi, ucişi sau mâncaţi de fiaresălbatice, precum şi pentru cei pierduţifără urmă prin lume.

:i ho\ii se roag[ Sf]ntului Nicolae

Iarna adevărată începe odată cusărbătoarea Sf. Nicolae. Oamenii spuncă el este un moş bătrân cu barbă albă.De ziua lui (6 decembrie), Sf. Nicolaetrebuie să-şi scuture negreşit barba sacea albă, adică trebuie să ningă neapă-rat. Când se întâmplă ca la Sf. Nicolaesă fie pământul neacoperit cu zăpadă,în popor se zice< “Hei, a întinerit Sfântu’Neculai!” Prin unele părţi, se crede căşi hoţii se roagă acestui mare Sfânt allui Dumnezeu, ca să le ajute în isprăvilelor. În legătură cu denumirile “Sfântu’Niculae din cui” sau “Sfântu’ Nicolaede pe coardă”, acestea se dau biciului şivărguţei cu care părinţii îi ameninţă pecopiii mai obraznici, arătând biciul şinuiaua numai cu degetul pentru a-i în-fricoşa şi a-i determina să fie mai cu-minţi.

Putem afirma cu certitudine că Sf.Nicolae este unul dintre cei mai marişi mai iubiţi Sfinţi ai noştri, fiind pa-tronul copiilor. Către el se îndreaptărugăciunile părinţilor pentru creştereaşi ocrotirea copiilor. Pe el îl aşteaptăcopiii încărcat de daruri. Apoi, el estesalvatorul celor din închisori şi primej-dii, ajutătorul săracilor şi al celor ne-dreptăţiţi, protectorul fecioarelor şi alcălugărilor. Mulţi creştini îi poartă nu-mele şi i se roagă cu credinţă, primindajutorul său. Să urmăm pilda vieţii luişi, în special, iubirea lui de aproapele,manifestată prin fapte de milostenie.

Preot dr. Cristian Boloş

Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillatşi al pictoriţei Maria Pillat-Brateş, s-anăscut pe 19 noiembrie 1921 la Bucu-reşti ;i a murit `n data de 5 decembrie1975, acum patru decenii.

A făcut clasele primare şi secundarela Liceul Spiru Haret din Bucureşti, de-butând cu proze lirice şi critică literarăîn paginile revistei şcolii, “Vlăstarul”.Între 1940 şi 1944 a urmat cursurileFacultăţii de Litere şi Filozofie din Bu-cureşti, unde a cunoscut-o pe viitoarealui soţie, Cornelia (Nelli) Filipescu.

După absolvirea facultăţii a devenitasistentul profesorului George Căli-nescu la Catedra de istorie a literaturiiromâne moderne. Şi-a susţinut teza dedoctorat, sub îndrumarea lui G. Căli-nescu, în 1947, cu studiile “Romanulde senzaţie în literatura română din adoua jumătate a secolului al XIX-lea”şi “Contribuţiuni la biografia lui IonPillat”.

În acelaşi an, în urma unei restruc-turări pe criterii politice, a fost înde-părtat de la catedră. Între 1950 şi 1956a lucrat pe un post de casier şi apoi depontator la cooperativa de praf de sân-ge „Muntenia".

În toamna lui 1956, G. Călinescu areuşit să-l aducă la Institutul de IstorieLiterară şi Folclor, al cărui director de-venise, pe un post de cercetător. Arestatde Securitate în primăvara lui 1959, es-te anchetat şi inculpat în aşa-numitul“proces al intelectualilor", în “lotul Noi-ca-Pillat"; i se dă o condamnare de 25de ani muncă silnică şi 10 ani degradarecivică pentru “crima de uneltire împo-triva ordinii sociale", unul dintre prin-cipalele capete de acuzare fiind roma-nul “Aşteptând ceasul de apoi”, scris în1948 şi dat ulterior spre lectură unorcunoscuţi, inculpaţi şi ei în proces.

Eliberat din închisoare în 1964, înurma amnistiei generale a deţinuţilorpolitici, e reîncadrat în acelaşi an la in-stitutul condus de G. Călinescu. În1975, în urma unei noi restructurăripe criterii politice, este dat afară şi re-trogradat pe un post de documentaristla Biblioteca Centrală Universitară.Bolnav de cancer, moare pe 5 decem-brie 1975.

După spusele soţiei sale, CorneliaPillat, era un "mare senior". Născut în-tr-un palat, nu şi-a arătat, mai t]rziu,suferinţa regret]nd farmecul Miorca-nilor sau frumuseţea Balcicului, locuriscumpe inimii sale. Urmărit constantde nenoroc, Dinu Pillat nu a avut nicirăgazul şi nici tihna să-şi făurească ooperă rotundă. Totuşi, din ceea ce a ră-mas în urma lui, se conturează profilulunui scriitor deosebit.

Patru deceniide la moartea lui Dinu Pillat

RELIGIEIarna adevărată începe odată cu sărbătoarea Sf. Nicolae. Oamenii spun că el este un moş bătrân

cu barbă albă. De ziua lui (6 decembrie), Sf. Nicolae trebuie să-şi scuture negreşit barba sa ceaalbă, adică trebuie să ningă neapărat.

Gheorghe Tattarescu - Sfântul Nicolae, Muzeul Municipiului Bucureşti

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Iarna adev[rat[ începe de Sfântul Nicolae - 6 decembrie

6 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEMo;ierul Mayer Salamon de etnie evreiasc[ a de\inut o avere important[ ̀ n agricultura s[tm[rean[.El a `ndeplinit ;i func\ia de pre;edinte al acestei comunit[\i timp de 18 ani p]n[ `n anul 1921.

Franz Joseph I a fost împăratal Austriei din Casa de Habsburg,rege al Ungariei şi Boemiei, regeal Croaţiei, mare duce al Bucovi-nei, mare principe de Transilva-nia, marchiz de Moravia, marevoievod al Voievodatului Serbiaetc. din 1848 până în 1916. Dom-nia sa de 68 de ani a fost a treiaca lungime dintre domniile dinEuropa, după cea a regelui Ludo-vic al XIV-lea al Franţei şi cea aprincipelui Johann al II-lea alLiechtensteinului.

Pentru că unchiul său, împăratulFerdinand, era debil iar tatăl său nuera ambiţios şi era în vârstă, tânărularhiduce "Franzl", a fost crescut demama sa ca un viitor împărat, cu ac-cent pe devotament, responsabilitateşi sârguinţă. Franz şi-a idolatrizat bu-nicul ca pe monarhul ideal, care a mu-rit cu puţin înainte ca Franz Josephsă împlinească cinci ani. La vârsta de13 ani a început cariera militară înrang de colonel în armata austriacă.A preferat să poarte uniforma militarăaproape tot restul vieţii.

În urma demisiei cancelaruluiMetternich în timpul Revoluţiei din

1848, tânărul arhiduce a fost numitguvernator al Boemiei la 6 aprilie, însănu a preluat postul niciodată.

La 2 decembrie, la Olmütz, prinabdicarea unchiului Ferdinand şi prinrenunţarea la tron a tatălui său, FranzJoseph a succedat ca împărat al Aus-triei, la vârsta de 18 ani. Numele de"Franz Joseph" a fost ales în mod de-liberat în onoarea unchiului nouluiîmpărat, Iosif al II-lea, care a fost con-siderat un reformator modern.

La începutul domniei sale, FranzJoseph a fost consiliat de noul prim-ministru, Felix Schwarzenberg, carel-a îndrumat spre recâştigarea puteriimonarhice absolutiste şi spre obţine-rea unei poziţii de forţă în politica ex-ternă. Campanii militare au fost ne-cesare împotriva maghiarilor, care s-au răzvrătit împotriva autorităţii cen-trale Habsburg în numele libertăţilorlor antice. Franz Joseph a abolit con-stituţia din 1849 şi şi-a mărit atribuţii-le guvernamentale în 1852.

După 1850, Franz Joseph a trebuitsă accepte eşecurile politicii externeaustriece< Războiul Crimeii şi rupturade Rusia precum şi războiul cu Sardi-nia din 1859, împotriva Casei de Sa-voia şi a lui Napoleon al III-lea, cânda fost învins în vestita bătălie de laSolferino. Regresul a continuat cu în-frângerea din războiul austro-prusacdin 1866, care a dus la constituireastatului dualist austro-ungar în 1867.

La 18 februarie 1853, la Ischl,Franz Joseph a scăpat cu viaţă dintr-un atentat uneltit de fanaticul maghiarJános Libényi.

Franz Joseph a iniţiat moderniza-rea Vienei prin demolarea fortificaţii-lor vechii cetăţi şi construirea cele-brului bulevard Ringstrasse pe terenuleliberat. Între 1848 şi 1867 Franz Jo-seph a fost ultima persoană care aocupat funcţia de mare principe alTransilvaniei..

La 8 iunie 1867, la Buda, în Bise-rica Mátyás, Franz Joseph a fost înco-ronat şi ca rege apostolic al Ungariei(1867-1916) şi în această calitate aaprobat legea privind încorporareaTransilvaniei în Ungaria, la 27 mai1867, punând astfel capăt disensiuni-lor cu nobilimea maghiară prin crea-rea unui stat dualist: Austro-Unga-ria.

În data de 27 septembrie 1896 ainaugurat la Orşova (pe atunci în Aus-tro-Ungaria), împreună cu regii CarolI al României şi Alexandru I al Serbiei,canalul navigabil de la Porţile de Fier.În aceeaşi zi a început o vizită oficialăde trei zile în Regatul României.

Viaţa personală a fost presărată cudrame familiale< Pe fratele lui mai mic,împăratul Maximilian al Mexicului,l-au detronat şi executat revoluţionarii

mexicani. Primul său copil, arhidu-cesa Sofia, a murit la vârsta de doi ani.La 30 ianuare 1889, fiul său Rudolf, s-a sinucis la Mayerling, în urma uneidrame pasionale. Soţia sa, Elisabeta,a fost asasinată la Geneva de cătreanarhistul italian Luigi Lucheni la 10septembrie 1898.

După moartea fiului său Rudolf,moştenitor al tronului era nepotul său,Arhiducele Franz Ferdinand. CândFranz Ferdinand a decis să se căsăto-rească cu o simplă contesă, Franz Jo-seph s-a opus şi a insistat că trebuieconsiderată o căsătorie morganatică>nici măcar nu a participat la nuntă.După acest eveniment, cei doi s-audisplăcut profund şi nu mai aveau în-credere unul în altul. Franz Ferdinanda fost asasinat în 1914 la Sarajevo, unmoment care a marcat începutul Pri-mului Război Mondial.

Franz Joseph I a fost martorul pri-milor 2 ani din războiul ce avea să pu-nă capăt, printre altele, şi imperiuluisău. Împăratul a murit la 21 noiembrie1916, la vârsta de 86 de ani, la PalatulSchönbrunn şi a fost înmormântat înCripta Imperială din Mănăstirea Ca-pucinilor din Viena, iar după 9 zile,la 30 noiembrie, i-a succedat la tronîmpăratul Carol I al Austriei.

A consemnat Vasile A.

~n istoria Rom]niei precum ;i`n istoria altor \[ri, se g[sesc mul-te persoane care au primit un tit-lu sau diplom[ de noble\e. Ei audevenit mai distin;i, mai rafina\i;i mai respecta\i ̀ n societate. Di-ploma de ̀ nnobilare cu blazon, afost acordat[ de `mp[ra\i, regi,domnitori sau principi.

Acele diplome se acordau unor ca-tegorii de oameni liberi, care s-au re-marcat ̀ n via\a militar[, politic[ ;i ;ti-in\ific[, pentru a le fi permis[ p[trun-derea lor `n r]ndurile categoriilor so-ciale privilegiate.

Acele `nnobil[ri \ineau cont ;i defapte de bravur[, form]nd o p[tur[ demici nobili, r[spl[ti\i pentru credin\alor ;i pentru credincioasele func\iide\inute.

Franz Joseph I, ̀ mp[rat al Austriei;i rege al Ungariei, a acordat ;i el di-plome de `nnobilare.

Cine a fost Mayer Salamon?

Printre persoanele `nnobilate seg[se;te ;i Mayer Salamon din jude\ulSatu Mare. ~n perioada rabinuluiGrunwald Iuda a luat fiin\[ comuni-tatea Status Qvo Ante. ~n 1898, ungrup de 120 de evrei ortodoc;i aup[r[sit comunitatea ortodox[ ;i au`nfiin\at comunitatea Status Qvo Ante,care a avut ca fondator ;i pre;edintepe Mayer Salamon Csengery, iar ca ra-bin pe Klein Ignac. Mai t]rziu rabin;ef a fost dr. Jordan Sandor. ~n 1904 s-a `nceput construirea sinagogii pe ac-tualul loc `n care func\ioneaz[ Poli\iaJude\ului Satu Mare. Sinagoga StatusQvo Ante a fost inaugurat[ `n 1905,

devenind una din cele mai importanteedificii s[tm[rene. Mo;ierul Mayer Sa-lamon de etnie evreiasc[ a de\inut oavere important[ `n agriculturas[tm[rean[. El a `ndeplinit ;i func\iade pre;edinte a acestei comunit[\itimp de 18 ani p]n[ `n anul 1921.

Pentru a face cunoscut acest titlu de`nnobilare, prezent[m forma ;i ̀ nscri-sul acestui document.

Din mila lui Dumnezeu Franz Joseph `nt]iul `mp[ratal Austriei

Regele apostolic al Ungariei, Ce-hiei, Dalma\iei, Bosniei, Slovaciei, Ser-biei, Iluriei, etc.

Principe major al Austriei, MarePrincipe de Lataringia, Salzburg,Steyer, Korontan, Kraina ;i Bucovina.Conduc[tor major al Ardealului, grofal Moraviei, Principe al Sileziei de Sus;i de Jos, al Madenei, Parmei, Priacen-zei, Inastalla, Osvieczim, Zator, Tes-chenm Priamul, Rognza. Grof al Sal-zburgului, Tirolului, Kuburgului, Ko-nez ;i Gradista. :ef al Trientului ;i Bi-xen. Grof al Luzisca de Sus ;i Jos, Istria,Szachemembs, Feldkinek, Szergencz,Somenburg. Grof de Triest, Kata.

Facem cunoscut prin acest act tu-turor c[ prin luarea `n considerare apropunerii Ministrului nostru ma-ghiar privind permanenta credin\[ ;iserviciile utile dovedite de Mayer Sa-lamon, mo;ier din C[r[;eu, comitatulS[tmar, pe care le-a f[cut pentru ̀ nal-tul demnitar a;a precum pentru Un-garia ;i \[rile asociate, cu diferite pri-lejuri, lu]nd `n considerare faptul c[`n scopul m[ririi performan\elor agri-culturii pe mo;iile sale, face o activitate

model, a f[cut acte de mare dona\ieprin funda\ii ;i sprijin[ ac\iunile ̀ n fo-losul comunit[\ilor, av]nd `n vederefaptul c[ a ajutat cu generozitate per-soanele calamitate de inunda\iile dinanul 1876 iar ̀ n calitate de membru alconsiliului comitateus, a manifestat uninteres deosebit fa\[ de problemele co-munit[\ii ;i o deosebit[ ;i diversificat[activitate patriotic[, numitul< MAYERSALAMON precum ;i pe cei n[scu\ide distinsa so\ie FRIED REGINA, fiiiSamuel, Iozef, Berta, Iuliana ;i Ilona,a;a cum ;i pe cei ce se vor na;te dinbinecuv]ntarea Domnului, `n bazameritelor aici amintite ;i mila regeasc[;i `n memoria `nainta;ilor no;tri, atradi\iei regale de a onora faptele bune;i nobile cu memoria permanen\eiprin ̀ naintarea ̀ n r]ndul nobililor prinacordarea denumirii de "Csengeri" cedin voin\a regal[ se va folosi `n vecide susnumitul< MAYER SALAMON;i de c[tre to\i urma;ii legali de ante-numele de Csengeri" ̀ mpreun[ cu toa-te drepturile acordate de lege sautradi\ie, precum ̀ i acord[m urm[torulblazon, av]nd urm[torul citat "Si Deuspro nobis, quis contra nos".

~n baza deciziei ;i promisiunii princare de mai multe ori susnumitul deaceast[ dat[ nobilul Csengeri MayerSalamon, ̀ n vecii vecilor, el ;i urma;iis[i, s[ primeasc[ toate drepturile ;ionorurile legale ;i tradi\ionale.

~n acest scop, pentru a `nt[ri acestlucru se permite emiterea acestei scri-sori cu aplicarea sigiliului regal.

Semnat de c[tre `n[l\imea sa ba-ronul Wenekheim Bela, consilier, `nduminica Sf]ntului Iacob, ziua 24,anul Domnului 1876 ;i al 24-lea an aldomniei. Pagina diplomei de înnobilare în care se aminte;te de urma;ii lui Mayer Salamon

În 1876, mo;ierul Mayer Salamon din C[r[;eua fost înnobilat de Împ[ratul Franz Joseph IDiploma de înnobilare a fost primită datorită performanțelor realizate în agricultură ;i actelor de caritate

Împ[ratul Franz Joseph I a domnit 68 de ani (1848-1916)

4 Informa\ia de Duminic[/6 decembrie 2015

ART~

Geo Goidaci se numără printreartiștii valoroși pe care Românianu a știut să îi păstreze acasă. S-anăscut la Iojib, ̀ n județul Satu Ma-re, într-o familie de dogari, ̀ n lunamartie 1947. Acum locuie;te `nGermania, unde ;i-a construit ca-riera de artist ̀ n special prin scul-ptur[, dar s-a remarcat ;i prin ex-perimentele sale timpurii `n pri-vin\a artei digitale, la `nceputulanilor ‘90. Cu totul uimitor estec[ p]n[ acum nu a expus niciodat[la Satu Mare.

Tatăl i-a lăsat moştenire dragosteapentru lemn şi lucrul bine făcut. A ur-mat clasele primare la Iojib şi MedieşuAurit. A dat examen de admitere laŞcoala medie de arte plastice din Cluj,unde a intrat cu bursă. Se înscrie ulte-rior la Institutul de arte plastice "IonAndreescu" din Cluj-Napoca, secţiasculptură, pe care îl absolvă în 1972 cuexamenul de licenţă.

~n 1984 a plecat `n Germania

Este numit profesor de sculptură încadrul Liceului de arte plastice dinTimişoara, unde predă până în anul1984. În această perioadă participă lanumeroase expoziţii naţionale de artă(Timişoara, Arad, Bucureşti) şi devinemembru al Uniunii Artiştilor Plasticidin Rom]nia. La Timi;oara a predatgramatica formei, teoria culorii, desig-nul, după modelul renumitului Bau-haus german, `n plin regim comunist.

Din 1984 trăieşte în Germania Fe-derală, unde îşi continuă, cu succes, ac-tivitatea artistică. Participă la proiectede restaurare (marmură antică) în Ger-mania, Italia şi Grecia. Începând cuanul 1989 lucrează intens cu medii elec-tronice de prelucrare a imaginii şi par-ticipă la expoziţii cu lucrări de sculpturăşi artă digitală.

Pornit de unul singur în aventuraexilului, pe când avea deja 37 de ani,devine receptiv la tot ce-i oferă viaţa,reuşind să se distingă prin stilul săuaparte, o îmbinare între figurativul şco-lii clasice est-europene cu elemente hie-ratice bizantine şi viziuni simbolice,mitice, uneori chiar mistice, cu arta Eu-ropei occidentale postmoderne, domi-nate de preponderenţa tehnicilor mul-timediale electronice. Lucreaz[ ̀ n mar-mur[ de Carrara, lemn de ar\ar, bronz,compune imagini pe computer ;i de-vine tot mai apropiat de spiritualitateaoriental[, abord]nd marile teme aleacesteia. Una din lucr[rile sale, o pic-tur[ ̀ n acrilic, se intituleaz[ “La ̀ nceputa fost iubirea”.

Reg[sirea publicului rom]nesc

~n 2007 Geo Goidaci avea s[ ia pri-mul contact, după emigrare, cu publiculromânesc. Declara `ntr-un interviuacordat revistei AGERO din Stuttgart<“Dorinţa mea a fost ca prima expoziţiepe teritoriul României, după o absenţăde 23 de ani, să o fac în apropierea mă-năstirilor bucovinene, şi anume dePaşti, sărbătoarea Luminii şi a Spe-ranţei. În acelaşi timp, a fost un gest deomagiu şi recunoştinţă.” Periplul ex-poziţional a continuat la Casa Pogor(Muzeul Literaturii) din Iaşi şi la Man-

galia, în cadrul primului Salon al artişti-lor români de pretutindeni. Avea s[ ur-meze o expozi\ie personal[, timp de olun[ de zile, la Galeria Dialog din Bu-cureşti Expoziţia de la Bucureşti a fosta patra etapă pe parcursul itinerar dinţară, a expoziţiei „Fragmente”.

A expus în februarie 2008 la galeriacelui mai mare Spital Universitar dinMünchen, în cadrul unui proiect care-şi propunea studierea efectelor sano-genetice şi armonizatoare ale lucrărilorde artă. Alături de sculpturi în lemn,bronz şi marmură, a expus lucrări depictură, grafică şi artă digitală. Abor-dează o paletă foarte diversificată demedii şi mijloace de expresie.

~;i dore;te o tab[r[de sculptur[ la Iojib

“Dorinţa mea (similară cu cea a luiBrâncuşi) este de a mă ridica deasupramateriei compacte, spre LUMINĂ, camijloc de expresie plastică (în cazulmeu cvantele fotonice, emise de calcu-lator), cât şi ca semnificant gnoseologic.Marmura albă de Carrara este luminacristalizată a Italiei. De aici preferinţamea de a lucra cu lumina, apa şi sunetul(cânt la caval şi într-un cor supratonic),materiale neobişnuite pentru un scul-ptor. Aş dori să organizez o tabără desculptură în lemn şi piatră la Iojib (înjurul lacului de agrement, sau pe baltadin capătul dinspre Baia Mare a satului,lângă care se află casa copilăriei), ca sărămână un semn al trecerii familieinoastre prin acele locuri”, declara GeoGoidaci `n interviul amintit mai sus.

Expoziţii personale realizate de ar-tist< 1984 - Galeria "Helios", Timişoara,România, 1991 - Casa de şedinţă, Mün-chen, Germania, 1993 - Forumul deArtă Arabella Park, München, Germa-nia, 1994 - Galeria "O Sengers", Olanda,1994 - Műcsarnok, Győr, Ungaria, 1994- The Boston Consulting Group, Mün-chen, Germania, 1997 - Institutul decercetare sistemică, Heidelberg, Ger-mania, 1999 - Galeria”Eichholz", Mur-nau, Germania, 2000 - Galeria "C.Brendel”, Kreuth, Bavaria, Germania,2001 - Galeria "Eberle", Pullach Mün-chen, Germania. De asemenea partici-pă la expoziţii de grup în USA, Italia,Franţa, Ungaria şi Suedia.

Dovadă a recunoaşterii harului săustau mărturie şi lucrările publice< "Ac-varius" - Thansau/Rosenheim, Germa-nia, "La Mamma di Gioi" - Comune diGioi, Salerno, Italia, "Omul Lumină" -München, Germania.

Pentru generaţia tânâră devine unmodel paideic, reuşind în mod enig-matic să reliefeze ameţitor rezonanţeartistice şi spirituale în conştiinţa celorcare au avut şansa de a-i admira creaţia.Cu temeinicie, dăruire, implicare, darşi mult talent, a dat viaţă la numeroaseopere, care reprezintă tot atâtea oazede bucurie şi frumos, refugii memora-bile ale sufletelor pustiite de agonia re-gimului politic trecut.

Geo Goidaci reprezintă brandulunei munci stăruitoare, plină de tena-citate, mereu în relansare, care - înaintede ’89 - nu dorea să-şi continue viaţa înschizofrenie şi în duplicitate, dup[ cumel `nsu;i m[rturisea. A fost mereu unc[ut[tor curajos, ̀ n art[ ;i ̀ n via\[, ;i arfi momentul ca Satu Mare s[ `l redes-copere.

“Aş dori să organizez o tabără de sculptură în lemn şi piatră la Iojib (în jurul lacului deagrement, sau pe balta din capătul dinspre Baia Mare a satului, lângă care se află casa copi-lăriei), ca să rămână un semn al trecerii familiei noastre prin acele locuri”, declara Geo Goidaciacum c]\iva ani.

Sculptor ;i pionier al artei digitale,Geo Goidaci s-a n[scut la Iojib

6 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Alimentele contaminate sunt res-ponsabile ̀ n fiecare an de decesul unuinum[r de aproximativ 420.000 de per-soane de pe `ntreaga planet[. Potrivit primului studiu pe aceast[tem[ elaborat de Organiza\ia Mondial[a S[n[t[\ii, o treime este reprezentat[de copii cu v]rste sub cinci ani caremor din cauza bolilor provocate de ali-mentele contaminate.

Raportul `nsumeaz[ 8 ani demunc[, timp `n care au fost implica\ipeste 150 de oameni de ;tiin\[ din`ntreaga lume. Ei au `ncercat s[ deter-mine repercusiunile consumului de ali-mente nes[n[toase `n ceea ce prive;temortalitatea.

OMS a studiat ̀ n profunzime efec-tele a 31 de elemente printre care bac-terii, virusuri, parazi\i, toxine ;i sub-stan\e chimice.

Rezultatele au ar[tat c[, `n fiecarean, 600 de milioane de persoane sufer[de intoxica\ie alimentar[, ceea ce re-prezint[ aproape o persoan[ din zecepe plan mondial. Din totalul persoa-nelor afectate, 9%, respectiv 420.000printre care ;i 125.000 de copii subcinci ani, mor ca urmare a acestor pro-bleme de s[n[tate.

Numai bolile diareice determin[`mboln[virea anual[ a 550 de milioanede persoane, iar 230.000 dintre ele mor.Copiii sunt cei mai vulnerabili la acesttip de ̀ mboln[vire. Bolile diareice suntcauzate `n principal de norovirusuri(virus extrem de contagios ce provoac[diaree sever[ ;i v[rs[turi), salmonella,E.coli.

Dup[ cum arat[ speciali;tii, o con-taminare alimentar[ poate cauza sim-ptome pe termen scurt, dar poate avea;i efecte grave pe termen lung precumcancerul, dureri renale, dureri hepatice;i tulbur[ri neuronale.

Copiii care supravie\uiesc celor maigrave forme de intoxica\ie alimentar[pot suferi `nt]rzieri `n dezvoltarea lorfizic[ ;i mental[. Aceste boli le afec-

teaz[, de asemenea, pe femeile ̀ ns[rci-nate, persoanele ̀ n v]rst[ ;i persoanelecu sisteme imunitare sl[bite.

Datele cercet[rii arat[ c[ riscul bo-lilor cauzate de hrana contaminat[ estemult mai mare ̀ n \[rile ̀ n curs de dez-voltare, unde apari\ia lor este str]ns le-gat[ de preg[tirea alimentelor cu ap[contaminat[, `n lipsa condi\iilor deigien[ ;i cu condi\ii de `nmagazinareinadecvate.

Cauza principal[ a acestor suferin\e;i decese este diareea. Speciali;tii OMSpledeaz[ pentru poten\area rela\ieidintre s[n[tate ;i agricultur[ pentru ase ob\ine o dubl[ siguran\[ alimentar[.Cu alte cuvinte acces la alimente cares[ fie sigure pentru consum.

Printre principalii agen\i ai intoxi-ca\iei alimentare se num[r[ bacteriilelisteria ;i cele care provoac[ holera> vi-rusul hepatitei A> parazi\ii care pro-voac[ toxoplasmoza> cianura, aflato-xina.

Borul organic (Fructoboratulde calciu) este un supliment ali-mentar cu rol adjuvant pentru`nt[rirea oaselor, reducereaapari\iei osteoporozei, ameliora-rea durerilor ;i inflama\iilor ar-ticulare, reducerea simptomelormenopauzei, prevenirea apari\ieicancerelor de prostat[, s]n ;i coluterin.

Oasele, ca ;i alte p[r\i ale organis-mului nostru sunt `n continu[ schim-bare. Materialul de construc\ie al oa-selor este format dintr-o serie de mi-nerale esen\iale< calciu, magneziu, fos-for care sunt ̀ ncorporate ̀ ntr-o matricede proteine (proteoglican) ;i colagen.Exist[ 2 tipuri de celule osoase< osteo-blastele care particip[ la construc\iaunui os nou (atunci c]nd are loc etapanumit[ osteoconstruc\ie) ;i osteoclas-tele care distrug ;i elimin[ osul vechi(atunci c]nd particip[ la etapa numit[resorb\ie osoas[). Oasele se termin[ lacapete cu cartilaje de consisten\[ moalepentru a permite mi;carea acestora `narticula\ii. Capacitatea oaselor de a ab-sorbi calciul depinde de vitamina D ;ide oligoelementul Bor. Pentru a se pro-duce colagenul este nevoie de vitaminaC. Pentru crearea noilor celule osoaseeste nevoie de zinc ;i vitamina A careintervin ̀ n cre;terea ;i maturarea sche-letului favoriz]nd osificarea acestuia ;imetabolismul osteoblastic.

Pe parcursul vie\ii trecemprin 4 faze ale dezvolt[rii oaselor

- faza I< de la na;tere ;i p]n[ la 20 deani oasele s[n[toase se construiescalc[tuind sistemul osos>- faza II< de la 20 de ani p]n[ la 35 deani oasele se men\in `ntr-o starede “platou” ̀ n care se p[streaz[ nemo-dificate ;i s[n[toase>- faza III< de la 35 de ani `n sus `nceperesorb\ia osoas[ care, `n scurttimp, va egala reconstruc\ia osoas[>- faza IV< resorb\ia osoas[ dep[;e;tereconstruc\ia osoas[, are loc o pierdereosoas[ masiv[, reconstruc\ia este lent[,apare osteoporoza.

Cheia pentru a preveni pierdereaosoas[ pe parcursul vie\ii ;i osteopo-roza este s[ construim mas[ osoas[ c]tde mult[ putem `n timpul fazei decre;tere a oaselor ;i apoi s[ minima-liz[m pierderea osoas[ `n timpul fazeide resorb\ie. Modulatorii principali aiprocesului de remodelare osoas[ sunthormonul paratiroidian ;i vitamina D,atunci c]nd avem ̀ n organism un aportsuficient de minerale esen\iale meta-bolismului osos (calciu, magneziu, fos-for). Modulatorii secundari ai home-ostaziei calciului sunt o serie de hor-moni (estrogenii, 3-dehidroepiandros-teronul, testosteronul). To\i ace;ti hor-moni ;i toate aceste procese sunt mo-dulate ;i facilitate de oligoelementul

bor.

Care sunt afec\iunilecare apar datorit[ caren\ei de bor din organism?

Un aport adecvat de bor adus`n organism prin alimenta\ia

zilnic[ sauprin suplimente alimen-tare sub form[ de fruc-toborat de calciu esteabsolut necesar oric[ruiorganism s[n[tos. Estefoarte important s[ necostruim un sistem ososputernic ;i s[n[tos `nc[din copil[rie, s[-l con-solid[m ;i s[-lmen\inem la tinere\e ;imaturitate, precum ;i s[minimaliz[m pierdereaosoas[ care apare odat[cu `naintarea `n v]rst[.S[ nu uit[m c[, pe par-cursulvie\ii, o femeie care nuse ̀ ngrije;te de s[n[tateaoaselor pierde ̀ ntre 30%;i 40% din masa total[osoas[. Un b[rbat carenu se `ngrije;te des[n[tatea oaselor pierde`ntre 25% ;i 35% dinmasa total[ osoas[. P]n[la 80 de ani multe femeiau pierdut deja dou[treimi din scheletul lor,b[rba\ii p]n[ la aceast[v]rst[ au pierdut `n jurde 30% din totalul maseiosoase. Putem s[ preve-nim aceast[ pierdereosoas[ la ambele sexeprin suplimentarea die-

tei noastre cu fructoboratde calciu. O serie de afec\iuni

populare ne p]ndesc la tot pasul ;i suntgata s[ se instaleze `ntr-un organismcare nu este ̀ ngrijit adecvat. Iat[ desprece este vorba< osteporoza< este denumit[de Organiza\ia Mondial[ a S[n[t[\ii cafiind o dereglare sistemic[ a scheletului,caracterizat[ prin sc[derea masei ;idensit[\ii osoase, cu o deteriorare a mi-croarhitectonicii \esutului osos, ceea ceduce la cre;terea gradului de fragilitatea oaselor c]t ;i susceptibilit[\ii la frac-turi. Practic este o boal[ caracterizat[prin rarefierea \esutului osos, sc[dereadensit[\ii minerale ;i proteice a oaselorcare determin[ un risc crescut de frac-turi si compresie a vertebrelor. Fractu-rile din osteoporoz[ sunt fracturi tipiceacestei boli. Este vorba de fractura de;old, cea mai grav[, fracturi prin “stri-vire” ale vertebrelor (care duc la de-form[ri osoase, dureri, reducerea`n[l\imii persoanei), fracturi ale ̀ nche-ieturii pumnului (“colles”).

Exist[ ;i osteoporoza reumatic[ (ar-troze, artrit[ reumatoid[), osteoporoz[datorat[ unor medicamente sau secun-dar[ altor boli, osteoporoza de imobi-lizare (post-traumatic[), osteoporozade stres cu fracturi spontane (stress os-seux)> 2 forme majore de artrit[< artrozadenumit[ `n prezent osteoartrit[, careapare la persoane v]rstnice `n general,`n care cartilajele articulare se erodeaz[;i determin[ senza\ii dureroase ;i rigi-ditate ̀ n articula\iile care suport[ greu-tatea corpului ;i poliartrita reumatoid[care afecteaz[ articula\iile din `ntregorganismul, nu numai anumite articu-la\ii. Apari\ia simptomelor artritei (du-rere, sc[derea mobilit[\ii, ro;ea\[, ede-me) este rezultatul acumul[rilor de pre-siune, de lichid, care produc degenera-rea articula\iilor ;i oaselor dar ;i amu;chilor> rahitismul ;i osteomalacia(rahitismul la adul\i) care este o mine-ralizare insuficient[ a oaselor cuapari\ia deform[rilor osoase. Osteo-malacia poate fi asociat[ cu osteopo-roza> Cancerele hormono-dependen-te< cancerele de s]n, col uterin, prostat[.Cancerele de s]n ;i col uterin au o in-ciden\[ foarte crescut[ la femei odat[cu `naintarea `n v]rst[. Cancerul deprostat[ este unul dintre cancerele celemai des diagnosticate la b[rba\i> o mareparte a b[rba\ilor de 70 de ani ;i pesteaceast[ v]rst[ au cancer de prostat[ la-tent. De;i este destul de r[sp]ndit, can-cerul de prostat[ este un cancer cu evo-lu\ie `nceat[.

Ingrediente - mg/capsul[< Fructo-borat de Calciu - 130,5 mg, Amidondin porumb – 159,5 mg

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Studiu OMS< 1 din 10 persoanesufer[ de intoxica\ie alimentar[

la nivel mondial

Un aport adecvat de bor adus `n organism prin alimenta\ia zilnic[ sau prin suplimente alimentare sub form[ defructoborat de calciu este absolut necesar oric[rui organism s[n[tos. Este foarte important s[ ne costruim un sistemosos puternic ;i s[n[tos `nc[ din copil[rie.

Borul organic de la Hypericumare grij[ de s[n[tatea

articula\iilor

6 Informa\ia de Duminic[/6 decembrie 2015

RE}ETE

Pate vegetal

Banane sau piersici în caramel

Mod de preparare<

Pate de m[sline ;i ardei (foto)

Pasa\i `n blender urm[toarele in-grediente< 1 can[ de m[sline kalamataf[r[ s]mburi, 1 ardei copt, 4 c[\ei us-turoi, ulei de m[sline, boia de ardei iute

;i dulce, sare, piper.

Pate de ciuperci ;i usturoi

Pasa\i `n blender urm[toarele in-grediente< 1 can[ ciuperci fierte, 1c[p[\]n[ de usturoi copt, p[trunjel, sa-re, piper.

Mod de preparare<

Fructele se taie la mărimea la carepot fi luate uşor cu lingurița. Untul setopeşte la aburi, sau în cuptorul cu mi-crounde, la temperatură de dezghețare.Zahărul se caramelizează într-o tigaie

antiaderentă, se adaugă romul, zahărulvanilat, apoi şi untul topit (sau dacădoriți să faceți de post, margarina),precum şi banana (sau fructele caretocmai le folosiți) şi se lasă până se că-lesc uşor. Se servesc calde, eventualpresărate cu bucățele de nuci, alune,sau migdale. Dacă nu postiți, fructelecaramelizate se pot combina cu frişcăsau cu înghețată, dar aşezate separatpe farfurie, astfel încât spuma sau în-ghețata să nu se topească, sau se potpresăra cu bucățele de ciocolată.

Ingrediente<

2 banane (sau 300 g de piersicicurățate de coajă şi de sâmburi,sau alte fructe de consistențăcomparabilă), 5 linguri mari dezahăr, 50 g unt sau margarină to-pită, 3 linguri de coniac sau rom,scorțişoare pudră, şi/sau zahăr

vanilat, după gust.

S[rm[lu\e de post

Mod de preparare<

Frunzele de varz[ se preg[tesc pen-tru umplut (dac[ e varz[ murat[ sespal[ bine, dac[ e varz[ dulce, seop[re;te). Morcovul ;i p[trunjelul ser[zuie;te fin, granulele de soia se fierbpu\in `n ap[ cu delicat ;i se strecoar[.Ceapa m[run\it[ se c[le;te ̀ n ulei, apoise adaug[ ciupercile tocate sau t[iatefoarte m[runt. Se mai c[le;te pu\in,

apoi se presară cu o lingur[ de boia. Seamestec[ orezul, cu soia, cu zarzava-turile r[zuite ;i cu ciupercile c[lite. Secondimenteaz[, se amestec[ bine, apoise umplu s[rm[lu\ele. ~n vas se a;eaz[un strat de varz[ m[runt[, apoi unac]te una sarmalele. M[rarul se a;eaz[`ntre straturi. Se acoper[ din nou cuvarz[ m[runt[, Se toarn[ ap[, c]t s[ leacopere bine, iar deasupra se a;eaz[ ofarfurie, dac[ se poate din material ce-ramic. Se fierbe p]n[ c]nd varza se`nmoaie. Se adaug[ bulionul, se maicondimenteaz[ pu\in zeama dac[ estenevoie, se mai fierbe pu\in, apoi se iade pe foc ;i se acoper[ cu p[turi. Selas[ a;a circa o or[. Se poate servi cusm]nt]n[ vegetal[.

Ingrediente<

O c[p[\]n[ de varz[ murat[de circa 1 kg (se poate folosi ;ivarz[ dulce), circa 200 g devarz[ m[run\it[, 250 g de orezcu bob rotund, 500 g ciupercichampignon, 50 g granule desoia, un morcov, eventual un firde p[trunjel (nu `n mod obli-gatoriu), o ceap[ mare, ulei, sa-re, piper, boia de ardei dulce,delicat, bulion sau past[ de to-mate, o leg[tur[ de m[rar ver-

de, sau uscat.

Sup[ de ciuperci cu zarzavaturi

Mod de preparare<

Ingredientele se curăță, se spală,zarzavaturile se feliază subțire, ciuper-cile se taie bucăți mai mărişoare, ceapase mărunțeşte cât se poate de fin, iarslănina se taie cubulețe. În vasul în caredorim să facem supa se pune slăninala prăjit, iar când îşi lasă toată untura,

slănina prăjită se scoate. În untura ob-ținută se căleşte uşor ceapa, apoi seadaugă zarzavaturile şi ciupercile.Când toate se fac sticloase, se presar[cu boia de ardei, se amestecă, se adaugăsare, piper şi delicat. Se toarnă apă învas, cât să acopere bine toate ingre-dientele, se răzuieşte puțină coajă delăm]ie, care va da supei o aromă de-osebită, foarte răcoritoare. Se fierbeacoperit, la foc mic, circa 30 de minute.Se mai pot adăuga tăiței sau g[luşte,dar nu în mod obligatoriu.

Ingrediente<

4-500 g de ciuperci de pădureproaspete (se pot folosi şi cele dela magazin, dar în amestec, maimulte feluri), o ceapă, 2-3 mor-covi, 2 fire de pătrunjel, 100 g deslănină afumată (se poate suplinicu ulei), puțină coajă de lămâie,sare, piper, boia de ardei, deli-

cat.

Beneficiile consumului de sfeclăroşie sunt multiple, în ciuda faptuluică este pe lista legumelor utilizate înbucătărie. Cunoscătorii în nutriţiesusţin că acest aliment poate prevenicel puţin 6 boli grave. Consumul desfeclă roşie poate ţ ine departeafecţiuni precum cancerul, bolile he-patice sau cardiovasculare.

Crudă, sub formă de suc, prepa-rată la cuptor, sau fiartă, sub formăde salată, sfecla roşie este o sursă ex-celentă de vitamine (A, B, C, E, K),minerale (magneziu, fosfor, fier, cal-ciu, potasiu, mangan) şi fibre.

Dintre toate legumele, despre sfe-cla roşie se spune că are cea mai efi-cientă acţiune antitumorală şi poatepreveni dezvoltarea cancerului. Unuldintre cei mai faimoşi terapeu\i, Ru-dolf Breuss, susţine că persoanele careţin o cură de 42 de zile cu sucuriproaspete de legume, printre care şisuc de sfeclă roşie, poate preveni leu-cemia, cancerul pulmonar şi cel gas-tric.

Scade riscul bolilor cardiovasculare

Nitraţii din sfecla roşie reduc ten-siunea arterială şi te protejează cusucces împotriva bolilor cardiovas-culare. Circulaţia sângelui este multîmbunătăţită printr-un consum con-stant de sfeclă roşie, astfel că dacă vreisă ai o inimă sănătoasă, trebuie să in-cluzi această legumă în alimentaţiata. Specialiştii susţin că un consumregulat, dar moderat de sfeclă poatepreveni formarea varicelor, prin îm-bunătăţirea circulaţiei sângelui.

Previne bolile hepatice

Sfecla conţine ingrediente activecare contribuie la regenerarea celule-lor ficatului şi împiedic[ dezvoltareabolilor hepatice. Sucul de sfeclă roşie,de exemplu, este un detoxifiant exce-lent pentru ficat, deoarece topeştegrăsimile acumulate la nivelul lui.

Dacă ai stari anemice, este indicatsă consumi regulat sfeclă roşie. Da-torită conţinutului ridicat de fier,această legumă poate combate ane-mia şi îţi poate îmbunătăţi condiţiafizic[. Sfecla are un conţinut ridicatde fibre (80%) şi te ajută să combaţiproblemele gastrointestinale, astfel cădacă ai un tranzit intestinal lent, estebine să consumi suc de sfeclă roşiesau salată de sfeclă fiartă.

Contraindicaţii în consumulde sfeclă roșie

Dacă suferi de diabet, consumulde sfeclă roşie nu este recomandat,deoarece furnizează organismului ocantitate destul de mare de zahăr. Deasemenea, dacă suferi de afecţiuni alerinichilor sau ale vezicii biliare, estebine să consulţi un medic înainte dea urma o cură cu sfeclă, deoarece le-guma conţine oxalaţi, compuşi care,în cantităţi mari, se pot cristaliza şipot favoriza formarea nisipului sau apietrelor la rinichi.

Medicii susţin că un consum pre-lungit de sfeclă roşie poate modificauşor culoarea urinei, aceasta dobân-dind o nuanţă roşiatică. Manifestareaeste cunoscută sub denumirea de be-turie şi nu semnalează o boală.

Un consum exagerat de sfeclăroşie este contraindicat, deoarecepoate cauza paralizia temporară a cor-zilor vocale.

Text selectat și prelucrat de Ioan A.

Beneficiile multipleale consumului de sfecl[ ro;ie

Beneficiile consumului de sfeclă roşie sunt multiple, în ciuda faptului că este pe lista le-gumelor utilizate în bucătărie. Cunoscătorii în nutriţie susţin că acest aliment poate prevenicel puţin 6 boli grave. Consumul de sfeclă roşie poate ţine departe afecţiuni precum cancerul,bolile hepatice sau cardiovasculare.

Dacă ai terminat de făcut cu-răţenia de sărbători, atunci estevremea pentru decoraţiunile spe-cifice acestui sfârşit de an. MoşCrăciun s-ar putea să se simtămult mai relaxat într-o casă gatapregătită pentru vizita lui! Prinurmare, suflecă-ţi din nou mâne-cile şi treci la treabă!

Nu e musai să investeşti bani mulţipentru decorare. Evident, poţi apela laserviciile unui specialist, însă satisfacţiamuncii nu va fi aceeaşi. Ce ar fi de fă-cut?

Schimbă perdeleleÎn toată casa sau măcar în sufrage-

rie, schimbă perdelele cu unele adec-vate sezonului. Poţi să o scoţi din sertarpe cea ”de sărbătoare” sau, dacă nu ai,să o împodobeşti pe cea existentă (spă-lată şi călcată) cu nişte steluţe făcutede tine sau de copiii tăi, din hârtie lu-cioasă, de diferite culori. Tot de ea poţisă agăţi şi clopoţei mici, tot de hârtie,creponată sau lucioasă.

Şi un pled pe canapea poate schim-ba întregul aspect al unei camere. Ale-ge, de exemplu, unul roşu, auriu sauverde. Şi, de ce nu, nişte pernuţe asor-tate, în formă de stea.

Înlocuieşte faţa de masăO faţă de masă nouă, sau una ve-

che, dar curată şi apretată, dă un tonvesel şi optimist casei. Dacă vei aveainvitaţi la masă şi copii, poate n-ar firău să fie una cu Moş Crăciun, care vi-ne cu daruri multe. Pe masă, mai poţipune crenguţe de brad, care vor da oaromă de sărbătoare în locuinţă. Deasemenea, sunt de efect şerveţelele cuteme specifice şi ornamentele florale.Trei-patru lumânari decorate cufundiţe şi aşezate pe un platou, încon-jurate de conuri de brad şi de zăpadăartificială vor da strălucire mesei.

Şi încă ceva, de faţa de masă poţiatârna o ghirlandă, eventual din acelaşiset cu cele din brad.

Pune ornamente pe pereţiCâteva coroniţe de brad, prinse pe

perete sau chiar la fereastră, vor da onotă de sărbătoare întregii case. Chiarşi conurile de brad puse pe etajere voravea efect. Fermecătoare pot fi câtevacoşuri împletite din nuiele, lumânărileparfumate ori chiar turta dulce. E utilşi un spray de brad, cu care să dai prinlocuinţă, mai ales dacă ai ales variantabradului artificial.

Moş Crăciun pe la ferestreAgăţat de ferestre, în exterior, Moş

Crăciun pare că e gata-gata să intre încase. Poate să intre şi pe horn, aşa cumo face de obicei, mai ales dacă locuieştila casă. Tot la ferestre poţi atârna in-stalaţii de luminiţe, în multe culori, orighirlande multicolore, de diferite di-mensiuni. Şi pe uşa de la intrare poţipune o coroniţă cu mai mulţi clopoţeişi globuleţe. Mare grijă la numărul cu-lorilor şi podoabelor folosite, astfel în-cât să nu supraîncarci locuinţa!

Nu uita de baie şi bucătărieŞi în bucătărie poţi aduce aer de

sărbătoare. Un prosop tematic, o faţăde masă cu personaje de iarnă - om dezăpadă, Moş Crăciun cu renii lui - vor

înveseli mult bucătăria. Şi şerveţelelepot fi tot în ton cu sărbătoarea. Până şihârtia de şters poate fi învelită în roleroşii sau verzi.

Şi la baie pot fi schimbate covoareleşi chiar şi paharele pentru periuţe sausăpunierele, cu unele în ton cu eveni-mentele.

Ce spun speciali;tii?Cele mai în vogă culori, cele mai

futuriste forme şi ce nu mai este întrend. Informații şi sfaturi cu tot ce văinteresează în materie de decorațiunide Crăciun am încercat să culegem dela specialişti. Ei ne-au vândut ponturivaloroase pentru ca de aceste sărbătorisă avem casa împodobită mai frumosca niciodată.

Primul sfat venit din partea spe-cialiştilor ne îndeamnă să renunțămtreptat la eterna beteală. Nu de alta,

dar s-au gândit ei că împreună cu in-stalația de brad nu prea ar face casăbună. Aceasta poate fi înlocuită cu pan-glici din tul, satin, organza sau zăpadăartificială. Însă atenție, nu exagerați.

Un truc deloc de neglijat, recoman-dat şi de designeri, care pe deasupravă scuteşte şi de cheltuieli în plus. Con-cluzia< nu sunteți deloc demodat dacăpăstrați cu sfințenie decorațiunile depe vremea bunicii. Important este cum

le asortați. Dar dacă vă numărați prin-tre victimele modei, avem reguli de ur-mat şi în cazul decorațiunilor ultimulrăcnet.

Pentru că şi anul acesta cuv]ntulcriză este pe buzele tuturor comercian-ților de decorațiuni, indiferent de pre-ferințele şi gusturile clienților, aceştiapromit că prețurile nu vor exploda. Aşacă mai mult de 100 de lei nu veți aruncape împodobirea bradului sau a casei.

Idei pentru decorarea casei cu ocazia S[rb[torilor de Iarn[

Primul sfat venit din partea specialiştilor ne îndeamnă să renunțăm treptat la eterna beteală. Nu de alta, dar s-au gândit ei că împreună cu instalația de brad nu prea ar face casă bună. Aceasta poate fi înlocuită cu panglici din tul, satin, organza sau zăpadă artificială.

6 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

8 Informa\ia de Duminic[/6 decembrie 2015

DIET~

Dac[ ne referim la calit[\ile ter-apeutice ale oric[rui produs natu-ral, sintagma care spune c[ dozacorect[ face diferen\a dintreremediu ;i otrav[ se potrive;tefoarte bine. ~ns[, dac[ aducem `ndiscu\ie \uica de prune, ̀ n acest cazsintagma se potrive;te de minune.

|uica noastr[ i-a l[sat cu gura c[scat[pe cercet[torii americani (;i, ̀ n mod sigur;i pe cei germani) care au constatat c[b[utura cea mai popular[ `n r]ndulrom]nilor este un adev[rat medicament.

Alcoolismul distruge

Se pare c[ societatea noastr[ modern[nu concepe existen\a f[r[ b[uturi alcoolice.~ncep]nd cu o vizit[ scurt[ la prieteni, lacare ̀ n onoarea musafirului se toarn[ c]te-va pahare de p[linc[ (sau whisky) ;i con-tinu]nd cu mesele festive, la care se beavin, bere ;i altele, ;i p]n[ la filmele oferitede televiziune, toat[ lumea bea, trebuie s[bea, ca ;i cum acesta ar fi lucrul cel mainatural din lume.

:tiin\ele medicale moderne au stabilitdemult c[ alcoolul consumat, nu numaic[ nu d[ putere, dar el ruineaz[ organismul`ncetul cu ̀ ncetul. Puterea, for\a pe care ocred unii oameni c[ o simt c]nd consum[alcool, nu este altceva dec]t o stare de ex-cita\ie, din care r[m]ne doar ame\eala.

Aceast[ senza\ie fals[ reprezint[ oschimbare `n profunzimea fiin\ei umane,atunci c]nd valorile vie\ii sunt falsreprezentate ;i sentimentele cu care via\aeste abordat[, sunt modificate sub influ-en\a otr[vii puternice a alcoolului. Otravaaceasta este comparabil[ cu cea a eterului,cloroformului, opiului, morfinei, ha;i;uluisau cocainei.

Alcoolul are o periculoas[ ac\iune par-alizant[ asupra mu;chilor inimii, a vaselorsanguine ;i asupra centrului respira\iei ;ial circula\iei. S]ngele suprasaturat cu otra-va alcoolului, ̀ ;i pierde o parte din func\iilelui de transportator al oxigenului ;i al biox-idului de carbon. Celulele, \esuturile ;i or-ganele `ntregului organism suntamenin\ate de otrava aceasta care este al-coolul. Ac\iunea ei asupra corpului ;i psi-hicului uman, se poate manifesta nu ime-diat, ci `n luni de zile sau chiar ani.

Mucoasa bucal[ ajunge `ncetul cu`ncetul ̀ ntr-o permanent[ iritare, papilelegustative devin insensibile p]n[ se atrofi-az[. Stomacul reac\ioneaz[ cu o perma-nent[ iritare, repede transformat[ `n gas-trit[ ;i poate duce la ulcer sau poate devia`ntr-o total[ lips[ de apetit, `nso\it[ dev[rs[turi.

Dar cea mai mare ;i cea mai grav[ac\iune nefast[ a alcoolului se exercit[asupra ficatului, unde este adus de s]nge.Ficatul ̀ l depoziteaz[ ;i ̀ l trimite din nou,`ncetul cu `ncetul `n s]nge. De aici suntatacate vasele fine capilare ale `ntreguluiorganism ;i cu prec[dere ale inimii. Inimareac\ioneaz[ la atacul re\elei ei de vasecapilare, `n timp, prin `nt[rirea fibrelormusculare care, la o insuficient[ irigare cus]nge, degenereaz[. Se ;tie ast[zi, c[ ;i im-portanta re\ea capilar[ a creierului ;i am[duvei spin[rii este atacat[ de alcool.Consumarea frecvent[ a alcoolului, ducela o depunere de gr[sime `n celule, din ce`n ce mai mare. Aceast[ depunere gras[ ̀ nmu;chiul inimii este premiza pentru bolilegrave ;i a mor\ii timpurii.

Din punct de vedere neurologic, exist[o toxicitate direct[ ;i imediat[ a alcooluluiasupra encefalului ;i asupra sistemului ner-vos periferic. Tulbur[rile mentale datoratealcoolismului, sunt, dup[ p[rereamedicilor, din ce `n ce mai numeroase.

Din p[cate, creierul, acest organ min-

unat este cel mai grav ;i primul atins. Dac[creierul este s[n[tos ;i curat, se formeaz[o g]ndire concis[ ;i clar[, posibilitatea dediscern[m]nt, solu\ii puternice.

C]nd ̀ ns[ creierul este afectat, ceea cese `nt]mpl[ cu cei ce consum[ alcool,aceast[ extraordinar[ calitate, care este undar nepre\uit, se pierde cu totul.

Medicamentul \uica de prune

Primele b[uturi distilate au fost fabri-cate de eschimo;i ̀ n urm[ cu 3000 de ani,prin fermenta\ia unor alge. Licoarea aveamultiple utiliz[ri terapeutice. Studiile efec-tuate de-a lungul timpului au demonstratcalit[\ile terapeutice ale alcoolului, cu toatec[ nutri\ioni;tii rom]ni se feresc s[-l re-comande.

Un studiu realizat recent ̀ n SUA relev[c[, `n cantit[\i moderate, populara \uic[de prune este benefic[ pentru s[n[tateaorganismului, confirm]nd faptul c[bunicii no;tri nu gre;eau deloc atunci c]ndalungau bolile cu leacuri ̀ n care “picurau”tradi\ionala b[utur[. Cantit[\i moderate`nseamn[ maximum 30 de mililitri zilnic.

Biochimi;tii americani au dovedit c[o enzim[ prezent[ `n cactusul Karrolliviridis enoae, este reg[sit[ `n \uica deprun[, `n cantit[\i de 8 ori mai mari. En-zima are rolul de a reduce depozitul de co-lesterol de pe arterele capilare coronariene,vasele care aduc s]ngele la inim[. Esteprezent[ `n alte 120 de medicamente na-turiste diferite, cu rol `n prevenireaaterosclerozei ;i, implicit, a infarctuluimiocardic, medicamente care sunt foartescumpe ̀ n SUA, Canada ;i Marea Britanie.Cercet[torii germani au descoperit c[, `nextractele distilate de prun[, exist[ 6 tipuride substan\e cerute de celulele ro;ii san-guine, rapid absorbabile `n stomac, odat[cu vaporii de alcool. Aceste substan\e,prezente din abunden\[ ̀ n \uic[, pot cre;tecu peste 120% viteza de producere a he-moglobinei ;i chiar a producerii de hematii(celule ro;ii ale s]ngelui, care transport[oxigen). ~n plus, \uica de prun[ are un bo-gat con\inut `n fier, nucleul metalic al he-moglobinei din globulele ro;ii.

Dar acest lucru nu `nseamn[ nici pedeparte c[ anemia se previne cu \uic[, `nlipsa unei alimenta\ii corespunz[toare re-comandate de medic. Dimpotriv[, un con-sum zilnic de t[rie de prun[, f[r[ o ali-menta\ie adecvat[, poate avea efecte ne-faste chiar ;i pentru un organism s[n[tos.|uica de prun[ slab[ con\ine o anumit[cantitate de vitamine A, B, C, D1 ;i D2,nedegradate termic ;i absorbabile intes-tinal, cu o eficien\[ crescut[ atunci c]ndtemperatura b[uturii este apropiat[ de ceaa s]ngelui (37,5 grade Celsius). Acesta esteun motiv pentru care \uica de prun[ fiart[,nu foarte fierbinte, este, `n ciuda celorcrezute benefic[ func\iilor hepatice, avide`n anotimpul rece de vitamine ;i s[ruri(sunt exclu;i cei care sufer[ de afec\iunihepatice cauzate de alcoolism). Se reco-mand[ \uica de prun[ slab[ ̀ n dischinezii

biliare, probleme de decongestionare he-patic[ (disfunc\ii ale ficatului cauzate deslaba irigare cu s]nge a acestuia),constipa\ii cauzate de factori alimentari.

Consumat[ `n cantit[\i mici, \uica deprune poate fluidifica s]ngele, prevenindastfel formarea cheagurilor de s]nge, areun efect pozitiv asupra neuronilor ;i poatestimula memoria. Mai mult, consumulmoderat la persoanele de peste 60 de aniamelioreaz[ capacit[\ile cognitive ;i reduceriscul de demen\[ ;i Alzheimer.

|uica de prune s-a dovedit a fi un leacnea;teptat pentru ameliorarea simp-tomelor de ulcer, fiind singurul tip de al-cool permis `n cazul ulcerului ;i gastritei.

~n acest scop se amestec[ 200 de milil-itri miere de albine (de preferin\[ desalc]m) cu 500 mililitri \uic[ de prune cu-rat[ tare (peste 50 de grade) ;i se `nchideermetic. Se las[ la macerat 3 zile, agit]ndrecipientul zilnic. Se consum[ c]te 50mililitri din acest preparat de trei ori pe zi.Remediul ajut[ la cicatrizarea ulceruluigastric sau duodenal. Se poate folosi ;idiluat ̀ n cazul persoanelor cu leziuni grave.

Precau\ii

|uica de prun[ poate avea efecte mag-ice pentru s[n[tate numai dac[ estepreparat[ curat. ~ns[, nu se recomand[ ca“terapia cu \uic[“ s[ devin[ un obicei.Aceast[ “tradi\ie” se poate transforma ̀ ntr-un viciu extrem de periculos. A m[ri dozaterapeutic[ de \uic[ poate conduce la al-coolism. Privi\i \uica drept un medicament;i ave\i fa\[ de ea atitudinea care se im-pune.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

|uica de prune are efecteterapeutice incontestabileConsumul recomandat este de 30 de ml pe zi

Cartofii crocanţi si toastulsunt modalităţile cele maiplăcute de a ne aproviziona cucarbohidraţi, dar potrivit unuinou raport al Corpului deSiguranţă Alimentară din MareaBritanie, această preferinţă areriscuri grave pentru sănătate,notează descoperă.ro.

De mult timp e cunoscut faptul căalimentele gătite prea mult pot devenicancerigene. Potrivit unui studiuefectuat de Agen\ia de Standarde înAlimentaţie (FSA) din Marea Britanie,au fost detectate noi niveluri deacrilamidă - o substanţă chimicăpericuloasă care se formează atuncicând alimentele cu amidon sunt gătite.

Acrilamida, care poate provocacancerul şi deteriora sistemul nervosşi reproductiv, nu este un produschimic care este adăugat la alimente întimpul proceselor de fabricaţie, ci maidegrabă, este un produs care seformează în totalitate atunci cândalimentele sunt gătite. Acrilamida seformează în timpul unei reacţiichimice între aminoacizi şi zaharuri.Această reacţie, numită reacţiaMaillard, apare adesea atunci cândalimentele cu un conţinut ridicat deamidon sunt fierte la temperaturiridicate, inclusiv prăjit sau copt.

Chips-urile şi tosturile cu cele mai înalte niveluri de acrilamidă

În esenţă, cu cât e mai ridicatătemperatura la care găteşti, cu atât maimult cantitatea de acrilamidă creşte.Atunci când alimentele se înnegrescsau se ard nivelul substanţei toxicecreşte considerabil. Tipurile dealimente în care acrilamida se găseştesunt cartofii, pâinea şi tostul,prăjiturile, biscuiţii, şi cafeaua.

Deşi nu putem evita expunerea laacrilamidă în întregime, modul în caregătim şi consumăm alimentele poateface o diferenţă imensă. De exemplu,în cartofii gătiţi la cuptor, cândalimentele capătă o culoare maroniu-auriu, iar o parte dintre cartofi suntuşor arşi, atunci se ajunge la cel maiînalt nivel de acrilamidă - 1062micrograme (pg) pe kilogram, în timpce alimentele cele mai palide la culoareconţin aproape cu de 50 de ori maipuţină acrilamidă, doar 26 pg / kg.

Cu toate acestea, chips-urile şitosturile cu cele mai înalte niveluri deacrilamidă pot fi depistate dupăculoare, maro închis e cea mai“concentrată”, afirmă cerectătorii.

FSA nu spune, că ar trebui săevităm aceste produse alimentare, darface câteva recomandări<

- Când gătiţi chips-uri acasă saucoaceţi cartofi, acestea trebuiesc gătitepână la culoarea aurie>

- Pâinea ar trebui să fie prăjită lacea mai uşoară culoare posibilă>

- Instrucţiunile de la producătoriicuptoarelor pentru prăjit, pentruchips-uri, spre exemplu, ar trebui săfie respectate cu atenţie.

Pericolul din cartofii pr[ji\i

Consumat[ `n cantit[\i mici, \uica de prune poate fluidifica s]ngele, prevenind astfel formareacheagurilor de s]nge, are un efect pozitiv asupra neuronilor ;i poate stimula memoria.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare, ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST

6 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 9

În urmă cu 65 de ani, la Gene-va, se stingea din viaţă cel mai im-portant pianist român, Dinu Li-patti, la numai 33 de ani, în timpce asculta muzic[.

Născut în primăvara lui 1917, laBucureşti, într-o familie în care muzicaera o valoare, într-o familie în care ta-tăl lui, Theodor, era un violonist ama-tor talentat care studiase cu Pablo deSarasate, iar mama, Anna Lipatti, erao excelentă pianistă, încă din copilăriea fost preocupat de muzică. Mai alescă naş de botez i-a fost nimeni altuldecât George Enescu.

La 16 ani, a câştigat locul II la Con-cursul Internaţional de Pian de la Vie-na, scandalizându-l pe Alfred Cortot,care a părăsit juriul în semn de protest,convins fiind că Lipatti merita premiulîntâi, doar că era prea tânăr ca să-l pri-mească. Însă Cortot l-a invitat apoi laParis, în 1936 îşi începea cariera depianist concertist în Germania şi Italia,iar la începutul celui de-al Doilea Răz-boi Mondial s-a întors la Bucureşti,unde l-a acompaniat pe naşul lui, Ge-orge Enescu.

O cunoaşte pe Madeleine Canta-cuzino, care apoi îi devine soţie, şi ho-tărăsc să se stabilească în Elveţia, undetânărul Lipatti s-a angajat profesor depian la Conservatorul din Geneva.

Numai că, odată stabilit în Elveţia, prin1943, au început să apară primele sem-ne ale bolii.

S-au încercat tratamente de toatefelurile, unele ezoterice, altele cu raze,injecţii care i-au umflat atât de tarebraţul, încât nu mai putea îmbrăca ni-ciun costum. Dar nimic din toate asteanu i-a stat în cale. Lipatti, cu zâmbetulpe buze, a continuat să cânte.

După mai multe încercări, mediciii-au pus diagnosticul< o formă de leu-cemie, maladia Hodgkin. Madeleine,soţia lui, a fost informată atunci că Di-nu mai avea de trăit doar câteva luni.Şi totuşi, avea să mai trăiască de la acelmoment aproape 7 ani. Totul pentruca, în acea zi de 2 decembrie 1950, Li-patti să moară în urma unui abces sur-venit la singurul lui plămân care mai

era funcţional. Dinu Lipatti se stinge din viaţă as-

cultând muzica lui Bach ;i ţinând înmână o partitură de Beethoven. Ul-timele lui cuvinte se pare că au fost<“Nu-i de ajuns să fii mare compozitorca să scrii muzica asta, trebuie să fifost ales ca instrument al lui Dumne-zeu”.

Marcat de boal[, a concertat în toa-tă Europa. Pe scenă apărea alături demari nume precum Herbert von Ka-rajan, iar acasă suferea săptămânaltransfuzii de sânge. Cu un an înaintesă moară, în 1949, nu s-a mai pututocupa de catedră şi a trebuit să re-nunţe.

Se gândea poate, ascultând muzicalui Bach, la ultimul lui concert, rămascelebru în toată lumea, concertul dela Besançon, din luna septembrie1950, considerat cântecul lui de lebădă.Atunci cântase Bach< “Iisus este bucu-ria mea”. Acest coral a încheiat carieralui pe scenă.

Era îngrozitor de slăbit fizic la mo-mentul concertului de la Besançon, iarîn partea a doua a fost nevoit să seoprească. Trebuia să interpreteze cele14 valsuri ale lui Chopin, dar s-a opritdupă cel de-al 13-lea. Simţind că numai poate rezista pe scenă, s-a retrasşi a reapărut după o pauză foarte lungă,s-a aşezat la pian şi a cântat “Iisus estebucuria mea”. ~nregistrarea recitalului

s-a p[strat ;i este disponibil[ pe Inter-net.

“Ultimul lui concert, cu Schu-mann-ul dirijat de Ansermet, a bul-versat o lume întreagă”, îşi aminteşteGabrielle Dubois Ferriere. “L-am as-cultat la Besançon, unde am trăit unmiracol. Boala îl făcuse angelic şi îidădea o dimensiune parcă ireală mu-zicii pe care o interpreta.”

Până la acel moment, avusese partede recunoaştere şi admiraţie din plin.Se impusese uşor, firesc, prin claritateasunetelor produse de clape la atingereasa, fără să facă paradă de o tehnică im-pecabilă, mizând pe o sensibilitateconducătoare, pe recrearea atmosfereipartiturii. Mai târziu, credinţa artis-tului că respectul pentru partitură nuduce nicăieri, dacă nu e însoţit de dra-goste, s-a consolidat. O combinaţieunică de forţă şi sensibilitate, care l-afăcut pe un critic să-l numească “de-gete de fier în manuşi de catifea”.

Von Karajan, cu care Dinu Lipatticoncertase la Victoria Hall, spunea că,prin arta pianistului român, nu a maiauzit sunetul pianului, ci “muzica încea mai pură formă a ei”. Despre el arămas o frumoasă imagine a celor carel-au cunoscut< “dădea impresia că sejenează cu propriul lui geniu”.

Filarmonica din Satu Mare poart[de aproape trei decenii numele mare-lui pianist.

C]nd am intrat `n sala Caseide Cultur[ ca s[ vedem“Pesc[ru;ul” regizat de Sorin Mi-litaru la Trupa Harag Gyorgy aTeatrului de Nord, o impresie pu-ternic[ ne-a f[cut-o cenu;iul de-corului. O culoare aspr[,ap[s[toare, care ;i-a pus ampren-ta asupra punerii ̀ n scen[ a pieseiscrise la finele veacului al XIX-lea de Anton Pavlovici Cehov.

:i mai percutant este tonul sobruluidecor amenajat de Marton Erika atuncic]nd ne amintim c[ autorul a insistats[ `;i numeasc[ piesa “comedie”. Darspectacolul actorilor maghiaris[tm[reni `nt]re;te impresia c[ la Ce-hov r]sul e de cele mai multe ori ̀ necat`n lacrimi.

Vise retezate `n zbor

Piesa este mult prea bine cunoscut[ca s[ ne apuc[m acum s[ o rezum[m.Se remarc[ `ns[ modul `n care regizo-rul reu;e;te s[ impun[ simbolulpesc[ru;ului ucis, ca reprezentare a do-rin\elor ne`mplinite ale tuturor perso-najelor importante ale piesei. Temaavea s[ revin[ `n teatrul lui Cehov, `nspecial `n dezolantul final din “Livadacu vi;ini”.

Asta este< fiecare personaj are unvis de fericire ;i niciunul nu apuc[ s[`l tr[iasc[. Arkadina ar vrea s[ r[m]n[pe veci t]n[r[ ;i admirat[. Nina Zare-cinaia viseaz[ la gloria scenei. Treplevla o revolu\ie literar[ ;i la iubire, pecare n-o prime;te nici de la mam[, nicide la Nina, care `;i arde aripile `ntr-o

dragoste efemer[ pentru Trigorin,acesta av]nd ;i el visul de a ie;i din ru-tina scriitorului de succes ;i al aman-tului yesman pe care ;i-l dore;te Ar-kadina. Ma;a ̀ l vrea pe Treplev, dar nu`l poate cuceri. Medvedenko o vrea peMa;a, o are `ntr-un final ca nevast[,dar nu `i are inima. Sorin ar mai vreas[ tr[iasc[, doctorul Dorn (care ar tre-bui s[-l trateze) s-a s[turat de via\[, iarPolina Andreevna l-ar dori pe Dorn,dar acesta e gol de sentimente ;i aproa-pe cinic, fapt care `l face s[ `n\eleag[

tendin\ele nihiliste ale lui Treplev. ~nfine, administratorul mo;iei, :amraev,pare c[ nu vrea dec]t s[ scape de ca-priciile tuturor. :i nici m[car asta nuse va putea rezolva.

Aceast[ hor[ a ne`mplinirilor, o sa-raband[ nebun[ din care nimeni nupoate c];tiga, e ilustrat[ `n spectacolde un moment coregrafic realizat cumult[ vigoare ;i ironie de Attila Bordas,care ̀ ncheie prima parte a spectacolu-lui (primele trei acte din text). Actulfinal, concluzia tragic[ a a;a-zisei co-

medii, mai cap[t[ un personaj< lumi-nile palpit]nde ale neoanelor, marc]ndclarobscurul sufletesc. Planul viilormor\i pe din[untru, juc]ndu-;i soartala loto, e separat savant de drama luiTreplev ;i a Ninei, r[mas[ ;i ea f[r[`mplinire. ~n cele din urm[, `ntre me-senii a;eza\i pe saci negri (“body bag”li se mai zice, saci pentru cadavre)r[m]ne doar pesc[ru;ul de sticl[ um-plut cu vin... sau cu s]ngele viselor`mpu;cate de zor vreme de dou[ ore ;ijum[tate.

Simfonia rolurilorde compozi\ie

“Pesc[ru;ul” este o ciocnire a unorspirite `ncremenite, a;a c[ actorii suntprovoca\i la compozi\ii str]nse, care`n mare m[sur[ sunt duse la bunsf]r;it. Sandor Anna, vedeta feminin[a trupei, trece fin de la ingenuitate lafermitate ̀ n rolul Ninei, iar momentul“piesei din pies[”, cu nuan\a lui emo,ofer[ cheia psihologic[ a mont[rii. Par-tenerul ei consacrat, Kanyadi Szilard,`l arat[ pe Trigorin a;a cum e, str]ns`n chingile imaginii sociale ;i amuzatde sine ̀ nsu;i, iar monologul din scenacu Nina e savuros. O prezen\[ puter-nic[ aduce `n scen[ Bessenyei Istvan`n rolul lui Sorin, a c[rui degradareoglinde;te s]ngerarea sufletelor din jur.Abulic ;i aproape fantomatic este Dornjucat de Rappert-Vencz Gabor, ̀ n timpce Rappert-Vencz Stella atinge mo-mente de tragedie greac[`ntruchip]nd-o pe nefericita Ma;a.Pasti;e tragicomice ale rat[rii creeaz[Gaal Gyula (Medvedenko) ;i Gal Ag-nes (Polina), `n timp ce Nagy Orban(:amraev) ;i Varga Sandor (Iakov) suntexaspera\ii auxiliari ai dramei.

Dram[ care se `nv]rte `ntre doipoli< Treplev, jucat cu patim[, aproapede limita ;arj[rii, de Rozsa Laszlo, in-tens ̀ n izbucnirile nervoase, parc[ maipu\in credibil ̀ n momentele sentimen-tale, ;i Arkadina, portretizat[ cu sen-sibilitate ;i joc bine calculat de LaszloZita, care deseneaz[ un personaj pe ca-re `\i face pl[cere s[-l dete;ti, aproapetotal lipsit de empatie. Chiar ;i c]ndpartida de loto a sor\ii ia sf]r;it.

Vasile A.

Dinu Lipatti a murit `n plin[ glorie acum 65 de ani

Nina Zarecinaia (Sandor Anna) `n fa\a publicului adunat la reprezenta\ia teatral[ din primul act

Lipatti `ntr-un moment de reflec\ie `n fa\a pianului

CULTUR~“Pesc[ru;ul” este o ciocnire a unor spirite ̀ ncremenite, a;a c[ actorii sunt provoca\i la compozi\ii

str]nse, care `n mare m[sur[ sunt duse la bun sf]r;it. Sandor Anna, vedeta feminin[ a trupei,trece fin de la ingenuitate la fermitate `n rolul Ninei, iar momentul “piesei din pies[”, cu nuan\alui emo, ofer[ cheia psihologic[ a mont[rii.

“Pesc[ru;ul” lui Cehov a `mbr[cato hain[ sobr[ la Trupa Harag Gyorgy

10 Informa\ia de Duminic[/6 decembrie 2015

ACTUALITATEA

În urma atacurilor violente dela Paris, în care şi-au pierdut viaţapeste 180 de persoane care nu auavut altă vină decât accea de a fila locul nepotrivit, la momentulnepotrivit, gruparea teroristă Sta-tul Islamic a ajuns din nou înatenţia întregii lumi.

Au apărut câteva întrebări, printreele fiind şi "cum recutează aceşti te-rortişti noi membri", dar şi mai impor-tant, cum de o persoană poate fi ̀ ndoc-trinată la un nivel la care deschide foculcu sânge rece împotriva unor oameninevinovaţi, necunoscuţi, care nu augreşit cu absolut nimic.

Pentru a răspunde acestor între-bări, dar şi altora trebuie înţeleasă ideo-logia Statului Islamic, metodele de re-crutare, dar şi mediul din care îşi re-crutează adepţii.

Gruparea teroristă Statul Islamicpropovăduieşte o formă extrem de vio-lentă şi de fundamentalistă a Islamului,cu aplicarea unor pedepse extremepentru orice infracţiuni, reale sau im-aginate, dar şi mai important cu o vi-ziune care pare atrăgătoare pentru unii,şi anume aceea de a reface califatul isla-mic, la fel ca pe vremea profetului Ma-homed, perioadă considerată una deglorie pentru Islam.

Un alt aspect al ideologiei StatuluiIslamic este respingerea tuturor valo-rilor occidentale precum democraţie,drepturile omului sau ale femeilor, li-beratea de exprimare, punând înschimb accentul pe o supunere oarbă,şi de acceptarea fără nici un fel de în-doieli a Islamului.

Conform acestei ideologii, tot ceţine de Islam şi de profet este bun, res-tul valorilor sunt rele şi nu fac altcevadecât să erodeze credinţa, ţinta Occi-dentului fiind îndepărtarea musulma-nilor de principiile fundamentale aleIslamului.

Statul Islamic atrage mai multe ca-tegorii de recruţi. Unii sunt sirieni, ira-kieni sau fac parte din alte popoare dinzona respectivă. O a doua categorieeste de ceceni şi de alţi luptători dinzona Caucazului, iar o a treia categorieeste de recruţi musulmani sau nu dinEuropa, Statele Unite ale Americii, Ca-nada şi Australia.

Conform unui raport prezentat deexperţii ONU, cei care recrutează noiluptători, primesc mii de dolari pentrufiecare recrut care ajunge cu bine înzona de conflict, sumele primite de re-crutori fiind cuprinse între 2.000 şi10.000 de dolari americani.

30.000 de luptători străinidin 100 de ţări s-au alăturatISIS din 2011

Sumele de bani pe care le primescrecrutatorii variază în funcţie de pre-gătirea persoanei recrutate, la marecăutare fiind specialiştii IT, şi persoa-nele cu multe cunoştinţe informatice.

Extremiştii Statului Islamic folosescreţelele de socializare, dar şi alte me-tode de pe internet pentru recrutare,precum şi cercul de prieteni, familie şide cunoştinţe, mai ales în Belgia, careeste una dintre ţările din care provincei mai mulţi aşa numiţi "luptători stră-ini".

Conform unui raport al serviciilor

de informaţii americane, aproximativ30.000 de luptători străini din 100 deţări au ales să se alăture grupului StatulIslamic din 2011.

Este greu de înţeles de ce cinevacare este obişnuit cu tot confortul şiviaţa dintr-o ţară occidentală ar decidesă traverseze o jumătate de lume pen-tru a lupta pentru o grupare extremistăcare a devenit cunoscută pentru bru-talitatea extremă pe care o arată atâtcătre duşmani, cât şi pentru propriiluptători.

Şi mai îngrijorător este faptul că nudoar bărbaţi decid să se alăture StatuluiIslamic ci şi fete tinere, care de cele maimulte ori ajung în Siria în urma unordiscuţii purtate on-line cu diverse per-sonaje, iar fetele se lasă cucerite de mi-rajul unei vieţi într-un paradis islamic.

Bineînţeles că este o diferenţă enor-mă între realitatea din spatele unui mo-nitor cu realitatea traiului alături denişte terorişti sălbatici.

Membrii ISIS chiar considerăcă ei conduc un stat

Odată ajunse pe teritoriile contro-late de grupul Statul Islamic, persoa-nele care decid să se alăture grupuluisunt obligate să îşi distrugă paşapoar-tele şi să îşi predea datele conturilor depe reţelele de socializare.

Din acel moment, aceşti străini vortrebui să apară în diverse poze şi filmăriprin care să arate cât sunt de fericiţi cutraiul în teritoriile controlate de StatulIslamic şi să îi convingă şi pe alţii să sealăture acestei grupări.

Deşi dacă este să ne luăm după celedeclarate de cei care apar în filmărileîncărcate de Statul Islamic pe diferitereţele de socializare, viaţa în "califatul"lor este una idilică, realitatea este cutotul alta.

Unele persoane, care din lipsă dealte opţiuni sunt obligate să trăiască zide zi în teritoriile controlate Statul Isla-mic, îşi riscă viaţa pentru a filma ce se

întâmplă acolo, pentru ca restul lumiisă vadă realitatea, deosebită de cea pre-zentată în filmuleţele publicate de ra-mura media a acestei grupări teroris-te.

Deşi peste tot în lume sunt consi-deraţi o grupare teroristă, membrii Sta-tului Islamic chiar consideră că ei con-duc un stat, aşa că au înfiinţat tribunaleSharia care să aplice legea islamică şipedepsele prevăzute de aceasta.

Dacă refuză să execute ordinele primite sunt pasibilide pedeapsa capitală

Pedeapsa pentru furt este tăiereamâinii drepte, pentru încercarea de pă-răsire a teritoriilor controlate de grupcel prins pierde o mână şi laba unuipicior. Pentru "infracţiuni" precumconsumul de alcool sau fumatul celprins va primi un număr de lovituri debici. Bineînţeles că aplicarea acestorpedepse este publică, şi de cele maimulte ori filmată iar apoi postată pediverse site-uri.

Problema majoră este că ţintă pen-tru propaganda islamistă nu sunt doarmusulmanii din ţările europene, ci ce-tăţenii creştini din aceste ţări şi ceiproaspăt convertiţi la islam.

Mulţi dintre cei care aleg să pără-sească ţările natale pentru a lupta ală-turi de teroriştii Statului Islamic îşi dauseama, odată ajunşi acolo, că vor fi obli-gaţi să facă lucruri oribile, sau vor fipuşi în prima linie ca şi carne de tun.Dacă refuză să execute ordinele primitesunt pasibili de peseapsa capitală.

Deşi săptămânal apar materiale înpresă cu măturiile celor care au reuşitsă fugă din rândurile Statului Islamic,oameni care acum se află la mii de ki-lometri distanţă de teritoriile contro-late de aceşti terorişti, dar care încă tră-iesc cu frică, numărul celor care decidsă se alăture acestei grupări primitiveeste în creştere. De ce? Ce poate să con-

vingă oamenii să lase în urmă viaţapentru a lupta alături de aceşti fana-tici?

Majoritatea adep\ilor sunt tineri

În primul rând viaţa alături de lup-tătorii Statului Islamic este descrisă cao viaţă în slujba credinţei, a luptei pen-tru apărarea Islamului. Acţiunile aces-tor terorişti nu sunt portretizate ca acteinumane, ci ca acţiuni justificate îm-potriva Islamului. În al doilea rând,potenţialilor recruţi li se promite oviaţă ca în filme, cu accesul la mulţibani şi la femei.

Tratamentul femeilor de cătremembrii grupului Statul Islamic esteun alt lucru, care deşi cunoscut, esteignorat de tinerele care aleg să meargăla ei de bună voie.

Odată ajunse acolo, cele care nusunt musulmane trebuie să se conver-tească la Islam, iar apoi să fie obediente,asta însemnând că trebuie să se căsă-torească cu cine li se impune. Dacă re-fuză acest lucru, de cele mai multe orisunt violate în repetate rânduri iar apoiexecutate în public.

Cei care aleg să plece din ţările eu-ropene pentru a se alătura Statului Isla-mic, sunt în general tineri, din familiiformate din părinţi care au imigrat înEuropa pentru un trai mai bun, şi careau luptat din greu pentru a deveni ce-tăţeni ai ţărilor în care s-au stabilit.

Aceşti copii au dus un trai bun, darau ales compania radicalilor musul-mani din comunitate şi s-au lăsat ma-nipulaţi pentru a se oferi voluntari şipentru a merge în Siria şi Irak. Cei maimulţi dintre ei nu ajung să îşi mai vadăfamiliile, fiind ucişi în raiduri aeriene,fiind ucişi de către forţele care luptăîmpotriva SI, sau chiar de către "cama-razii" lor în momentul în care `şi dauseama care e realitatea şi înceracă săfugă pentru a ajunge acasă.

Bogdan Mihalca

Teroriştii grupului Statul Islamicau devenit infami în întreaga lume pen-tru modul barbar în care tratează pri-zonierii, civilii şi alte persoane pe carele consideră inamici.

Un lucru cu totul dezgustător esteînsă faptul că aceştia au dezvoltat o în-treagă piaţă a vânzării de sclavi. Saumai bine zis sclave.

Odată ce "luptătorii" islamişti cu-ceresc un sat care este populat de oa-meni care nu sunt musulmani, aceştiaexecută toţi bărbaţii şi băieţii, iar pe fe-mei le răpesc. Dacă femeile sunt în vâr-stă sau dacă opun prea multă rezistenţăsunt, de cele mai multe ori ucise şi ele.

Fetele tinere sunt apoi vândute înadevărate pieţe, la licitaţie, cel care oferăcea mai mare sumă de bani intrând înposesia fetei şi având drept de viaţă şide moarte asupra ei.

Preţurile variază în funcţie de vâr-sta şi de aspectul fizic al fetelor, înce-pând de la 100 de dolari americani şiajungând până la câteva sute sau chiarmii în cazuri rare.

Una dintre femeile care a reuşit săscape după un timp a povestit chinurileprin care a trecut. Ea a avut 18 ani în2014 când a fost capturată. Ea descriecum fetele şi femeile erau torturate dacărefuzau să se convertească la Islam.Acestea erau bătute zilnic şi legate culanţuri şi expuse soarelui zile la rând,iar când primeau apă aceasta era in-festată cu animale moarte.

ISIS controleaz[ o adev[rat[ pia\[

a sclavilor

Sfârşitul acestui an se dovedeşte a fiunul sângeros atât în Europa cât şi înStatele Unite ale Americii. Acum câtevasăptămânii în Paris au fost scene degroază în urma mai multor atacuri co-mise de extremişti musulmani.

Miercuri, 3 decembrie, un soţ şi soţiemusulmani, înarmaţi au intrat în clădi-rea Departamentului pentru SănătatePublică din oraşul San Bernandino, Ca-lifornia din Statele Unite şi au deschisfocul asupra angajaţilor care se distraula petrecerea de Crăciun organizată deinstituţie.

În urma sângerosului atac 14 per-soane au fost ucise şi 21 au fost rănite.Cuplul a fugit de la faţa locului într-unSUV negru, însă au fost ucişi de forţelede ordine.

Conform anchetei preliminare SyedRizwan Farook, un bărbat de 28 de ani,angajat al instituţiei a plecat nervos dela petrecere după ce a avut o disputăverbală cu unul dintre colegi.

Acesta s-a întors la birou după scurttimp, alături de soţia sa Tashfeen Malikde 27 de ani. După ce au fost identificaţiforţele de ordine au percheziţionat do-miciliul acestora unde au descoperit maimulte mii de gloanţe, dar şi divese ma-teriale explozive.

Colegii spun că bărbatul era unulpoliticos şi retras, care a fost recent înArabia Saudită, ţara de origine a soţieisale. Cei doi aveau o fiică de 6 luni şi pă-reau să ducă o viaţă fericită.

Trebuie menţionat faptul că ataculviolent a avut loc în California, unul din-tre statele americane cu cele mai restric-tive legi privind achiziţionarea şi deţine-rea armelor de foc, dar se pare că legilestricte nu i-a oprit pe cei doi să îşi pro-cure arme de foc şi să execute acest atac.Va fi interesant de văzut dacă armele aufost cumpărate în mod legal sau au fostachiziţionate de altundeva.

14 mor\i ;i 21 der[ni\i în urma unuiatac armat în SUA

~n Statul Islamic sunt recruta\i tineri, femei dar ;i copii

Gruparea teroristă Statul Islamic propovăduieşte o formă extrem de violentă şi defundamentalistă a Islamului, cu aplicarea unor pedepse extreme pentru orice in-fracţiuni, reale sau imaginate, dar şi mai important cu o viziune care pare atrăgătoarepentru unii, şi anume aceea de a reface califatul islamic, la fel ca pe vremea profetuluiMahomed, perioadă considerată una de glorie pentru Islam.

De ce câ;tig[ Statul Islamictot mai mul\i adep\i?

6 decembrie 2015/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Beatrice de Frangepan a fostconsiderată una dintre cele maifrumoase și bogate prinţese dinRegatul Ungar.

În ciuda frumuseţii cu care a fostbinecuvântată, viaţa moştenitoareiCastelului Corvinilor a fost o înşiruirede drame care au culminat cu moarteasoţului ei şi a celor doi copii, ultimiiurmaşi ai familei Corvinilor.

Frumuseţea ei a atras atenţiamultor tineri, printre careIoan Corvin

Beatrice de Frangepan, ultimamoştenitoare din familia Corvinilor,s-a născut în anul 1480. A fost fiicaprinţului croat Bernardin Frankopanşi a soţiei sale, Luisa Marzano de Ara-gon. Beatrice avea opt fraţi şi surori,printre care se număra şi Kristu, de-venit ban al Croaţiei şi comandant înarmata Regatului Ungar. Potrivit isto-ricilor, domniţa a fost crescută pemoşiile din Modrus, Croaţia, ale fa-miliei Frankopan, dar a călătorit oca-zional pentru a vizita rudele la curtearegală din Buda şi în zona Italiei deastăzi. Frumuseţea ei a atras atenţiamultor tineri, printre care Ioan Cor-vin, fiul din flori al regelui Matia Cor-vin. În primăvara anului 1496, cei dois-au căsătorit. Au primit, ca zestre denuntă de la tatăl lui Beatrice, cetateaBihac. Cuplul de tineri a locuit câţivaani în Bihac, dar apoi s-a mutat în cas-telul din Krapina, un loc mai puţin ex-pus pericolului reprezentat de invaziilearmatelor otomane. Între timp, IoanCorvin, fiul ilegitim al lui regelui Ma-

tias Ungariei, a devenit rege al Bosniei,ban al Croaţiei şi Slavoniei şi stăpân alunor domenii întinse din Transilvania.

Copiii i-au murit în împrejurărisuspecte Beatrice şi Ioan Corvin auavut doi copii, pe Cristopher Corvin(1499 – 1505) şi pe Elisabeta Corvin(1496 - 1508). Căsătoria fericită, susţincronicarii, s-a încheiat peste opt ani,la 12 octombrie 1504, când Ioan Cor-

vin a murit la Krapina, locul unde seretrăsese după o bătălie cu oştile oto-mane care atacau teritoriile croate. După moartea soţului ei, a moştenitCastelul Huniazilor şi dreptul de a ad-ministra moşiile copiilor ei. Cu toateacestea, ambii au murit tineri (probabilotrăviţi), la scurt timp după tatăl lor.Cristopher Corvin a murit un an maitârziu, iar sora sa mai mare a decedat

în 1508. După perioada de doliu purtată

pentru pierderea ultimului copil, re-gele Vladislav al II-lea al Ungariei acăsătorit-o pe tânără cu nepotul său,George de Brandenburg-Ansbach(1484 – 1543). Nunta a avut loc la 21ianuarie 1509, în Gyula. Regele Vla-dislav a transferat apoi toate proprie-tăţile deţinute de Corvin lui Georgede Brandenburg. În afară de CastelulHuniazilor, averea prinţesei a inclus,printre altele, cetatea din Lipova şi 252de sate din Transilvania. Predatesoţului ei, o mare parte dintre lucrăriledeţinute în celebra bibliotecă fondatăde Matia Corvin, Corviniana, au ajunsîn Wolfenbüttel.

Al doilea soţ s-a îmbogăţitdatorită ei

Căsătoria dintre cei doi a duratdoar un an. Nefericita prinţesă a muritîn 27 martie 1510, lăsând toate pose-siunile ei, inclusiv Castelul Corvinilor,celui de-al doilea soţ al ei, George deBrandenburg, cel care avea astfel sădevină unul dintre cei mai bogaţi la-tifundiari din Regatul Ungariei. Dupămoartea prinţesei, la numai un an du-pă căsătorie, George a vândut cea maimare parte a proprietăţilor şi a cum-părat mai multe ducate în Silezia. Cas-telul Corvinilor a fost pierdut de cătreGeorge de Brandenburg, fiind ocupatde regele Ioan Szapolyai, care îl do-nează familiei Török, informează mu-zeografii. Odată cu moartea Beatriceide Frangepan, a dispărut de pe scenaistorică una dintre cele mai puternice,bogate şi influente familii din Evul Me-diu, cea a Corvinilor.

În ciuda frumuseţii cu care a fost binecuvântată, viaţa moştenitoarei CasteluluiCorvinilor a fost o înşiruire de drame care au culminat cu moartea soţului ei şia celor doi copii

O pelerină a invizibilităţii arputea deveni realitate, în curând,afirmă cercetătorii din StateleUnite care au realizat un astfel dedispozitiv, folosind elemente mi-croscopice din aur, ce este capabilsă reflecte lumina în jurul unuiobiect tridimensional, informea-ză Reuters.

Pelerina invizibilităţii reprezintă unconcept relativ comun în universul şti-inţifico-fantastic, însă nu şi în lumea rea-lă. Totuşi, cercetătorii din Statele Uniteau anunţat recent că un astfel de dispo-zitiv ar putea deveni realitate în viitorulapropiat.

Tehnologia ar putea fi utilizată pentru a ascundeobiecte de toate dimensiunile

Savanţii americani au dezvăluit că autestat cu succes o pelerină a invizibilităţiifoarte subţire, realizată din elemente pa-ralelipipedice microscopice din aur, care,la fel ca pielea, se mulează foarte bine peforma unor obiecte tridimensionale, pecare poate să le facă să devină nedetec-tabile în spectrul luminos vizibil.

Cercetătorii spun că, deşi experimen-tele lor au constat în acoperirea unorobiecte minuscule, tehnologia ar puteafi utilizată pentru a ascunde şi obiecte

mai mari, iar noua invenţie ar putea aveautilizări în multe domenii de activitate,inclusiv în cel militar.

Pelerina, care are o grosime de 80 denanometri, a fost plasată peste un obiecttridimensional, care prezenta protube-ranţe şi cavităţi. Suprafaţa pelerinei a re-direcţionat undele luminoase reflectatede acel obiect, făcându-l să devină astfelinvizibil prin prisma detectării optice.

Va fi nevoie de 5-10 ani pentru ca

noua tehnologie să fie utilizată în scopuripractice, afirmă Xiang Zhang, directoruldepartamentului de Ştiinţa Materialelordin cadrul Laboratorului Naţional Law-rence Berkeley, coordonat de Departa-mentul pentru Energie din Statele Unite.Xiang Zhang este, de asemenea, profesorla prestigioasa Universitate Californiadin Berkeley. Studiul a fost publicat înrevista Science.

Tehnologia implică aşa-zisele meta-

materiale, care posedă proprietăţi ce nuexistă în natură. Suprafeţele lor conţinelemente mult mai mici, ca mărime, faţăde lungimea de undă a luminii. Ele redi-recţionează undele luminoase, îndepăr-tându-le de obiectul ascuns sub acea pe-lerină.

Pelerina respectivă acţionează ca oantenă de împrăştiere a luminii micros-copice care "sare" pe un obiect tridimen-sional, ca şi cum ar fi reflectată de o oglin-dă plană, făcând astfel ca obiectul să de-vină invizibil.

"Faptul că am putut să facem o su-prafaţă curbată să pară plană înseamnăşi că putem să o facem să pară în oricealt fel. Putem face şi o suprafaţă plană săpară curbată", a spus Xingjie Ni, profesorde inginerie electrică de la prestigioasaPenn State University din Statele Unite,coordonatorul studiului.

Profesorul Ni spune că noua tehno-logie ar putea avea aplicaţii militare, pen-tru a face ca o serie de obiecte mari, pre-cum vehicule, avioane sau chiar soldaţi,să devină "invizibili".

Xingjie Ni a menţionat şi o serie deaplicaţii mai puţin convenţionale, în in-dustria cosmetică şi modă.

"Cum ar fi o pelerină a invizibilităţiipentru faţă? Toate coşurile şi ridurile nuar mai fi vizibile", a spus profesorul Ni."Sau în designul din modă? Pelerina arputea fi realizată pentru a ascunde ab-domenul proeminent al cuiva", a adăugatprofesorul de origine chineză.

Beatrice de Frangepan, ultima moştenitoare din familia Corvinilor, s-a născut în anul 1480. A fost fiica prinţului croat Bernardin Frankopan şi a soţiei sale, Luisa Marzano de Aragon. Beatriceavea opt fraţi şi surori, printre care se număra şi Kristu, devenit ban al Croaţiei şi comandant înarmata Regatului Ungar.

Pelerina respectivă acţionează ca o antenă de împrăştiere a luminii microscopicecare "sare" pe un obiect tridimensional

O coliziune între două găuri negrecare gravitează una în jurul celeilalte, încentrul unei galaxii aflate la o distanţăde 3,5 miliarde de ani-lumină de Terra,va putea fi observată în premieră de oa-menii de ştiinţă, informează lexpress.fr.

Coliziunea, care este "iminentă la sca-la de vârstă a Universului", va permiteoamenilor de ştiinţă americani să testezeteoria relativităţii generale, formulată deAlbert Einstein. Acest "şoc" între cele do-uă găuri negre îi pasionează pe astrofizi-cienii din lumea întreagă, care evocă dejaun "Graal al astronomiei". Impactul vaavea o intensitate echivalentă cu aceeadeclanşată de 100 de milioane de super-nove.

La început, câteva fluxuri luminoaseemise din constelaţia Fecioarei i-au in-trigat pe astronomii de la Institutul Cal-tech din California. Acel "quasar PG1302-102", care este "inima unei galaxiiîndepărtate şi care străluceşte intens", du-pă cum explică publicaţia Science et Ave-nir, emite fluxuri luminoase regulate, lafiecare cinci ani. Această regularitate esteînsă o anomalie, pentru că astfel de sem-nale luminoase ar trebui să fie aleatorii.

Potrivit calculelor savanţilor de laCaltech, publicate în revista Nature înianuarie, acea regularitate neobişnuită arputea fi explicată într-un singur fel< înlocul unei găuri negre, în centrul aceleigalaxii există de fapt două găuri negre.De fapt, era nevoie de un al doilea "obiectceresc" pentru a explica acea anomalie.În aceeaşi manieră în care doar un dia-mant permite tăierea unui alt diamant,doar o gaură neagră poate să reziste forţeigravitaţionale generată de o altă găurăneagră. Teoria a fost confirmată de o altăechipă de cercetători, de la UniversitateaColumbia, într-un nou articol, publicattot în revista Nature, la jumătatea luniiseptembrie. Savanţii americani spun căacea coliziune dintre cele două găuri ne-gre este "iminentă la scala de vârstă aUniversului".

Doar 1-2 săptămâni-lumină separăcele două găuri negre, adică un intervalde 320 de miliarde de kilometri. Princomparaţie, distanţa care separă Terrade steaua cea mai apropiată, ProximaCentauri, este de 4 ani-lumină, precizea-ză CNN.

Ţinând cont de acea distanţă şi demasa celor două găuri negre supermasi-ve, cercetătorii americani de la Univer-sitatea Columbia au calculat că "fuziunea"acestora va avea loc peste 100.000 de ani.Este un termen mult mai apropiat încomparaţie cu previziunile echipei de laCaltech. De asemenea, evenimentul vaavea loc cu mult timp înainte de alte "fu-ziuni" în care vor fi implicaţi quasarulMarkarian 231 şi galaxia NGC 6420 saualte perechi de corpuri astronomice deacest tip şi care au fost detectate în ulti-mele luni.

Această fuziune, ce nu a fost deocam-dată observată niciodată de oamenii deştiinţă, ar trebui să genereze anumite vi-braţii speciale, denumite unde gravitaţio-nale.

Este ceea ce prevedea Albert Einsteinla începutul secolului al XX-lea. Teoriarelativităţii generale formulată de Ein-stein descrie influenţa materiei şi chiar aenergiei asupra mişcării astrelor.

Aceste vibraţii "din ecuaţia spaţiu-timp vor ajunge până pe Terra", preci-zează publicaţia Science et Avenir.

Deşi evenimentul este aşteptat să seproducă peste aproximativ 100.000 deani - un şoc iminent la scala de vârstă aUniversului -, astronomii nu vor trebuiînsă să aştepte atât de mult.

Potrivit CNN, concentrându-se pedate bine definite şi precise, oamenii deştiinţă ar trebui "să detecteze urmele ace-lei coliziuni în următorii 10 ani", în mă-sura în care "ceea ce a fost detectat ca fi-ind PG 1302 - 102 a existat în realitate înurmă cu 3,5 miliarde de ani", când viaţaa apărut pe Terra.

Pelerina invizibilit[\ii, la un pas de a deveni realitate

O coliziune între dou[g[uri negre va putea fiobservat[ în premier[ Blestemul frumoasei Beatrice,

ultima prin\es[ a Corvinilor

12 Informa\ia de Duminic[/6 decembrie 2015

Dup[ succesul r[sun[tor al al-bumului “21” din 2011,c];tig[toarea a 10 premii Gram-my ;i a unui Oscar revine cu unnou proiect intitulat “25”. Acummam[ a unui b[iat de 3 ani, bri-tanica spune c[ nu se mai simteatras[ de “drama” v]rstei de 20 deani, prefer]nd s[ se bucure de cli-pele fericite petrecute al[turi defamilia ei.

Cel de-al doilea album al s[u, “21”,s-a v]ndut `n peste 30 de milioane decopii pe plan mondial, ;i a transformat-o `ntr-o vedet[ cunoscut[ `n toatecol\urile lumii. C]nt[rea\a recunoa;tec[ sp[latul hainelor a devenit o pro-blem[ pentru ea atunci. “A fost ceva sim-plu, c]nd r[m]neam f[r[ haine curate,iar eu nu aveam ini\iativa de a-mi sp[lasingur[ hainele.” Alarmat[ de atitudineaei nea;teptat[, Adele ;i-a revenit rapid;i a pus m]na pe detergent. “Mi-am spusatunci «Ai face bine s[ mergi s[-\i spelinaibii hainele!»”, `;i aminte;te ea.

Artista `n v]rst[ de 27 de ani ehot[r]t[ s[ nu cad[ `n capcanele adusede faim[ sau s[ piard[ contactul cu rea-litatea. “Tot ce \ine de Hollywood ;i ce-lebritate i se pare ireal”, declar[ un apro-piat al ei. Adele prefer[ s[-;i petreac[timpul ̀ n Londra, cu iubitul ei Simon ;ifiul lor Angelo, dec]t s[ participe la oricepetrecere monden[. “C]nd sunt plecat[,`mi este extrem de dor de familia mea”,a recunoscut ea `ntr-un interviu. Chiardac[ cel mai recent material discografic,“25”, bate mai multe recorduri, simte c[tot ceea ce vrea este s[-;i petreac[ timpulal[turi de Simon ;i Angelo, motiv pentrucare a decis s[-i duc[ peste tot cu ea.

Legiunile de fani, care le includ peBeyoncé ;i pe Barbra Streisand, aua;teptat mult timp pentru ̀ nc[ un albumcu c]ntece de dragoste. Pe c]nd “21” ex-ploda pe pia\a mondial[, Adele s-are`ntors `n Anglia, evit]nd lumina re-flectoarelor. Dup[ cum chiar ea spunea,faima e ceva ce o sperie. “Mi-e team[ c[m[ va distruge, m[ va ruina ;i c[ m[ voipierde. :i mi-e team[ pentru oameniicare-i iubesc ;i care vor sim\i c[ m-aupierdut. E pu\in cam toxic[ aceast[faim[. Am destule toxine ̀ n corpul meu,nu am nevoie de un surplus.” Este do-rin\a ei arz[toare de a nu se l[sa schim-bat[ de aceast[ faim[.

Cei apropia\i spun `ns[ c[ e aceea;iAdele dintotdeauna, o fat[ comic[ ;isinceră care a crescut ̀ n Tottenham, uncartier muncitoresc din Londra,`mpreun[ cu mama ei. Are ;i acum ace-la;i cerc de prieteni din copil[rie. ~njur[mult, mai ales atunci c]nd e nervoas[,;i este extrem de sincer[ c]nd vine vorbade trupul ei care nu are m[rimea 0.“Cred c[ le amintesc tuturor de ei ̀ n;i;i.Nu spun c[ toat[ lumea are m[rimeamea, dar mul\i se pot identifica deorecenu sunt perfect[.” De;i `n ultima vremepare s[ fie cu c]teva kilograme maislab[, dup[ ce a `nceput s[ lucreze lasal[ cu un antrenor personal, Adele glu-me;te c[ tot ceea ce face `n timpul an-trenamentelor este s[ se pl]ng[. “Nu sarde fericire c]nd trebuie s[ merg la sal[.Nu e ceva ce-mi face pl[cere.” A recu-noscut c[ a avut probleme cu imagineade sine, dar nu a l[sat acest lucru s[-iguverneze via\a. “Exist[ probleme maiserioase ̀ n lume dec]t cum simt eu fa\[de felul cum ar[t.”

~n perioada de pauz[ de dup[ lan-sarea albumului “21”, Adele s-a`ndr[gostit de Simon Konecki. Nu adezv[luit niciodat[ cum l-a `nt]lnit pebancherul ̀ n v]rst[ de 41 de ani, devenitfilantrop, dar pare c[ a fost atras[ de`ncrederea lui. ~nst[ritul fondator alunui ONG, care se ocup[ de livrareaapei potabile `n zonele problem[, nu sesimte amenin\at de statutul ei de vedet[.“Este un tip care o sprijin[ ̀ n tot ceea ce

face ;i care o iube;te cu adev[rat”, spuneo surs[ din cercul artistei. Este o schim-bare binevenit[ fa\[ de b[rbatul care ainspirat albumul “21”, dup[ cum a de-clarat artista `ntr-un interviu pentru“Rolling Stone”< „Ultimul meu iubit nus-a sim\it confortabil cu succesul meu.”La concertul pe care l-a sus\inut la NewYork pe 17 noiembrie, Adele s-a oprit`n mijlocul c]ntecului “Someone LikeYou” pentru a m[rturisi c[ datorit[ ac-tualului ei iubit putea c]nta aceast[ pies[despre fostul f[r[ s[ se simt[ at]t de afec-tat[. Concertul a marcat ;i `nt]ia dat[c]nd acesta a v[zut-o c]nt]nd live pescen[. Dup[ ce a renun\at la pantofii cutoc ̀ ntre dou[ piese, i-a spus lui Simon,care se afla ̀ n public, “Sper c[-\i place!”.

Konecki e cel care a sus\inut-o pec]nt[rea\[ ̀ ntr-unul dintre cele mai

dificile momente din via\a ei. ~nnoiembrie 2011, artista a trebuit

s[ se supun[ unei opera\ii chi-rurgicale pentru a-i f i`ndep[rtat un polip de pecorzile vocale. “Este unb[rbat `n toat[ putereacuv]ntului. Nimic nu-lsperie”, spune Adele despreSimon. Nici m[car o sar-cin[ neplanificat[, care avenit la un an de c]nd erau`mpreun[, motiv pentrucare lansarea albumului a

fost am]nat[, ceva ce nu a deran-jat-o prea tare. “E cel mai grozav

lucru pe care l-am f[cut ̀ n via\a mea”,a declarat ea despre maternitate ;i con-

cediul prelungit pe care ;i l-a luat. Cutoate acestea, c[s[toria nu se afl[ `nc[printre priorit[\ile lor. “Avem un copil`mpreun[. Simt c[ este un angajamentsuficient de important deocamdat[.”

~n Londra, familia se bucur[ de ovia\[ lini;tit[ `n spa\ioasa re;edin\[ `nvaloare de 8,5 milioane de dolari – unadintre pu\inele extravagan\e pe care ;ile-a `ng[duit Adele de c]nd a fost des-coperit[ prin intermediul platformeiMySpace, `n 2007. Acolo, cel care co-mand[ este micu\ul Angelo, ̀ ns[ el nueste fan al melodiilor m[micii sale, ne-voit[ s[-i c]nte altceva. “El este singurapersoan[ care m[ refuz[. El e cel carecomand[ `n casa noastr[.”

C]nd nu se afl[ ̀ n mijlocul unui tur-neu mondial de promovare, Adele ador[s[-;i duc[ fiul `n parcuri, la circ sau lagr[dina zoologic[ ̀ n Mini Cooper-ul ei.Deseori `mbr[cat[ `n haine comode,poate lini;tit[ s[-;i plimbe b[ie\elul f[r[s[ fie recunoscut[ de ceilal\i. C]nd ceitrei r[m]n acas[, artista ador[ s[g[teasc[ pentru ei. Fost[ fum[toare ;iconsumatoare de produse fast-food,Adele comand[ acum online produseproaspete de la un supermarket dec]nd a devenit mam[.

Micu\ul Angelo a adus schimb[ri nudoar `n ceea ce prive;te s[n[tatea ar-tistei. El e cel care a inspirat-o s[ revin[`n studio pentru a ̀ nregistra noi c]nte-ce. “Tot ceea ce fac, `n fiecare etap[ avie\ii mele, face parte din mo;tenireape care doresc s[ o las fiului meu. Num[ motiveaz[ multe lucruri ;i cu si-guran\[ banii nu fac parte dintre ele,dar sunt motivat[ de viitorul fiuluimeu. Vreau ca el s[ vad[ ceea ce faceu. :i sper s[ am succes din nou.”Se pare c[ a `nregistrat suficientec]ntece pentru dou[ albume. Cutoate acestea, recunoa;te c[ uneledintre ele nu au fost destul de bu-ne pentru a ajunge pe un album.~ns[ cele 11 piese care fac partedin noul ei album au putut fiauzite `n media din toat[ lu-mea dup[ lansarea de pe 20

noiembrie, `nregistr]nd un re-cord de 3,38 milioane de copii

v]ndute `n Statele Unite doar `n primas[pt[m]n[ de c]nd albumul este pe pia\[.Artista a anun\at, de asemenea, c[ ̀ n pri-ma jum[tate a lui 2016 va urma ;i unturneu `n mai multe \[ri europene.

Adele revine triumf[toare, ating]nd noi recorduri