S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei...2017/04/02 · Detoxifierea ficatului cu produse naturale...

S`n`tate Frumuse]e&Sparanghelul stimuleaz[ func\ionarea rinichilor

Detoxifierea ficatului cu produse naturale Hypericum

PAGINA 8PAGINA 5

Fi;[ de scriitor< Radu Ulmeanu"Există glorii de o clipă şi glorii pentru eternitate. Unde ne situăm fiecare e greu de ştiut şi rămâne în grija altora, peste generaţii, să o stabilească" PAGINA 9

O statuie a lui Lenin a fost vândută marțila licitație cu 254.000 de grivne (aproximativ9.300 de dolari) în orașul ucrainean Ciop, aflatla granița cu Ungaria și Slovacia. O persoanăcăreia nu i s-a dezvăluit numele a participat lalicitație și a cumpărat statuia la prețul depornire, a informat primăria orașului. Statuia, care are 4 metri înălțime șicântărește 3.700 de kilograme, era instalată încentrul orașului înainte de a fi mutată la CasaVeteranilor. Ulterior, statuia a fost demontată,conform legii care interzice simbolurilecomuniste aprobată de autoritățile ucrainene. Banii obținuți din licitație vor intra învisteria administrației locale a orașului Ciop,cel mai occidental oraș al țării. Este pentru prima dată când o statuie a luiLenin este scoasă la licitație în Ucraina, unde,după înlăturarea în 2014 a președintelui prorusViktor Ianukovici, au fost demontate și distrusenumeroase monumente și busturi ale lideruluisovietic.

www.informatia-zilei.rowww.informatiatv.ro

Batalionul 52 Geniu Tisa, o istorie de 95 de ani

PAGINA 7

Pantalonii clasici r[mân la bazagarderobei unei business woman

PAGINA 4

La c]teva zile dup[ premieras[tm[rean[, piesa “Ai promis, terog s[ mori!” a fost punctul deatrac\ie al festivit[\ilor aniversarede la Casa de Cultur[ aStuden\ilor din Cluj-Napoca,ocazie cu care Cornel Udrea a pri-mit ;i titlul de Cet[\ean de Onoa-re. V[z]nd acest spectacol la re-luarea sa la Satu Mare, mar\i, 28martie, am dori s[-i acord[m luiVasile Blaga, m[car ̀ n aceast[ pa-gin[, titlul de Actor de Onoare,

dac[ nu vreo distinc\ie cu iz ca-valeresc, pentru revenirea sa pescen[ ̀ ntr-o presta\ie printre celemai bune din cariera sa, d]nd cutifla, suveran, grijilor ;i bolii cucare lupt[ de aproape doi ani.

~nainte de orice considera\ii(s[ zicem) critice, v[ `ndemn[ms[ merge\i s[ vede\i spectacolul ̀ n2 aprilie, la ora 19. Este vorba, ;i`n text, ;i `n sufletul `ndr[gituluiactor s[tm[rean, de o dorin\[n[valnic[ de via\[.

Ivanka Trump schimbă regulile la CasaAlbă. Fiica cea mare a preşedintelui SUA vadeveni oficial consilier al lui Donald Trump,fără a primi un salariu pentru asta, darbeneficiind de toate prerogativele pe care leprevede statutul de angajat guvernamental. Ea va fi consilier voluntar, având obligaţiade a respecta acelaşi reguli de securitate şietichetă ca şi ceilalţi agenţi federali angajaţi. "Am aflat că există anumite preocupări înlegătură cu recomandările pe care i le facpreşedintelui în calitatea mea de consilierpersonal, ce respectă în mod voluntar regulilede etică, aşa că voi face acelaşi lucru ca angajatneplătit în Casa Albă, care intră sub incidenţaaceloraşi reguli ca angajaţii federali", a declaratIvanka Trump. De altfel şi Jared Kushner, soţul Ivankei,este consilier al lui Donald Trump, fiind angajatguvernamental neplătit.

Ivanka Trump, consilier voluntar la Casa Alb[

Prințul George, cel de-al treilea în ordineasuccesiunii la tronul Marii Britanii dupăbunicul său, prințul Charles, și tatăl său, prințulWilliam, va începe din luna septembrie școalaîn sud-vestul Londrei, deși va avea în acelmoment doar 4 ani, conform unui anunț făcutvineri de Palatul Kensington, reședințapărinților săi, ducele și ducesa de Cambridge,. George va urma cursurile școlii particulareomas's Battersea. Această alegere nurespectă tradiția mai nouă a familiei regalebritanice care își trimite copiii la WetherbySchool din Notting Hill, școală ce a fost urmatăatât de tatăl lui George, cât și de unchiul său,prințul Harry. Această schimbare a tradiției este legatăde decizia luată în luna ianuarie de prințulWilliam și de soția sa, Kate, de a-și stabilifamilia la Londra, după ce ducele deCambridge a hotărât să renunțe la serviciulsău de pilot de salvare pe elicopter pentru aprelua din sarcinile oficiale pe care nu le maipoate duce la îndeplinire bunica sa, reginaElisabeta a II-a, ajunsă la vârsta de 90 de ani.

Prin\ul George al Marii Britanii începe ;coala de la 4 ani

N[scut la Botiz, episcopul Vitus deMonteferro a fost

un important diplomatîn secolul XIV

Papa Ioan al XXII-lea l-a numit pe Vasvári Vid, episcopde Milcov `n anul 1332 ;i episcop de Mitra `n 1334

PAGINA 10

O statuie a lui Lenin a fost vândut[ la licita\ie cu peste 9.000 de dolari

Un spectacol al dorin\ei de via\[< “Ai promis, te rog s[ mori!”

Cu toate că peste hotare Vitus de Mon-teferro este cinstit ca un personaj remar-cabil al istoriei Bisericii Catolice, pe me-leagurile sale natale, unde și-a făcut primiipași spre carieră și renume, foarte puținiștiu cine este acest înaintaș cu care s-arputea mândri. Chiar și în monografia Bo-tizului este amintit într-o singură propo-ziție< "În secolul al XlV-lea a aparținut fa-miliei Vasvári, Vasvári Vitus fiind capela-nul curții regelui Károly", cu toate că, dupăcum arată documentul< "Prima atestaredocumentară se referă la satul Osvareu ;idatează din anul 1215. În anul 1226 satul

apare sub denumirea de Vasvari". Deciprovenea dintr-o familie de nobili, moșiacărora, în afară de satul Botiz cuprindealocalitățile< Lazuri, Noroieni, Nisipeni șiBábony. Moșia familiei a fost moștenităîn secolele următoare de către familiaCsarnavoday. Vasvári Vid inițial a fost că-lugăr minorit, ajungând astfel la curtearegelui Ungariei, Károly Róbert, ca preotspoveditor al acestuia.

Papa Ioan al XXII-lea l-a numit peVasvári Vid, episcop de Milcov `n anul1332 iar `n 1334, episcop de Mitra.

PAGINA 3

IAnul XV Nr. 729 Duminic[ 2 aprilie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/2 aprilie 2017

Alexandru Doboși s-a născutla Medieșu Aurit în 9 decembrie1899, din părinții Alexandru Do-boși preot și Maria Darabanth. Afost botezat de bunicul său părin-tele Petru Doboși senior, iar nașii-au fost Ștefan Darabanth, fratelemamei sale și Vilma Doboși, soratatălui său. (Viorel Câmpean, Oa-meni și locuri din Sătmar, Infor-mația de duminică, an VI, nr. 316,14 noiembrie 2008, p. 4)

Studiile primare le-a urmat la Me-dieșu Aurit, iar cele secundare la BaiaMare. Studiile superioare le-a efectuatîntâi la Cluj < Istorie și Geografie (1921-1924), Academia Comercială (1923-1925) și Facultatea de Drept (1927-1929).A fost bursier al Școlii Române din Roma(1929-1931). În paralel a urmat Faculta-tea de litere a Universității din Roma(1929-1930), obținând doctoratul în is-torie în 1933. A activat ca profesor se-cundar la Școala Normală și Liceul „Ghe-orghe Barițiu” din Cluj (1924-1929), iardupă Diktatul de la Viena din 30 August1940, s-a refugiat la Timișoara, conti-nuându-și activitatea în învățământ(1940-1945). Din 1946 până la moarte(1951) a funcționat ca asistent și șef delucrări la Institutul de Istorie din Cluj.(Ibidem. Mai vezi și Arhiva AsociațieiJudețene Satu Mare, a românilor refu-giați, expulzați și deportați, în urma Dik-tatului de la Viena din 30 August 1940)

Alexandru Doboși a lăsat pentru is-toria României lucrări de o deosebită im-portanță < Mișcări revoluționare din anii1848-1849 în părțile sătmărene, 1928-1930, p. 448-458> Datul oilor, un capitoldin Istoria economică a românilor dinTransilvania, Studii și cercetări, XXVIII,BucureȘti, 1937, 96 p.> Din istoria Săt-marului, Satu Mare, 1937, p. 59-63> Scur-tă privire istorică asupra românilor dinSătmar și Sălaj, 1942, p. 131-135> Con-tribuții privitoare la vechimea românilorsătmăreni, Cluj, Cartea Românească,1947, 20 p.> Din istoria economică a ora-șului Cluj în a doua jumătate a veaculuial XVI-lea, 1950, p. 112-119> Cnezate șivoievodate românești din Maramureș șiSătmar, 1940, 13 p. > Exploatarea ocnelorde sare din Transilvania.

Originea numelui Maramureș

Cândva Țara Maramureșului se în-tindea pe teritoriul Tisei de la izvor pânăla Craia (Kiralyhaza) și cuprindea apro-ximativ 10334 de kmp, acum când apar-ține României cuprinde doar o treime șianume 3381 kmp.

Originea numelui Maramureș (a seciti Maramoraisech) a rămas până în ziuade azi neclarificat. Dimitrie Onciul asi-milează proveniența numelui Maramu-reș de la cuvintele Mara-Mareș acesta fi-ind numele vechi al râului Tisa. AugustinBunea, originar din Maramureș, îl asi-milează cuvântului Mara-More, din careprimul cuvânt Mara ar fi o scurtătură anumelui Marin, iar Drăgan susține căatât primul cuvânt, cât și al doilea provinede la Maria, care a fost prima proprietarăa pământului și a râului Mara. Tot el su-bliniază faptul că aproape toate numeletopografice din Maramureș, atât localitățicât și râuri ar avea nume ale unor per-soane deosebite cum ar fi Apșa, Apasita,Borșa, Iza.

Descoperirile arheologice făcute înlocalitățile Strâmtura, Sarasău, Șicu sunto dovadă certă că acest teritoriu a fostlocuit din cele mai vechi timpuri. La fel,în această regiune s-au descoperit atâtmonede romane, cât și monede regalebizantine, o dovadă că atât romanii, cât

și bizantinii au colindat aceste plaiuri,unul dintre motive fiind cu siguranțăcauza zăcămintelor de sare cu care făceaunegoț.

Se presupune că la începutul secolu-lui al XIII-lea în acest ținut au fost pre-zenți cavalerii teutoni, care ar fi întemeiatașezarea Ticeu, de la care deriva și nu-mele Valea Răului. Împotriva faptului cănu avem nici o certitudine istorică înaceastă privință, însă pentru faptul că segăsesc foarte multe denumiri asemănă-toare se presupune că în anul 1222 acestteritoriu a fost numit în atestatele regaleungurești Tera Blachorum, adică ȚaraRomânilor din Maramureș și a regiuniiOașului.

Istoricii unguri recunosc faptul căMaramureșul nu a fost întemeiat, cuceritsau ocupat de Sfântul Rege Ștefan (Is-tván) și nici de dinastia lui Arpad, pentrucă cu cât era mai departe un teritoriu decâmpia care se afla între Dunăre și Tisa,cu atât era mai greu de cucerit, încorpo-rat, organizat și documentat. Așa se ex-plică faptul că după 400 de ani de la cu-cerirea Panoniei nu există nici un atestatdocumentar istoric unguresc despre te-ritoriul românilor din Maramureș.

Pentru un timp foarte îndelungatacest ținut românesc a fost doar o noțiu-ne geografică pentru regii unguri, abiaîn anul 1221 regele ungur Andras al II-lea amintește într-un document despreizvorul Maramure;, la fel Ștefan al II-leadatează în anul 1272 un document despreMaramureș. Acestea sunt primele docu-mente istorice despre Țara Maramure-șului în actele cancelariei regilor unguri.

Dominația supremației ungurești dinsecolul al XIV-lea se întindea până la va-lea interioară a Tisei în apropiere de te-ritoriul Maramureșului, unde regii un-guri aducând colonizați au reușit să în-temeieze cu aceștia mai multe localități,cum ar fi Câmpulung, Huft, Ticeu și Bisc,acordându-le acestor coloniști în anul1329 mai multe privilegii. Cea mai vecheașezare pare a fi Bisc, care este documen-tată cu anul 1300, aflându-se într-o de-presiune mai largă a Tisei. Tot în anul1321, regele ungur numește acest ținutal Maramureșului, ca fiind neproductivîn privința agriculturii și nepotrivit pen-tru a popula acest ținut, document sem-nat și numit Terra Marmorosiensis Ifer-tilis Laboriosa Et Gravis Ad ResidendumForla Dinositur.

Într-adevăr așa a și rămas acest teri-toriu al Maramureșului pentru ungurineinteresant și pentru care nu s-au în-grijit niciodată, abia în secolele XIX-XX,s-au așezat în unele localități din această

regiune câțiva meșteșugari și funcționariunguri.

În anul 1352, localitatea Sighet pri-mește aceleași privilegii ca și cele patruașezări numite mai sus, dar care totușidin păcate nu au reușit să supraviețuiascădecât temporar, deoarece locuitorii așe-zării nefiind băștinași, nu reușeau să su-praviețuiască, așezările se asemănau unorinsule create artificial în marea teritorialăromânească a Maramureșului.

Dintre cele patru așezări doar Huftși Bisc au reușit să supraviețuiască întimp mai îndelungat, trecând în anul1300 sub supremația regelui ungar, însăcu timpul au dispărut și ele.

Românii din Maramureș au văzut de-a lungul timpului în cele patru așezăriînființate de către supremația ungureas-că, o invaziune vrăjmașă în teritoriul lorpe care erau stăpâni din cele mai vechitimpuri și din generație în generație, deaceea ei foloseau fiecare ocazie pentru aataca și distruge aceste așezări.

Astfel în anul 1472, românii reușescsă distrugă aceste localități ce se aflausub supremația ungurească, după rela-tarea documentelor regelui Matei și maitârziu, a reginei Maria din anul 1504.

Doar cu eforturi deosebite reușea su-premația ungurească să întrețină acestecolonii, aducând iar și iar coloniști noi.

După cum am relatat mai sus orașulSighet a primit în anul 1352 privilegiidin partea supremației ungurești, totușiacest oraș există demult, nefiind înteme-iat de către unguri. Cu toate că nu existănici un document, acest oraș era locuitcu mult înainte de secolul al XIV-lea decătre români, după cum relatează GavrilMihai bazându-se pe relatările istoriceale istoricului I. Szilaghi, care ne relateazăși despre existența unei biserici în Sighet.

Teritoriul românilor din Maramureș conformmărturiilor istoricilor

Istoricii unguri recunosc adevăruldespre românii din Maramureș, care eraustăpânii acestor plaiuri încă înainte devenirea ungurilor. Lehoczky Tivadar,unul din cei mai buni cunoscători ai re-giunilor Bereg și Maramureș susține < „La venirea ungurilor, în comitatele Ma-ramureșului, Ugocea și Bereg, româniilocuiau și stăpâneau acest teritoriu dincele mai vechi timpuri.” I. Petrovai, năs-cut în Maramureș, recunoaște și susținestatutul românilor ca băștinași și stăpâniai acestui ținut. El contrazice ideile isto-ricilor unguri care susțin că românii ar

fi venit doar în secolul al XIII-lea pe aces-te plaiuri, ceea ce este imposibil din cauzasimplului motiv care este< privilegiile de-osebite deținute de băștinașii români dejaîn acele timpuri, ceea ce un popor depăstori nomad nu le-ar fi avut. În afarăde acest fapt, românii din Maramureș șiBerg nu au fost niciodată supușii supre-mației ungurești, dimpotrivă ei se supu-neau doar voievozilor români aleși de eiînșiși.

Dacă studiem cu atenție documen-tele istorice care atestă existența româ-nilor în Maramureș din anul 1219 cândau fost stabilite frontierele localității He-ne este scris < „Prima Meta Egreditur DeTerra Bogdana.”

În legătura cu aceasta, istoricul Tu-rocz ne relatează că numele de Terra Bog-dana înseamnă Țara Maramureșului,pentru că numele de Bogdana , provinedela numele Bogdan, cu aceasta el recu-noaște existența românilor în anul 1219pe aceste plaiuri.

Istoricul Wenczel în lucrarea Idei cri-tice despre istoria comitatului Maramu-reș la p. 13, recunoaște că Terra Bogdanase găsea între frontierele dintre Mara-mureș și Satu Mare. Csaki relatează înlegătură cu topografia și a altor denumiridin Maramureș foarte multe nume ro-mânești cum ar fi < Iuga, Manuilă, Bud,Micle, Nan, Crainic, Oftas, Dragoș, Vlad,Ivancu, Ivașco, Bogdan, Sandrin, Cofta,Panciu, Tatamer, Tatul, Stoica, Nifor,Balc, Sorban, Roman ... acestea sunt doarcâteva și nu ar avea rost să le înșirăm petoate pentru că sunt mult mai multe decâtlocalitățile cu nume ungurești.

Vechimea moșiilor și proprietățilorromâne sunt atestate și recunoscute do-cumentar, mai multe familii de nobilidin localitatea Vișeu au dovedit în anul1763 cu acte datate din anul 1445 și anul1301, proveniența lor nobilă încă dintimpurile arpadiene.

Tot din aceste timpuri există maimulte documente care dovedesc vechi-mea proprietăților românești în foartemulte localități și sate. Din anul 1317 estedatat documentul strămoșilor familieiRednic, care este semnat de însuși Dra-gomir, fiul lui Dragoș, care atesta pro-prietățile acestora în Gylafalva (Giulești)și Nyreș.

În anul 1326 apare localitatea Rozav-lea, alături de care apar o mulțime de altelocalități cum ar fi Cuhea, Șieu, Botiza,Petrova, Leordina, Poienile de sub Mun-te. Dintre toate acestea, Cuhea pare a ficea mai veche și cea mai importantă, fi-ind numită în anul 1353 Capitalis EtPrincipalis Posessio. După câțiva ani maiapar și alte localități cum ar fi Bedeu înanul 1336, Rutenia (Lipsche) în anul1350, la fel și Hernice tot în anul 1350,Slatina, Hatpatakfalva și Desești în anul1360. În secolul al XIV-lea mai apar lo-calități ca< Șugatag, Rona, Ieud, Borșa,Biserica Albă, Butina, Rozavlea, Villa Io-hanis Waywodaz (Săpânța), Iza, Apșa deJos, Bârsana, Vad și altele.

Cu ocazia diferitelor comisii de ates-tare și documentare a nobilimii între anii1752-1754 și 1763-1786 în afară de fa-milia Rednic mai apar proprietățile fa-miliilor Ban din Giulești datată din anul1425, din Săpânța familia Saploczai, dinSarasău familia Birtoc datată cu 1360 șifamilia Micu datată cu anul 1345, în Ieudfamilia Balea datată cu anul 1419, acesteasunt doar câteva din cele 300 de docu-mente. În documentele de donație găsimurmătoarele nume românești < Aprușa(Oprișa), Măruș, Stan, Dragoș, Gyla, Far-kasstan (Stan Lupu), Bud, Ioan, Drago-mir, Bogdan, Dragoș, Stanislău, Sandrin,Valentin, Iustina, Dunca, Susca, Gosto-ian.

Ioan Corneanu, Lacrima IstrăuanDin Cartea în Manuscris<

Cronicari români din Ardeal

Războiul din Insulele Falkland, cudenumirea populară de Războiul Mal-vinelor sau Războiul din Atlanticul deSud, a fost un conflict militar cu duratade zece săptămâni, între Argentina șiRegatul Unit al Marii Britanii, motivuldisputei fiind două teritorii britanicede peste mări (British Overseas Terri-tories), respectiv Insulele Falkland șiInsulele Georgia de Sud și Sandwichde Sud.

Conflictul militar a început vineri,2 aprilie 1982, prin invadarea și ocu-parea Insulelor Falkland, urmată în zi-ua următoare de invadarea și ocupareaInsulelor Georgia de Sud și Sandwichde Sud, pentru a restabili suveranitateaargentiniană asupra acestora. Trei zilemai târziu, guvernul britanic a trimiso forță navală de intervenție pentru aalunga cu forța armelor trupele argen-tiniene care ocupaseră insulele.

Conflictul militar s-a încheiat după74 de zile, prin capitularea forțelor ar-gentiniene în 14 iunie 1982 și restabi-lirea controlului britanic asupra insu-lelor. În urma conflictului, 649 militariargentinieni, 255 militari britanici șitrei localnice din insule și-au pierdutviața.

Conflictul a constituit punctul cul-minant al conflictului prelungit timpde aproape 150 de ani dintre Argentinași Marea Britanie pe tema suveranitățiiasupra acestor insule din sudul Atlan-ticului. Argentina a susținut că încădin sec.19 aceste insule au fost teritoriuargentinian, în consecință guvernul ar-gentinian a dispus ocuparea insulelorca o restabilire a suveranității asupraunui teritoriu ce aparținea de drept Ar-gentinei. Guvernul britanic a conside-rat acțiunea argentiniană ca o invaziea unui teritoriu care aparținea MariiBritanii încă din sec. 19.

Niciunul din statele beligerante nua făcut în mod oficial vreo declarațiede război, iar ostilitățile s-au limitatnumai la teritoriul insulelor, apele te-ritoriale și spațiul aerian corespunză-tor.

Conflictul militar a avut un puter-nic impact asupra ambelor țări, con-stituind subiectul unui număr de cărți,articole, filme și cântece. Sentimentulnațional a crescut mult în Argentina,înfrângerea declanșând proteste în toa-tă țara contra juntei militare de guver-nământ, precipitând căderea acesteia.În Marea Britanie, Partidul Conserva-tor, aflat la guvernare, susținut de vic-toria militară asupra argentinienilor, acâștigat din nou alegerile. Efectul cul-tural și politic a fost mai puternic înArgentina, unde a rămas un etern su-biect de discuție și un motiv de frus-trare pentru poporul argentinian.

Se împlinesc 35 deani de la începerea

R[zboiului Malvinelor

CRONICARIPentru un timp foarte îndelungat acest ținut românesc a fost doar o noțiune geografică pentru

regii unguri, abia în anul 1221 regele ungur Andras al II-lea amintește într-un document despreizvorul Maramure;, la fel Ștefan al II-lea datează în anul 1272 un document despre Maramureș.

Se presupune că la începutul secolului al XIII-lea în Maramure; au fost prezențicavalerii teutoni, care ar fi întemeiat așezarea Ticeu, de la care deriva și numeleValea Răului

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Al. Dobo;i< |ara Maramure;ului apareîn documente ungure;ti în anul 1221

2 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEPrintre diplomații țării, un rol primordial l-a jucat episcopul și comitele Vasvári Vid. Deja în

anul 1334 a fost în delegație la regele sicilian Robert, iar în 1344 figurează ca paznic al arhiveiregale (comes capellae) și cancelar secret al regelui.

Cu ocazia hramului bisericiiromano-catolice din Botiz, de zi-ua Sfântului Iosif a fost dublă săr-bătoare ̀ n localitate. Cu acest pri-lej a fost dezvelită și placheta me-morială Vasvári Vid - nume nativ,Vitus de Monteferro OFM (OrdoFratrum Minorum) - nume deepiscop, așezată la intrarea în bi-serică.

Cu toate că peste hotare este cinstitca un personaj remarcabil al istoriei Bi-sericii Catolice, pe meleagurile sale na-tale, unde și-a făcut primii pași spre ca-rieră și renume, foarte puțini știu cineeste acest înaintaș cu care s-ar puteamândri. Chiar și în monografia Botizuluieste amintit într-o singură propoziție< "Însecolul al XlV-lea a aparținut familieiVasvári, Vasvári Vitus fiind capelanulcurții regelui Károly", cu toate că, dupăcum arată documentul< "Prima atestaredocumentară se referă la satul Osvareu;i datează din anul 1215. În anul 1226satul apare sub denumirea de Vasvari".Deci provenea dintr-o familie de nobili,moșia cărora, în afară de satul Botiz cu-prindea localitățile< Lazuri, Noroieni, Ni-sipeni și Bábony. Moșia familiei a fostmoștenită în secolele următoare de cătrefamilia Csarnavoday. Vasvári Vid inițiala fost călugăr minorit, ajungând astfel lacurtea regelui Ungariei, Károly Róbert,ca preot spoveditor al acestuia.

Cine a fost Vasvári Vid, Vitus de Monteferro OFM?

Istoricul local, inginerul Danku Pála efectuat cercetări ample privind viața,activitatea bisericească și diplomatică aacestui personaj important născut la doipași de Satu Mare.

În studiul său despre Vasvári Vid, Vi-tus de Monteferro OFM, citând "Lexico-nul referitor la istoria civilă a Ungariei"(Magyarország polgári históriájára valólexikon)", arată că< "Capelanul regeluiCarol I era un preot cu renume bun, atâtdin privința vieții, cât și a moralității saleși tocmai acest lucru l-a determinat pePapa Ioan al XXII-lea, ca în anul 1332să-l numească pe el episcop de Milcov,dacă acea episcopie s-ar mai fi putut res-tabili. Însă, fiindcă acest lucru nu era po-sibil, în anul 1334, a câștigat Episcopiade Nitra. În anul 1342 a fost prezent laîncoronarea regelui Ludovic I, în anulurmător a însoțit-o pe Elisabeta, mamalui Ludovic la Napoli, pentru a îndrepta,pe cât posibil, lucrurile tulburi ale tână-rului Andrei, iar de acolo, împreună cualți oameni de vază, Elisabeta l-a trimisla Avénió în delegație la Papă".

Episcop de Milcov

Vasvári Vid OFM, episcopul de Mil-cov, apoi de Nitra, aflându-se printre di-plomații de frunte ai țării, a jucat un rolimportant atât ca și episcop, cât și în ca-litate de comite.

În calitate de episcop de Milcov (unadintre cele 4 dieceze care au format ac-tuala Episcopie Romano-Catolică de Iași)a urmat întocmai îndrumările Papei, în-să, cu toate acestea, abia a avut ocazia săse ocupe de problemele diecezei sale. In-vazia tătarilor, apoi a turcilor a distrusaceastă episcopie, iar el ar fi avut sarcinade a restabili ordinea creștină în zonă,însă, înainte de a reuși să facă prea multe,a fost numit în fruntea Episcopiei de Ni-tra. Trebuie menționat aici, că după elîncă mulți au purtat titlul de episcop de

Milcov, fără să aibă posibilitatea să con-ducă efectiv dieceza.

După alungarea tătarilor, Nagy Lajos(Ludovic cel Mare) a considerat printrecele mai importante lucruri reconstitui-rea episcopiei, iar la intervenția sa, în1347, Kelemen al VI-lea a ordonat ar-hiepiscopului de Kalocsa, să-l numeascăepiscop pe capelanul curții, călugărul au-gustinian Nemtei Tamás (Thoma deNympti)<

“În vederea reînfiinţării episcopiei deMilcovia, Carol Robert trimite la Roma„relatio fide digna" şi se arată gata să ajutepe Vitus de Monteferro ca să-şi redo-bândească bunurile bisericii de aici, dinmâna „puternicilor acelor regiuni, carele-au usurpat". De aceea se interesa destarea episcopiei de Milcovia, în timp cese pregătea de revanşă. Acest fapt rezultădin mai multe scrisori ale Papei IoanXXII, prin care se acordă regelui ungaranumite beneficii la 1333 în caz că arface un nou războiu şi ar alunga pe„schismatici şi pe necredincioşi" de lafrontierele Ungariei< i se acordă favoareade a putea asculta liturghia înainte de ase face ziuă, când va merge „împotrivapăgânilor şi a schismaticilor şi a rebelilor... de la hotarele regatului Ungariei". De-oarece în 1330 viaţa sa fusese în pericol,Carol Robert nu ştia dacă se va mai în-toarce sau nu din această expediţiuneatât de riscantă. De aceea, vroia să-şi ştieasigurată succesiunea la tron, cerând pa-pei, ca urmaşul său - Ludovic, fiul celmai mare - să poată fi încoronat numaidin partea arhiepiscopului de Strigoniu,cu care era înţeles să nu încoroneze unalt competitor, iar arhiepiscopul de Ca-locea, episcopii de Oradea şi de Zagrebsă nu poată încorona pe moştenitorultronului decât în caz de absenţă şi cu în-voirea arhiepiscopului de Strigoniu. Vitusde Monteferreo a şi fost numit episcop,după cum reiese dintr-o însemnare acancelariei papale, din 27 octomvrie1334. Obligationes et Solutiones, vol.13,f.162. Această însemnare înlătură nedu-merirea păr. Gh. Moisescu, “Catolicismulîn Moldova până la sfârșitul veacului XIV,Bucureşti, 1942, p. 31”, care spune că nuse ştie temeinic dacă acest capelan regala fost sfin\it episcop”. (Ștefan Pascu Con-tribuțiuni documentare la istoria româ-nilor în sec. XIII și XIV - 1945), N. Den-

suşianu - E. Hurmuzaki. “În fine, locul Dominicanilor obosiţi

fu luat de Minoriţi, de frații Sf. Francisc.La 1324, Papa Ioan al XXII-lea `ntemeiapentru răspândirea credinței `n Orient“frăţia celor ce călătoresc între păgânipentru Hristos” şi aceşti noi misionarise semnalau în curînd prin succese. Epis-copia Cumanilor, din Milcov, căzuse demult timp în uitare. În 1279, pe când Mi-noritţii unguri încercau în Moldovacreştinarea Tătarilor şi aducerea la cato-licism a Românilor şi Ruşilor supuşi aces-tora. Sfîntul Scaun cerea informaţii înUngaria asupra episcopiei distruse şi ve-niturilor ce ar fi rămas de la dânsa, desigur cu scopul de a numi episcop deMilcov de Curnani nu mai putea să fievorba acuma pe vreunul dintre Francis-cani, care va fi şi cerut locul.

Încă supt Carol-Robert însă, Unguriise gîndiră a restaura această episcopie,care li era folositoare pentru planurilelor de dominaţie transcarpatină. În 1332,din partea lui, Papa fu făcut atent asupradiocesei milcoviene nimicite odinioarăde Tătari şi care nu se mai ridicase deatunci, Regele cerea a se face un nou epis-cop în persoana capelanului său Vitusde Monteferreo. Ceia ce se i admise. Pro-babil însă că Vitus nu fu măcar consacrat,necum se vie în regiunea tătărească de laMilcov. Căci, în 1347, noul rege Ludovicşi mama Iui, Elisabeta, cereau, ca şi cumar fi fost pentru întâia oară, dând și ex-plicaţiile din 1347, ca lectorul augustinToma de Nympti să fie numit la Milcov”.(Studii și documente cu privire la IstoriaRomânilor cu o prefață despre propa-ganda catolică până la 1500, de NicolaeIorga - 1901, Bucureşti, Editura Minis-terului de Instrucție)

Episcop de Nitra și diplomat bisericesc

În primăvara anului 1333, Miesko,episcopul de Nitra, a fost ales episcop deVeszprém, iar în locul lui a fost uns Vas-vári Vid.

Printre diplomații țării, un rol pri-mordial a jucat episcopul și comitele Vas-vári Vid. Deja în anul 1334 a fost în de-legație la regele sicilian Robert, iar în1344 figurează ca paznic al arhivei regale(comes capellae) și cancelar secret al re-

gelui. Când în primul an al domniei re-gelui Ludovic cel Mare au început con-flictele din Napoli, el l-a ales pe Vasvárica delegat al său. Asta nu doar din cauzadiplomației excelente a lui Vid, ci și da-torită faptului că fratele acestuia, primprotopopul Péter a fost capelanul curțiiregale din Napoli, iar astfel putea oferiinformații fratelui său. În 1344, episcopulVid, alături de alți 6 oameni de frunte aițării au plecat în delegație la Avignon, laPapa Clement al VI-lea, pentru a obținecoroana regală pentru Endre (Andrei).

În vederea încoronării prințului An-drei, curtea regală maghiară a încercatsă intervină imediat după moartea rege-lui Robert. În scrisoarea sa, făcând refe-rire la serviciile regilor maghiari în slujbabisericii a cerut regelui Clement al VI-lea soluționarea problemei prințului An-drei. Dându-și seama de modificările deforță în curtea regală din Napoli, a influ-ențat casa regală maghiară, ca regina Eli-sabeta, în interesul fiului său, încă în acelan, să se ducă personal la Napoli. Reginaînsăși a decis să pornească la drum. În-soțit de ierarhi bisericești și moșieri derang înalt, precum și cu multe comori,pe 25 iulie a sosit la Napoli. Singura sadorință a fost ca Andrei să obțină titlulde rege, împreună cu soția sa să fie înco-ronați și să domnească. În acest scop aveade înfruntat numeroase greutăți, căci so-ția sa, Johanna a fost dispusă să ofere so-țului său titlul de rege, dar împărțireadreptului de a domni nu i-a prea conve-nit. Pentru a scăpa cât mai repede de re-gina Elisabeta, Johanna s-a prefăcut căacceptă propunerea. În vederea obțineriiacceptului Sfântului Scaun, atât ea, cât șiregina Ungariei au trimis delegație laAvignon. Regina maghiară, din delegațiacare a însoțit-o, l-a ales pe episcopul deNitra, Vasvári Vid, provostul de Eszter-gom, Szügyi Miklós, judecătorul naționalNagymartoni Simonfia Pál, comitele deÚjvár, Aladárfia Tamás și comitele de Li-pót, Péterfia Tamás.

În calitate de sol, Vasvári Vid, la Na-poli și la Avignon s-a întâlnit cu poetulitalian Francesco Petrarca și cu ultimultribun al Romei, Cola di Rienzo. La so-licitarea reginei maghiare și la cerereadelegației din Napoli, din inițiativa car-dinalului Aymerik, la consistoriul din 19ianuarie 1344 s-a aprobat încoronarea

regelui Andrei. Prințul și cele trei regineau fost înștiințați despre această decizie,prin scrisoarea papei Clement al VI-lea,emis la 2 februarie 1344. Din acel mo-ment Johanna îl numește pe Andrei rege.Însă titlul de rege îi va fi acordat în calitatede soț al Johannei, nu ca și monarh.

Vid însă avea foarte mulți dușmani,care l-au acuzat că în loc de intereseleregelui a pus în prim plan propriile saleinterese. Pentru apărarea dreptății sale,episcopul Vid s-a adresat papei. În 1345,Clement al VI-lea a trimis o scrisoare cuun ton foarte amabil regelui Ludovic șireginei Elisabeta, prin care a afirmat căacuzațiile sunt nejustificate, iar despreVid, ca solul regelui, a vorbit cu maximăconsiderație.

Există referiri la faptul că Andrei adevenit din ce în ce mai amenințător, iarconcurenții săi, nevăzând altă soluție, l-au asasinat. Șambelanii Johannei l-auprins și l-au spânzurat. La 18 martie1344, Papa Clement al VI-lea i-a poruncitepiscopului de Nitra, Vasvári Vitus, să sestrăduiască să recupereze cât mai repedebunurile abatului Sfântul Dimitriu dinEpiscopia de Kalocsa, la marginea gra-niței cu Serbia, înstrăinate de sârbii schis-matici. Biserica a vrut să oprească pro-pagarea bogomilismului în Bosnia șiCroația. La ordinul Papei, Ludovic celMare a condus mai multe războaie îm-potriva lor.

Activitatea în calitate de episcop de Nitra

Nitra a fost oraș episcopal încă de laînceputul evului mediu. A fost luat desub tutela regelui și pus sub competențadirectă a episcopului. Toate drepturilecare au fost acordate orașului de cătreregele Béla al IV-lea au fost transferateepiscopului, în calitate de moșier. A avutdreptul de a aduce și a coloniza alte po-poare în oraș și la periferia acestea, de ale acorda drepturi, titluri, dar și de a leimpune obligații și dări. De aici încolo,toate legile și drepturile privind cetățeniivechi ai orașului s-a concentrat în mâinileepiscopului de Nitra. Această scrisoarede donație a fost reconfirmată în 1323de către regele Róbert Károly, respectivîn 1344 de către regele Ludovic cel Ma-re.

În organizarea comitatului, încă depe vremea regelui Róbert Károly meriteimportante a dobândit episcopul Ioan,iar apoi și Vasvári Vid. Amândoi au de-venit conducători pe veci ai comitatuluiși s-au strădiut să vindece cât mai repederănile cauzate de Csák Máté.

În 1337, în documentele papale seregăsesc bisericile parohiale Sf. Mihai,Sf. Iacob, Sf. Fecioara Maria și Sf. Ștefanrege din Nitra, colectorii acestea fiind Ja-cobus Berengarius și Raimundus de Bo-nofato. Dările anuale pentru abatul deZobor au fost stabilite la 100 de talentum.Epscopul Vitus a stabilit veniturile salela 200 de talentum de Buda. Prin capito-lul de Nitra, prin protopopul Sebestyéna plătit 5 talentum de Buda. În 25 aprilie,pe perioada 1338-1342, starețul adatuluide Nitra a plătit nunțiului papal de Po-lonia și Ungaria, provostului onorificGalhardus de Carceribus și canoniculuide Vivieris, Peter Gervasius, 40 de talen-tum de Buda.

Printre instituțiile bisericești de Nitraloc de frunte a ocupat abatul benedictande Kolos, fondat de regele Sfântul Ladi-slau, în cinstea Sfintei Fecioare Maria. În1341, abatul de Kolos a beneficiat de spri-jinul familiei Turcsányi.

Traducere și adaptare< Eva Laczko

La intrarea `n biserica romano-catolic[ din Botiz a fost dezvelit[ placheta memorială Vasvári Vid - nume nativ, Vitus deMonteferro OFM (Ordo Fratrum Minorum) - nume de episcop

N[scut la Botiz, episcopul Vitus de Monteferroa fost un important diplomat în secolul XIVPapa Ioan al XXII-lea l-a numit episcop de Milcov `n anul 1332 iar `n 1334, episcop de Mitra


ARMAT~

Încheierea primului războimondial şi recunoaşterea inter-naţională a Statului Unitar Ro-mân, realizat la 1 decembrie 1918prin revenirea în graniţele stră-vechi a tuturor provinciilor aflatesub ocupaţia Austro - Ungariei şiRusiei, a generat un amplu pro-gram de măsuri politico-militaremenite să asigure întărirea capa-cităţii de apărare a ţării care, înprincipal a vizat fortificarea teri-toriului, creşterea efectivelor ar-matei, restructurarea, reorgani-zarea şi modernizarea structuri-lor de toate armele.

În acest context, la 1 aprilie 1922, Ba-talionul 16 Pioneri Dej, Batalionul 17Pionieri Carei şi Batalionul 20 PionieriCluj, aparţinând diviziilor cu acelaşi nu-măr din compunerea Corpului 6 ArmatăCluj au fost întrunite în Garnizoana Ora-dea, în cadrul Regimentului 6 Pionieri,sub comanda colonelului Adrian Roman.În cursul lunii decembrie 1923, regimen-tul a fost dislocat în garnizoana Alba Iu-lia.

În perioada interbelică, Regimentul6 Pionieri a parcurs mai multe etape derestructurare şi reorganizare în concor-danţă cu evoluţia structural-organizato-rică a armatei române, îndeplinindu-şicu promptitudine şi siguranţă misiunilede bază. Începând cu 1937, din efectiveleregimentului s-a constituit Detaşamentulde Fortificaţii “Episcopia Bihorului”transformat în 1940 în Batalionul 2 Ge-niu Fortificaţii, structuri care au partici-pat la realizarea pe frontiera de vest a li-niei de apărare “Carol”.

Pe parcursul celui de-al Doilea Răz-boi Mondial, asemenea tuturor unităţilorde geniu, Regimentul 6 Pionieri a con-stituit şi angajat, atât pe frontul antiso-vietic cât şi pe cel antihitlerist, un numărînsemnat de unităţi, subunităţi şi for-maţiuni de geniu (Batalioanele 6 şi 27Pionieri, Batalioanele 6 şi 8 Lucrători,Companiile 18 şi 34 Pionieri) îndepli-nindu-şi în mod remarcabil şi cu sacri-ficii considerabile misiunile de luptă pri-mate.

După revenirea trupelor sale de pefront, regimentul rămâne în continuareîn subordinea Corpului 6 Armată parti-cipând cu o parte din efective la refacereaeconomiei naţionale şi înlăturarea ur-mărilor războiului, având garnizoana dereşedinţă tot la Alba Iulia.

În anul 1948, în contextul desfiinţăriicorpurilor de armată şi constituirii re-giunilor militare, Regimentul 6 PionieriAlba Iulia a intrat în compunerea Regiu-nii III Militară Cluj.

Regimentul 52 Genius-a constituit în 12 iulie 1959

În cursul anului 1951, ca urmare adesfiinţării Regiunii Militare Timişoaraşi trecerii regimentului de pionieri alacesteia (Regimentul 169 Pionieri Lugoj)la Regiunea Militară Cluj, Regimentul 6Pionieri Alba Iulia a fost trecut în subor-dinea nemijlocită a ComandamentuluiTrupelor de Geniu.

În contextul reorganizării generaledin armată, Regimentul 6 Pionieri Albaşi-a schimbat succesiv denumirea dupăcum urmează< la 4 decembrie 1952 înRegimentul 198 Pionieri> la 23 februarie1959 în Regimentul 52 Pionieri, iar în-cepând cu 12 iulie 1959 în Regimentul

52 Geniu.În baza ordinului ministrului apărării

naţionale din 10 aprilie 1980, începândcu 1 mai 1980 Regimentul 52 Geniu AlbaIulia a fost trecut în subordinea Armateia 4-a Cluj-Napoca, iar începând cu 25Octombrie 1990, i s-a atribuit denumireaonorifică “Apulum”.

În perioada postbelică, Regimentul52 Geniu Alba Iulia a participat cu unnumăr însemnat de efective şi mijloacetehnice din dotare la realizarea unorobiective economice de interes naţional(Platforma industrială din Copşa Mică,drumul dintre Novaci şi Obârşia Lotruluişi sectorul de nord al drumului Transfă-gărăşean), înlăturarea efectelor unor ca-lamităţi naturale (cutremurul din 1977,în Bucureşti, inundaţiile din anii 1963,1970, 1975, 1981, 1992), apărarea obiec-tivelor sociale şi economice din munici-piul Alba Iulia şi împrejurimi pe timpulrevoluţiei din 1989.

Începând cu data de 1 iulie 2002, înbaza dispoziţiei Statului Major Generaldin 10 martie 2002, Regimentul 52 Geniu“Apulum” şi-a încetat activitatea, iar înlocul acestuia s-a constituit, în garnizoa-na Satu Mare, Batalionul 52 Geniu încompunerea Brigăzii 4 Geniu TeritorialăDeva/Corpul 4 Armată Teritorial “Ma-reşal Constantin Prezan”- Cluj-Napoca,preluând indicativul numeric de pace(U.M. 01653) şi drapelul de luptă.

Misiunile Blonde Avalanche

Batalionul 52 Geniu a apărut ca ur-

mare a dezvoltării relaţiilor de cooperareşi dialog în cadrul parteneriatului pentrupace între statele din regiune. Astfel, ladata de 18 ianuarie 2002 se semneazăAcordul cu privire la înfiinţarea Batalio-nului Multinaţional de Geniu “Tisa” întreMinisterul Apărării Naţionale din Ro-mânia, Ministerul Apărării Patriei dinRepublica Ungară, Ministerul ApărăriiNaţionale din Slovacia şi Ministerul Apă-rării Naţionale din Ucraina, urmând cala data de 1 februarie să se înfiinţeze laSatu Mare Modulul Românesc “TISA”,iar mai apoi la 01 iulie 2002 se înfiinţeazăBatalionul 52 Geniu.

Începând cu 1 mai 2005, ca urmarea ordinului Ministrului Apărării Naţio-nale, unitatea a fost resubordonată laBrigada 4 Geniu Teritorială Deva la Cor-pul 4 Armată Teritorială (ulterior trans-format în Divizia 4 Infanterie), iar înce-pând cu 1 octombrie 2009 batalionul seresubordonează Brigăzii 81 Mecanizate.

În cursul anului 2009 Batalionul 52Geniu primeşte denumirea onorifică de“Tisa”, ;i cu începere din 5 octombrie2011 batalionul trece din subordinea Bri-găzii 81 Mecanizată “Grigore Bălan” însubordinea Brigăzii 10 Geniu “Dunăreade Jos”.

Batalionul Multinaţional de Geniu“Tisa” a fost constituit în scopul partici-pării, la cererea naţiunii afectate, la sal-varea populaţiei sinistrate, a bunuriloracesteia, la limitarea şi înlăturarea efec-telor inundaţiilor de proporţii în bazinulhidrografic al Râului Tisa.

Batalionul participă la limitarea şiînlăturarea consecinţelor unui dezastru

în cooperare cu alte instituţii şi/sau or-ganizaţii care acţionează în domeniulasistenţei populaţiei în situaţii de urgenţă,cu aprobarea autorităţilor competente şiîn conformitate cu legile interne ale ţări-lor gazdă în urma unei cereri oficiale.

Misiuni `ndeplinite cu succes la inunda\iile din Otelec,jude\ul Timi; 2005

Exerciţiile de antrenament în comunpoartă denumirea de Blonde Avalancheiar exerciţiile se execută alternativ în gar-nizoane din cele patru ţări semnatare aleacordului.

Exerciţiile au fost executate alternativîn garnizoane din cele patru ţări semna-tare ale acordului, după cum urmează<Ungaria - 2003, 2007, 2011, 2015> Ro-mânia - 2004, 2008, 2012, 2016> Slovacia- 2005, 2009, 2013> Ucraina - 2006, 2010,2014.

Blonde Avalanche 2016

Geniştii sătmăreni nu s-au limitatnumai să îndeplinească misiuni în cadrulBatalionului Multinaţional de Geniu “Ti-sa”, ci au îndeplinit misiuni în teatrele deoperaţii din Irak, Afganistan, Nepal,Congo sau în alte comandamente mul-tinaţionale NATO, ocazie de a colaboracu colegi din alte state. Aceste experienţenu au făcut decât să ridice ştacheta pre-gătirii noastre ca oameni în primul rând,dându-ne în acelaşi timp şi măsura pre-gătirii profesionale ca şi militari.

În anul 2005 batalionul a intervenitcu succes în localitatea Otelec, judeţulTimiş pentru înlăturarea efectelor inun-daţiilor şi evacuarea bunurilor populaţieisinistrate.

Cea mai consistentă implicare a mi-litarilor Batalionului 52 Geniu la misiu-nile internaţionale este reprezentată departiciparea cu două plutoane la misiu-nea ISAF (International Security Assis-tance Force-Afganistan) în anul 2010 şiîn prima parte a anului 2011, în cadrulBatalioanelor 811 Infanterie “DragoniiTransilvani” şi 812 Infanterie “ŞoimiiCarpaţilor”. Militarii Batalionului 52 Ge-niu “Tisa” au dat dovadă de un înalt nivelde profesionalism şi o foarte bună cu-noaştere a specialităţii - lucru reflectatîn teren şi evidenţiat de comandanţiiacestora la întoarcerea în ţară.

Majoritatea misiunilor desfăşuratepe perioada dislocării în teatrul de ope-raţii au fost executate în cooperare cupartenerii din alianţă, în special cu par-tenerii americani care s-au declaratmulţumiţi de profesionalismul şi serio-zitatea de care au dat dovadă geniştii ro-mâni.

Ultima provocare cu care s-au con-fruntat militarii Batalionului 52 Geniu“TISA” a fost organizarea şi desfăşurareaExerciţiului Multinaţional Blonde Ava-lanche 16 la Satu Mare în perioada 18-23 septembrie 2016. Profesionalismul,seriozitatea şi dedicaţia participanţilorşi a organizatorilor a făcut ca exerciţiulsă fie o nouă reuşită pentru Batalionul52 Geniu “TISA”.

Maior Bujor-Iulian RAŢ

Exerci\iul Multina\ional Blonde Avalanche din 2016 de la Satu Mare, c]nd miltarii au construit un pod peste Some; `n dou[ zile, a fost surprins cu drona

Batalionul 52 Geniu a apărut ca urmare a dezvoltării relaţiilor de cooperare şi dialog în cadrul parte-neriatului pentru pace între statele din regiune. Astfel, la data de 18 ianuarie 2002 se semnează Acordulcu privire la înfiinţarea Batalionului Multinaţional de Geniu “Tisa” între Ministerul Apărării Naţionaledin România, Ministerul Apărării Patriei din Republica Ungară, Ministerul Apărării Naţionale dinSlovacia şi Ministerul Apărării Naţionale din Ucraina, urmând ca la data de 01 februarie să se înfiinţezela Satu Mare Modulul Românesc “TISA”, iar mai apoi la 01 iulie 2002 se înfiinţează Batalionul 52 Geniu.

Batalionul 52 Geniu Tisa,o istorie de 95 de ani


S~N~TATE

Ficatul este organul principal un-de se face metabolizarea ;i neutrali-zarea toxinelor care ajung `n corpulnostru. Ficatul este un filtru al sub-stan\elor toxice. ~l putem asem[nacu o uzin[ a corpului care face< de-toxifierea, sinteza de proteine,secre\ia bilei necesar[ `n digestie,controlul sistemului imunitar. C]nd`n corpul nostru se adun[ prea multetoxine, func\ia ficatului este dep[;it[;i obose;te.

Consecin\a acumul[rii de prea multetoxine se poate manifesta prin< oboseal[,apatie general[, dureri de cap, balonare,gaze de fermenta\ie ̀ n exces, culoarea pa-lid[ a pielii, apari\ia de pete maronii,`nro;irea scleroticii ochiului (albul ochiu-lui), etc. Analizele de laborator ies totu;ibine. Se impune cura de detoxifiere a fi-catului. Prin detoxifiere se previne< into-xicarea ficatului, apari\ia hepatitelor, stea-tozei hepatice (ficat gras), dislipidemiilor(colesterol crescut), lipoamelor, obezit[\ii.

Produsele naturale din plante medi-cinale `mbun[t[\esc func\ia antitoxic[ aficatului, protejeaz[ celula hepatic[ ;i ajut[la regenerarea celulei hepatice.

Principalele func\ii ale ficatului<l Secre\ia ;i excre\ia de bil[>lFunc\ia antitoxic[, de purificarea s]nge-lui prin inactivarea sau transformarea sub-stan\elor toxice provenite din exterior saudin metabolismul intern>l Depozitarea unor vitamine, precum< A,B, D, K ;i transformarea provitaminelor`n vitamine>l Sinteza unor enzime cu rol important`n metabolism>l Func\ia glicogenic[. Glucoza dup[ di-gestie este adus[ prin vena port[ `n ficatunde este re\inut[ sub form[ de glicogen.Procesul este controlat de insulin[. ~n cazde deficit, glucoza se elimin[ prin urin[iar ficatul elibereaz[ glucoza pentru a res-tabili echilibrul energetic `n celule. Tot fi-catul poate transforma glucoza ̀ n lipide ;iinvers>l Func\ia adipogen[. Ficatul poate mobi-liza gr[simile depozitate la acest nivel. Fi-catul poate transforma acizii gra;i `n fos-folipide.

~n ficat se sintetizeaz[ proteinele dinaminoacizii absorbi\i, de exemplu fibri-nogenul ;i protrombina care intervin `ncoagularea s]ngelui. Aminoacizii nefolosi\isunt degrada\i de ficat ;i transforma\i `namoniac care este apoi transformat ̀ n uree;i care va fi eliminat[ prin rinichi ;i piele.

Procesul de formare a ureei se realizeaz[de ficat cu ajutorul enzimei numit[ argi-naz[ produs[ tot de ficat.

~n ficat se depoziteaz[ fierul ;i cuprulcu rol `n formarea hemoglobinei>Func\ia hematopoetic[, de formare de glo-bule ro;ii ;i de distrugere a hematiilorb[tr]ne cu depozitarea fierului ̀ n ficat> Fi-catul controleaz[ echilibrul acido-alcalin.

Ceai instant Liver ForteCompozi\ie< extract din fructe de Ar-

murariu (Silybum marianum), extract dinfructe de Anghinare (Cynara scolymus),extract din fructe de M[ce; (Rosa canina),extract din r[d[cin[ de P[p[die (Taraxa-cum officinale), extract din Sfecl[ de zah[r(Betain[-Beta vulgaris).

Propriet[\i< detoxifiant[, coleretic-co-lagog[, stimuleaz[ func\ia pancreatic[, he-patoprotectoare, hepatoregeneratoare, re-generatoare a \esutului hepatic. Normali-zeaz[ nivelul enzimelor hepatice ;i stimu-leaz[ secre\ia de fermen\i biliari, duc]ndla o mai bun[ absorb\ie a lipidelor ;i a co-lesterolului, av]nd efect hipolipemiant, hi-pocolesterolemiant ;i reglator al glicemiei.

Recomand[ri< ̀ n detoxifierea ficatului,regenerarea celulei hepatice, hepatite, ci-roz[ hepatic[, steatoz[ hepatic[, hiperco-lesterolemie, hiperglicemie, obezitate, al-coolism, calculoz[ biliar[, anorexie.

Mod de folosire< intern infuzie din 1linguri\[ Ceai instant Liver Forte la 200ml ap[, se las[ 15 minute agit]nd periodic.Se bea frac\ionat pe parcursul unei zile.

Protector ficatCompozi\ie< extract integrale, 100%

natural din urm[toarele plante< r[d[cin[de Brusture (Arctium lappa), Rostopasc[(Chelidonium majus), extract standardizatArmurariu (Silybum marianum) exprimat`n Silimarin[, extract standardizat din Spi-rulin[ (Spirulina platensis), extract stan-dardizat din Aloe vera.

Propriet[\i< hepatoprotector, hepatore-generator, hepatotrofic, antihepatotoxic, hi-pocolesterolemiant ;i normalizarea valo-rilor colesterolului seric, vitaminizant, mi-neralizant, imunostimulator ;i antiseptic.

Recomand[ri< ̀ n hr[nirea, protejarea,regenerarea ;i detoxifierea ficatului, pe calenatural[, protejarea integrit[\ii membra-nelor hepatocitelor neuzate ;i stimularea

refacerii \esuturilor lezate datorit[ con\in-utului `n silimarin[, hipercolesterolemie.

Mod de folosire< Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de 3-6 capsule pe zi, c]te1-2 capsule, de 3 ori pe zi, dup[ meseleprincipale. Cura recomandat[ este de 2s[pt[m]ni cu o pauz[ de 1 s[pt[m]n[,dup[ care aceasta se poate relua.

Ceai hepato-biliarCompozi\ie< Cimbri;or-de-c]mp

(Thymus serpyllum), Rostopasc[ (Cheli-donium majus), G[lbenele (Calendula of-ficinalis), Sun[toare (Hypericum perfora-tum), Cicoare (Cichorium intybus), Coa-da-;oricelului (Achillea millefolium),Ment[ (Mentha piperita), Schinel (Cnicusbenedictus), Lichen-de-piatr[ (Cetrariaislandica).

Propriet[\i< coleretic-colagog, antis-pastic, decongestiv, antiseptic, antiinfla-mator.

Recomad[ri< `n detoxifierea ficatului,`n dischinezie biliar[, hepatite, insuficien\[biliar[, colecistit[, ciroz[ hepatic[, litiaz[biliar[.

Mod de folosire< intern infuzie din 1-2 linguri\e plant[ (1-2 plicuri) la 200 mlap[ fierbinte. Se beau 3 c[ni ceai pe zi, pri-mul se consum[ diminea\a pe stomaculgol. Se recomand[ folosirea ceaiului`mpreun[ cu Tinctura Hepato-biliar[, `nfiecare ceai pun]ndu-se 1 linguri\[ tinc-tur[.

Produsele naturale din plante medicinale `mbun[t[\escfunc\ia antitoxic[ a ficatului, protejeaz[ celula hepatic[ ;i ajut[la regenerarea celulei hepatice.

Un studiu efectuat de Asocia\ia pen-tru Protec\ia Consumatorilor dinRom]nia trage un semnal de alarm[ asu-pra calit[\ii croissan\ilor pe care ̀ i g[simpe rafturile din magazine. Una din con-cluziile studiilor arat[ c[ aceste produsecon\in la greu glicerin[, celuloz[ ;i arom[de unt ;i din punct de vedere nutri\ional,nu sunt recomandate copiilor. ~ns[ rea-litatea este cu totul alta, astfel de produsesitu]ndu-se printre preferin\ele copiilor,ca o alternativ[ rapid[ pentru "ceva dul-ce". Compozi\ia produsului, respectivingredientele ;i aditivii care se reg[sesc`n croissante ar trebui s[ dea de g]nditcump[r[torului despre c]t de s[n[toas[poate fi p]n[ la urm[ o astfel de alegere.

Rezultatele cercet[rii APC Rom]niaindic[ faptul c[ 92% dintre croissan\iianaliza\i con\in conservan\i, 82% - aro-me sintetice, 77% - acid citric. Totodat[,la 75% dintre produse s-a constatat c[au `n compozi\ie `ntre 5 ;i 10 aditivi ali-mentari, iar 61% au c]te 2 conservan\i!

La numai 31% din cele 61 de sorti-mente analizate se men\ioneaz[ pe eti-chet[ compozi\ia at]t pentru aluat c]t ;ipentru umplutura croissantului. Umplu-tura reprezint[ ̀ ntre 14% ;i 35% din can-titatea total[ a cornului. O alt[ concluziea cercet[rii a fost aceea c[ toate produseleanalizate con\in aditivi alimentari, `ntre3 aditivi ;i 10 aditivi. Per total, ̀ n cele 61de produse s-au identificat 29 de tipuride aditivi.

Din punct de vedere a informa\iilornutri\ionale, valoarea energetic[ a acestorproduse per 100 grame produs variaz[`ntre 307,06 kcal ;i 488 kcal. ~n confor-mitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis deMinisterul S[n[t[\ii, copiilor nu le suntrecomandate produsele cu peste 300 kcalper unitatea de vânzare.

Cantitatea de lipide per 100 grameprodus variaz[ `ntre 12 grame ;i 30 gra-me, iar cantitatea de acizi gra;i satura\iper 100 grame produs variaz[ `ntre 3,4grame ;i 15 grame. 41% din produseleanalizate con\in o cantitate mai mare de

5 grame acizi gra;i satura\i. ~n confor-mitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis deMinisterul S[n[t[\ii, astfel de produsenu sunt recomandate copiilor.

Numeroase studii realizate de insti-tu\ii medicale ;i universit[\i de prestigiuarat[ c[ gr[simile saturate cresc riscul deapari\ie a afec\iunilor cardiovasculareprecum infarctul sau accidentul vascularcerebral ;i sunt un factor de risc pentrucancerele de colon ;i s]n.

Cantitatea de carbohidra\i per 100grame produs variaz[ `ntre 43 grame ;i63 grame, iar cantitatea de zaharuri per100 grame produs variaz[ `ntre 9 grame;i 28 grame. 26% din produsele analizatecon\in o cantitate de zaharuri de peste15 grame per 100 grame produs, adic[`ntre 16 grame zah[r ;i 28 grame zah[rper 100 grame produs.

"Inventat de c[tre austrieci cu maibine de 400 de ani `n urm[, `n timpulasediului Vienei de c[tre otomani, croa-santul a devenit simbolul micului dejunfran\uzesc. Numai c[ acest produs fabri-cat `n sistem industrial nu are nimic `ncomun cu cel tradi\ional realizat `nunit[\ile de alimenta\ie public[ de noto-rietate. Re\eta croissantului tradi\ionalcon\ine f[in[, unt (70% din cantitatea def[in[ folosit[), ap[, lapte (20% din can-titatea de f[ina folosit[), zah[r, drojdie,sare ;i ou[. Din p[cate, croissan\ii co-mercializa\i `n supermarket constituiepache\elul multor copii, dar, pu\inip[rin\i cunosc faptul c[ aceste sortimentede croissan\i au o `nc[rc[tur[ chimic[foarte mare, constituit[ din conservan\i,coloran\i, acidifian\i, emulsifian\i ;i aro-me sintetice. Croissan\ii sunt produse hi-percalorice, cu un con\inut ridicat degr[simi saturate ;i zah[r sub diverse for-me, fapt care nu le recomand[ s[ fac[parte din alimenta\ia copiilor, a femeilor`ns[rcinate ;i a celor care sufer[ de bolicardiovasculare, renale ;i sindrom me-tabolic”, spune conf. univ. dr. Costel Stan-ciu, președinte APC.

Irina M.

Studiu APC< croissan\iplini de glicerin[, celuloz[

;i arom[ de unt

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]nia

Tel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695>Tel comenzi< 0262.263.048

E-mail< [email protected] sau [email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu privire la produsele noastre

;i pentru oferte, v[ rug[m s[ accesa\isite-ul< www.hypericum-plant.ro

Detoxifierea ficatului cu produse naturale Hypericum

Ceai instant Liver Forte, Protector ficat, Ceai hepato-biliar


RE}ETE

Sup[ de fasole cu bulion

S[rm[lu\e cu soia ;i ciuperci

Mod de preparare<

Fasolea curățată și spălată se lasăcâteva ore la înmuiat, în apă ușor căl-duță. Se strecoară și se pune la fiert înapă caldă, foarte puțin sărată. Dacă văplace, se poate adăuga un morcov tăiatrondele, sau o ceapă mărunțită, even-

tual 2-3 foi de dafin. Când boabele suntaproape fierte, din făină și ulei se pre-pară un rântaș slab, foarte puțin prăjit,iar când se ia de pe foc se adaugă boiaua(dulce, iute, după gust). Rântașul seadaugă la supa aflată în clocot, apoi secondimentează. Se adaugă și sucul deroșii și se mai lasă puțin la fiert. Dacăse folosește pastă de roșii, aceasta, în-ainte de a fi pusă în supă se dizolvă cupuțină zeamă fierbinte. Se condimen-tează. Se poate servi cu ardei iute, sauornat cu frunze de pătrunjei.

Ingrediente<

300 g de fasole uscată (dacăse poate, cu boabe mari), 3 lin-guri de făină, 4-5 linguri de ulei,sare, boia de ardei dulce (se poateși un pic de boia iute), delicat (decasă) sau 1-2 linguri de piure dezarzavaturi, 700 ml de bulion sau

4-5 linguri de pastă de roșii.

Mod de preparare<

Granulele de soia se fierb în apă cudelicat circa 15 min. Varza se lasă laînmuiat în apă rece, apoi se aleg frun-zele și se taie cotoarele, ceapa și mor-covul se răzuiesc, iar ciupercile se taiemărunt. Ceapa se călește în ulei, seadaugă morcovul ras și se lasă până cese înmoaie. Se adaugă ciupercile și selasă până ce scade apa pe care o lasă.

Se amestecă cu orezul sp[lat, cu roșiileși cu pasta de ardei, precum și cu soiabine scursă de apă. Se condimenteazăcu sare, piper, mărar și cimbru, seamestecă bine și se umplu sarmalele.Se așează într-un vas de lut, at]t subele, cât și deasupra se pun câteva frunzede varză și mărar, se toarnă bulionul șise mai adaugă apă, cât să acopere binesarmalele. Se acoperă totul cu o farfuriesau cu o folie de aluminiu și se pune lacuptor, la circa 180 grade C, timp de ooră. Sarmalele se servesc calde și se potoferi cu mămăligă.

Ingrediente<

50 g granule de soia, o ceapămare, 250 g ciuperci cărnoase,150 g de orez, un morcov, 2-3 ro-șii tăiate cuburi (sau o lingurămare de pastă de roșii), o ligurăde pastă de ardei, sare, piper, de-licat, 5-6 linguri de ulei, mărar,cimbru uscat, o varză murată,

200 ml bulion.

Lichior de ou[

Mod de preparare<

Într-un bol mai mărișor se ames-tecă cele 6 gălbenușuri cu 5-6 linguride zahăr pudră și se dă cu mixerul pânădevine ca o spumă albicioasă. Într-unalt vas se amestecă frișca cu restul dezahăr pudră și se pune la fiert, până dăîntr-un clocot. Se ia vasul de pe foc, lă-săm puțin să se răcească, dar nu mult,

apoi se adaugă treptat la gălbenușurilefrecate spumă, puțin câte puțin, ames-tecând în continuu, întocmai ca la lap-tele de pasăre. Adăugăm și esențele devanilie, sau se pot folosi și batoane devanilie. Mai lăsăm puțin compoziția săse răcească, apoi se adaugă și vodcasau alcoolul rafinat, tot așa, amestecândîn continuu. Lichiorul astfel obținut setoarnă în sticle și se închide cu dop. Sevor obține circa 1,5 litri de lichior, carese păstrează în loc răcoros, circa o săp-tămână, ca gusturile să se îmbine câtmai perfect.

Ingrediente<

6 gălbenușuri de ouă, 500 gzahăr pudră cu aromă de vanilie,2 sticluțe de esență de vanilie,500 ml vodka (40%) sau dacă do-riți să iasă mai tare se va folosialcool rafinat mai concentrat,500 ml frișcă lichidă, cât maiproaspătă, sau dacă luați de lamagazin, să fie cu termen lung

de valabilitate.

Chec cu nuci, f[r[ lapte ;i ouă

Mod de preparare<

Se amestecă făina, zahărul, zahărulvanilat, cacaoa și praful de copt. Laacest amestec se mai adaugă oțetul, ule-iul și apa, în ordinea enumerată, ames-tecând în continuu, până când se ob-ține un aluat de o consistență păstoasă,

asemenea aluatului de pișcot. Compo-ziția, dacă doriți, se poate îmbogăți șicu câteva boabe de stafide. Se toarnăîntr-o tavă căptușită cu hârtie de copt,sau unsă cu margarină și presărată cufăină și se pune în cuptorul preîncălzit.La o temperatură medie, spre mare secoace timp de 30-35 de minute, verifi-când cu scobitoarea. După ce se răceștese poate orna cu zahăr pudră, sau cuglazură de cacao, însă, dacă doriți săpreparați desert de post nu înveliți pră-jitura cu ciocolată, sau cu glazură pre-parată cu lapte sau unt.

Ingrediente<

2 căni de făină, 1/2 cană dezahăr, un plic de zahăr vanilat,1/2 cană de ulei, 1-2 căni de apărece, o cană de nuci mărunțite(nu tocate), o linguriță de oțet, 3linguri de cacao, un plic de prafde copt. Deasupra se poate punezahăr praf, sau glazură de cacao,

dar nu în mod obligatoriu.

Leurda se numără printre plan-tele timpurii de primăvară consu-mate de numeroase persoane. Po-trivit unor tradiţii, apariţia frunze-lor de leurdă este și semnul că în cu-rând animalele sălbatice vor ieși dinbârloguri pentru a se bucura de ra-zele soarelui de primăvară. Consu-mul de leurdă previne accidentulvascular cerebral și oprește îmbătrâ-nirea.

Este o plantă de talie medie-mică, cufrunze cărnoase, de un verde puternic, ca-re face niște flori mici și albe. Nu poate ficultivată, fiind o specie eminamente săl-batică, prezentă în pădurile de stejar, frasinsau fag. Potrivit unor cercetători din Ger-mania, leurda a fost declarată "Planta mi-leniului trei", efectele sale asupra inimii șia vaselor de sânge, asupra digestiei, asuprasistemului imunitar și a celui endocrin ui-mind pur și simplu oamenii de știinţă. Înprezent, leurda este considerată mai pu-ternică din punct de vedere terapeutic de-cât usturoiul, care la rândul său este unuldintre cele mai folosite și apreciate medi-camente naturale din lume. Cum este po-sibil acest lucru? Ei bine, în comparaţiecu celebrul ei văr, leurda a crescut liberă,neinfluenţată de mâna omului, păstrân-du-și neatinse însușirile cu care a fost în-zestrată.

Pentru alimentație și preparare în stareproaspătă, se recoltează frunzele fragede,tinere, în lunile martie-aprilie. Se taie cuun cuţit, pentru a nu scoate afară plantacu tot cu rădăcină. După recoltare, frun-zele de leurdă se păstrează în frigider, la2-4 grade Celsius. (Uscarea frunzelor deleurdă se face foarte greu, deoarece conţinfoarte multă apă și fermentează imediatce au fost lăsate mai multe zile să stea latemperatura camerei.)

Această plantă mai puţin cunoscutăde numeroase persoane are efecte beneficeasupra unor afecţiuni precum< Trombo-flebita, trombozele în general, Sechele du-pa accidentul vascular, prevenirea acci-dentului vascular, Ateroscleroza, bolilecardiace asociate unor valori ridicate alecolesterolului, Hipertensiunea arterială,Reumatismul, reumatismul degenerativ,Oprirea procesului de îmbătrânire, Înlă-turarea efectelor nocive ale nicotinei și alefumatului, Prevenirea și tratarea gutura-iului, gripei și a infecţiilor respiratorii îngeneral.

Salată de leurdă

Porţia pentru o persoană se preparădintr-o mână de frunze proaspete, care sespală bine cu apă călduţă, se taie măruntși se pun într-un castron. Se amestecă cuo linguriţă de oţet de mere, un vârf decuţit de sare și o jumătate de linguriţă deulei, după care se consumă la maximum30 de minute de la preparare. Într-o curăcu leurdă, se consumă o asemenea salatăpe zi, dimineaţa, la prima masă, înaintede a începe să consumăm alte alimente.O cură durează minimum 10 zile.

Suc de leurdă

Se poate prepara prin două modalităţi,în funcţie de mijloacele pe care le avem laîndemână. Metoda I< Într-un mixer elec-tric se pune o mână de frunze de leurdă,după care se adaugă trei sferturi de paharde apă. Se mixează vreme de 2-3 minute,apoi se lasă să mai stea vreme de un sfertde oră, după care se filtrează prinstrecur[toarea pentru ceai sau prin tifon.Pentru curele mai puternice de curăţare asângelui se beau 2 pahare de suc de leurdăpe zi< dimineaţa și seara. Metoda II< Omână de frunze de leurdă se pun într-unvas de sticlă sau ceramică și se toarnă unpahar de apă călduţă. Se lasă la macerat latemperatura camerei vreme de patru ore,după care se filtrează prin tifon.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Consumul de leurd[previne accidentul

vascular cerebral ;iopre;te îmb[trânirea

Potrivit unor cercetători din Germania, leurda a fost declarată "Planta mileniului trei", efectelesale asupra inimii și a vaselor de sânge, asupra digestiei, asupra sistemului imunitar și a celui en-docrin uimind pur și simplu oamenii de știinţă. În prezent, leurda este considerată mai puternicădin punct de vedere terapeutic decât usturoiul.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Porţi doar rochii şi fuste? Pan-talonii la modă în sezonul primă-vară-var[ 2017 deschid noi ori-zonturi, nici nu ţi-ai imaginat căpurtând pantaloni poţi arăta atâtde feminin şi sexy.

Moda a încetat să fie conservativă.Idei tot mai noi îşi fac apariţia pe podiu-murile fashion. Însă designerii nu re-nunţă nici la munca făcută anterior, dă-ruind o nouă viaţă hainelor retro. Pan-talonii la modă în noul sezon ne uimescprin multitudinea de modele. Nu-ţi fiefrică să porţi haine ce nu te caracterizea-ză, vara este creată pentru a te schimbaîn totalitate.

Pantalonii clasici

În ciuda diversităţii de modele defuste office, pantalonii clasici rămân a fila baza garderobei unei business woman.Şi pentru ca clasicul să nu arate plictisitor,Emporio Armani, Ermanno Scervino,Hermes, Lanvin, Michael au prezentatmodele moderne de pantaloni pentruoficiu, care corespund în totalitate ten-dinţelor sezonului primăvară-vara 2017. Deşi în modă revin siluetele feminine,pantalonii clasici au fost în general pre-zentaţi atât în modele cu croiala clasică,precum şi pantaloni largi în stil masculin,atât la dungă, cât şi fără. Unicul lucru cele caracterizează sunt croiala femininăpe care o au. Lungimea poate fi absolutdiferită< standard până la gleznă sau unpic mai jos, scurtaţi sau foarte lungi, ceacoperă tocul în totalitate.

Cât despre talie, designerii au permisexistenţa atât a taliei foarte înalte, cât şia opţiunilor cu talia mai joasă. Importanteste ca croiala pantalonilor să fie în stiloffice sobru. Gama de culori este unacaldă< dominante sunt culorile negru,gri, alb şi bej.

Pantaloni oversize

Croiala liberă oversize, adică panta-lonii palazzo, culottes, modelele tip pi-jama sunt cele mai actuale modele depantaloni în sezonul primăvară-var[2017. Se pare că modelele obişnuite li separ designerilor din ce în ce mai neinte-resante.

Uitându-ne la unele modele ne vinegreu să spunem dacă acestea poartă ofustă sau nişte pantaloni. Astfel de fus-te-pantalon au fost prezentate de case re-numite de modă precum Chloé, Delpo-zo, Carolina Herrera.

Croiala largă, caracteristică pijama-lelor este de această dată executată nudin mătase şi bumbac moale, ci din stofedense, care îşi menţin mai bine forma şiarată un pic mai brutal. Astfel de panta-loni pot fi purtaţi cu pulovere, malete,helănci strânse pe corp şi încălţămintecu toc.

Pantalonii evazaţi

Pantalonii evazaţi, care au reapărutpe podiumurile fashion câţiva ani în ur-mă, de această dată au fost prezentaţidoar în câteva colecţii< Elie Saab, Giamba,Roberto Cavali, Vivienne Tam. Brandu-rile au refuzat cloşul optând pentru „jo-cul” cu croiala, textura şi culoarea. Astfel,în sezonul primăvară-vara 2017 la modăsunt pantalonii evazaţi cu diverse impri-meuri şi uzoare< de la buline şi dungi,până la imprimeuri de mobilier şi carou-rile Vichy. Însă şi aici există câteva reguli<cloşul trebuie să pornească de la ge-nunchi, şi nu de la coapse. La modă sunt

în special pantalonii clopot, care staustrâns pe coapse şi extrem de largi de lagenunchi în jos.

Pantalonii scurtaţi

Dacă e să vorbim despre lungime,atunci la modă sunt pantalonii cu lungi-me medie puţin mai sus sau mai jos deglezna, sau pantalonii foarte lungi, careatârnă pe podea. În sezonul primăvară-vară, vom vedea foarte multe modele depantaloni culottes largi şi fuste-pantalon.

Pantalonii cu talia înaltă

Sezonul primăvară-vara 2017 pro-mite a fi unul foarte practic< majoritateatendinţelor din capitalele de modă pot fiadoptate şi în viaţa de zi cu zi. De exem-plu, talia înalt[ alungeşte vizual picioa-rele, ascunde burtica şi arată foarte se-ducător.

Pantalonii cu talia înalt[ sunt în ge-neral prezentate de modele cu croialaclasică. Alberta Ferretti, AlexanderWang, Hermès, Isabel sunt doar câteva

branduri care au inclus în colecţiile salepantaloni cu talia înaltă.

Pentru a conferi pantalonilor maimult dinamism, designerii au decis să„înmoaie” liniile stricte cu elemente mi-nime de decor în formă de detalii meta-lice, volănaşe şi buzunare aplicate.

Efectul de stratificare

Cred că deja ştii că în sezonul pri-măvară-vara 2017 la modă vor fi fustelestratificate din stofe uşoare. Această ten-

dinţă a atins şi moda pantalonilor< mo-dele uşoare cu exces de stofă, vor fi megapopulari.

Unii designeri au decis să experimen-teze cu croiala, completând silueta cucroiala parte peste parte, atât de renumităla crearea fustelor.

Alberta Ferrretti, Rochas, Daks audecis să combine într-o ţinută mai multearticole. Aceştia propun să purtăm rochiapeste pantaloni. Astfel de set este ales fieîn aceeaşi nuanţă şi textur[, fie absolutdiferit după stil şi material.

Sezonul primăvară-var[ 2017 promite a fi unul foarte practic< majoritatea tendinţelor dincapitalele de modă pot fi adoptate şi în viaţa de zi cu zi. De exemplu, talia înalt[ alungeştevizual picioarele, ascunde burtica şi arată foarte seducător.

Pantalonii clasici r[mân la bazagarderobei unei business woman


DIET~

Sparanghelul este o legum[ cugust fantastic ;i efecte ne-maipomenite asupra s[n[t[\ii.Este mai pu\in consumat la noi,dar este adorat de alte civiliza\ii,pe bun[ dreptate.

~n Elve\ia, nimeni nu pleac[ de la su-permarket f[r[ o leg[tur[ de sparanghelalb. Poate ;i pentru c[ e ideal `n curelede sl[bire. Dar, `nainte de a-i prezen\apropriet[\ile benefice, m[ voi referi laprecizia ̀ n func\ionare a rinichilor, ace;tiadev[ra\i purificatori ai corpului.

Structura ;i func\iile aparatului urinar

Al[turi de ficat, rinichii au abilitateade a elimina produsele reziduale ;i a neu-traliza toxinele. Rinichii pot eliminaotr[vuri poten\ial mortale, cum ar fi ure-ea. C]nd ei nu func\ioneaz[, acumulareade uree `n s]nge poate provoca moarteadup[ numai c]teva zile. Rinichii lucreaz[zi ;i noapte pentru a men\ine un raportconstant de ap[ `n corp ;i a evita acu-mularea de lichid sau deshidratarea.

~n principiu, putem ̀ n\elege boala cape un dezechilibru dintr-un rezervor deap[, `n care o cantitate de lichid intr[ ;ialta iese. Dac[ intr[ o cantitate mai maredec]t cea care iese, rezervorul se revars[,`n timp ce dac[ se `nt]mpl[ invers, re-ducem capacitatea de `nmagazinare aapei, provoc]nd usc[ciune.

Rinichii ̀ ndeplinesc trei func\ii prin-cipale< func\ia excretoare, func\iareglatoare ;i func\ia hormonal[.

Func\ia excretoare const[ ̀ n filtrareas]ngelui pentru a elimina prin urin[de;eurile metabolice toxice solubile `nap[.

Prin fiecare rinichi ̀ n greutate de 142de grame trece ̀ n 24 de ore un volum des]nge de 950 de litri. Urina este produsulfiltr[rii renale, filtrare care `ncepe `nstructurile celulare de baz[ ale rinichiu-lui, glomerulii renali.

A doua func\ie a rinichilor estefunc\ia reglatoare, prin care se con-troleaz[ nivelul de potasiu, sodiu ;i alteminerale din s]nge. Aceast[ reglarechimic[ trebuie s[ fie extrem de precis[,deoarece o varia\ie foarte mic[ a con-centra\iei anumitor minerale este incom-patibil[ cu via\a. De exemplu, o cre;terea nivelului de potasiu provoac[ o sl[bi-ciune muscular[ ;i chiar paralizie. Iar osc[dere, duce la stop cardiac.

Rinichii ̀ ;i ̀ ndeplinesc a treia func\ieproduc]nd o serie de hormoni foarte im-portan\i pentru echilibrul din corp,printre care renin[(care regleaz[ echili-brul lichidelor din corp ;i al tensiunii ar-teriale) ;i eritropoetin[(care stimuleaz[produc\ia de celule ro;ii `n m[duvaosoas[).

Rinichii au nevoie de ap[ pentru aelimina produ;ii reziduali. Cu c]t estemai pu\in[ ap[ `n organism, cu at]t tre-buie s[ fac[ mai mult[ munc[ chimic[pentru a concentra toate toxinele ;i a leelimina.

Toate fructele ;i legumele suculenteajut[ rinichii s[ elimine ap[ ;i substan\elereziduale, `n special acidul uric ;i ureea.

O cur[ de fructe de 1-3 zile ofer[ opauz[ rinichilor supra`nc[rca\i cu sare;i proteine animale. Cele mai recoman-date fructe pentru rinichi datorit[ efec-tului diuretic(cresc volumul de urin[) ;idepurativ(favorizeaz[ eliminarea rezidu-urilor) sunt< pepenii galbeni ;i ro;ii,perele, strugurii ;i cire;ele. Sup[ depu-rativ[ se face din legume bogate `n min-erale, cum ar fi ceap[ ;i \elin[. Se folosescde obicei patru cepe ;i un lujer de \elin[la 1 litru de ap[ ;i se fierb 10-15 minute.

Se poate adauga spanac sau urzic[.Efectele sunt< eliminarea reziduurilor, fa-vorizeaz[ produc\ia de urin[ ;ifurnizeaz[ minerale valoroase.

Indica\iile sparanghelului

Sparanghelul verde con\ine maimult[ clorofil[ dec]t rudele sale, ceapa;i usturoiul. Exist[ 200 de variet[\i deSparanghel, care difer[ ̀ n func\ie de gust;i aspect. Printre cele mai cunoscutesoiuri care se disting prin culoareav]rfurilor lor sunt< sparanghelul alb, ac[rui culoare se datoreaz[ cre;terii ̀ n ab-sen\a luminii, ceea ce `i ofer[ un gustdelicat ;i fin, cel violet cu gustul sau u;oram[rui ;i sparanghelul verde, cu gustdulce. Exist[ ;i variet[\i spontane,sparanghelul de c]mp ;i de p[dure. Pro-priet[\ile diuretice sunt datorate aportu-lui de minerale ;i asparaginei, unaminoacid care cur[\[ ̀ n acela;i timp in-testinele, ficatul, rinichii, pl[m]nii ;ipielea. Cine a m]ncat o cantitate c]t demic[ de Sparanghel a observat c[, dup[c]teva minute, urina are un miros spe-cific. Aceasta se datoreaz[ asparaginei,substan\[ activ[ din Sparanghel, care faceparte din uleiul s[u esen\ial volatil. Seelimin[ prin urin[, determin]ndcre;terea volumului acesteia. De aseme-nea, ajut[ la eliminarea fluidelor din \es-uturi. Persoanele care sufer[ de nefrit[(inflamarea rinichilor) ar trebui s[ con-sume Sparanghel cu modera\ie, dincauza efectului s[u semnificativ de stim-ulare a rinichilor.

Fiind un aliment alcalin, p[streaz[echilibrul acido-bazic al s]ngelui ;i allimfei, de multe ori alterat de oalimenta\ie nes[n[toas[.

Vitaminele din grupul B pe care lecon\ine Sparanghelul ajut[ `mpotrivaoboselii, iar acidul folic (vitamina B9)reduce considerabil ;ansele ca f[tul s[aib[ malforma\ii congenitale, cum ar fispina bifid[. Manganul ;i vitamina A au

efect benefic asupra ligamentelor,rinichilor ;i pielii, iar vitamina K are pro-priet[\i anticoagulante ;i `nt[re;te oase-le.

Sparanghelul con\ine ;i Rutin (vita-mina P) care prin legarea de fier previneformarea de radicali liberi, limiteaz[ pro-cesul de ̀ mb[tr]nire a celulelor organis-mului, `nt[re;te pere\ii vaselor de s]nge;i previne hemoragiile.

Este numit "m[tur[ vegetal["a in-testinului, datorit[ con\inutului bogat ̀ nfibre, care sunt eficiente `n stimulareatranzitului.

Pe l]ng[ fibre, Sparanghelul ofer[pu\ine calorii ;i produce o senza\ie desa\ietate `n stomac. Asezonat cu c]tevapic[turi de zeam[ de l[m]ie, este ideal`n dietele de sl[bire.

~n medicina naturist[, Sparangheluleste utilizat pentru a spori eliminarea deuree, cloruri ;i fosfa\i. Acest lucru poatefi util `n prevenirea gutei ;i a calculilorrenali. Aceast[ legum[ mai are ;i efecteantidepresive ;i hipoglicemiante.

Pentru colici intestinale ;i meteorismabdominal, se poate folosi sub form[ detinctur[, preparat[ dintr-o parte plant[;i dou[ p[r\i alcool de 70 de grade, prinmacerare 10-15 zile. Se iau 5-10 pic[turide trei ori pe zi, dup[ mesele principale.

Atunci c]nd se cump[r[,Sparanghelul trebuie s[ aib[ un mirospl[cut de spic de gr]u copt. Dac[v]rfurile sunt pe deplin ̀ nchise ;i ferme,legumele sunt proaspete. Se poate p[stra`n frigider 4 zile `n raul legumelor.

Este u;or de digerat, se consum[ c[atare, proasp[t (a;a f[ceau ;i rom]nii),sub form[ de salate, suc, decoct sau di-verse preparate culinare, supe, g[tit lagr[tar, fiert, copt sau pr[jit, av]nd oarom[ delicat[. Poate fi conservat princongelare, caz `n care pierde o parte dinvitamine ;i fibre, dar `;i p[streaz[ min-eralele ;i substan\ele diuretice.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Sparanghelul stimuleaz[ func\ionarea rinichilor

Sparanghelul verde con\ine mai mult[ clorofil[ dec]t rudele sale, ceapa ;i usturoiul. Exist[ 200de variet[\i de Sparanghel, care difer[ `n func\ie de gust ;i aspect.

Fiind un aliment alcalin, p[streaz[ echilibrul acido-bazic al s]ngelui ;i al limfei, de multe orialterat de o alimenta\ie nes[n[toas[.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Cofeina nu numai că îmbună-tăţește nivelul de energie și sporeșteconcentrarea, îmbunătăţește, de ase-menea, performanţa. Consumul decofeină în timpul exerciţiilor fizicecauzează mai puţină dependenţă desursa primară de glicogen (sursă pri-mară de energie a musculaturii) șicrește mobilizarea acizilor grași li-beri pentru a fi utilizaţi drept com-bustibil.

Cercetările au arătat că, după ingestiade cofeină de către sportivi de ciclism, pro-cesul glicogenolizei, sau descompunereaglicogenului, a scăzut în timp ce oxidareagrăsimilor a crescut.

Studiile au demonstrat, de asemenea,că cofeina poate duce la modificări alefuncţiei neuromusculare și / sau a con-tracţiei musculare scheletică. A fost de ase-menea demonstrat că, cofeina ajută lacreșterea capacităţii de muncă, permiţândsportivilor antrenaţi să alerge de 2 până la3 km mai mult. Cercetări suplimentare cuprivire la efectele cofeinei în sport sau ac-tivităţi sugerează că suplimentarea poateajuta sportivi precum hocheiști sau fot-baliști să aibă o mai bună rezistenţă și pu-tere la antrenamentele și meciurile de in-tensitate mare cu durata prelungită.

Unul dintre beneficiile cofeinei estecapacitatea să de a trece rapid bariera he-matoencefalic[ și stimularea sistemuluinervos central rapid. Asta înseamnă că,dacă aveţi nevoie de un pick-up rapid, fieei pentru sala de sport sau pentru a treceprin intermediul acalmiei de după-amiază,cofeina poate începe să lucreze în termende 15 până la 30 de minute de la consumși în decurs de 1 or[ după ingestie. Maimult, cafeina dispare din corp după 3 pânăla 6 ore, ceea ce înseamnă că va poate oferiore de energie în plus!

Consumul de cofeină poate promovaun răspuns termogenic semnificativ. Defapt, un studiu a arătat că, consumul decofeină, la o doză de 100 mg a condus laun efect termogenic semnificativ în ciudafaptului că subiecţii au avut un aport decafeină obișnuită de 100-200 mg pe zi.Creșterea consumului de energie după in-gestia de cofeină nu a revenit la valoarea

iniţială la 3 ore post-consum. Cofeina are,de asemenea, un efect de sinergie atuncicând sunt combinate cu alte suplimentede ardere a grăsimilor, cum ar fi ceaiul ver-de sau sinefrina. Cofeina blochează o en-zim[ cheie implicată în degradarea nora-drenalină-un hormon de ardere a grăsimii,care devine stimulat de ceaiul verde și si-nefrin[. Acţiunea cofeinei permite nive-lurilor de noradrenalină să rămână ridicatepentru perioade mai lungi.

Deși cofeina are numeroase beneficii,prea mult nu este niciodată bun! O dozăde cofeină de până la 400 mg pe zi sauaproximativ 4 cești de cafea este conside-rată sigură pentru adulţii sănătoși. Dozelede cafeină mai mare de 400 mg pe zi poateduce la insomnie, nervozitate, iritabilitate,tulburări gastrice, creșterea frecvenţei car-diace și tremur muscular.

Trebuie întreruptă din când în când

Din moment ce un individ poate de-veni tolerant și insensibil la efectele cofei-nei, dacă o consumă zilnic, duce inclusivla o reducere a răspunsului adrenalină șireceptorii adrenergici, care sunt implicaţiîn arderea de grăsime, suprimarea pofteide mâncare și concentrare, cafeina ar tre-bui să fie întreruptă din consum din cândîn când. Dacă sunteţi un utilizator frecventde cofeină sub formă de cafea, ceai verde,pastile, sau băuturi energizante, renunţaţila consumarea lor timp de 1 săptămânapentru a ajută la resetarea receptorilor.

Cofeina îmbun[t[\e;te performan\a în antrenament

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947


Radu Ulmeanu s-a n[scut laUlmeni, ̀ n jude\ul Maramure;, la25 ianuarie 1946. A publicat vo-lumele de proz[< “Patinoar”, des-pre care spune c[ este o selecţieoperată de redactorul de carte Flo-rin Mugur din poeziile scrise întreanii 1964-1978, Editura CarteaRomânească, 1979> “Un domeniual meu”, volum care este o nouăselecţie din aceiaşi ani, plus anii1979-1980, ap[rut la Editura Car-tea Românească, 1982> “Astrelenegre” (ar fi trebuit să fie “Unel-tele Apocalipsei” – titlu refuzat decenzură), ap[rut la Editura Alba-tros, 1983> “Sintagmele nopţii”,Editura Eminescu, 1987> “Sonetedin Nord” (ar fi trebuit să fie “101sonete”), Editura Eminescu, 1990>“Ce mai e nou cu Apocalipsa”, Edi-tura Helicon, 1997> „Climatul ful-gerului”, Editura Dacia, 2001>“Laptele negru”, antologie de poe-zii, în selecţie proprie, EdituraBrumar, 1908> “Prăpastia nume-lui”, Editura Brumar, 2009> “Os-peţele iubirii”, antologie de poezii,în selecţie proprie, Editura TipoMoldova, 2013> “Ceea ce suntem”,Editura Pleiade, 2016.

A publicat romanul "Chermeza si-nuciga;ilor", `n dou[ edi\ii. primulap[rut ̀ n 2009 la Editura Brumar, iar aldoilea `n 2016, la Editura Grinta.

A mai scris volumul de poezii inti-tulat “Zero extaz” predat la Editura Da-cia din Cluj, care, după ce obţinuse dejaîn 1971 Bunul de Tipar din partea cen-zurii, a fost oprit de la tipărire la întoar-cerea lui Ceauşescu din vizita în Chinaşi Coreea de Nord, în urma căreia s-auintrodus noile idei inspirate de regimu-rile dictatoriale din aceste ţări comu-niste.

~n prezent lucreaz[ la romanele "Be-nedict" ;i "Siberii" ;i spune c[ autorulpreferat este marele Mihai Eminescu.~ntrebat care este perioada ;i locul unde;i-ar fi dorit s[ se nasc[ ;i s[ tr[iasc[,scriitorul originar din Maramure; ar[spuns c[ nu ;i-a pus problema. Deaceea, tindem s[ credem c[ este dintreacei rom]ni care `;i apreciaz[ nespus\ara natal[, precum ;i locurile ̀ n care s-a n[scut ;i a ales s[ tr[iasc[, `n pofidafaptului c[ limba sa preferat[ este fran-ceza.

Dup[ cum ne-a m[rturisit `n inter-viul care urmeaz[, a început ca discipolal lui Eminescu, Coşbuc şi Bacovia, înultimii ani de liceu. După aceea, Blagaşi Ion Barbu şi abia mai târziu Argheziau fost farurile sale călăuzitoare, întrepoeţii români.

- Care este diferența dintre prieteniidin copilărie și prietenii literari?

- Prietenii sunt prieteni, din copilă-rie sau nu, literari sau neliterari, nu amfăcut niciodată diferenţa. Marele meuprieten, întâmplător literar, a fost Ghe-orghe Pituţ, cu care am fost coleg de fa-cultate, nu şi de an, el fiind cu 6 ani maiîn vârstă ca mine, înscris la Filologiadin Cluj cu un an mai devreme. Dată fi-ind diferenţa de vârstă, s-a purtat cu mi-ne ca un frate mai mare, fiind mult timp,cu toate că s-a stabilit la Bucureşti, în-drumătorul şi oarecum ocrotitorul meu.

- Ce rol joacă femeile (sau femeia)

în viața unui scriitor? Dar a dumnea-voastră?

- Într-un sonet scris în 1987 şi de-dicat femeii în general, spuneam< “Den-ai fi tu, oceanele de artă/ ce-nvăluieplaneta ar seca,/ ne-ar copleşi pe veci olume moartă”. Femeia a fost nu numaiinspiratorul artiştilor, ci şi aceea care afăcut să se nască în ei nevoia de a creaşi, de multe ori, le-a oferit condiţiile ne-cesare pentru a-şi putea înfăptui opera.Femeia este însăşi viaţa, nu numai aartiştilor, ci a tuturor celor care se bu-cură de ea.

- Există diferențe între literaturanațională și literatura scriitorilor ar-deleni? Există un specific local foartepregnant în opera dv?

- A fost o vreme în care a fost vizibilăaceastă diferenţiere, până nu demult,începând cu vechii cronicari şi până laLiviu Rebreanu şi Lucian Blaga, dar dis-părând aproape cu totul în ultimul timp,cel puţin la nivelul expresiei. La vremeadebutului meu editorial, în plin comu-nism, era chiar obligatorie o fixare ascriitorului în locurile lui de baştină,precum o gâză în insectar. Tocmai deaceea am avut de la bun început o reacţiede respingere faţă de acest aşa-zis spe-cific local căutat cu lumânarea de editorişi de mulţi critici literari care cântau înstruna orientării impuse de regim.

- Care sunt scriitorii care v-au in-fluențat cel mai mult?

- Am început ca discipol al lui Emi-nescu, Coşbuc şi Bacovia, în ultimii anide liceu. După aceea, Blaga şi Ion Barbuşi abia mai târziu Arghezi au fost farurilemele călăuzitoare, între poeţii români.Străini< Baudelaire, Poe, Rimbaud, Ese-nin şi, cel mai important pentru mine,Rilke.

- Care ar fi fost destinul dv. literardacă Transilvania rămânea în Impe-riul Austro-Ungar?

- Într-un astfel de caz, aşa cum mergşi acum lucrurile în statul vecin, ele-mentul românesc s-ar fi estompat trep-tat până la dispariţia totală. Dar eu num-aş mai fi născut pe aceste meleaguri,părinţii mei fiind obligaţi, pentru a su-pravieţui, ca mulţi alţi români, să se re-fugieze din teritoriul cedat prin cunos-cutul diktat din 1940, în România, tatălmeu primind ordin de încorporare înlagărele “de muncă” pe frontul din Ră-sărit, în anul 1943.

- Care a fost perioada cea mai glo-rioasă a literaturii române?

- A fost, pe de o parte, perioada cla-sicilor< Eminescu, Slavici, Caragiale şiCreangă. Dar şi cea interbelică, în careau strălucit marii noştri poeţi de atunci,pe care i-am pomenit deja mai sus, şiromancierii, în special Liviu Rebreanu.

- Și în comunism s-a făcut artă șiliteratură?

- Comunismul nu a adus nimic bunîn literatură, sugrumând din faşă ade-vărata creaţie. Scriitorii care au apăruts-au format cu toţii în contradicţie cudogmele comuniste. Labiş a plătit cuviaţa nerespectarea lor, în 1956, cândabia împlinise 21 de ani. Nichita Stă-nescu a venit într-un climat de liberali-zare, început în primăvara anului 1964,care nu a mai putut fi sufocat mai târziu,în ciuda insistenţelor lui Ceauşescu,acesta dorind ca literatura să îi elogiezepe activiştii comunişti în postură de feţifrumoşi iar poeţii să cânte “realizărili”grandioase ale epocii sale, care erau, defapt, un rahat absolut.

- Cum se scria în comunism, cumse scrie în democrație? Descrieți ase-mănările și deosebirile fundamentale.

- Problema nu este cum se scria încomunism, căci scriitorii adevăraţi scriutotdeauna la fel, ci cum şi ce se publica.Cenzura a funcţionat tot timpul cu oanume ferocitate, iar după 1971, redac-

torii de la edituri şi reviste erau primiicenzori ai scriitorilor, riscându-şifuncţiile dacă publicau ce nu era voie,potrivit dogmelor.

- Simțiți că sunteți cetățean al UE?Există un patriotism de tip UE?

- Desigur, libertatea de circulaţieprin toate ţările UE nu este de dispreţuit.Dar cam atât. La referendumul pentrudemiterea lui Băsescu, în 2012, cândPonta, prim-ministru pe atunci, s-a în-tors umilit cu cele 11 măsuri pe care eraobligat să le pună în practică şi care audus la reînscăunarea personajului încauză, s-a văzut care era statutul nostruadevărat. Se văzuse deja mai dinainte,chiar de la înscrierea în cursa de inte-grare, când a trebuit să acceptăm niştecondiţii nefaste pentru economia ţării.Pe atunci nu ştiam încă nimic despretoate astea şi eram teribil de mândri şifericiţi. Vorba de patriotism UE mi separe de tot râsul.

- Cum vă influențează scrisul faptulcă trăiți într-un spațiu multicultural?

- Doamne fereşte să trăiesc într-un“spaţiu multicultural”. Asta îmi amin-teşte de climatul din Franţa şi Germania,unde numărul uriaş al imigranţilorameninţă însăşi fiinţa naţională a po-poarelor gazdă. Toate astea sunt niştelegende penibile şi nocive.

- Ați putea scrie dacă ați fi închisîntr-un penitenciar din România?

- Mari scriitori români au trăit şi auscris în plin regim carceral, în perioadacomunistă. Nu l-am gustat pe pieleamea, dar dacă aceştia au putut să scrie,sau să creeze în minte şi să păstreze totulîn memorie în condiţiile de exterminarede atunci, bănuiesc că răspunsul nu poa-te fi decât DA. Acum, pentru că “se bu-cură” de acest regim carceral, ce pare oglumă, atâţia şi atâţia politicieni, cu toţiiîmbogăţiţi prin fapte de corupţie, nu devitejie, se face tapaj şi se insistă pe

condiţiile respective. Nu sunt bune, darguvernanţii n-au decât să le îmbună-tăţească şi, în primul rând, să se abţinăde a continua furtişagurile cu care ne-au obişnuit, indiferent de apartenenţapolitică, pentru a nu îngroşa şi mai multrândurile locatarilor.

- Ați mai scrie dacă ați fi multimi-lionar?

- Ce banc bun! Daţi-mi milioanele,şi vă voi răspunde după o vreme!...

- Ca scriitor, vă puteți considera un“nemuritor”. Numele dvs va dăinui, înistoria literaturii, a culturii, cel puținîn orașul în care ați trăit, în vreme cenumele celor care nu creează sunt dateuitării după ce le dispare familia. Caindivid, sunteți, totuși, muritor. Vă te-meți de moarte? Cum tratați “moar-tea”, în creația dvs?

- Parafrazând o celebră zicere a luiMarin Sorescu, aş zice s-o luăm maiuşor cu nemurirea pe scări! Desigur,majoritatea scriitorilor aspiră la nemu-rire, dar puţini reuşesc. Căci “multe florisunt, dar puţine/ rod în lume au să poar-te”, şi chiar aşa, până la nemurire e calelungă. Există glorii de o clipă şi gloriipentru eternitate. Unde ne situăm fie-care e greu de ştiut şi rămâne în grija al-tora, peste generaţii şi generaţii, să o sta-bilească.

Într-adevăr, marea problemă a totce trăieşte este faptul că urmează sămoară. În mod paradoxal, în cazul meu,pe măsură ce anii trăiţi se înmulţesc şi,deci, se apropie inexorabil punctul ter-minus, creşte seninătatea cu care privescacest parcurs. Seninătate care nu arecum să nu transpară şi în creaţia mea.Cel mai recent volum al meu de poezii(„Ceea ce suntem”, Pleiade, 2016) e omărturie în această privinţă. Cei ce do-resc pot afla de acolo cel mai adecvatrăspuns, în ce mă priveşte.

- Și după ce răspundeți la aceastăîntrebare o să vă rugăm să răspundeți,în compensație, și la una mai ușoară<ce rol joacă sexul în literatură în gene-ral, și în viața scriitorului care suntețidvs., în particular? Este “sexul” o sursăde inspirație? Cel puțin în literatura ti-nerilor “sexul” pare să fi luat locul “mu-zei”.

- Sexul, fiind legat foarte strâns deviaţă şi moarte, căci tocmai datorită luise asigură perpetuarea celei dintâi, prinurmaşi, nu are cum să lipsească dincreaţia artistică şi, mai ales, din litera-tură. Cu siguranţă că nu este o invenţiea tinerilor de astăzi, doar că înainte senumea dragoste, eros etc. şi se purtaacoperit cu voaluri când mai groase,când mai subţiri. Excesul care se prac-tică astăzi, şi nu numai de către tineri –citiţi poezia Norei Iuga sau a lui EmilBrumaru dacă vreţi o dovadă - ca oriceexces, nu aduce mari servicii literaturii.Totul depinde de cum se poartă de cătrefiecare şi l-aş putea compara cu o cravatăla gât pentru bărbaţi şi cu o poşetă laşoldul unei femei. Pot, ambele, să fiefrumoase, elegante, asortate cu celelaltecomponente vestimentare, sau dimpo-trivă, stridente, dizgraţioase. Personalnu sunt un pudibond şi actul sexual pro-priu-zis apare destul de explicit, deexemplu, în romanul meu. “Chermezasinucigaşilor”, dar ceva mai discret înpoeziile pe care le-am scris. Din nou,nu pot decât să recomand celor intere-saţi paginile de carte.

Ioan Baias (primul din st]nga), Radu Ulmeanu (al treilea din st]nga), Gheorghe Pitu\, Ion Bledea ;i Dorin S[l[jan< Poz[făcut[ în 1979, lângă Carei, pe meleagurile pe care invitatul Gheorghe Pituţ a fost pădurar înainte de a se înscrie lafacultate, când a venit de la București pentru lansarea volumului de debut al lui Radu Ulmeanu, “ Patinoar”

“Mari scriitori români au trăit şi au scris în plin regim carceral, în perioada comunistă.Nu l-am gustat pe pielea mea, dar dacă aceştia au putut să scrie, sau să creeze în minte şisă păstreze totul în memorie în condiţiile de exterminare de atunci, bănuiesc că răspunsulnu poate fi decât DA. Acum, pentru că “se bucură” de acest regim carceral, ce pare o glumă,atâţia şi atâţia politicieni, cu toţii îmbogăţiţi prin fapte de corupţie, nu de vitejie, se facetapaj şi se insistă pe condiţiile respective.”

SCRIITORI

Fi;[ de scriitor< Radu Ulmeanu“Există glorii de o clipă şi glorii pentru eternitate. Unde ne situăm fiecaree greu de ştiut şi rămâne în grija altora, peste generaţii, să o stabilească”


TEATRUDe ceva timp (nu \inem s[ ne amintim de c]t timp) Vasile Blaga `;i trateaz[ un cancer rebel.

Lupta cu boala l-a f[cut s[ empatizeze pe deplin cu personajul ;i s-a n[scut astfel un recitalactoricesc impresionant, fiecare gest ;i replic[ primind `nc[rc[tur[. Vasile e aici cu totul asumat;i sincer, de parc[ textul ar fi fost scris anume pentru el.

~n interval de c]teva zile amavut ocazia s[ asist[m la dou[spectacole de oper[ `n dou[ ora;ediferite, ambele lucr[ri prezentateapar\in]nd celebrei triade realizatede compozitorul W.A. Mozart ;ilibretistul Lorenzo Da Ponte. ~n18 martie am v[zut ;i ascultat“Cosi fan tutte” la Opera Na\ional[din Bucure;ti, iar `n 23 martie“Don Giovanni” la Opera Ma-ghiar[ din Cluj-Napoca.

Atunci c]nd membrii CamerateiFlorentine g]ndeau, `n jurul anului1600, crearea unei arte ideale care s[`ngem]neze cuv]ntul scris ;i sunetulmuzicii, nu b[nuiau probabil amploareape care fenomenul operei o va lua patrusecole mai t]rziu. Mult[ vreme a fost oart[ rezervat[ nobililor ;i boga\ilor, dar`n zilele noastre marii c]nt[re\i sunt ve-dete populare, mai ales dup[ succesulunor formule concertistice de mas[,cum a fost trio-ul de tenori Carreras -Domingo - Pavarotti. Industria operei`nv]rte milioane de dolari ̀ n spectacole;i ̀ nregistr[ri, chiar dac[ repertoriul esteoarecum canonic ;i operele noi suntdestul de rare, ultimul “clasic”, GiacomoPuccini, murind `n 1924.

Ion Luca Caragiale, bun cunosc[torde oper[, spunea c[ trei lucruri sunt ne-cesare pentru un spectacol bun< bani,

bani ;i bani. C]nt[re\ii buni cost[, de-corurile orchestra, regia... Opera estecea mai costisitoare form[ de art[. Deaceea `n Rom]nia pu\ine ora;e `;i per-mit s[ `ntre\in[ companii permanentede oper[< Bucure;ti, Cluj, Ia;i, Timi;oa-ra, Craiova, Bra;ov, Constan\a.

Opera Na\ional[ din Bucure;ti aavut sal[ plin[ la “Cosi fan tutte”, un

spectacol a c[rui parte teatral[, de regie;i decor, a fost ̀ mprumutat[ de la com-pania englez[ Garsington Opera. O re-gie modern[, pu\in cam agitat[ ;i pro-lix[ mai ales `n primul act, c]nd corulst[ `n scen[ aproape tot timpul, actul 2fiind tratat mai clasic. Am descoperitdou[ voci excelente< mezzosoprana Ma-ria Jinga (Dorabella) ;i baritonul Daniel

Filipescu (Guglielmo). Contestat deunii, basul Vicen\iu |[ranu a fost liantulspectacolului ̀ n rolul decisiv al lui DonAlfonso, aduc]ndu-i cinismul necesardublat de o voce boem[. Actul 2 a str[lu-cit ̀ n p[r\ile lirice, cel mai aplaudat mo-ment fiind aria sopranei, “Per pieta, benmio, perdona”, c]ntat[ minunat de Si-mona Neagu. A dirijat un specialist, Ti-

beriu Soare, ale c[rui conferin\e volubiledespre oper[ str]nse ̀ ntr-o carte le g[si\ila Sala de Lectur[ a Bibliotecii Jude\ene.

“Don Giovanni” de la Cluj a suferitmult din pricina unei regii rudimentare,care nu s-a potrivit defel cu decorulgrandilocvent ;i etajat. De multe ori amavut senza\ia unei opere `n concert, iartenorul Barta Lorant a prins o zi lamen-tabil[. De asemenea, s-au f[cut c]tevat[ieturi neinspirate `n libret. Dar ;i aiciam v[zut o c]nt[rea\[ foarte bun[, ovoce mare, care ar merita aten\ia unorscene celebre< Egyed Apollonia. Spec-tacolul ̀ nflorea cu ea ̀ n scen[, o DonnaElvira focoas[ ;i dinamic[, aproape vio-lent[ uneori. ~n rolul titular, baritonulSandor Csaba a evoluat `n crescendo,reu;ind s[ dea for\a expresiv[ necesar[celebrei scene finale, a pr[bu;irii `n in-fern. A fost pl[cut[ ;i prezen\a LivieiChiuariu `n Zerlina, portret de femini-tate inocent[ ;i voce condus[ cu lejeri-tate. Problemele din registrul acut auajutat-o, paradoxal, pe soprana FulopTimea s[ dea mai mult[ credibilitateDonnei Anna `n a doua sa arie. Ur-meaz[, ̀ n 13 aprilie, “Nunta lui Figaro”.

Dac[ ave\i ocazia, merge\i la oper[.Experien\a pe viu a simbiozei teatruluicu muzica nu trebuie ratat[, iar specta-colele sunt titrate. La Timi;oara, depild[, se va lansa “Carmen” `n regia luiSilviu Purc[rete, care se anun\[ un spec-tacol grandios, m[car ̀ n partea teatral[.

Se cunoa;te de foarte mult timprela\ia privilegiat[ a Teatrului deNord cu reputatul dramaturg clu-jean Cornel Udrea, at]t prinmont[ri ale pieselor acestuia, c]t;i prin alte colabor[ri (de pild[ foi-le zilnice ale Festivalului “F[r[ Ba-riere”). Aceast[ prietenie de curs[lung[ a fost celebrat[ la aniversa-rea de 70 de ani a domnului Udreacu un spectacol de zile mari.

La c]teva zile dup[ premieras[tm[rean[, piesa “Ai promis, te rog s[mori!” a fost punctul de atrac\ie al fes-tivit[\ilor aniversare de la Casa de Cul-tur[ a Studen\ilor din Cluj-Napoca, oca-zie cu care Cornel Udrea a primit ;i titlulde Cet[\ean de Onoare.

V[z]nd acest spectacol la reluareasa la Satu Mare, mar\i, 28 martie, amdori s[-i acord[m lui Vasile Blaga,m[car ̀ n aceast[ pagin[, titlul de Actorde Onoare, dac[ nu vreo distinc\ie cu izcavaleresc, pentru revenirea sa pe scen[`ntr-o presta\ie printre cele mai bunedin cariera sa, d]nd cu tifla, suveran,grijilor ;i bolii cu care lupt[ de aproapedoi ani. ~nainte de orice considera\ii (s]zicem) critice, v[ ̀ ndemn[m s[ merge\is[ vede\i spectacolul `n 2 aprilie, la ora19. Este vorba, ;i `n text, ;i `n sufletul`ndr[gitului actor s[tm[rean, de o do-rin\[ n[valnic[ de via\[.

Muritorul ;i s[lbaticii

La drept vorbind, acest domn cunume caraghios, Camil Sm]nt]n[-Be-clean, nu are nimic eroic. A, mai scrieuneori poezii, ca s[ evadeze din atmos-

fera st[tut[ creat[ de o nevast[ limitat[intelectual. Mai mult, afl[ c[ are cancer,;i nu oriunde, ci tocmai `n centrulb[rb[\iei. ~ns[ pune de-un ghe;eft “li-terar” cu un fost coleg pus pe sp[latbani, a;a c[ ora;ul afl[ c[ anonimul poeta fost premiat cu sume grase de asocia\iicu nume pompoase de prin Americade Nord ;i de Sud, devenind brusc uncet[\ean de vaz[ ;i un sponsor c[utat.

Doctorul i-a dat ;ase luni, dar Camilnu mai moare. :i to\i cei din jur au in-teres s[-l vad[ dus ̀ n locuri cu verdea\[<

medicul pentru c[ nu mai e credibil (ci-ne ;tie ce mi;ma;uri va fi av]nd ;i el cuindustria farma), po;ta;ul pentru c[ s-a s[turat s[ fac[ sluj pentru bani, nevastapentru c[ e rea de fel, prim[ria pentruc[ a b[gat bani grei `ntr-un monument;i iat[ c[ modelul tr[ie;te, ba chiar pepicior mare... Poate singura care \inesincer la omul nostru e domni;oara Ju-lieta, dup[ o noapte, literalmente, depoveste. Desigur, destinul e implacabil;i via\a nu-i dec]t o boal[ mortal[.

Avem aici, printre poante ;i vorbe

de duh, un tablou sufocant al tic[lo;iei;i fariseismului omenesc, o tragedie`nvelit[ ̀ n hainele unei aparente comediiu;oare. Iar spectacolul regizat de AndreiMihalache surprinde tocmai aceast[exasperare omniprezent[.

Cu boala pe boal[ c[lc]nd

De ceva timp (nu \inem s[ ne amin-tim de c]t timp) Vasile Blaga ̀ ;i trateaz[un cancer rebel. Lupta cu boala l-a f[cut

s[ empatizeze pe deplin cu personajul;i s-a n[scut astfel un recital actoricescimpresionant, fiecare gest ;i replic[ pri-mind `nc[rc[tur[. Dac[ `n alte specta-cole cabotinismul nu l-a ocolit, Vasile eaici cu totul asumat ;i sincer, de parc[textul ar fi fost scris anume pentru el.Schimb[rile de ton, verva bine tempe-rat[, patetismul controlat la milimetru,machiavelismul din partea a doua, du-io;ia scenei cu Julieta, sarcasmul trist alomului care se ;tie nedorit - totul trecescena ;i ajunge la spectator. Iar dic\ia ede un firesc cople;itor, mai ales pentruun actor care `n trecut se l[sa dus demanierisme. Apoteoza personajului, lafinal, este ;i o apoteoz[ a actorului.

Foarte `ngrijit[ este compozi\ia luiRomul Moru\an ̀ n rolul doctorului, iarTibor Szekely revine, `n spirit burlesc,la comedie cu rolul unui po;ta; mic laminte ;i la suflet. Carmen Fr[\il[ estefan declarat Cornel Udrea ;i i-a venitnatural rolul de cutr[ al Auric[i, amin-tindu-ne pu\in ;i de presta\ia ei, cu ani`n urm[, ̀ n “Cotele apelor Dun[rii”. Ste-lian Ro;ian apare scurt, dar marcant, ̀ ncameleonicul rol al prietenului Andrei,c]nd sobru, c]nd pi;icher, c]nd aproapede fanfaronad[. Cristian But \ine o liniefireasc[ `n rolul operatorului TV,`ngro;at pu\in spre final, iar Rora De-meter e o apari\ie de efect, poate cuapropo, juc]nd o viceprim[ri\[ “de im-agine”. O prezen\[ spectaculoas[ e Cri-stian Dan, juc]nd un sculptor cu pletede rocker ;i barb[ br]ncu;ian[. Iar Cri-na Andriuc[ impresioneaz[ din nouprin firescul dezarmant cu care etaleaz[chipurile unei seduc[toare care a r[mas,`n fond, feti\[.

Vasile A.

Camil Sm]nt]n[-Beclean (Vasile Blaga) ;i consoarta Aurica (Carmen Fr[\il[) `n primul act al piesei lui Cornel Udrea

Scen[ din finalul primului act al spectacolului “Cosi fan tutte” de Mozart la Opera Na\ional[ din Bucure;ti

Simbioza teatrului ;i muzicii - impresii de spectator la Oper[

Un spectacol al dorin\ei de via\[<“Ai promis, te rog s[ mori!”


MAGAZIN

O monedă de aur în valoare de 4 mi-lioane de dolari a fost furată dintr-un mu-zeu din Germania. Moneda a fost înscrisăîn Guinness Book datorită purităţii mate-rialului din care este fabricată.

Moneda care cântărește 100 de kilo-grame a fost furată luni dimineaţa din Mu-zeul Bode din Berlin, informează CNN.

Media din Germania a raportat că va-loarea monedei din aur este estimată între3,7 milioane de euro și puţin peste 4 mi-lioane. Denumită “Big Maple Leaf”, mo-neda a fost înmânată de către Royal Cana-dian Mint în 2007 Germaniei în timpulvizitei reginei Elisabeta a-II-a. Puritateamaterialului din care este confecţionatăeste de 999,99/1000 aur.

Moneda se află în colecţia MuzeuluiBode din 2010. În urma cercetărilor,poli\iștii au descoperit o scară în staţia detren din apropierea muzeului. Moneda arepe o faţă portretul reginei Elisabeta a-II-ași pe cealaltă faţă o frunză de arţar.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

O echipă de cercetători din ca-drul unui institut din Bucureşti ainventat tunul spaţial cu luminăconcentrată care are rolul de atopi sau devia asteroizii sau me-teoriţii care ar intra în coliziunecu Pământul, proiectul fiind pre-zentat la Salonul de InventicăProInvent care a început la Cluj-Napoca.

Horaţiu Şerbescu, membru al echi-pei de cercetători, a declarat pentrumediafax.ro că invenţia este brevetată,următorul pas fiind găsirea unor statedornice să colaboreze pentru construi-rea tunului, cum ar fi SUA, China, Ja-ponia, Germania, Franţa, în condiţiileîn care costurile se ridică la miliardede euro.

“Am prezentat un tun cu luminăconcentrată care captează razele de lu-mină de la soare şi prin procesul de re-flexie se creează unde paralele care iesprintr-un ghid de undă spre un corpceresc pentru a-l topi sau a-l devia dela traiectoria de ciocnire cu Pământul.Este o invenţie românească, brevetată,avem prototipul, avem două variante,şi partea de calcule efectuată, mai avemde definitivat unele detalii. Următorulpas este să găsim state dornice să cola-boreze pentru construirea tunurilor,cum ar fi SUA, China, Japonia, Ger-mania, Franţa. Un astfel de tun estescump, mai scump decâ un satelit, deordinul miliardelor de euro, deoarececonţine materiale preţioase în con-strucţia lor, precum foiţă de aur, pa-nouri fotovoltaice, motoare ionice. Dareste un element care previne coliziuneaunui asteroid sau meteorit cu Pământulşi are rolul de a proteja Pământul”, aspus Şerbescu.

Tunul ar urma s[ fie plasat`n spa\iu

Potrivit acestuia, tunul ar urma săfie plasat în spaţiu, pe orbita circum-

solară care colectează lumina solară pecare o concentrează şi o dirijează spreasteroizii care pot intra pe traiectoriide coliziune cu Pământul.

“În funcţie de aplicaţie, luminaconcentrată de acest tun poate fi de câ-teva ori până la câteva mii de ori maiintensă decât radianţa solară de la ni-velul orbitei Pământului.

Proiectul tunului cu luminăa fost prezentat şi la Târgulde Invenţii de la Geneva

Lumina provenită de la acest tunspaţial poate fi folosită şi pentru a ali-menta cu energie electrică panourilesolare ale sateliţilor sau telescoapelor,prelungindu-le, astfel, durata defuncţionare”, a mai spus Horaţiu Şer-bescu.

Proiectul tunului cu lumină realizatde specialiştii Institutului Naţional deCercetare şi Dezvoltare TurbomotoareCOMOTI Bucureşti a fost prezentat şila Târgul de Invenţii de la Geneva.

Sterilizator de bani conceput de un rom]n, premiatcu aur la Geneva

O altă invenţie prezentată la ProIn-vent este un sistem sterilizator de ban-cnote şi monede conceput de untimişorean şi care are rolul de a eliminavirusurile, bacteriile şi microorganis-mele de pe suprafaţa acestora care suntdăunătoare sănătăţii.

„Sistemul este alcătuit dintr-o casăde bani din inox, un ansamblu de lămpicu Ultra Violete (UV) germicidale cuemisie de ozon şi un bloc automat care

comandă aprinderea şi stingerea lăm-pilor. Un astfel de sistem previne trans-miterea unor boli cauzate de microor-ganismele prezente pe bani. Durata deeliminare a bacteriilor durează câtevasecunde, iar la finalul procesului baniirămân curaţi”, a declarat inventatorulRemi Rădulescu.

Potrivit acestuia, sistemul este con-ceput pentru bănci, dar şi pentru ca-sieriile firmelor şi ar costa câteva miide euro.

Invenţia a fost premiată deja la târ-guri de inventică de la Bruxelles şi Ge-neva unde a luat medalii de aur.

Salonul de Inventică ProInvent, or-ganizat de Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) în perioada 22 – 24martie, prezintă peste 370 de invenţiidin ţară sau străinătate, din ţări precumIran sau Malaysia.

Tunul spa\ial rom]nesc este o inven\ie brevetat[ ;i este dorit[ de mai multe state ale lumii

De-a lungul a 25 de kilometri pecoasta vestică a Australiei se află o ade-vărată comoară preistorică. Sute deamprente de acum 130 de milioane deani au rămas impregnate în sol, cerce-tătorii reuşind să le studieze doar întimpul refluxului.

Printre nenumăratele urme de di-nozauri a fost descoperită şi una dintrecele mai mari. Măsurând aproximativ1,74 de metri lungime, urma ar puteaaparţine unui sauropod gigant, con-form Business Insider.

,,Nu există nimic asemănător cu oastfel de mărime'', afirmă Steve Salis-bury, paleontolog din cadrul Univer-sităţii din Queensland

În zonă au fost descoperite şi urmede theropozii carnivori care umblau îndouă membre, urmele fiind similarecu cele din filmul ,,Jurassic Park.'' Ur-mele membrelor cu trei degete au o

semnificaţie specială pentru zona încare au fost descoperite, legendele lo-cale sugerează că urmele aparţin luiMarala sau ,,Omul Emu'' care străbăteaacele locuri dictând regulile după carear trebui lumea să se comporte.

,,Am descoperit cinci tipuri diferitede urme de dinozauri, aproximativ şasetipuri de urme aparţinând sauropode-lor ierbivore cu gâtul lung, patru tipuride urme aparţinând ornitopodelor şialte şase tipuri de urme ale ankylosau-rilor,'' afirmă expertul.

Având în vedere faptul că echipa-mentul nu poate fi lăsat la faţa loculuiatunci când are loc fluxul, cercetătoriiau utilizat drone pentru a cartografiacu ajutorul fotografiilor digitale şi alscanărilor cu laser zona.

,,Este un loc magic, propriul Juras-sic Parc al Autraliei,'' a declarat cerce-tătorul.

O moned[ extrem de valoroas[ a fost

furat[ dintr-unmuzeu din Berlin.Cânt[re;te 100 de kilograme

Experţii au reușit, în premieră, să sur-prindă prima mutaţie genetică din dez-voltarea umană. Prin secvenţierea între-gului genom, experţii au dezvăluit ce s-aîntâmplat în momentul în care genomuladulţilor era doar un embrion microscopic.Rezultatele lor sugerează că primele douăcelule au contribuit la dezvoltarea oame-nilor într-un mod cu totul diferit, infor-mează Science Alert.

Mutaţiile apar sub două forme, celeereditare și cele somatice, cele care pot apă-rea în orice etapă a vieţii individului, in-clusiv în primele zile ale dezvoltării em-brionale. În general, mutaţiile somatice nugenerează probleme, însă uneori pot pro-voca apariţia cancerului și a altor boli. Înprezent, cercetătorii au reușit să descopereperioada în care apar aceste mutaţii. ,,Estepentru prima dată când am reușit să ob-servăm cum apar mutaţiile în dezvoltareatimpurie a omului,'' a declarat geneticianulYoung Seok Ju din cadrul Institute Wel-lcome Trust Sanger din Marea Britanie.Pentru descoperirea mutaţiilor, cercetătoriiau analizat mostre de ţesut și sânge de la279 de persoane cu cancer la sân. Utilizândaceste mostre de la pacienţii cu cancer aureușit să testeze dacă mutaţiile au fost pre-zente atât în ţesutul și sângele normal, câtși în cele extrase din probele de ţesut can-ceros. Rezultatele au dovedit apariţia a163 de mutaţii care au apărut în timpulprimelor diviziuni celulare ale embrionu-lui. Cercetătorii speră ca descoperirea săfie predecesoarea următoarelor studii pri-vind înţelegerea vieţii umane din primeleetape.

S-a descoperit primamuta\ie din procesul

de dezvoltarea vie\ii umane

Horaţiu Şerbescu, membru al echipei de cercetători, a declarat pentru mediafax.ro că invenţiaeste brevetată, următorul pas fiind găsirea unor state dornice să colaboreze pentru construirea tu-nului, cum ar fi SUA, China, Japonia, Germania, Franţa, în condiţiile în care costurile se ridică lamiliarde de euro.

Cercet[torii au ajuns la o adev[rat[ comoar[preistoric[< cea mai mare urm[ a unui dinozaur

Tun spa\ial cu lumin[ ce tope;teasteroizii la coliziunea cu P[mântul,

la Salonul de Inventic[ din Cluj-Napoca


Numele scriitoarei culinare bri-tanice, cunoscut[ de public ca De-liciously Ella, a devenit sinonim cualimenta\ia s[n[toas[ bazat[ pe ve-getale. De la debutul blogului s[ucu acela;i nume, `n 2012, t]n[ra `nv]rst[ de 25 de ani a f[cut senza\iepe re\elele sociale. Prima sa cartede re\ete, tradus[ ̀ n 16 limbi, a fostcea mai v]ndut[ carte a anului 2015pe Amazon, iar Ella a mai publicatde atunci `nc[ dou[ c[r\i. Daraceasta nu e tot. A deschis ;i dou[restaurante `n Londra, lans]nd re-cent ;i o linie de gust[ri energizantedin ingrediente naturale.

Inspira\ia pentru crearea unui blogi-a venit ̀ n perioada studen\iei petrecutela Universitatea St. Andrew’s din Sco\ia,c]nd, ̀ n 2011, a ̀ nceput s[ se simt[ foarter[u. “M-am trezit `ntr-o diminea\[ customacul at]t de umflat `nc]t p[rea c[sunt `n ultimul trimestru de sarcin[.”Dup[ mai multe investiga\ii medicale afost diagnosticat[ cu o boal[ rar[ numit[sindromul de tahicardie postural[, careafecteaz[ sistemul nervos vegetativ. Aveaconstant o stare de somnolen\[ ;i dureri,iar b[t[ile inimii i se accelerau sau se di-minuau c]nd se a;tepta mai pu\in. Ajun-sese s[ doarm[ p]n[ la 16 ore pe zi ;i pe-trecea s[pt[m]ni `ntregi f[r[ s[ ias[ dincamera ei. „Nu-mi puteam controlab[t[ile inimii, circula\ia, digestia ;i sis-

temul imunitar. Am stat luni ̀ ntregi prinspitale ̀ ncerc]nd tot felul de medicamen-te. Sufeream at]t din punct de vedere fi-zic, c]t ;i psihic. Eram o student[ de 20de ani care nu era capabil[ s[ fac[ mainimic, fiind mai tot timpul `n pat.”

Dup[ aceast[ izolare s-a instalat ;idepresia, moment `n care a realizat c[trebuia s[ fac[ ceva pentru a ie;i din sta-rea deplorabil[ `n care era, mai ales c[trebuia s[ ia steroizi ;i alte 28 de pastilezilnic. Atunci a devenit interesat[ de ali-menta\ie ;i stilul de via\[, respectiv demodul `n care acestea ar putea s[ o ajutes[-;i revin[. Inspirat[ de cartea lui KrisCarr, Ella a decis peste noapte s[ treac[la o diet[ vegetarian[, f[r[ gluten, lactatesau zah[r. Dup[ o via\[ `ntreag[ `n carem]ncase numai alimente procesate, plinede zah[r, aceasta a fost o mare provocarepentru ea. „Uram fructele, uram legu-mele, habar nu aveam ce e quinoa. Carteami-a dat speran\[ pentru prima dat[ ̀ ntr-un an de zile. Am fost at]t de inspirat[de povestea ei ;i am sim\it c[ puteam s[m[ fac bine – a fost un sentiment uimi-tor.”

Trecerea de la alimenta\ianes[n[toas[ la cea vegetarian[ nu a fostu;oar[. Dup[ trei luni de m]ncat acelea;ialimente fade, a decis s[ `;i extind[ ori-zonturile ;i s[ experimenteze, ̀ ncerc]nddiverse re\ete. „Nu ;tiam prea bine ce s[m[n]nc pentru a-mi men\ine s[n[tatea;i nici nu eram ̀ n stare s[ g[tesc.” ~n 2012,la sugestia unei prietene, ;i-a creat unblog numit “Deliciously Ella”, pentru a

`mp[rt[;i aceast[ aventur[ ;i altora carese confruntau cu astfel de probleme ;ipentru a avea o motiva\ie. „Am `nceputprin a g[ti eu singur[, preocupat[ s[m[n]nc mai mult[ m]ncare g[tit[ ̀ n cas[care s[ con\in[ necesarul zilnic de legu-me ;i fructe.” Procesul de `ns[n[to;ire afost unul lent, fiindu-i necesari aproapedoi ani pentru a sim\i c[ starea ei s-a sta-bilizat, moment `n care a renun\at ;i lamedica\ie. Dup[ `nc[ un an ;i jum[tatea sim\it c[ `n cazul ei aceast[ schimbarede alimenta\ie a func\ionat. „Trebuie s[am grij[ `n continuare av]nd `n vedereafec\iunea de care suf[r, ̀ mi \in sub con-trol simptomele ;i sunt `n stare s[ facacele lucruri de care nu eram sigur[`nainte.”

C]nd a `nceput s[ se g]ndeasc[ laideea de a se alimenta s[n[tos, Ella a pre-supus c[ trebuie s[ m[n]nce doar salatede legume ;i morcovi r[zui\i. „A fost de-primant ;i nu era ceva ce-mi doream.”De aceea a decis s[ schimbe aceast[ per-cep\ie legat[ de alimenta\ia s[n[toas[,care trebuia s[ fie una care s[-\i fac[pl[cere ;i s[ te fac[ s[-\i dore;ti s[ ̀ ncercinoi re\ete pe care apoi s[ le `mp[rt[;e;ti;i altor oameni dornici s[ le prepare. Blo-gul ei a devenit unul foarte popular de lalansarea lui, atr[g]nd milioane de vizi-tatori din toate col\urile lumii `n fiecarelun[.

Un an mai t]rziu a `nceput s[ \in[cursuri de g[tit ;i ;i-a lansat propria apli-ca\ie culinar[, care a ajuns pe primul loc`n topul celor mai desc[rcate astfel de

aplica\ii din Anglia ;i Statele Unite. „Numi-a; fi `nchipuit niciodat[ c[ blogulmeu se va transforma at]t de mult ;i vadeveni chiar o afacere profitabil[. E chiarironic ;i pu\in ciudat, dar e ceva incre-dibil. M-a ajutat s[ transform ceva foartenegativ din via\a mea `n ceva incredibilde pozitiv. M-a adus `ntr-o alt[ lume pecare o ador ;i de care sunt pasionat[. Nua; fi crezut niciodat[ c[ voi ajunge s[ fiuat]t de pasionat[ de broccoli!” Printrealimentele sale preferate se num[r[ov[zul, pe care-l folose;te ̀ n multe forme,avocado, hummus-ul ;i cartofii dulci.Desigur c[ un loc de cinste `l au condi-mentele ca chili, semin\e de mu;tar, tur-meric, chimen, paprika, scor\i;oara ;ighimbirul, care transform[ complet gus-tul m]nc[rii.

~n procesul de schimbare aalimenta\iei, Ella a avut ;i sprijinul unuinutri\ionist, care a ajutat-o s[-;i \in[ subcontrol simptomele ;i i-a recomandatunele suplimente naturiste. „Am luat an-tibiotice timp de doi ani ;i jum[tate, a;ac[ am avut grij[ s[-mi tratez sistemul di-gestiv, care a avut de suferit, cu probio-tice, pe care le iau ;i acum. Am tratat, deasemenea, ;i problema legat[ de produ-cerea sc[zut[ de cortizol. Toate acesteam-au ajutat s[-mi revin.”

Pe l]ng[ alimenta\ie ;i suplimente,mi;carea a ajutat-o s[ lupte cu stresul,oferindu-i posibilitatea de a se relaxa. „~ncazul meu, simt c[ exerci\iile fizice m[ajut[ s[ intru `ntr-o stare mental[ pozi-tiv[. Ador cursurile de spinning, precum

;i ;edin\ele de yoga.” Recunoa;te c[ ceeace a func\ionat la ea s-ar putea s[ nu fiepotrivit ;i pentru al\ii. „Nu sugerez c[toat[ lumea trebuie s[ m[ imite. Multepersoane g[sesc o abordare mai tolerant[fa\[ de ce alimente li se potrivesc, iaracestea includ carnea ;i pe;tele.”

Una dintre cele mai mari provoc[ripe care a trebuit s[ le `nfrunte `n calitatede antreprenoare a fost frica de expunere,sentimentul de vulnerabilitate dat dep[rerile preconcepute ale oamenilor.„Dar trebuie s[ mergi `nainte, s[ fii cu-rajos ;i s[-\i p[strezi z]mbetul pe buze.So\ul meu Matt este ;i partenerul meude afaceri – el se ocup[ de partea de dez-voltare, iar eu m[ ocup de partea creativ[,de m]ncare. Colaborarea noastr[ ne-aajutat s[ facem fa\[ tuturor provoc[rilor.”Chiar dac[ nu a adus `n discu\ie nicio-dat[ dietele de sl[bit sau alimenta\ia dus[la extrem, Ella recomand[ o alimenta\iebogat[ `n fructe ;i legume, dar nu credec[ ar trebui s[ ne sim\im vinova\i dac[ne bucur[m de pu\in tort cu ciocolat[din c]nd `n c]nd. „Cei care doresc s[-;i`mbun[t[\easc[ stilul de via\[ nu trebuies[ schimbe totul peste noapte. ~ncepe\iprin a ad[uga ceva – c]te un element lafiecare mas[ timp de o s[pt[m]n[, iarasta nu sun[ at]t de `nfrico;[tor ;i`nseamn[ 21 de fructe sau legume dife-rite. Consider c[ e esen\ial s[ g[sim unechilibru viabil care ne va face s[ nesim\im bine `n pielea noastr[ zi de zi,pentru totdeauna, ;i nu doar o solu\ie demoment.”

Ella Woodward Mills< „Schimbareaalimenta\iei mi-a transformat via\a”

S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei...2017/04/02 · Detoxifierea ficatului cu produse naturale...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei...2017/04/02 · Detoxifierea ficatului cu produse naturale...