S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · Referitor la aranjarea culorilor pe cifra 1 din logo-ul...

$: S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · Referitor la aranjarea culorilor pe cifra 1 din logo-ul "Hora", Ministerul Culturii precizează< "Inversarea a fost cu inten\ie. S-a avut$
Anul trecut, rom]nii auavut de ales între 13 variantepropuse pro bono de treiagenţii din România ca logo alCentenarului Marii Uniri de la1918 şi a Războiului pentru În-tregirea Neamului. Logo-ulcâştigător a fost desemnat cafiind cel cu numele „Hora”.

Potrivit Ministerului Cul-turii, logo-ul a fost construitpornind de la două cercurireunite de simbolul infinitului,care sunt compuse din puncteindividuale care cresc şi se dez-voltă. Hora infinită obţinută

este un simbol viu, sugerândcontinuitate împreună, rezis-tenţă şi creştere.

Însă părerile cu privire lanoul logo sunt împărţite.

“M[tu;a lui Charley”, un musicalde bonton al Trupei Harag

Cine este Mike Miller, eroul canadian care a stins incendiul de la Moftin?

PAGINA 9

Administrator baze de date,analist, inginer de sistem în in-formatică, inginer de sistem sof-tware, manager de proiect in-formatic, programator, proiec-tant de sisteme informatice, pro-gramator de sistem informatic.Sunt doar câteva dintre joburilela care visează cei mai mulți co-pii.

Cu toţii ştiu că sunt locuride muncă bine plătite, dar pen-tru care trebuie să se pregăteascăani la rând. Și, cel mai impor-tant, toate meseriile viitoruluinecesită cunoștințe de IT&C

Cu toate că numărul de an-gajaţi din sectorul IT a crescutsemnificativ în ultimii ani, an-gajatorii se confruntă cu un de-ficit mare de candidaţi, avândîn vedere că facultăţile cu profilIT livrează anual câte circa 7.000de absolvenţi, iar nevoia de pepiaţă este cel puţin dublă.

Tot mai mul\i tineri se îndreapt[ spre meseriile din sistemul informatic

Încă de acum 16ani, Regina Elisabeta aII-a bea zilnic vin ro-mânesc. Prințul Char-les i-a adus prima sti-clă, iar de atunci, regi-na nu mai suportă săbea un alt vin.

Regina Elisabeta aII-a susține faptul căsănătatea ei este atât de bună da-torită vinului românesc. Aceastaconsumă un pahar la micul de-jun, apoi unul sau două la prânzși după ceaiul de la ora cinci,schimbă vinul roșu din zonaVrancea cu unul alb.

De asemenea, reginamamă încheie seara cucâteva cupe de argintcu vin. După ce vistie-ria Angliei a fost pu-ternic afectată de con-sumul ridicat de vin decătre regina Angliei,aceștia au cerut diver-șilor cercetători să afle

de ce este vinul atât de bun, chiarprelungind viața.

Vinul preferat este cel deCotnari, produs ̀ n zona Vrancei,iar prețul său în rafturile din Ro-mânia variază între 10 și 30 delei.

Regina Elisabeta a II-a bea zilnic vin românesc

S`n`tate Frumuse]e&C]teva adev[ruridespre ulei

Enzimax de la Hypericum îmbun[t[\e;te digestia

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XVI Nr. 767 Duminic[ 14 ianuarie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Modele inedite de pantofi pentru persoanele `ndr[zne\e

PAGINA 7

PAGINA 3

PAGINA 10

Cum a fost ales logo-ul pentru Centenarul Marii Uniri?

Acum 125 de ani s-a dat ̀ n folosin\[prima uzin[ electric[ `n Satu Mare

La 74 de ani, Mike Miller este preşedintele companiei Safety Boss

PAGINA 4

PAGINA 2

Darea `n folosin\[ a primei uzine electrice din Satu Mare, 1 aprilie 1893. ~n imagine, reprezentan\iifirmei Siemens & Halske ;i autorit[\ile locale ale vremii

2 Informa\ia de Duminic[/14 ianuarie 2018

Logo-ul ales drept identitatevizuală a Centenarului MariiUniri de la 1918 şi a Războiuluipentru Întregirea Neamului a fostales la sfâr;itul lunii august 2017.El a fost desemnat de un juriu ;iprin vot public, pe site-ul Minis-terului Culturii.

Din juriu au făcut parte< Raluca Bi-biri (Centrul de Excelență în StudiulImaginii), Carmen Apetrei (Universi-tatea Națională de Arte București), Ma-ria Predoiu (International AdvertisingAssociation), Anne-Marie Obretin(Uniunea Agențiilor de Publicitate dinRomânia) și Cezar Batog (reprezentantal Ministerului Culturii și IdentitățiiNaționale).

13 variante

Publicul a avut de ales între 13 va-riante propuse pro bono de trei agenţiidin România, şi a votat online timp deaproape o săptămână. Logo-ul câşti-gător a fost desemnat „Hora” şi a fostvotat de public într-un procent de 27%.

Însă acest logo este criticat atât despecialişti în artă, cât şi de publicitari.Potrivit Ministerului Culturii, logo-ula fost construit pornind de la două cer-curi reunite de simbolul infinitului, ca-re sunt compuse din puncte individua-le care cresc şi se dezvoltă. Hora infinităobţinută este un simbol viu, sugerândcontinuitate împreună, rezistenţă şicreştere.

Însă părerile cu privire la noul logosunt împărţite, câţiva internauţi sesi-zând faptul că, în cifra 1, culorile tri-colorului nu ar fi în ordinea potrivită.Adică steagul României este albastru -galben - ro;u, pornind de la lance, ;inu invers.

Criticul de artă Pavel Şuşară spunecă "este o idioţenie“. Într-un interviu

pentru "Adevărul", acesta declară<„Pro-punerile din competiție, alegerea suntnişte idioţenii, parcă sunt făcute deamatori. Sunt foarte slabe, nu au niciunfel de imaginaţie. Sunt absolut banale.Nu au nicio capacitate de sugestie, înjurul elementelor de simbol. Am văzutpropunerile. Nu erau îngrijite, nu aveaudiacritice, sunt total neinteligibile. Tre-buiau invitate universităţile de artă,secţiile de design să facă propunerile.Puteau să facă o expoziţie cu acestepropuneri. Avem de-a face cu un ama-torism groaznic din faţa locului, com-portamentul celor care au ales este deamatori“, a subliniat Şuşară.

Un specialist în publicitate susținecă toate propunerile sunt „la prima

mână“ şi că, probabil, s-a făcut ce s-aputut cu timpul avut la dispoziţie.

Artista Carmen Emanuela Popa<„Mi-a plăcut şi cel cu Brâncuşi de uni-une a două fiinţe care se duce cu inter-pretarea pornind de la fiinţele umaneşi la un tip de uniune între popoare,între naţiuni. Ar fi avut mai multe con-otaţii în această manieră figurativă. Casimbol ar fi fost mult mai cunoscut şimult mai spre sufletul omului, dar astaeste strict părerea mea subiectivă”, adeclarat artista pentru „Adevărul“.

Referitor la aranjarea culorilor pecifra 1 din logo-ul "Hora", MinisterulCulturii precizează< "Inversarea a fostcu inten\ie. S-a avut ca surs[ de inspi-ra\ie drapelul armatei rom]ne ̀ n mar;,

autorii dorind s[ simbolizeze avansul;i infinitul. Ideea pe care creatorii lo-go-ului au `ncercat s[ o ilustreze estecea de avans. ~n termeni de design, di-rec\ia este ̀ ntotdeauna ilustrat[ dinsprest]nga `nspre dreapta, dreapta repre-zent]nd av]nt, `naintare, `n timp cest]nga, opusul. Din aceste motive, cifra'1' din componen\a logo-ului trebuieinterpretat[ ca un drapel `n `naintare,caz `n care lancea se afl[ `n fa\[, res-pectiv ̀ n partea dreapt[, ordinea culo-rilor de la st]nga la dreapta fiind ro;u-galben-albastru. De altfel, ;i modul `ncare a fost realizat[ cifra '1' sugereaz[un drapel `n mi;care".

Mihai S.

Născut în Croaţia, provincie a Im-periului austro-ungar, dintr-un tatăcroat şi mamă slovenă, Iosip Broz Tito,fiind înzestrat cu o inteligenţă şi o ca-rismă deosebite, a părăsit din adoles-cenţă satul natal, căutându-şi de lucruprin Italia, Germania şi Austria. S-aremarcat prin acte de vitejie ca sergentpe frontul rusesc al Primului RăzboiMondial, unde a fost capturat de mi-litarii ruşi în 1915. Experienţa dură arăzboiului şi apoi Revoluţia bolşevicăl-au radicalizat, Tito evadând şi înro-lându-se în Gărzile Roşii, pentru a sereîntoarce bolşevizat în 1920 în proas-pătul Regat al sârbilor, croaţilor şi slo-venilor. Aici activitatea sa revoluţio-nară s-a soldat cu cinci ani de închi-soare. Ulterior Tito a plecat la Mosco-va, devenind activist al Cominternului.Scăpând cu abilitate de epurările luiStalin, el a ajuns în 1937 liderul Parti-dului Comunist Iugoslav.

Reuşind să organizeze şi să con-ducă cu succes o amplă mişcare departizani, luptători eficace atât împo-triva diviziilor germane ale lui Hitler,cât şi a ustaşilor croaţi ai lui Ante Pa-velic, Tito a obţinut în urma Confe-rinţei de la Teheran din 1943 recu-noaşterea şi sprijinul militar al aliaţiloranglo-americani şi sovietici.

Cucerind în 1944 Belgradul, Titoa pus bazele unei Federaţii Iugoslavecomuniste şi unite, ceea ce i-a permissă emită pretenţii şi să ducă politicihegemonice în Balcani, iar apoi să sedesprindă de mentorul său politic, Sta-lin, prin schisma din iunie 1948 cândcomuniştii iugoslavi au fost excluşi dinCominform.

În perioada 1948-1953 acuzaţia detitoism în interiorul lagărului stalinistera una dintre cele mai grave, acuzatulfiind pasibil de pedeapsa capitală. În1950 americanii i-au venit în ajutor(economic şi financiar prin FMI şiBanca Mondială) lui Tito pentru a-lţine pe linia de plutire şi a-şi asiguraun aliat în lumea comunistă, în pofidaviolentelor represiuni ale dictatoruluicomunist de la Belgrad împotriva celorce-i ameninţau puterea şi chiar viaţa(Stalin plănuise asasinarea sa).

La 14 ianuarie 1953 Tito a ocupatfuncția de pre;edinte al Iugoslaviei. În1955, Tito s-a reconciliat cu URSS-ulcondus de Hruşciov în urma viziteiacestuia la Belgrad, iar în 1956 a susţin-ut reprimarea sovietică a Revoluţieianticomuniste din Ungaria. Împreunăcu premierul indian Nehru, preşedin-tele indonezian Sukarno şi preşedin-tele egiptean Nasser, Tito a fondatMişcarea de nealiniere, al cărei primsecretar general a fost între 1 septem-brie 1961 şi 5 octombrie 1964.

Camera Deputaţilor a adoptat,la 16 noiembrie 2010, un proiectde lege prin care ziua de naştere alui Mihai Eminescu a devenit zi aCulturii Naţionale, act normativce a întrunit 175 de voturi favo-rabile, unul împotrivă şi douăabţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de de-putaţi şi senatori PSD şi de liberalulMircea Diaconu, care a semnat aceastăiniţiativă. În expunerea de motive ainiţiatorilor se arată< "Ziua CulturiiNaţionale va fi, în viziunea noastră, o ziîn care nu numai celebrăm un mare crea-tor, dar şi o zi de reflecţie asupra culturiiromâne, în genere, şi a proiectelor cul-turale de interes naţional."

Decretul pentru promulgarea Legiiprivind declararea zilei de 15 ianuarie -Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din7 decembrie 2010 a fost publicată în MO831 din 13 decembrie 2010.

Există precedente pentru această săr-bătoare şi în alte ţări europene. Astfel,în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă înziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar

în Portugalia, în ziua în care s-a născutLuis de Camoes. Şi autorităţile din Re-publica Moldova au hotărât ca ziua denaştere a lui Mihai Eminescu să devinăZiua Culturii Naţionale.

Eminescu, poetul nepereche

De ce a fost aleasă ziua lui Eminescudrept zi a Culturii Naţionale? Poate pen-tru că El e cel care a spus că teiul e sfânt.El e cel al cărui nume nu se cade să fieluat în deşert. (...) El e cel care oricâtedesnădejdi ne-ar încerca ne dă temeiurica totuşi să nu desnădăjduim (Geo Bog-za). Poate pentru că reprezintă omul de-plin al culturii româneşti (ConstantinNoica). Poate că niciodată nu e prea multsă-l recitim pe poetul, prozatorul, dra-maturgul, ziaristul şi gânditorul MihaiEminescu.

Pentru a fi oneşti şi autentici, cândvorbim despre Eminescu, trebuie maiîntâi să-l recitim. (...) Un student românla Viena şi Berlin, care ştia germana şifranceza, voia să absoarbă istoria reli-giilor, astronomie, filosofie, fizică, et-nopsihologie, geopolitică, să facă simul-tan metafizică şi gazetărie angajată. Unsuflet romantic dedat armoniei univer-

sale, dar pe care malaxorul politicianis-mului valah l-a spulberat întru nimic-nicia firii sale. Ce lecţie mai sublimă şimai tristă, totodată, de românitate sepoate închipui?, spunea criticul literarDan C. Mihăilescu, într-un portret ine-dit făcut lui Eminescu.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ia-nuarie 1850, la Botoşani. A fost poet,prozator, dramaturg şi jurnalist, socotitde critica literară postumă drept cea maiimportantă voce poetică din literaturaromână. Avea o bună educaţie filosofică,opera sa poetică fiind influenţată de ma-rile sisteme filosofice ale epocii sale, defilosofia antică, de la Heraclit la Platon,de marile sisteme de gândire ale roman-tismului, de teoriile lui Arthur Schopen-hauer, Immanuel Kant şi de teoriile luiHegel.

A fost activ în societatea Junimea şia lucrat ca redactor la Timpul. A publicatprimul său poem la vârsta de 16 ani, iarla 19 ani a plecat să studieze la Viena.Manuscrisele poetului Mihai Eminescu,46 de volume, aproximativ 14.000 de file,au fost dăruite Academiei Române deTitu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianua-rie 1902. A murit la 15 iunie 1889, la 39de ani, la Bucureşti, iar la 17 iunie a fostînmormântat la umbra unui tei din ci-

mitirul Bellu. A fost ales post-mortem(28 octombrie 1948) membru al Acade-miei Române. Eminescu a fost o personalitate co-pleşitoare, care i-a impresionat pe con-temporani prin inteligenţă, memorie,curiozitate intelectuală, cultura de niveleuropean, bogăţia şi farmecul limbajului.Din acest motiv putem spune că fărăEminescu am fi mai altfel şi maisăraci"(Tudor Vianu).

“Mărturisirea gândurilor”

În volumul “Mărturisirea gânduri-lor”, col (r) Vasile Rus are un capitol de-dicat poetului național< “Eminescu, sim-bolul gândirii române;ti”.

Spicuim din acel capitol< “Adolescentla 17 ani, a gândit ca nimeni altul viitorulRomâniei care pentru el era patria dulce<"La trecutu-ți mare, mare viitor!"

El a gândit ;i înfăptuit ca nimeni altulmodernizarea limbii române pe care ne-a lăsat-o nouă ca strălucită mo;tenire.

El l-a slăvit ca nimeni altul pe Mir-cea, ca domnitor viteaz al Țării Româ-ne;ti< "Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şineamul... / Şi de-aceea tot ce mişcă-nţara asta, rîul, ramul, / Mi-e prieten nu-mai mie, iară ţie duşman este.”

65 de ani de lavenirea la putere

a lui Iosip Broz Tito

15 ianuarie este Ziua Culturii Na\ionale din anul 2010

EVENIMENTPotrivit Ministerului Culturii, logo-ul pentru Centenar a fost construit pornind de la două cercurireunite de simbolul infinitului, care sunt compuse din puncte individuale care cresc şi se dezvoltă.Hora infinită obţinută este un simbol viu, sugerând continuitate împreună, rezistenţă şi creştere.

Publicul ;i juriul au avut de ales între 13 logo-uri propuse de trei agenții de publicitate

Cum a fost ales logo-ul pentruCentenarul Marii Uniri?

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

14 ianuarie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEÎn cursul anului 1892 se obține pentru locul definitiv al uzinei electrice terenul de 5.970 mp

dintre Someş şi strada Baia Mare. În 28 ianuarie 1893 s-a raportat că clădirea ridicată pentrustația electrică a fost predată funcției.

C]nd trupele germane auabandonat ora;ul Satu Mare `noctombrie 1944 au recurs la re-presaliile obi;nuite `n vreme der[zboi. Odiseea uzinei electriceeste relatat[ ̀ n cartea lui Erdei Pe-ter, la paginile 131-135<

Uzina electrică ”a scăpat nevătă-mată” în urma celor două bombardăridin septembrie 1944. Dar nu a pututscăpa, nu a scăpat de barbaria din 22octombrie 1944 a trupelor germane înretragere. Luptele erau deja la hotarelelocalităților Gerăușa și Ardud. Orașulcare a trecut prin atâtea suferințe eraaproape pustiu, la sala mașinilor de lauzina electrică s-a prezentat la serviciudoar personalul operator. Dar de dataaceasta nu era nevoie nici de ei.

La schimbul de tură, în loc de “totule în regulă” utilizat în mod obișnuit,personalul din tura de noapte a rapor-

tat că la ordinul nemților au oprit tur-binele și în cazane au lăsat să se stingăfocul. După aceea au fost scoși din în-căpere, iar pirotehnicienii nemți auașezat în jurul coșului de fum, la cu-plajul turbinelor și sub condensatoarelăzi pline cu explozivi. A mai rămastimp și aburi doar pentru un șuieratdureros prelungit.

Kertesz Gyula, Pfau Balint, VajdaJozsef, Kozma Lajos, Jenei Istvan șimulți alții nu consideraseră Uzina elec-trică doar un simplu loc de muncă. Cutoții au participat la construirea și echi-parea acestei uzine, care era una dintrecele mai moderne uzine electrice dințară. De drept erau mândri de ea. Nuputem ști ce au simțit acești oamenicând explozia uriașă a învelit împreju-rimea în nori de praf, din care s-a în-ălțat doar coșul înalt de 39 m, de parcăar ezita pentru un moment, ca dupăaceea să cadă, întinzându-se pe toatălungimea lui pe drumul Baia Mare, pâ-

nă la actuala stradă Aurel Popp. Dupănemții plecați în goană mare cu auto-camioanele lor, a rămas doar praf, fumși munți de moloz. Turbinele de 3.250CP au devenit inutilizabile, s-au pră-bușit cazanele și construcția principalăterminată de abia 6 ani. A încetat sămai bată ”inima” orașului, care înaintearăzboiului asigura curentul electricpentru 6.800 consumatori casnici și280 consumatori industriali.

Au fost explodate podurile ferovia-re și cele rutiere, uzina de apă. Pentruun moment s-a oprit viața. Dar nu pen-tru mult timp, deoarece directorul îndata de 25 primește ”numire” în funcțiepurtând ștampila comandamentuluiarmatei sovietice. Și primește și dispo-ziția< făcând tot posibilul, să înceapăneîntârziat alimentarea cu apă și curentelectric a centrului orașului. (...)

Pornirea primului generator a avutloc în 4 noiembrie, în curtea de pe str.Mircea cel Bătrân nr. 14. Acesta a func-

ționat timp de două luni, cu o capaci-tate zilnică de 540 kWh. Încă înainteaCrăciunului, se instalează pe stradaAna Ipătescu o batoză cu aburi, pe cares-a montat un dinam de 6 CP. Aceastaa funcționat până în martie, cu o ca-pacitate zilnică de 192 kWh. La înce-putul lunii ianuarie 1945, lângă clădireaspălătorului din grădina mănăstirii s-a pus în funcțiune un generator acțio-nat de un motor cu gaz de aspirație.Acesta a funcționat cu o capacitate zil-nică de 280 kWh, timp de mai mult deun an.

Chiar de la începutul anului 1945,în vecinătatea imediată a uzinei elec-trice, într-un șopron al depozitului defier vechi Popper, era în funcțiune timpde două luni un generator acționat demotorul unui compresor rutier. Iar lasfârșitul lunii noiembrie a funcționatdeja și în curtea fabricii de cărămidăde pe strada Botizului un generator cumotor diesel. Capacitatea totală a aces-

tora abia a atins puterea de 80 CP.Trupele germane în retragere au

uitat în gara din Ghilvaci patru agre-gate diesel Ganz-Jendrassi, pe care le-au demontat de la Întreprinderea Mi-nieră Baia Mare. Dintre acestea au fostaduse două, în așa fel încât angajațiiuzinei electrice au împins vagoanelepână în Gara Ferestrău, întrucât dincauza podurilor bombardate pe aceastălinie nu circula încă locomotivă. Acolole-au încărcat pe c[ru\e, au făcut rostde boi și le-au transportat pe podulprovizoriu construit pe Someșul cu ni-velul crescut până în curtea uzinei. Ne-fiind un loc mai potrivit, acestea tre-buiau instalate în beciul clădiri integrea direcțiunii. Acolo, generatoarele aufost rebobinate și după ce într-un spa-țiu de birou s-a montat și echipamentulde comutație, în data de 11 martie 1945s-a pornit din nou ”uzina electrică”.

Reconstruc\ia de dup[ r[zboi a du-rat peste 15 ani.

~n ianuarie 1893 a fost dat[ `nfolosin\[ cl[direa care urma s[g[zduiasc[ uzina electric[ aora;ului Satu Mare, inaugurat[festiv c]teva s[pt[m]ni mait]rziu. Povestea electricit[\iis[tm[rene a fost spus[ ̀ ntr-o carteap[rut[ `n decembrie 2017.

“A fost odată... Uzina Electrică” esteun volum bilingv, tip[rit cu sprijinulConsiliului Județean, scris de Erdei Pe-ter `n limba maghiar[ ;i tradus `nrom]ne;te de Vass Maria ;i Nagy Ilona.Foarte bogat ilustrat[, cartea are o scrii-tur[ pl[cut[ ;i o documentare impe-cabil[, mai ales `n privin\a anilor de`nceput ai re\elei electrice `n Satu Ma-re.

La `nceput a fost noul teatru

Prima uzin[ electric[ func\ional[la nivel public ̀ n Rom]nia s-a inaugu-rat la Timi;oara ̀ n 1884. A urmat SatuMare. ~n monografia lui Borovszky Sa-mu ap[rut[ `n 1908 se scrie<

“Printre intreprinderi industrialemai mari, trebuie să amintim uzinaelectrică în regie proprie a orașului, ca-re din 1891 există. Publicul orașului în1891 și-a construit teatrul nou, iar mi-nisteriul de interne i-a permis verni-sajul teatrului numai dacă schimbă ilu-minatul cu petrol, proiectat, pe ilumi-nat electric. În această situație de ne-cesitate, publicul orașului a instalat unagregat de 50 de cai putere, pentru asi-gurarea parțială a iluminatului electric.În 31 decembrie 1891, seara la ora 7,au efectuat prima probă a iluminatuluila teatrul orășenesc. În 3 ianuarie 1892s-a deschis și iluminatul stradal.”

Erdei Peter noteaz[ `n continuare<“Se înțelege de la sine că generatorulde curent electric trebuia conectat la omașină cu abur deja în funcțiune, carepoate fi utilizată și pentru alte scopuri.De aceea au căutat direcțiunea Moriicu Aburi, construită în anul 1869, cuhărți și proiecte despre iluminatul elec-tric al teatrului și al străzilor. Au înce-

put tratative lungi cu firma Siemensdin Berlin, fabrica Ganz din Budapestași direcțiunea Morii cu Abur. Ca re-zultat al tratativelor în 11 iunie (1891)au încheiat contractul conform căruiafirma Siemens și Halske din Viena aconfirmat că pe lângă instalația careva fi montată la moara cu aburi, dincele 500 de ”flăcări electrice” puse ladispoziția orașului, 159 bucăți de be-curi de putere de șaisprezece lumânări(luc;i) și o lampă cu arc, cu o luminăcorespunzătoare de 1.200 lumânări,vor fi instalate în teatru, iar 251 becuriși 8 lămpi cu arc pe străzile orașului.”

Ziarul “Szatmar” din 26 septembrie1891 vorbește deja despre nașterea Uzi-nei Electrice a orașului regal liber SatuMare< “în 21 septembrie.. adunarea ge-nerală extraordinară a emis decizia nr.252... conform căreia contractul cuAsociația Morii cu Abur să se desfacă

și toate instalațiile necesare ilumina-tului electric al orașului precum și con-struirea unei săli de mașini pe malulSomeșului să fie realizate din forțe pro-prii. La începutul lui decembrie a sositlocomobilul (mașina cu aburi) necesariluminatului electric și a fost amplasatîn spatele teatrului pe un teren provi-zoriu pe str. Gh. Doja.”

Inaugurarea< 1 aprilie 1893

Dup[ succesul inaugur[rii teatru-lui, ̀ n 1892 a început expansiunea ilu-minatului electric și pe străzile lateraleale orașului și în curând se va insista șiasupra comenzilor private pentru ilu-minat. La 1 octombrie au introdus pri-mul iluminat privat. Un reportaj scriedespre sinagoga inaugurată în 24 mar-tie 1893< ”Biserica... una dintre perlele

clădirilor comunale... în interior esteiluminată electric... Merită vizitată.”

În cursul anului 1892 se obținepentru locul definitiv al uzinei electriceterenul de 5.970 mp dintre Someș șistrada Baia Mare. În 28 ianuarie 1893au raportat că “...clădirea ridicată pen-tru stația electrică a fost predată func-ției. Se modifică decretul care regle-mentează iluminatul electric... con-form căruia următoarele locuri demuncă vor fi asigurate< un post de elec-trotehnician, un mașinist, un fochist,un supraveghetor și o calfă (...) Decre-tul următor este că personalul angajatpentru iluminat va intra în funcție la1 martie, ca până la 1 aprilie să obținăexperiență în meserie.”

Pe fotografia făcută (foto pag. 1),probabil la 1 aprilie 1893, c]nd a avutloc inaugurarea, numai doi oameni parspecialiști. “Grupa mai mare (...) a fost

alcătuită din reprezentanții conduceriiorașului și ai firmei Siemens și Halske,care furnizau utilajele. (...) recunoscmembrii comisiei de iluminat electric<Pap Geza, consilier administrativ, Her-man Mihaly, procuror șef, și probabilBoszormenyi Karoly, primar, și ingi-nerul șef Erdelyi Istvan”, noteaz[ ErdeiPeter.

Electricitatea,o problem[ public[

~n septembrie 1893 ziarul “Szamos”publica urm[toarea ;tire< “Expozițieelectrotehnică. Firma Siemens și Hal-ske, care a efectuat iluminatul electrical orașului, a organizat o expoziție, in-teresantă și instructivă din toate punc-tele de vedere, în teatrul orășenesc. Dincele văzute am avut ocazia să ne con-vingem despre lucrurile pe care le în-globează electrotehnica modernă, deexemplu lanterna electrică portabilă,aparate, ceainice, de încălzit apă, bri-chete electrice, aparate de ventilațieelectrică, călcătoare etc. Expoziția afost vizitată de numeroși oameni careși-au declarat recunoștința față de celevăzute.” Electricitatea a devenit o pro-blemă publică.

Conform Registrului Fondului deiluminat electric, în 1897 au fost con-semnați 185 de consumatori, în timpce în 1898 au fost 257 de consumatori.~n mai 1909 erau 967 de consumatori, iar ̀ n octombrie 1910 1.408 consuma-tori, o cre;tere foarte rapid[. ~n 1913cifra ajunsese la aproape 2.000, iarcl[dirile importante din ora; fuseser[;i ele bran;ate de mult timp la re\eauaelectric[.

~n timpul r[zboiului pre\ul electri-cit[\ii s-a triplat, dar `n 1917 existautotu;i 2.650 de consumatori. P]n[ `n1930 s-a ajuns la peste 3.200, iar `n1939 erau 5.250 ;i `n 1943 erau 6.706,plus 280 de consumatori industriali.

Uzina a fost demolat[ `n august1975. ~n aprilie 2016 s-a plasat pe loculei o coloan[ memorial[.

A consemnat Vasile A.

La 22 octombrie 1944 uzinele ;i podurile au fost dinamitate

Uzina electric[ a func\ionat timp de 80 de ani, a fost de dou[ ori reconstruit[ din temelii ;i a fost demolat[ definitiv `nvara anului 1975

Acum 125 de ani s-a dat `n folosin\[prima uzin[ electric[ `n Satu Mare


PERSONALIT~}I

În România, se exploatează unnumăr de peste 447 de zăcămintede țiței și gaze naturale, iar prin-cipalele companii care au activi-tăţi de producţie sunt OMV Pe-trom (petrol şi gaze) şi Romgaz(gaze naturale).

Conform proiectului de Strategieenergetică, sunt 255 de zăcăminte co-merciale de țiței și gaze naturale cuaproximativ 9.445 de sonde de țiței și828 de sonde de gaze naturale, pentrucare acordurile petroliere sunt deţinutede o singură companie, un producătorde țiței și gaze naturale, adică OMVPetrom, societate controlată de OMVdin Austria.

De asemenea, sunt 153 de zăcă-minte comerciale cu aproximativ 3.200de sonde de gaze naturale, pentru careacordurile petroliere sunt deţinute deo singură companie care desfăşoarăactivităţi în sectorul gaze naturale. Aicieste vorba de compania de stat Rom-gaz Mediaş. Pentru alte 39 de zăcă-minte pentru care au fost încheiateacorduri petroliere de dezvoltare-ex-

ploatare și exploatare petrolieră, avândca titulari diverse companii. Majori-tatea acestor zăcăminte sunt mature,având o durată de exploatare de peste25-30 ani.

În vederea descoperirii de noi ză-căminte de ţiţei şi gaze, în România,se desfăşoară operaţiuni de explorareîn 36 de perimetre, din care< – Petromdeține dreptul de concesiune pentru15 perimetre de explorare, dezvoltareși producție onshore, respectiv douăoffshore (în Marea Neagră). Romgazdesfășoară operațiuni petroliere de ex-plorare-dezvoltare-exploatare în 8 pe-rimetre concesionate, în calitate deunic concesionar şi este concesionarasociat cu alte companii în 18 acorduripetroliere de explorare, dezvoltare. –Alte companii desfășoară operațiunipetroliere de explorare-dezvoltare-ex-ploatare în 11 perimetre de explorare,dezvoltare şi exploatare.

Producţia de gaz< cinci milioane de metri cubi pe an

Rezervele de țiței sunt limitate, dat

fiind că descoperirile din ultimii 30de ani pot fi catalogate ca modeste. Înprezent, numai societatea de stat Rom-gaz exploatează la nivel naţional apro-ximativ 3.600 de sonde, producţia degaz fiind de aproximativ cinci milioanede metri cubi pe an.

Rezervele de țiței ale României mai țin 23 de ani

La producţia medie anuală din ul-timii ani (4,2 milioane tone) și încondiţiile unui declin anual constantal rezervelor sigure de 5% și o rată deînlocuire de 5% pentru rezervele deţiţei şi condensat, se poate aprecia cărezervele actuale de ţiţei ale Românieis-ar putea epuiza într-o perioadă deaproximativ 23 de ani. Perspectiveleprivind evidențierea de noi rezervesunt condiționate de investițiile în do-meniul explorării geologice ale pro-ducătorilor autohtoni și companiilorinternaționale care activează pe teri-toriul României.

Pe termen scurt și mediu, rezervelesigure de țiței se pot majora prin im-

plementarea unor noi tehnologii caresă conducă la creșterea gradului de re-cuperare în zăcămintele existente, iar,pe termen mediu și lung, prin imple-mentarea proiectelor pentru explora-rea zonelor de adâncime (sub 3.000m), a zonelor cu geologie complicatăîn domeniul onshore și a zonelor of-fshore din Marea Neagră, îndeosebi azonei de apă adâncă (sub 1.000 m). ÎnRomânia, valorificarea resurselor deţiţei şi gaze naturale se realizează princoncesiune, în baza unor acorduri pe-troliere, de tip taxe – redevenţă, în-cheiate în urma unor oferte publice,între agenţii economici şi ANRM,acorduri care intră în vigoare dupăaprobarea acestora prin Hotărâri deGuvern.

Durata de valabilitate a unui acordpetrolier este de maximum 30 de ani,cu posibilitatea de extindere cu încă15 ani. Prevederile acordului rămânneschimbate pe toată durata acestuia.Drepturile și obligaţiile titularilor sepăstreză pe toată durata nu convinmodificarea unor prevederi prin acteadiţionale. Deşi se confruntă cu un de-

clin natural al producţiei de ţiţei, Ro-mânia continuă să rămână a patra ţarăproducătoare de ţiţei din Uniunea Eu-ropeană, respectiv a cincea ţară dinEuropa. Raportată la producția euro-peană, producția națională de țiței re-prezintă aproximativ 2% din producțiaEuropei și circa 6% din cea a UE.

La Moftin sunt două sonde

La începutul anului 2017, Serinusa anunțat că a obținut 19,2 milioanedolari din vânzarea de acțiuni, fon-durile urmând să fie folosite pentrufinanțarea proiectelor din România șiTunisia, inclusiv pentru construcțiaunității de producție de la Moftin. Pâ-nă în prezent, compania a forat douăsonde de gaz, ambele în comuna de laMoftin, la sonda care a izbucnit in-cendiul în noaptea de 17 spre 18 de-cembrie 2017 fiind identificate rezerverecuperabile de aproximativ 510 mi-lioane metri cub de gaze, echivalentula aproximativ 4% din consumul anualal României.

L. Matei

Incendiul izbcunit la sonda degaz de la Moftin în noaptea de 17spre 18 decembrie 2017 a creat osituaţie fără precedent pentru ju-deţul Satu Mare. Pe amplasamen-tul sondei de gaz s-au mobilizat şiau acţionat pompieri din opt In-spectorate Judeţene pentru Situaţiide Urgenţă, precum şi o echipă despecialişti adusă din Canada, dincadrul firmei Safety Boss.

În timp ce pompierii militari au in-tervenit pentru a curăţa şi elibera capulsondei de rămăşite, echipa canadiană,exeperţii în sonde, s-au ocupat de în-locuirea capului de sondă, respectiv,lichidarea focarului. Însă în spateleacestei operaţiuni atât de ample pe carea desfăşurat-o echipa canadiană, stăun nume< Mike Miller.

“Omul potrivit, la momentulpotrivit”

Presa l-a cunoscut pe Mike Millerla una dintre conferinţele organizatede către autorităţile locale, împreunăcu cele de specialitate. La prima vedere,a fost un om care nu a spus multe cu-vinte, în schimb era de ajuns să te uiţila el pentru a vedea că este un om careare în spate o serie de “trofee”, obţinutede-a lungul carierei sale. Deşi vâlvătaiafocului crea panică în împrejurimi, cal-mul lui nu putea să nu îţi ofere şi ţie unsentiment de linişte. Prima lui apariţiea reprezentat numai bine zicala “omulpotrivit, la momentul potrivit”, deoa-rece aceasta a fost în data de 27 de-cembrie, după ce în noaptea de 26 spre27 la sondă a ţâşnit o cantitate mare deapă care făcea ca flacăra să se stingă şisă se reaprindă, formându-se fenome-nul de flashover, fiind transmise vi-braţii în pământ şi zgomote puternice.La 74 de ani, Mike Miller, preşedintele

companiei Safety Boss, conduce încăfirma cu acelaşi devotament de care adat dovadă la începutul carierei, deve-nind în timp o adevărată legendă mon-dială în domeniu.

A extins firma pe plan internaţional

Safety Boss este o firmă înfiinţatăîn anul 1954 de către Smokey Miller,fiind o firmă privată internaţională,specializată în operaţiuni de control lasonde de ţiţei şi gaze. În primii ani, fir-ma a operat doar în provincia cana-

diană Alberta. În anul 1979, fiul fon-datorului companiei, Mike Miller, apreluat compania, reuşind ca din anul1980 să extindă firma pe plan inter-naţional prin viziunea sa proprie asu-pra acesteia. Până în prezent, firma areuşit să controleze cu succes peste 500de evenimente de urgenţă, printre careunele dintre cele mai mari explozii dinlume.

A stins 180 de incendii din Kuweit

Mike Miller s-a făcut remarcat în

anul 1991, la scurt timp după încheie-rea războiului din Golful Persic. CândSaddam Hussein a conştientizat că ur-mează să fie învins de către coaliţia in-ternaţională condusă de SUA, acestas-a retras din Kuweit, ţară pe care oocupase, însă a dat ordinul de a se in-cendia toate câmpurile petroliere în-tâlnite în retragere. Ca urmare, milita-rii irakieni au dat foc la peste 600 decâmpuri petroliere, din cele 943 câteavea Kuweitul la vremea respectivă,provocând astfel unul dintre cele maimari dezastre ecologice din istorie. Afost nevoie de o investiţie de peste 1,5miliarde de dolari în stingerea incen-

diilor, fiind chemate în ajutor mai mul-te companii din lume, specializate înastfel de incendii.

Mike Miller a reuşit să stingă celmai mare număr de incendii, într-untimp foarte scurt, fiind cel mai eficientdintre pompierii prezenţi la faţa locu-lui. Împreună cu echipa sa, a reuşit săstingă focul de la 180 de câmpuri pe-troliere în numai 200 de zile. Aceastăacţiune l-a transformat pe el într-o le-gendă mondială, fiind cea mai mareintervenţie din istoria companiei ca-nadiene.

Rapiditatea şi eficienţa de care adat dovadă echipa de la Safety Boss le-au determinat pe celelalte echipe pre-zente să îşi mărească eficienţa, acţio-nând într-un timp mult mai scurt decâtcel preconizat anterior, termenul iniţialfiind de minim doi ani. Operaţiuniledesfăşurate pe câmpul petrolier dinKuweit au fost închise după numai no-uă luni.

La acea vreme, Kuweitul a investit1,5 miliarde de dolari în stingerea in-cendiilor, însă au pierdut mult maimult de atât. Pagubele provocate de in-cendii s-au ridicat la 5 miliarde de do-lari, iar industria petrolieră a pierdutpeste un milion de barili de petrol mis-tuit de flăcări. Desigur, pagubele ar fifost mult mai mari dacă Safety Bossnu ar fi crescut ritmul acţiunilor înceea ce a privit stingerea incendiilor.

Tot printre realizările celor de laSafety Boss se numără şi proiectarea ao mare parte din echipamentul propriude control al exploziei, unelte de de-molare, echipamente de protecție îm-potriva incendiilor, costume de intrarecu azbest, echipamente de ridicare șimanipulare, scule din alamă fără scân-teiere, ferăstraie metalice, costume chi-mice, tăietoare cu jet de apă de înaltăpresiune și alte elemente de specialitatenecesare în câștigarea controlului înaceste situații periculoase.

Larisa M.

~n Rom]nia exist[ peste 3.200 sonde de gaze naturale

Mike Miller a înfruntat cu calm incendiul de la sonda de gaz din Moftin

În timp ce pompierii militari au intervenit pentru a curăţa şi eliberacapul sondei de rămăşi\e, echipa canadiană, exeperţii în sonde, s-au ocupatde înlocuirea capului de sondă, respectiv, lichidarea focarului. Însă în spateleacestei operaţiuni atât de ample pe care a desfăşurat-o echipa canadiană,stă un nume< Mike Miller.

Mike Miller, eroul canadian care a stins incendiul de la Moftin


S~N~TATESuplimentul natural ENZIMAX este un produs atent formulat pentru a stimula şi a îmbunătăți

digestia. Astfel, acest produs deosebit a fost special conceput pentru a înlătura neplăcerile majoreaferente unui aport insuficient de enzime cum ar fi< hiperaciditatea gastrică, digestia lentă, senzațiade greutate în stomac, balonarea, oboseala sau starea de epuizare, pierderea apetitului.

Mâncarea de Sărbători, pe câte de gustoasă, pe atât de greu poa-te pica anumitor persoane, deaceea, trebuie să fii foarte atent lace consumi în această perioadăpentru a nu ajunge la spital. Fica-tul, pancreasul, bila sunt organelecele mai “exploatate” în aceastăperioadă deoarece mâncareaabundă în grăsimi, prăjeli, pro-teine în combinație cu amidon etcși este foarte săracă în vegetalecrude, fructe care conțin fibre șienzime.

Pentru a face fa\[ acestei perioadedin an, fără dureri de burtă, dureri înpartea dreaptă, dureri de cap, noi vă re-comandăm un supliment natural sauun amestec de suplimente naturale careajută corpul să facă față cu brio acesteiperioade.

Suplimentul natural ENZIMAX es-te un produs atent formulat pentru astimula și a îmbunătăți digestia. Astfel,acest produs deosebit a fost special con-ceput pentru a înlătura neplăcerile ma-jore aferente unui aport insuficient deenzime cum ar fi< hiperaciditatea gas-trică, digestia lentă, senzația de greutateîn stomac, balonarea, oboseala sau sta-rea de epuizare, pierderea apetitului.

Enzimele sunt cele mai importanteelemente active pe care organismuluman le folosește în vederea bunei des-

fășurări a procesului de digestie și pen-tru menținerea sănătății întregului sis-tem digestiv. Acestea asigură echilibrulorganismului nostru și reprezintă o re-sursă valoroasă în menținerea unei stăride bine.

Acești bio-catalizatori de naturăproteică, enzimele, sunt indispensabilipentru desfășurarea corectă a digestieideoarece ei au un rol foarte importantîn transformarea alimentelor în sub-stanțe asimilabile (micro- și macro-nu-trienți) necesare nutriției organismuluiprecum< aminoacizii, vitaminele saumineralele. Odată cu introducerea totmai multor alimente rafinate, ultra-pro-cesate în dieta modernă, consumatorulși-a restrâns sursele de enzime alimen-tare – ce sunt deosebit de sensibile latratarea termică – provocând, astfel, unpotențial deficit al acestora în alimen-tația sa.

Produsul ENZIMAX este specialconceput pentru a se adresa acestei pro-bleme, el asigurând suplimentarea ali-mentației noastre cu un complex de en-zime naturale care substituie deficitulenzimatic pancreatic, gastro-intestinalși biliar ce pot apărea, astfel, la mulțidintre noi. Acest supliment alimentarcreează un pH optim pentru digestie încazul unei secreții insuficiente a stoma-cului, pancreasului și a intestinului gros.

De asemenea, datorită adaosului în-semnat de probiotice în complexul unical acestui produs, ENZIMAX îndepli-nește și funcția de reechilibrare a floreiintestinale, prevenind efectele neplăcuteale balonării prin ușurarea eliminăriigazelor din intestine. În plus, acest su-pliment natural stimulează motilitateaintestinală și ajută la eliminarea toxi-nelor din organism.

Hyper - gas

Contribuie la neutralizarea excesu-lui de acid gastric. Facilitează reducereaacidității excesive din duoden. Ajută larefacerea naturală a mucoasei gastriceși intestinale.

Stimulează eliminarea excesului de

gaze. Acțiune alcalinizantă, calmantă,cicatrizantă, carminativă, diuretică șiantispastică.

Hyper - bil

Contribuie la stimularea funcțieihepato-biliare. Facilitează capacitatea

proprie de regenerare a ficatului. Sus-ține buna funcționare a sistemului di-gestiv.

Facilitează procesul natural de de-purare și detoxifiere alorganismului. Acțiune coleretic-cola-gogă, antispastică, hepato-trofică, bac-tericidă, antimicotică, antivirală.

Iarna aduce cu ea frig, vânt, uneoriviscol și chiar schimbări bruște de tem-peratură, factori nefavorabili tenului.Chiar și trecerea de la aerul cald dincasă sau de la birou, la aerul rece deafară dăunează tenului, deoarece uscăși irită pielea.

Indiferent de tipul de ten, și indi-ferent de sezon, unul dintre cele maiimportante lucruri atât pentru ten, câtși pentru sănătate, rămâne hidratarea.Nici pe timpul iernii sticla de apă nutrebuie ignorată, ba dimpotrivă. Deasemenea, o cremă hidratantă, înfuncţie de tipul de piele (normal, sen-sibil, gras sau mixt) este mereu bine-venită. Cel mai indicat este ca aceastasă aibă factor de protecţie solară de mi-nim 15.

Tot pentru a proteja tenul, măștilede faţă și tratamentele faciale săptămâ-nale sunt de mare ajutor. Pe timp deiarnă este indicat ca exfolierea să sefacă mai rar, fiind înlocuită cu măștihrănitoare care pot asigura tenului toa-te elementele nutritive de care acestaare nevoie. În cazul tratamentelor fa-ciale, uleiul de măsline este un foartebun înlocuitor, fiind ieftin și comod deaplicat acasă. De asemenea, și fondulde ten protejează foarte bine tenul deaspritatea vremii de afară, atâta timpcât acesta este și hidratant.

Cum ne protej[mtenul pe timp

de iarn[?

Tinctura de propolis se obţine prinprepararea la rece a extractului alcoolical propolisului. Datorită compoziţiei saledeosebit de complexe, tinctura de pro-polis are proprietăţi de vindecare mira-culoase, şi se poate uitliza atât pentruuz intern cât şi pentru uz extern. Dato-rită proprietăţilor antibacteriene, anti-toxice şi antiinflamatoare, propolisul s-a dovedit eficient în cel puţin 200 deafecţiuni, fiind considerat cea mai pu-ternică armă din arsenalul terapiei na-turale.

Cel mai mare beneficiu al tincturiide propolis este faptul că propolisul îşipăstrează nealterată capacitatea antimi-crobiană, spre deosebire de antibioticelede sinteză, faţă de care bacteriile dezvoltăo rezistenţă treptată, ceea ce face nece-sară introducerea periodică a unor noiproduse. În boli ale cavităţii bucale şiORL, propolisul este foarte eficient îngingivite purulente şi sângerânde, sto-matită, dureri de dinţi şi altele. În cazulunei otite, tinctura se aplică prin intro-ducerea a câte zece picuri de trei ori pezi în urechea bolnavă.

Tinctura are proprietăţi şi în afecţiu-nile dermatice. Aceasta este un bun sti-mulator al refacerii ţesuturilor afectatede răni, eczeme, tăieturi, coşuri, cicatri-zarea operaţiilor şi alte afecţiuni ale piele.În aceste cazuri se aplică tamponări lo-cale sau comprese cu tinctură de pro-polis.

În tratarea bronşitei acute, bronşie-taziei, a astmului infecţios şi abcesuluipulmonar, se utilizează tinctură de pro-polis, din care se iau câte 15-30 de pică-turi de 3 ori pe zi, înainte de mese, într-un păhărel cu lapte sau apă călduţă, în-tr-o cură care durează până la vindecare.În astmul bronşic sunt deosebit de be-nefice şedinţele de aerosoli cu tincturăde propolis (15%), diluată cu apă în pro-porţie de 1:1. Zilnic se fac câte 2 şedinţecu o durată de 5 minute, urmate de odih-nă 20 de minute, într-o cură de 15-30de zile.

În gripă, răceală, guturai, traheită şilaringită cronică se utilizează tincturade propolis 20%, cu acţiune antivirală(20-30 de picături diluate într-un păhă-rel cu apă sau lapte, de 2-3 ori pe zi, în-ainte de mese cu o oră). Cu această tinc-tură se face gargară, după care se înghitesau se fac inhalaţii dimineaţa şi seara.

Tinctura de propolis, remediul minune

Hyper-gas ;i Hyper-bil, suplimente alimentare care stimuleaz[

func\ionarea stomacului ;i ficatului

Conform unui studiu recent pu-blicat în jurnalul Proceedings of theNational Academy of science relevea-ză faptul că pastilele care conţin ibu-profen au un impact negativ în ceeace priveşte fertilitatea bărbaţilor, şi arputea chiar să le afecteze viaţa sexua-lă, conform CNN.

S-a descoperit că bărbaţii tinericare folosesc ibuprofen, o substanţăantiinflamatoare cu efect analgezic,se supun riscului de a fi afectaţi de oboală hormonală care reduce dimen-siunea testiculelor şi reduce fertilita-tea.

Pe lângă asta, consumul de ibu-profen mai poate cauza reducerea ma-sei musculare, oboseala cronicizată,disfuncţii erectile şi un libido scăzut.În acest caz, pentru bărbaţi, doza pe-riculoasă este de 600 de mg de ibu-profen, administrat de două ori pe zi.

Cercetarea realizată de mediciidin Copenhaga arată însă că afecțiu-nile descrise în studiu pot fi doar tem-porare, însă există riscul ca ele să de-vină permanente în cazul bărbațilorcare utilizează ibuprofen pentru o du-rată mai mare de șase săptămâni.Principala îngrijorare este că admi-nistrarea analgezicului ar putea redu-ce gradual nivelul de testosteron, în-trucât organismul nu mai poate com-pensa inhibarea secreției acestui hor-mon.

Studiul a fost efectuat pe un eșan-tion de tineri cu vârste între 18 și 35de ani, care au luat pastile cu ibupro-fen pe un interval de timp de până lașase săptămâni.

Medicamentul care poate afecta

via\a sexual[ ;i fertilitatea

b[rba\ilor

Argintul coloidal cunoaşte în ziua deazi o gamă largă de beneficii atât în me-dicină cât şi în refacerea rănilor şi sănă-tatea pielii. Principalul avantaj este căacesta nu prezintă efecte secundare.Acesta poate fi administrat pe cale orală,prin inhalarea vaporilor sau prin pulve-rizare, regăsindu-se în categoria supli-mentelor alimentare cu rol imunizant.

În ceea ce priveşte regenerarea răni-lor, respectiv sănătatea pielii, argintul co-loidal poate trata arsurile, aftele, paro-donţia şi alte afecţiuni. De asemenea, maitratează afecţiuni ca psoriazis sau eczeme,fiind folosit şi pentru zgârieturi şi ame-liorează leziunile lăsate de arsuri.

Un alt beneficiu asupra sănătăţii esteacela că argintul coloidal acţionează doarasupra patogenilor, bacteriile prietenoasesau bune din organism nu au de suferitşi nici celulele organismului nostru fiin-dcă au un alt sistem de metabolizare aoxigenului. Cu alte cuvinte, are efect an-tibiotic, dar fără niciun efect secundar.Mai mult, organismele patogene nu dez-voltă rezistenţă la argintul coloidal, acestaputând fi considerat un sistem imunitarsecundar.

Larisa M.

Beneficiile argintului coloidal

Enzimax de la Hypericum îmbun[t[\e;te digestia

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected]

Pentru mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro


RE}ETE

Sup[ de gulii

Rulad[ de m[m[lig[în bacon

Mod de preparare<

Guliile curățate și tăiate cubulețe(sau eventual răzuit mare) se călesc înulei sau unt, se condimentează dupăgust și se sting cu circa un litru de apă.Dacă vă place, puteți adăuga și un mor-cov, un pătrunjel, sau eventual un ardei.

Toate acestea se mărunțesc și se călesc,la fel ca și guliile. Din făină și smântânăse face o îngroșeală, cu grijă, să nu ră-mână cu noduri. Se adaugă treptat, câ-teva linguri de supă, iar când bucățilede gulii sunt fierte, de adaugă îngro-șeala și se mai fierbe așa câteva minute.La servire se poate orma cu frunzeproaspete de pătrunjel, cu ardei iute,sau bacon afumat, prăjit și sfărâmatdeasupra supei.

Ingrediente<

2 gulii mai mari, sau 3 maimici, 2 linguri de ulei, sau o lin-gură mare de unt, 200 g de smân-tână (15%), o lingură cu vârf defăină, o legătură de pătrunjel ver-de, sare, piper, bază pentru mân-căruri (dacă se poate, de casă)

Mod de preparare<

Șunculița se taie cubulețe mărunteși se rumenește ușor în ulei încins, sestrecoară și se lasă să se scurgă. Brânzaburduf se amestecă cu puțină smântâ-nă, cât să nu fie sfărâmicioasă. Dupăce șunculița se răcește se amestecă cupasta de brânză și dacă brânza nu e su-ficient de sărată se mai sărează puțin.Se prepară o mămăligă de consistențămedie. După ce se răcește puțin, însă

doar cât să poată fi formată cu mână,se ia o lingură mare de mămăligă, seîntinde în palmă, la mijloc se pune olingură de cremă de brânză și se for-mează din ea un batonaș, care se ru-lează în bacon. Operațiunea se repetăpână când ingredientele se termină.Apoi, ruladele astfel obținute se așeazăpe o tavă căptușită cu hârtie de copt șise presară cu puțin piper. Se așează încuptorul preîncălzit și se lasă la foc ma-re, până când baconul se rumenește.Dacă doriți să ornați cu cașcaval acestase presară imediat după ce se scoatedin cuptor, iar dacă serviți cu smântâ-nă, aceasta se adaugă când rulada numai e fierbinte.

Ingrediente<

200 g de făină de mălai, 250g de brânză burduf (de oaie), 1-2 linguri de smântână 100 g șun-culiță afumată, circa 200 g baconafumat, feliat subțire, sare, piper,2-3 linguri de ulei, smântână sau

cașcaval pentru ornat.

Cocktail de mere ;i lime

Mod de preparare<

Merele se curăță, se spală și se storccu storcătorul de fructe. Se adaugă sa-rea de lămâie și puțină apă, pentru apăstra culoarea sucului cât mai plăcută.Pentru prepararea coctailului lime-ulse spală bine și se taie în 8 bucăți, sau

se feliază. Se pune peste ele îndulcitorul(zahărul sau mierea) și se lasă așa circao oră, după care lime-ul se stoarce bine,fie cu o lingură, sau cu o furculiță, fărăsă se scoată bucățile de fructe din vas.Se adaugă gheața și se umple paharulcu suc de mere. Dacă doriți să preparațiun cocktail cu alcool, se va folosi o can-titate mai mică de suc de mere, aceastaînlocuindu-se cu 40 ml vodcă și 20 mlrom. Se poate decora cu felii de lămâie,frunze de mentă, sau eventual batoanede scorțișoare.

Ingrediente<

Un lime (calculat pentru fie-care porție de aproximativ 400ml), 2 linguri de zahăr (sau demiere), 4 mere, câteva cristale desare de lămâie, gheață (cuburisau pulbere), felii de lămâie,frunze de mentă, sau batoane de

scorțișoare pentru ornat.

Ciocolat[ de cas[ cu crem[ de cocos

Mod de preparare<

Întâi se prepară crema. Se face bu-dinca, după rețeta de pe plic și se ră-cește amestecând. Fulgii de cocos seamestecă cu untul, apoi treptat și cubudinca răcită. Pentru ciocolată se pu-ne apa să fiarbă împreună cu zahărulși zahărul vanilat până când se formea-

ză un sirop, dar nu mai mult de cinciminute. Proba se face luând între douădegete puțin sirop iar dacă acesta sealungește ca un elastic, se ia cratița depe foc și se adaugă untul. Compozițiatrebuie lăsată să se răcească puțin, dupăcare se adaugă laptele praf, în prealabilamestecat cu cacaoa. Se amestecă, dupăcare se frământă cu mâna. Se obține opastă densă, asemănătoare aluatului,dar de data aceasta puțin mai moaledecât obișnuita ciocolată de casă. Seîntinde pe o suprafață unsă în prealabilcu unt, apoi se întinde peste ea și cremași se rulează, se presară și exteriorul cufulgi de cocos, apoi se feliază.

Ingrediente<

180 ml apă, 1 plic zahăr va-nilat, 400 grame zahăr, 180 gra-me unt, 500 grame lapte praf, 50grame cacao. Pentru cremă< obudincă de vanilie, 400 ml delapte, 4 linguri de zahăr, 50 g deunt, circa 70 g de cocos răzuit.

În accepţiunea unui mare număr deromâni, pătrunjelul este o legumă utili-zată în bucătărie pentru a da gust unormâncăruri, fiind mai puţin cunoscute,sau chiar necunoscute valenţele terapeu-tice ale acestei plante care se regăsește înmai toate gr[dinile de la ţară.

Pătrunjelul menţine vigoarea orga-nismului uman de mai bine de 2000 deani. Miraculoasa plantă a fost adusă și înţara noastră din zona Mării Mediterane.În comparaţie cu alte zarzavaturi culti-vate la noi, pătrunjelul este cea mai în-drăgită plantă folosită ca aliment și caplantă medicinală care tratează cu succesmai bine de 70 de afecţiuni.

Din frunzele și din rădăcinile planteise pot prepara băuturi cu valori terapeu-tice excepţionale< ceaiuri, sucuri și chiarvinuri, licori care ne menţin în formă.

„Planta este un remediu incontesta-bil pentru o varietate de boli de la astenie,anemie, tulburări circulatorii și până laeliminarea toxinelor din organism. O le-gătură de pătrunjel conţine< săruri mi-nerale de calciu, magneziu, fosfor, sodiu,potasiu, sulf, mai mult fier decât spana-cul, provitamina A, mai multă vitaminaC decât 100 g fructe de măceșe sau o lă-mâie. De asemenea, în compoziţia acestuipanaceu există complexul vitaminic B,vitamina E și histamina, un aminoacidcare stopează dezvoltarea tumorilor. Te-rapia cu suc de pătrunjel, spunnutriţioniștii europeni, contribuie la bu-na funcţionare a ficatului, la revigorareaorganismelor anemice, întărește unghiile,combate oboseala și retenţia de apă.

Pătrunjelul învinge dependenţa de tutun

Mulţi fumători vor să scape de acestviciu, dar multe încercări repetate n-auo finalitate dorită, deoarece dependenţade tutun este o ”boală” care nu se lasădoborâtă prea ușor. În urma unor studiirepetate, nutriţioniștii europeni conside-ră că, în competiţia cu medicamentele,plantele medicinale cum ar fi pătrunjelul,pedicuţa și sunătoarea sunt remedii careînving acest viciu. Mai mult, un remediupe bază de pătrunjel s-a dovedit o alter-nativă la ispititoarea ţigară și se admi-nistrează între mese. De aceea, nu întâm-plător, un remediu pe bază de pătrunjela fost denumit ”Stinge" ţigara. Leacul seprepară din câte două linguriţe de frunze,de seminţe și de rădăcină de pătrunjel,amestecate în părţi egale și măcinate. Înpulberea obţinută se adaugă apă caldă,până se obţine o pastă. Din acest remediuse administrează zilnic câte trei linguriţe.

Frunza de pătrunjel, dar și rădăcinaacestuia au efecte calmante dovedite pen-tru sistemul nervos, ţin sub control aler-giile, scad nivelul colesterolului „rău", fi-ind indicate în hipertensiunea arterialăși în cardiopatie. Nu în ultimul rând, încaz de convalescenţă, cura cu pătrunjelgrăbește vindecarea. La fel ca sucul obţin-ut din frunze, sucul din rădăcină seobţine prin presarea acesteia într-un stor-cător electric. La 100 g rădăcină se adaugă50 ml apă plată și această cantitate seconsumă imediat.

Preparatele din pătrunjel tratează bo-lile intestinale, ale oaselor și ale ficatului,dar vindecă și infecţiile. Specialiștii afir-mă că cel mai eficient leac cu pătrunjeleste sucul proaspăt. Câte 50 ml de sucproaspăt se consumă zilnic, un intervalde 15 zile pe lună. Această terapie alungăbolile de lângă noi, fără a avea efecte se-cundare.

Sucul din frunze alungă oboseala,mai ales dimineaţa, chiar dacă suntemgrăbiţi, este bine să mixăm câteva fire depătrunjel în 100 ml de apă plată. Aceastăbăutură trebuie consumată înainte de mi-cul dejun în loc de cafea. Este o băuturăfoarte energizantă și ne revigorează pen-tru o zi întreagă.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Remediile pe baz[ de p[trunjel se pot utiliza

cu succes în peste 70 de afec\iuni

Pătrunjelul menţine vigoarea organismului uman de mai bine de 2000 de ani. Miraculoasa plantăa fost adusă şi în ţara noastră din zona Mării Mediterane. În comparaţie cu alte zarzavaturicultivate la noi, pătrunjelul este cea mai îndrăgită plantă folosită ca aliment şi ca plantă medicinalăcare tratează cu succes mai bine de 70 de afecţiuni.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

O zical[ veche spune că saniase pregătește din var[, iar lumeamodei spune că încălțămintea tre-buie aleasă imediat după prezen-tările colecțiilor primăvară-var[2018. Să vedem în cele ce urmeazăce trebuie și ce nu trebuie să cum-părăm.

Trebuie să menționăm că stilul clasicpleacă ușor în trecut, lăsând loc unorpantofi neobișnuiți pentru noi, executațidin plastic transparent, crocs-uri gla-mour, încălțăminte decorată din abun-dență cu paiete și cascade de volănașe.

O atenție deosebită trebuie să acor-dăm anume elementelor de decor, careau încetat să mai aibă un rol secundar,devenind accentul principal al încălță-mintei.

Pantofi stiletto clasiciSe pare că pantofii stiletto nu vor ieși

din modă niciodată. Se schimbă doar cu-loarea acestora, în dependență de sezon,însă stilul rămâne practic neschimbat.Pantofi stiletto adevărați cu toc cui mediupot fi întâlniți în colecțiile Victoria Bec-kham și Calvin Klein. Accentul se facedoar pe culoare – majoritatea pantofilorsunt executați în nuanțe actuale, pe carePantone le-a numit principale în sezonulprimăvară-var[ din 2018. Câteva ele-mente de decor au adăugat modelelorsale Tom Ford și Saint Laurent. Rețineți,franjurile și paietele vor fi la modă înacest sezon. Dacă majoritatea designeri-lor au prezentat pantofi cu toc înalt șimediu, atunci Stella McCartney ne oferăsă încercăm stiletto incredibil de confor-tabile cu tocuri joase. În colecția sa existăo întreagă linie de astfel de pantofi înorice gam[ de culori – de la nuanțe liniș-tite de gri și maro, până la ultramarinaprins și fuchsia intens. Textura este, deasemenea, diferită – satin, piele, piele în-toarsă și catifea.

Tocul kitten heelDacă nu îți plac tocurile înalte sau

dacă nu vrei să pari mai înalt[, avem oopțiune pentru tine. Cumpără pantofiide primăvară cu un toc kitten heel de 2-3 centimetri, care a intrat în modă anultrecut. În sezonul primăvară-vara 2018,un astfel de toc mic a decorat aproapetoate modelele de pantofi – de la sandaleși „șlapi de plajă”, până la cizme și pantofimules. Dacă locul dvs. de muncă nu vapermite să v[ prezențați în pantofi pe otalp[ plat[, iar tocul înalt v[ creează in-comodit[\i, puteți opta pentru tocul kit-ten heel.

Talpa plat[Celor care nu le place tocul cui jos,

chiar și cel de tip kitten heel, și nu suportănicidecum platformele, există opțiuneade încălțăminte cu talpa plata. Din feri-cire, designerii au pregătit multe opțiunila modă cu talpa plata. Toată atenția estedirecționată spre curelușe și forme – to-cul lipsește în totalitate la aceste modele.Oare ce poate fi mai comodă decât în-călțămintea cu talpa plata? Designerii nepropun să purtăm chiar și sandale cuvârful subțire. Acest lucru poate păreainițial straniu, însă ceea ce anterior eraconsiderat lipsa de gust, astăzi sunt lamodă.

MasculinitateDacă în haine masculinitatea este ex-

primată în pantaloni și cămăși în stilmasculin, atunci în pantofi aceasta esteexprimată sub formă de loaferi mascu-lini, monk și pantofi sobri cu forme geo-

metrice clare. Fiecare designer a inter-pretat această tendinț[ în mod propriu.Haider Ackermann și Jil Sander au pre-zentat femeia stilată anume în pantofinegri masculini, fără pic de feminitate.Pradă și Simone Rocha au prezentat mo-dele mai feminine în nuanțe pastelate șinuanțe mai aprinse cu câteva elementede decor cum ar fi mărgele „perle” și ni-turi metalice.

Botine brutaleAlexander McQueen și Jeremy Scott

au adus în prezentările de primăvară-var[ 2018 puțin unisex în formă unorbotine brutale, care se asortează cu im-primeu floral, ștrasuri și paiete. Botinelede la designerul Olivier Theyskens nuau un asemenea aspect glamour, însă cu-loarea albă și colorația de „șarpe” încăne vorbește despre faptul că acestea suntpentru femei. Mai mult, designerii ne re-comandă să purtăm încălțămintea bru-tală nu cu blugi, ci cu rochii ușoare și sa-rafane vaporoase.

Botine cowboyContinuând tema „masculinității” în

încălțămintea feminină, casele de modăcelebre au preluat invenția originală ame-

ricană – botine în stil cowboy. Modeleleadevărate, moderne, seamănă deja cufrații din trecut, cu excepția formei – aufost atent lucrate de designeri. CalvinKlein a prezentat lumii cizme de cowboycu o inserție de fier pe vârf, Maison Mar-giela a finalizat forma încălțămintei și le-a decorat cu câteva ștrasuri nu prea mari.Un adevărat glam-chic cowboy a pre-zentat Versus și Coach, botinele căroraau fost presărate din abundență cu luciuși decorate cu franjuri.

Încălțăminte sport la modăMulte branduri bine-cunoscute au

inclus încălțăminte sport în colecțiile lor.Cele mai notabile modele pot fi găsite încolecțiile lui Loewe, Valentino, LouisVuitton și Pradă. În pantofii sport de laLoewe, se pare că se combină imposibilul– stilul sportiv și oriental sub forma unuivârf ascuțit care seamănă cu coada rep-tilelor. Cu toate acestea, criticii de modăau apreciat această decizie neobișnuită.Sportul chic este ceea ce caracterizeazăpantofii sport de la Louis Vuitton și Pra-dă. În acest caz, accentul principal estepus pe forma tălpii, vârfului și a combi-nației de culori. Nu doar pantofii sportau devenit un exemplu de încălțăminte

pentru un mod sănătos de viață. Sanda-lele sport pe toc înalt sau talpa brutalăcu siguranță vor fi nouă tendința a veriice urmează.

Încălțăminte cu cureluşe şi catarame

Din moment ce moda pentru împle-tituri în sezonul primăvară-var[ 2018 aexplodat literalmente podiumurile, mulțidesigneri au decis să își arate viziuneaasupra acestei tendințe în designul pan-tofilor. Jeremy Scott și Jason Wu au pre-zentat pantofi eleganți cu toc cui, formațiîn întregime din curele și șireturi subțiri.Curelele pot fi de grosimi foarte diferite,iar decupajele decorative pot să decorezeîncălțămintea, sau să lipsească în totali-tate. Împletitura propriu-zisă se poatetermina în zona de ridicare a picioruluisau poate ajunge chiar la nivelul genun-chiului. Emilia Wickstead și Dolce&Gab-bana au decorat încălțămintea cu o cureaconfortabilă și o cataramă în formă de T,ceea ce te face să te simți confortabil chiarși în prezența unui toc înalt.

FranjuriElementul principal al decorului în

sezonul primăvară-vara din 2018 a fost

franjurile, care au reînviat și au dat dina-mism chiar și celor mai simpli pantofi.Nimeni nu ar fi acordat atenție sandalelorde la Missoni cu curele subțiri în jurulgleznei, dacă nu aveau acele franjuri mul-ticolore care se mișcau în ritmul mișcă-rilor modelelor. Același lucru este valabilși pentru șlapii matlasati de Marco deVincenzo în nuanță de khaki. Încălță-mintea de la Christopher Kane în stilulglam-rock a devenit și mai „special[” du-pă ce a fost decorat[ cu franjuri străluci-toare din ștrasuri. Aceste funii misterioa-se arătau armonios chiar și în combinațiecu stilul restrâns de casual.

Paiete şi glitterGlitter-ul strălucitor multicolor este

un alt element de decor popular în sezo-nul primăvară-vara 2018. Emilia Wic-kstead, Valentino, Dolce&Gabana, Vic-toria Beckham și alte branduri bine-cu-noscute au folosit paietele foarte generos.Stilul acestor capodopere este simplu,ceea ce nu se poate spune despre designulexterior. Acestea strălucesc și atrag aten-ția prin strălucirea lor magnifică. Însănu uitați – prea multă strălucire este con-traindicată. Deși designerii demonstrea-ză efectul opus.

Cizmele de var[ nu mai sunt o noutate pentru lumea modei. Acum, chiar şi cizmele de piele,care puteau aştepta cuminți în dulap cel puțîn până în septembrie, ne sunt recomandate să lepurtăm primăvara pe piciorul gol şi în combinație cu rochii uşoare şi fuste mini. Designerii nepropun câteva opțiuni printre care cizme în nuanțe suculente cu tureatcă largă, cizme dinplasa,cizme peste genunchi cu vârful decupat şi cizme-ciorap super lungi. Observați că nu aveținevoie de ciorapi sau şosete, le puteți purta doar pe piciorul gol.

Modele inedite de pantofi pentru persoanele `ndr[zne\e


DIET~

Aflăm dacă miturile despreulei sunt adevărate sau false și câtulei avem voie să consumăm, pen-tru a nu avea un nivel prea mareal colesterolului în sânge.

Uleiul nu conține colesterol. Acesta segăse;te doar în produsele de origine ani-mală. Cantitatea de calorii pe 100 ml uleieste aproximativ egală cu cea conținutăîn 100 mg de grăsime animală.

Uleiul de masline este mai sănătosdecât cel de floarea-soarelui. După ce s-a folosit o dată la prăjit, uleiul de floa-rea-soarelui se aruncă.

Uleiurile conțin vitamina E, un anti-oxidant puternic. Omega 3 conținut înulei are proprietăți antiinflamatoare șioferă protecție cardio-vasculară.

Uleiul de sâmburi de struguri este po-trivit pentru orice fel de salate.

Uleiul de susan sporește savoarea ali-mentelor.

Uleiurile presate la rece nu se încăl-zesc la temperaturi mai mari de 40°C.

Uleiul de palmier și de cocos se folosescla prăjit pentru că temperatura la care sedescompun în produși toxici nu este atin-să prin prăjire.

Pentru buna funcționare a organis-mului, excluderea totală din alimentațiea grăsimilor vegetale (uleiurilor) nu esterecomandată atunci când se încearcă scă-derea în greutate.

Dacă ţi-ai propus să găteşti mai să-nătos şi, prin intermediul alimentaţieitale, să reduci nivelul colesterolului, tre-buie să ştii că e bine să foloseşti grăsimilecorespunzătoare, în cantităţile corecte.Medicii nutriţionişti spun că grăsimileşi uleiurile ne oferă acizi graşi esenţialipentru sănătatea şi bunăstarea noastră,iar unii dintre aceştia (în principal aciziigraşi Omega 3) sunt, de fapt, beneficipentru inima noastră. Grăsimile trans-portă vitaminele A, D, E şi K în interiorulşi în preajma corpului nostru şi, totodată,aduc caloriile< 9 per gram, potrivitwebmd.com. În plus, grăsimile aduc sa-tisfacţie atunci când mâncăm, pentru căsunt săţioase şi gustoase. Uleiul de mă-sline din preparatele mediteraneene, un-tul din prăjituri şi fursecuri, uleiul dearahide care dă un plus de gust prepara-telor făcute în tigaie în stil stir-fry ajutăîn timpul gătitului şi fac ca acele alimentesă merite să fie mâncate.

Pentru a reduce nivelul colesterolu-

lui, este important să limitezi aportul degrăsimi, fără să ajungi la extreme. Deasemenea, este important să alegi uleiu-rile şi grăsimile corespunzătoare pentrua prepara mesele şi gustările tale prefe-rate. Grăsimile care se găsesc în unt, mar-garină, în diverse produse tartinabile şiîn uleiurile vegetale sunt considerate fiebune (nesaturate), fie rele (saturate saugrăsimi trans).

Grăsimile nesaturate (mononesatu-rate şi polinesaturate) sunt consideratebenefice, deoarece ele împiedică înfun-darea arterelor, care la rândul lor blo-chează circulaţia sângelui către inimă şicreier. Grăsimile nesaturate ar trebui săfie principalele tipuri folosite în prepa-rarea alimentelor.

Surse de grăsimi bune (nesaturate)

Grăsimile mononesaturate sunt prin-cipalul tip de grăsime care se găseşte înuleiul de măsline, uleiul de canola (unulei de rapiţă), uleiul de susan, precumşi în avocado şi uleiul de avocado, în nucişi în uleiurile obţinute din diverse tipuride nuci.

Grăsimile polinesaturate sunt predo-minante în< uleiurile de porumb, de se-min\e de bumbac şi de şofrănel, în se-minţele de floarea-soarelui şi în uleiulobţinut din ele, în seminţele de in şi înuleiul de in, în boabele de soia şi uleiulobţinut din soia, în anumite tipuri demargarine şi în fructele de mare.

Surse de grăsimi rele (saturate)

Grăsimile saturate cresc riscul de aavea blocaje ale vaselor de sânge. Ele suntpredominante în tipurile de carne grasăşi în produsele lactate integrale (cu multăgrăsime), inclusiv în unt, brânză, caşca-val, îngheţată şi lapte integral. Toate aces-tea conţin, totodată, o cantitate semnifi-cativă de colesterol alimentar. Uleiul decocos, de palmier, din miez de palmierşi untul de cacao furnizează mari cantităţide grăsimi saturate, dar acestea nu conţincolesterol.

Corpul tău produce toate grăsimilesaturate şi tot colesterolul de care are ne-voie, aşa că nu trebuie să mănânci în plus.De asemenea, nu ai nevoie de niciun felde grăsimi trans, care, la fel ca grăsimilesaturate, cresc riscul de boli cardiovas-culare ;i de accident vascular cerebral.

Grăsimile trans se găsesc în marga-rina solidă la cutie şi în alte tipuri de gră-simi (care sunt folosite pentru a face pâi-ne sau produse de patiserie), precum şiîn unele alimente procesate, cum ar fifursecurile ;i biscuiţii săraţi. Uleiurilepentru gătit nu conţin grăsimi trans. Gră-simile şi uleiurile sunt considerate bene-fice sau nu în funcţie de cât de multe gră-simi saturate sau nesaturate îi furnizeazăcorpului nostru. De exemplu, uleiul demăsline este considerat “bun”, deşi areunele grăsimi saturate, iar untul este con-siderat a fi “rău”, chiar dacă conţine unelegrăsimi nesaturate.

C]teva adev[ruridespre ulei

Avocado este un fruct sățios, cu opulpă cremoasă și densă. Părerile suntîmpărțite în privința gustului, însă ni-meni nu poate contesta beneficiile aces-tuia pentru sănătatea noastră. Îți dezvă-luim astăzi cele mai importante dintreele.

Avocado este o sursă excelentă degrăsimi monosaturate, sănătoase pentrusistemul cardiovascular. Probabil ai ob-servat că în multe alte articole de pânăacum ți-am spus că organismul nostruare nevoie de toate tipurile de substanțe,inclusiv grăsimi. Important este ca aces-tea să fie de calitate, cum sunt cele dinavocado.

Pe lângă grăsimi monosaturate, avo-cado conține și multe vitamine și mine-rale< vitaminele A, C, D, E, K, vitaminaB6, vitamina B12, acid folic, potasiu, lu-teină și antioxidanți. Ca să păstrezi câtmai multe dintre aceste substanțe îți re-comandăm să consumi avocado crud

sau gătit foarte puțin, la aburi sau la cup-tor.

Grăsimile monosaturate pe care lelăudam mai sus, împreună cu aciduloleic, fac din avocado un aliat al siste-mului cardiovascular sănătos. Scad co-lesterolul, reglează tensiunea arterială,reduc riscul de infarct și accident vas-

cular cerebral, fluidizează sângele și îm-piedică formarea cheagurilor de sânge.

Avocado are beneficii și pentru sis-temul nervos, îmbunătățind atenția șimemoria. Ne ajută să luptăm împotrivastresului, iar acidul folic pe care îl con-ține este esențial pentru dezvoltarea op-timă a celulelor și țesuturilor din creier.

Numărul mare de vitamine și mine-rale susțin un sistem imunitar sănătosși puternic. În plus, avocado ajută la orecuperare mai rapidă în perioadele deconvalescență și este recomandat și co-piilor, fiind extrem de hrănitor și ușorde digerat. Poate fi inclus în alimentațiabebelușilor sub formă de piure, dupăvârsta de 8 luni.

Avocado are și efecte antibacteriene,anticancerigene, contribuie la sănătateaoaselor, ochilor, dinților și pielii. Poatediminua simptomele neplăcute ale afec-țiunilor digestive și reglează tranzitul in-testinal.

Avocado `mbun[t[\e;te aten\ia ;i memoria

Dacă ţi-ai propus să găteşti mai sănătos şi, prin intermediul alimentaţiei tale, să reduci nivelulcolesterolului, trebuie să ştii că e bine să foloseşti grăsimile corespunzătoare, în cantităţile corecte.Medicii nutriţionişti spun că grăsimile şi uleiurile ne oferă acizi graşi esenţiali pentru sănătatea şibunăstarea noastră, iar unii dintre aceştia (în principal acizii graşi Omega 3) sunt, de fapt, beneficipentru inima noastră.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂


De zeci de ani Trupa HaragGyorgy a Teatrului de Nordp[streaz[ tradi\ia de a prezenta`n preajma Revelionului un spec-tacol muzical, `ntruc]t opereta ;imusicalul sunt genuri clasice pen-tru lumea teatral[ maghiar[, fiindfoarte gustate `n anii Austro-Un-gariei ̀ n toate marile ora;e ale im-periului.

Compozitorii ;i dramaturgii ma-ghiari adaptau rapid piese de succes cas] r]spund[ cererii mari de spectacolenoi. A;a s-a `nt]mplat ;i cu “M[tu;alui Charley”, o pies[ care la momentulscrierii sale, `n 1892, a b[tut toate re-cordurile de public, fiind jucat[ `ntr-oserie de aproape 1.500 de reprezenta\ii`n Londra dup[ premier[ ;i f[c]ndu-lfaimos pe autorul ei, Brandon Thomas.Cur]nd povestea celor dou[ m[tu;i(una real[ ;i “una” travestit[) a luat Eu-ropa cu asalt, iar varianta muzical[ `nlimba maghiar[ a fost realizat[ de Al-dobolyi Nagy Gyorgy ;i Szenes Ivan.

Comedia original[ a lui Thomasnu a suferit prea multe modific[ri `nnoua form[ de musical, de;i subiectuls-ar fi pretat la o localizare `n lumeanobilimii maghiare ;i ar fi devenit poa-te ;i mai savuros. C[ci textul nu estepeste m[sur[ de original ca subiect<doi studen\i sunt `ndr[gosti\i de dou[

fete ;i au nevoie de mijlocire ca s[ob\in[ acordul tutorelui lor. Cum vizitaa;teptatei m[tu;i bogate din Brazilia`nt]rzie, ei `;i conving un prieten s[ setravesteasc[ ;i s[ joace rolul DonneiLucia D’Alvadorez. Toate bune ;i fru-moase, p]n[ c]nd `;i face apari\iaadev[rata Donna Lucia, fapt care`ncurc[ grav i\ele comediei. Dar, des-igur, se va termina totul cu bine, ̀ n cel

mai pur stil englezesc< patru nun\i ;i,dac[ vre\i, ̀ nmorm]ntarea unui orgo-liu (cel al p[c[litului tutore). Nulipse;te din toat[ t[r[;enia valetul derigoare.

Intrig[ simpl[, efecte comice ga-rantate, spectacol de actori. O fars[ re-laxant[ pentru Anglia victorian[, carenu pune foarte mari probleme nici re-gizorului, iar Bessenyei Istvan are ex-

perien\a musicalurilor. Greul st[ ̀ n sar-cina celor dou[ Donna Lucia, iar rolulde travesti este evident cel mai com-plicat. Nagy Csongor Zsolt `l joac[ cudezinvoltur[ ;i ironie, conving[tor,reu;ind s[ evite un umor prea grosier;i s[ creeze uneori momente de real[emo\ie (atunci c]nd ̀ ;i reg[se;te iubita,de pild[). ~n rolul m[tu;ii reale, LaszloZita e volubil[ ;i foarte frumoas[, iar

duetul ei cu Bogar Barbara e cel maiizbutit moment muzical al spectaco-lului. Peter Attila Zsolt ;i Gaal Gyula\in o linie buf[ clasic[ ̀ n rolul celor doistuden\i, iar momentul de “haka” estehilar ̀ n sensul bun al cuv]ntului. Dios-zegi Attila ̀ ;i compune impecabil rolultutorelui c[rp[nos, mai ales ̀ n momen-tele de jubilare (cum i-ar sta `n rolullui Malvolio?). Rappert Vencz-Gabor`i ofer[ colonelului o prezen\[ aproapenobil[, acesta fiind singurul personajcu totul dezinteresat din poveste. BandiJohanna joac[ frumos ingenuitatea luiKitty ̀ n scena de dragoste ;i face al[turide Laczko Tekla un cuplu desprinsparc[ din comedia medieval[. ~n fine,proasp[tul manager al Teatrului deNord, Nagy Orban, se face `ntr-un felpurt[tor de cuv]nt al autorului juc]ndun valet plin de “spleen” ironic, scor\os,dar mereu gata-gata s[ fie biruit de r]s.

Am v[zut spectacole mai bune `nseria de Revelion, dar acesta `;i facetreaba bine< oamenii se distreaz[, poatescap[ o lacrim[ ̀ n momentele mai sen-timentale, actorii se simt bine ̀ n scen[,iar teatrul `;i face o promovare bun[pentru spectacolele care vor urma. De-corul amenajat de Cristian G[tina ;imai ales costumele croite de Szabo An-na evoc[ potrivit epoca piesei. Re-marc[m, ca de obicei, presta\ia orchest-trei live a Teatrului, condus[ de la piande Annamaria Manfredi.

Muzicienii Filarmonicii “DinuLipatti” au petrecut s[rb[torileCr[ciunului ;i Anului Nou la miide kilometri de cas[, colind]nd,la propriu ;i la figurat, metropo-lele istorice ale Republicii Popu-lare Chineze, \ara cu cel mai mareritm de dezvoltare dintre marileputeri ale lumii.

~n ultimii ani orchestra simfonicăa Filarmonicii din Satu Mare a fost pre-zentă în turnee europene, în Germania,Austria, Belgia, Italia sau Franţa. Darla sfârşitul acestui an muzicienii săt-măreni au trăit o experienţă fascinantă<primul lor turneu în China.

Dezvoltarea economică fulminantăa uriaşei ţări din Asia de Sud-Est şi nu-mărul mare de muzicieni de elită chi-nezi (care au luat cu asalt ̀ n ultimii animarile concursuri de interpretare mu-zical[) au făcut ca interesul pentru mu-zica clasică şi operă să fie în marecreştere, aşa că sălile de concerte, multedintre ele cu capacităţi de mii de locuri,au oferte dintre cele mai variate. Astfels-a ivit oportunitatea ca membrii or-chestrei sătmărene, alături de alţi câţivamuzicieni din Austria, Ungaria şi Ro-mânia, reuniţi sub titulatura “ViennaDonau Philharmonie”, să facă un tur-neu de sărbători în cinci mari oraşe aleChinei. Concertmaestru şi solist a fostdirectorul Filarmonicii “Dinu Lipatti”,violonistul dr. Rudolf Fatyol.

1.200 km `n 5 ore, cu trenul

De organizarea turneului s-a ocu-pat impresarul şi dirijorul italian Ni-

cola Giuliani, vechi prieten şi colabo-rator al orchestrei şi directorului ei.Acesta a dirijat marea majoritate a con-certelor programate, iar o avanpremie-ră a turneului au avut ocazia s-o vadăşi sătmărenii într-un concert simfonic`n dubl[ edi\ie care a fost programat lamijlocul lunii decembrie.

Partea chineză a acoperit costuriletransportului aerian, cazarea, masa,deplasările şi alte cheltuieli conexe aleturneului. Peste 40 de membri ai or-chestrei Filarmonicii “Dinu Lipatti” auf[cut deplasarea. Au fost preg[tite douăprograme diferite, desigur cu specificfestiv şi vienez. Momentele solistice au

fost “Csardas” de Vittorio Monti ;i Ro-man\a a doua de Ludwig van Beetho-ven.

S-a plecat din Viena, sosirea ̀ n Chi-na fiind preconizat[ `n 21 decembrie.În 22 şi 23 decembrie a concertat laShanghai, în luxuriantul Oriental ArtCenter. În 24 decembrie a urmat con-certul din Shi Guangnan Grand Thea-ter din Chongqing, fosta capitală pro-vizorie a Chinei în Al Doilea RăzboiMondial, c]nd a fost aproape ras de pefa\a p[m]ntului de bombardamenteletrupelor japoneze.

În 25 şi 26 decembrie a urmat De-luxe Music Hall din Chengdu, iar în

27 decembrie West Chan InternationalTheatre din aceeaşi metropolă. În 28decembrie sătmărenii au cântat înXi’an, capitală străveche a imperiuluichinez. Turneul s-a încheiat cu treiconcerte în 30 şi 31 decembrie şi 1 ia-nuarie în actuala capitală a RepubliciiPopulare Chineze, Beijing, unde a avutloc ;i un concert neprev[zut `n pro-gramul ini\ial, `n auditoriumul Uni-versit[\ii, al[turi de Jiafeng Chen, fostlaureat al Concursului Interna\ionalde vioar[ Yehudi Menuhin. Muzicieniiau pornit spre casă, pe calea aerului,în 3 ianuarie 2018.

Condi\iile asigurate de gazde au

fost optime< unele deplas[ri s-au f[cutcu avionul ;i cu trenul de mare vitez[(peste 300 km/h adesea, astfel c[ o dis-tan\[ de 1.200 km s-a parcurs ̀ n 5 ore),s[lile de concert au avut capacit[\i ̀ ntre1.000 ;i peste 3.000 de locuri, s-au asi-gurat trei mese pe zi (desigur, re\etedin renumita gastronomie local[) ;icazare ̀ n hoteluri de calitate. Toat[ lu-mea a fost impresionat[ de progresulspectaculos al metropolelor chineze,dar s-au remarcat ;i contrastele `ntreChina veche ;i cea ultramodern[ deazi. Dup[ aceast[ aventur[, stagiuneadin sala de acas[ s-a reluat cu Concer-tul extraordinar de Anul Nou.

“M[tu;a lui Charley”, un musical de bonton al Trupei Harag

Decorul amenajat de Cristian G[tina ;i mai ales costumele croite de Szabo Anna evoc[ potrivit epoca piesei

Filarmonica s[tm[rean[ a colindatChina de Cr[ciun ;i Anul Nou

ARTEUnele deplas[ri s-au f[cut cu avionul ;i cu trenul de mare vitez[ (peste 300 km/h adesea, astfel

c[ o distan\[ de 1.200 km s-a parcurs `n 5 ore), s[lile de concert au avut capacit[\i `ntre 1.000 ;ipeste 3.000 de locuri, s-au asigurat trei mese pe zi (desigur, re\ete din renumita gastronomie lo-cal[).

Membri ai orchestrei la una dintre repeti\iile cu Nicola Giuliani Muzicienii au fost uimi\i de progresul spectaculos al metropolelor chineze


EDUCA}IE

Administrator baze de date,analist, inginer de sistem în in-formatică, inginer de sistem sof-tware, manager de proiect infor-matic, programator, proiectant desisteme informatice, programatorde sistem informatic. Sunt doarcâteva dintre joburile la care vi-sează cei mai mulți copii.

Cu toţii ştiu că sunt locuri de mun-că bine plătite, dar pentru care trebuiesă se pregătească ani la rând. Și, cel maiimportant, toate meseriile viitoruluinecesită cunoștințe de IT&C (tehno-logia informaţiei şi calculatoare). Ca-pitol la care sistemul de învăţământ dinţara noastră mai are încă multe de fă-cut.

Cerere şi ofertă pe piaţa IT

Cu toate că numărul de angajaţidin sectorul IT a crescut semnificativîn ultimii ani, angajatorii se confruntăcu un deficit mare de candidaţi, avândîn vedere că facultăţile cu profil IT li-virează anual câte circa 7.000 de ab-solvenţi, iar nevoia de pe piaţă este celpuţin dublă. În plus, de multe ori ofi-cialii din companii spun că sunt nevoiţisă refuze proiecte noi pentru că nu ausuficient de mulţi oameni pentru a lelivra.

În România, nevoia de programa-tori depăşeste cu mult oferta facul-tăţilor de profil. Specialiştii spun că, înviitor (ca şi în prezent de altfel), toatejoburile vor necesita într-un fel sau al-tul abilităţi digitale. Să îţi creezi o pa-gină web, să dezvolţi o aplicaţie pentruechipamente mobile – sunt abilităţi ne-cesare şi utile cam în orice domeniu.

Conform revistei Forbes, Româniaare aproape 67.000 de specialişti în do-meniul tehnologiei, reprezentând celmai mare număr de angajați în dome-niul IT din toată Europa. Iar dacă vacontinua aşa, opinează analiştii, în doiani țara noastră va putea concura cuLondra. La finalul anului 2016, potrivitcelor mai recente informaţii ale INS,numărul mediu de salariaţi din secto-rul IT a ajuns la circa 67.600 de per-soane, fiind cu peste 5.000 de angajaţimai mare ca în anul precedent.

Salarii

Domeniul este foarte atractiv, maiales pentru tineri, din perspectiva sa-lariilor. Un începător poate să câștigechiar și 3.000 de lei lunar.

Specialiștii din IT nu-și fac grijipentru ziua de mâine, dacă ajung sălucreze pentru o firmă din acest sectorde activitate. În domeniul IT se plăteștebine, dar se și cere un efort susținut,multă muncă și inovație.

Criza de personal din domeniul ITa pus presiune şi pe majorările de sa-larii, astfel că salariul mediu în dome-niul IT a ajuns în prezent la aproape6.000 de lei net pe lună, de 2,7 ori maimare decât în anul 2008. Spre compa-raţie, salariul mediu pe economie estede aproximativ 2.300 de lei net pe lună,de 1,7 ori mai mare ca în 2008.

În afară de salarii, angajații fidelidin IT sunt motivați cu bonusuri con-sistente, câte o excursie de câteva zileîn marile capitale ale Europei, pe baniifirmei şi recompense în funcție de ve-chimea în firmă și de rezultatele obți-

nute. Sunt firme care le acordă sala-riaţilor acces gratuit la fitness şi piscinăîn cadrul unui complex sportiv exclu-sivist, discounturi la furnizori de ser-vicii de sport şi wellness, dar şi accesulla o bibliotecă virtuală ce include atâtcăr\i de specialitate din diferite dome-nii, cât şi căr\i de beletristică.

Productivitate şi contribuţie la PIB

Creşterea sectorului IT&C este oconstantă a ultimilor ani, iar datele re-cente reconfirmă poziţionarea strate-gică a României în zona tech. SectorulIT&C nu doar că a avut a doua cea maimare contribuţie la creşterea PIB dinprimele nouă luni ale acestui an, dar adepăşit atât agricultura, cât şi con-strucţiile în ceea ce priveşte contribuţiala formarea PIB-ului.

Sectorul, care până în 2010 era tra-tat de Statistică la pachet cu comerţul,transportul, hotelurile şi restaurantele,a ajuns să însemne, în 2016, 42 mld.lei, în creştere cu 14,2% faţă de 2015.Astfel, IT&C este peste agricultură, ca-re a însemnat, în PIB, 29,5 mld. lei.Ponderea sectorului a crescut până la5,6% din PIB, faţă de 3,9% din PIB câtmai înseamnă agricultura.

Referitor la rentabilitate, să neamintim şi de remarca profesoruluiuniversitar Nicolae Mărgineanu, caredă ca exemplu de schimb neechivalent<4 ore de muncă agricolă în schimbulunei ore de muncă industrială. La vre-mea când el scria despre această pro-blemă (1972), un calculator avea va-loarea unui vagon de cereale.

Sectorul IT&C a avut în primelenouă luni ale anului trecut o contri-buţie mai mare la PIB decât agricultura(unde lucrează 2 milioane de oameni)şi decât construcţiile (unde există370.000 de angajaţi).

În 2017, s-au realizat venituri depeste 4 miliarde euro la un personalde peste 90.000 de angajaţi (înregistraţicu contract de muncă full-time), con-form datelor din studiul ANIS «Sof-tware and IT Services in Romania»“,conform datelor comunicate de Vale-rica Dragomir, director executiv, ANIS– Asociaţia Patronală a Industriei deSoftware şi Servicii.

Facilităţi

Deputatul Varujan Pambuccian,fost şef al Comisiei pentru IT&C a Ca-merei Deputaţilor, a fost cel care asusţinut constant ideea menţinerii scu-tirii impozitului pe veniturile progra-matorilor. "La un leu pe care statul nu-l ia impozit câştigă 15 lei, asta-i bene-ficiul. Eu zic că-i senzaţional de mareîntr-o industrie care în toată perioadacrizei a crescut cu 20% pe an. Despreasta e vorba pe scurt şi în cifre foartesintetice", mai spunea Pambuccian.

Programatorii sunt scutiţi de la pla-ta impozitului pe venit. Scutirea se rea-lizeaz[ pentru firmele cu venituri decel puţin 10.000 dolari pentru fiecareangajat ce va fi scutit. Potrivit unui or-din de guvern, publicat recent (2018),posturile pentru care se va acorda scu-tirea de impozit, respectând şi celelaltecondiţii ale actului normativ sunt< Ad-ministrator baze de date, Analist, In-

giner de sistem in informatica, Inginerde sistem software, Manager de proiectinformatic, Programator, Proiectant desisteme informatice, Programator desistem informatic.

Perspective

Ţara noastră se află în top 10 la ni-vel global în ce privește numărul despecialiști IT certificați, iar aproximativ98% dintre specialiștii de IT vorbescengleza. Acest lucru recomandă Ro-mânia ca un hot spot pentru dezvolta-rea rapidă a sectorului IT în următoa-rele decenii, potrivit studiului Brain-spotting IT Report din 2016.

Industria de IT își accelerează creș-terea, având o contribuţie din ce în cemai importantă la Produsul InternBrut al României, consideră Constan-tin Măgdălina, expert, tendințe și teh-nologii emergente. Astfel, conformacestuia, valoarea adăugată de sectorulde IT (software și servicii) la economiaţării a ajuns la 3,066 miliarde de euroîn 2015, în creștere cu 21% comparativcu 2014, conform datelor ANIS. Pentruanul curent, valoarea estimată este de3,616 miliarde euro. „Se estimează căpiața internă de software (fără export)va crește cu 6,7%, ajungând la 425 mi-lioane euro în 2016, depășind nivelulde 398 milioane euro din 2015. Pe ter-men mediu, se așteptă o creștere sem-nificativă, cu un CAGR de 8,4% în pe-rioada 2016-2020, ceea ce va face cavaloarea pieței să urce la 648 milioaneeuro în 2020”, a arătat Constantin Măg-dălina.

V. Nechita

Cu câtva timp în urmă, AsociațiaTechsoup și ANIS-Asociația Patronalăa Industriei de Software și Servicii aupornit seria de dezbateri despre „Cumpredăm informatica în școli?”. Acesteaîşi propun să aducă împreună profe-sori de informatică de gimnaziu și li-ceu, profesori universitari, lideri șicompanii IT, organizații nonprofit șiinstituții publice pentru a susține în-vățământul de informatică aplicat șiinovativ în sistemul public de învăță-mânt.

Prima dezbatere despre „Cum pre-dăm informatica în școli?” a pornitprin a provoca participanții la a răs-punde la întrebările: cum pregătimprofesorii de informatică, cum învă-țăm și evaluăm la informatică și cumpregătim oamenii capabili să creeze oeconomie bazată pe inovație?

Valerica Dragomir, directoareANIS, a vorbit despre îngrijorările in-dustriei de tehnologiei din România:„Pe modelul actual industria nu poatecrește semnificativ mai mult decât pâ-nă acum, deoarece depinde directde creșterea numărului profesioniști-lor. În schimb, trebuie să creștem va-loarea adăugată a ceea ce producem,pe care o poți crește numai prin creș-terea competențelor și performanțelorindividuale.”

Motorul acestei schimbări pot fiprofesorii de informatică și TIC, careîși pot ajuta elevii prin proiecte, vizitede studiu și învățare prin investigație.

Dezbatere privindinformatica în ;coli

Începând din acest an şcolar, In-formatica a devenit materie obligato-rie, la gimnaziu. Există mai multe dis-cipline informatice: 1. Informatică(Algoritmică și programare); 2. Teh-nologia informației și a comunicațiilor(TIC); 3. Informatică și TIC.Potrivit inspectoarei dr. Claudia Czi-prok, de la Inspectoratul Şcolar Ju-deţean Satu Mare, “programa pentrudisciplina Informatică și TIC pentrugimnaziu identifică un set relevant decompetențe generale și specifice pen-tru societatea actuală. aceasta oferăactivități de învățare, conținuturi șisugestii metodologice utile pentrurealizarea profilului de formare al ab-solventului de gimnaziu, având în ve-dere perspectiva dezvoltării și extin-derii acestora la nivelul învățământu-lui liceal.

De asemenea, conține elemente deutilizare a tehnologiei informației șicomunicațiilor, elemente de formarea gândirii algoritmice și elemente decreativitate în elaborarea de mini pro-iecte sau rezolvarea unor problemeelementare care vizează aspecte so-ciale, culturale și personale. Ca ele-mente inedite din cuprinsul progra-mei, se pot menționa: aplicațiile detip VR (Virtual Reality), programareași controlul unor roboți prin utilizareaunui mediu virtual, modele grafice3D.Consilierii şcolari le recomandă ele-vilor pasionaţi de această disciplinăsă se orienteze spre studiul informa-ticii, putând să se specializeze în maimulte profesii deosebit de căutate pepiaţa muncii şi care le asigură salariiconsistente şi şanse au de a lucra lacompanii de software din România.

V.N. Deleanu

Programa de informatic[

în gimnaziu

Tot mai mul\i tineri se îndreapt[ spre meseriile din sistemul informatic

Absolvenţii în domeniul IT&C nu acoperă cererea de pe piaţă

Domeniul IT este foarte atractiv, mai ales pentru tineri, din perspectiva salariilor. Un începător poate să câștige chiar și3.000 de lei lunar

Ţara noastră se află în top 10 la nivel global în ce priveşte numărul de specialişti IT certificați,iar aproximativ 98% dintre specialiştii de IT vorbesc engleza. Acest lucru recomandă România caun hot spot pentru dezvoltarea rapidă a sectorului IT în următoarele decenii, potrivit studiuluiBrainspotting IT Report din 2016.


MAGAZIN

Ucraina va inaugura prima cen-trală solară din ţară, amplasată în

Cernobîl. Noua centrală se află la câ-teva sute de metri de domul ce adă-postește rămășiţele accidentului de laCernobîl din 1986.

''Noua centrală solară va puteafurniza electricitatea pentru alimen-tarea unui sat de dimensiuni medii,''a declarat Yevgen Varyagin din cadrulcompaniei Solar Chernobyl. ConformAFP, panourile solare vor fi puse înfuncţiune în următoarele săptămâni.

Compania a investit un milion deeuro pe structura compusă din 3.800de panouri fotovoltaice amplasate de-a lungul a 1,6 hectare și se așteaptă casuma să fie recuperată în următoriișapte ani. Ucraina, care a oprit im-portul gazelor naturale din Rusia înultimi doi ani, dorește să exploatezepotenţialul zonei nelocuite din Cer-nobîl în care nu se poate realiza agri-cultură.

Reactorul - 4 din Cernobîl a ex-plodat pe 26 aprilie 1986, iar radiaţii-le s-au extins în multe zone ale Euro-pei. Oamenii nu pot locui în aceastăzonă în ''următoarele 34.000 de ani,''conform autorităţilor din Ucraina. In-stalarea domului gigantic din metaldeasupra reactorului, în urmă cu unan, a făcut posibilă realizarea proiec-tului panourilor solare.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

O statuie din centrul oraşuluiGalaţi, care îl înfăţişează pe poetulMihai Eminescu alături de muzasa, este păzită de Poliţia Locală,deoarece hoţii îi fură mâna. Joi,cu doar 4 zile înainte de ceremo-niile care marchează ziua de naşte-re a poetului naţional, un artistplastic a refăcut monumentul.

Înainte de ceremoniile care marchea-ză ziua de naştere a lui Mihai Eminescu,persoane necunoscute au furat mâna mu-zei din grupul statuar. Nu este prima datăcând mâna dispare, autorităţile locale fi-ind nevoite să repare statuia de mai multeori.

Indivizii care fură mâna statuii au ră-mas necunoscuţi, deşi zona este monito-rizată de camere video şi de patrule alePoliţiei Locale, informează Mediafax.

Ultima dată, statuia a fost vandalizatăîn luna decembrie, iar pe imaginile videose văd cinci tineri.

În urma unei reclamaţii a PrimărieiGalaţi, Poliţia a deschis dosar penal pen-tru furt cu autor necunoscut. În paralel,în zonă au fost întărite măsurile de pază.

“La finalul lunii decembrie, mâna afost sustrasă de la locul ei. Se pare că cinciindivizi au acţionat pe timp de noapte. Adoua zi, poliţiştii locali care erau în zonă,

parcul Eminescu fiind unul dintre obiec-tivele noastre, au depistat acest lucru. Pen-tru că se apropie ziua de 15 ianuarie,Poliţia Locală are în atenţie acest obiectiv.Am mărit măsurile de ordine publică, pa-

trulele noastre vor fi în zonă 24 din 24,iar pe timp de noapte acolo se vor afla şicei de la Intervenţie rapidă”, a declarat,joi, purtătorul de cuvânt al Poliţiei LocaleGalaţi, Aurelia Bogatu Matei.

Copia unei creaţii din parcul bucureştean Cişmigiu

Joi, cu doar patru zile înainte de ce-remoniile care vor avea loc în 15 ianuarie,artistul plastic Gheorghe Andreescu a re-făcut monumentul. El spune că a făcutreparaţii de cel puţin 20 de ori şi crede căstatuia ar trebui dusă într-o clădire.

“Cred că este acelaşi personaj sau ace-laşi grup pentru că fac din asta un act debravură, un act de competiţie între pază,televiziuni, presă. Şi ei câştigă. Până acumau câştigat întotdeauna, am reparat statuiade multe ori... Pe timpul verii ar trebuiexecutată o lucrare de consolidare, o lu-crare de restaurare, cu o consistenţă multmai mare, adecvată la temperatură nor-mală, nu pe frigul ăsta şi în condiţiileastea de umididate. Centrele turistice alelumii au sculpturi în copii, cele în aerliber, la Roma şi la Florenţa. Noi am puteaface o copie a acestei statui şi originalulsă-l punem într-un spaţiu interior pentrua fi protejată”, a spus Andreescu.

Statuia lui Mihai Eminescu de la Ga-laţi a fost prima din provincie care îl în-făţişează pe marele poet. Monumentul afost realizat în 1911 de Frederic Storckcu banii obţinuţi dintr-o colectă publică.Statuia este copia unei creaţii din parculbucureştean Cişmigiu.

M]na muzei lui Eminescu a fost ciuntit[ pentru al 15-lea an consecutiv

Statuia lui Mihai Eminescu din Gala\i estep[zit[ de Poli\ia Local[, dup[ ce mâna statuii a fost furat[ în repetate rânduri

Ucraina va inauguraprima central[solar[ na\ional[ amplasat[în Cernobîl

Statuia lui Mihai Eminescu de la Galaţi a fost prima din provincie care îl înfăţişează pe marelepoet. Monumentul a fost realizat în 1911 de Frederic Storck cu banii obţinuţi dintr-o colectă publică.Statuia este copia unei creaţii din parcul bucureştean Cişmigiu.

Programul postului de televiziune Informa\ia TV `n perioada 13.01.2018 - 19.01.2018

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[9.00 “La psiholog” cuIoana Vladimirescu, invi-tat< C[lin Secan 10.00Spiridu; Ghidu; 11.30Agenda Public[ (r) 20.00Via\a la \ar[ cu IoanAni\a;

Sâmb[t[, 13.01.2018

Ioan Ani\a;,“Via\a la \ar[“ - 20.00

10.30 “Taina credin\ei”(r) 13.00 ~n slujba comu-nit[\ii, invitat RomeoNicoar[ - deputat PNL deSatu Mare 14.00 Zone fol -clorice 18.00 Educa\ieecologic[, cu CristinaBursuc (r) 20.00 ~n slujbacomunit[\ii (r)

Duminic[, 14.01.2018

Romeo Nicoar[,“~n slujba comunit[\ii”

- 13.006.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Zaharia7.00 :tiri 7.30 Gimnastica dediminea\[ 18.30 “Audien\e`n direct”, cu Sergiu Podin[19.30 :tiri cu Valerica :iket20.00 “Agenda public[”, re-alizator Stela C[dar 21.30“Panoramic Sportiv”

Luni, 15.01.2018

Ionu\ Bl[jean,“Panoramic Sportiv” -

21.306.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ 18.30“Audien\e `n direct” cuSergiu Podin[ 19.30 :tiricu Valerica :iket 20.00“Agenda Public[” - real-izator Stela Cădar 21.30S[n[tate (r)

Mar\i, 16.01.2018

Stela C[dar,“Agenda Public[”-20.00

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30 Gim-nastica de diminea\[ cuIoana Zaharia 18.30 “Au-dien\e ̀ n direct”, cu SergiuPodin[ 19.30 :tiri cu Va-lerica :iket 20.00 “Agendapublic[” - realizator StelaC[dar

Miercuri, 17.01.2018

Sergiu Podină,“Audiențe în direct” -

18.306.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Zaharia7.00 :tiri 7.30 Gimnasticade diminea\[ cu Ioana Za-haria 18.30 “Audien\e ̀ n di-rect”, cu Sergiu Podin[ 19.30:tiri - cu Valerica :iket 20.00“Agenda Public[” - realiza-tor Stela C[dar 21.30Mesager educa\ional cuVasile Nechita

Joi, 18.01.2018

Ioana Zaharia,“Gimnastica de

diminea\[“ - 7.30

6.30 Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 7.00 :tiri 7.30Gimnastica dediminea\[ cu Ioana Za-haria 18.30 Audien\e ̀ ndirect (r) 19.30 :tiri cuValerica :iket 20.00Agenda Public[ - real-izator Stela C[dar

Vineri, 19.01.2018

Valerica :iket,“:tiri” - 19.30

Procedura de zbor este atât derecunoscută şi obişnuită încâtpentru unele persoane călătoriilecu avionul au devenit aproape orutină. Cu toate acestea, spun ex-perţii NASA, ceea ce nu ştim estefaptul că prin zbor ne expunemla radiaţii.

Potrivit The Independent, experţiiNASA au dezvăluit adevăratul pericol înceea ce priveşte zborul cu avionul. Cutoate că este cel mai sigur mod de trans-port, din punct de vedere statistic, trebuiesă ştim că atunci când alegem să călăto-

rim cu avionul, ne putem expune la ra-diaţii care, în timp, ne pot afecta sănăta-tea.

Zburăm aproape de limita superioarăa troposferei (stratul inferior al atmosfe-rei), la 11.887 de metri înălţime, astfel,spun experţii NASA, intrăm în contactcu particule atomice cosmice ce pot fidăunătoare.

Când suntem la pământ, e mai puţinprobabil să intrăm în contact cu acesteadatorită câmpului magnetic care încon-joară planeta noastră. “Particulele cuenergie suficientă, totuşi, pot pătrundeatât în magnetosferă, cât şi în atmosferă,unde se ciocnesc cu molecule de azot şi

oxigen. Aceste coliziuni determină par-ticulele de energie înaltă să se descom-pună în particule diferite prin procesecunoscute drept cascade nucleonice şielectromagnetice.

Dacă aţi putea vedea particulele dela fereastra avionului, le-aţi observa căse strâng într-o regiune deasupra avio-nului. Densitatea atmosferei face ca de-căderea să se petreacă predominant la oînălţime de 18.288 de metri de pământceea ce creează un strat concentrat departicule de radiaţii cunoscut sub numelede maximul Pfotzer. Ceea ce înseamnăcă membrii echipajului sunt clasificaţidrept «lucrători expu;i la radiaţii» dato-

rită expunerii lor continue la razele cos-mice“, declară experţii NASA.

De asemenea, Eddie Semones, un ex-pert NASA, a explicat pentru BusinessInsider< „Radiaţiile cosmice nu reprezin-tă un risc semnificativ de expunere lasol. De fapt, obţineţi mai multă expuneredin materialul radioactiv natural al Pă-mântului decât din razele cosmice ga-lactice“. Acesta este şi motivul pentrucare NASA nu permite astronauţilor săpetreacă mai mult de un an pe orbită.Agenţia spaţială nu doreşte să le măreas-că acestora riscul de cancer de-a lungulvieţii cu mai mult de trei procente, no-tează sursa citată.

NASA a dezv[luit care este cel mai mare pericol la zborul cu avionul


Oprah Winfrey a fost premiatăduminică seara în cadrul ceremo-niei de decernare a Globurilor deAur. Aceasta a primit un premiupentru întreaga carieră, devenindprima femeie de culoare care afost răsplătită cu un astfel de pre-miu.

Premiul i-a fost acordat vedetei pen-tru că reprezintă un model în rândul fe-meilor şi pentru că a promovat personajefeminine puternice. Winfrey este primafemeie de culoare care a primit premiulCecil B. De Mille, alăturându-se unorpersonalităţi precum Meryl Streep, Ste-ven Spielberg, Barbra Streisand şi SophiaLoren.

Cu această ocazie vedeta a ţinut undiscurs prin care şi-a declarat susţinereapentru persoanele care au fost victimeleabuzurilor sexuale şi inegalităţii de genîn rândul vedetelor de la Hollywood şi,până la urmă în întreaga lume. Aceastaa fost îmbrăcată cu o rochie neagră însemn de solidaritate cu victimele abu-zurilor. În discursul său, Oprah a elogiatfemeile care şi-au făcut cunoscute po-veştile de hărţuire sexuală şi a declaratcă se văd „zorii unei noi zile” pentru feteşi femei.

„Iar când noua zi va începe în sfârşitse va datora unei mulţimi de femei mi-nunate, multe aflate aici în seara aceasta,şi câtorva bărbaţi excepţionali, care auluptat aprig pentru a deveni liderii care

ne conduc către vremurile în care nimeninu va mai trebui să spună ‘me too’ dinnou”, a spus Oprah Winfrey, referindu-se la campania #MeToo destinatăconştientizării problemei hărţuirii se-xuale.

Vedeta a fost ovaționată de întreaga sală, iar mesaje desusținere din partea fanilor au apărut și pe rețelele de socializare

De altfel, majoritatea vedetelor desex feminin de la Hollywood prezentela ediţia Globurilor de Aur din acest anau susţinut cauza femeilor care au fostdenunţat comportamente abuzive şi ine-galităţii între sexe, toate purtând ţinutenegre. Discursurile de acceptare a tro-feelor, precum şi cel introductiv al gazdeiSeth Meyers au fost tot despre aceastăsituaţie tulburătoare. Scandalul pe acestătemă a izbucnit în urmă cu câteva lunişi de atunci numeroase celebrităţi aumărturisit că au fost cel puţin o dată vic-time a producătorilor, regizorilor sau co-legilor pe platou.

În urma discursului de premiere, admiratorii i-au cerut să participe la preşedenţia SUA

În urma discursului pasionat susţin-

ut de Oprah, cei care o admiră i-au cerutsă candideze la preşedenţia Statelor Uni-te ale Americii. Pe reţelele de socializare,imediat după discurs au fost numeroasepostări cu hashtagul #Oprahforpresidentşi #Oprah2020. Winfrey nu este delocstrăină de domeniul politicii. Aceasta s-a folosit de notorietatea sa pentru a veniîn sprijinul candidaţilor la prezidenţialedin partea Partidului Democrat. Ea afost susţinătoarea lui Barack Obama în2008, în campania electorală în care lup-ta pentru a deveni primul preşedinte deculoare al SUA. De asemenea a fost ală-turi de Hillary Clinton când a candidatîmpotriva lui Trump în 2016.

În legătură cu acest subiect, vedeta adeclarat că nu este interesată să candi-deze la preşedinţie, spunând când a fostîntrebată despre alegerile prezidenţialedin 2020 într-un interviu că nu va can-dida pentru nicio funcţie.

Oprah Winfrey este actriţă, produ-cătoare de filme şi de televiziune şi ma-nagerul propriului post de televiziune(OWN). Winfrey, în vârstă de 63 de ania avut o copilărie săracă, a fost gazdaemisiunii care i-a purtat numele – TheOprah Winfrey Show – timp de 25 deani, înainte să renunțe, în 2011. Chiardacă nu mai prezintă emisiunea care afăcut-o renumită pe plan mondial, in-fluența ei în lumea mondenă a rămasextrem de puternică.

Pe când avea doar nouă ani, afost abuzată sexual de unchiul

ei, un văr şi un prieten de familie

Ea a jucat și a produs lungmetrajul„Selma”, care a avut ca temă drepturilecivile. În 2017, ea a produs „The Immor-tal Life of Henrieeta Lacks”. Potrivit For-bes, Oprah Winfrey are o avere de treimiliarde de dolari. Ea a fost nominalizatăla Oscar în 1986 pentru rolul ei din „TheColor Purple”, pe care mai târziu l-a fi-nanţat ca musical.

Oprah Winfrey s-a născut în 1954,în Kosciusko, Mississippi. Când a venitpe lume părinții ei se aflau încă la vârstaadolescenței şi erau necăsătoriți. La scurttimp după ce Oprah s-a născut aceştias-au separat.

Acesta a fost doar începutul unei co-pilării nefericite. Ea a locuit într-o fermă,fiind crescută de bunica ei care a edu-cat-o într-un spirit religios. A învăţat-ope mica Winfrey în vârstă de trei ani săcitească şi, încă de la acea vârstă știa pede rost versete întregi din Biblie. Pe cândavea doar nouă ani, a fost abuzată sexualde unchiul ei, un văr şi un prieten de fa-milie. În urma acestor abuzuri, la 14 ania născut un copil, dar acesta nu a supra-vieţuit. A mărturisit toate acestea în ca-drul unui episod al emisiunii sale careavea ca temă abuzul sexual şi care a fostdifuzată în 1986. În urma acestor decla-raţii, familia ei a refuzat să facă comen-tarii cu privire la subiectul abuzurilor.Această perioadă neagră din copilăria eia fost şi motivul pentru care Oprah a

hotărât să nu devină niciodată mamă,fiindu-i teamă că, datorită proastei în-grijiri din copilărie nu va putea să ofereunui copil o atmosferă familială armo-nioasă.

Emisiunea „Oprah WinfreyShow” a primit un milion de dolari pentru fiecare 30 de secunde de publicitate

În ciuda greutăţilor, la 19 ani şi-a în-ceput cariera în mass-media la un postde radio din Nashville, iar la scurt timpdevine coprezentatoarea programului deștiri de la canalul WJZ-TV din Baltimo-re, iar apoi coprezentatoarea unui showintitulat „People are Talking”. În 1984 s-a mutat la Chicago, unde a prezentatshow-ul matinal WLS-TV', primul epi-sod fiind difuzat în a doua zi a anului. În mai puțin de o lună, emisiunea a de-venit cel mai vizionat talk-show local.Odată cu câştigarea notorietăţii, durataemisiunii a fost prelungită, şi a fost re-denumită „Oprah Winfrey Show”.

Din 8 septembrie 1986 show-ul a fostdifuzat la nivel național, şi a devenit celmai vizionat din istoria televiziunii.

De-a lungul anilor, Oprah a atras oaudiență de peste 16 milioane de teles-pectatori, iar emisiunea ei a primit unmilion de dolari pentru fiecare 30 de se-cunde de publicitate, difuzate în timpulshow-ului.

Vera Pop

Oprah Winfrey a primit Globul de Aur pentru întreaga activitate

Winfrey este prima femeie de culoare care a primit premiul Cecil B. De Mille

S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · Referitor la aranjarea culorilor pe cifra 1 din logo-ul...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · Referitor la aranjarea culorilor pe cifra 1 din logo-ul...