Culoarea p[rului `\i spunecum s[ te machiezi

16 Informa\ia zilei Miercuri 21 octombrie 2009

paginile 8-9

Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 211 mmiieerrccuurrii 21.10.2009

RRoobbiinn

WWrriigghhtt

PPeennnn““IIuubbiirreeaa nnuu ee ddee aajjuunnss

ppeennttrruu oo cc[[ssnniicciiee rreeuu;;iitt[[””

P[rul ;i ochii au foartemulte `n comun, astfel c[ de�ecare dat[ c]nd ne machiemar trebui s[ \inem cont deculoarea podoabei capilare.

Blondelor le priesc nuan\elede maro, mov sau albastru. Pentrufrumoasele blonde, make-uparti;tii recomand[, `n func\ie deintensitatea culorii, fardurideschise ̀ n nuan\e de maro, mov,albastru ;i gri, ,e `n tonuri mai`nchise sau mai deschise. ~n cazulrujului, femeile care au p[rulblond pot opta pentru un ro;uintens.

Blondelor le mai st[ bine ;i cuun luciu de buze `n nuan\esidefate de roz. Trecem maideparte la p[rul ;aten de nuan\[deschis[. Acestei culori de p[r i sepotrivesc absolut toate culorile demachiaj, iar singurele aspecte caretrebuie avute `n vedere suntculoarea ochilor ;i a tenului.

Frumoasele cu p[r ;aten`nchis sau negru se pot bucura defaptul c[ un p[r `nchis la culoarearat[ magni,c cu culori puternice.

Ochii se pot machia cu farduri deculori ̀ ndr[zne\e, de la mov la gri,nuan\e puternice, metalice. ~nceea ce prive;te rujul la femeile cu

p[rul de culoare ̀ nchis[, culoarealui poate varia de la ro;u intens lamaro, nuan\e sidefate.

Ro;catelor li se potrivesc

fardurile calde de maro, bej, auriu,iar pentru str[lucire nuan\ele debronz.

Ioana V.

Extensiile de gene - solu\ia pentruo privire misterioas[

~n cazul `n care nu reu;e;tinicicum s[ `\i faci genele s[ par[mai lungi ;i visezi ̀ nc[ la o privireseduc[toare, ̀ nseamn[ c[ ai ajunsla concluzia c[ numai genele falsete mai pot salva. Ei bine,speciali;tii au g[sit solu\ia, ;ianume extensia de gene.

Procedura este una simpl[,genele sub forma unei me;e ,indaplicate cu ajutorul unui aditivspecial printre cele naturale. ~nmaxim o or[ po\i avea gene dese;i lungi, exact cum `\i dore;ti.Odat[ ce acest pas l-ai f[cut, maie nevoie s[ ;tii c[ extensia de genese rimeleaz[ altfel dec]t genele talenaturale. Rimelul se aplic[ numaipe v]rful extensiilor, iar astfelochii se pot demachia u;or. Dac[aplici rimel pe toat[ lungimeagenelor le ̀ ncarci inutil, vor p[reamult prea stufoase, ;i, mai multdec]t at]t, le scurtezi via\a, care,`n cazul `n care ai grij[ de ele, pot

s[ ajung[ la 5, chiar la 6s[pt[m]ni. ~n orice caz, dinmomentul `n care ai aplicateextensiile de gene, e ca `n cazulextensiilor de p[r, care nu doar c[te fac s[ te sim\i frumoas[, ̀ \i ofer[`ncredere `n tine ;i `n capacitateata de a , considerat[ o persoan[atr[g[toare.

Marius Pop

Luciul de buze ofer[ str[lucire subtil[

Vrei s[ ai buze frumoase?Dac[ ai r[spuns cu da la aceast[`ntrebare, `nseamn[ c[ vei lua cupl[cere `n considerare c]tevasfaturi ale make-up arti;tilor<`nainte de a ie;i din cas[, `n cazul`n care e;ti foarte gr[bit[, aplic[ pebuze un luciu, indiferent dac[ aitrasat conturul buzelor sau nu.Astfel vei ob\ine un aspect natural,de zi, iar luciul `\i va da ;i ostr[lucire subtil[. Luciul de buzeva persista mai mult timp ̀ n cazul`n care realizezi conturul buzelortale cu un creion special.

Chiar ;i c]nd e zi po\i alege oculoare care s[ ias[ pu\in `neviden\[. Dac[ vrei un plus deculoare, folose;te totu;i un rujdeschis la culoare. Acesta se aplic[de la centrul buzelor spreextremit[\i. Cele mai potrivitenuan\e pe timp de zi sunt cele debej sau roz, de culori deschise.Pentru un aspect mai bine de,nit

traseaz[ conturul cu ajutorulcreionului, coloreaz[ buzele cuacest creion ;i abia apoi aplic[ unstrat de ruj, `ntr-o nuan\[complementar[ celei a creionuluipentru contur. Evit[ totu;iculoarea ro;u aprins pe timp de zi,iar `n cazul `n care te-ai machiatfoarte strident la ochi, las[ buzelec]t mai naturale.

Ioana Pop

2 Informa\ia zilei Miercuri 21 octombrie 2009S[n[tate

Gr[simile vegetale, armeredutabile `mpotriva cancerului

Director general -D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Tendin\a de a eliminagr[simile din alimenta\ie estecomplet gre;it[. Lipsa total[a gr[similor din alimenta\iazilnic[ duce la `nl[turareaunei surse importante deenergie ;i alte bene(ciispeci(ce f[r[ de care orga-nismul nu poate func\ionanormal.Gr[simile furnizeaz[a;a numi\ii acizi gra;i esen-\iali (omega 3 ;i omega 6) pecare organismul nu-i poatesintetiza, dar de care arenevoiepentruo serie `ntreag[de procese.

De asemenea ajut[ zilnic laasimilarea vitaminelor liposubile(A,D,E,K) din alimente. F[r[gr[simi, aceste vitamine absolutnecesare, nu se asimileaz[ `ncantit[\i su?ciente.

Trebuie `ns[ s[ ?m aten\i ce felde gr[simi consum[m pentru c[exist[ mai multe tipuri de gr[simi,grupate `n dou[ categorii<

- gr[simi rele, care consumate `nexces pot cauza boli grave

- gr[simi bune, care nu trebuies[ lipseasc[ din alimenta\ia zilnic[

Gr[simile rele suntdedou[feluri

1. Gr[simile saturatedac[ suntconsumate `n exces cresc nivelulcolesterolului `n s]nge, m[rind

riscul bolilor cardiovasculare.Alimentele care con\in o cantitatemare de gr[simi saturate suntcarnea gras[, preparatele din carne(mezeluri), br]nzeturi grase, untul.

2. Gr[simile trans rezult[ `nurma prelucr[rii industriale prinhidrogenarea par\ial[ a gr[similorvegetale ;i au un efect negativasupra nivelului colesteroluluisanguin. Studii recente au ar[tat c[acest tip de gr[simi sunt chiar maid[un[toare dec]t cele saturate.Dintre alimentele care con\in acesttip de gr[simi sunt margarina,produsele de patiserie,m]ncarea detip fast food, chipsurile, snaksurile;i m]nc[rurile pr[jite.

Gr[simile bune suntnesaturate

Gr[simile bune sunt gr[similenesaturate, care la r]ndul lor se`mpart `n mononesaturate ;ipolinesaturate. Gr[similemononesaturate se g[sesc `n uleiulde m[sline iar cele polinesaturatese g[sesc `n uleiurile vegetale de in,rapi\[, @oarea soarelui, porumb,pe;te gras, nuci, alune, ?stic.

O categorie important[ degr[simi polinesaturate o reprezint[gr[simile esen\iale care con\in acizigra;i de tip Omega 3 ;i Omega 6.Ace;tia sunt implica\i `n refacereatensiunii arteriale, `n coagulareas]ngelui `n contrac\iamuscular[, `ndezvoltarea general[ a organismului

;i ajut[ la buna func\ionare asistemului imunitar.

Ultimele cercet[ri arat[ c[gr[simile vegetale sunt printre celemai redutabile arme `mpotrivacancerului. Pentru prevenirea ;ilupta cu cancerul de colon, deprostat[ sau de s]n, cercet[torii nesf[tuiesc s[ introducem `n dietazilnic[ uleiuri de origine vegetal[.Un studiu recent arat[ c[ o diet[bogat[ `n gr[simi s[n[toase ajut[ laasimilarea nutrien\ilor din legume;i fructe. Vitaminele betacaroten,D;i E sunt astfel de nutrien\i caresolicit[ un aport de gr[sime pentrua? absorbite ;i folosite de organism.

Suplimentele alimentarenaturale sunt de asemenea surse deacizi gra;i esen\iali. Cele mai bunesunt acelea care con\in amestecuride acizi gra;i. Un exemplu `n acestsens este produsul Omega 3-6-9,capsule care con\ine ulei de pe;te,ulei de in, ulei de borago. Echilibrulbine stabilit `ntre componenteasigur[ suportul pentru un niveloptim de colesterol ;i triglicerideastfel `nc]t protejeaz[ sistemulcardiovascular, `nl[tur[ semni?ca-tiv posibilitatea apari\iei depresiilor.

Prezentare< @acon cu 90 decapsule. Se administreaz[ c]te ocapsul[ de trei ori pe zi, pe o durat[deminim trei luni.. Produsul nu arecontraindica\ii sau efectesecundare. Informa\ii legate deproduse dar ;i despre altetratamente naturiste pute\i g[si laMircea Georgescu, Pia\a Libert[\iinr 20, telefon 0721.202.752

V. Shibata

10 reguli pentru persoanele cu diabet zaharatMedicii diabetologi subliniaz[

c[ un diabet zaharat neglijat ;i/saunetratat duce la calci?erea arterelor.Aceasta este cauza hipertensiuniiarteriale, a tulbur[rilor de circula\iela nivelul picioarelor (care vordetermina apari\ia durerilor `ntimpul mersului), a infarctuluimiocardic sau a accidentelorvasculare cerebrale.

Datorit[ hiperglicemiei apar ;ileziuni ale vaselor mici de s]nge.Acestea sunt responsabile demodi?c[rile patologice ap[rute lanivelulochilor ;i al rinichilor.A;adardac[ ave\i diabet zaharat este bine s[respecta\i c]teva reguli esen\iale1. ~ncerca\i s[ sl[bi\i c]tevakilograme.

2.Tratamentul cuantidiabeticeoralenu exclude regimul dietetic ;iexerci\iul ?zic.3. Nu cre;te\i `n nicun caz dozazilnic[ de tablete.4. Evita\i pe c]t posibil consumul de

alcool ;i nu fuma\i.5.Acorda\i aten\ie solicit[rilor ?ziceneobi;nuite.6. ~nv[\a\i simptomele unei hipo-glicemii. ~n cazul unor manifest[rideosebite contacta\i de urgen\[medicul dumneavoastr[.7. P[stra\i `ntotdeauna un plic dezah[r la dumneavoastr[.8. M[sura\i-v[ pe c]t posibil zilnicglicemia, greutatea corporal[ ;itensiunea arterial[.9. Inspecta\i-v[ regulat picioarele ;iacorda\i aten\ie sporit[ prezen\eiunor leziuni sau in@ama\ii.10. Comunica\i ?ec[rui medic carev[ consult[ (de exemplu stomato-logului) faptul c[ave\idiabet zaharat;i medicamentele pe care le utiliza\i.

Informa\ia zilei 3Miercuri 21 octombrie 2009 Familie

Nou-n[scutul ;i schimb[rile pe carele aduce `n via\a proaspe\ilor p[rin\i

Una dintre etapele vie\iipersonale care poate ( consi-derat[ ca (ind di(cil[ pentruofemeie;iuncuplu`ngene-raleste aceea `n care vinepe lumebebelu;ul familiei.

La prima sarcin[, cele maimulte dintre viitoarele m[mici nu;tiu ce `nseamn[ de fapt s[ ai unbebelu;, care le sunt responsa-bilit[\ile ;i ce impact are nou-n[scutul `n via\a p[rin\ilor.

Primele luni de la na;tereacopilului aduc schimb[rimajore

Psihologul Ana Chincea vine`n sprijinul p[rin\ilor pentru a leexplica `nmaterialulde fa\[ tot ceeace trebuie s[ ;tie vizavi de primeleluni de dup[ ie;irea dinmaternitate, pe plan psihologic,desigur<

”Venirea pe lume a unui copiladuce de la sine bucurie ;i`mplinire, dar primele luni dup[na;tereaduc la r]ndul loro seriedeschimb[ri `n fa\a c[rora p[rin\ii sepot sim\i insu?cient preg[ti\i sauinforma\i. Primele `ntreb[ri care le

pun `n aceste momente sunt dac[pot r[spundenevoilorbebelu;ului.Totodat[, p[rin\ii se confrunt[ cusentimente de genul descuraj[riisauane`ncrederii `n for\eleproprii.Fiecare p[rinte trebuie s[ ;tie c[aceste tr[iri sunt parte a tablouluinormal de evolu\ie a procesului deformare a ?ec[ruia. Practic, nuexist[ un cadru bine delimitat care

s[speci?ceceanumetrebuie s[ fac[un p[rinte perfect ;i nici cum secomport[ bebelu;ul perfect.

Arta de a ( p[rintese `nva\[ `mpreun[cu copilul

Fiecare p[rinte se adapteaz[`ncet propriului s[u copil, c[ut]nds[ r[spund[ nevoilor speci?ce ale

bebelu;ului. Din dorin\a de a facetotulc]tmaibine,uniip[rin\i ajungs[ devin[ prea exigen\i cu ei `n;i;i;i risc[ s[ produc[ un stres inutilat]t pentru ei c]t ;i pentrubebelu;.A;tept[rile prea mari pot s[ duc[la declan;area unor sentimente deincompeten\[ parental[. Arta de a? p[rinte se `nva\[ `mpreun[ cucopilul, pas cu pas. P[rin\ii trebuies[ ;tie c[ este o deprindere caoricare alta, iar lucrurile potdecurge mai pl[cut sau mai pu\inpl[cut”, `ncheie psihologul AnaChincea.

~nmomentul `n care `n familiadumneavoastr[ barza a adus unnou membru, ar trebui s[ v[bucura\i, s[ v[ sim\i\i cu adev[rat`mplini\i. E adev[rat c[meseria dep[rinte este ceamai grea din lume,dar merit[ toate eforturilep[rin\ilor. ~n timp, p[rin\ii sebucur[ de g]ngurelile copila;ului,de primul pas, de prima zi degr[dini\[, prima sa zi de ;coal[ ;i,de ce nu, de absolvirea facult[\ii.Anii trec repede, astfel c[ p[rin\iitrebuie s[ pro?te de ?ecare clip[al[turi de copilul lor.

A consemnat Ioana PopVladimirescu

Comunicarea este cheiafamiliei unite

Prin familie, conformpsihologilor, ?ecare dintre noi artrebui s[ `n\eleag[ armonie ;i`n\elegere. Practic, locul `n caretr[iesc sub acela;i acoperi;membrii unei familii este loculideal, pentru c[ acolo ?ecaremembru g[se;te lini;te, respect,iubire ;i, mai presus de orice,g[se;te comunicare. Pentru caacest lucru s[ se `nt]mple, av]nd`n vedere c[ ?ecare membru arepropria sa personalitate,autonomia sa este cheia familieiunite. Dac[ adul\ii sunt cupicioarele pe p[m]nt ;i se implic[la maxim `n bunul mers allucrurilor, at]t pe plan ?nanciarc]t ;i emo\ional, ?ind deschi;iunul cu cel[lalt, atunci familia va?unaunit[.Astfel, `n cazul `n care

un membru al familiei aregreut[\i, ceilal\i vor putea s[ `i sar[`n ajutor ;i s[ g[seasc[ `mpreun[solu\ii pentru problema cu carese confrunt[.

Marius Pop

Ta\ii au un rol esen\ial`n dezvoltarea copiluluiLa na;terea copilului, `n

perioada imediat urm[toare, ;it[ticii au un rol important `nsus\inerea mamei. Potrivitpsihologului Ana Chincea, ta\iitrebuie s[ ;tie c[ implicarea lor `nrela\ia de cuplu ;i `n cea de familiecu un membru `n plus estedeosebit[ pentru dezvoltareaarmonioas[ a copilului. “Tata estemodelul masculin adus `n via\acopila;ului. Chiar dac[ modul derela\ionare al tat[lui cu copiluleste complet diferit de al mamei,are un rol esen\ial `n dezvoltareanormal[ ;i echilibrat[ a copilului,?e el b[iat sau feti\[. Un lucrudeosebit de important pentru a ?luat `n considerare este acela c[privarea de somn, suprasolicitareasau neglijarea s[n[t[\ii prin

eforturile pe care le fac pentru asatisface nevoile copilului pot s[aib[ urm[ri negative `n via\a`ntregii familii, astfel c[, atuncic]nd e necesar, solicita\i ajutorulspecialistului”.

)eodora Pop

4 Informa\ia zilei Miercuri 21 octombrie 2009Mod[

Mantoul transform[ o zi detoamn[ `ntr-una plin[ de stil

Primele zile r[coroase detoamn[ impun o schimbaredramatic[ a garderobei. De;i unarticol util `n garderoba ta,mantoul poate deveni piesa derezisten\[ a unei \inute.Pentru sezonul toamn[/iarn[

2009-2010, designerii propunmantouri `n linii simple, elegante,clasice.MaxMara, YSL,Dior aduc`n prim plan elegan\a Gatant[ aunuimantou croit impecabil.Maimult chiar, Stella McCartney facefurori cu noul model de mantou,parte peste parte, cu taliemarcat[de o curea sub\ire.Nu-i de mirare c[ vedetele au

ap[rut deja `n astfel de crea\ii<Charlize Heron `n mantou griDior, Kate Moss `n YSL, RachelMcAdams `n Brian ReyesPentru fanii „GossipGirl”, nu

mai e deja niciun secret - serialula devenit o surs[ inepuizabil[ demodalit[\i `n a combinaun trenchsauunmantou `ntr-o zi r[coroas[,dar plin[ de stil.

Rozul, noua extravagan\[ a sezonului recePe vremuri era albastrul

pentru b[ieti ;i rozul pentru fete.Acele domni;oare au crescut ;i ;i-au p[r[sit co;ule\ul cu juc[riipentru a se refugia `n dressing-ullor, la fel de roz ca atunci c]nderau mici. Rozul este o culoarecare a crescut odat[ cu multedintre noi. Ast[zi, fetele au de ales`ntre roz-bombon, fucsia, rozpudrat, violaceu sau rozé. Rozul sediversiFc[ ;i devine culoarea careva `nveseli aceast[ iarn[.~n acest sezon, femeile pot

opta pentru piese vestimentare cuimprimeu leopard sau pentruhaine roz, ce le vor ajuta s[-;imen\in[ optimismul. Rozul `iconfer[ siluetei o arogan\[ dulce;i o dezinvoltur[ copil[reasc[ pecare nicio alt[ culoare nu o poateoferi. Creatorii de mod[ s-austr[duit din r[sputeri s[-i conferedemnitate acestei culori, r[mas[mult[ vremeprizonier[ a imaginiifemeilor u;oare.La Alexis Mabille, rozul se

elibereaz[ de imaginea „girly”,c[ci are o nuan\[ somon, roz-

portocalie, elegant[. Rozul luiMichael Kors este gurmand ;ifructat. Creatorul de mod[ alegeo nuan\[ de roz pe blan[ ;i pe\es[turile din ca;mir.

Casa Dior propune rozuldelicios prin colec\ia sa de hainefucsia. Astfel, Fecare femeie vaavea dreptul la „desert”. Aceast[

culoare `n vog[ are ;i propriul eimiros asociat, acela al parfumuluiMiss Dior Cherie, un adev[ratimn adus rozului pal, cu notefructate.

Informa\ia zilei 5Miercuri 21 octombrie 2009 Cosmetic[

~nvesele;te-\izilele mohor]teprin machiaj

Chiardac[vremeadeafar[nu `\iofer[preamult[ inspira\ie c]ndvinevorba de machiaj, po\i apela la unmic truc< folose;te-te de machiajpentru a-\i `nveseli ;i `mprosp[tazilele de toamn[.De obicei, c]nd te g]nde;ti la un

machiaj de toamn[, invariabil paletadeculori graviteaz[ `n jurul tonurilorde maro, maro ro;cat, teracota,mu;tar ;i olive. De c]teva sezoane`ns[, machiajul de toamn[ estesoFsticat, are mult[ personalitate ;iculoare.Linii puterniceCreionul dermatograf este

“prietenul” machiajului t[u dinaceast[ toamn[, potrivit style.uk.msn.com. Alege un creion der-matograf care `\ipermite s[contureziperfect linia genelor ;i s[ accentuezic[tre col\urile exterioare.Culorilepotvaria,dar important

este s[ alegi nuan\e `nchise, care s[permit[oaccentuareputernic[.Liniadeconturpoate r[m]nepiesadebaz[pentrumachiajul ochilor t[i, f[r[ a Fobligatorie aplicarea fardului depleoape.Dac[ ai ales conturarea liniei

genelor, p[streaz[ pleoapele inferi-oare c]t mai naturale, folosindcreionul dermatograf numai c[trecol\urile exterioare, `ncep]nd de lacentrul pleoapei.Smokey eyesAcestaesteunstil care `;i impune

prezen\a `n Fecare sezon `n ultima

perioad[,darpentruFecareanotimp`n parte ad[ug]ndu-se o carac-teristic[particular[.Liniileputernicereprezint[ noutatea adus[ de acestsezon,potrivit shinemag.com.Liner-ul de\ine un rol important `n acestsens, deFnirea accentuat[ a linieigenelorFindsecretulunuimachiajdesenza\ie.Alege culori de toamn[ precum

nuan\edebrun,oranj, verdekaki, gri`nchis.Nuuitac[accentuareaochilorte oblig[ s[ p[strezi buzele c]t mainaturale.Brun ;i auriuCulorile care ofer[ c[ldur[

privirii ;i sunt `n ton cu anotimpulsunt auriul ;i brunul, potrivitspeciali;tilor mango.com. Pot Ffoarte u;or combinate, at]t pentruun look de zi c]t ;i de sear[. Este ocombina\ie ideal[ ;i pentruevenimenteledeosebite, efectulFindunul soFsticat ;i elegant.Machiajulbrun/auriuesteperfect

adaptabil celor cu ochii c[prui, darefectul estecuadev[rat senza\ional `ncazul celor cu ochii de culoaredeschis[, verzi sau alba;tri.~n cazul unui astfel de machiaj,

brunul va F culoarea dominant[, iarauriul va F folosit numai pentru aoferi privirii un strop de c[ldur[ ;istr[lucire. Folose;te un creiondermatograf maro pentru a-\icontura ochii ;i aplic[ cu o pensul[sub\irepentrumachiajunstrat foarteFn de fard auriu.

Vor renun\a femeilela `nfrumuse\are?

~n perioadele de recesiune,suntem nevoi\i s[ reducem dinanumite costuri ;i s[ renun\[m launele obiceiuri. F[r[ s[ ne d[mseama sau mai degrab[, f[r[ s[vrem, ne schimb[m;i stilul de via\[.Sunt oare femeile dispuse s[renun\e la produsele de machiaj,chiar ;i pe timp de criz[? S[ aG[mrezultatele unui sondaj realizat degrupul L’Oreal, pe un e;antion de4000 de femei din cinci \[ri diferite(Fran\a, Germania, Italia, SUA,Spania).Concluzia la care au ajuns

contrazice semniFca\ia termenuluicriz[, `ntruc]t 90% dintre femeispun c[ nu ;i-au schimbatobiceiurile de c]nd a `nceput criza.Machiajul este a;adar foarteimportant pentru femei, ajut]ndu-le s[ se pun[ `n valoare ;i s[ aib[maimult[ `ncredere `n ele.Doar italiencele ;i-au redus din

num[rul de produse demachiaj, cuun procent de 21%. Fran\uzoaicele,pe de alt[ parte, sunt cele maidornice s[ mearg[ la un salonpentru a se elibera de constr]ngerile

zilnice.Schimbarea coafurii ;i

schimbarea culorii p[rului aducefemeilor un plus de veselie ;i o not[de optimism. De aceea, o treimedintre femeile participante la studiu,indiferent de \ara de unde provin,accept[ noi provoc[ri ;i noischimb[ri `n ceea ce prive;tepodoaba capilar[.~n privin\a v]rstei, schimbarea

de stil este abordat[ diferit. Astfel,femeile sub 50 de ani doresc s[recurg[ la o schimbare de stil (oculoare nou[, o alt[ coafur[) pentrua se `nveseli, `n timp ce femeile peste50 de ani prefer[ doar s[ `;i scurtezep[rul, pentru a economisi bani.Pentru a Fmai relaxate, tinerele

prefer[ s[ `;i fac[ manichiura, `ntimp ce femeile peste 50 de ani suntmai interesate de tratamentelefaciale.Cert este c[, chiar ;i `ntr-o

perioad[ `n care numai sunt at]t debine dispuse ;i via\a de zi cu zi estemai grea, femeile nu renun\[ la“armele” preferate pentru a `nfruntalumea.

Vitamina B8 asigur[s[n[tatea unghiilor

Ai unghii fragile care se rupfoarte u;or? Ai `ncercat toatetratamentele de `nt[rire posibile,`ns[ nu au dat niciun rezultat `ncazul t[u? Te-ai g]ndit c[ poate aivreo caren\[ de vitamine? Studiilearat[ c[ vitamina B8 este solu\iapentru unghii s[n[toase. Aceasta tepoate ajuta s[-\i `nt[re;ti unghiile,astfel `nc]t s[nu se rup[ at]t deu;or.Un expert de la Universitatea

Columbia din New York, dr. LarryHochman, a efectuat un experimentpe un e;antion de 44 de subiec\i

c[rora le-a suplimentat dieta cuvitamina B8.Rezultatele arat[ c[ 63% dintre

subiec\i au constatat o ameliorare acalit[\ii unghiilor, iar ceilal\i 37%n-au observat nicio modiFcare.“Rezultatul acestui studiu destul derestr]ns a ar[tat efectele pozitive alevitaminei B8 `n cazul persoanelorcare au probleme cu unghiile”,sus\ine expertul. 2,5 mg vitaminaB8/zi timp de 4-6 luni `\i poate`mbun[t[\i semniFcativ calitateaunghiilor.

6 Informa\ia zilei Miercuri 21 octombrie 2009Bog[\iile toamnei

Nucile `mbun[t[\escmemoria ;i capacitatea

de concentrareNucile proaspete sunt

apreciate nu numai datorit[vitaminelor pe care le con\indar ;i datorit[ gustuluiexcelent. Nutritive ;i vita-lizante, nucile sunt indicatemai ales `n perioada rece aanului, deoarece con\inproteine, lipide, glucide ;iceluloz[.

Sunt bogate `n minerale(sodiu, potasiu, calciu,magneziu,clor, fosfor, sulf, ;er, cupru, zinc;i iod) ;i vitamine (C, B1, B2, B5,PP ;i caroten). 100 g nuci au 630de kcal. Gr[simile din nuci suntnesaturate, ceea ce determin[sc[derea colesterolului. Totu;i,pentru o mai bun[ absorb\ie amineralelor con\inute, speciali;tiirecomand[ consumarea mie-zurilor de nuc[ sub form[zdrobit[. Pe l]ng[ faptul c[ suntfoarte hr[nitoare, acestea aupropriet[\i laxative ;i antidiareice,sunt antitoxice la nivelul pielii ;ia circula\iei limfatice, dar au ;i oac\iune vermifug[ asupra teniei.

Recomand[ri naturiste

Nucile sunt recomandate `ntulbur[rile de stomac ;i intestine<ulcere, dispepsii, irita\ii, pirozis,diaree, constipa\ie. Siropul dinfrunze de nuc[ are efecte bene;ceasupra diabetului> tratamentulconst[ `n dizolvarea a 50 depic[turi `ntr-o can[ cu ap[, se beade dou[-trei ori pe zi, `naintea

meselor. ~mpotriva litiazei renalese recomand[un amestec de siropdin nuci ;i ulei de migdale, 3linguri\e zilnic. Nuca poate ;folosit[ ;i `n tratarea tuberculozei,a bolilor de piele ;i esterecomandat[ vegetarienilordatorit[ calit[\ilor sale nutritive,put]nd ; utilizat[ ;i la preparareasalatelor.Nucile sunt recomandate `n

special elevilor ;i studen\ilordatorit[ faptului c[ `mbun[t[\escmemoria ;i capacitatea deconcentrare. Cei care se pl]ng depierderi de memorie, le esteindicat s[ m[n]nce zlnic pu\inmiez de nuc[. Potrivit oamenilorde ;tiin\[,miezul de nuc[ scade lajum[tate riscul apari\iei bolilorcoronariene, lucruposibil datorit[acizilor gra;i.

Crem[ vindec[toare

Cu ajutorul unei creme dinfrunz[ de nuc se pot vindecar[nile ;i bolile de piele. Seamestec[ 15 g frunze uscate ;im[run\ite bine cu 100 ml ulei, selas[ la macerat la temperaturacamerei o s[pt[m]n[, apoi se`nc[lze;te treptat la baie de aburitimp de trei ore. Compozi\iaob\inut[ se strecoar[, apoi se pun15 g cear[ curat[ de albine ;i se\ine 30 minute la baie de aburi ;ise amestec[ p]n[ se r[ce;te. Cuaceast[ ali;e se ung zonele cuprobleme, care `n scurt timp sevor vindeca.

D.T.

Guliile men\ins[n[tatea oaselor

;i a din\ilor

Guliile sunt excelentepentru a ne men\ine s[n[-tatea datorit[ con\inutuluibogat de vitamine ;i mi-nerale, "ind recomandate ;i`n cazul curelor de sl[biredatorit[ con\inutului sc[zutde calorii.

Gulia este o surs[ important[de vitamina C, care contribuie las[n[tatea oaselor, cartilajelor,din\ilor ;i gingiilor, protejeaz[`mpotriva infec\iilor, favorizeaz[absorb\ia ;erului, accelereaz[procesul de cicatrizare a r[nilor;i are propriet[\i antioxidante.Con\ine ;i vitamina B6, folosit[de organism `n metabolismulproteinelor ;i acizilor gra;i,contribuie la fabricarea globulelorro;ii, permi\]ndu-le s[ transportemai mult oxigen ;i ajut[ la bunafunc\ionare a sitemului imunitar.Este o surs[ bun[ de fosfor, careajut[ la men\inerea s[n[t[\iioaselor ;i din\ilor, contribuie lacre;terea ;i regenerarea \esu-turilor. Alte minerale con\inutede acest[ legum[< potasiu,magneziu, calciu, mangan ;icupru.

Ac\iune terapeutic[

Gulia este revitalizant[,diuretic[, dizolvant uric, are efectr[coritor, pectoral ;i emolient. Sepoate folosi `n caz de abscese,acnee, afec\iuni pulmonare, an-

gine, bron;ite, tuse, cistite, dege-r[turi, eczeme, enterite, furun-cule, gut[, guturai, litiaz[ renal[,obezitate, oboseal[ general[.Gulia are pu\ine calorii, 100 g

gulie crud[ are doar 27 de kcal,;ind indicat[ `n cazul curelor desl[bire. Este indicat[ `n controluldiabetului deoarece ajut[ lastabilizarea nivelului glucozei dins]nge, precum ;i `n cazul in-fec\iilor virale, bron;ite, tuse sauangine. Datorit[ propriet[\ilorsale tonice ;imineralizante, suculde gulii `n combina\ie cu sucul demorcov sau \elina este indicatpentru `nt[rirea sistemului osos.Ca ;i tratament naturist, sucul degulii este recomandat pentrucombaterea contrac\iilor muscu-lare ;i atenueaz[ durerile cauzatede acestea. Consumat zilnic,acesta combate c]rceii. Esteindicat ;i `n cazul anemiei ;i ajut[la eliberarea toxinelor dinorganism.

Leacuri naturiste

~n cazul afec\iunilor pul-monare, guturai, angine, modulde preparare const[ `n< decoct `nap[ sau `n lapte< 100 g la litru. Sepoate folosi ;i siropul de gulie,care se ob\ine prin scobirea `ngulie ;i umplerea cavit[\ii cu zah[rsau miere de albine. Siropul seformeaz[ `n c]teva ore. Contraeczemei ;i acneei se recomand[consumarea zilnic[ a guliei crude.

Dana T.

Informa\ia zilei 7Miercuri 21 octombrie 2009 Re\ete

Ciorb[ de conopid[ cum[runtaie de pui

Ingrediente<- ½ kg pipote ;i inimi de pui- ¼ kg tac]muri de pui (op\ional)- 2 morcovi- ½ \elin[- 1 p[trunjel (r[d[cina)- 2 g[lbenu;uri- 200 ml sm]nt]n[- 1 conopid[ mic[- pu\in o\et sau suc de l[m]ie- sareMod de preparare<Se taie buc[\elem[runtaiele ;i

se pr[jesc `n pu\in ulei. Ad[ug[mapa ;i pu\in[ vegeta ;i c]tevatac]muri de pui. L[s[m s[ ;arb[.C]nd a dat `n clocot ad[ug[mzarzavaturile cur[\ate ;i t[iatecubule\e. L[s[m s[ ;arb[ cca. 40de minute, apoi gust[m carnea.Dac[ este ;art[ ad[ug[mconopida desf[cut[ buche\ele.Fierbem c]teva minute ;i

potrivim de sare. Oprim focul.(Dac[ a\i pus tac]muri de pui,scoate\i-le din sup[). Separat

frec[m g[lbenu;urile `ntr-uncastron ;i ad[ug[m sm]nt]napu\in c]te pu\in. Lu[m cupolonicul sup[ ;erbinte ;i oad[ug[m treptat la amestecul deg[lbenu;uri amestec]nd mereu.R[sturn[m amestecul `n sup[,amestec[m cu grij[ ;i apoi acrimcu o\et sau suc de l[m]ie.

Spirale cu ;unc[Ingrediente<- 250 g f[in[- 140 g ap[- 100 g bacon- 50 g ca;caval- 10 g untur[- 1 lingur[ ulei- 12 g drojdie- pu\in[ sare- pu\in piperMod de preparare<Se amestec[ p]n[ se omo-

genizeaz[ f[ina cu apa ;i drojdia.Se adaug[ sare, piper ;i ca;cavalulras, apoi uleiul ;i untura. Aco-perim ;i l[s[m s[ dospeasc[ 45 deminute. :unca o t[iem buc[\elemici ;i o ad[ug[m la aluat.Rupem buc[\ele de 50 g de

aluat, rezult]nd 12 buc[\i. Lu[mo bucat[ de aluat, o r[sucim `ntrepalme p]n[ se sub\iaz[, apoi orul[m ca o spiral[ dar nu foartestr]ns.~ncingem cuptorul la 190 de

grade. Punem spiralele `n tav[ ;ile l[s[m s[ creasc[ 20 min.

Coacem15minute la 190de grade;i apoi `nc[ 15min. la focmaimic(150 grade), p]n[ se rumenesc.Se pot servi ca mic dejun,

aperitiv la o b[utur[ sau ca ogustare.

Rulad[ de castane cu ciocolat[Ingrediente<Pentru blat<- 2 linguri de cacao- 4 ou[, separate- 150 g zah[r tos- 40 g migdale m[cinatePentru umplutur[<- 175 g ciocolat[ menaj- 6 linguri de piure de castane,`ndulcit- 2 albu;uri de ou- zah[r pudr[, pentru ornat- 200 ml fri;c[ lichid[Mod de preparare<Pre`nc[lzi\i cuptorul la 180

grade. Unge\i u;or ;i tapeta\i cuh]rtie de copt o tav[ pentrurulad[, cu laturile de 20 x 30 cm.Dizolva\i pudra de cacao `n 2

linguri de ap[ clocotit[, apoi l[sa\is[ se r[ceasc[. Pune\i g[lbenu-;urile `ntr-un castron, `mpreun[cu zah[rul tos ;i pudra de cacao,r[cite. Bate\i cu mixerul p]n[ ceamestecul se deschide la culoare;i devine foarte gros. ~ncorpora\icu grij[ migdalele.Bate\i 4 albu;uri spum[ ;i

`ncorpora\i-le cu grij[ `n amestec,folosind o lingur[mare,metalic[.Turna\i `n tava preg[tit[ ;inivela\i-o. Coace\i timp de 18-20min. p]n[ cre;te ;i `;i recap[t[forma dup[ ap[sare. Acoperi\i cuun ;ervet de buc[t[rie, umed, ;il[sa\i s[ se r[ceasc[ `n form[.

Preg[ti\i umplutura< rupe\iciocolata buc[\ele, pune\i-o `ntr-un castron `mpreun[ cu 1 lingur[de ap[ ;i topi\i deasupra uneicrati\e cu ap[ care ;erbe mocnit.Lua\i de pe foc ;i pune\i, b[t]ndcontinuu, piureul de castane.Bate\i 2 albu;uri de ou p]n[ s-

au `nt[rit ;i `ncorpora\i-le `namestecul cu ciocolat[. R[ci\i lafrigider p]n[ se `nt[re;te.R[sturna\i rulada pe h]rtie

pergament, pres[rat[ cu zah[r tos;i `ndrepta\i marginile. ~ntinde\iumplutura peste blat. Bate\i binefri;ca, apoi `ntinde\i-o pesteumplutur[. Rula\i blatul, pornindde la latura mai scurt[. Muta\i-ocu grij[, prin rostogolire, pe unplatou, pres[ra\i cu zah[r pudr[ ;ir[ci\i la frigider.

Conopid[ gratinat[ cu ;unc[;i sos béchamel

Ingrediente<- 1 conopid[ (1 kg)- 200 g ;unc[- 3 ro;ii coapte- 1 ceap[ mic[-2 c[\ei de usturoi- pu\in[ sare, zah[r- 200 g ca;caval ras-ulei

Pt. sos<- ¼ litru lapte- ½ lingur[ f[in[- 20 gr untMod de preparare<Sp[l[m conopida ;i o des-

facembuche\elemaimari. Punemapa la ;ert `ntr-o oal[ mai mare,c]nd clocote;te ad[ug[m o priz[de sare ;i buche\ele de conopid[.L[s[m s[ ;arb[ 7 minute, apoi lescoatem ;i le l[s[m deoparte.Pre`nc[lzim cuptorul la 170 degrade.Ro;iile le op[rim, le cur[\[m

de pieli\[ ;i le t[iem buc[\ele.Toc[mceapa ;i usturoiulm[runt,le pr[jim `ntr-o lingur[ de ulei,apoi ad[ug[m ro;iile tocate ;il[s[m s[ ;arb[ p]n[ scade sosul ;ise `ngroa;[ pu\in.Ad[ug[m pu\in zah[r pentru

a mai reduce din aciditatearo;iilor. Trecem tot amesteculprin blender ;i l[s[m deoparte.Pr[jim `n pu\in ulei ;unca t[iat[

felii sub\iri.Prepar[m sosul< topim untul

`ntr-o cr[ticioar[, ad[ug[m f[inaamestec]ndmereu ;i apoi treptatlaptele.Amestec[mc]tevaminutep]n[ se `ngroa;[ pu\in ;i `ncepe s[clocoteasc[.~ntr-un vas termorezistent

punem pe fund un strat de sos dero;ii. A;ez[m buche\elele deconopid[ unul l]ng[ altul, apoiprintre ele punem feliile de ;unc[.Turn[m sosul béchamel. Dea-supra radem ca;cavalul. B[g[mvasul la cuptor timp de 8 minutep]n[ c]nd deasupra se formeaz[o crust[ aurie ;i crocant[.

8 Informa\ia zilei Miercuri 21 octombrie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 21 octombrie 2009 Vedete

Robin Wright Penn< “Iubirea nu e de ajuns pentru o c[snicie reu;it[”Dup[ceadevenitcunoscut[

datorit[ rolului din serialulanilor ’80, “Santa Barbara”,Robin a continuat cu altesucceseca“2ePrincessBride”(1987) ;i “Forrest Gump”(1994). A refuzat ofertelepentru roluri `n “N[scut pe 4iulie”, “JurassicPark”,“Firma”sau “BatmanForever”, opt]ndpentru produc\ii mai pu\incunoscute ca “2e Playboys”,“She’s So Lovely”, “Dragosteotr[vitoare”.

S-a c[s[torit cu “b[iatul r[u” alHollywood-ului SeanPenn, cu cares-a mutat `ntr-un or[;el din nordulCaliforniei. :i-a petrecut timpulocup]ndu-se de familia ei – cei doicopii, CicaDylanFrances (18 ani) ;iCul Hopper Jack (16 ani).

Dar acum, la 43 de ani, paredornic[ s[ ias[ din coconul ei denesiguran\[. A avut un anneobi;nuit de ocupat pe marileecrane.Dinaprilieo interpreteaz[peso\ia unui congressman `n “State ofPlay”, al[turi de Russell Crowe ;iBenAEeck, ;i are omul\imede altepremiere `n acest sf]r;it de an. Seal[tur[ mai multor staruri `n “NewYork, I Love You”, apare al[turi deJimCarrey `n “Colind[deCr[ciun”;i interpreteaz[ o so\ie ascult[toarea unui b[rbat mai `n v]rst[ `n“Vie\ile secrete ale Pippei Lee”.

Cuunprogramat]t de `nc[rcat,Wright Penn sCdeaz[ traiectoriaobi;nuit[hollywoodian[a femeilorpeste 40 de ani. “Cred c[ fac partedintrecei care“`nDoresc”mai t]rziu.Mi-a trebuit at]ta timppentruanu-mimai C fric[. Am stagnat. Cred c[`ntotdeaunaama;teptat ca lucruriles[ se `nt]mple. Acum ;tiu direc\ia.”

Reg[sirea `ncrederii `n sinecoincide cumari schimb[ri`n s]nul familiei

Fiica ei merge la colegiu, iar Culmai arepu\in ;io iapeacela;idrum.Dup[ ani de zile `n care a refuzat s[Ce `n lumina reDectoarelor, Robineste preg[tit[ pentru prim plan. LaFestivalul de Clm de la Cannes (`nluna mai), a deClat pe covorul ro;u`n calitate de membru al juriului.

Chiar `naintedec[s[toria lordin1996, cuplul Sean-Robin a trecutprin multe. S-au desp[r\it dup[na;terea Cec[rui copil (`n 1991 ;i1993). ~ndecembrie 2007, am]ndoiau `naintat h]rtiile de divor\,reclam]nddiferen\e ireconciliabile,iar dup[ 4 luni ;i-au retras cererile.

Robin a fost al[turi de so\ul ei la

premiile Oscar din acest an, c]ndSean a c];tigat premiul pentru celmai bun actor. Dar dup[ 2 luni, el afost cel care a cerut din nou oseparare pe c[i legale. ~n timp ce

so\ia lui era la Cannes, a retras dinnou cererea spun]nd c[ a fost “ogre;eal[ arogant[“. Totu;i, actri\aspune c[ e preg[tit[ s[ mearg[ maideparte ;i singur[. “Am ajuns la o

r[scruce cu ceva timp `n urm[.Acum ;tiu exact ceea ce nu vreau.Nuamniciunregret.Avemdoicopiiminuna\i pe care i-am crescut`mpreun[.”

Rolurile din 1lme `i permits[ 1e altcineva

Cu toate c[ ;i-a ales una dintrecele mai publice profesii, este

`ngrozit[ s[ vorbeasc[ `n public,iar prietenii ei ;tiu c[ nu au voie s[-i prezinte persoane str[ine pestrad[.

“~ntr-o astfel de situa\ie nu mai

ai protec\ia interpret[rii unei altepersoane.

Dar dac[m[ pune\i `n fa\a uneicamere de Clmat sunt gata s[ facorice.”

~n adolescen\[ a lucratcamanechin

~n liceu s-a mutat cu mama ;ifratele ei `n La Jolla, California. ~nweekend-urimergea `nLosAngelesunde lucra ca model. ~ntr-o var[ aplecat `n Japonia,unde locuia frateleei la acea vreme, pentruun contractde modeling. De;i a venit acas[ cu50.000 de dolari, ea nu eramul\umit[ de cariera ei. De;i la`n[l\imea ei de 1,68 m era preascund[ pentru podiumul deprezentare, a reu;it s[-;i g[seasc[ ;ialte contracte de modeling `n Paris;iMilano `naintedeadeveni actri\[.

La v]rsta de 19 ani ap[rea `nserialul “Santa Barbara”, perioad[`n care a fost c[s[torit[ (timp de 2ani) cu unul dintre colegii ei deplatou,DaneWitherspoon.Faimaavenit odat[ cu rolul din “FePrincess Bride”. “Nu era vorba defrica de success. Eu nu-mi doreams[ devin celebr[. Nici acum nudoresc.” Nu ;i-a dorit s[ joace doarroluri de blond[ frumoas[> o dat[,dup[ o vopsire nereu;it[ a p[rului,a apucatma;ina de tuns ;i s-a ras `ncap. “Ar[tam ca G.I. Jane. Dar amsim\it o eliberare uria;[.”

Proiectelepecare le-a refuzatnuau impresionat-o. “Numi-amdoritniciodat[ s[ fac ceva comercial.~ntotdeaunam-am`ntrebatdac[ eupot s[ aduc ceva `n plus la acel rol.Dac[ nu, ce sens avea s[ accept?”Prioritateaei `n to\i acei ani a fost s[-;i creasc[ copiii. :i-a limitat rolurilela Clmele care se Clmau `n timpulverii sau care nu-i cereau s[ steadeparte de cas[ mai mult de 10 zile`n timpul anului ;colar.”

Dup[ ani de zile `n care a luatdecizii `n func\ie de ceea ce nu-;idorea,Robinestepreg[tit[ s[ se lasecondus[ de ceea ce-;i dore;te.“Bucurie. Hot[r]re. C[l[torie.” Adevenit sus\in[toarea “FeGreatestSilence”, un documentar despreviolen\a `mpotriva femeilor dinCongo ;i munce;te `mpreun[ cuAlian\a EcoMom pentru a str]ngefonduri pentru ajutorarea femeilor;i copiilor din aceast[ \ar[. ~n ciudatalentului ei, ea se simte nesigur[datorit[ faptului c[ nu a urmatcursurile unei facult[\i ;i niciun altcurs de actorie. Dup[ ani `n care ainterpretat femei aDate `n suferin\[,Robin caut[ un rol `ntr-o comediecare s[-i permit[ s[-;i dezv[luie ;ipartea ei amuzant[pe careprieteniiei ocunosc foartebine.Eamai sper[s[ poat[ regiza ;i s[ produc[ Clme,`n prezent Cind `n negocieri pentruo pies[ pe Broadway. “Dac[ nu e;tipasionat[ de ceva, nu sim\i c[ tetreze;ti diminea\a din pat.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 21 octombrie 2009 Diet[

Metode care dau roade `np[c[lirea poftei de m]ncare

Studiile arat[ c[ majori-tatea persoanelor care au`nceput la un moment dat ocur[ de sl[bire nu au ajuns `ncele din urm[ s[ se bucure debene'ciile de la'nal, asta dincauz[ c[ pe parcursul zilelorde diet[ au renun\at.

“Simptomele” sunt cam la fel.~n timpul curei sim\i c[ mori defoame aproape `n 7ecare sear[ ;inu te po\i ab\ine s[ nu dai iama-n frigider. Visezi tot felul dem]nc[ruri unamai bun[ ca alta ;iapoi, pentru c[ nu te po\i ab\ine,`nfuleci tot ceea ce vine la r]nd.Dup[ ce m[n]nci te sim\i vino-vat[. Sunt totu;i c]teva trucuricare te pot \ine departe de frigider`n timpul curei de sl[bire.

Baia 'erbinte elimin[surplusul de lichide

~n primul r]nd trebuie s[ ;tiic[ stomacul poate 7 p[c[lit culichide. Consum[ un pahar marede ap[ plat[ cu l[m]ie, suc de ro;iisau ceai verde. Lichidele vorumple stomacul ;i senza\ia defoamevadisp[rea pentruo vreme.

Poate pare ciudat, dar o baie7erbinte reduce po9adem]ncare.Prin relaxarea `n ap[ elimin[msurplusul de lichide din organismtranspir]nd. Dac[ sim\i\i c[ numai pute\i de foame pute\i facepu\in[ mi;care, iar exerci\iile7zice v[ vor distrage aten\ia ;i ve\imai arde ;i c]teva calorii.

C]nd vrei s[ fugi lafrigider, spal[-te pe din\i!

Po9a dem]ncaremai poate 7

alungat[ ;i cu ajutorul aroma-terapiei. Aprinde lum]n[riparfumate sau miroase o 7ol[ cuulei parfumat.

~n 7ecare sear[, imediat dup[cin[, po\i consuma un desertsimplu const]nd `n fructe, iaurtsau o buc[\ic[ mic[ de ciocolat[am[ruie.

~nainte de somne recomandats[ faci o plimbare. C]nd sim\i c[vrei s[ dai fuga la frigider, spal[-te pe din\i.

Ioana Vladimirescu

Cura elve\ian[ te ajut[s[ sl[be;ti 5 kg `n 14 zile

Te urci pe c]ntar ;i suferi oride c]te opri se a7;eaz[ rezultatul.Ai `ncercat s[ faci orice ca s[ daijos c]teva kilograme, dar nimic.E momentul s[ `ncerci ultimadiet[ creat[ de specili;tii elve\ieni.

Dieta este una elve\ian[ ;ipromite rezultate demne de luat`n considerare< 5 kilogrameminus`n dou[ s[pt[m]ni. Ce-i drept, nueste foarte u;or de urmat, 7ind odiet[ lipsit[ de diversitate. Ca unatu este faptul c[ ea con\ine toategrupele importante de vitamine,minerale ;i nutrien\i. Din regimulelve\ian lipsesc carbohidra\ii, iardieta este recomandat[ numaioamenilor perfect s[n[to;i. De-alungul unei zile de diet[ po\iconsuma urm[toarele alimente<p]n[ la 300 grame carne slab[ sau

pe;te, la cuptor, 7art[ sau`n[bu;it[, dou[ ou[ 7erte sau subform[ de omlet[ f[r[ ulei, o

jum[tate de litru de lapte cuminimum de gr[sime, 50 degramede zah[r, o felie de p]ine desecar[, 100 grame carto7, 50 degrame unt ;i minim doi litri deap[. Dac[ e absolut nevoie,utilizeaz[ ulei de m[sline. Fructepo\i m]nca `n timpul dietei c]tedore;ti, excep\ie f[c]nd din acestregimprunele, bananele, perele ;istrugurii. Fructele se consum[proaspete.

Dieta elve\ian[ interziceconsumul fructelor con7ate sauuscate. Pe parcursul unei zile sestabilesc trei mese ;i dou[ gust[rila ore 7xe, iar alimentele pot 7combinate `n func\ie de gustult[u. Important este ca cina s[ nu7e luat[ mai t]rziu de ora 19.

)eodora Pop

Reguli de aur pentrureu;ita dietei

~nainte de `nceperea uneidiete, e recomandat s[ v[ trasa\ic]teva reguli pe care s[ le ;i urma\i`n timpul curei. ~n primul ;i `nprimul r]nd, `ncerca\i pe c]t esteposibil s[ m]nca\i la ore 7xe.

M]ncatul se face f[r[ grab[,mestec]nd bine alimentele. Celmai bine ar 7 s[ ave\i patru mesepe zi, iar la 7ecare mas[ s[consuma\i pu\in. Masa de sear[are regulile ei< trebuie luat[ cu celpu\in dou[ ore `nainte de culcare.~n timpul zilei de diet[ consuma\icel pu\in doi litri de lichidenecarbogazoase zilnic, 7e ap[plat[, 7e ceaiuri cu antioxidan\if[r[ zah[r. Renun\a\i de7nitiv laconsumul de alcool, zah[r ;ip]ine, la gr[simi sau pr[jeli.

Liviu Pop

Cum ne p[str[mgreutatea corporal[

Dieta s-a `ncheiat ;i ai ajuns larezultatul dorit, adic[ ai sl[bit. Eibine, acum trebuie s[ faci tot ceeace e posibil pentru a-\i men\inegreutatea. Sunt c]teva recomand[riale speciali;tilor care te pot ajuta.

~n primul r]nd, redu gr[simile,acestea av]nd aport caloric de dou[ori mai mare dec]t proteinele saucarbohidra\ii. Nu da fuga lam]ncarea de tip fast-food,limiteaz[ consumul de zah[r ;ielimin[ alcoolul, acesta inhib]ndmetabolismul ;i produc]ndcantit[\i mari de toxine. Consum[c]te opt pahare de ap[ zilnic, apaajut]nd la digestie. Sunt c]tevalucruri pe care ar trebuie s[ leurmezi cu s7n\enie `n perioada dedup[ diet[, ;i anume evit[alimentele s[rate,m]ncatul pe fug[sau `n fa\a micului ecran. Depreferin\[, consum[ alimentecrude, `n locul celor g[tite, legume,fructe, lactate degresate, cerealeintegrale ;i proteine. Fructele seconsum[ pe stomacul gol, pentrua 7 mai u;or digerate. La cin[ aiputea consuma c]t mai multelactate.

)eodora V.

10 Informa\ia zilei Miercuri 21 octombrie 2009Fitness

Exerci\ii pentru un posteriorapetisant

Caredintrenoinuvis[mlaun posterior ferm, cu mult[rotunjime? Toate speran\elenoastre se n[ruie `ns[ atuncic]nd ne lovim de greutateaatingerii acestui ideal. Cumpo\i ajunge s[ ai un astfel deposterior de vis? Cu ajutorulexerci\iilor de for\[ care au ca\int[ fesele ;i coapsele.

~\i prezent[m noi astfel c]tevaexerci\ii pecare,dac[ leveipracticade dou[ ori pe s[pt[m]n[, dup[aproximativ 10 s[pt[m]ni veiobservacumposteriorul t[u `ncepes[capete formemaiapetisante,darmai alesmai toni7ate.Alia\ii t[i den[dejde vor 7 geno8exiunile ;ifand[rile.

Genu(exiuniStai cu picioarele pu\in

dep[rtate, la linia umerilor, cuv]rful picioarelororientat `n fa\[ ;im]inile pe ;olduri. Las[-te pe vine,`mping]nd posteriorul `n spateastfel `nc]t spatele s[ 7e drept cupieptul `nclinat u;or `n fa\[, pediagonal[. Las[-te `n jos p]n[ ce

genunchii t[i se `ndoaie laaproximativ 90 de grade, pozi-\iona\i deasupra gleznelor, nu adegetelor. ~ncordeaz[-\i feselepentru a te ridica ;i apoi repet[. F[dou[ seturi a 15 repeti\ii. Odat[ cete-ai obi;nuit cu aceast[ mi;care,\ine c]te o ganter[ `n 7ecarem]n[(1,5-2kg), cubra\elepe l]ng[corp.Ai putea sim\i nevoia s[ `ncepi cumaipu\ine repeti\ii, darpem[sur[

ce te obi;nuie;ti progreseaz[ p]n[la trei seturi a c]te 12 repeti\ii.Fandarea `n spate

Stai cu picioarele dep[rtate lanivelul ;oldurilor, \in]ndoganter[`n7ecarem]n[, cubra\elepe l]ng[corp ;i palmele orientate spreinterior. F[ o fandare `n spate cupiciorul st]ng. Atunci c]nd ducipiciorul `n spate, sprijin[-l pedegete ;i \ine c[lc]iul ridicat. Las[-

\i corpul `n jos p]n[ ce genunchiuldin fa\[ face un unghi de 90 degrade. ~n timp ce expiri, adupiciorul `napoi `n fa\[ ;i `ndreapt[ambele picioare pentru a reveni `npozi\ie dreapt[.

Inspir[ pe m[sur[ ce te la;i `njos `ncet ;i repet[, altern]ndpicioarele. F[ trei seturi a c]te 12repeti\ii cu 7ecare picior.

LauraMicovschi

Nu face sport dac[te recuperezi dup[

o r[ceal[Exerci\iile 7zice sunt mereu

binevenite, `ns[ exist[ situa\ii c]ndestemai bine pentru starea general[de s[n[tate s[ sari pesteantrenamentul zilnic.

~n primul r]nd, pentru c[ toteste sezonul gripelor, atunci c]nde;ti r[cit[ e mai bine s[ te ab\ii dela a face sport. La fel ;i dac[ e;ti `nperioadade convalescen\[.Mai binestai `n pat la c[ldur[ dec]t s[ ie;i laalergat. Dac[ alegi s[ faci mi;care,vei lua organismului energia de careare nevoie pentru a combatevirusul. O decizie bun[ este s[ staiacas[ ;i atunci c]nd ai f[cut febr[muscular[ la ultimul antrenament.Pentru c[ deja te dor to\i mu;chii,nu este cazul s[-i suprasolici\ipentru c[ te vor durea ;i mai tare,iar acest lucru i\i va face orele deantrenament insuportabile. Atuncic]nd e;ti obosit[ ;i ai ratat o noaptede somn lini;tit este mai bine s[ teodihne;ti dec]t s[ faci exerci\ii.

Arde calorii cu ajutorultreburilor casnice

Ca s[ 7m sinceri, pu\ine suntacele persoane care v[d `nmersulla sala de 7tness o adev[rat[pl[cere. :i chiar dac[ este a;a, estedestul de greu `n ziua de azi s[ `\ifaci timp pentru toate< serviciu,familie, copii, timp pentru tine.Unde mai pui c[, poate chiar nu`\i face pl[cere s[mergi la sal[ dincauza unor anumi\i factoristresan\i.

Te-ai g]ndit vreodat[ c[ po\iavea parte de mi;care ;i f[r[ s[mergi la sala de for\[? Cusiguran\[ nu stai s[ numeri c]tecalorii arzi atunci c]nd desf[;oridiferite activit[\i precumdatul cuaspiratorul sau g[titul, a;adar `\ispunem noi.

~n aproximativ 30 de minutede aspirat arzi cam 125 de calorii,iar atunci c]nd dai cu mopul `n

hol ;i `n buc[t[rie aimai sc[pat de112 calorii. Dac[ locuie;ti la cas[;i mai ai ;i etaj, vei arde

aproximativ 125 de calorii urc]nd;i cobor]nd treptele timp de 10minute. Nu doar c[ `\i vei toni7acoapsele ;i posteriorul, dar urcatulsc[rilor este bun ;i pentrus[n[tatea inimii tale. :i alerg]ndcopiii prin cas[ sau juc]ndu-te cuei vei reu;i s[ \ii kilogramele ladistan\[. 10.000 de pa;i pe ziechivaleaz[ cu 30 de minute deantrenament intens.Arzi calorii ;iatunci c]nd g[te;ti, ba mai mult,c[ldura produs[ de aburulm]nc[rii g[tite va acceleraprocesul de ardere a gr[similor.:i iat[ mici trucuri care te vorajuta< `ncordeaz[ abdomenulatunci c]nd respiri ;i fesele atuncic]nd urci sc[rile, iar atunci c]ndfaci cur[\enie ascult[ muzica tapreferat[.

Laura M.

Informa\ia zilei 13Miercuri 21 octombrie 2009 Frumuse\e

Nutrien\i necesari unuiten de invidiat

Ceea ce m[n]nci `\i afecteaz[direct s[n[tatea, dar ;i frumuse\ea.Procedurile cosmetice, indiferentc]tde so<sticate ;i costisitoarear<,nu pot remedia problemele pieliidec]t super<cial ;ipe termenscurt.Pe termen lung, alimenta\ia estecea care le rezolv[ cu adev[rat. Unnou studiu efectuat `n Australia aeviden\iat c[ alimenta\ia joac[ unrol important `n prevenirea`mb[tr]nirii premature a pielii,potrivit <tnessmagazine.com.

~n timpul studiului, pe duratac[ruia au fost monitorizateobiceiurile alimentare a peste 400depersoane `nv]rst[, s-adescoperitc[ b[tr]nii care au consumat maimulte legume, fructe, ulei dem[sline ;i pe;te de-a lungul aniloraveau mai pu\ine riduri dec]t ceicare au consumat carne ro;ie ;idiverse gr[simi animale. Iat[ ce s[m[n]ncipentrucapielea ta s[aratea;a cum `\i dore;ti<Hidratare

Fiecare celul[ din corp are omembran[exterioar[carepermitep[trunderea nutrien\ilor ;ieliminarea toxinelor.Membranelesunt alc[tuite `n mare parte dinlipide. Acesta este motivul pentrucare pielea ta are nevoie de acizigra;i esen\iali pentrua<s[n[toas[.Alimentele pe care trebuie s[ leincluzi `n diet[ sunt uleiul dem[sline, nucile, alunele, avocado,semin\ele, pe;tele gras.

Un ten mai �nCunoscut[ ;i subdenumireade

retinol, vitamina A este necesar[pentru cre;terea ;i diviziuneacelular[. F[r[ aceast[ vitamin[,pielea nu poate produce noi celule;i nici nu le poate `nlocui pe celevechi la capacitate normal[,devenind uscat[ ;i `ngro;at[.

Alimentele bogate `n vitaminaA sunt cele de origine animal[,precum carnea, laptele, ou[le, dar

;iunelevegetale,printrecare ro;iile;i morcovii.Culoare uniform[, f[r[pete

VitaminaCajut[ la sintetizareacolagenului, cel care p[streaz[pielea ferm[, iarvitaminaEforti<c[membranele celulare. Asocia\i,ace;ti doi nutrien\i ajut[ pielea petermen lung, protej]nd `mpotriva`mb[tr]nirii premature.

Pe de alt[ parte, vitamina C ;i

vitamina E protejeaz[ pielea`mpotriva in=ama\iilor ;i previnapari\ia petelor pigmentare.Alimentebogate `nvitaminaC;iEsunt fructele precum citricele,merele, dar ;i cerealele integrale.Elimin[ acneea

Eliminarea toxinelordinceluleeste condi\ionat[ de cantitatea delichide pe care o consumi.Speciali;tii sunt de p[rere c[ prin`nlocuirea cantit[\ii de lichidepierdute de-a lungul zilei, pielea ;i`ntregul organism `;i p[streaz[s[n[tatea.

“Apa ajut[ la eliminareaimpurit[\ilordinorganismcarepotdeterminaapari\ia acneei”, declar[Dr. JeannetteGraf,profesor laNewYork University Medical School.

Pe l]ng[ asta, consumuladecvat de lichide contribuie lahidratarea stratului superior alpielii, ceea ce `i ofer[ un aspectstr[lucitor ;i s[n[tos.Bea `n<ecarezi doi litri de ap[ ;im[n]nc[ fructe;i legumececon\inocantitatemarede ap[, precum pepene, ro;ii,castrave\i, citrice.Antirid

Pielea ta are nevoie de seleniupentruasemen\ine t]n[r[.Seleniulare efecte antiin=amatorii, dar ;ipropriet[\i anticancerigene.Alimentele cu un con\inut ridicatdeseleniusuntcarneadepui,nucile;i cerealele integrale.

Varicele, mai u;or de prevenit dec]t de operatNiciun tratament nu poate

preveni apari\iadenoi varice,niciosolu\ie nu este de<nitiv[. Boala sedezvolt[ `n timp, diferit la <ecare.Dup[ interven\ia chirurgical[ s-aunum[ratmaipu\ine recidivedec]tdup[ o scleroterapie. Dac[ nu aivene at]t de dilatate `nc]t s[necesite o interven\ie radical[investe;te timp `nprecau\ii care arputea stopa sau am]na boala<-Nupurta ciorapi scur\i sau ;osetecuelastic. ~ngreuneaz[ `ntoarcereas]ngelui la inim[ prin venele de lapicioare.- C]nd stai jos ridic[-\i picioarelepe bara de suport sau pe un altobiect `nalt. ~ncearc[ s[ stai cu

picioarele ridicate c]t mai multposibil.- Stai `n picioare c]t mai pu\inposibil. Oriunde vezi un scaunliber folose;te-l!- 10 minute pe zi cu picioarele `npiscin[ ar < ideal. Senza\ia degreutate din picioare o s[ dispar[cu totul. Po\i `nlocui piscina cu ocad[ plin[ cu ap[.-Gimnastica aerobic[ `nprincipal,dar ;i oricarealt tipde sport te ajut[foarte mult.- ~n magazinele specializate ;i `nfarmacii g[se;ti ciorapi elasticispeciali pentru varice.

Consult[ mai mul\i medici`nainte s[ iei o hot[r]re.

12 Informa\ia zilei Miercuri 21 octombrie 2009Stil

Alexander McQueentoamn[/iarn[2009-2010

Discurs teatral `n alb, negru ;iro;u, cu str[fulger[ri de oranj,toatemarcaAlexanderMcQueen.

Designerul britanic a obi;nuitpublicul cu ideea c[ prezentareaunei colec\ii vestimentare nu`nseamn[ doar de<larea unormanechine care s[ arate ce \inuteaduce `n primplan undesigner, cipresupune crearea unui adev[ratspectacol, plin de simboluri. Toatecolec\iile sale au teme binede<nite ;i transmit, dincolo decrea\iile vestimentare propriu-zise, adev[rate mesaje artistice.

Ultima colec\ie, prezentat[ `nsala Marcel Cerdan a palatuluiBercy, a f[cut senza\ie printrespeciali;tii din lumeamodei ;i nunumai. ~ntr-un moment derecesiune care `;i face sim\it[prezen\a `n toate domeniile ;i care`ncepe s[ afecteze ;i industria delux a modei, McQueen pare s[-;i< adaptat showul, prinmaimulteelemente, ideii de criz[.

|inutele propuse suntinspirate din colec\iile anterioareale designerului ;i par s[ sugerezec[ lumea modei trece printr-unmoment de impas, `n care artrebui s[ recicleze totul,recuper]nd ceea ce este posibildin trecut.

De fapt, ideea de reciclare pares[ stea la baza `ntregului show

conceput de creator.Manechineleau de<lat `ntr-o atmosfer[ destulde sinistr[, `n jurul unui decorformat din buc[\i de scaune ;i dema;ini strivite, din l[zi de tabl[imit]nd tomberoanele, iar uneledintre \inute au fost confec\ionatedin materiale reciclabile.

Colec\ia este dominat[ de alb;i negru, `n combina\ii variate sau`n variantemonocromatice. Pealocuri, pete de ro;u intenssau imprimeuri arlechin`n care predomin[portocaliul au con-trastat cu decorulfoarte sumbru al pre-zent[rii.

Dincolo de hainele propriu-zise, colec\ia a atras aten\ia prinaccesoriile purtate demanechine,p[l[riile <ind unul dintreelementele cele mai comentatedin `ntreaga prezentare. Create dePhilipTreacy, p[l[riile inedite dauimpresia c[ au fost confec\ionatedin obiecte g[site `nt]mpl[tor `nmald[rul de lucruri aparentnefolositoare dinmijlocul scenei<umbrele, colivii de canari, buc[\ide veioze, recipiente metalice,totul poate < transformat `ntr-op[l[rie de efect, pare s[ sugerezeTreacy, `n acela;i spirit ecologist;i economic al recil[rii.

Sfaturi de shoppingpentru fete inteligente

Femeile iubesc shopping-ul.Pare a < `ntip[rit undeva `n codulnostru genetic. Ai o zi proast[? Osesiune mic[ de shopping poateface minuni. Totu;i, pentru a <sigur[ c[ te alegi numai cubene<ciile, iat[ c]teva sfaturipentru a ob\ine c]t mai mult dinziua ta de r[sf[\.- F[-\i un plan. Arunc[ o privire`n dulap ;i f[-\i o idee despre ce aiaveanevoie (spre exemplu, obluz[boho care s[ mearg[ cu jean;ii t[istr]m\i ;i cizmele country).-Buget?Chiardac[ \i-ai propus s[faci economii, o recalculare rapid[a bugetului `\i poate spune camdec]t te po\i lipsi, iar asta te va ajutas[ sortezi mai rapid raioanele de`mbr[c[minte.- ~mbrac[-te pentru shopping.Dac[ vei c[uta orochie pentruocazii speciale,`ncearc[ s[ por\iarticole care s[mearg[ cu\inuta (unsutien f[r[bretele, pan-to< cu toc`nalt etc). Alt-fel, poart[ hai-ne lejere pecare le po\iscoate ;i lepo\i pune`napoi le-jer, ;i o

geant[`nc[p[toare.- Ignor[ reducerile;i promo\iile. Maga-zinele pun ofertele pro-mo\ionale `n fa\[ ca s[ teatrag[, ;i ri;ti s[-\i cheltui totbugetul `nainte de a ajunge lapartea care te interesa de fapt.-Accept[ ajutorul v]nz[torilor.Ai< surprins[ c]t de mult timp po\ieconomisi dac[ le spui exact ceeace cau\i.- Probeaz[. Mergi, a;az[-te,prive;te-te din toate unghiurile,acomodeaz[-te cuhainele. ~ncear-c[ s[-\i dai seama – se mi;c[ u;or

pe tine, stau a;a cum ar trebui,nasturii, fermoarele etc. func\io-neaz[ cum trebuie?- Folose;te oglinda din plin. Uit[-te bine cum ar[\i de la spate ;i dinfa\[. Degeaba `\i st[ bine `n fa\[,dac[ posteriorul t[u este deza-vantajat de croiala buzunarelor.-Veri<c[ etichetele.Dac[metodade sp[lare conteaz[ pentru tine,atunci vei vrea s[ ;tii dinainte la ces[ te a;tep\i, ;i de c]t[ `ngrijire vaavea nevoie materialul.- Intereseaz[-te de politica dereturnare. Multe magazine nu-\ireturneaz[ banii, dar te las[ s[schimbi produsul> altele `ns[, maiales cele marcate cu “lichidare destoc” nu permit returnareaprodusului.- Nu cump[ra niciodat[ceva ce nu-\i vine per-fect. Singurele ex-cep\ii sunt pan-talonii saufustele care

pot <

u;orscurtate

de un croitor.- Nu este o afacere

bun[ – nici m[car lao reducere de 90% -dac[ nu ai cum s[combini articolulrespectiv cu garderoba

ta actual[.Dac[ vrei c]teva sfaturi `n plus

pentru viitor, iat[ c]teva sfaturipentru cele dintre noi care nu

reu;esc s[ reziste tenta\iei dea face cump[r[turi

impulsive.-Mergi `n ianuarie.V]nz[torii aunevoie `ntotdea-una de cump[-r[tori dup[ Cr[-

ciun, ;i te vor tratachiar mai bine, pe l]ng[

faptul c[-\i vor vinde ceva fabuloscu discount.- Aboneaz[-te la newsletter.Atunci c]nd g[se;ti un magazincare `\i place, intereseaz[-tedac[auun mailing list ;i cere-le s[ teadauge – vei a=a despre reduceri`naintea celorlal\i cump[r[tori.-Nu faceoobsesiepentru lichid[ride stoc.Altfel, vei ratamulte \inutefabuloase.

Multe articole se v]nd `naintede a apuca luna reducerilor.Bucur[-te de ofertele speciale darnu < exclusivist[.

Informa\ia zilei 15Miercuri 21 octombrie 2009 Carier[

5 lucruri despre carier[ carear trebui `nv[\ate din ;coal[

Ai impresia adesea c[ la jobcolegii promoveaz[ mai repede `ncarier[ sauob\inmaimult[ aten\ie?Asositmomentul s[ `\idai seamacelucruri ;tiu colegii t[i ;i tu `nc[nuaia3at.Pe l]ng[diplomele ;i cursurilede specializare necesare `ntr-ocariera, ai nevoie de c]teva no\iunicare ar trebui `nv[\ate `n ;coal[.

1. Evit[ b]rfele la jobA discuta despre o emisiune de

televiziunecucolegiinu`\iafecteaz[cariera, `ns[a repetazvonuridesprenoua combina\ie a managerului `\ipoate crea probleme. B]r2tul esteneprofesionist prinde2ni\ie, cu at]tmaimultcuc]t`\iri;ticarierapentruastfel de aspecte.

2. Pune-\imunca`n valoare

~nconstruireauneicarierechiar;i cele mai mici realiz[ri conteaz[.Totu;i, managerul nu `\i va apreciacuadev[rataptitudiniledac[nuspuiniciuncuv]ntdespreceeace faci.A-\i pune `n valoare munca nu`nseamn[ laud[ro;enie, ci pur ;i

simplu aduci la cuno;tin\[superiorului etapele pe care le-aiparcurs, responsabilit[\ile pe care leai ;i felul `n care reu;e;ti s[ tedescurci.

3. Recunoa;te atunci c]ndai gre;it

Unpasgre;it lajob,oeroare`ntr-un raport nu este o tragedie pentrucariera ta per ansamblu. Iar acestlucru este valabil mai ales dac[ `\iasumi gre;eala ;imunce;ti pentru ao elimina.

Ascunz]nd o eroare pot ap[reaconsecin\e nedorite care afecteaz[cariera pe termen lung.

4. Socializeaz[ cu grij[cu colegii `n afara jobului

C]ndaiunjob;ipetreciceamaimare partea a timpului al[turi decolegii de munc[ este normal s[ te`mprietene;ti cu unii dintre ei ;i s[v[ `nt]lni\i ;i `n afara jobului.

Dac[ obiectivul t[u `n carier[este promovarea ;i concentrareaasupra jobului, trage o linie `n ceeace prive;te apropierea preamare cuoameni pe care i-ai putea superviza`n viitor.

5.Nu subestima lucrurilem[runte

Spreexemplu,dac[aiavansat `ncarier[ ;i ai devenit manager nutrebuie s[ te compor\i diferit ;i s[evi\i s[ `\i aju\i colegii `n aspectem[runte. Po\i aduce o cafea sau s[`\i faci singurcopie laundocument.Detaliile de acest gen fac diferen\a`ntre oameni, iar construirea uneicariere nu se bazeaz[ doar peprofesionalismul t[u `ndomeniu, ciadesea;ipecapacitateadearela\ionacu cei din jurul t[u.

V. S.

Ce trebuie s[ faci dac[ ai fost respinsla interviu

|i-ai dorit foarte mult s[te angajezi `ntr-o 1rm[, `ns[nu ai fost acceptat. Sim\i c[totul se n[ruie `n jurul t[u?Ce po\i face pentru a ie;i dinaceast[ stare? ~n primul r]ndprive;te `n jurul t[u. Sigur veivedea c[ ;i ceilal\i au trecutprintr-o astfel de experien\[ ;iau mers mai departe.

G]nde;te-te c[ nu este numaivina ta. De cele mai multe ori nuexist[ un motiv special pentrucare nu ai fost acceptat. Cele maimulte decizii de angajare suntbazate pe criterii subiective, a;ac[ este posibil ca managerul s[plac[ un alt candidat. Este foartegreu s[ ceri o revizuire sincer[ ;i

obiectiv[ `n ceea ce prive;teactivitatea ta, mai ales de la opersoan[ pe care ai v[zut-o osingur[ dat[ `n via\[. Scopul t[utrebuie s[ 2e ca data viitoare s[nu mai ai parte de un e;ec, a;a c[trebuie sa a3i ce trebuie s[`mbun[t[\e;ti.

Nu deveni defensivDac[ nu \i-a pl[cut,

multume;te-i ;i discut[ detaliilecu o persoan[ apropiat[ \ie. |inecont de ceea ce \i s-a spus ;i`ncearc[ s[ schimbi ceea ce nu este`n regul[. G]nde;te-te bine ;i laceea ce ai gre;it (dac[ s-a`nt]mplat) `n timpul interviului;i `ncearc[ ca data viitoare s[ nusemai `nt]mple. Chiar dac[ nu aifost angajat, mul\ume;te-le

pentru timpul acordat ;i spune-lec[ e;ti interesat s[ p[stra\ileg[tura. Cine poate 2 sigur c[persoana aleas[ o s[ le satisfac[cererile sau c[ nu se va eliberacur]nd un alt post?

M[re;te aria de c[utarea slujbei

Extinde-\i op\iunile ;ioportunit[\ile.Nuuita< c]ndou;[se `nchide, alta se deschide.Aceast[ oportunitate pierdut[ `\iofer[ ;ansa de a experimentaaltceva. Nu c[uta un job `ntr-unsingur domeniu. M[re;tedomeniile de c[utare ;i esteposibil s[ r[m]i surprins. Po\i g[si`n foarte multe domenii o slujb[care s[ te satisfac[. Nu te maig]ndi la ce s-a `ntamplat. C]ndmergi la urm[torul interviug]nde;te-te c[ 2rma respectiv[ tevrea, c[ doar de aceea te-a chematla interviu. Nu l[sa energiilenegative s[ se acumuleze ;i nu teg]ndi la e;ec.

V. Shibata

14 Informa\ia zilei Miercuri 21 octombrie 2009Cuplu

Cum s[ schimbi `n bineun “b[iat r[u”

Din p[cate sau din feri-cire, lua\i-o cum vre\i, uneledintre noi dezvolt[mpasiunifulger[toare doar pentru a;azi;ii “b[ie\i r[i”. Am cunos-cut ;i reprezentan\i ai sexuluifrumos care se `ncadreaz[ `ncealalt[ categorie, dar ma-joritatea ne-au plictisit prinpolite\ea ;i inten\iile lor`ntotdeauna bune.

Poate c[ unele femei au uninstinct, o gen[ care este sensibil[la b[ie\ii r[i, la acei b[ie\i care parc[ nu fac niciun efort pentru a necuceri, ca s[ nici numai pomenimde gesturile `ntreprinse pentru ane p[stra l]ng[ ei. Dar totu;i de cene `ndr[gostim de acest gen deb[rba\i, dac[ ;tim din start c[exist[ ;anse mari s[ ne alegem cuinima fr]nt[? Pentru c[ suntasem[n[tori fructului interzis,pentru c[ ;tim c[ nu e bine, darcuriozitatea ;i tenta\ia sunt maiputernice dec]t noi. Mai exist[ ;idorin\a de a readuce pe calea ceabun[, de a reeduca un astfel deb[rbat. Din p[cate `ns[, rareori

func\ioneaz[ acest lucru.Oameniinu se schimb[ cuuna cudou[, a;ac[ nu te am[gi c[ dac[ vei clipimai suav ;i `i vei z]mbi, `ncep]ndcu ziua urm[toare el va 2 undomn.

Fii indiferent[ c]nd faceceva gre;it

Uneori conteaz[ ;i compor-

tamentul t[u ;i modul `n carereac\ionezi. ~n func\ie de tine, else poate domolim[car, iar cu cevamaimult[munc[ `l vei determinas[ fac[ ce vrei tu.Dac[ a f[cut cevage;it, iar el ;tie acest lucru,bine`n\eles c[ nu va recunoa;te ;iva continua s[ se comporte ca untic[los. Chiar dac[ `\i vine s[ `lstr]ngi de g]t, uit[ de acest mod

de a reac\iona, pentru c[ exact laacest lucru se a;teapt[ ;i se pricepecel mai bine< s[ vorbeasc[ ur]t ;is[ fac[ ce vrea f[r[ a da explica\ii.Aminte;te-\i c[ indiferen\a doarecelmai tare, iar t[cerea ta va spunemai mult dec]t 100 de cuvinte.

Nu `l complimenta preades

:tim c[ b[ie\ilor r[i le place s[2e `n centrul aten\iei, s[ se um3e`n pene. ~n aceast[ situa\ie, ar 2cazul s[ `i mai tai din elan. Las[-ls[ te mai caute ;i el, dar dac[ nuo face `n cel mult o s[pt[m]n[ ar2 mai bine s[ nu `\i pierzi timpulaiurea.

Nu `i face complimente preades ;i nu `i spune de zece ori pe zic[ este tot ce \i-ai putea dorivreodat[. Aminte;te-\i mereu c[un astfel de b[rbat vrea s[cucereasc[, dar are nevoie ;i decineva care s[ `i pun[ din c]nd `nc]nd la punct. Dac[ te poatemodela ca pe o plastilin[ se vaplictisi `n cur]nd de tine ;i vac[uta o nou[ juc[rie.

Laura Micovschi

Comport[-te responsabil, chiar dac[te-ai `ndr[gostit

~l vezi ;i vorbele \i se o-presc `n g]t. De;i te-ai g]nditde multe ori la ceea ce `i veispune, la modul `n care `l veisaluta, atunci c]nd sunte\ifa\[ `n fa\[ parc[ nu `\i maig[se;ti cuvintele. Inima `\ibate at]t de tare `nc]t aiimpresia c[ ;i el o poate auzi,iar m]inile `\i tremur[ ;i numai ;tii pe unde s[ le ascunzi.Probabil `\i e cunoscut sce-nariul ;i ai trecut prin astfelde momente nu o dat[.

:tii doar c[ trebuie s[ ie;i cumvadin aceast[ situa\ie ;i s[ reu;e;ti s[`\i \ii emo\iile `n fr]u. Poate te-ai`ndr[gostit, poate el va 2 marea taiubire sau acest sentiment nebun teva \ine ame\it[ doar o s[pt[m]n[.

E clar c[ de acum `naintesu3etul ;i mintea ta nu vor maiac\iona `n aceea;i direc\ie. Tocmaide aceea este foarte important s[ `\icontrolezi emo\iile c]nd e;ti `npreajma lui. Pe c]t posibil `ncearc[

s[ nu2i cu capul `n nori atunci c]nd`\i vorbe;te. :i foarte important, nute arunca din prima `n bra\ele lui,pentru c[ b[rba\ilor le place s[v]neze. Las[ totu;i porti\e deschise,cumar2oprivire sauo replic[ plin[de sub`n\eles. Chiar dac[mintea taeste invadat[ de 2ecare z]mbet saugest al lui, `ncearc[ s[ g]nde;ti ;i s[ac\ionezi cu cap. ~ntre a 2 cupicioarele pe p[m]nt ;i a facenebunii pe caremai apoi s[ le regre\iamarnic exist[ o barier[ extrem de2n[. Iar dac[ tot nu ai lini;te p]n[nu te l[mure;ti, vorbe;te cu el. Cusiguran\[ \i-e team[ de reac\ia lui,dar poate spune 2e da, 2e nu. Dac[nu `\i d[ un r[spuns clar ;i observic[ doar se joac[ cu sentimentele tale,cea mai bun[ solu\ie este s[ tai r[ulde la r[d[cin[ ;i s[ `\i vezi de via\ata.

Laura M.

Fii independent[pentru a sc[pa

de gelozieNu cred c[ exist[ om pe aceast[

lumecare s[nu2 sim\it ce `nseamn[gelozia. M[car o dat[ ne-a deranjato ochead[ pe care ni s-a p[rut c[partenerul nostru a aruncat-oaltcuiva sau am ridicat o spr]ncean[c]nd am v[zut preamulte apeluri `ntelefonul persoanei iubite de la unnum[rnecunoscut.Deaici ;i p]n[ lacrizele de gelozie nu mai este mult.Se spune c[ gelozia nu poate 2vindecat[. Un prim pas sprereducerea din intensitate a acestuisentiment dureros este dob]ndireaindependen\ei. Accept[ ideea c[iubitul t[u nu este o prelungire apropriei persoane ;i c[ plecarea luipentru câteva zile într-odelega\ienueste o tragedie, la fel cumnici ie;ireata cu prietenele într-o dup[mas[ nueste ceva neobi;nuit. Fiecare aredreptul la propria intimitate, laspa\iul vital, care trebuie respectat ;iapreciat.

Nicole Teodorescu