S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei · Se crede c[ `n ziua de 1 Martie, Ursitoarele vin ;i torc...

IAnul XIV Nr. 676 Duminic[ 28 februarie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&

PAGINA 7

Regimul alimentar este importantpentru s[n[tatea tractului urinar

R[;ina descongestioneaz[ c[ilerespiratorii ;i are efect calmant

PAGINA 8PAGINA 6

~n secoleleVII - VIII,

r[zboiniciiavari de elit[

au invadatTransilvaniapentru sare,aur ;i p[;uni

La începutul secolului XX, maimulţi antropologi şi etnologi care auintrat pentru prima oar[ în contact cuhunzakuţii, au insistat ca acest grup et-nic total diferit de celelalte comunităţidin jurul său, ar fi nici mai mult nicimai puţin decât urma;ii soldaţilor dinarmata legendarului Alexandru Mace-don. Cu toate acestea, studiile efectuateîncep]nd cu anii '70, au venit cu rezul-tate şocante. Totul a început de la ana-lizele limbii băştinaşilor. Denumit Bu-rushaksi, limbajul hunzakut este totaldiferit de limbile şi dialectele triburilordin `mprejurimi.

În Satu Mare funcţiona o Secţiunea Secţiei Apărării Locale Antiaeriene(ALA) condusă de un şef de stat majorcivil.

Secţiunea Apărării Locale Antiae-riene avea forţele şi mijloacele organi-zate pe diferite specialităţi, astfel< sani-tare, de degazare, de dezactivare, ava-rii-salvare, instalaţii, drumuri-poduri,transmisiuni-alarmare, protecţie-adă-postire, stingerea luminii, pază-ordine;i paza contra incendiilor.

Ac\iunile perfide de dezna\ionalizare;i ungurizare a rom]nilor din Ardeal aucontinuat ;i prin `nfiin\area EpiscopieiGreco-Catolice Ungure;ti de la Hajdudo-rog, situa\ie ce a produs “Alarm[ de gradulzero” `n r]ndurile clerului greco-catolicrom]nesc din Ardeal, care pe l]ng[ m[su-rile locale de ap[rare, ̀ n ultima instan\[, aculminat cu Marea Adunare de Protest dela Alba Iulia din 29 mai 1912, cu impor-tantele hot[r]ri adoptate. Publica\ia “Uni-rea” , foaie bisericeasc[ politic[ de la Blaj,a avut un rol important `n perioada res-pectiv[, prin materialele publicate.

Graniţele Kaganatului s-au extinspână la Carei, dovad[ stau descopeririledin domeniul funerar

Se crede c[ `n ziua de 1 Martie, Ursitoarele vin ;i torc destinul fiec[ruia

PAGINA 3

PAGINA 4

PAGINA 10

PAGINA 9

PAGINA 2

Un studiu elaborat de o organizațieneguvernamentală de mediu publicatjoi susține că a depistat în 14 dintrecele mai populare mărci de bere dinGermania urme ale unui erbicid,glifosat, suspectat că ar fi cancerigen,transmit EFE și Reuters. Informațiapoate da o loviturăputernică prestigiului mondial al beriigermane. Realizată de Institutul pentruMediul Înconjurător din Munchen,cercetarea afirmă că a găsit glifosat înconcentrații cuprinse între 0,46 și 29,74micrograme la litru, cantitatea cea maimare depășind de 300 de ori limitamaximă — de 0,1 micrograme la litru- stabilită pentru apa potabilă (pentrubere neexistând valori maxime). Ministrul german al agriculturii,Christian Schmidt, a reacționatimediat și a dat asigurări că, pentru ase ajunge la o cantitate periculoasăpentru sănătate, o persoană ''ar trebuisă bea o mie de litri de bere pe zi''.''Până acum nu am văzut pe nimeni înBavaria să bea o mie de litri de bere. Șidacă îi bea, moare nu din cauzapesticidelor, ci din alte cauze'', a maispus el.

Câinii Reginei Elisabeta a II-a aRegatului Unit primesc hrana înordinea vârstei lor, au un meniupersonalizat și sunt tratați cumedicamente homeopatice, potrivitinformațiilor furnizate de antrenorulcelebrelor mascote din rasa Corgi,Roger Mugford. Într-un interviu acordat revisteibritanice ''Town & Country'', acestpsiholog specializat încomportamentul animal a relatat căpatrupedele atât de îndrăgite desuverana britanică mănâncă dinveselă de argint și porțelan, iar masale este servită de un majordom. ''Regina se așează în fața câinilor,care stau în jurul ei în semicerc, și îihrănește pe rând pe fiecare' ' , apovestit Roger Mugford, adăugândcă, în timp ce iau masa cei vârstnici,cei mai tineri ''rămân așezați la locullor, așteptând cu răbdare să le vinărândul''. Totodată, el a menționat că reginaare norme clare în privința moduluiîn care pot fi tratați și educați favorițiiei Corgi. Primul Corgi al RegineiElisabeta a II-a s-a numit Susan și afost un dar primit de la tatăl ei, RegeleGeorge al VI-lea, la împlinirea a 18ani. De-a lungul vieții, ea a deținutpeste 30 de câini din această rasă, toțiurmași ai lui Susan. În prezent, suverana mai are doardoi Corgi - Holly și Willow - și alțidoi câini - Candy și Vulcan - caresunt o încrucișare de Corgi șiDachshund.

Primele p[l[rii destinate femeilor au ap[rut `n secolul XVI

Câinii Reginei Elisabeta au regim alimentar personalizat

Oamenii din Valea Hunzatr[iesc 140 de ani;i nu se îmboln[vesc

Se împlinesc 83 de ani de când exist[ Protec\ia Civil[ `n Rom]nia

Adev[r ;i minciun[despre `nfiin\area Episcopiei de Hajdudorog

Urme de erbicidîn 14 m[rci popularede bere german[

2 Informa\ia de Duminic[/28 februarie 2016

Despre înfiin\area EpiscopieiGreco-Catolice Ungure;ti de laHajdudorog s-au scris foarte multelucr[ri. Ea s-a realizat prin BulaPapal[ “Christifideles Graeci”.Acest document se g[se;te publicat`n revista “ Cultura Cre;tin[ dinBlaj”, an II, nr. 13, 1912, p. 392 -400. Pe o parte e scris[ ̀ n limba la-tin[, iar pe cealalt[ parte textul estetradus `n limba rom]n[.

Lista parohiilor greco-catolicerom]ne;ti din Comitatul Satu Mare, ce ur-mau s[ fac[ parte din Episcopia Greco-Catolic[ Hajdudorog, sunt men\ionate celedin Diecezele Oradea ;i Gherla.

Din Dieceza Oradea< Ama\i> Gidani>Culciu Mare cu ;ase filii> Satu Mare cu pa-tru filii> Boghi;, Cetatea Veche cu dou[filii> Petea cu trei filii> Doba, Veti; cu optc[tune< Ciume;ti cu dou[ filii ;i dou[ c[tu-ne> Dom[ne;ti cu trei filii ;i opt c[tune>Ghenci cu cinci c[tune> Moftinul Mic cuuna filie> Carei cu una filie ;i 21 de c[tune>Dinde;ti cu una filie> Sanisl[u cu nou[c[tune> Dinde;ti cu una filie ;i ;ase c[tune>Andrid< Tiream cu trei c[tune> Porti\a cuuna filie> Vezendiu, Pi;colt cu nou[ filii.

Din Dieceza Gherlei urma s[ fie des-prinse parohiile< Botiz, Satu Mare, Odoreucu patru filii, Iojib cu una filie.

Materialele publicate c]t ;i comenta-riile privind ̀ nfiin\area Episcopiei Greco-Catolice de la Hajdudorog, le-am selec\io-nat ̀ n ordinea publica\iilor ap[rute ̀ n cur-sul anului 1912.

Ac\iunile perfide de dezna\ionalizare;i ungurizare a rom]nilor din Ardeal aucontinuat ;i prin `nfiin\area EpiscopieiGreco-Catolice Ungure;ti de la Hajdudo-rog, situa\ie ce a produs “Alarm[ de gradulzero” `n r]ndurile clerului greco-catolicrom]nesc din Ardeal, care pe l]ng[ m[su-rile locale de ap[rare, ̀ n ultima instan\[, aculminat cu Marea Adunare de Protest dela Alba Iulia din 29 mai 1912, cu impor-tantele hot[r]ri adoptate.

Publica\ia “Unirea” , foaie bisericeasc[politic[ de la Blaj, a avut un rol important`n perioada respectiv[, prin materialelepublicate privind acele “Evenimente Isto-rice” desf[;urate pe plaiurile Albei Iulii.Importan\a materialelor prezentate c]t ;idezbaterile ce au avut loc `n publica\ia“Unirea” `n cursul anului 1912, fiind maipu\in cunoscute, au fost selec\ionate ;i re-date pentru speciali;ti c]t ;i pentru to\iiubitorii de istorie real[> articole ale unorpersonalit[\i bl[jene ap[rute `n Revista“Unirea”< `n nr. 74 din 17 iunie 1912> nr.95 din 5 noiembrie 1912> nr. 57 din 17 no-iembrie 1912, nr. 105 din 10 octombrie1912> nr. 116 din 5 noiembrie 1912> nr.118 din 12 noiembrie 1912> nr. 119 din 14noiembrie 1912> nr. 120 din 16 noiembrie1912> nr. 119 din 14 noiembrie 1912.

Institu\iile Statului Ungar au preg[tit din timp popula\ia din Ungaria ;i popula\ia cu privire la `nfiin\area Episcopiei

Presa din Ungaria `n str]ns[ leg[tur[cu institu\iile Statului Ungar, din timp, darmai ales `n prima parte a anului 1912, aupreg[tit popula\ia din Ungaria, precum ;iopinia public[ vest european[, cu privirela justificarea ̀ nfiin\[rii Episcopiei Greco-Catolice Ungure;ti de la Hajdudorog. Dinjustific[rile aberante care au ap[rut ̀ n pu-blica\ia ungureasc[ “Budapesti Hirlap” ̀ ncursul anul 1912, avem posibilitatea de aexemplifica aceast[ preocupare continu[de dezna\ionalizare a rom]nilor din Tran-silvania.

Redac\ia Sa;ilor cu privire la dezna\io-nalizarea cet[\enilor de alt[ etnie dec]t ceaungureasc[ din Transilvania prin diferite

ac\iuni ;i metode viclene se poate constata;i din materialul ap[rut la Bra;ov, la 15 fe-bruarie 1912, `n ziarul de limb[ german[“Cronstadter Zeitung” nr. 37 din 1912.

~n publica\ia “Telegraful Rom]n” dela Sibiu, `n nr. 46 din 29 mai 1912> nr. 12din 25 mai 1912> nr. 70 din 16 iulie 1912;i nr. 75 din 27 iulie 1912, au fost prezentatedate importante ;i reale despre EpiscopiaGreco-Catolic[ Ungureasc[ de la Hajdu-dorog pe care le-am prezentat mai ̀ nainte.Revista de “Cultur[, Literatur[ ;i Art[ Lu-ceaf[rul” care `n perioada 16 octombrie1906- 15 august 1914, a ap[rut la Sibiu, ̀ nnr. 27 din 1912, a publicat un material peaceea;i tem[, pe care autorul ̀ l recomand[cu c[ldur[ pentru cercet[tori ;i pentru to\iiubitorii de istorie adev[rat[ a Ardealului.

Red[m Rezolu\ia luat[ la CongresulRom]nilor Greco-Catolici uni\i cu Roma,\inut la Alba Iulia la 29 mai 1912.

1. Av]nd ̀ n vedere, c[ ̀ nfiin\area uneiEpiscopii Greco-Catolice Ungure;ti pre-zentat[ la Roma, ca o Episcopie Greco-Catolic[ cu limb[ greceasc[, nu o`ndrept[\e;te nici istoria ;i nici lipsurilesuflete;ti ale a;a numi\ilor greco-catoliciunguri.

2. Av]nd ̀ n vedere, c[ ̀ nfiin\area uneiEpiscopii Greco-Catolice Ungure;ti, oos]nde;te scopul Bisericii lui Hristos de anu face din biseric[ un instrument politicde dezna\ionalizare ;i de siluire, ;i oos]ndesc ;i interesele generale ale bisericii<de a p[zi pacea ;i buna `n\elegere `ntrecredincio;i ;i de a ̀ nconjura frec[rile reli-gioase, Congresul e de convingerea c[ ̀ nfi-in\area Episcopiei Greco-Catolice Ungu-re;ti, pentru multe rele, care pot urma dincauza ei, e primejdioas[.

3. Av]nd ̀ n vedere, c[ prin ̀ nfiin\areapl[nuitei Episcopii Greco-Catolice Ungu-re;ti, chiar ;i ̀ n forma contemplat[ de Gu-vernul Ungariei, se calc[ ̀ n picioare drep-turile rezervate de str[mo;ii no;tri, cu pri-lejul unirii lor cu Roma< de a r[m]ne `nritul ;i limba noastr[ rom]neasc[ ;i c[ prinea se vat[m[ ;i drepturile date ;i garantatedin partea Sf]ntului Scaun ;i primite dinpartea noastr[< de a fi ̀ ntotdeauna integra\ila provincia Greco-Catolic[ la Alba Iulia;i F[g[ra; ;i astfel vat[m[ integritatea te-ritorial[ a provinciei noastre metropolita-ne, Congresul protesteaz[ contra ̀ nfiin\[rii

acestei Episcopii Greco-CatoliceUngure;ti, a;a precum o urm[re;te ;i Gu-vernul Ungariei.

4. Congresul Rom]nilor Greco-Cato-lici decide pentru a trimite un Memoriu`n `n\elesul acestor rezolu\iuni la Sf]ntulScaun Apostolic din Roma ;i va trimite odeputa\iune constatatoare din MembriiCongresului la ~nalt Preasfin\itul Arhie-piscop ;i Mitropolit de Alba Iulia ;iF[g[ra;, Dr. Victor Mihaly de Ap;a pentrua-l ruga s[ `nainteze acest Memoriu laSf]ntul Scaun. Tot aceast[ deputa\iune varuga pe ~nalt Preasfin\itul Arhiepiscop ;iMitropolit, ca ̀ mpreun[ cu Prea Sfin\ii Su-fragrani ̀ n timpul cel mai apropiat s[ con-duc[ un pelerinaj la Roma.

M[suri pentru ap[rareaautonomiei Bisericii Rom]ne Greco-Catolice Unite

5. Pentru ̀ ndeplinirea hot[r]rilor lua-te, Congresul Rom]nilor Greco-Catolicistabile;te o comisiune din 50 de membri,care va avea s[ ia toate m[surile necesare;i legale, pentru ap[rarea drepturilor au-tonomice ale Bisericii Rom]ne Greco-Ca-tolice Unite cu Roma, ;i pentru p[strarealimbii rom]ne;ti, ̀ n aceast[ biseric[ chiar`n cazul, dac[ Episcopia pl[nuit[ s-ar ̀ nfi-in\a. Alba Iulia la 29 mai 1912. Semn[tu-rile< Dr. Gheorghe Pop de B[se;ti, prezi-dentul Congresului, Dr. Alexandru Nico-lescu, notar, Dr. Isidor Marcu, prezidentulCongresului, Dr. Alexandru Rusu, notar,Dr. Iuliu Maniu, referent.

~n Memoriul Congresului Rom]nilorGreco-Catolici, \inut la Alba Iulia `n 29mai 1912, ̀ n cauza pl[nuitei Episcopii Gre-co-Catolice Ungure;ti de la Hajdudorog;i `naintat Sf]ntului Scaun de la Roma, s-a mai `nscris ;i urm[toarea `ntrebare< deunde ies la iveal[ unguri greco-catolici?

Merit[ prezentat acest punct de vederecare reprezint[ adev[rul obiectiv ;i nutrunchiat al acelor vremuri triste pentruRom]nii Uni\i cu Roma din Ardeal<(...)...”A;adar[, dac[ n-au fost ̀ n trecut un-guri de rit grecesc nici `n Transilvania ;inici ̀ n Ungaria, cum se explic[ apari\ia lor`n zilele noastre ;i `nc[ cu sutele de miiprecum sus\in greco-catolicii unguri?

Apari\ia `n zilele noastre a a;a numi\ilorgreco-catolici unguri, la noi `n Ungaria, eu;or de priceput. Mul\i dintre ungurii gre-co-catolici ;i greco-orientali de ast[zi sunt<ruteni, rom]ni ;i s]rbi unguriza\i, iar oparte din ei sunt crea\i de guvernele un-gure;ti mai dincoace.C[ci ca s[ r[m]nemnumai la `ndrum[rile tip[rite ale guver-nului ;i care pot ajunge `n m]na tuturor,f[r[ s[ recurgem la `ndrum[rileconfiden\iale, date de guvern slujitorilors[i, Guvernele Ungariei, c]nd f[ceau con-scrierea propora\iunei d[ `ndrumarea, c[drept limba matern[ a cuiva trebuie soco-tit[ limba pe care el o vorbe;te mai bucu-ros, mai independent de limba ̀ n care s-an[scut. :i a;a, nu e de mirare, dac[ ̀ n ten-din\a sa de a scoate la iveal[ c]t mai mul\iunguri, Guvernul Ungariei afl[ ̀ n organelesale, concretizate cu conscriereapropora\iunei, unelte creatoare de unguri.De aci se explic[ ;i faptul, constatat dinstatisticile date de domnul I]sze Oszkarc[ pe c]nd `n perioada de 20 de ani, de la1850 – 1869, c]nd conscrierea propora\iu-nei o f[cea Viena, num[rul ungurilor cres-cuse cu 52.000, iar `n perioada de 10 anide la 1890-1900, c]nd conscrierea a f[cut-o Guvernul Ungariei, num[rul propora\iu-nii ungure;ti a crescut cu 473.000. Adic[`ntre 1890 – 1900, propora\iunea ungu-reasc[ se ̀ nmul\e;te enorm, c[ ̀ n perioadade 10 ani de la 1850 – 1860 ori de la 1860-1869 se obsearv[ acest lucru. Lipsele su-flete;ti ale Ungurilor Greco-Catolici sunt`ndestulite. Iat[ pentru ce ̀ nfiin\area Epis-copiei Greco-Catolice Ungure;ti nu o pof-tesc ;i nu o `ndrept[\esc nici lipsele sufle-te;ti ale a;a numi\ilor Greco-Catolici Un-guri, chiar nici ̀ n ipoteza, c[ ei ar ;ti numailimba ungureasc[.”

~n concluzie, putem afirma f[r[ teamade a gre;i, c[ ;i prezentul material repre-zint[ suma unor evenimente istorice im-portante, unele sunt necunoscute, ele zac;i ast[zi prin diferite arhive, f[r[ a fi traduse`n limba rom]n[, iar altele sunt ascunse,ceea ce trebuie s[ recunoa;tem c[ ne faceun mare deserviciu nou[, Rom]nilor Ar-deleni. De aceea, `nainte de toate, autorulinsist[ spre cunoa;tere, de a `mpingeadev[rul `n fa\[ a;a cum a fost el pentruc[ nu avem numai de c];tigat.

Prof. Dr. Ioan Corneanu

Asasinarea lui Olof Palme, pe 28februarie 1986, în centrul Stockholmu-lui, a şocat întreaga Suedie. Ucidereapremierului Suediei rămâne unul din-tre cele mai dureroase momente dinistoria suedeză recentă, mai ales că au-torul crimei nu a fost găsit nici până înziua de azi. Olof Palme avea 59 de aniîn momentul în care a fost asasinat. Elera la al doilea mandat de premier alSuediei (1969–76, 1982–86).

Olof Palme a fost un lider proemi-nent al Partidului Social-Democrat dinSuedia şi a devenit cel mai cunoscutpolitician suedez pe plan internaţional.Palme a criticat frecvent politica so-vieticilor şi americanilor pe plan ex-tern, cât şi regimurile autoritare şiambiţiile imperialiste ale unor lideri caFrancisco Franco din Spania, GustávHusák din Cehoslovacia, şi B J Vorsterşi P W Botha din Africa de Sud. Poziţialui Palme faţă de apartheid, pe care l-a numit "un sistem cu adevărat oribil",a dat naştere la speculaţiile conformcărora Africa de Sud ar fi fost implicatăîn asasinarea sa.

Pe 28 februrarie 1986, la ora locală11<21 pm, Olof Palme, carismaticulprim ministru al Suediei, a fost îm-puşcat mortal din spate, de la distanţămică. El se întorcea de la cinematogra-ful de pe strada Sveavagen, din centrulStockholmului. Palme era împreunăcu soţia sa, cu care văzuse un film maidevreme. Şi soţia sa, Lisbet Palme, afost împuşcată de un al doilea glonţtras de atacator, dar a supravieţuit. Pal-me nu avea la acea oră niciun body-guard cu el (premierul suedez ieşeaadesea fără escortă şi suedezii se mân-dreau de faptul că străzile din Stoc-kholm sunt atât de sigure încât pre-mierul poate să meargă fără body-guarzi) şi nu au existat alţi martori înafară de soţia sa.

Poliţia a declarat că un şofer de taxis-a folosit de staţia din maşină pentrua suna la urgenţe. Două fete dintr-omaşină aflată în apropiere au încercatsă-i ajute pe cei doi. Palme şi cu soţiasa au fost transportaţi la spital dar el afost declarat mort la ora 00<06 am. Vi-ce-premierul Ingvar Carlsson şi-a asu-mat imediat funcţia de premier şi lideral Partidului Social-Democrat, funcţiepe care o va ocupa până în 1991 (şiapoi din nou între 1994-1996).

După 26 de ani de investigaţii, careau generat 70.000 de pagini de docu-mentare şi au costat peste 45 de mi-lioane de dolari, cazul rămâne nere-zolvat. Procurorul Kerstin Skarp a de-clarat că poliţia nu mai are suspecţi şinici piste pe care să le urmeze. Întretimp, 130 de oameni au mărturisit căar fi autorii asasinatului, deşi poliţia arespins fiecare dintre aceste confesiuni.

30 de ani de lauciderea lui Olof

Palme

ISTORIE~n Memoriul Congresului Rom]nilor Greco-Catolici, \inut la Alba Iulia `n 29 mai 1912, `n

cauza pl[nuitei Episcopii Greco-Catolice Ungure;ti de la Hajdudorog ;i `naintat Sf]ntului Scaunde la Roma, s-a mai `nscris ;i urm[toarea `ntrebare< de unde ies la iveal[ unguri greco-catolici?

Merit[ prezentat acest punct de vedere care reprezint[ adev[rul obiectiv ;i nu trunchiat alacelor vremuri triste pentru Rom]nii Uni\i cu Roma din Ardeal

Dr. Iuliu Maniu ;i Dr. Gheorghe Pop de B[se;ti au fost doi dintre semnatarii actului emis la Alba Iulia la 29 mai 1912, pentruap[rarea drepturilor autonomice ale Bisericii Rom]ne Greco-Catolice Unite cu Roma, ;i pentru p[strarea limbii rom]ne;ti

Adev[r ;i minciun[ despre ̀ nfiin\areaEpiscopiei de Hajdudorog

"Mul\i dintre ungurii greco-catolici ;i greco-orientali de ast[zi sunt< ruteni, rom]ni ;i s]rbi unguriza\i"

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

28 februarie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE„Întregul oraş s-a adunat pentru a-i privi deoarece asemenea popor nu s-a mai văzut. Ei purtau

părul foarte lung la spate legat cu panglici şi împletit iar restul portului era portul obişnuit lahuni”. Constantinopol, anul 558 (Theophanes).

Urmaşii cei mai direcţi ai ava-rilor constituie cel mai numerosgrup etnic din Republica Dagestan,una din multele republici autono-me din Caucaz, care sunt incluseîn Federaţia Rusă. Despre vechiiavari nu se cunosc foarte multe, daractualii avari se dovedesc a fi unpopor deosebit de interesant, cu ocultură aparte şi, tipic popoarelordin Caucaz, ospitalitatea şi dărni-cia lor sunt cu adevărat remarca-bile.

Astăzi, limba care se aseamănă cel maimult cu avara veche este cea vorbită deminoritatea chuvaşă din Federaţia Rusă.Sub influenţa tot mai mare a slavilor, separe că avarii au adoptat limba acestora,chiar înainte de migraţia lor din stepeleponto-caspice. Dacă la începutul descăle-cării avare pe aceste meleaguri, avarii trăiauizolaţi de vecinii lor germanici şi slavi, ul-terior au apărut tot mai multe căsătoriimixte, astfel încât a început fenomenul deslavizare.

Hanul Bayan a condus o uniune de

triburi avaro-kutrigure-bulgare care s-astabilit în Câmpia Panonică, undeva înpreajma anului 568 după Hristos. De acolo,„noii” avari şi-au constituit o entitate sta-tală care în scurt timp s-a extins şi a incluscnezatele româneşti timpurii, Balcanii,ajungând în vest până pe teritoriul Elveţieide astăzi. Noul hanat fondat de Bayan îşistabilise supremaţia peste slavi, valahi,bulgari şi o parte a triburilor germanicedin Europa acelor vremuri. Puterea lor acrescut atât de mult, încât în anul 617 aufost cât pe ce să cucerească oraşul-cetateal Constantinopolelui, acesta fiind cruţatdoar după ce bizantinii au plătit avariloro mare cantitate de bunuri şi aur. Succesullor nu a durat mult, deoarece în scurt timphanul Kubrat al bulgarilor s-a răsculat îm-potriva suzeranităţii kutrigur-avare, obli-gându-i pe invadatori să rămână în Pa-nonia şi în Transilvania.

Avarii de astăzi se constituie în popu-laţia cea mai numeroasă din RepublicaDaghestan, situată în nord-estul MunţilorCaucaz. Astăzi mai trăiesc circa 950.000de avari, majoritatea acestora în FederaţiaRusă, urmată de Azerbaijan şi Turcia. Lim-ba vorbită de avarii din prezent aparţinegrupului lingvistic nord-estic caucazian,

fiind numită nakh-dagestană. Evident,limba rusă se vorbeşte masiv în regiune.

Avarii sunt azi un popor de muntenifoarte asemănător în obiceiuri şi tradiţiicu alte popoare de munte din Caucaz, pre-cum inguşii, cecenii, rutulii, dagii, darginiietc. Sunt în mod tradiţional agricultori şicrescători de animale, ocupându-se şi deapicultură şi vânătoare. Atât artizanatulmasculin, cât şi cel feminin au o îndelun-gată tradiţie. Bărbaţii erau apreciaţi cio-plitori în lemn şi piatră. Avarii sunt pre-lucrători excelenţi ai metalelor şi pietrelorsemipreţioase, bijuteriile, armele şi obiec-tele create de ei fiind dintotdeauna căutateîn spaţiul ex-sovietic şi cel musulman. Fe-meile ţeseau şi lucrau covoare tradiţionaleşi diverse obiecte de îmbrăcăminte.

Cu toate că sunt adepţi ai islamuluisunnit, avarii din prezent păstrează totuşimulte credinţe vechi, păgâne, precum şiunele sărbători agrare. Spre exemplu, exis-tă încă o sărbătoare de primăvară consa-crată primei brazde de plug. Casele lorsunt construite din piatră şi orientate cuintrarea spre sud, lipite unele de altele şiavând în spate versantul muntelui. Orga-nizarea lor socială are la bază comunitateasătească patrilineară, administrată în mod

tradiţional de bătrânii satului.Sunt foarte devotaţi valorilor familiale

tradiţionale şi dreptului cutumiar Adat,foarte răspândit în Caucaz. Contrar re-numelui negativ lăsat de strămoşiilor în-depărtaţi, avarii din prezent nu cunosczgârcenia, fiind extrem de ospitalieri. Fe-tele avare se mărită în general la vârsta de15 ani. Cu toate că părinţii le aleg deseorimirii, dorinţa personală a fetelor începesă fie tot mai des respectată în ultimultimp.

Tratatul de la Gulistandintre Rusia şi Persia

După momenul din anul 1813, când,în urma Tratatului de la Gulistan dintreRusia şi Persia, Dagestanul a intrat în com-ponenţa Imperiului Ţarist, a intrat în scenăcel mai important personaj din istoria ava-rilor. Este vorba de Imamul avar Shamil,cel care a condus între anii 1834-1859 în-dârjita rezistenţă armată a popoarelornord-caucaziene împotriva ocupaţiei şicolonizării ruseşti în regiune. Shamil acondus un adevărat război de guerillă con-tra trupelor ţariste, reuşind să obţină unelevictorii importante. În cele din urmă, dâr-

zul avar s-a văzut nevoit să se predea. Sha-mil a ajuns apoi la Sankt Petersburg, undel-a întâlnit pe Ţarul Alexandru al doilea,care a fost puternic impresionat de per-sonalitatea fostului duşman. Shamil a fostîn cele din urmă obligat să trăiască în exilla Moscova. Nemulţumit de clima rece acapitalei ruse, fostul războinic avar a cerutsă i se comute domiciliul forţat. A ajunsaşadar la Kiev, unde şi-a petrecut restulvieţii într-o vilă luxoasă unde nu i-a lipsitnimic.

În scrisorile sale trimise rezistenţei ce-ceno-avare care continua lupta în Caucaz,Shamil îi povăţuia pe aceşti redutabili răz-boinici de munte să-şi continue luptele,dar să nu fie cruzi cu ruşii. În cele din ur-mă, Shamil a primit dreptul de a efectuapelerinajul sfânt „Hajj” spre Mecca. Îndrum spre Mecca, avarul-vedetă a popositşi la Istanbul, unde a fost tratat cu marionoruri de sultan. După pelerinajul laMecca, Shamil a murit la Medina, fiindîngropat în cimitirul oraşului, alături dealte personalităţi ale lumii musulmane.Avarii de azi rămân în continuare în in-teriorul graniţelor Federaţiei Ruse, nefiindatraşi de independenţă precum vecinii lor,cecenii.

Expoziția de la Muzeul Jude-țean Satu Mare, deschisă până lasfârșitul lunii martie prezintă des-coperiri ale elitei războinice avaredin Transilvania, completată devestigiile gepidice descoperite pecentura ocolitoare a orașului Ca-rei, despre care vom relata într-un număr viitor al ziarului.

Expoziţia, prin modul în care a fostconcepută (ca o adevărată peripeţie înlumea războinicului de elită, a familieiacestuia, dar şi a războinicului de rând)se dorește a fi şi un instrument educativpentru publicul pasionat de istorie și înspecial de arheologie, de armele și pie-sele de harnașament pe care războiniciile utilizau în secolele VII–VIII în aceastăparte de Europă.

Din punct de vedere al funcţiilorsociale, războinicii au fost liderii co-munităţilor Mileniului Întunecat. Din-tre ei se ridicau conducători prestigioşi,fie prin drepturi moştenite prin des-cendenţă familială sau tribală, fie prindobândirea unor merite în urma unorfapte eroice, fie prin uzurparea autori-tăţii altor lideri. În jurul acestor con-ducători s-au constituit aşa-numitele„suite militare”, adevărate precursoareale curţilor nobiliare din Europa me-dievală.

Aceste suite militare concentrau înjurul liderului “consilieri” militari, larândul lor războinici prestigioşi dinfruntea unor clanuri sau triburi, şamanişi maeştrii ai sacrului, artizani, slujitori.În cadrul acestor suite militare se ho-tărau strategiile politice, militare, eco-nomice etc care priveau viaţa şi destinulcomunităţilor sau grupurilor de comu-nităţi peste care marii lideri îşi întin-deau autoritatea.

Conform surselor scrise chineze,avarii au fost identificaţi cu populaţia„juanjuan” din jurul lacului Baical, deunde au fost alungaţi spre vest în jurul

anului 555 de către turcii vestici. Aucucerit spațiul Europei centrale și desud-est, teritoriu care alături de zonelenordpontice aveau să formeze entitateapolitică cunoscută în istorie drept Ka-ganatul avar, cu centrul undeva în Pan-nonia, și cu o existență de două secole.S-a vehiculat cifra de 20 000 de avaricare ar fi intrat în Europa, cel mai pro-babil cifra reprezentându-i doar pe răz-boinici. În anul 567 avarii aliaţi cu lon-gobarzii i-au înfrânt pe gepizi, desfi-inţând puterea acestora din Europa cen-trală şi de est. Speriaţi de forţa avarilor,mai vechii aliaţi ai acestora, longobarziiau părăsit de bunăvoie Pannonia. Avariiau profitat de ocazie şi au ocupat între-gul teritoriu stăpânit odinioară de ge-pizi.

Politica de expansiune a avarilor a vizat sarea, aurul ;i accesul fără îngrădirila păşunile din Podişul Transilvaniei

Transilvania a fost unul dintre te-ritoriile pe care avarii l-au avut în ve-dere în cadrul politicii lor de expan-siune. Regii avari doreau controlulasupra sării, probabil a aurului, şi nuîn ultimul rând, urmăreau accesul fărăîngrădiri la păşunile din Podişul Tran-silvaniei, atât de necesare turmelor lorde animale. Dorinţa regilor, denumițiKagani a fost îndeplinită, astfel încâtpe parcursul secolelor VII–VIII, răz-boinicii avari de elită urmaţi de suitelelor militare au invadat Transilvania şiau realizat în numele Kaganilor uncontrol eficient asupra unei bune părţidin nord-vestul României, a podişuluitransilvan şi a Banatului. În nord-ves-tul României, într-o primă etapă, da-tabilă cel mai probabil începând cu de-ceniul IV al secolului VII, Kaganatulavar şi-a extins dominaţia până în spa-țiul nord-vestic al României.

Concentrarea descoperirilor dindomeniul funerar atribuibile avarimiiîn bazinul superior al Ierului, poateindica extinderea graniţelor Kagana-

tului până la Carei. Sunt puţine des-coperirile din vestul şi nord-vestul Ro-mâniei datate în secolul VIII care potfi puse pe seama unor războinici curang înalt în ierarhia militară avară.Dovezile arheologice rămân cantonateîn acelaşi spaţiu geografic ca şi în se-colul VII. Descoperirile se rezumă lamormintele care dispun de inventarbogat (ornamente de centură, arma-ment şi piese de harnaşament), unelechiar şi de resturi cabaline. Acestemorminte, descoperite la Căuaş şiDindeşti, izolate şi reduse numeric înpeisajul arheologic din nord-vestulRomâniei, au aparţinut probabil unorrăzboinici trimişi de la centru pentrua coordona controlul teritoriului res-pectiv în numele autorităţii avare se-cundare. Chiar dacă descoperiri avareapar în diverse locuri ale Transilvaniei,cele mai importante cimitire şi mor-minte ale şefilor militari avari şi a sui-tei lor militare sunt pe valea Mureşuluimijlociu. Avarii vin în Ardeal pentrua controla exploatarea sării şi trans-

portul acesteia pe Mureş.

~n anul 800 au fost ataca\i de francii lui Carol cel Mare

Sfârșitul Regatului Avar a venit laînceputul secolului al IX-lea. Dinsprevest au fost atacați în 800 de francii luiCarol cel Mare, care au distrus putereamilitară al temutei clase de războiniciși ale elitelor. În urma înfrângerii regiiavari au fost creștinați și s-a încercatînglobarea părții vestice al teritoriuluiîn Imperiul Franc. Partea estică, înclu-siv sudul Transilvaniei a fost ocupatăde Imperiul Bulgar sud-dunărean în803, astfel nu s-a dat nici o posibilitatede regrupare pentru forțele armate ava-re. Ceea ce s-a întâmplat cu populațiade rând cu multe elemente slave și ro-manice târzii este încă o enigm[ pentrucercetarea arheologică, însă în ultimavreme apar din ce în ce mai multe ele-mente databile în secolul IX, care atestăo continuitate în viața rurală.

Ast[zi, limba care se aseam[n[ cel mai mult cu avara veche estecea vorbit[ de minoritatea chuva;[ din Federa\ia Rus[

“Caută cu grijă clipele potrivite şi le folosesc fără tărăgănare, şi se străduiesc să înfrunte duşmanii, nu atât cu braţul, cât cu înşelăciuni, năvăliri pe neaşteptate şistrâmtorări de la cele de trebuinţă. Se înarmează cu zale, săbii, arcuri şi suliţe, iar în lupte mulţi dintre ei au două rânduri de arme. Poartă suliţe pe umeri şi ţin arcurileîn mâini, dar se folosesc de amândouă, după nevoie şi cum le vine la îndemână”. Imperiul Bizantin, sec. VII (Mauricos)

~n secolele VII–VIII, r[zboinicii avaride elit[ au invadat Transilvania


TRADI}II

Sf]ntul Sinod al Bisericii OrtodoxeRom]ne a hot[r]t pentru anul 2016,canonizarea Sfin\ilor Cuvio;i Daniil ;iMisail de la M[n[stirea Turnu, av]ndca zi de pr[znuire data de 5 octombrie.

Iubitori de nevoin\epentru Dumnezeu

Sfin\ii Cuvio;i pustnici Daniil ;iMisail s-au n[scut `n a doua jum[tatea veacului al XVI-lea ̀ n p[r\ile Olteniei,scrie basilica.ro. Am]ndoi, ̀ nc[ din ti-nere\ile lor, erau iubitori de nevoin\epentru Dumnezeu ;i doritori de via\[sf]nt[. Drept aceea, ascult]nd de po-runca cea sf]nt[ a Domnului< Cel cevoie;te s[ vin[ dup[ Mine s[ se lepedede sine s[-;i ia crucea sa ;i s[ urmezeMie, au l[sat toate cele ale lumii ;i au

intrat `n M[n[stirea Cozia ca fra\i,vie\uind ̀ n ascultare ;i smerenie. Ei audeprins taina nevoin\elor, dob]ndinddarul rug[ciunii ;i al iubirii de Dum-nezeu. Pentru multele lor osteneli ;ipentru r]vna lor dup[ Dumnezeu, s-au f[cut vrednici de mult dorita schim[a c[lug[riei, primind tunderea de laegumenul lor. Cuviosul Daniil, fiindcunosc[tor al Sfintelor Scripturi ;i al`nv[\[turilor Sfin\ilor P[rin\i, darav]nd ;i via\[ vrednic[ ;i iscusin\[ `nvia\a c[lug[reasc[, a fost `nvrednicitde harul preo\iei. Printre cei care sem[rturiseau la cuviosul Daniil a fost ;ivrednicul de pomenire, fericitul Misail,care i-a devenit ;i ucenic duhovnicesc.

R]nduieli pentru via\a pustniceasc[

Primind ascultarea de duhovnic,Sf]ntul Daniil a `nceput ;i mai cuos]rdie a se nevoi, sporind ̀ ntru faptelecele bune, chip ;i pild[ f[c]ndu-se tu-turor. Dup[ o vreme, dorind ̀ mplinireduhovniceasc[ ;i arz]nd de dragosteacea dumnezeiasc[, au hot[r]t s[p[r[seasc[ via\a de ob;te ;i s[ mearg[`n pustnicie. Primind binecuv]ntarede la stare\ul lor, au mers dincolo deTurnul lui Traian, `n \inuturile Mun-telui Cozia, unde ;i-au s[pat chilii `nst]nca muntelui l]ng[ izvoarele de ap[ale p[durii lini;tite. Multe au fost ispi-tele Cuvio;ilor, `ns[ niciuna n-a biruitsetea lor de rug[ciune, de lini;te ;i deosteneli.

Sub acoper[m]ntul Maicii Dom-nului, `n jurul Cuvio;ilor s-a adunat omic[ ob;te de fra\i nevoitori `ntru

rug[ciunea ne`ncetat[, `n privegheri,post ;i `n citirea c[r\ilor folositoare desuflet. De aceea, ferici\ii Daniil ;i Misailau ridicat o biseric[ de lemn pentrutrebuin\ele lor, ̀ n cinstea Intr[rii ̀ n bi-seric[ a Preasfintei N[sc[toare deDumnezeu. Cuviosul Daniil era du-hovnic al tuturor pustnicilor din`mprejurimi, la el spovedindu-se, dup[tradi\ie, ;i Sfin\ii siha;tri Neofit ;i Me-letie. Ace;tia coborau din c]nd ̀ n c]nd,mai cu seam[ ̀ n duminici ;i s[rb[tori,pentru a se spovedi ;i pentru a se`mp[rt[;i la Sf]nta Liturghie s[v]r;it[`n acest schit, care, afl]ndu-se ̀ n apro-pierea vechiului turn roman, s-a numitSchitul Turnu.

Spre sf]r;itul vie\ii, Cuviosul Da-niil, a dat p[rin\ilor care se nevoiauacolo r]nduieli de via\[ pustniceasc[,

apoi, cunosc]ndu-;i mai `naintesf]r;itul, le-a pus pov[\uitor `n locullui pe ucenicul s[u, Cuviosul Misail.Am]ndoi ferici\ii, Daniil ;i Misail,dup[ trecerea la cele ve;nice, `n primajum[tate a veacului al XVII-lea, au fost`ngropa\i l]ng[ altarul bisericu\ei lor.C]nd, `n anul 1676, mitropolitul Var-laam al \[rii Rom]ne;ti a construit laschit o nou[ biseric[, de piatr[, a a;ezatsfintele moa;te ale Cuvio;ilor Daniil;i Misail la temelia altarului bisericiicelei noi.

Astfel, Cuvio;ii Daniil ;i Misail, av-va ;i ucenicul, s-au ar[tat vase alese aleDuhului Sf]nt, ̀ nscriindu-se ̀ n r]ndulSfin\ilor Cuvio;i siha;tri rom]ni, capurt[tori de daruri duhovnice;ti ;i lu-min[tori prin vie\uirea sf]nt[.

A consemnat M. Gh.

Martie germ[narul se apropiecu pa;i repezi. Dac[ ne uit[m pecalendar au mai r[mas c]teva zi-le din F[urar ;i trecem u;or `nMartie, `n luna c]nd natura re-na;te la via\[. Cu o iarn[ bl]nd[,mai mult ploioas[ dec]t cu ge-ruri, viscol ;i om[t, `nceputulprim[verii ̀ ;i arat[ semnele. Au`nceput s[ `nmugureasc[ copa-cii, florile de prim[var[ s[-;ifac[ sim\it[ prezen\a, la fel ;ip[s[rile.

Luna martie este a treia lun[ aanului ̀ n calendarul Gregorian ;i unadintre cele ;apte luni gregoriene cu odurat[ de 31 de zile. Numele luniimartie ( latin[< Martius) vine de lazeul Marte, zeul r[zboiului din mito-logia roman[ ;i era considerat[ o lun[favorabil[ `nceperii r[zboiului. Anul`ncepea cu aceast[ lun[ p]n[ `n anul45 `.Hr. c]nd Iulius Cezar a introdusCalendarul iulian care avea ca dat[de ̀ ncepere a anului la 1 ianuarie. Totromanii credeau c[ lumea a fostcreat[ `ntr-o zi de mar\i, patronat[de acela;i zeu. Toate s[rb[torile, in-diferent c[ sunt cre;tine sau precre;ti-ne, constituie prilejuri pentru as[v]r;i ritualuri de trecere de la unan la altul, de la un anotimp la altul,de la frig la cald, de la ̀ ntuneric la lu-min[. Este luna `nfr]ngerii iernii, a`nvierii naturii, a prorocirii viitoru-lui.

De ce este bine s[ por\im[r\i;or toat[ luna?

M[r\i;orul este prima s[rb[toarecare anun\[ sosirea prim[verii. Estecunoscut `n tradi\ia popular[ ;i subnumele de "funia anului" deoareceadun[ laolalt[ s[pt[m]nile ;i lunilecelor dou[ anotimpuri vara ;i iarna,simbolizate prin cele dou[ culori ale;nurului bicolor, ro;u ;i alb.

M[r\i;orul era pus la m]inile saula g]tul copiilor pentru a le purta no-roc `n cursul anului, pentru a fis[n[to;i ;i cura\i ca argintul la venireaprim[verii. ~n unele zone, copiii pur-

tau m[r\i;orul 12 zile la g]t, iar apoi`l legau de ramura unui pom t]n[r.Dac[ ̀ n acel an pomului ̀ i mergea bi-ne ̀ nseamn[ c[ ;i copilului ̀ i va mer-ge bine `n via\[. ~n alte cazuri,m[r\i;orul era pus pe ramurile de po-rumbar sau p[ducel `n momentul`nfloririi lor, copilul urm]nd s[ fiealb ;i curat ca florile acestor arbu;ti.

~n prezent, m[r\i;orul este purtat`ntreaga lun[ martie, dup[ care esteprins de ramurile unui pom fructifer.Se crede c[ aceasta va aduce bel;ug`n casele oamenilor. Se zice c[ dac[cineva `;i pune o dorin\[ `n timp ceat]rn[ m[r\i;orul de pom, aceasta seva `mplini. La `nceputul lui aprilie,

`ntr-o mare parte a satelor Rom]niei;i Moldovei, pomii sunt `mpodobi\ide m[r\i;oare. ~n Transi lvania,m[r\i;oarele se at]rn[ de u;i, ferestre,de coarnele animalelor domestice,`ntruc]t se consider[ c[ astfel se vorsperia duhurile rele.

Prevestiri de timp

De luna martie sunt legate maimulte prevestiri de timp. Se spune c[dac[ `n martie va bate v]ntul vomavea parte de un timp frumos ̀ n lunamai, `n schimb dac[ este rou[, dup[Pa;ti va ploua mult. Tunetele dinmartie prevestesc un an m[nos, iar

vremea uscat[, aduce umezeal[ `naprilie. An m[nos va fi ;i dac[ auzi\icucul c]nt]nd `n luna martie la `nce-put. C]t despre bel;ugul recoltelor,dac[ `n Martie nu poate fi sem[natov[zul din cauza ploilor multe, atuncinici toamna nu va putea fi sem[natgr]ul, tot din cauza ploilor.

1-9 martie, Zilele Babelor

Prevestiri de timp se fac ;i `n pri-mele 9 zile ale lunii, cunoscute cumsub numele de Zilele Babelor.

Perioada cuprins[ ̀ ntre 1 ;i 9 mar-tie debuteaz[ cu ziua m[r\i;orului ;ise `ncheie cu s[rb[toarea cre;tin[ a

celor 40 de Sfin\i Mucenici ;i a po-menirii mor\ilor, Mo;ii. ~n zilele Ba-bei se fac o serie de prevestiri `nfunc\ie de vremea babei alese. Suntcunoscute drept mai capricioase fa\[de Zilele Mo;ilor, despre care se spu-ne c[ ar fi mai bl]nde ;i c[lduroase.

Mai pu\in este cunoscut faptul c[la 1 martie sunt o serie de interdic\ii,mare parte din ele legate deactivit[\ile din gospod[rie destinatefemeilor. Astfel, ̀ n prima zi de Martie,pe vremuri femeile l[sau la o partetorsul, urzitul, `mpletitul.

Se crede c[ `n aceast[ zi, Ursitoa-rele vin ;i torc destinul fiec[ruia, ur-sesc prieteni ;i rude. De asemenea,se spune c[ `n aceast[ zi trebuie s[m[n]nci urzici dac[ vrei s[ te fere;tide purici, s[ deschizi larg ferestrelepentru a l[sa s[ intre `n cas[ aerul deprim[var[.

Potrivit celor spuse din b[tr]ni,Babele sunt conduse de Baba Dochia,care ̀ ;i leap[d[ ̀ n fiecare zi, ̀ ncep]ndcu 1 martie c]te un cojoc, care esteluat de surorile sale, numite dup[ zi-lele s[pt[m]nii ;i anume Lunica,Martica, Marcuriana, Joi\a, Viri\a,Siti\a ;i Domnica.

~n aceste 9 zile oamenii `;i aleg“baba” lor ;i `n func\ie de cum va fivremea `n ziua aceea, a;a le va mergetot restul anului. De exemplu dac[ zi-ua este `nsorit[, acelor oameni le vamerge bine tot anul iar dac[ ziua vafi `nnorat[, le merge r[u tot anul.C]t despre alesul babei, sunt dou[ va-riante. Pute\i s[ v[ alege\i una la`nt]mplare din cele nou[ zile pe carele calcula\i `n func\ie de ziua `n carev-a\i n[scut. Dac[ v-a\i n[scut ̀ ntr-ozi de 12 atunci Baba aleas[ va fi pedata de 3 (1+2=3). Alt exemplu estedac[ ziua de na;tere este ̀ n 29, atunci2 martie va fi Baba aleas[ (2+9=11 ;i`nsum[m `nc[ o dat[, adic[ 1+1=2).Sunt persoane care obi;nuiesc s[ `;ialeag[ chiar trei sau patru Babe,lu]ndu-se dup[ principiul vie\ii< tre-cut, prezent ;i viitor. ~n caz c[ suntpatru, se merge pe principiul celor 4anotimpuri, `n func\ie de care omul;tie cum s[-;i organizeze via\a.

A consemnat :tefania Cri;an

Doi cuvio;i siha;tri rom]ni vor fi trecu\i `n r]ndul sfin\ilor

Cele trei ursitoare vin `n prima zi a lunii martie ;i ursesc prieteni ;i rude

M[r\i;orul era pus la m]inile sau la g]tul copiilor pentru a le purta noroc `n cursul anului,pentru a fi s[n[to;i ;i cura\i ca argintul la venirea prim[verii. ~n unele zone, copiii purtau m[r\i;orul12 zile la g]t, iar apoi `l legau de ramura unui pom t]n[r. Dac[ `n acel an pomului `i mergea bine`nseamn[ c[ ;i copilului `i va merge bine `n via\[.

Se crede c[ `n ziua de 1 Martie,Ursitoarele vin ;i torc destinul fiec[ruia

Anul `ncepea cu luna martie p]n[ `n anul 45 `nainte de Hristos


S~N~TATEUn aport adecvat de bor adus `n organism prin alimenta\ia zilnic[ sau prin suplimente alimentare sub form[ de

fructoborat de calciu este absolut necesar oric[rui organism s[n[tos. Este foarte important s[ ne construim un sistemosos puternic ;i s[n[tos `nc[ din copil[rie.

Comunitatea interna\ional[ abolilor rare s[rb[tore;te la 29februarie 2016, pentru al nou[lea anconsecutiv Ziua Bolilor Rare.

~n aceast[ zi , familiile persoanelorcu boli rare sau persoanele afectate deo boal[ rar[, organiza\iile de pacien\i,pliciticieni, asisten\ii personali aipacien\ilor, personalul medical,cercet[torii ;i industria farmaceutic[se vor alia `n semn de solidaritatepentru a sensibiliza comunitatea cuprivire la bolile rare.

Tema edi\iei din acest an facereferire la “Vocea pacientului” princare se recunoa;te rolul esen\ial pecare pacien\ii `l au `n exprimareanevoilor lor ;i `n schimb[rile caretrebuie realizate `n via\a lor, afamiliilor ;i a personalului de ̀ ngrijire.

De asemenea, sloganul ZileiBolilor Rare 2016 “Uni\i vom fi auzi\i”face apel publicului larg, s[ se al[turecomunit[\ii bolilor rare pentru a facecunoscut[ problematica bolilor rare.P[rerea unanim[ este c[ implicareacomunit[\ii este esen\ial[ pentru a-iscoate din izolare pe pacien\ii caresufer[ de afec\iuni rare.

Pacien\ii ;i reprezentan\iiorganiza\iilor de pacien\i dorescschimb[ri care<s[ asigure faptul c[politicienii vor recunoa;te bolile rareca fiind o prioritate a politicilor des[n[tate public[, at]t la nivel na\ional;i interna\ional> s[ duc[ la`mbun[t[\irea cercet[rii bolilor rare ;idezvoltarea medicamentelor orfane> s[asigure accesul egal la tratament de

calitate ;i de `ngrijire la nivel local,na\ional ;i european precum ;idiagnosticarea c]t mai precoce> s[sprijine dezvoltarea ;i implementareaplanurilor na\ionale pentru bolile rare;i politicile de combatere a bolilor rarela nivel na\ional> s[ ajute la reducereaizol[rii, resim\it[ uneori de c[trepersoanele care sufer[ de o boal[ rar[;i de familiile lor.“Ziua bolilor rare amplific[ vocoeapacien\ilor cu boli rare, astfel `nc]taceasta s[se aud[ peste tot `n lume.Vocea pacientului este mai puternic[atunci c]nd pacien\ii beneficiaz[ deformare profesional[, pentru a fi `nm[sur[ s[ reprezinte vocea pacien\ilorla nivel local, na\ional ;i interna\ional,at]t `n cadrul organiza\iei c]t ;i `nnumele organiza\iilor lor. Este vital[deoarece pacien\ii cu boli rare audevenit exper\i `n boala lor. Cu aceast[experien\[ vocea unui pacient cu oboal[ rar[ este important[ ̀ n procesulde luare a deciziilor `n ceea ce prive;teop\iunile aferente tratamentului sau`ngrijirii lor.

Vocea pacientului este tot maiprezent[ ;i respectat[ `n procesulmedical de reglementare. Acest lucrupoate s[ ne asigure c[ medicamentelesunt dezvoltate mai eficient, accesul latratamentele respective s[ fie mai u;or,iar tratamentele s[ fie mai eficiente ;imai ieftine, `ntr-o perioad[ mult mairapid[“ este mesajul transmis deComunitatea interna\ional[ a bolilorrare cu ocazia acestei zile.

:t. C.

Borul organic (Fructoboratulde calciu) este un supliment ali-mentar cu rol adjuvant pentru`nt[rirea oaselor, reducereaapari\iei osteoporozei, ameliora-rea durerilor ;i inflama\iilor ar-ticulare, reducerea simptomelormenopauzei, prevenirea apari\ieicancerelor de prostat[, s]n ;i coluterin.

Oasele, ca ;i alte p[r\i ale organis-mului nostru sunt `n continu[ schim-bare. Materialul de construc\ie al oa-selor este format dintr-o serie de mi-nerale esen\iale< calciu, magneziu, fos-for care sunt ̀ ncorporate ̀ ntr-o matricede proteine (proteoglican) ;i colagen.Exist[ 2 tipuri de celule osoase< osteo-blastele care particip[ la construc\iaunui os nou (atunci c]nd are loc etapanumit[ osteoconstruc\ie) ;i osteoclas-tele care distrug ;i elimin[ osul vechi(atunci c]nd particip[ la etapa numit[resorb\ie osoas[). Oasele se termin[ lacapete cu cartilaje de consisten\[ moalepentru a permite mi;carea acestora `narticula\ii. Capacitatea oaselor de a ab-sorbi calciul depinde de vitamina D ;ide oligoelementul Bor. Pentru a se pro-duce colagenul este nevoie de vitaminaC. Pentru crearea noilor celule osoaseeste nevoie de zinc ;i vitamina A careintervin ̀ n cre;terea ;i maturarea sche-letului favoriz]nd osificarea acestuia ;imetabolismul osteoblastic.

Pe parcursul vie\ii trecemprin 4 faze ale dezvolt[rii oaselor

- faza I< de la na;tere ;i p]n[ la 20 deani oasele s[n[toase se construiescalc[tuind sistemul osos>- faza II< de la 20 de ani p]n[ la 35 deani oasele se men\in `ntr-o starede “platou” ̀ n care se p[streaz[ nemo-dificate ;i s[n[toase>- faza III< de la 35 de ani `n sus `nceperesorb\ia osoas[ care, `n scurttimp, va egala reconstruc\ia osoas[>- faza IV< resorb\ia osoas[ dep[;e;tereconstruc\ia osoas[, are loc o pierdereosoas[ masiv[, reconstruc\ia este lent[,apare osteoporoza.

Cheia pentru a preveni pierdereaosoas[ pe parcursul vie\ii ;i osteopo-roza este s[ construim mas[ osoas[ c]tde mult[ putem `n timpul fazei decre;tere a oaselor ;i apoi s[ minima-liz[m pierderea osoas[ `n timpul fazeide resorb\ie. Modulatorii principali aiprocesului de remodelare osoas[ sunthormonul paratiroidian ;i vitamina D,atunci c]nd avem ̀ n organism un aportsuficient de minerale esen\iale meta-bolismului osos (calciu, magneziu, fos-for). Modulatorii secundari ai home-ostaziei calciului sunt o serie de hor-moni (estrogenii, 3-dehidroepiandros-teronul, testosteronul). To\i ace;ti hor-moni ;i toate aceste procese sunt mo-dulate ;i facilitate de oligoelementul

bor.

Care sunt afec\iunilecare apar datorit[ caren\ei de bor din organism?

Un aport adecvat de bor adus`n organism prin alimenta\ia

zilnic[ sauprin suplimente alimen-tare sub form[ de fruc-toborat de calciu esteabsolut necesar oric[ruiorganism s[n[tos. Estefoarte important s[ neconstruim un sistemosos puternic ;i s[n[tos`nc[ din copil[rie, s[-lconsolid[m ;i s[-lmen\inem la tinere\e ;imaturitate, precum ;i s[minimaliz[m pierdereaosoas[ care apare odat[cu `naintarea `n v]rst[.S[ nu uit[m c[, pe par-cursul vie\ii, o femeiecare nu se `ngrije;te des[n[tatea oaselor pierde`ntre 30% ;i 40% dinmasa total[ osoas[. Unb[rbat care nu se `ngri-je;te de s[n[tatea oase-lor pierde `ntre 25% ;i35% din masa total[osoas[. P]n[ la 80 de animulte femei au pierdutdeja dou[ treimi dinscheletul lor, b[rba\iip]n[ la aceast[ v]rst[ aupierdut `n jur de 30%din totalul masei osoase.Putem s[ prevenimaceast[ pierdere osoas[la ambele sexe prin su-plimentarea dietei noas-

tre cu fructoborat de cal-ciu. O serie de afec\iuni po-

pulare ne p]ndesc la tot pasul ;i suntgata s[ se instaleze `ntr-un organismcare nu este ̀ ngrijit adecvat. Iat[ desprece este vorba< osteporoza< este denumit[de Organiza\ia Mondial[ a S[n[t[\ii cafiind o dereglare sistemic[ a scheletului,caracterizat[ prin sc[derea masei ;idensit[\ii osoase, cu o deteriorare a mi-croarhitectonicii \esutului osos, ceea ceduce la cre;terea gradului de fragilitatea oaselor c]t ;i susceptibilit[\ii la frac-turi. Practic este o boal[ caracterizat[prin rarefierea \esutului osos, sc[dereadensit[\ii minerale ;i proteice a oaselorcare determin[ un risc crescut de frac-turi ;i compresie a vertebrelor. Fractu-rile din osteoporoz[ sunt fracturi tipiceacestei boli. Este vorba de fractura de;old, cea mai grav[, fracturi prin “stri-vire” ale vertebrelor (care duc la de-form[ri osoase, dureri, reducerea`n[l\imii persoanei), fracturi ale ̀ nche-ieturii pumnului (“colles”).

Exist[ ;i osteoporoza reumatic[ (ar-troze, artrit[ reumatoid[), osteoporoz[datorat[ unor medicamente sau secun-dar[ altor boli, osteoporoza de imobi-lizare (post-traumatic[), osteoporozade stres cu fracturi spontane (stress os-seux)> 2 forme majore de artrit[< artrozadenumit[ `n prezent osteoartrit[, careapare la persoane v]rstnice `n general,`n care cartilajele articulare se erodeaz[;i determin[ senza\ii dureroase ;i rigi-ditate ̀ n articula\iile care suport[ greu-tatea corpului ;i poliartrita reumatoid[care afecteaz[ articula\iile din `ntregorganismul, nu numai anumite articu-la\ii. Apari\ia simptomelor artritei (du-rere, sc[derea mobilit[\ii, ro;ea\[, ede-me) este rezultatul acumul[rilor de pre-siune, de lichid, care produc degenera-rea articula\iilor ;i oaselor dar ;i amu;chilor> rahitismul ;i osteomalacia(rahitismul la adul\i) care este o mine-ralizare insuficient[ a oaselor cuapari\ia deform[rilor osoase. Osteo-malacia poate fi asociat[ cu osteopo-roza> Cancerele hormono-dependen-te< cancerele de s]n, col uterin, prostat[.Cancerele de s]n ;i col uterin au o in-ciden\[ foarte crescut[ la femei odat[cu `naintarea `n v]rst[. Cancerul deprostat[ este unul dintre cancerele celemai des diagnosticate la b[rba\i> o mareparte a b[rba\ilor de 70 de ani ;i pesteaceast[ v]rst[ au cancer de prostat[ la-tent. De;i este destul de r[sp]ndit, can-cerul de prostat[ este un cancer cu evo-lu\ie `nceat[.

Ingrediente - mg/capsul[< Fructo-borat de Calciu - 130,5 mg, Amidondin porumb – 159,5 mg

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Borul organic de la Hypericumare grij[ de s[n[tatea

articula\iilor

Vocea pacientului mai pregnant[

de Ziua Bolilor Rare


RE}ETE

Sup[ de fasole cu ciolan afumat

Piftie cu carne de pas[re

Mod de preparare<

Fasolea curățată și bine spălată, precumși ciolanul se pun la înmuiat în apă la tem-peratura camerei, în vase separate, circa 3-4 ore. Ciolanul se scoate din apă, se taiecubulețe sau fâșii, dar nu se aruncă niciosul (acesta dă un gust special supei). Sepune la fiert împreună cu fasolea scoasădin apa în care a stat, se condimentează cusare și piper după gust, respectiv 4-5 frunzede foi de dafin, dacă folosiți. După o oră defierbere se adaugă mocovul tăiat fâșii sau

rondele. Când atât fasolea, cât și carnea seînmoaie, într-o tigaie se prăjește puțin făinaîn ulei și se adaugă o linguriță de boia deardei. Rântașul astfel obținut se toarnă însupa clocotită și se mai lasă puțin la fiert.Smântâna se poate pune în toată cantitateade supă, sau doar la servire, în farfurie.Dacă se pune în oală, acest lucru se faceimediat după ce se adaugă rântașul. Smân-tâna se amestecă treptat cu câteva linguride zeamă fierbinte, pentru a nu face coco-loașe. Se pune în supă și se mai fierbe puțin.Se servește caldă, cu salată acrișoară deceapă, sau presărată cu ceapă verde mă-runțită.

Ave\i nevoie pentru 4 - 5 litri de supă<

Un ciolan afumat (700 - 900 g), 400 gfasole boabe, 4 linguri de făină, 4-5linguri de ulei, eventual un morcov,dar nu în mod obligatoriu, 300 g desmântână, sare, piper, boia de ardei

dulce (foi de dafin, dacă vă place).

Mod de preparare<

Carnea osoasă se pune la fiert cu con-dimentele și cu usturoiul, în circa 3,5 litride apă și se fierbe la foc mic, într-un vassemiacoperit. După ce se curăță de primaspumă se adaugă și pieptul tăiat la di-mensiunile dorite, apoi și zarzavaturile

bucățite la fel, după preferință și se fierbeașa la foc mic, până când carnea se des-prinde de pe os. Se strecoară întocmai cao supă de carne, apoi zarzavaturile și piep-tul de pui, eventual și restul de carne, dardezosată se așează în farfurii, sau în formadorită. Dacă se va orna cu ouă fierte, seașează și acestea în farfurie, apoi zeamase toarnă încet peste toate acestea și selasă la rece. După ce se solidifică, se ser-vește presărat cu piper, boia de ardei șizeamă de lămâie. Se poate orna cu frunzede pătrunjel sau piper colorat.

Ave\i nevoie<

1 kg carne de pui cu oase (predomi-nant gât și picioare), circa 1 kg pieptde pui, o căpățână potrivită de ustu-roi, 500 g zarzavaturi (morcov, pă-trunjel, gulie, țelină), circa 10 - 15 gpiper boabe, sare, bază pentru mân-căruri, frunze de pătrunjel, piper co-lorat și eventual ouă fierte pentru

ornat.

Pr[jitur[ă cu l[mâie

Mod de preparare<

Separăm albușurile de ouă de gălbenuș.Albușul, cu puțină sare se bate spumă tare.Gălbenușul se amestecă cu zahărul, pânăcând capătă o culoare albicioasă. Se adaugăcoaja de lămâie, zeama, untul topit și făinaamestecată cu praful de copt. Apoi se adau-gă și spuma de albuș, iar aluatul astfel ob-ținut îl turnăm într-o tavă căptușită cu hâr-

tie de copt. Se pune în cuptorul preîncălzitși la 180 grade C și se coace timp de 20 mi-nute. După ce se răcește, cu un cuțit bineascuțit blatul se taie în trei. Budinca se pre-pară conform rețetei de pe plic, doar că sefolosesc numai 400 ml de lapte. În timp cebudinca se răcește, untul se zdrobește pânăcând devine cremos, apoi cele două ingre-diente se amestecă. Cu această cremă seumple foile, iar de asupra, ori se presarăzahăr pudră vanilat, ori se poate orna cucremă, chiar și sub formă de tort.

Ave\i nevoie<

Pentru blat< 4 ouă, 130 g zahăr, 80 gunt topit, 120 g făină, un plic de prafde copt, coaja rasă și zeama de la olămâie. Pentru cremă< o budincă cugust de lămâie, 400 ml de lapte, 4 lin-guri de zahăr, 100 g unt, iar deasupra

zahăr pudră cu gust de vanilie

Milkshake cu afine;i banane

Mod de preparare<

Se mixează afinele cu apa minerală,apoi se strecoară de sâmburi și de cu-cățile mai mari de cojițe rămase. Se pu-ne înapoi în vasul robotului de bucă-

tărie, se adaugă și restul ingredientelor,mai puțin gheața, dacă se folosesc cu-buri și se mixează până când obținețio cremă omogenă. Nu vă speriați, afi-nele îi conferă o culoare destul de in-tensă. Se pune în pahare, dacă la pre-parare s-au folosit pulbere de gheațăse servește imediat, iar dacă se folosesccuburi, acestea se adaugă la servire. Sepoate orna cu frișcă, frunze de mentă,afine proaspete sau alte fructe cu boabemărunte.

Ave\i nevoie<

2 cești de bobițe de afine sau unborcan de gem de afine, 2 bana-ne, 400 ml de lapte, 200 ml apăminerală carbogazoasă, 4 linguride miere (dacă se folosește gemde afine atunci doar 2 linguri demiere), cuburi de gheață, sau

preferabil pulbere de gheață.

Dacă pentru mulţi românibradul este un arbore sacru, iatăcă are și virtuţi curative. Rășinavindecă reumatismul, infecţiile,rănile și arsurile. Plămădeala derășină este eficientă în tratamen-tul cancerului de gât.

Rășina de brad este cel mai accesibilmedicament vegetal proaspăt al sezo-nului rece. Se acumulează pe trunchiularborelui, acolo unde acesta a fost rănit,ea având rol de dezinfectant și cicatri-zant. Ea se desprinde de pe trunchi cuajutorul unui cuţitaș doar de acolo undestratul este gros și nu mai este nevoie sărăziţi trunchiul. Se poate depozita înpungi de plastic, dar nu mai mult de câ-teva zile. Rășina poate fi consumată înscop curativ ca atare sau, pentru a pro-teja dantura (substanţele din rășină ata-că smalţul dinţilor), poate fi preparatacu alcool.

Plămădeala de rășină se obţine foar-te simplu< într-un pahar cu alcool ali-mentar de minimum 80 de grade, seadaugă trei-patru linguri de rășină debrad. După ce s-a dizolvat, se mai lasă24 de ore să se decanteze, după care sefiltrează și se pune în sticluţe mici, în-chise la culoare. Plămadeala ajută în tra-tamentul cistitelor și nefritelor. Durerilede gât, amigdalitele, faringitele, esofa-gitele trec dacă se mestecă și se suge olinguriţă de rășina, lăsând-o să alunececât mai încet pe gât. Tincturile de brad,molid și pin sunt eficiente în afecţiuniale aparatului uro-genital, tuse, colităde fermentaţie. Cea de brad ajută la ră-ceală și gripă. Tinctura din muguri erecomandată în vomă și alte afecţiunidigestive. Cistita, microlitiazele urinare,nefrita se tratează cu tinctură de muguride pin, din care se ia câte o linguriţă di-luată într-un pahar de apă, de 3-4 oripe zi.

Din rășină se pot prepara unguenteeficiente în uz extern. Pentru negi, sepoate lipi cu un plasture o bucată derășină direct pe piele, pentru 24 de ore.Uleiul de brad este bun pentru răceală,stare febrilă, reumatism, faringită,bronșită, afecţiuni ale aparatului urinar.Descongestionează căile respiratorii șiare efect calmant. Pentru cei cu reuma-tism, se recomandă masarea zonei du-reroase cu ulei de rășină de brad în fie-care seară.

Baie relaxant[ cu ulei etericde brad

Uleiul eteric din brad, picurat în apade baie înainte de culcare va avea efectextraordinar în tratarea nevrozei car-diace și a unor afecţiuni pulmonare. Ba-ia cu extract de cetină de brad e exce-lentă în reumatism, artrită. Băile pot fiparţiale sau complete și se pot face dedouă-trei ori pe săptămână, în astenie,convalescenţă, dureri musculare, se facși fricţionări ușoare cu alifie de rășinăde brad pe tălpi, pe mâini, pe umeri.Copiii care se îmbolnăvesc ușor se potîntări cu băi cu infuzie de muguri debrad. Tenul palid se tratează cu baie deaburi de muguri de brad.

Mugurii de conifere conţin ulei ete-ric, taninuri și vitamine, intervenind îngastroenterite, litiază biliară, colici ab-dominali la frig, infecţii intestinale, co-lite de fermentaţie, vome, diaree, balo-nari, parazitoze și lipsa poftei de mân-care. Infuzia din muguri de brad seobţine din două linguri de muguri și250 ml apa clocotită. Cu infuzie din mu-guri se fac inhalaţii timp de 5-10 minutepentru activarea circulaţiei sângelui sprecap și pentru redarea tonusului la tenu-rile obosite.

Produsele din brad și molid nu sunttoxice.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

R[;ina descongestioneaz[c[ile respiratorii

;i are efect calmant

Din răşină se pot prepara unguente eficiente în uz extern. Pentru negi, se poate lipi cu unplasture o bucată de răşină direct pe piele, pentru 24 de ore. Uleiul de brad este bun pentru răceală,stare febrilă, reumatism, faringită, bronşită, afecţiuni ale aparatului urinar. Decongestioneazăcăile respiratorii şi are efect calmant. Pentru cei cu reumatism, se recomandă masarea zonei du-reroase cu ulei de răşină de brad în fiecare seară.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Este aproape imposibil de spuscând a apărut prima pălărie. Totula început, probabil, atunci cândomul preistoric și-a acoperit capulcu pielea sau blana unui animalși a realizat faptul că acest lucruar putea avea anumite avantaje.

Una dintre primele imagini în careapare o pălărie este o pictură din anul3200 î. Hr. dintr-un mormânt din Teba,care reprezintă un om purtând pe capceva ce pare a fi o pălărie de pai. O altăpălărie care vine de la începuturile isto-riei este pileusul - un acoperământ fărăboruri - un coif, de fapt – pe care sclaviidin Iliria, Epir și Grecia antică îl puteaupurta la eliberarea din sclavie, pileusulfiind chiar considerat un simbol al liber-tății. În Roma antică, sclavii eliberați pur-tau boneta frigiană, de origine anatolia-nă, un fel de căciuliță de lână cu vârfulîndoit înainte.

Potrivit legendei, Sf. Clementeste cel care în jurul anului800 d. Hr. a descoperit pâ-sla (fetrul) pe când, că-lugăr rătăcitor fiind,și-a umplut sanda-lele cu lână pentrua-și proteja pi-cioarele> umi-ditatea șitranspirațiade la mersulpe jos aucomprimatfibrele de lâ-nă, transfor-mându-leîntr-un ma-terial dur, darconfortabil șiplăcut la atin-gere. Pălărieriidin Irlanda, darși din alte țări, îlconsideră pe Sf.Clement – PatronulSpiritual al pălărierilor.Specialștii spun însă că fe-trul a fost adus din Asia, fiinddescoperit de triburile nomade ca-re utilizau lână de oaie „împâslită” pentrua confecționa corturi sau articole de îm-brăcăminte. În Europa, una dintre pri-mele utilizări ale fetrului a fost în Grecia,pentru confecționarea Petasos-ului, pri-ma pălărie cu boruri cunoscută.

Jacqueline Bouvier-Kennedyrevolu\ionează în anii ‘50 lumea pălăriilor

În timpul Evului Mediu, pălăriileerau considerate un accesoriu destinatexclusiv membrilor de rang înalt ai so-cietăţii, fiind confecţionate în diferite for-me - conice, pătrate sau cu onduleuri.Cruciații sunt cei care au adus în Europamoda turbanului oriental. În a doua ju-mătate a secolului al XVI-lea, pălăriilecel mai des înt]lnite erau cele bărbăteşticonfecţionate după moda spaniolă – în-alte, din fetru închis la culoare, av]ndborul întors în faţă, ornate cu o cataramăsau o broşă prinsă pe o panglică şi,uneori, cu pene.

Cu toate că din cele mai vechi tim-puri femeile și-au acoperit capul cu voa-luri, baticuri, glugi sau bonete, abia însecolul XVI au apărut primele pălăriidestinate femeilor, care au împrumutatîn general modelul celor purtate de no-bilii de la curțile regale. Abia în cursulsecolului XVII, pălăriile de damă au în-ceput să aibă un stil propriu, fără a mai

fiinfluen-

țate de modamasculină. Termenul modistă (înengleză „milliner”) vine de la orașulMilano, binecunoscut în acele timpurica locul de unde proveneau cele mai decalitate accesorii pentru pălăriile de da-mă, cele mai moderne și mai scumpemateriale.

Tot în secolul XVII, în moda pălării-lor bărbătești a fost creat modelul pălărieibicorn și tricorn din fetru negru, ornatăcu panglici aurii şi pene de struţ. La ju-mătatea secolului XVII, în confecționa-rea pălăriilor a fost introdus paiul, în spe-cial în Elveția și Italia, împreună cu im-itațiile acestuia, realizate din hârtie, car-ton, iarbă și păr de cal. În prima jumătatea secolului XIX, pălăriile de damă au de-venit foarte largi fiind decorate cu multepaglici, flori, pene și diverse ornamentecare le făceau să pară și mai mari decâterau. La începutul secolului XX, femeilepurtau încă aceste pălării enorme, darodată cu venirea modei purtării păruluiscurt, prin anii 1930, aceste pălării au în-ceput să dispară, locul lor fiind luat depălăriile mai mici în formă de clopot, ci-lindru, con. Suprarealismului i se dato-rează fantezia deosebită a pălăriilor dinanii ‘30, mergându-se chiar până la formaghetei (!).

În perioada 1930-1950, New York-ul, cu mulții săi imigranți europeni, a de-venit orașul-centru al pălărierilor și mo-distelor cu celebrele ateliere de pălării depe Fifth Avenue< Sacs Fifth Avenue,

HenriBendel sau Ber-

gdorf Goodman. Cel de-al doilea războimondial readuce în atenție nota clasică,punându-se accentul pe simplitate și con-fort. Jacqueline Bouvier-Kennedy revo-lu\ionează în anii ‘50 lumea pălăriilor,lansând un nou trend< al dimensiunilormici și al formelor rotunde, de tip tocăușor tronconică.

La sfârșitul anilor ‘50, odată cu apa-riția vestimentației pret-a-porter, dar șicu tendința femeilor de a-și face o carieră,timpul și energia necesare pentru „a fi lamodă” au început să scadă și, odată cuele, și interesul pentru pălărie. La fel șiîn anii ‘60 când pălăria a fost în conti-nuare uitată, locul ei fiind ocupat de pe-ruci și coafuri colorate, tapate și întăritecu fixativ. Atât bărbații, cât și femeile, și-au dat seama că se pot îmbrăca mai puținformal și au gândit că pălăria a fost un„accident” temporar a cărei istorie s-aîncheiat. Cu toate acestea, în anii ‘80 și‘90 a existat o renaștere a interesului pen-tru pălărie mai ale pentru cele de damă.Acest lucru a fost într-o mare măsură in-fluențat de persoane publice, cum ar ficele din familia regală britanică, în spe-cial Printesa de Wales și entuziasmul eipentru a purta pălării. Au apărut noi des-

ig-neri iar

sfârșitul seco-lului XX și începutul se-colului XXI a fost o perioadă inovatoare,marcând o nouă eră a pălăriilor care aculminat cu nunta regală a Prințului Wil-liam cu Kate Middleton ce le-a adus în-apoi în centrul atenției.

De-a lungul istoriei sale, pălăria afost un indicator al statutului social, darși un simbol al schimbării. Fiind purtatăca element de protecție, în armată, pen-tru motive religioase sau ceremoniale,pentru siguranță sau ca un accesoriu demodă, pălăria a marcat în permanențătranziția la un statut mai modern. Istoriapălăriei este, de fapt, istoria modernizării,a dezvoltării economice și a crizelor, arevoluțiilor, și, de ce nu, a războaielor șia păcii. Pălăriile definesc generații și îm-piedică o clasificare superficială a oame-nilor, vorbind despre timpurile în careei au trăit și despre ce au avut de spus ge-nerațiilor care le-au urmat.

Câteva pălării din istorie

Fedora< este o pălărie îndoită de-alungul pe partea de sus și strâmtată înfață și pe părțile laterale. Pălăria a apărutca un accesoriu rezervat aristocraților lasfârșitul secolului XIX. Este de obiceipurtată de bărbați. Numele său provinede la titlul unei piese de teatru scrisă în1882 în care eroina principală apărea pescenă purtând o pălărie similară cu ce

numim astăzi „fedora“.Melonul sau pălaria derby< a fost un

accesoriu la modă la începutul secoluluiXX. Melonul a fost inventat de WilliamBowler, un pălărier din Londra și inițiala fost o piesă care făcea parte din costu-mul de echitație, fiind mult mai practicăpentru călărie decât pălăriile înalte uti-lizate până atunci.

Jobenul< a devenit un accesoriu po-pular în 1850, o dată ce Prinţul ConsortAlbert a început să îl poarte. Primul jo-ben a fost confecţionat din fetru obţinutdin blană de castor.

Sombrero< pălăria mexicană are omargine foarte largă pentru a ține soarelecât mai departe de purtătorul ei. Numelevine de la cuvântul spaniol „sombra”, careînseamnă „umbră”.

Pălăria Panama< este o pălărie cuboruri tradițională de origine ecuado-riană, facută din frunze împletite de paieToquilla. A apărut la începutul secoluluiXX iar legătură cu Panama este dată defaptul că muncitorii care au construit Ca-

nalul Panama au folosit-o ca pro-tecție împotriva soarelui arză-

tor.Borsalino< este num-

le unei companii fonda-te în 1857 de Giuseppe

Borsalino care a fostinițial cunoscutăpentru pălăriilesale Fedora. Bor-salino a devenitapoi celebrăpentru pălăriilede afaceri pro-duse și pentrufetrul de calitateutilizat care eraobținut din bla-nă de iepure bel-

gian. Astăzi com-pania realizează o

mare varietate deproduse, cum ar fi

pălării, cravate, haine,ceasuri, parfumuri și

chiar biciclete de modăveche, încercând să păstreze

farmecul și clasa modei înce-putului de secol XX.

Porkpie< pălărie care a intrat în modamasculină la mijlocul anilor 1800, dupăce fusese purtată în special de femei> și-a primit numele pentru asemănarea cuun tip de plăcintă specific britanică> estepractic o fedora de formă tubulară cu ocalotă perfect dreaptă.

Pălăria clopot< pălărie de damă foar-te la modă în anii 1920.

Toca (pălăria cazemată)< pălărie dedamă, mică, de forma unei coroane platecu părți drepte, verticale, și fără boruri.Jacqueline Kennedy este cea care a făcutdin pălăriile toca un must have al anilor1960.

Pălăria cocktail< pălărie de damă.Intră în componența ținutelor de seară.Este mică, decorată cu mărgele, bijuterii,pene și voal. A apărut ca o alternativă lapălăria cu boruri mari.

Homburg< a făcut istorie în specialprin asocierea cu gangsterii americani,dar a fost introdusă de prințul de Walesîn urma unei vizite în Germania> este opălărie dură, cu o adâncitură care des-parte calota în două părți, boruri de lă-țime medie, întoarse.

Bereta< este un tip de pălărie rotundă,moale și scundă, confecționată de obiceidin fetru. A apărut în Evul Mediu fiindpurtată atât de oameni de rând, cât și demilitari. Astăzi, este purtată în generalde adepții stilului retro și rămâne un ele-ment vestimentar în armatele mai multorțări ale lumii.

Primele p[l[rii destinate femeilorau ap[rut `n secolul XVI


DIET~ Sparanghelul este un bun diuretic, stimul]nd produc\ia de urin[ la nivelulrinichilor. Ajut[ la eliminarea fluidelor din \esuturi.

~n fiecare zi, prin rinichi trecmari cantit[\i de s]nge, care estefiltrat, depurat ;i a c[ruicompozi\ie se modific[, prinsepararea a numeroase substan\etoxice. Sistemul urinar, formatdin rinichi, prostat[, vezic[ ;itesticule este marele filtru als]ngelui.

Datorit[ acestei func\ii de filtru,sistemul urinar poate prezentadisfunc\ionalit[\i care pot fi remediatesau prevenite dac[ se evalueaz[obiceiurile de via\[, regimul alimentar,atitudinile ;i credin\ele individului.

Apa cur[\[ sistemul urinar

Pentru a evalua factorii nutri\ionaliimplica\i `n bolile tractului urinar,doctorul Bitterman ;i echipa sa dinspitalul din Galilea de Vest, Israel, af[cut un studiu pe 964 persoane, dincare un sfert sufereau de cancer alsistemului urinar (vezic[, prostat[,rinichi sau testicule) ;i pe care i-a supusunei anchete exhaustive cu privire laobiceiurile lor alimentare.

Prima concluzie a fost c[ persoanelecu cancer urinar consum[ mai pu\inelichide dec]t ceilal\i, f[r[ a se fi g[sitdiferen\e ̀ n privin\a tipurilor de b[uturiconsumate. O prim[ concluzie este c[trebuie b[ut[ o cantitate mai mare deap[ pentru c[ apa cur[\[ sistemul urinar.

Persoanele cu cancer consumau maimult ulei de soia sau din semin\e debumbac, `n compara\ie cu grupul decontrol, care consum[ ulei de m[sline ;ichiar m[sline. Con\inutul de vitamina Edin uleiul de m[sline are un rol beneficcomplex, `ntre altele promov]ndformarea prostaciclinei, substan\a care`mpiedic[ globulele ro;ii s[ se coaguleze;i s[ se fixeze pe suprafa\a intern[ aarterelor.

Uleiul de m[sline a fost mult[ vremesubestimat ;i criticat, mai ales pentrufaptul c[ nu reduce colesterolul `naceea;i m[sur[ ca alte uleiuri.

O a treia concluzie, surprinz[toare,este c[ persoanele care consumau ovarietate de chimen (Cuminumcyminum) aveau o inciden\[ mai mic[ acancerului urinar dec]t cei care nu-lconsumau. Acest detaliu s-a pututobserva pentru c[ studiul s-a realizat `nIsrael, \ar[ unde chimenul este popular;i se utilizeaz[ din abunden\[ `nalimenta\ie. Chimenul con\inecumaldehida, care are un efect asupra

metabolismului prostglandinelor careprovoac[ inflama\ia, asupra aciduluiarahidonic ;i asupra capacit[\ii deagregare a plachetelor (reduc]ndcoagulabilitatea s]ngelui). Altcondiment pe care-l consumaupersoanele f[r[ cancer era piperul, de;irezultatele n-au fost atât desemnificative ca `n cazul chimenului.

Totu;i, un aspect pe care doctorulBitterman `l omite, datorit[ faptului c[studiul s[u a fost orientat pe obiceiurilealimentare, este că principalul factor derisc al cancerului vezicii urinare este f[r[`ndoial[ consumul de tutun. Produselede degradare ale tutunului se elimin[ `nmare parte prin sistemul urinar ;iproduc o iritare cronic[ a mucoaselorsale, care pe termen mediu sau lung,poate provoca cancer. S[ fim decicon;tien\i de aceasta ;i s[ evit[m sau s[reducem fumatul.

~n sf]r;it, trebuie s[ \inem cont c[sistemul urinar este un filtru prin careorganismul elimin[ reziduuri, inclusivtoxice. Printre acestea din urm[ se potmen\iona nenum[ra\i poluan\i, de laalimente ;i p]n[ la ap[, incluz]ndmedicamentele sau substan\ele toxicecare polueaz[ aerul.

De aceea, `n multe tratamentenaturiste se practic[ a;a-numitul“drenaj” sau “depura\ie renal[“, care seob\ine `n mod fundamental cresc]ndfluxul de urin[, cantitatea de ap[ caretrece prin rinichi.

Alimente benefice

Cine a m]ncat o cantitate c]t demic[ de sparanghel a observat c[, dup[c]teva minute, urina are un mirosspecific. Aceasta se datoreaz[asparaginei, substan\a activ[ dinsparanghel, care face parte din uleiul s[uesen\ial volatil. Se elimin[ prin urin[,determin]nd cre;terea volumuluiacesteia.

Sparanghelul este un bun diuretic,stimul]nd produc\ia de urin[ la nivelulrinichilor. Ajut[ la eliminarea fluidelordin \esuturi. Totu;i, persoanele caresufer[ de nefrit[ (inflama\ia rinichilor)trebuie s[ consume sparanghel cumodera\ie, din cauza efectului s[usemnificativ de stimulare a rinichilor.

Cu to\ii ;tim c[ gustul \elinei esteunic. Tulpinile ei fragede ;i crocante nutrec neobservate `n salate, oric]t demulte ingrediente ar con\ine aceasta.

Uleiul esen\ial responsabil pentruacest gust `i confer[ majoritateapropriet[\ilor vindec[toare. Astfel, \elinaeste util[ `mpotriva edemelor, pietrelor

la rinichi, gut[ etc. Uleiul acesta esen\ialproduce o dilatare a arterelor renale,care are ca rezultat o cre;tere avolumului urinei ;i eliminareasubstan\elor reziduale, cum ar fi ureea ;iacidul uric.

Chiar dac[ nu e sezonul lor, pepeniiverzi mai ales trebuie aminti\i `n acestcontext. Propriet[\ile lor sunt foarteasem[n[toare cu cele ale altor pepeni,`ns[ au un efect diuretic mai accentuat.Sunt indica\i `n cazul bolilor careafecteaz[ rinichii ;i tractul urinar(insuficien\a renal[, litiaz[, infec\ie) ;iori de c]te ori este nevoie de untratament depurativ pentru a `ndep[rtatoxinele din s]nge. Tratamentul se poateface altern]nd fructul proasp[t cu sucullui care este mai bine tolerat de stomac.

To\i am fost la un moment datexcursioni;ti ;i am adunat o m]n[ dealune de p[dure, bucur]ndu-ne deenergia pe care o furnizeaz[. DoctorulValnet, un renumit fizioterapeutfrancez, subliniaz[ beneficiile alunelorde p[dure `n prevenirea form[rii depietre la rinichi. Includerea lor ca ocomponent[ regulată `n dieta celor caresufer[ de litiaz[ renal[, `n special `n cazde calculi de ura\i, are rezultate pozitive.Datorit[ efectului lor diuretic, vinetelecoapte sunt foarte adecvate pentrupersoanele care au avut pietre la rinichi;i care doresc s[ previn[ reapari\iaacestora. Vinetele cresc produc\ia deurin[, sporind capacitatea de filtrare arinichilor.

~n ultimii ani s-au `nmul\it lucr[rileinvestigative care subliniaz[ virtu\iledietoterapeutice remarcabile ale afinelor.~ntre altele, afinele previn ;i trateaz[cistita, av]nd dou[ avantaje importantefat[ de antibiotice.~mpiedic[ aderen\abacteriilor la celulele care c[ptu;escvezica urinar[. Aceast[ aderen\ă are unefect persistent `n infec\iile tractuluiurinar inferior, cum ar fi cistita, ;iexplic[ par\ial reinfect[rile frecvente,comune atunci c]nd tratamentul sebazeaz[ pe antibioticele obi;nuite.

Nu provoac[ rezisten\a bacterian[ laacest efect antibiotic, fenomen care se`nt]lne;te frecvent la antibiotice.

Nu uita\i c[ deciziile care neafecteaz[ cel mai mult s[n[tatea auleg[tur[ cu hrana pe care o m]nc[m.

Cu c]t sunt mai completeinforma\iile pe care le le avem cu privirela alimentele disponibile, cu at]t maiu;or ne este s[ facem cele mai bunealegeri pentru s[n[tatea noastr[.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Regimul alimentar este important pentru

s[n[tatea tractului urinar În încercarea de a mânca maisănătos, ajungem uneori să con-sumăm alimente care ne fac maimult rău.

Astfel de alimente dăunătoare pen-tru organism sunt, între altele, laptelede vacă pasteurizat, orezul alb, făinăalbă, zahărul rafinat și sarea rafinată.

Laptele de vacă pasteurizat

Procesul de pasteurizare duce laprelungirea perioadei de valabilitate alaptelui, însă în acest fel sunt eliminateși toate enzimele benefice< vitamina A,vitamina C, vitamina B6, și vitaminaB12. De asemenea, acest procedeu per-mite și transferul de hormoni și anti-biotice în lapte. Prin pasteurizare sunteliminate și bacteriile benefice prezenteîn laptele crud, dintre care cele mai im-portante sunt Lactobacillus acidophi-lus. Mai mult, pasteurizarea eliminăaproximativ 20% din iodul existent înmod natural în laptele crud, ceea ce,printre altele, poate duce la problemede constipaţie.

Orezul rafinat

Procesul de rafinare este dăunătorși în cazul orezului. Una dintre etapeinclude îndepărtarea stratului exterior,iar ceea ce rămâne este, în principal,amidonul. Este la fel de important deștiut că orezul alb poate crește în modsemnificativ nivelul glicemiei serice,un factor de risc important pentru dia-betul zaharat.

Făină albă rafinată

Dacă în cazul orezului amido-nul rămâne în urma efectuăriiprocesului de rafina-re, făina abă estealcătuită aproapeîn întregime dinamidon. Trata-mentele chimicesuplimentare la careeste supus grâul dincare se obţine făina al-bă contamineazăprodusul finit cu al-loxan, o substanţăutilizată pentrua induceîn

mod deliberat boli diabetice în popu-laţiile de șoareci de laborator. În plus,acest compus cu denumirea de alloxangenerează cantităţi uriașe de radicaliliberi la nivelul celulelor beta pancrea-tice, care ajung să fie distruse.

Zahărul rafinat

Zahărul alb este o substanţă chi-mică non-alimentară extrasă mai întâidin surse vegetale precum trestia dezahăr sau sfeclă de zahăr, însă din suculcolectat se elimină prin procesul de ra-finare toate proteinele care formeazăfibre și 90% din nutrienţii sănătoși șiutili corpului.

Procesul de extracţie se desfășoarăastfel< pentru a îndepărta lichidul dinsiropul de zahăr se adaugă lapte de var,care generează o reacţie alcalină ce eli-mină din conţinut aproape toate vita-minele. Apoi se adaugă dioxid de car-bon pentru accelerarea etapei de pre-lucrare cu var, după care lichidul dulcetrece prin tuburi care elimină toate im-purităţile. Mai urmează încă un trata-ment, de data aceasta cu sulfat de cal-ciu, după care zahărul este albit cu acidsulfuric. Zahărul nu are proteine, vita-mine, minerale, nu are enzime, nicimicroelemente, nici fibre, nici grăsimi,neaducând vreun beneficiu nutritiv.

Sarea rafinată

Sarea rafinată este în esenţă clorurăde sodiu, iar acest tip de sare poate creșteriscul de boli cardiovasculare, dar și demulte alte boli și afecţiuni. Sarea de masăconţine iod, care este necesar pentru obună funcţionare a organismului, darcele mai multe alimente procesate bo-gate în sare nu conţin și această sub-stanţă. Ce conţin, în schimb, este fluor,

un aditiv folosit în procesulde rafinare, care poateface ravagii în organismatunci când este consu-

mat în exces, scrie des-pre-sanatate.info.

Alimente consumate des,dar care fac mult

r[u s[n[t[\ii

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare, ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST


Circa 200 de organizații non-profit (ONG) din România potbeneficia, în acest an, de fonduriîn valoare de 9 milioane de dolaripentru promovarea în Google,prin intermediul programului“WEB-ONG”, a anunțat AsociațiaEuropa Digitală, inițiatorul pro-gramului național și prima orga-nizație partener certificat Googledin plan local.

'WEB-ONG' oferă ONG-urilor dinRomânia posibilitatea de a dezvolta ca-pacitățile de promovare, prin construi-rea gratuită a paginilor web și de apli-care la diverse granturi internaționale,printre care și Google Ad Grants fornonprofits, care oferă acestora un bugetlunar de 10.000 de dolari, pe care îl potfolosi pentru publicitatea online în mo-torul de căutare Google.

În cursul anului 2015, peste 200 deONG-uri din România au aplicat încadrul programului, iar dintre acestea30 de proiecte internaționale dedicateONG-urilor au fost deja câștigate, iar

170 sunt în proces de înrolare. Orga-nizațiile înscrise în programul 'WEB-ONG' au beneficiat, anul trecut, de pes-te un milion de accesări ale paginilorde Internet și mai mult de 16 milioanede afișări în motoarele de căutare aleproiectelor sociale derulate de acestea.

S-au alocat alte 200de locuri pentru programul“WEB-ONG”

Asociația Europa Digitală mențio-nează că, pentru anul 2016, a alocatalte 200 de locuri pentru programul'WEB-ONG', care cumulează un fondde 9 milioane de dolari în GranturiGoogle, pentru promovarea organiza-țiilor în mediul online. Potrivit surseicitate, ONG-urile din România vor be-neficia, lunar, de 10.000 de dolari prinintermediul proiectului internaționalGoogle AdGrants for nonprofit, în ve-derea promovării în mediul online.

Înscrierile la programul “WEB-ONG” se pot face pe website-ulhttp<//europadigitala.ro/web-ong/

A consemnat V.N. Deleanu

Duminic[, 28 februarie 2016se împlinesc 83 de ani de cândexistă primul document scris re-feritor la organizarea ProtecţieiCivile În România (Înaltul De-cret Regal nr. 468 din 28 fe-bruarie 1933).

Ca organ de specialitate, în 1952,pe teritoriul fostei regiuni Baia Marese constituie Secţia Apărării Locale An-tiaeriene (ALA) care aparţine M.A.I.şi avea sediul în localitatea Baia Mare,fiind condusă de şeful direcţiei de se-curitate a statului.

~n Satu Mare a func\ionat la `nceput o sec\ie a ALA

În Satu Mare funcţiona o Secţiunea Secţiei Apărării Locale Antiaeriene(ALA) condusă de un şef de stat majorcivil. Secţiunea Apărării Locale Anti-aeriene avea forţele şi mijloacele orga-nizate pe diferite specialităţi, astfel< sa-nitare, de degazare, de dezactivare, ava-rii-salvare, instalaţii, drumuri-poduri,transmisiuni-alarmare, protecţie-adă-postire, stingerea luminii, pază-ordinesi paza contra incendiilor.

Întreprinderile mai mari aveauconstituite state majore ale ApărăriiLocale Antiaeriene şi formaţii de dife-rite specialităţi. La comune şi în car-tierele oraşului erau organizate grupede autoapărare.

În perioada 1953-1954 pe stradaAvram Iancu se constituie un „Punctde comandă”, iar în anul 1957 SecţiuneaApărării Locale Antiaeriene primeştedenumirea de Stat Major al ApărăriiLocale Antiaeriene. Începând cu anul1958 Direcţia Apărării Locale Antiae-riene trece de la Ministerul de Internela Ministerul Apărării Naţionale.

În urma reorganizării administra-

tiv teritoriale din 1968 se stabileşte de-limitarea geografică a judeţului SatuMare şi se constituie Centrul MilitarJudeţean (C.M.J) care are în compu-nere şi Statul Major al Apărării LocaleAntiaeriene a judeţului Satu Mare. Ac-tivitatea pe această linie era condusăde şeful Apărării Locale Antiaeriene,care era şi locţiitorul comandantuluiCentrul Militar Judeţean.

Pe linia îndeplinirii misiunilor, Sta-tul Major al Apărării Locale Antiae-riene se subordona Marelui Stat Major

şi avea în subordine un municipiu, 3oraşe şi 56 de comune. Statul de orga-nizare prevedea pentru Statul Major alApărării Locale Antiaeriene, nouă an-gajaţi. La nivelul oraşelor erau organi-zate şi funcţionau statele majore aleApărării Locale Antiaeriene la fel şi laîntreprinderi.

Anul 1969 reprezintă anul în careStatul Major al Apărării Locale Anti-aeriene intră în subordinea CentruluiTeritorial Cluj iar statul de organizarese suplimentează cu un număr de 12

funcţii, având Punctul de Comandăpe Str. Mihai Viteazul.

Îmbunătăţirea organizării şi înca-drării formaţiilor civile ale ApărăriiLocale Antiaeriene se produce înce-pând cu anul 1970, prin constituireaStatului Major la centrele industriale,la organizaţii şi instituţii care au peste100 de angajaţi, iar în mediul rural prinînlocuirea detaşamentelor săteşti cuState Majore ale Apărării Locale Anti-aeriene.

Prin Ordinul Comandantului Apă-

rării Locale Antiaeriene, în anul 1973se înfiinţează Statul Major al ApărăriiLocale Antiaeriene Judeţean Satu Marecondus de Seful de Stat Major, prinscoaterea, din organigrama CentruluiMilitar Judeţean. Tot în acest an, intrăîn folosinţă ştampila proprie a StatuluiMajor al Apărării Locale AntiaerieneSatu Mare.

În concordanţă cu prevederile aces-tei legi în data de 24 martie 1978 StatulMajor al Apărării Locale Antiaerieneîşi schimbă denumirea în Stat Majoral Apărării Civile, statul de organizarese completează cu 2 funcţii de ofiţer şise îmbunătăţeşte semnificativ dotareacu materiale pentru instruire, alarmareşi antichimice.

Inundaţiile din mai 1970 au con-stituit un examen real, trecut cu bine,pentru apărarea civilă a judeţului.

S-a intervenit cu promptitudinepentru prevenirea populaţiei, salvareaoamenilor şi bunurilor materiale defuria apelor dezlănţuite. Cu acest prilejs-a introdus pentru prima dată sem-nalul de alarmă real pe teritoriul Mu-nicipiului Satu Mare de la terminareacelui de al Doilea Război Mondial.

La 25 septembrie 1996, în dome-niul protecţiei populaţiei , şi bunurilormateriale, a fost promulgată Legea nr.106 – Legea Protecţiei Civile.

La 8 noiembrie 2004, ParlamentulRomâniei a adoptat Legea nr.481 princare Protecţia Civilă din România de-vine o componentă importantă a sis-temului securităţii naţionale, iar în de-cembrie 2004, prin fuzionarea Coman-damentului Protecţiei Civile cu CorpulPompierilor Militari şi a structurilorjudeţene corespondente, a luat fiinţăInspectoratul General pentru Situaţiide Urgenţă, la nivel naţional, respectivinspectoratele judeţene pentru situaţiide urgenţă la nivel local.

Mihai G.

ONG-urile primesc 9 milioane de dolari pentru promovarea în Google

Una dintre atribu\iile Protec\iei Civile este ;i aceea de a dezamorsa ;i distruge muni\ia neexplodat[ r[mas[ din al DoileaR[zboi Mondial

Duminic[, 28 februarie se împlinesc 83 de ani de când exist[ Protec\ia Civil[ `n Rom]niaInundaţiile din mai 1970 au constituit un examen real, trecut cu bine, pentru apărarea civilă a judeţului

EDUCA}IEÎn Satu Mare funcţiona o Secţiune a Secţiei Apărării Locale Antiaeriene (ALA) condusă

de un şef de stat major civil. Secţiunea Apărării Locale Antiaeriene avea forţele şi mijloaceleorganizate pe diferite specialităţi, astfel< sanitare, de degazare, de dezactivare, avarii-salvare,instalaţii, drumuri-poduri, transmisiuni-alarmare, protecţie-adăpostire, stingerea luminii,pază-ordine ;i paza contra incendiilor.

După ce mai multe instituţiişi personalităţi s-au pronunţatasupra celor trei propuneri deplan-cadru pentru învățământulgimnazial, lansate de MinisterulEducației, iată că şi Consiliul Na-țional al Elevilor (CNE) vine cupropria lui variantă.

Astfel, Consiliul Național alElevilor consideră “ca fiind ne-potrivite propunerile de plan-ca-dru, având în vedere faptul că ni-ciuna dintre acestea nu vine înîntâmpinarea nevoilor și cerin-țelor actuale ale elevilor.

Elevii propun “reorganizareastructurii anilor de studiu, așa cumprevedea inițial proiectul de lege aeducației naționale, prin trecerea cla-sei a IX-a la gimnaziu astfel încât în-vățământul obligatoriu de 10 clase săfie format din cinci clase primare (cla-sa zero, clasele I-IV) și cinci clase

gimnaziale (clasele V-IX). La sfârșitulcelor 10 ani de învățământ obligatoriuelevii să susțină un test național caresă evalueze suma de competențe do-bândite în cadrul anilor de studiu. Înacest sens, planul-cadru ar trebui săaibă în vedere propunerea de inclu-dere a clasei a IX-a în cadrul învăță-mântului gimnazial”, scrie în docu-mentul CNE.

Alte solicitări formulatede elevi

Elevii mai propun ca evaluarea săfie formată din mai multe probe peparcursul mai multor zile şi să abor-deze atât latura teoretică, cât și pe ceapractică, testele să fie aplicate sub for-mă de grilă, iar rezultate să fie expri-mate sub formă de nivel de compe-tențe.

Elevii mai sunt de părere că “în-vățământul liceal< teoretic, tehnologicsau vocațional, ar trebui să aibă o du-rată de 3 ani, în urma căreia elevii să

poată intra în câmpul muncii, obți-nând calificarea sau continuând custudiile universitare”.

Implementarea în regimde urgenţă a unui program național pentru consilierea elevilor din învățământul gimnazial

Ei mai solicită “implementarea înregim de urgenţă a unui program na-țional pentru consilierea elevilor dinînvățământul gimnazial și, totodată,creșterea numărului de consilieri psi-hopedagogici raportat la numărul deelevi”.

De asemenea, elevii spun că în-curajează “creșterea numărului de orede sport la 3 ore pe săptămână” şi pro-pun ca ei “să fie motivați să întreprin-dă activități sportive în centre spe-cializate, susținerea orelor fiind maiapoi dovedită”.

A consemnat V. Nechita

Consiliul Na\ional al Elevilor a propus un plan-cadru diferit de cel al ministerului

Cercet[torii au f[cut o alt[ desco-perire incredibil[ ̀ n Labinsk, Rusia. Po-trivit cercet[torilor, aceast[ descoperiremarcheaz[ `nceputul unei noi istorii,una despre care sus\in[torii teoriei ex-tratere;trilor antici au vorbit de ani dezile. Obiectul descoperit este considerata fi un fel de vechi microcip ;i potrivitcercet[torilor, aceste microcipuri auc]teva milioane de ani vechime. Dup[nenum[rate teste, cercet[torii au ajunsla concluzia c[ aceast[ pies[ de colec\iea fost folosit[ pe post de microcip cumilioane de ani `n urm[.

Problema legat[ de acest obiect mis-terios este v]rsta sa. Conform testelor,artefactul este considerat a avea o ve-chime de 225-250 de milioane de ani.Unii cercet[tori cred c[ datarea artefac-tului nu este ̀ n ̀ ntregime corect[, av]nd`n vedere c[ piatra nu poate fi datat[,testele fiind bazate pe urmele de materialorganic g[site ̀ n jurul misteriosului cip.

Acestea fiind spuse, ne putem ̀ ntre-ba cine sau ce a folosit acest microcip ̀ nurm[ cu aproximativ 250 de milioanede ani? Exist[ posibilitatea ca acestobiect misterios s[ fie r[m[;i\a unorvechi tehnologii? Exist[ posiblitatea caacest obiect misterios s[ nu provin[ depe P[m]nt, ci de pe o alt[ planet[? Maimult dec]t at]t, ce face ca Rusia s[ fie o\ar[ at]t de special[, av]nd `n vedere c[numeroase artefacte, precum acesta, aufost descoperite ̀ n aceast[ \ar[ de-a lun-gul anilor.

Acest “microcip antic” a fost desco-perit ̀ n regiunea Krasnodar, iar ufologiiau etichetat deja acest artefac ca fiindun fragment al unei tehnologii necu-noscute anterior de ;tiin\[.

Ca `n cazul multor alte descoperiri,acest artefact remarcabil a fost g[sit din`nt]mplare de un pescar, pe nume ViktorMorozov, care a donat descoperirea stu-den\ilor de la Universitatea Politehnic[Nowoczesnej.

Ace;tia, `mpreun[ cu profesorii lorau efectuat mai multe teste ;i au ajuns laconcluzia c[ `n interiorul acestei pietrese g[se;te un “dispozitiv” ciudat, care seaseam[n[ foarte mult cu microcipurilemoderne. Cercet[torii nu au ̀ ncercat s[scoat[ pretinsul microcip din piatr[ deteam[ s[ nu-l deterioreze.

Geologii ;i cercet[torii nu pot ex-plica originea acestei descoperiri fan-tastice ;i exist[ numeroase posibilit[\icare ar putea explica ce este acest obiectcu adev[rat. Tehnologie extraterestr[,dovad[ a unor societ[\i antice sofisticate,sau doar una dintre acele roci ciudatef[cute de mama natur[. Unii cercet[torisus\in c[ acesta ar putea face parte dintulpina unei plante, cum ar fi crinii.

De cealalt[ parte, scepticii au “de-mascat” deja aceast[ descoperire su-ger]nd c[ nu merit[ toat[ aceast[aten\ie.

La fel ca ;i ̀ n cazul multor altor des-coperiri f[cute pe teritorul Rusiei carenu au fost explicate ;i ̀ n acest caz ace;tiasus\in c[ “nu este ceva cu adev[rat im-portant”, `n timp ce originea acestui ar-tefact ;i a altor obiecte misterioase des-coperite `n Rusia nu a fost explicat[.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Valea râului Hunza, aflat lagraniţa dintre India şi Pakistan,este de multe ori numită şi “oazatinereţii”.

Oamenii din această regiune aproa-pe nu se îmbolnăvesc niciodată şi aratămereu tineri, iar durata de viaţ[ ajungepână la 140 de ani.

Hunza este o mic[ vale muntoasădin regiunea Gilgit-Baltistan, provinciaautonomă de nord-vest din Pakistan.Întreaga vale este situată la înălţimeamedie de 2.500 de metri, având o su-prafaţă de 7.900 kilometri pătraţi.

Poporul din Hunza mănâncămultă hrană nepreparată,crudă

Bircher detaliază felul în care trăieştepoporul din Hunza în cartea sa "Hun-za-people who do not know disease"<*dieta e dominată de fructe şi legume>*mănâncă multă hrană nepreparată,crudă> *consumă foarte puţină sare> *al-coolul şi dulciurile sunt consumate foar-te rar.

Schimbarea politică nu a deranjatprea mult cursul vieţii de aici, locuitoriicontinuând să trăiască în aceeaşi starede libertate cum vieţuiseră în ultimii900 de ani sub conducerea Thum-ilorlocali.

La începutul secolului XX, mai mulţiantropologi şi etnologi care au intratpentru prima oar[ în contact cu hunza-kuţii, au insistat ca acest grup etnic totaldiferit de celelalte comunităţi din jurulsău, ar fi nici mai mult nici mai puţindecât urma;ii soldaţilor din armata le-gendarului Alexandru Macedon. Cutoate acestea, studiile efectuate încep]ndcu anii '70, au venit cu rezultate şocante.Totul a început de la analizele limbiibăştinaşilor. Denumit Burushaksi, lim-bajul hunzakut este total diferit de lim-bile şi dialectele triburilor din ̀ mpreju-rimi.

În Hunza nu exist[ spital, farmacie,azil de nebuni, secţie de poliţie, închi-sori, crime sau cerşetori. Iar asta nu dincauză că aceşti oameni sunt prea «bar-bari» sau săraci să le construiască, cipentru că nu au existat niciodată, iar so-cietatea hunzakuţilor nu are pur şi sim-

plu nevoie de aceste avanposturi ale"omului civilizat". Credeţi sau nu, daraici se întâlnesc la tot pasul bătrânei şibătrânici simpatici care nu mai ţin mintecând anume s-au născut, dar care auvârste de 120-140 (!) ani, conform mă-sur[torilor şi analizelor de ultimă or[.

În Hunza, oamenii mor fie în urmaaccidentelor, fie de bătrâneţe, la vârstematusalemice. În niciun caz nu sunt se-ceraţi de boli degenerative, precum bă-trânii din Occident. Dar cea mai maresurpriz[ a medicinei moderne a avutloc în urma investigării cazurilor desîntâlnite în care "mamele" aveau 60-70ani ;i "taţii" 70-90 ani. Pare incredibil,nu?

Unul dintre avantajele combinaţieide factori precum alimentaţie specifică,calitatea superioară a aerului şi a apei,alături de munca fizică neostoită, a dusla acest miracol al vieţii. La vârste la carealţi oameni sunt deja în sicrie sau au ro-lul unor bunici ramoliţi care se târâiecu ajutorul bastoanelor sau al scaunuluicu rotile, lichidul seminal al bătrânilordin Hunza are încă capacitatea de a pro-crea.

Goniţi de asprimea zilelor de iarnă,când frigul tăios amplifică foamea, vâ-nătorii locali escaladau stâncile lavân[toare de capre s[lbatice Markhor,mufloni, gâşte, cocori, raţe şi fazani. Dela un animal m]ncau totul, nu doar car-nea. Pielea, creierul, organele interne -tot era consumat, p]nă ;i oasele erausparte pentru recoltarea măduvei. Car-nea era foarte c[utată în aşa numita «Diet[ de Iarnă Hunza ». În anotimpulrece, nevoia de calorii era stringent[, iarlocalnicii o suplineau prin consumul in-tensiv de lapte, brânzeturi şi unt.

Cu totul alta este "Dieta de Var[",când băştinaşii se hrănesc după otradiţie foarte veche pe care o respectăcu stricteţe. Dacă în anotimpul receaveau o dietă foarte bogată în grăsimianimale, odată cu venirea prim[verii,alimenta\ia lor se schimb[ în mod radi-cal.

De fapt, în anotimpul cald, masa zil-nică se compune din peşte 80% legumeşi fructe consumate crude. La o analizăştiinţific[ a reieşit că hunzaku\ii bene-ficiază de 40% calorii din cereale nede-corticate, 30% calorii din legume, 15%

calorii din fructe, 10% din leguminoase;i doar 1% din alimente de provenien\[animală.

Unul dintre secretele longevit[\ii deinvidiat a băştinaşilor constă în consu-marea în cantităţi imense a caiselor. Cai-sele sunt mâncate crude în anotimpulcald, iar cantităţile care nu pot fi consu-mate sunt preg[tite pentru iarnă `ntr-un mod original. Caisele rămase sunttaiate în două şi puse la uscat pe tăviuriaşe de lemn, care sunt urcate apoi peacoperişul caselor pentru ca soarele ti-mid de vară să conserve principiile ac-tive, vitaminele şi mineralele din valo-roasele fructe. La fel sunt preparate şicire;ele sau prunele. Sâmburii de caisesunt sparţi, iar miezul este strâns cu ma-re grij[. După ce este uscat tot la soare,miezul sâmburilor este măcinat într-ofaină din care femeile Hunza pregătescaluat pentru pâine şi prăjituri tradiţio-nale. Caisele conţin mari cantităţi de vi-tamină B-17 un excelent element naturalîmpotriva cancerului.

Un alt secret al longevit[\ii rezidă,probabil, în modalitatea "neortodox["prin care localnicii îşi gătesc tradiţionala"P]ine Hunza". Pentru realizarea acestuialiment miraculos, băştinaşii macină înpiatră boabe de grâu, orz şi hrişcă. Făinarezultată este amestecată cu ulei de ca-nola, miere, melasă, lapte de soia, sarede mare, scorţişoar[, nucşoară, sucproaspat de lămâie şi portocală, ouă,ulei de măsline, praf de curry, pătrunjel,ghimbir şi banane uscate, multe dintreaceste ingredinte fiind obţinute de băşti-naşi în urma trocului. Pâinea rezultatăeste coaptă pe jum[tate în tipsii mari demetal. Tradiţia cere s[ fie coaptă doarpe jum[tate, astfel încât principiile ac-tive, vitaminele ;i nutrien\ii să nu fiedistruşi de temperaturile mari din cup-tor.

Poate că întreg secretul sănăt[ţii şilongevit[\ii acestor oameni stă, de fapt,în simpla şi banala apă. Cu un singuramendament necesar< apa b[ută de hun-zakuti provine din izvoarele care o aducdin gheţarul Ultar. Analizele de labora-tor au arătat că apa din ghe\arul V[iiHunza este foarte bogată în potasiu şicesiu, din acest motiv apa pur[ b[ută debăştinaşi este o ap[ foarte bogată în me-tale active/alcaline care, în ultimă in-stanţă, previn apariţia cancerului.

Cea mai mare surpriz[ a medicinei moderne a avut loc în urma investigării ca-zurilor des întâlnite în care "mamele" aveau 60-70 ani ;i “taţii” 70-90 ani

O apariţie a unui obiect stră-lucitor, în septembrie 1972, înapropierea satului prahovean Va-lea Plopului, a fost consideratăde specialiştii în domeniu primulcaz de aterizare a unui OZN,atestat şi expertizat ştiinţific, înRomânia.

Cazul, încă extrem de disputat, i-aschimbat destinul profesorului CălinTurcu (1942-2006), ploieştean la origini,dar care a predat şi a trăit aproape în-treaga viaţă în oraşul prahovean Văleniide Munte. Este fondatorul GrupuluiRUFOR (Romanian UFO Researchers)şi a publicat, între 1979-1986, o revistăcu un circuit redus, care a avut 27 denumere.

OZN-ul a aterizat `ntr-o livad[ din localitate

Profesorul Călin Turcu este unanim

recunoscut ca unul dintre cei mai pro-lifici cercetători de teren ai fenomenuluiOZN din ţara noastră, adunând foartemulte mărturii, fotografii şi schiţe, mul-

te pierdute sau prea puţin valorificate.Aceasta este considerată cea mai volu-minoasă arhivă de rapoarte scrise, fo-tografii şi filme privind cazurile OZN

din România."Într-una dintre nop\ile dintre 2 şi 6

septembrie 1972 (nu s-a putut stabili cuprecizie data), în jurul orelor 24-01, Va-sile C[r[buş, paznic de noapte la CAPPoseşti, a văzut, de pe dealul Tăbăcioi,un obiect strălucitor, «o stea cu coadă»de culoare galbenă, traversând cerul,planând şi aterizând lin într-o livadăaflată la circa 2 kilometri de el, pe dealul«La Odaia». Nu s-a auzit nici un zgomot,iar obiectul a dispărut în scurt timp“.

Paznicul, împreună cu mai mulţi să-teni au cercetat, peste vreo două zile, lo-cul respectiv, aflat într-un lan de porumbpresărat cu pomi fructiferi. Aici au găsito zonă circulară cu diametrul de 4,5metri în care toate tulpinile erau ruptela circa un metru de sol. În centrul cer-cului se găsea un muşuroi de pământ,având în mijloc un orificiu rotund, ci-lindric, cu diametrul de 12-14 centimetrişi adânc de cel puţin 2 metri. De la aceas-tă gaură porneau radial, distanţate per-fect la 120 grade, trei urme identice detălpici, bine imprimate în sol.

A fost descoperit un microcip vechi

de 250 de milioane de ani

Prima aterizare atestat[ a unui OZN a avut loc în România

Valea Hunza, locul unde oamenii nuse îmboln[vesc ;i tr[iesc 140 de ani


MAGAZINLa începutul secolului XX, mai mulţi antropologi şi etnologi care au intrat pentru prima oar[

în contact cu hunzakuţii, au insistat ca acest grup etnic total diferit de celelalte comunităţi dinjurul său, ar fi nici mai mult nici mai puţin decât urma;ii soldaţilor din armata legendarului Ale-xandru Macedon. Cu toate acestea, studiile efectuate încep]nd cu anii '70, au venit cu rezultateşocante. Totul a început de la analizele limbii băştinaşilor.


OSCARLegendarul muzician italian, care a compus coloana sonoră a unor filme ca 'The Mission' sau

'Cinema Paradiso', a primit în 2007 un Oscar pentru întreaga sa carieră, dar nu a primit statuetapentru niciuna din compozițiile sale, deşi a fost nominalizat de şase ori. O datorie uriaşă dinpartea Academiei de la Hollywood, care s-ar putea revanşa anul acesta pentru contribuția luiMorricone la coloana sonoră a filmului 'The Hateful Eight', al lui Quentin Tarantino.

A 88-a ediție a premiilor Oscarva fi marcată de mari absențe în-tre cei nominalizați, precum ac-torul de culoare Idris Elba, dar șide multe nume noi, precum cel alactriței Brie Larson, sau profesio-niști veterani de talia lui EnnioMorricone, în vârstă de 87 de ani,care ar putea câștiga pentru primaoară Oscarul pentru una din com-pozițiile sale.

Legendarul muzician italian, carea compus coloana sonoră a unor filmeca 'The Mission' sau 'Cinema Paradi-so', a primit în 2007 un Oscar pentruîntreaga sa carieră, dar nu a primitstatueta pentru niciuna din compo-zițiile sale, deși a fost nominalizat deșase ori. O datorie uriașă din parteaAcademiei de la Hollywood, care s-arputea revanșa anul acesta pentru con-tribuția lui Morricone la coloana so-noră a filmului 'The Hateful Eight', allui Quentin Tarantino.

Printre nominalizările la cel maibun film predomină producţii inspi-rate din situaţii reale< "The Revenant"e povestea lui Hugh Glass, "Spotlight"prezintă ancheta care a dezvăluit scan-dalul preoţilor catolici pedofili, "Brid-ge of Spies" dramatizează un episod

real din Războiul Rece, iar "The BigShort" e inspirat din evenimentele ca-re au dus la criza economică mondialădin 2008.

Va primi DiCaprio primul Oscar?

După 20 de ani de la prima sa no-minalizare ar putea primi un Oscar șiLeonardo DiCaprio, care pornește cafavorit în cursă pentru interpretareaexploratorului din filmul 'The Reve-nant'.

În afară de cei care așteaptă demulți ani râvnitul premiu, anul acestasunt și multe nume noi în cursa Os-carurilor. Nu mai puțin de opt inter-preți aspiră prima oară la Oscar, dintrecare trei pentru rolul principal< BryanCranston, fostul profesor excentricdin serialul 'Breaking Bad', care îl joa-că acum pe Dalton în "Trumbo">Charlotte Rampling pentru '45 years',și practic necunoscuta Brie Larson,care este favorită pentru rolul său din'Room'.

Mark Rylance, pentru rolul spio-nului din 'Bridge of Spies', se află laprima sa nominalizare pentru un rolsecundar, la fel ca Tom Hardy, pentru'The Revenant'. În aceeași categorie,dar la secția feminină, își dispută Os-

carul trei nume noi< Jennifer Jason-Leigh, pentru 'The Hateful Eight'> Ra-chel McAdams, în 'Spotlight', și AliciaVikander, pentru 'The Danish Girl'.

În fața lor stau cinci nume greleaureolate deja de un Oscar< EddieRedmayne, Christian Bale, Cate Blan-chett, Kate Winslet și Jennifer Law-rence, care este la 25 de ani cea maitânără actriță care însumează 4 no-minalizări și care a câștigat deja dedouă ori Oscarul. Și Sylvester Stallone,nominalizat și favorit la Oscar pentrurolul secundar în 'Creed', optează dinnou la acest premiu după 'Rocky'(1976). Este al șaselea actor din istorienominalizat pentru același rol în douăfilme diferite.

Polemica legată de actorii de culoare

Toți actorii nominalizați sunt însăalbi, ceea ce a suscitat o amplă pole-mică și a dus la boicotarea ceremonieide câteva personalități de culoare. Estevorba de Spike Lee sau de Will Smith,pe care mulți consideră că ar fi trebuitsă primească o nominalizare pentrurolul său din 'Concussion'. La fel s-aîntâmplat și cu Idris Elba, care în po-fida minunatei sale interpretări în fil-mul 'Beasts of no Nation' nu a fost no-

minalizat.Nu sunt însă singurele absențe no-

tabile din categoria nominalizărilor.Nu a fost inclus, deși ar fi trebuit, Rid-ley Scott, pentru 'The Martian', carea primit șapte nominalizări, printrecare și pentru cel mai bun film, darnu și pentru regie. Nu este prezentănici Charlize Theron, cu spectaculoa-sa ei schimbare de registru în 'MadMax< Fury Road'. Nu este prezent nici'Carol' la categoria cel mai bun film șinici regizorul său Todd Haynes, pen-tru regie, la fel ca nici Aaron Sorkinpentru genialul său scenariu din 'SteveJobs'.

La categoria cel mai bun regizornu a fost nominalizat nici StevenSpielberg, pentru 'Bridge of Spies'.Această nominalizare l-ar fi făcut peSpielberg să aibă un număr record denominalizări pentru regie - 15 - deșipentru 'Schindler's List' el a primit de-ja râvnitul Oscar.

Recorduri care stau să cadă

Recordul absolut îl deține JohnWilliams cu nu mai puțin de 50 denominalizări, cea de anul acesta pen-tru 'Star Wars< The Force Awakens'.Dacă va câștiga va primi a șasea sta-tuetă, departe însă de cele nouă câș-

tigate de Alfred Newman. Un recordar putea doborî și mexicanul Emma-nuel Lubezki, care pentru spectacu-loasa sa imagine cinematografică în'The Revenant' aspiră la al treilea Os-car consecutiv - după 'Gravity' și 'Bir-dman' - ceea ce nu s-a mai întâmplatpână acum. Și compatriotul său Ale-jandro González Ińárritu ar putea fiprimul regizor care primește doi anila rând Oscarul. Anul trecut l-a primitpentru 'Birdman'.

De remarcat că dacă GonzálezIńárritu obține Oscarul pentru cel maibun regizor cu 'The Revenant', vor fitrei premii consecutive pentru reali-zatorii mexicani, după cel din 2014înmânat lui Alfonso Cuarón pentru'Gravity' și cel de anul trecut acordatlui Ińárritu pentru 'Birdman'. Cuce-rirea hispanică a Hollywood-ului în-cepe să devină realitate. La categoria"Cel mai bun film străin" este nomi-nalizat și filmul maghiar "Fiul luiSaul", în care un rol important îl areLevente Molnar, actor băimărean carea făcut liceul la Satu Mare.

Gala premiilor Oscar 2016 are locîn noaptea de 28 spre 29 februarie laLos Angeles și va fi transmisă în directpe canalele de știri și film ale reţeleiDigi.

Vasile A.

Premiile Oscar stau sub semnulfilmelor inspirate din fapte reale


La 21 de ani sufla ̀ n lum]n[ri-le de pe tortul ei aniversar `n for-ma unei coperte “Vogue”, titlul depe poz[ `ntreb]nd “What’s next?/ Ce urmeaz[?” Acum, la cei 50de ani `mplini\i pe 20 februarie,;tie exact ce a urmat. Iar pentru amarca acest moment, CindyCrawford a ales s[ publice o carte– “Becoming” - alc[tuit[ din im-agini reprezentative din carieraei de fotomodel, al[turi de eseuridespre ea ;i lec\iile de via\[ pe carea dorit s[ le `mp[rt[;easc[ publi-cului.

Nu s-a l[sat niciodat[ dus[ de valulcelebrit[\ii ;i al euforiei din jurul grupu-lui “supermodelelor” care au dominat lu-mea modei la sf]r;itul anilor ‘80 ;i ̀ nce-putul anilor ’90. Nu a exagerat cu petre-cerile ;i stilul de via\[ frenetic care a ca-racterizat acea er[ ;i nici nu a ̀ ncercat s[apar[ `n pres[ datorit[ unui comporta-ment dificil.

Cresc]nd `ntr-un or[;el de l]ng[Chicago, adolescenta care aspira s[ de-vin[ model a ajuns la New York ̀ narmat[doar cu look, ambi\ie ;i un sim\ comer-cial dezvoltat. Crawford a fost primulmanechin care s-a transformat `ntr-unbrand la care aspira orice supermodel. Afost, de asemenea, modelul ̀ ndr[zne\ ca-re a putut poza pentru “Playboy” f[r[ a-;i pierde imaginea de fat[ cuminte. ~nafar[ de mariajul destr[mat cu actorulRichard Gere, ;i-a p[strat via\a privat[departe de pres[, iar de 17 ani se bucur[de o via\[ fericit[ al[turi de so\ul ei an-treprenor, Rande Gerber, ;i cei doi copiiai lor.

De-a lungul anilor petrecu\i `n in-dustria modei, Cindy a ̀ nv[\at mai multelec\ii importante de via\[ pe care le`mp[rt[;e;te ̀ n noua ei carte. Fiind con-siderat[ `n parte o autobiografie, dar ;iun album de imagini, cartea ofer[ o in-cursiune ̀ n povestea evenimentelor careau marcat ridicarea ei la statutul de idolcultural global, admirat[ pentru campa-niile publicitare, numeroase apari\ii pecopertele revistelor ;i `n editoriale demod[, pe l]ng[ celebrele reclame Pepsi.A fost gazda emisiunii MTV “House ofStyle, ;i-a construit un imperiu financiarde succes, devot]ndu-se cre;terii fiuluiei Presley, 16 ani, ;i fiicei, Kaia, 14 ani,ambii fotomodele aspirante. “Aceast[ car-te este modul meu de a reflecta asupraexperien\elor care mi-au format g]ndirea;i de a `mp[rt[;i unele sfaturi ;i lec\ii devia\[ pe care le-am ̀ nv[\at ;i eu de-a lun-gul carierei.” Topmodelul declar[ c[ nueste vorba de o autobiografie sau o cartecu dezv[luiri fulminante. “Nu am secrete`ntunecate pe care s[ le dezv[lui. Estevorba despre c[l[toria mea personal[ ;idevenirea mea ca adult.”

So\ul ei i s-a p[rut un b[rbat multprea bun pentru a fi adev[rat la ̀ nceputulrela\iei lor. “~n tinere\e, pot spune c[eram atras[ de rela\iile mai intense dinpunct de vedere emo\ional. Rande mi s-a p[rut un b[rbat serios, pe care te po\ibaza ;i am ajuns s[ m[ `ntreb unde eratoat[ drama unei rela\ii intense, dac[ elera `n regul[ ;i m-am `ndoit c[ este cuadev[rat real.”

Un alt aspect interesant este legat defaptul c[ una dintre cele mai frumoasefemei din lume nu s-a v[zut pe sine lafel. “La ̀ nceputul carierei mele nu m-amsim\it ̀ n largul meu ;i nimeni din indus-trie nu s-a dat peste cap s[ spun[ lucruridr[gu\e despre mine. Nu aveam o p[rereprea bun[ despre modul `n care ar[tam;i mi-a luat mai mult de 10 ani s[ ajungs[ m[ simt cu adev[rat bine ̀ n pielea mea;i suficient de ̀ ncrez[toare pentru a puteaz]mbi la comand[ `n fa\a aparatului defotografiat. Cu toate acestea, c]nd m[ uit`n oglind[, v[d o fa\[ cu multeimperfec\iuni – nu m[ v[d niciodat[ caav]nd tr[s[turi perfecte.”

Acceptarea celebrei sale aluni\e a avut

mult de-a face cu aceast[ nesiguran\[ le-gat[ de `nf[\i;area ei. “C]nd eram ado-lescent[, am vrut s[ o ̀ ndep[rtez fiindc[m[ sim\eam ru;inat[ de ea ;i eram ta-chinat[ `n mod constant din cauza ei.Desigur c[ acesta a fost lucrul care m-adeosebit de alte fete ;i, mai t]rziu, mi-aoferit un look diferit ̀ n cariera de model.:i acum oamenii m[ asociaz[ cel maimult cu aluni\a mea.” Ea simte c[ dato-reaz[ fotografilor minuna\i cu care a lu-crat faptul c[ au f[cut-o s[ arate ;i s[ sesimt[ frumoas[.

Spectaculoasa ei evolu\ie ̀ n una din-tre supermodelele originale o pune peseama momentului potrivit pentru aceaperioad[ din istoria modei. “Am fost no-rocoas[ s[ apar `ntr-un moment `n carelumea modei era `n c[utarea unei noiimagini a femeilor ;i un look diferit deimaginea tipic[ a modelelor blonde cuochi alba;tri. Toate ar[tam diferit ;i fie-care dintre noi avea ceva distinctiv, re-prezent]nd diferite moduri de a defini ;ia ilustra frumuse\ea.”

Trupul ei atletic i-a oferit acel avantaj,f[c]nd-o dorit[ de fotografi ;i reviste.“Am ;tiut, de asemenea, c[ trebuia s[profit de vizibilitatea mea ;i am avut ;an-sa s[ fiu parte a unor campanii publici-tare care m-au ajutat s[ pot ajunge foartedeparte.” Aici s-ar include ;i mutarea`nt]mpl[toare la New York `n timp ceera la facultate. Imboldul pentru aceast[schimbare i-a fost oferit de profesoriicare nu i se p[rea c[ o luau `n serios. “Ei

nu credeau c[ e;ti suficient de inteligentpentru a participa la cursuri de chimiesau alte ;tiin\e, deoarece te judecau dup[`nf[\i;area ta. Cultura noastr[ ̀ nc[ judec[oamenii dup[ modul cum arat[. C]ndam renun\at la facultate pentru a m[ de-dica modellingului, mi-am dat seamac[ oamenii nu m[ considerau o per-soan[ inteligent[, iar acest lucru nua fost ceva u;or pentru mine. Te afec-teaz[ foarte mult, dar p]n[ la urm[am reu;it s[ trec peste asta ;i s[ pun`n perspectiv[ acele supozi\ii ;i ati-tudini negative, ;i anume c[ p[re-rile lor spuneau mai degrab[ cevadespre ei, dec]t despre mine.”

Cindy sper[ ca tot ceea ceapare `n cartea ei despre via\ape care a dus-o s[ le fie de aju-tor urm[toarei genera\ii de ti-neri ;i s[-i inspire `n urmareapropriilor vise. “Cred cu toat[inima mea `n pove;tile cu fi-nal fericit ;i ̀ n transformareaviselor `n realitate. Jum[tatedin b[t[lia pe care o ducem`n via\[ presupune s[ avem`ncredere `n noi ;i s[ nu re-nun\[m atunci c]nd, la ̀ nceput,lucrurile nu merg a;a cum ne-am a;teptat. Nu ;tii niciodat[ ca-re moment sau care eveniment te vaajuta s[ reu;e;ti ̀ n via\[, dar dac[ mun-ce;ti sus\inut ;i ai `ncredere `n tine, aitoate ;ansele ca lucrurile bune s[ se`nt]mple ;i `n via\a ta.”

Cindy Crawford, la a 50-a aniversare

S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei · Se crede c[ `n ziua de 1 Martie, Ursitoarele vin ;i torc...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e - Informatia Zilei · Se crede c[ `n ziua de 1 Martie, Ursitoarele vin ;i torc...