16 Informa\ia zilei Miercuri 3 februarie 2010

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul V Nr. 226 miercuri 3.02.2010

Katharine

McPhee

pag. 8-9

`\i `mp[rt[;e;te cinci lec\iicare-\i pot schimba via\a

La Loga Dance School po\i`nv[\a multe dansuri, at]t dincategoria standard, c]t ;ilatino. Bachata este acel dansdin categoria latino pe caredac[-l \ii prea aproape desuflet te vr[je;te pe-o via\[,iar dac[ `ncerci s[-l \ii ladistan\[ oricum temolipse;te.

Exist[ un loc unde po\i deveniceea ce \i-ai dorit ;i s[ faci ceea ce-\i place. Toate acestea pot devenio parte din tine doar la LogaDance School. Aici nu conteaz[cine e;ti, doar muzica ;i dansulconteaz[. Tot aici po\i lega noiprietenii care se leag[ pe o via\[,vei ̀ nv[\a s[ tr[ie;ti ;i z]mbe;ti, tepo\i descoperi cu adev[rat, iaratunci c]nd dansezi `\i elibereziinima ;i sufletul. Dansul estetratamentul ideal pentru sup[rareși suferin\[, o surs[ a fericirii ;icel mai bun mod de a te exprima.

Poate fi dansul o metod[de relaxare?

Evident! Majoritateapersoanelor care danseaz[ la LogaDance School s-au `nscris pentrua se destinde ;i a uita de nebuniilede peste zi, dansul fiind cel maibun mod de a `ncheia o zi grea.Cursan\ii nu `;i doresc doar s[descopere ceva nou ;i s[ ̀ nve\e s[danseze, ci ;i s[ se destind[, at]tfizic, c]t ;i mental, suflete;te. Ceicare urmeaz[ cursurile `nva\[mi;c[ri elegante ;i armonioase,dansul fiind un sport al artei, `nplus cei care fac parte din echipaLoga Dance School fac parte ;idintr-un colectiv select. Faptul c[vei ;tii s[ dansezi pe toate genurilede muzic[, s[ te distrezi ̀ n timp cedansezi frumos, `\i ofer[sentimente de bucurie ;i oadev[rat[ satisfac\ie.

Cu cine s[ merg la dans<solo sau cu perechea?

C]t timp ̀ \i dore;ti s[ ̀ nve\i cuadev[rat s[ dansezi, ambelevariante sunt excelente. Dac[ viisingur/[ nu `nseamn[ c[ vei ;idansa singur/[. La cursuri

perechile se rotesc, astfel `nc]ttoat[ lumea s[ danseze ̀ n pereche.Dac[ veni\i `n cuplu, aiposibilitatea s[ repe\i ;i acas[. Esimplu, b[iatul invit[ fata, eaaccept[ ;i se las[ condusă.

Cum m[ `nscriu ;i ce amde f[cut dup[?

~n primul r]nd trebuie s[ te

decizi ce stil de dans vrei s[ ̀ nve\i,standard sau salsa, iar de restul seocup[ mae;trii. C]nd mergi la oretrebuie s[-\i iei un echipamentcomod, bun[ dispozi\ie ;i`ncredere, iar restul vin de la sine.

C]t dureaz[ un modul?

La Loga Dance School unmodul de dans dureaz[ 3 luni,cursurile fiind \inute de dou[ oripe s[pt[m]n[, iar un curs dureaz[90 de minute f[r[ pauz[. Esteexact timpul optim, nu e nevoienici de mai mult ;i nici de maipu\in, astfel `nc]t timpul estesuficient pentru a `nv[\a toatedansurile propuse `n program ;ipentru a le repeta, astfel `nc]t s[nu le ui\i.

Bachata - dansulfermec[tor care te

cucere;te

Muzica bachata a apărut `nanul 1960 `n RepublicaDominican[, fiind influen\at[ `nmare parte de boleroul cubanez -cel mai r[sp]ndit gen de muzic[romantic[ din secolul respectiv.La `nceput era muzica oamenilorcare fac parte din claselemuncitoare ale republicii, fiind

c]ntat[ mai ales la cluburile la carese aduna proletariatul.

P]n[ în 1988, bachata a fostasociat cu s[r[cia ;i mizeriapoporului, motiv pentru care nua fost mediatizat ;i popularizat.Timp de 30 de ani bachata eradansul oamenilor de r]nd, princare ace;tia `;i spuneau povesteasentimentelor datorit[ condi\iilor`n care tr[iau. Obi;nuiau s[ \in[petreceri s]mb[ta ;i adun[rispontane `n cur\i, saloane ;i pestr[zi, cunoscute sub numele de“bachatas”. Distrac\ia \inea p]n[`n zori ;i se l[sa cu m]ncare,b[utur[ ;i chef mare.

Bachata `nseamn[distrac\ie, voio;ie ;izaiafet

Imaginea bachatei a prinsvia\[, devenind un dans unde

pasiunea joac[ rolul principal.Dic\ionarele latine definesccuv]ntul ca fiind distrac\ie,voio;ie ;i zaiafet (chef, osp[\,banchet).

Muzica bachata f[cea partedintr-o categorie importantă demuzic[ c]ntat[ cu chitararomantic[ `n mod obi;nuit de untrio sau cvartet, de regul[ compusdin una sau dou[ chit[ri, dar ;ialte isntrumente precum clave,maracas sau bongo. Partea depercu\ie este asigurat[ de maracassau claves, iar uneori era inclus ;iun bas mare pentru m]na st]ng[,pe nume marimba saumarimbula.

Pu\in despre dansulpropriu-zis

Bachata este cel mai senzualdans dintre cele latino, av]ndmuzica lent[, mi;c[rile `n sinefiind efectuate `n pozi\ie `nchis[.Se danseaz[ pe 4 timpi, 3 fiind pa;ide baz[, iar al patrulea fiindaccentul.

Pa;ii sunt asem[n[toridansului merengue, cu odeplasare lateral[ de 4 timpi. Laprimul pas se flexeaz[ piciorul ;ise las[ greutatea pe piciorul st]ng,apoi pe cel drept. Se flexeaz[ dinnou piciorul, iar ;oldul se duce ̀ nspate, iar la urm[toarea mi;care ̀ nfa\[, astfel `nc]t greutatea seschimb[ simultan.

Cam at]t despre bachata, v[l[s[m s[ descoperi\i mai multe ̀ nfiecare vineri ;i s]mb[tă... lacursurile Loga Dance School.

Pentru informa\ii apela\icu `ncredere la num[rulde telefon 0722.538.317

(Lorant) sau accesa\iwww.logadance.ro, unde

pute\i asculta toat[colec\ia de piese pe care se

`nva\[ dansurile.

~nva\[ BACHATA la Loga Dance School

2 Informa\ia zilei Miercuri 3 februarie 2010S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

S[rurile minerale ;i oligoelementele- sursa de putere a organismului

În dinamica evolutivă alumii de azi, prin hrananoastră zilnică, organismuluiîi oferim din ce în ce maipuţine săruri mineralenaturale, oligoelemente ;ivitamine. Dacă vitaminelesunt considerate elementeimportante, cu atât maiimportant este rolulsărurilor mineralede mare ionizate,dizolvate.

Printre s[rurileminerale, distingemmacro-elementele ;ioligoelementele. Nevoiazilnic[ necesar[organismului se situeaz[sub 100 mg pentru uneleminerale, iar pentrualtele sub 1 gram. Printremacro-elemente senum[r[< calciul, sodiul,potasiul, fosforul, clorul,magneziul.

Pentru oligoelemente (fier,cupru, zinc, crom, seleniu, litiu etc.),corpul nu are nevoie dec]t de c]tevamicrograme (mcg).Oligoelementele (numite a;a dincauza prezen\ei ̀ n cantitate mic[ ̀ norganism) sunt indispensabileechilibrului fiziologic ;i oricecaren\[ `n unul sau mai multeoligoelemente se soldeaz[ prinmanifest[ri patologice mai mult saumai pu\in grave.

S[rurile minerale permit,

printre altele, construc\iasubstan\elor corporale - ca deexemplu oasele, din\ii,hemoglobina, hormonul tiroidian.Mineralele au capacitatea de amentine stabilitatea membranelorcelulare, echilibrul osmotic,activând diferite enzime,contribuind la formarea

electroli\ilor `n lichidul

corporal.Organismul pierde zilnic

minerale prin urin[, fecale,transpira\ie.

Dorind, ca de fiecare dat[, s[vin[ `n sprijinul dumneavoastr[,LABORATOARELE MEDICA aucreat o serie de produse menite s[suplineasc[ anumite deficite des[ruri minerale ;i oligoelemente.Astfel au ap[rut<

CALCIU CORAL - un complexde minerale cu structură

asemănătoare scheletului uman,fiind util în restabilirea echilibruluimineral şi refacerea pH-ului alcalinal organismului. Intervine înprocesul de pierdere a densităţiiosoase, asigură dezvoltareaarmonioasă a sistemuluiosteoarticular şi dentiţiei la copii,intervine în buna funcţionare aaparatului cardiovascular, este tonicmuscular şi

nervos.CALCIU BIOLOGIC -

excelentă combinaţie de ingrediente(calciu gluconic și atomizat de ou deprepeliţă) ce duce la creştereaconcentraţiei calciului în organism,în acelaşi timp asigurând vitaminelenecesare organismului.

CALCIU & D3 - Calciul este unmineral esenţial pentru rezistenţastructurii osoase a organismului şi

a dinţilor, pentru buna funcţionarea inimii, a muşchilor şi a creierului.Adaosul de D3 favorizeazăabsorbţia şi fixarea calciului înorganism.

Produsul susţine dezvoltareaarmonioasă a sistemului osos şi adentiţiei, reduce apariţia spasmelormusculare datorate lipsei de calciu,diminuează pierderea densităţii

osoase. MAGNEZIU &

Vitamina B6 - produsulhrăneşte celula nervoasă,reduce stările de agitaţie,

anxietate şi nervozitate.Este tonic nervos,susţinând bunafuncţionare a sistemuluinervos.

PASSIFLORA& MAGNEZIU - efectulsinergic al celor douăcomponente este de ajutorîn cazul atacurilor de panicănejustificată, tulburări alesomnului> reducehiperexcitabilitateanervoasă, starea de

nervozitate, creşte rezistenţapsihică faţă de stresul cotidian.

Pentru mai multe detaliisau comenzi v[ rug[m s[

sunaţi la num[rul021.351.47.77sau s[ accesaţi

site-urile noastre<www.pronaturashop.ro ;i

www.medicagroup.ro .

Modalit[\i sigure pentru a sc[pa de varice Pe l]ng[ faptul c[ sunt inestetice,

varicele sunt ;i extrem desup[r[toare. Situate de obicei lanivelul membrelor inferioare,varicele reprezint[ dilata\ii patologice;i permanente ale venelor. Auculoarea alb[struie ;i se formeaz[ dinpricina unei insuficien\e venoase.

~nceputul afec\iunii este lent ;ise manifest[ prin senza\ia de nelini;tela nivelul gambei, fie sub form[ deamor\eli, fie ca o senza\ie de greutate.Varicele apar dup[ statul prelungit`n picioare sau pe scaun, eforturiintense, ;i dispar ̀ n pozi\ie culcat[, cupicioarele u;or ridicate. Ce trebuies[ faci pentru a preveni aceste situa\iinepl[cute?

Evit[ statul prelungit ̀ n picioaref[r[ mi;care, poart[ ciorapi elastici,nu purta ̀ nc[l\[minte plat[, f[r[ toc,asigur[-\i o diet[ bogat[ `n fructe ;ilegume, practic[ o activitate fizic[regulat[< `not, mers pe jos saugimnastic[.

Remedii naturisteUn remediu eficient pentru a

sc[pa de varice sunt frunzele de varz[,care aplicate pe varice au o ac\iunedecongestionant[> acela;i remediueste indicat ;i `n senza\iile de gambegrele. Se aplic[ 2-3 straturi de frunzeproaspete, u;or zdrobite, care se \insub comprese toat[ noaptea. Un altremediu eficient este argila.

Amestecat[ cu ap[ p]n[ se ob\ine opast[ moale, se aplic[ pe locuriledureroase ;i se \ine p]n[ la trei ore.Se ̀ ndep[rteaz[ ̀ n cazul ̀ n care aparesenza\ia de frig sau durere. Eficienteste ;i o\etul de mere. Acesta se aplic[seara ;i diminea\a pe zona varicoas[,se maseaz[ u;or, de la genunchi p]n[la degetul mare de la picior. Untratament folositor pentru`ndep[rtarea varicelor se preg[te;tedin frunze ;i fructe de p[ducel, frunze;i fructe de afin, frunze de urzic[,p[p[die, scoar\[ de salcie, flori desulfin[ ;i talpa g];tei. Din acesteplante se prepar[ un ceai, din care sebeau 1-2 litri pe zi.

Dana T.

Informa\ia zilei 3Miercuri 3 februarie 2010 Familie

Depresia p[rintelui - un factorde vulnerabilitate pentru copil

Dac[ `n num[rul trecut alSuplimentului “S[n[tate &Frumuse\e” psihologul C[lin Secandin cadrul Asocia\iei Multiculturalede Psihologie ;i Psihoterapie descriamodul de func\ionare alpersoanelor depresive `n cadrulc[sniciei lor, `n cele ce urmeaz[ neva explica tendin\ele p[rin\ilordepresivi, tendin\e care se r[sfr]ngasupra copiilor lor.

Mediul stresant, factor deapari\ie a depresiei laadolescen\i

“Abilit[\ile parentale ;icomportamentele persoanelordeprimate vizavi de copiii lor suntafectate foarte grav de prezen\a boliide care sufer[. ~nainte de toate,cititorii no;tri trebuie s[ ̀ n\eleag[ c[apari\ia depresiei la adolescen\i ;i laadul\i se asociaz[ frecvent cuprezen\a ̀ n copil[rie a unor p[rin\icare fie nu ;i-au exprimat suficientdragostea, grija ;i ocrotirea fa\[ decopiii lor, fie au fost prea stric\i ;i auimpus reguli greu de respectat `neduca\ia copiilor. Rezultatele anumeroase studii de specialitatearat[ c[ depresia p[rintelui devineun factor de vulnerabilitate pentru

copii, care vor face la r]ndul lordepresie fie la adolescen\[, fie lamaturitate. Boala p[rintelui se leag[de viitoarea tulburare a copiluluis[u prin mediul stresant, dominatde conflicte ;i ne`n\elegeri, c]t ;iprin rela\ia direct[ dintre copil ;ip[rintele depresiv.

Comportamentulmamelor deprimate `nrela\ia cu copilul

Ca urmare a propriilor lordistorsiuni `n g]ndire, mameledepresive au tendin\a s[ evaluezecomportamentul copiilor ca fiind

mai negativ dec]t este `n realitate,s[ exagereze problemele copiilor, s[fie mai pu\in tolerante cu gre;elilepe care ace;tia le fac, s[ ofere maipu\in[ acceptare necondi\ionat[bebelu;ilor, s[ fie mai pu\in active`n rela\ia cu copilul, s[ se joace mairar cu acesta.

Mamele depresive ofer[ maipu\in suport copiilor, le arat[acestora un stil nes[n[tos derezolvare a problemelor personale,fie f[c]nd apel la agresivitate, fieprin pasivitate ;i neimplicare.Proaspetele m[mici depresiver[spund mai rar la interac\iunilenonverbale cu bebelu;ii lor ;i chiar`i bruscheaz[ ;i \ip[ la ace;tia”.

Prin urmare, copiii ajung s[ `;iformeze un stil de via\[ dominat deerori, atribu\ional, ;i s[ `;i`nsu;easc[ fel ;i fel de credin\erigide care nu fac altceva dec]t s[ajute la instalarea depresiei.Datorit[ comunic[rii deficitare, nespune `n final interlocutorul,abilit[\ile sociale ;i de comunitareale copilului sunt deficitardezvoltate. Astfel, pentru a asiguraun climat familial optim, e necesar[implicarea activ[ a p[rinteluis[n[tos `n educa\ia copilului.

Ioana Pop Vladimirescu

Gelozia distruge oameni ;i rela\iiGelozia este sentimentul sau

starea pe care fiecare dintre noi osimte la un moment dat `n via\[.Sentimentul d[ na;tere la un ;ir detr[iri ;i emo\ii, `ncep]nd de laanxietate, ne`ncredere, ur[, b[nuielisau team[. Oricare ar fi motiveleprovenien\ei, gelozia distruge rela\ii;i oameni.

Conflicte `ntre parteneriAtunci c]nd vedem `n orice

ac\iune sau situa\ie ceva ce de fapt nuexist[, c]nd vorbele le interpret[mcum nu este normal, suntem `n fa\aunei gelozii exagerate. ~n acestecazuri, c]nd fie so\ul face scenejenante ̀ n public pe motiv c[ so\ia saa stat de vorb[ cu un vecin sau c]ndso\ia face istericale cu privire la vreoeventual[ rela\ie a so\ului cu o coleg[de serviciu, vorbim de gelozieexagerat[. Situa\iile pot cauza

conflicte ̀ ntre parteneri ;i din aceast[cauz[ ar trebui s[ ;tie at]t so\ul, c]t;i so\ia, unde e momentul s[impunem limite.

Dovad[ de dragosteExist[ totu;i momente `n care

gelozia aduce beneficii. Geloziabenefic[ se manifest[ ̀ ns[ ocazional;i natural ;i nu face altceva dec]t s[le aminteasc[ partenerilor cupluluic[ rela\ia dintre ei e tot maiputernic[. Speciali;tii sunt de p[rerec[ gelozia cre;te emo\ia, lucru carene face s[ sim\im dragostea celuilalt

mai puternic[. P[strat[ `n limitelenormale, gelozia este p]n[ la urm[o dovad[ de dragoste.

Profilul gelosuluiPersoana geloas[ are un

comportament posesiv, este exageratde curioas[ ;i are o dorin\[ de acontrola via\a partenerului pas cupas. Totu;i, pornirile de gelozietrebuie evitate. Pentru a `nl[turagelozia, trebuie s[ facem o analiz[ alucrurilor care o declan;eaz[, s[renun\[m la g]ndul obsesiv c[ so\ulsau so\ia ne `n;eal[, s[ nu `ncerc[ms[ c[ut[m la tot pasul dovezi deinfidelitate. De asemenea, cuplurilecare se confrunt[ cu asemeneaprobleme pot solicita ajutorulspeciali;tilor, al psihologilor, pentrua remedia problema `n cadrul;edin\elor de terapie.

Ioana Pop

4 Informa\ia zilei Miercuri 3 februarie 2010Stil

~nfrunt[ frigul de afar[cu \inute chic

Iarna e un anotimp dificil. Vreis[ te `mbraci gros, dar `n acela;itimp s[ p[strezi \inutele ̀ ntr-o not[chic. Iat[ c]teva trucurivestimentare de efect.

~mbrac[-te `n straturiAsta presupune maiou, bluz[ de

corp (helanc[ sau tricou), bluz[ (sauc[ma;[), jerseu (vest[, bluz[ detrening sau hanorac) ;i geac[. ~nfunc\ie de frigul de afar[, po\i s[renun\i la unul sau la mai multestraturi, dar c]nd e;ti la munte, deexemplu, ar trebui s[ le bifezi petoate, dac[ nu vrei s[ te pricopse;ticu o r[ceal[.

De asemenea, dac[ ai de circulatcu mijloacele de transport ̀ n comun- unde e aglomera\ie ;i cald - e bines[ po\i da jos u;or o parte din haine,ca s[ nu-\i fie frig c]nd ie;i `napoi`n strad[.

|inutele ̀ n straturi sunt la mod[de c]teva sezoane. Cu c]t se v[d maimulte haine una peste alta – c[ma;apeste maiou, bluza peste tricou,geaca peste sacou - ;i cu c]t suntdin materiale mai diferite (catifea,bumbac, tricot, m[tase), cu at]t maibine.

Poart[ minim o hain[care s[-\i acopere spatele

Degeaba pui o mul\ime de hainepe tine, dac[ toate sunt scurte! |i-ai l[sat spatele ;i ovareledescoperite, te po\i a;tepta s[ sim\ifrigul din plin ;i, eventual, mai ;ir[ce;ti. Po\i s[ `mbraci o geac[ sauo bluz[ lung[ care `\i acoper[coapsele. Sau m[car ai grij[ camaioul s[ fie lung - dac[ e binemulat, nici m[car nu trebuie s[-lbagi `n pantaloni.

Poart[ rochii-puloverExist[ multe modele de

pulovere care imit[ rochia. Trebuiedoar s[ alegi un material c[lduros;i pufos, care s[ nu zg]rie ;i s[ nute supra`nc[lzeasc[. L]na ;ica;mirul sunt astfel de materiale,nu foarte groase, dar care \in decald. Rochia-pulover o po\i purtaat]t cu blugi str]m\i, c]t ;i cucolan\i, ;i pentru c[ `\i acoper[posteriorul po\i s[ o asortezi cu ogeac[ scurt[ `n talie. Efectul estechic ;i modern.

Suprapune dresuri ;icolan\i

C]nd te saturi de pantaloni sauvrei s[-\i ar[\i picioarele ;i altfel

dec]t purt]nd pantaloni str]m\i,alege colan\ii.

Nu \i se par destul de rezisten\ila gerul de afar[? Ia-\i pe dedesubtni;te ciorapi gro;i. Colan\ii sunt maicomozi dec]t orice pantaloni ;i,dac[ sunt `n culori `nchise, `\isub\iaz[ piciorul. De ce s[ renun\ila ei iarna?

Arat[ foarte bine ̀ n combina\iecu orice hain[ care `\i acoper[posteriorul - bluze lungi, fuste,rochii-pulover, pantaloni scur\i, oc[ma;[ XXL prins[ `n talie cu ocurea etc.

Nu purta colan\i cu haine p]n[`n talie dec]t dac[ mergi la sal[.

Alege `nc[l\[mintea c]tmai lung[

Noroc c[ cizmele peste genunchisunt din nou la mod[! Ce s[ vrei mai

mult de la o `nc[l\[minte de iarn[dec]t s[-\i acopere trei sferturi dinpicior? Cu a;a “ap[r[tori” po\i foartebine s[ `mbraci fuste mini saupantaloni scur\i ̀ n toiul iernii ;i s[ nusuferi de frig - desigur, trebuie s[ aipe dedesubt colan\i sau ciorapi gro;i.

Combin[ bocancii cu;osete groase

Este o combina\ie la mod[, pecare po\i s-o abordezi oric]nd, nunumai atunci c]nd e;ti la munte.Dac[ `\i place stilul sport, bocanciinu trebuie s[-\i lipseasc[ iarna asta.Da, cei pe care ̀ i purtai la ̀ nceputulanilor ‘90, cu talp[ joas[, lungi p]n[la glezn[ ;i cu ;iret. Dac[ au \inte,capse ;i fermoare, cu at]t mai bine.

Asorteaz]-i cu jean;i skinny saucolan\i ;i cu ni;te ;osete groase saujambiere, adunate pe glezn[. Pentruun look rebel, nu lega ;ireturile p]n[

la ultima gaur[, ci las[-\i bocancii pejum[tate lega\i.

Combin[ vesta cu pulovereNu `\i va fi frig dac[ vesta e

`mbl[nit[ ;i puloverul e gros ;i peg]t. Ia-\i ;i o pereche de m[nu;igroase ;i lungi (p]n[ la cot) ;i e;tigata, po\i s[ ̀ nfrun\i frigul. Doar s[ai grij[ ca ori vesta, ori puloverul, s[fie mai lungi, ca s[-\i \in[ cald laspate. Este o combina\ie careadaug[ volum `n partea de sus acorpului, a;a c[ ceea ce por\i `npartea de jos trebuie s[ fieminimalist, str]mt.

Alege accesorii mari ;ic[lduroase

Fulare lungiFular, e;arf[, batic, ;al, orice ai

alege pentru g]t trebuie s[ `\i ofereposibilitatea de a-l `nf[;ura de maimulte ori. Nu numai pentru c[ a;ao s[-\i \in[ de cald, dar a;a “sepoart[“. Joac[-te cu orice fular lung;i vei descoperi mai multe moduri`n care po\i s[-l por\i< cu nod, f[r[nod, `nf[;urat o singur[ dat[ `njurul g]tului sau de mai multe ori,at]rnat, p]n[ la p[m]nt, `mp[turit`n triunghi ;i legat `n stil pionieretc. Dac[ e `ntr-o singur[ culoare,po\i s[-l ̀ mpodobe;ti cu o bro;[ saucu o insign[.

M[nu;i colorateM[nu;ile negre nu se

demodeaz[, sunt clasice ;i perfectepentru un look elegant, dar `nultima vreme cam trec neobservate.Acum la mare c[utare suntm[nu;ile colorate, din piele sau dinl]n[, cu imprimeuri ori cu aplica\iimetalice. Dac[ vrei s[ te `mbracimai vesel, dar ai numai haine`nchise la culoare, m[nu;ile colorate`\i vor `nviora \inuta.

C[ciuli ostentativeC[ciulile momentului sunt cele

care ies ̀ n eviden\[, fie prin culoare,material sau imprimeu, fie prindimensiuni. C[ciulile de eschimos,mari ;i pufoase, sunt ultimul trend,dar po\i alege orice model care teavantajeaz[ ;i ̀ \i \ine cald. C[ciulilecare nu-\i acoper[ urechile poart[-le cu p[rul desf[cut, ca s[ nu-\i fiefrig la fa\[. |ine cont de restul\inutei atunci c]nd alegi c[ciula.Potrive;te-o cromatic cu restulhainelor, dar evit[ s[ ai ;i fularul ;im[nu;ile din acela;i set, pentru c[vei p[rea supra-accesorizat[.

Informa\ia zilei 5Miercuri 3 februarie 2010 Frumuse\e

Ce efecte au`mpachet[rile corporale?

Aceste tratamente elimin[toxinele din organism,`mbun[t[\esc circula\iasanguin[ ;i tonifiaz[ pielea.Printre ingredientele activecele mai folosite `n`mpachet[rile corporale suntciocolata, algele marine, aloevera, fructele tropicale,cafeaua verde, mierea dealbine ;i n[molul marin.

~nainte de orice `mpachetare seface o exfoliere cu sare marin[ pentrua permite substan\elor active s[p[trund[ mai bine `n piele. Dac[ `\idore;ti ca pielea ta s[ arate mereut]n[r[ ;i catifelat[, trebuie s[ ̀ i asiguriun tratament de exfoliere pe care s[-l urmezi regulat (cel pu\in o dat[ pes[pt[m]n[). Prin `ndep[rtareacelulelor moarte de la suprafa\[,pielea ta va fi mai catifelat[ la atingere;i cu un aspect mai ferm. Opteaz[pentru produsele exfoliante care aula baz[ ingrediente precum ov[z,migdale m[cinate, s]mburi dem[sline sau sare de mare. Tocmaidatorit[ acestei texturi ;i aingredientelor grunjoase, pielea ta vabeneficia de o exfoliere delicat[.

Un mic truc< `\i po\i preparasingur[ un exfoliant, amestec]nd sarede mare, ulei de m[sline ;i zeam[ del[m]ie sau za\ de cafea cu ulei dem[sline sau za\ de cafea cu miere dealbine sau zah[r brun cu miere dealbine.

Odat[ preg[tit[ pielea, se trece laalegerea produsului pentru`mpachetare corporal[ `n func\ie deproblemele care necesit[ untratament. Pe l]ng[ efectele anti-

`mb[tr]nire, detonifiere sauhidratare,`mpachet[rile sunt osolu\ie anti-stress careasigur[ o relaxarecomplet[. Singurelecontraindica\ii sunt ̀ ncazul persoanelor caresufer[ de cuperoz[,leziuni la nivelulepidermei sau au opiele extrem desensibil[ ;i iritant[,avertizeaz[speciali;tii, care neasigur[ c[ ;i femeile`ns[rcinate p]n[ `nluna a ;asea pot s[apeleze la acest r[sf[\.~ns[ dup[ aceast[perioad[ este indicats[ se fac[ doar larecomandareamedicului.

Cafeaua verdeare efectanticelulitic

~mpachet[rilecorporale pe baz[ de cafea verde suntrecunoscute pentru proprietatea lorde a lupta ̀ mpotriva celulitei. Aceste`mpachet[ri tonifiaz[ corpul,stimuleaz[ capacitatea lui de a ardegr[simile, accelereaz[ metabolismul;i elimin[ apa re\inut[ `n exces.

Cafeaua verde micronizat[ pur[100%, bogat[ ̀ n mod natural ̀ n acidclorogenic, polizaharide, proteine ;iuleiuri esen\iale, are proprietatea dea netezi pielea ;i a-i `mbun[t[\itextura general[, reduc]nd vizibilzonele cu aspect neuniform de coaj[de portocal[.

Potrivit speciali;tilor, acesttratament este recomandat ̀ n sesiunide 10 ;edin\e de o jum[tate de or[,c]te dou[ pe s[pt[m]n[, `ns[ nu vada roade dac[ nu este combinat cu unmasaj eficient ;i fitness. De asemenea,s[ nu uit[m de importan\a pe care ode\ine un regim alimentar s[n[tos ;iechilibrat, cu pu\ine calorii, doargr[simi bune ;i c]t mai pu\inedulciuri rafinate. Plus lichidele, `nspecial apa plat[, care trebuie s[ fieconsumat[ ̀ n cantitate mare de p]n[la 2 litri zilnic.

N[molul marindiminueaz[ durerilemusculare

~mpachetarea cald[, aplicat[ pe`ntregul corp, bogat[ `n vitaminenaturale, minerale ;i enzime, are efect

de relaxare ;i diminuare a durerilormusculare, de stimulare a circula\ieisanguine ;i de `nl[turare a stresului.Este un tratament potrivit pentru ceicare sufer[ de reumatism ;i durericauzate de artrit[. Terapeu\ii sparecomand[ acest tratament o dat[ pes[pt[m]n[ pentru a combate durerea;i a reduce tensiunea muscular[.

Algele marine stimuleaz[metabolismul

Terapia cu alge marine detoxific[;i remineralizeaz[ pieleadeshidratat[, suprasolicitat[. Corpuleste complet acoperit cu o masc[ dealge marine micronizate calde,pentru a elimina stresul ;i toxinele. Tevei sim\i `ntinerit[, hidratat[ ;irelaxat[. Acest tratament esterecomandat o dat[ pe s[pt[m]n[pentru un metabolism rapid ;ihr[nirea pielii.

Fructele exotice au efecteanti-`mb[tr]nire

Fructul pasiunii, mango, papaya;i ananasul hr[nesc ;i repar[ pielea,lupt]nd `mpotriva `mb[tr]niriipremature. De asemenea, aceast[terapie este eficient[ pentru acontracara daunele produse de soareasupra pielii noastre. Este ̀ mbog[\it[cu uleiuri naturale din calciu,vitamina A ;i ingrediente anti-`mb[tr]nire, polipeptide de colagen,

care netezesc pielea, ;i polipeptide deelastin[, care tonifiaz[ pielea.

Argila vulcanic[ elimin[impurit[\ile pielii

Este recunoscut[ din antichitateca fiind o surs[ de purificare pentrupiele, cu rol `n asigurarea ;imen\inerea nivelului optim dehidratare. Argila cald[ este aplicat[din bel;ug pe tot corpul, stimul]ndeliberarea impurit[\ilor, hidratarea`n profunzime ;i absorb\iamineralelor hr[nitoare.

Pentru hidratarea ;i tonifiereapielii sunt recomandate ;i`mpachet[rile cu petale de trandafirsau cele cu lavand[ ;i miere. Pentruperioada verii, un efect reconfortant,r[coritor ;i relaxant `l po\i ob\inedac[ optezi pentru `mpachet[rilecorporale cu ciocolat[ ;i ment[.

Dup[ `mpachetarea corporal[,terapeutul spa `\i va recomanda s[nu te speli pe tot corpul (excep\ie facdoar zonele care necesit[ igienazilnic[) `n urm[toarele dou[ zilepentru c[ substan\ele active din pastautilizat[ continu[ s[ lucreze. Deasemenea, pentru un efect garantateste recomandat s[ consumi foartemult[ ap[ plat[ `nainte ;i dup[`mpachetarea corporal[ ;i s[ evi\icafeaua, b[uturile carbogazoase,zah[rul, gr[simile, pr[jelile ;i alcoolul`n urm[toarele 48 de ore.

6 Informa\ia zilei Miercuri 3 februarie 2010Terapia plantelor

Sun[toarea vindec[afec\iunile ficatului

Coada-;oriceluluicombate sinuzita

Preparatele pe baz[ desun[toare au multe`ntrebuin\[ri, at]t `nmedicin[, c]t ;i `n cosmetic[.Planta con\ine ingredien\iactivi precum hipericina,pseudohipericina, flavonoide,taninuri ;i uleiuri volatile.

Propriet[\ile terapeutice alesun[toarei sunt cunoscute `nc[ dincele mai vechi timpuri, reu;ind s[-;ifac[ un renume aparte printreplantele medicinale. Sun[toarea estefolosit[ sub form[ de ceai, tinctur[sau cataplasme, devenind untratament recunoscut ;i apreciat.

Calit[\ile curative aleplantei

Sun[toarea are ac\iuneantiseptic[ ;i astringent[, de aceeaeste de folos `n tratarea unor r[niu;oare, arsuri sau gingivite. Esteantiinflamatoare ;i colagog[, fiindindicat[ `n tratamentul afec\iunilorficatului sau ale tubului digestiv. Arerolul de a `mpiedica degenerareacelulei hepatice ;i de a calma durerilede stomac. Este o plant[ antiviral[puternic[, care ac\ioneaz[ directasupra germenilor patogeni.

Se ̀ ntrebuin\eaz[ ̀ n boli de ficat,ulcer stomacal, boli de rinichi,dizenterie, hieraciditate, cadepurativ, ̀ n colit[, boli de piept, dec[i urinare, ca cicatrizant etc.

Ceaiul de sun[toare esterecomandat `mpotriva anxiet[\ii,isteriei ;i a diferitelor nevroze.Trateaz[ ;i astenia `nso\it[ deinsomnie.

Infuzia din aceast[ plant[ estefoarte benefic[ pentru ficat, ajut]ndla regenerarea lui. Se prepar[ din 1linguri\[ plant[ uscat[ ;i binem[run\it[, la care se adaug[ 200 mlap[ clocotit[. Se las[ s[ infuzeze timpde 15-20 de minute, acoperit[, apoise strecoar[ ;i se beau 2-3 c[ni pe zi.Potrivit unor studii, s-a demonstrat

c[ unele substan\e active dinsun[toare (hipericina ;i hiperforina)atac[ viru;ii care produc hepatita detip B ;i C.

Sun[toarea este folositoare `ntratarea hepatitei, reduc]nd ritmulde evolu\ie al bolii ;i protej]nd ficatulde procesele distructive. Uleiul desun[toare este folosit `mpotrivaalergiilor, eczemelor, irita\iilor, fieriilene;e, durerilor de cap.

Unguentul din flori este folosit`mpotriva afec\iunilor pielii, av]ndefecte vindec[toare ;i un rolimportant ̀ n combaterea senza\iilorde durere, usturime sau m]nc[rime.Fiind o plant[ calmant[, este util[ ̀ nvindecarea arsurilor de gravitatemic[ ;i medie, a alergilor, dar ;i aaltor afec\iuni dermatologice.Compresa cu tinctur[ de sun[toareeste folositoare `n cazul v]n[t[ilorprin diminuarea senza\iei de durere.Leziunea se va vindeca astfel mairapid.

Contraindica\ii ;i efectesecundare

Contraindica\iile acestei plantefac referire la persoanele care iaumedicamente `mpotriva depresiei,anxiet[\ii, insomniei, epilepsiei,infec\iei cu HIV, deoarece exist[posibilitatea de a face alergie laaceast[ plant[. Motiv pentru caresun[toarea este indicat[ `n cantit[\imici la ̀ nceput. Alergia la sun[toarese manifest[ prin erup\ii pe piele,dureri sau senza\ii incomode la nivelgastro-intestinal.

Este recomandat[ infuzia desun[toare, c]te un litru pe zi, ̀ n curede 6 s[pt[m]ni, urmate de 2s[pt[m]ni de pauz[. Persoanelorc[rora le este contraindicat aportulde lichide vor lua pulbere desun[toare, c]te 4 linguri\e pe zi.Aceast[ recomandare trebuierespectat[ cu stricte\e, deoarece `ncaz contrar pot ap[rea nevralgii,tulbur[ri de somn, irita\ii aletegumentelor ;i alte simptome.

Dana T.

Coada-;oricelului este unadin cele mai populare plantemedicinale de la noi din \ar[,folosit[ ̀ nc[ din antichitate. Og[sim de la zonele de c]mpiep]n[ la zonele subalpine.

Planta, mai ales în flori, con\ineulei volatil care include azulene,camfor, alfa ;i beta pinen, borneol,eugenol, sabinen, limonen ;i altele. ~nplus mai con\ine taninuri, flavonoizi,principii amare, glucide, proteine,sitosterol, substan\e minerale. Arepropriet[\i stomahice, astringente,tonice amare, antiinflamatoare,cicatrizante, antiseptice, antispastice,calmante.

Tratamente interne ;iexterne

Coada-;oricelului este utilizat[cu succes ̀ n numeroase boli precum<hemoroizi care s]ngereaz[ puternic,arsuri la stomac, enterocolite, coliciabdominale, tulbur[ri hepatice,balon[ri, angin[ pectoral[, tulbur[ricirculatorii, viermi intestinali,hemoragii pulmonare ;i cancerpulmonar. Este recomandatconsumul de ceai de coada-;oricelului `n cantit[\i c]t mai mari;i c]t mai fierbinte pentru r[celi,dureri de spate ;i dureri reumatice.O proprietate aparte a acestei planteeste regularea menstrua\ieineregulate, datorit[ principiiloractive care reduc hemoragiile ;icalmeaz[ durerile.

~n tratarea astmului bron;ic,bron;itei acute, rinitei ;irinosinuzitei, se utilizeaz[ inhala\iicu abur emanat de la infuzia a 2-3linguri de flori op[rite cu 0,5 ml ap[. Pentru hemoroizi, sunt recomandateaplica\ii locale cu suc ob\inut prinstoarcerea plantei sau aplicarea unuiunguent din coada-;oricelului.Aceast[ plant[ are rolul de a cre;tepoa de m]ncare datorit[ achileinei,care are un gust amar ;i propriet[\itonice.

Pentru uz extern, planta este

folosit[ `n tratarea durerilorreumatismale, inflama\ii ale pielii ;iale mucoaselor, dermatoze, abcesedentare, ulcere la picioare, diverser[ni.

Preparate din coada-;oricelului

Sucul de coada-;oricelului seob\ine din planta proasp[t culeas[. Sepun ̀ n vasul mixerului 50 g de plant[de plant[ bine sp[lat[ ;i 50 ml ap[ deizvor, dup[ care se omogenizeaz[prin mixare, iar amestecul rezultatse stoarce prin tifon. Se iau zilnic 50ml din acest suc pentru tratareaafec\iunilor hepato-biliare,intestinale ;i a lipsei poei dem]ncare. Extern, sucul se folose;tesub form[ de comprese aplicate pelocul afectat, pentru tratareab[t[turilor, a arsurilor solare, dar ;ipentru cicatrizarea rapid[ a r[nilor.

Pulberea de coada-;oricelului seob\ine prin m[cinarea c]t mai fin[ aplantei. Pulberea se depoziteaz[ `nborcane de sticl[ `nchise ermetic, `nlocuri `ntunecoase ;i reci, timp demaxim dou[ s[pt[m]ni. Seadministreaz[ de 4 ori pe zi c]te olinguri\[ ras[, pe stomacul gol.

Tinctura de coada-;oricelului areefecte benefice ̀ n tratarea infec\iilor,inflama\iilor ;i leziunii pielii.

Uleiul de coada-;oricelului seprepar[ dintr-o jum[tate de litru deulei de m[sline, de s]mburi destruguri sau de susan, la care seadaug[ 10 linguri de coada-;oricelului uscate ;i m[run\ite. Se las[s[ se macereze la soare, timp de dou[s[pt[m]ni, apoi se filtreaz[.Preparatul astfel ob\inut se p[streaz[`n locuri `ntunecoase ;i reci.

Coada-;oricelului seadministreaz[ cu pruden\[ la gravide.Iar la persoanele cu sensibilitatealergic[ la plantele din familiaAsteraceae coada-;oricelului poateproduce catar respirator ;i dermatit[de contact. Se recomand[ evitareadozelor foarte mari (10-20 g zilnic)pentru perioade lungi de timp.

D.T.

Informa\ia zilei 7Miercuri 3 februarie 2010 Re\ete

Ingrediente<- 300 gr aluat foietaj sau aluat depizza- 200 gr salam sau ;unc[, feliatefoarte sub\ire- 200 gr ca;caval- un g[lbenu;

Mod de preparare<Foaia de aluat se `ntinde cu

sucitorul pe masa dat[ cu f[in[. Sea;az[ feliile de salam/;unc[ pejum[tate de foaie> se rade ca;cavaldeasupra. Jum[tatea goal[ de

foaie se pensuleaz[ cu ap[ ;i seacoper[ cu ea partea umplut[ cusalam/;unc[, ca;caval.

Se apas[ bine pentru scoatereaaerului (pute\i s[ trece\i de c]tevaori cu sucitorul peste aluatul`mp[turit) ;i se feliaz[ cu ajutorulrolei de pizza `n f];ii de cca. 2-3cm l[\ime. Se r[suce;te fiecaref];ie ;i se a;az[ ̀ n tava tapetat[ cuh]rtie de copt.

Se ung cu g[lbenu;ul de oub[tut ;i se d[ tava la cuptor, la 180-200° C, p]n[ se rumenescbaghetele.

Ingrediente<- 200 gr ficat de pui- 1 ceap[ mic[-2 felii de franzel[ - m[rar ;i p[trunjel verde- 3 ou[- ulei- sare ;i piper- 250 ml bulion- 1 cea;c[ zeam[ de carne- f[in[

Mod de preparare<Sp[l[m ficatul, ̀ l t[iem buc[\i

;i `l pr[jim `n pu\in ulei. C]nd ser[ce;te `l trecem prin ma;ina de

tocat carne> ad[ug[m ceapa ;im[rarul tocat, iar apoi p]inea`nmuiat[ `n lapte, stoars[ bine.

Ad[ug[m ou[le, sare ;i piper>omogeniz[m ;i form[m g[lu;tede m[rimea unei nuci. ~n crati\[punem pu\in ulei la `ncins, apoibulionul ;i l[s[m s[ se c[leasc[.Ad[ug[m zeama de carne, sare,piper ;i amestec[m bine. L[s[m s[dea `n c]teva clocote.

~n sosul din crati\[ se pun cugrij[ g[lu;tele de ficat, se fierb 10-15 min. Se `ntorc pe o parte ;i pealta cu o palet[, cu grij[, deoarecesunt fragile . Servi\i-le fierbin\i cucartofi piure.

Ingrediente<- 200 gr ciocolat[ dulce/am[ruie- 25 gr unt- 100 gr fulgi de porumb (cu adaosde nuci)- 100-150 gr cire;e confiate sauvi;ine din dulcea\[

Mod de preparare<Topi\i ciocolata ̀ ntr-un bol la

bain-marie ;i ad[uga\i untul.

Zdrobi\i cu ajutorul unui sucitorfulgii de porumb (sau la robotulde buc[t[rie) ;i amesteca\i totul cucire;ele sau vi;inele din dulcea\[.Ad[uga\i ciocolata topit[ ;iamesteca\i pentru uniformizare.

Turna\i compozi\ia `ntr-oform[ tapetat[ cu folie de plastic;i da\i la congelator timp de 2 ore.T[ia\i batoane ;i servi\i cu ceai,cacao cu lapte sau o cea;c[ decafea aromat[.

Ingrediente<- 4 cotlete de porc (a 180 gr)- 3 fire de praz- 200 gr ciuperci champignon- 50 gr cubule\e de ;unc[ afumat[- sare, piper- 150 gr crem[ de br]nz[- 2 ou[- 1 lingur[ p[trunjel verde- 2 linguri f[in[- 50 gr pesmet- 2 linguri ulei

Mod de preparare<Sp[la\i cotletele, usca\i-le pe

un ;ervet de buc[t[rie ;i cresta\i-le c]te un buzun[ra;. Sp[la\iprazul ;i t[ia\i-l inele. Preg[ti\iciupercile ;i t[ia\i-le cuburi. Topi\i

;unca `ntr-o tigaie, apoi c[li\iacolo ciupercile ;i prazul.Condimenta\i-le cu sare ;i piper.Amesteca\i-le cu pu\in[ crem[ debr]nz[ ;i pune\i aceast[umplutur[ `n buzun[ra;elecotletelor. ~nchide\i-le cuscobitori.

Bate\i ou[le cu p[trunjelul.Pres[ra\i cotletele cu f[in[, apoiscutura\i surplusul. Da\i-le prinamestecul cu ou ;i t[v[li\i-le prinpesmet.

~ncinge\i uleiul `ntr-o tigaie.Pr[ji\i cotletele pe ambele p[r\ic]te 4 minute. Scoate\i-le pe unprosop de h]rtie pentru a sescurge gr[simea, apoi a;eza\i-lepe o farfurie.

Baghete cu salam

Batoane crocante de ciocolat[

Cotlete de porc umplute

G[lu;te din ficat `n bulion

8 Informa\ia zilei Miercuri 3 februarie 2010 Miercuri 3 februarie 2010Vedete Informa\ia zilei 9Vedete

Katharine McPhee `\i `mp[rt[;e;te cinci lec\ii care-\i pot schimba via\aC]nd a ap[rut ultima dat[

pe coperta revistei “Shape”, `nianuarie 2007, una dintrerezolu\iile pentru noul an alec]nt[re\ei era s[ fac[ mai mult[mi;care. Ast[zi, KatharineMcPhee (25 de ani) are un corpschimbat `n totalitate.

~n ultimele nou[ luni a muncitdin greu cu antrenorul GeorgeRobertson. “C]nd l-am `nt]lnitpentru prima dat[ pe George, nueram `n stare s[ fac o flotareadev[rat[”, spune ea r]z]nd.Mul\umit[ planului s[u, acum poates[ fac[ ;i 20 de flot[ri. “Acum se v[dmu;chii peste tot. ~ntregul ei corp estemai sculptat”, adaug[ George.Secretul? Un ritm alert ;i exerci\iivariate at]t pentru partea de sus, c]t;i pentru partea de jos a corpului.

To\i ochii sunt a\inti\i pe t]n[raartist[ `n timp ce intr[ `ntr-unrestaurant din New York.

Nu are nimic de-a face cu faimaei sau noua ei tunsoare scurt[ ;ivopsit[ blond. Participanta laemisiunea “American Idol”, al c[reinou album “Unbroken” a ap[rutrecent, este plin[ de `ncredere. E omare diferen\[ fa\[ de t]n[raru;inoas[ care nu a avut suficient[`ncredere ̀ n corpul ei pentru a ap[readoar ̀ n costum de baie pe coperta din2007.

Ce s-a schimbat?“~n ultimul an ;i jum[tate am

luat-o mai ̀ ncet ;i am ie;it de pe scenaHolywood-ului.” ~n timpul acesteipauze a trecut printr-o transformare,care a ajutat-o s[ aib[ un corp multmai puternic ;i o atitudine`mbun[t[\it[ despre tot, de la diet[p]n[ la rela\iile ei.

“Cu trei ani `n urm[ credeam c[le ;tiu pe toate. Acum am maturitateade a `n\elege c[ `nc[ mai am at]t demult de `nv[\at.” Katharine a`mp[rt[;it cu cititorii edi\iei dinfebruarie ai revistei “Shape” lec\iileimportante de via\[ care au ajutat-os[ se simt[ mai `ncrez[toare ;icapabil[ s[ ̀ nfrunte orice ̀ i ofer[ via\a.

“~ncearc[ ceva nou - `\ipoate aduce un sentimentde eliberare”

Luni de zile Katharine s-a jucat cuideea de `nnoire a look-ului s[u, darnu era sigur[ ce-;i dorea - ceva subtilsau o schimbare dramatic[.R[spunsul i-a venit doar dup[ ce s-aa;ezat pe scaunul hair-stylistului. “M[sim\eam ca o rebel[. Atunci mi-amdat seama c[-mi doream o schimbaremajor[. A;a c[ i-am spus s[-mi taiep[rul scurt ;i s[ m[ vopseasc[ blond.”

C]nd s-a uitat `n oglind[ s[ vad[rezultatul a fost pu\in speriat[. Dar a

doua zi era deja o cu totul alt[persoan[. “M[ sim\eam avangardist[;i juc[u;[. Am mers s[-mi cump[ralte haine care s[ se potriveasc[ cunoua Katharine. A fost, cu siguran\[,un lucru pe care a trebuit s[-l fac.”

”~mbr[\i;eaz[neprev[zutul”

Cu doi ani `n urm[, c]nd s-ac[s[torit cu iubitul ;i managerul eiNick Cokas, a crezut c[ ;tie exact cum

va fi ea ca mireas[ ;i ca so\ie. “Am oimagina\ie bogat[, a;a c[ mi-am`nchipuit cam cum ar trebui s[ fienunta mea perfect[. Urma s[ fiuCenu;[reasa `ntr-o calea;c[. Nu maie nevoie s[ v[ spun c[ am fost

dezam[git[. Da, a fost frumos, darnimic de basm. Mai degrab[ `miziceam< Oh, Dumnezeule, mi-e at]t destr]mt[ rochia. Mi-e at]t de foame!”

:i via\a `mpreun[ cu so\ul ei s-adovedit a fi mai grea dec]t ;i-a

`nchipuit ea. “Toat[ lumea mi-a spusc[ va fi greu, dare eu nu i-am crezut.Surprize, surprize! A fost foarte dificil.A trebuit s[ nu mai g]ndesc lapersoana `nt]i singular, ci la plural.Dar acesta nu e un lucru negativ, e

doar o provocare. Asta a fost cea maiimportant[ lec\ie de la participarea laemisiunea «American Idol» ;ic[s[toria mea, c[ via\a nu e`ntotdeauna a;a cum te a;tep\i s[ fie.Recunoa;terea acestui lucru m-a

ajutat s[ m[ maturizez rapid.”

“Nu mai fi obsedat[ ;i veivedea schimbarea”

Ultima dat[ c]nd a ap[rut `n“Shape Magazine”, c]nt[rea\a tocmaiterminase un program de recuperarepentru bolnavii de bulimie, odereglare alimentar[ cu care s-a luptattimp de 7 ani. “Cu c]t eram maiconcentrat[ pe greutatea mea, cu at]tse agrava bulimia. Acum am `ncetataceast[ lupt[ cu mine `ns[mi ;i amdevenit mai iert[toare cu propriulmeu trup. ~n mod ironic, surplusul degreutate a disp[rut natural prinexerci\ii, f[r[ s[ \in o diet[ anume.”

Este hot[r]t[ s[ nu se abat[ de ladrumul ei. “La ultimul controlmedical asistenta care mi-a luattensiunea a fost uimit[ - tensiuneamea era perfect[ ;i mi-a spus «Sunte\is[n[toas[!» Auzind aceste cuvinte m-a f[cut s[ m[ simt mai bine dec]t dac[a; fi v[zut pe c]ntar c[ am greutateaideală.”

”Nu te `mpotrivi naturii”Imboldul cel mai mare al

`ncrederii lui Katharine ;i motivulpentru care era chiar ner[bd[toare s[pozeze de data aceasta `n costum debaie este angajamentul ei pentruexerci\iile fizice. ~nceputul a fost u;or>g[sirea inspira\iei de a continua s-adovedit a fi o adev[rat[ provocare.“C]nd trebuie s[ merg la sal[ amnevoie de trei lucruri”, spune eanum[r]nd pe degete. “Unu< loca\ia.Am g[sit un loc pe strada mea, a;a c[n-am niciun motiv s[ nu m[ duc. Doi<timpul. ~n sf]r;it mi-am dat seamacare e perioada cea mai bun[ pentrumine. Dac[ `ncerc s[ trag de mine ;is[ merg la prima or[, nu o voi face.Dar la ora 11 diminea\a sunt gata demers. :i trei< S[ fie distractiv!Antrenorul meu introduce`ntotdeauna lucruri noi, ca deexemplu aruncarea unei mingi, a;ac[ nu m[ plictisesc niciodat[.”

”Cere ajutor c]nd ainevoie”

~n ciuda atitudinii sale pozitive, ;iKatharine are perioade `n care numerge totul a;a cum ar trebui. “Am`ncercat s[-mi scriu sentimentele peh]rtie, dar n-a func\ionat.” A;a c[ `nfiecare zi de luni merge la o `nt]lnire`ntre femei organizat[ de biserica ei.“Ele `ncep ;edin\a vorbind desprelucrurile bune ;i rele din timpuls[pt[m]nii. Uneori nici nu-miamintesc ce-am f[cut”, spune ear]z]nd. “Acest exerci\iu este excelentpentru c[-mi ofer[ ocazia de a reflectala via\a mea din prezent ;i de a asculta;i problemele altora. M[ simt multmai legat[ de lume ;i nu at]t desingur[. E cel mai bun mod de a-mi`ncepe s[pt[m]na.”

10 Informa\ia zilei Miercuri 3 februarie 2010Fitness

Iarna, rezisten\a organismuluidepinde de sport

Fiind iarn[,organismuluman face fa\[mai greu vi-ru;ilor, bac-teriilor ;i di-feritelor bolispecifice se-zonului. Astfel,ceea ce tu po\iface pentrupropriul t[uorganism e s[te alimentezicorect, bogat ̀ ncalciu, fier,magneziu ;ivitamine, ;i s[faci mai mult[mi;care dec]tf[ceai alt[-dat[.

Desigur e mai greu iarna s[faci sport, posibilit[\le sunt mailimitate datorit[ frigului ;idrumurilor ;i terenuriloralunecoase ;i `nz[pezite, `ns[ nue totul pierdut.

Dac[ nu vrei sub nicio form[s[ mergi la sal[, ori `n alte spa\ii`nchise, unde nu te po\i bucurade prospe\imea iernii ;i de aerulcurat, cel mai recomandat e s[ ie;icu prietenii. E bine, dar unde, dac[

nu po\i nici alerga, nici s[ jocitenis sau handbal?

Ai auzit vreodat[ de schiat ;idatul cu s[niu\a? S[ ;tii c[ iarnaaceasta e foarte la mod[, mai alesc[ dup[ ani de zile de lips[ de

z[pad[ anulacesta a nins `nsf]r;it mult ;ibine pentru a aveamotiv s[ ie;i\i ladeal. Lua\i c]tevapungi mai mari ;irezistente,eventual ni;tesănii, ;i ie;i\i las[niu;.

De;i e unobicei copil[resc,e minunat s[ ie;i`n z[pad[, s[respiri aer curat ;is[ te dai cus[niu\a. Pe l]ng[faptul c[ e osenza\ie pl[cut[ ;idezleag[ stresul, eun sport perfectpentruorganismul t[u.

La fel e ;ischiatul. Dac[

ave\i posibilit[\i de a merge la schiîn apropiere, sub nicio form[ nurata\i nicio zi ̀ n care s[ v[ hr[ni\iorganismul.

Gabriela P.

De ce e bine s[ ai propriile aparate de fitness?E destul de greu s[ ne

hot[r]m s[ ne apuc[m de unsport anume, mai ales c[ sunto mul\ime de factori careintervin ;i ne descurajeaz[ defiecare dat[ c]nd ne preg[tims[ ie;im la sport. Ei bine, dac[tot timpul vei asculta de aceavoce interioar[ care te opre;tes[ mergi la sal[, la dans sau laaerobic, nu vei reu;i s[ ob\iiceea ce-\i dore;ti< un sistemimunitar `nt[rit, mu;chiforma\i ;i forme excelente.

Dac[ printre factorii care tere\in din a face sport se num[r[ ;iemo\iile sau ru;inea de a-\i ar[tacorpul ̀ n public, cum ar fi s[lile defitness ;i aerobic, cel mai bine arfi s[ `\i creezi propriul mediu ;iregim prin care s[-\i `ndepline;ti

voin\ele. Iar pentru a reu;i, `nprimul r]nd trebuie s[ te decizipentru care parte a corpului ainevoie de cel mai mult sport ;i `nfunc\ie de asta s[ cerirecomandarea unui specialist `n

privin\a achizi\ion[rii unuia saumai multor aparate de fitnesspentru acas[.

Speciali;tii ̀ n domeniu vor ;tide ce anume ai nevoie pentruacas[ pentru a te men\ine `n

form[, iar pentru acest lucru nu vatrebui s[ depui alt efort dec]t strictexerci\iile propriu-zise. F[c]ndfitness la domiciliu vei sc[pa degrijile privind echipamentulsuper-special ;i performant `ncare se iese la fitness, de temerileprivind afi;area `n public asurplusurilor de pe corp ;iemo\iile fa\[ de ceilal\i privindcorectitudinea mi;c[rilor.

Totu;i, c]nd te apuci de oriceform[ a sportului, ai grij[ s[ o facicu regularitate. Dac[ nu ai preamult timp, fixeaz[ 2-3 ore fixe pes[pt[m]n[ ;i \ine-te de program.Astfel te vei obi;nui ;i dup[ untimp organismul va cere automatmi;carea ;i nu `\i va mai fi nicijen[, nici lene s[ te pui laabdomene sau pe bicicleta decamer[.

G. Pu;ca;iu

Informa\ia zilei 11Miercuri 3 februarie 2010 Diet[

Lipsa timpului influen\eaz[negativ obiceiurile alimentare

Cel mai des, femeile autendin\a de a trece la cur[ desl[bire prim[vara. Numai acelefemei care au urmat de la cap lacoad[ o diet[ ;tiu c]t este dedificil s[ sl[be;ti. De foarte multeori `ns[, `n ciuda eforturilor,multe femei nu reu;esc s[ deajos kilogramele `n plus.

Efectul yo-yoSpecili;tii sunt de p[rere c[ ̀ n

aceste cazuri exist[ diversemotive, unele de ordin fiziologic,altele de ordin psihologic.Printre motivele fiziologice senum[r[ rezisten\a la foame acorpului nostru. Candidatelemai vechi ale curelor de sl[birese pot confrunta ;i cu efectul“yo-yo”. Ce este acesta?

Dup[ ce metabolismul a fostobi;nuit cu perioade de excesalimentar, altern]nd cu perioadede deficit caloric, este cevanormal ca organismul s[ profitedin plin de tot ceea ce prime;te,chiar dac[ are parte de mult maipu\in[ hran[.

M]nc[m pentru a dep[;iproblemele

Am ajuns ;i la motivele deordin psihologic. Unul dintreacestea poate s[ fie rolul demedicament al frustr[rii pe careunele alimente ̀ l au ̀ n via\a de zicu zi.

Urmare a stresului ;i obosi\ide la serviciu, tindem s[ neoferim recompense const]nd `nproduse de patiserie sau dulciuripline de calorii.

Psihologii recomand[ ca `ncazul `n care nu sl[bim at]t derepede pe c]t ne-am dori s[ nune culpabiliz[m ;i s[ nu nedescuraj[m, ci s[ ne ̀ narm[m cuperseveren\[. ~n secolul `n caretr[im l ipsa t impului neinfluen\eaz[ negativ obiceiurilealimentare.

De cele mai multe ori avemtendin\a de a m]nca seara p]n[la dou[ treimi din totalulnutrien\ilor, s[ consum[m `nexces dulciuri sau s[ ne m[rimnum[rul de gust[ri zilnice.

Theodora Pop

Scap[ de kilograme cu fructe,proteine, fibre ;i carbohidra\i

Vrei s[ sl[be;ti mai multekilograme ;i nu ;tii care este dietapotrivit[ pentru tine? Celor caredoresc s[ dea jos peste 10kilograme speciali;tii lerecomand[ s[ urmeze o cur[ carele schimb[ metabolismul `n a;afel ̀ nc]t kilogramele ̀ n plus s[ nuse pun[ `napoi.

Cum se \ine regimul?Regimul se reia identic din

patru ̀ n patru zile ;i se \ine vremede 90 de zile. Micul dejun esteidentic pe tot parcursul dietei ;iconst[ `n fructe, mere, pere,banane, citrice ori struguri. Primazi este dedicat[ proteinelor, astfelc[ la pr]nz se recomand[ o feliede p]ine integral[ cu 200 de gramede carne fiart[ sau fript[ ;i salat[verde. Tot la pr]nz se consum[ ;iun bol cu sup[. Cina este la fel,

excep\ie f[c]nd supa. A doua zi sem[n]nc[ fibre, pr]nzul fiindbogat `n legume, verde\uri crudesau fierte. La cin[ se consum[numai jum[tate din cantitateam]ncat[ la pr]nz.

~n ultima zi se consum[numai fructe

A treia zi e ziuacarbohidra\ilor. La pr]nz servi\ipaste f[inoase fierte cu sos de ro;ii,iar la cin[ dou[ felii mici de tortsau trei por\ii de `nghe\at[ ;i,obligatoriu, o buc[\ic[ deciocolat[ amar[. Ultima zi esteziua fructelor, at]t la pr]nz, c]t ;ila cin[, av]nd posibilitatea s[consuma\i c]te fructe dori\i.

~n timpul dietei, dup[ ziua defructe, se \ine o zi de diet[ doar cuap[.

Marius Pop

Sl[be;te `ntr-unmod s[n[tos!~n timpul dietelor trebuie s[ v[

g]ndi\i `n primul r]nd la s[n[tateadumneavoastr[. Astfel, `ncerca\i s[pierde\i din greutate ̀ n mod s[n[tos.

Femeile trebuie s[ consume celpu\in 1.000 de calorii pe zi ̀ n timpuldietelor ;i astfel sl[besc treptat ;i nubrusc. Zilnic trebuie s[ bem `ntimpul curelor 6 - 8 pahare de ap[,ceea ce ne ajut[ s[ nu nedeshidrat[m. Regulat se va consumap]ine integral[, cartofi, ro;ii ;i orez,f[r[ excese, dar pentru a ne men\ineconstant[ energia ;i vitalitatea. Peprimul loc ̀ n timpul dietelor trebuiepuse fructele, deoarece con\inpu\ine calorii ;i sunt u;or de digerat.Face\i mi;care oridec]teori ave\iocazia ;i dormi\i suficient. Unadintre cele mai bune metode de asl[bi repede este combin]nd meniulzilnic cu feluri de m]ncare s[race ̀ ncalorii. Alimentele trebuieconsumate `ncet, mestecate`ndelung, iar mesele se respect[.

Ioana V.

~n dou[ ore degr[din[rit se ard

600 de caloriiAi tot auzit c[ f[c]nd una ;i alta

consumi at]tea ;i at]tea calorii. Ne-am propus s[ `\i prezent[m c]tevaactivit[\i pe care practic]ndu-le,reu;e;ti s[ arzi calorii. C]te caloriiconsum[m `n diverse `mprejurări`n cazul `n care greutatea tacorporal[ ajunge la aproape 70 dekilograme vei afla `n cele ceurmeaz[.

Chiar ;i `n timpul somnuluiardem calorii. O or[ de somnvaloreaz[ 65 de calorii consumate.Dac[ doar stai culcat[, f[r[ a dormi,scapi de 77 de calorii. 112 calorii seard `n decursul unei ore la volanulma;inii, iar 65 de calorii dispar `ndoar 12 minute de `not. Dac[ `\iplace s[ co;i trebuie s[ ;tii c[ o or[de cusut cu m]na arde 80 de calorii.O or[ de stat `n picioare arde 105calorii, 25 de minute de tenis demas[ sunt 100 de calorii arse, iardac[ joci 25 de minute tenis dec]mp pierzi 150 de calorii. Mi;careaface bine `n diet[, a;a c[ `n 60 deminute de gimnastic[ pierdem 300de calorii, iar `n trei ore de joac[prin cas[ sau `n parc se ard 390 decalorii. Cele mai multe calorii se ardmuncind ̀ n gr[din[. ~n dou[ ore degr[din[rit ardem 600 de calorii.

Marius Pop

12 Informa\ia zilei Miercuri 3 februarie 2010Tendin\e

O nou[ er[ a modei,de la m[rimea zero la XXL

Criza economic[, in-dependent de efecteledramatice resim\ite `n lumeamodei ;i concretizate prinfalimente sau prelu[rinea;teptate ale unor nume cugreutate, a avut `n 2009 ;i oparte bun[. A;a cum era dea;teptat, o mare parte a consu-matorilor au devenit mairesponsabili ̀ n ceea ce prive;tecump[r[turile, iar competi\ia`ntre casele de mod[ s-aaccentuat.

Pre\urile pieselor de designercrescuser[ `n ultimelesezoane `n modnejustificat, ̀ n condi\iile`n care majoritateacaselor de mod[ ;i-auorientat produc\ia `n\[ri cu m]n[ de lucruiein[, precum Chinasau ailanda.

Pe de alt[ parte,revistele de mod[ajunseser[ s[ aib[ uncon\inut irelevant pentrupublicul c[ruia i se adresau.Imaginile modificate excesivnu f[ceau altceva dec]t s[transpun[ cititorul `ntr-un univers ireal, vecincu imaginarul ;i f[r[niciun corespondent`n cel al femeii carer[sfoia paginile`n\esate cu iluziifrumos ambalate.

“Explozia” modei,gra\ie Internetului

~n tot acest context,“balonul” modei a explodat,l[s]nd loc pragmatismului ;iideilor aparent salvatoare.Moda intr[ astfel `ntr-onou[ er[, devenind maipu\in exclusivist[ ;imi;c]ndu-se pe “repede-`nainte” gra\ie internetului ;icomunic[rii intense desf[;urate pere\elele sociale Twitter ;i Facebook.

Alexander McQueen ;i YvesSaint Laurent `;i lanseaz[ colec\iileonline pe site-urile proprii, Chanelcreeaz[ o minunat[ “epopee”aproape live din cel[lalt col\ al lumii,DKNY sau Marc Jacobs se afl[ la untweet distan\[, iar aplica\iile pentrumobil (`n special pentru iPhone)devin cele mai bune prietene ale

designerilor ;i marilor magazine.Mai mult dec]t at]t, `n paginile

revistelor de mod[ ̀ ;i fac din ce ̀ n cemai mult apari\ia modele cu formevoluptoase, culmin]nd cu celebra“fat[ de la pagina 194” din revista“Glamour” (num[rul din septembrie2009–SUA), care d[ na;tere unui valde isterie `n r]ndul cititoarelor. Nuasist[m nicidecum la o descoperireepocal[. 99% dintre femei nu au nicipe departe m[surile manechinelor

prezente ̀ n paginilerevistelor sau pe

podiumurilede

mod[,`ns[pre-

siunea exercitat[ p]n[ de cur]ndasupra distribuitorilor f[ceaimposibil[ trecerea de la m[sura zerola M sau la L.

Promovarea sectorului“plus-size”

Mark Fast a introdus anul trecut,`n prezentarea sa din cadrul LondonFashion Week, trei modele dincategoria “plus-size”, `n `ncercareade a demonstra c[ rochiile minicreate de el flateaz[ `n egal[ m[sur[

corpul unei femei care poart[ 34, c]t;i formele unei femei care poart[m[sura 40-42.

Lucrurile nu sunt `ns[ nici pedeparte at]t de simple, ci se `nscriu`n contextul mai larg al dezvolt[riiunui sector considerat a fi p]n[ decur]nd de ni;[. ~n Statele Unite aleAmericii, peste 50% dintre femeipoart[ m[sura 14, iar Marea Britaniese confrunt[ cu cele mai multe cazuride femei supraponderale din ultimii

ani (`n 2005,17%

din

totalulbanilor cheltui\i de femeile din MareaBritanie pe haine au vizat segmentul“plus size”). Dac[ ̀ n ultimii ani, ofertade piese vestimentare “plus size” afost una mai degrab[ modest[, finelelui 2009 ;i `nceputul lui 2010 aducschimb[ri importante ̀ n acest sector.Magazine precum Bloomingdale’s ̀ ;iextind spa\iul alocat colec\iilordestinate femeilor cu forme, iar OldNavy sau Banana Republic v]ndhainele din categoria “plus-size”exclusiv online (studiile recente au

ar[tat c[ persoanele mai plinu\e sesimt mai confortabil atunci c]nd `;icump[r[ haine online dec]t dinmagazinele fizice).

Pentru a veni ;i mai mult `nsprijinul sectorului “plus size”, IGIGIa realizat un scurtmetraj ce o aredrept protagonist[ pe Fluvia Lacerda,modelul brazilian ce poart[ m[rimea46. C]t prive;te imaginea femeiipromovat[ `n paginile revistelor, “VMagazine” face `n luna ianuarie unpas `nainte, prin campania sugestiv

intitulat[ “One Size FitsAll” (“O m[rimepentru toat[ lumea”).Modelele JaquelynJablonski ;i Crystal

Renn suntfotografiate ̀ n mai

multe ipostaze,purt]nd \inuteidentice ;idemonstr]nd c[hainele arat[ lafel de bine pe osiluet[ sub\ire,c]t ;i pe una“rubensian[”.

Un altmaterial

(„CurvesAhead”), ap[rut ̀ n

aceea;i publica\ie,con\ine 3 pictorialecu manechine saupersonaje plus-size `mbr[catesau dezbr[cate -`n costume debaie decupate,`n jean;i mula\i;i bustiere dindenim, body-uri, fuste mini ;iplatforme. SolveSundsbo afotografiat, iarNicolaFormichetti a

“stilat” cincifemei plinu\e,dar pline desex-appeal -

Candice Huffine,Marquita Pring, Michelle Olson,Kasia P ;i Tara Lynn.

~n 2010, moda nu mai poateignora realitatea.

O arat[ de altfel ;i studiile.Institutul Mintel prevede c[ p]n[ `n201, 6,4 milioane de femei din`ntreaga lume vor purta m[rimea 48(\in]nd cont de evolu\ia ̀ nregistrat[din anii ’50 ;i p]n[ `n prezent). ~nconsecin\[, distribuitorii care vorconta pe segmentul “plus size” voravea numai de c];tigat.

Informa\ia zilei 13Miercuri 3 februarie 2010 Cosmetic[

Problemele tenului;i alimenta\ia corect[

Fa\a fiec[rei femei este ooglindă fidel[ a obiceiurilormai mult sau mai pu\innocive ;i a preferin\elorculinare. Astfel, un tencenu;iu, tern, ridat mult, neindic[ cert c[ suntem `n fa\aunei fum[toare.

Alte indicii tr[deaz[ preferin\apentru m]nc[ruri picante `ndefavoarea celor bogate `nvitamine ;i minerale necesareorganismului. Se ;tie, acesteelemente au un rol esen\ial de-alungul vie\ii, dar `n diverse etapenevoile sunt diferite.

Organismului `i suntnecesare cantit[\i diferite`n func\ie de v]rst[

Astfel, `ntre 20 ;i 40 de ani,pentru frumuse\ea pielii, dar ;ipentru stimularea sistemuluiimunitar, este foarte important[vitamina A, prezentă ̀ n produselede origine animal[ (lapte, unt,g[lbenu; de ou, ficat ;i pe;te gras),dar ;i `n unele fructe ;i legume.

Dac[ 2 g[lbenu;uri de ouasigur[ cantitatea zilnic[ devitamina A recomandat[, acela;i

lucru `l fac 200 gr de spanac sau100 gr caise. Vitamina B9 (acidulfolic) asigur[ cre;terea ;ire`nnoirea celulelor. 200 grpepene galben, 100 gr broccoli sau35 g ficat de pas[re asigur[necesarul zilnic.

Fierul din organism asigur[oxigenarea celulelor, iar ra\iazilnic[ necesar[ este de 14 mg.Organismul `l extrage dinprodusele de origine animal[, dinlegume uscate ;i din cereale. Dup[v]rsta de 40 de ani cre;tenecesarul de vitamine (`n specialC ;i D) ;i de seleniu.

Vitamina C stimuleaz[sistemul imunitar ;i previnemaladiile cardiovasculare, `nvreme ce vitamina D fixeaz[calciul ;i permite evitareaproblemelor de osteoporoz[ saudecalcifiere. Seleniul `ntre\inetinere\ea membranelor celulare ;ifunc\ionarea normal[ a glandeitiroide.

Toate aceste elemente seg[sesc `n fructe ;i legumeproaspete, ̀ n pe;te gras, g[lbenu;de ou, `n ficat ;i `n cereale. Iat[cum, la orice v]rst[, grija pentrufrumuse\e se conjug[ cu ceapentru o alimenta\ie complet[.

P[rul gras, du;manultenului frumos

Persoanele care au acnee ;icare se confrunt[ `n acela;i timpcu problema p[rului gras r[spundmai greu la tratament ;i prezint[mai des co;uri suprainfectate ;iagravarea leziunilor acneice.Aceasta este concluzia la care auajuns speciali;tii din cadrulAcademiei Americane deDermatologie. Acestor pacien\imedicii le recomand[ sp[lareazilnic[ a p[rului, precum ;iutilizarea produselor de `ngrijirea tenului ori machiajul oil-free.

De asemenea, sfatulspeciali;tilor este ca acestepersoane s[ evite ca produsele de`ngrijire a p[rului (spum[, gel,fixativ) s[ ajung[ `n contact cutenul. ~n plus, ar fi ideal ca pedurata nop\ii p[rul s[ fie str]ns laspate, `ntr-o coad[ lejer[.

De;i s-a ajuns la concluzia c[mezelurile, ciocolata saucondimentele nu influen\eaz[direct apari\ia acneei, multepersoane asociaz[ prezen\aco;urilor cu consumul anumitoralimente.

~n aceste situa\ii, medicii

`ncurajeaz[ persoanele cu acnees[ identifice acele alimente, `nspecial cele bogate ̀ n gr[simi, carele agraveaz[ `n mod particularacneea, ;i evident s[ le evite.Acestea pot fi ̀ nlocuite cu vegetaleproaspete, consumate crude, ceregleaz[ ;i nivelul gr[similor dins]nge.

Egiptenii foloseau plumb`n compozi\ia fardurilor

Machiajul din zona ochilorpracticat de vechii egipteni avea,`n afara efectului esteticspectaculos, ;i c]teva virtu\imedicinale, deoarece se baza peun fard cu plumb care ofereapielii un efect protector, audeclarat chimi;tii francezi, cita\ide AFP.

Vechii egipteni foloseauadeseori, ̀ n urm[ cu 4.000 de ani,c]teva grame de plumb `ncompozi\ia fardurilor pentrumachiajul din zona ochilor,virtu\ile medicinale ale acestuielement chimic fiind l[udate demedicii greci ;i romani.

~n zilele noastre, plumbul estecunoscut mai mult pentrutoxicitatea sa, iar folosireaacestuia ̀ n compozi\ia produselorcosmetice pare surprinz[toare.

Pentru a l[muri acest mister,cercet[torii francezi de la CNRS,

Universitatea Pièrre et MarieCurie din Paris ;i École NormaleSupérieure, `n colaborare cuCentre de Recherche et deRestauration des Musées deFrance, au evaluat impactul uneicantit[\i foarte mici de plumbasupra celulelor epiteliale.

Speciali;tii francezi auconstatat c[ plumbul, `nconcentra\ii foarte mici, nudistruge celulele din piele. Eldetermin[ organismul s[sintetizeze o molecul[ - monoxidde azot – cunoscut[ pentruactivarea sistemului imunitar.

Aplicarea unui astfel de fardpe baz[ de plumb poate s[declan;eze un mecanism deap[rare care ̀ n cazul unei infec\iia ochilor limiteaz[ `nmul\ireabacteriilor, potrivit acestui studiu,publicat ̀ n edi\ia online a revistei;tiin\ifice “Analytical Chemistry”.

14 Informa\ia zilei Miercuri 3 februarie 2010Cuplu

TEST - Ce fel de fat[e;ti? Rea sau cuminte?

Se spune c[fetele cumin\iajung `n Rai, iarfetele rele ajung...unde vor ele! Tu ̀ ncare categorie te`ncadrezi? ~\i places[ te joci cu foculsau preferi s[p[;e;ti pe p[m]ntsigur? Afl[ dac[e;ti “fat[ rea” sau“fat[ cuminte” dintestul de mai jos!

1. Ce p[rere ai despreaventurile de-o var[?

a) Nu a; putea rezistatenta\iei< plaj[, mare,patul imens de lahotel...b) De acord, doardac[ nu a; avea nimicde pierdutc) Dac[ n-a; fiimplicat[ `ntr-orela\ie stabil[,probabil c[ a; fitentat[

2. Te-ar tenta oaventur[ cu un colegde serviciu?

a) Da, cu condi\ia s[ p[str[msecret[ aceast[ mic[ “escapad[“b) Da, dac[ mai t]rziu s-arconcretiza `n ceva stabilc) ~n niciun caz, at]ta timp c]tceilal\i colegi sunt cu ochii pe noi

3. Ai face sex cu un b[rbat c[s[torit?

a) Recunosc c[ a; fi tentat[ s[ mu;cm[car o dat[ din fructul interzisb) Doar dac[ a; ajuge s[ m[`ndr[gostesc nebune;te de elc) ~n niciun caz! Partenerul meuactual `mi este suficient

4. E;ti adepta aventurilor de-onoapte?

a) Depinde cum arat[ “ispita”!b) Da, doar dac[ nu a; avea nimicde pierdutc) Nu mai sunt la v]rstaadolescen\ei s[ m[ las tentat[ dea;a ceva

5. Ce p[rere ai despre femeile carepozeaz[ `n “fete cumin\i”?

a) A; vrea s[ am tupeul ;inon;alan\a lor, ̀ ns[ e cam t]rziu s[

m[ schimbb) Fetele cumin\i `n sensul real alcuv]ntului sunt o specie pe cale dedispari\iec) Sunt superficiale ;i se mint peele `nsele. Mai devreme sau mait]rziu cei din jur le vor vedea a;acum sunt `n realitate

6. Ce n-ar face niciodat[ o “fat[cuminte”?

a) N-ar merge acas[ cu un b[rbatpe care l-a ag[\at cu doar c]teva ore`n urm[, `n discotec[b) N-ar flirta cu al\i b[rba\i at]ttimp c]t este implicat[ ̀ ntr-o rela\iestabil[c) N-ar conversa pe messenger cufostul iubit

7. Ce `nseamn[ pentru tine“dragoste la zero grade”?

a) O partid[ rapid[ de sex `ntelegondol[, `nainte de ski.Adrenalin[ pur[!b) Bancheta din spate a ma;inii lui;i geamurile aburitec) Un s[rut pe p]rtie ;i o can[ cuciocolat[ cald[ Rezultate< Majoritatea a) - Nu sunt

o fat[ cuminte:i de ce a; fi? Fetele cumin\i ies`ntotdeauna ̀ n pierdere ̀ n fa\a celormai... trecute prin via\[. Vreau s[m[ bucur din plin de v]rsta pe careo am ;i de oportunit[\ile pe careaceasta mi le ofer[. Voi aveasuficient timp s[ m[ cumin\esc ;is[ m[ a;ez la casa mea, `ns[deocamdat[ prefer senza\iile tari ;ijocurile de artificii.

Majoritatea b) - Ajutor! M[transform `ntr-o fat[ cuminte!:i nu-mi doresc asta! Unde suntflirturile din club ;i nop\ile albe?Unde sunt agendele pline denumere de telefon? Oare suntpreg[tit[ pentru o rela\ie stabil[ saueste doar o pauz[ pe care p]n[ ;i“fetele rele” trebuie s[ o mai ia dinc]nd `n c]nd?

Majoritatea c) - Chiar sunt o fat[cuminte!:i m[ simt bine a;a. Aventuri de onoapte? Sex cu necunoscu\i?Senza\ii tari? Nu, mul\umesc!Prefer o rela\ie stabil[ al[turi de unb[rbat pe care s[-l iubesc ;i s[-lrespect toat[ via\a!

F[-l s[ uite deserviciu dinc]nd `n c]nd

Nu ne plac b[rba\ii f[r[ unrost `n via\[. Ne plac cei careau o carier[, care ne pot faces[ ne sim\im protejate. Totulbine ;i frumos p]n[ aici. Aiun iubit, are un loc de munc[,o situa\ie financiar[ stabil[.Tu ̀ ns[ e;ti mai mult singur[,te treze;ti ̀ n patul rece ;i gol,pentru c[ el a plecat de multla birou, unde st[ p]n[ t]rziu.

Dac[ te recun;ti `n acestscenariu ;i ai ;i tu un iubit obsedatde munc[, sfaturile noastre vor ficu siguran\[ bine venite. Nu `\igarant[m c[ vei reu;i s[ ̀ l vindeci`n totalitate de dependen\a lui deserviciu, `ns[ merit[ s[ `ncerci.

~n primul r]nd, e foarteimportant s[ comunica\i.Aminte;te-i c[ munce;te ca s[tr[iasc[, nu invers. F[ o list[ cuhobby-urile lui ;i `ncearc[ s[alimentezi aceste “pl[ceri”. Dac[`i plac filmele, alege c]teva pentruel ;i viziona\i-le ̀ mpreun[. ~i places[ joace fotbal? Cump[r[-i ominge ;i un echipament.m U altcadou care v[ va prinde bineam]ndurora ar fi un abonamentla sal[. Pe l]ng[ faptul c[ ve\ipetrece timpul `mpreun[, v[ ve\irelaxa ;i v[ ve\i men\ine ̀ n form[.Iar dac[ tot vorbim de relaxare...~nt]mpin[-l cu o ;edin\[ de masaj,cu uleiuri aromate. Po\i fi sigur[c[ `n seara urm[toare se va gr[biacas[.

Laura Micovschi

Informa\ia zilei 15Miercuri 3 februarie 2010 Carier[

Cum se organizeaz[ unmeeting perfect de afaceri?

La Satu Mare, ;i nu numai,exist[ foarte multe companiide talie na\ional[, chiarinterna\ional[, care deseoriau `n program `nt]lniri cuparteneri ;i afaceri;tiimportan\i, at]t din \ar[, c]t;i din str[in[tate.

~n aceste cazuri, firma trebuies[ organizeze primirea invita\ilor`n ora; ;i organizareaprogramului din timpul ;ederiilor. Dar cum se procedeaz[ `nacest caz? Cum trebuie organizatun meeting `n afaceri ;i care suntlucrurile vitale pentru reu;ita lui?

Ce face\i c]nd sunt mul\iparticipan\i?

C]nd stabili\i detaliileorganizatorice ale unui meetingde afaceri, trebuie s[ lua\i `nconsiderare urm[toarele< alegereaspa\iului adecvat ̀ nt]lnirii - o sal[de conferin\e sau un restaurant,pentru ca discu\iile s[ sedesf[;oare `n mod intim, dartotu;i relaxant, s[ nu fi\i ̀ ntrerup\ide oricine, ;i desigur ca mediul s[fie pl[cut invita\ilor, pentru ca ;idata viitoare s[ se `ntoarc[ cupl[cere.

Dac[ a\i ales locul, ave\i grij[ca p]n[ `n momentul `nt]lnirii

propriu-zise s[ ave\i stabilitedetaliile. Dac[ vorbim de o`nt]lnire cu un grup mai mare, iarlocul ales este o sal[ de conferin\e,asigura\i-v[ c[ aparatura tehnic[necesar[ func\ioneaz[, c[ masaeste aranjat[ ;i amenajat[ c]t maicomplet ;i c[ exist[ cel pu\in opersoan[ care s[ aib[ rolul de a seocupa de servirea invita\ilor. Nuuita\i, detaliile sunt mereunecesare pentru ca totul s[decurg[ mai mult ca perfect.A;adar, de pe mas[ nu pot lipsi ̀ nprimul r]nd materialele deprezentare, demonstrative ;ipromo\ionale (acestea ̀ n cazul ̀ ncare subiectul discu\iei este deexemplu o nou[ gam[ de produsesau o nou[ strategie de marketing;i publicitate pentru un produssau serviciu), materialeleconsumabile - precum sticle deap[ mineral[, sucuri, cafeafierbinte la termos, s[r[\ele,pahare, linguri\e ;i serve\ele,zah[r - ;i desigur posibilitatea dea completa masa la cerereaparticipan\ilor.

Pentru grupurilerestr]nse, merge\i larestaurant

Dac[ ave\i 2 sau 3 invita\i plus2 indivizi din compania dvs.,

pute\i alege o alt[ modalitate de av[ `nt]lni cu partenerii, `ntr-uncadru mai pl[cut, mai neoficialoarecum ;i desigur mai relaxant.Cele mai bune solu\ii `n acestecazuri sunt restaurantele sau pub-urile decente.

Ce trebuie s[ face\i `n modobligatoriu dac[ opta\i pentruaceast[ variant[? Primul lucruimportant e ca firma s[ aib[contract sau cel pu\in o ̀ n\elegerede parteneriat cu dou[ sau treirestaurante ;i pub-uri, la care s[poat[ apela oric]nd ;i care s[asigure oric]nd cea mai bun[rezervare de mas[ pentru pr]nzsau cin[. Dac[ exist[ aceste`n\elegeri la nivel local, `nmomentul `n care a\i stabilit data;i ora aproximativ[ pentrumeeting, anun\a\i din timprestaurantul pentru a preg[timeniul ales de dvs, num[rullocurilor ;i cadrul pentru caredori\i s[ rezerva\i, mai restr]ns,privat sau public. De asemenea,solicita\i restaurantului s[ v[ pun[la dispozi\ie unul sau doi chelnericare s[ fie aten\i `ncontinuu lanevoile participan\ilor lapr]nz/cin[.

Dac[ toate acestea le-a\istabilit, nu v[ mai r[m]ne dec]t s[v[ preg[ti\i profesional pentrudiscu\ii.

G.Pu;ca;iu

Ce trebuie s[ aipe masa de birou?

“O femeie `ntotdeauna e maiordonat[ dec]t un b[rbat” - aceastaar fi a;a-numita teorie a multorfemei. ~ns[ nu e chiar a;a. De multeori dac[ stai ;i te ui\i pe masa debirou a unui b[rbat po\i remarca oordine ;i cur[\enie impecabil[, iarpe masa unei femei po\i g[si deseoriurme de la cana de cafea, batiste deunic[ folosin\[, h]rtii ;i multe alte“minuni” care ̀ n mod normal nu aravea ce c[uta acolo.

Exist[ c]teva obiecte utile pecare le folsoe;ti zilnic, exist[ obiectepe care le utilizezi mai rar ;i suntfoarte multe lucruri de care nicim[car nu ai nevoie ;i totu;i le \ii la`ndem]n[. E important s[ `ncercis[ men\ii o ordine a lucrurilor strictnecesare, deoarece se presupune c[masa unei femei oglinde;te`ntotdeauna personalitatea ei. Dac[e;ti ordonat[ `nseamn[ c[ e;ti opersoan[ echilibrat[ ;i de ̀ ncredere.Dac[ masa ta arat[ ca ;i cocina deporci, `nseamn[ c[ nici `n via\ă nue;ti prea echilibrat[.

G.P.

Gre;eli de neiertat`ntr-o scrisoare

de inten\ieDac[ tocmai te preg[te;ti s[ aplici

pentru un job, pe l]ng[ CV-ul foartebine redactat ;i verificat, vei aveanevoie ;i de o scrisoare de inten\ieperfect[ prin care s[-\i motivezidorin\a de a lucra `n cadrulcompaniei respective. Cu siguran\[te-ai documentat deja ce trebuie s[faci ;i cum trebuie s[ arate scrisoarea,`ns[ trebuie s[ \ii cont ;i de ce NUtrebuie s[ con\in[ ea.

Iat[ lista “not to do”< nu teexprima foarte “oficial”, dar nici nufolosi un limbaj de cartier, nu detalia`n exces toate joburile tale anterioare,nu trata aspectele negative de lacelelalte locuri de munc[, dar nici nule exclude.

E foarte important s[ evi\i pe c]tse poate gre;elile de exprimare, dar;i cele de ortografie, eventual cere-iunui prieten s[ arunce o privire`nainte s[ o trimi\i. E logic c[ aceast[scrisoare are ca scop prezentarea tapersonal[ ;i profesional[ c]t maibun[, dar totu;i nu e indicat s[ telauzi ̀ n exces. Po\i vorbi de reu;iteletale foarte bine ;i f[r[ s[ exagerezi.

~n rest, po\i scrie tot ceea ce nuai putut detalia ̀ n CV ;i ceea ce poatecrea `n fond imaginea ta `n fa\aangajatorului.

G.P.