Muzica a fost pl[cut[, accesi-bil[, lucr[ri semnate de CharlesGounod, John Williams, JohannStrauss-fiul, Iosif Ivanovici, EnnioMorricone, Leo Delibes, A. Lor-tzing, o frumoas[ transpuneresimfonic[ a cunoscutului hit “Un-chained Melody” ;i multe altele.

Nu au fost prezentate cu nume ;iprenume, dar nici nu prea con-teaz[< important e c[ lumea ;i-asc[ldat sufletul `n muzic[ ;i s-asim\it bine ̀ ntr-o form[ elevat[ dedivertisment, pe care occidentaliio cunosc ;i o respect[ de mult[vreme.

Ovidiu T. Pop și-a manifestat totdeauna dragostea și recunoștința față de liceul în care a studiat și care i-a devenit și loc de muncă~n 1901, fabricile de `nc[l\[minte din

Ardeal acopereau necesarul `ntregii \[ri

Dr. Ovidiu T. Pop, unprofesor cu voca\ie

de scriitorImre Toth, un

s[tm[reanintrat `nistoria

matematicii;i filosofieisecolului XX

Concertul în aer liber, o tradi\ie vie a Filarmonicii Dinu Lipatti

Preotul Gheorghe Munteanua lăsat o declaraţie tulburătoareîn arhiva bisericii din Ianculeşti,arătând starea românilor din lo-calitate după criminalul Dictatnazisto-fascisto-hortyst de laViena, din 30 august 1940. Înseptembrie 1940, ţăranii româniau fost măcelăriţi, în special cei ca-re trăiau în localităţile Ianculeşti,Marna, Scărişoara Nouă, Horea,Lucăceni, Dacia, Paulean, Traian,Gelu, Baba Novac, Tiream şi altele.În memoria acelor vremi triste,în ziua de 8 agust 2004, moţii dinIanculeşti au ridicat o troiţă depomenire pe care stă ca mărturieînscrisul< “Spuneţi generaţiilorviitoare că toţi locuitorii acesteiaşezări româneşti am fost expul-zaţi şi deportaţi de către Ungariafascisto-hortystă în urma Dicta-tului de la Viena din 30 august1940”. Ianculeşti este un sat demoţi, aparţinând de adminis-traţia locală a municipiului Carei.Localitatea este aşezată la o dis-tanţă de 14 km de Frontiera deVest. Geografic, este situată înCâmpia Careiului, componentăa Câmpiei de Vest a României.

Patimile rom]nilor din Iancule;ti,dup[ Dictatul de la Viena din 1940

Timp de 22 de zile magiamuzicii lui George Enescu neva însoţi cu ajutorul celor peste3.000 dintre cei mai importanţiartişt i din domeniu.Deschiderea festivalului va fitransmisă în direct, de la ora19<00, la TVR 1 şi TVR 3. Iubit,anunţat, aşteptat. Festivalul

Internaţional “George Enescu”,ediţia 2017, îşi deschide însfârşit porţile, la Sala Palatuluişi Ateneul Român dinBucure;ti, dar va avea concerte;i `n \ar[, la Ia;i, Bra;ov, Cluj-Napoca, Timi;oara ;i mai alesSibiu.

Festivalul “George Enescu”se poate urm[ri de azi la TVR

S`n`tate Frumuse]e&Nuca de cocos con\ine nutrien\i valoro;ipentru s[n[tatea organismului

Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum,surs[ de s[n[tate ;i vitalitate

PAGINA 8PAGINA 5

IAnul XV Nr. 749 Duminic[ 3 septembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Urmeaz[ o toamn[ nonconformist[ `n materie de tunsori

PAGINA 7

PAGINA 9

Imre Toth la Paris, la v]rsta de 75 de aniPAGINILE 2, 3

În Ardeal și în Banat abia la 1901 s-aînființat prima întreprindere pentru fabricareaîncălțămintelor< fabrica de încălțăminte“Turul” din Timișoara (foto sus), care de-alungul perioadei s-a dezvoltat atât de multîncât au angajat 1000 de lucrători. Față de țărileapusene, ca Germania, Anglia și Franța,fabricarea mecanică a ghetelor are un trecutde 50-60 de ani mai mult față de apariția

fabricilor din Ardeal și Banat. Importanțafabricării mecanice a încălțămintelor a fostremarcată numaidecât de către stat. Văzândcă acest fel de încălțăminte a putut fi introduspe piață în cantități mari și pe un preț mic,mult mai iein ca produsele manuale, fabriciles-au dezvoltat extrem de mult.

PAGINA 4

PAGINA 10

PAGINA 11

PAGINA 9

2 Informa\ia de Duminic[/3 septembrie 2017

Imre Toth a fost una dintre ce-le mai interesante personalităținăscute în Satu Mare în secolulXX. Istoric al matematicii ;i filo-sof, activist comunist în tinerețe,exclus din partid pentru că eraprea rău de gură, evreu de limbămaghiară care ;i-a schimbat nu-mele ca să evite persecuțiile, a de-venit un nume mare al intelectua-lității europene după plecarea sadin România la finalul anilor1960.

S-a mărturisit, cu detalii savuroase,lui Peter Vardy într-un volum apărutîn România după moartea sa, intitulat“În viață sunt lucruri care nu se fac. :icare totu;i se fac...”, în care atmosferacultural-națională a Sătmarului anilor1930-1940 ocupă un loc de cinste. Pre-zentarea pe care Vardy i-o face ilustru-lui său interlocutor a fost principalasursă de inspirație a acestui articol.

Imre Toth - fi;ăbio-bibliografică

Imre, fiul lui Abraham Róth, s-anăscut în 26 decembrie 1921 la SatuMare ;i a murit la 11 mai 2010 la Paris.După studii de matematică și filozofiela Universitatea din Cluj (1945–1948),a fost conferenţiar la Facultatea de Ma-tematică şi Fizică a Universităţii dinBucureşti, specializarea Istoria şi filo-zofia matematicii (1949–1969). Ca ur-mare a evenimentelor din Ungaria din1956, Tóth a fost exclus din PartidulMuncitoresc Român în 1958, lucru ca-re i-a afectat cariera universitară. În1969 a hotărât să emigreze în Germa-nia Federală.

A fost profesor invitat la Goethe-Universität din Frankfurt am Main(1969–1971), profesor suplinitor la Ru-hrUniversität, Bochum (1971–1972),profesor titular la Regensburg, şef alCatedrei de istoria şi filozofia ştiinţei(din 1972). A ţinut o serie de prelegerila École Normale Supérieure, Paris(1975, semestrul de vară), ;i a lucrat laUniversitățile din Princeton (SUA) ;iEnschede (Olanda).

Printre cele mai importante studiiși cărți ale sale se numără “Das Paral-lelenproblem im Corpus Aristoteli-cum” (Problema paralelelor în CorpusAristotelicum, 1967), “Ahile. Parado-xele eleate în fenomenologia spiritului”(Editura Ştiinţifică, 1969), “Gott undGeometrie. Eine viktorianische Kon-troverse” (Dumnezeu ;i geometria. Ocontroversă victoriană, 1982), “I para-dossi di Zenone nel Parmenide di Pla-tone” (Paradoxurile lui Zenon în “Par-menide” de Platon, 1994), “Palimpsest”(ed. rom. Humanitas, 1995), “Aristotelee i fondamenti assiomatici della geo-metria” (Aristotel ;i fundamenteleaxiomatice ale geometriei, 1997), “ÊtreJuif – après l'Holocauste” (A fi evreudupă holocaust, 1999). Ultima sa lu-crare, apărută în 2010 în franceză, seintitula “Libertate ;i adevăr”.

Tinerețea sătmăreană

Imre Toth s-a născut într-o familiede evrei la sfârșitul anului 1921, la SatuMare. Părinții lui au copilărit în comu-nitățile de pe malul Tisei. S-au căsătoritla sfârșitul Primului Război Mondial,

la Carei, de unde s-au mutat la SatuMare. Imre a fost fiu de contabil cu ve-nituri modeste. Spunea despre situațiafinanciară a familiei sale că se situaprintre "primii zece mii", pentru că elavea deja pantofi, și, mai mult, în anii'40 aveau apă curentă în apartament.

Majoritatea de limbă maghiară eradivizată între cei cu stare și cei săraci,minoritatea românească era împărțită,în plus, și după origine. O parte erauromâni ardeleni din tată în fiu, de celemai multe ori fiind și vorbitori nativiai limbii maghiare, cealaltă parte eraformată din funcționari nou-veniți dedincolo de Carpați, așa-numiții coloni.Stratificarea economică la evrei era su-pusă și diferențelor de cultură. Marealor majoritate, inclusiv pătura evreilorasimilați, aparțineau comunităților re-ligioase ortodoxe - status quo ante. Înacelași timp, marea comunitate hasi-dică care se opunea asimilării trăia totîn acest cadru ortodox.

Nici în viața cotidiană evreii asi-milați nu se amestecau cu celelalte et-nii. În viața personală abia dacă aveauvreo legătură unii cu ceilalți, mai mult,inclusiv la școală și pe stradă, expe-riențele negative erau frecvente. Acestlucru era valabil și pentru tinerii evreiasimilați de limbă maghiară crescuțiîn spirit european. Cercul de prieteniai lui Imre Toth aparțineau acestuigrup.

Societatea tinerilor evrei burgheziera caracterizată de egalitatea dintrebăieți și fete. Grupul lor nu rezona laperformanțele sportive, ci la cele mainoi cuceriri ale științei și artei. Îi citeaupe Kant, pe scriitorii germani ai Wei-marului, discutau despre Nietzsche șipsihanaliză, vitamina C, principiul in-certitudinii al lui Heisenberg, con-structiviștii ruși, suprarealism, teoriarelativității a lui Einstein și muzica luiSchönberg. În plus, deschiderea spiri-tuală de care s-a bucurat Imre Toth s-a datorat și orientării francofone a so-cietății românești.

Activist comunist

Imre și sora sa mai mare, Manci, seîndepărtează devreme de supraveghe-rea religioasă din casa părintească. Im-re, după un scurt episod sionist, devineun tânăr comunist și organizează ungrup de educație socialistă pentru ță-rani. Autoritățile române îl aresteazăla puțin timp după ce își dă bacalau-reatul și îl condamnă la opt ani de în-chisoare. Evadează de mai multe ori,este din nou arestat.

Îl găsim apoi la Budapesta, ca mun-citor într-o fabrică de baterii. Autori-tățile maghiare îl arestează din nou șiîl trimit în lagărul de la Garany, apoiîntr-o tabără de muncă silnică din Car-pați. De acolo este dus la proces și con-damnat la șase ani, apoi încarcerat laînchisoarea militară din Cluj. Reușeștesă-și ia rămas-bun de la părinți înainteca aceștia să fie deportați la Auschwitz.

După cum s-a dovedit ulterior, în-chisoarea i-a salvat viața. Ca urmare alegalismului sistemului juridic ma-ghiar, în prima parte a ocupației ger-mane deținuții cu sentințe definitivenu au fost deportați. În detenție estegrav r[nit< îi zdrobesc bazinul. Ajungeîn spitalul militar, se vindecă treptat și,în haosul generat de întoarcerea arme-lor de către România, se strecoară

șchiopătând din spital. Este ascuns apoide o nemțoaică din Cluj până la venireatrupelor sovietice.

Filosofia ca refugiu

După terminarea războiului, estestudent la Facultatea de Matematică aUniversității din Cluj (care primeștenumele lui Janos Bolyai tocmai în urmainițiativei lui Imre Toth și a profesoru-lui său Samu Borbely). După licențălucrează pentru scurt timp la Ministe-rul Învățământului din București. Esteexclus din motive politice, dar rămâneca profesor suplinitor la universitate.

Conform hârtiilor, este un erou almișcării muncitorești, dar din pricinanaturii sale directe nu primește niciunfel de sarcină sau distincție oficială.După epurările naționaliste și antisio-niste românești care au urmat revolu-ției maghiare din 1956, este și el exclusdin partid. Nu e dispus să-și facă au-tocritica și nici să ceară mai târziu re-primirea. Este tolerat semioficial laUniversitatea din București> la adăpostde furtunile politice, se adâncește înfilosofie și istoria matematicii.

Centrul de greutate al cercetărilorsale este geometria neeuclidiană. Ac-tivitatea lui Imre Toth a fost stimulată,printre altele, de relația dintre geome-tria euclidiană și cea hiperbolică, deacel fantastic adevăr că, pe de o parte,se exclud reciproc și, pe de altă parte,depind una de cealaltă. Dar cum sepoate explica faptul că două sau maimulte sisteme matematice care se ex-clud reciproc sunt în același timp in-terdependente? Din ce cauză adevărurimatematice declarate false și vehementnegate (cum sunt de exemplu numereleiraționale, numerele negative și imagi-nare, existența geometriei hiperbolice),în pofida respingerilor repetate, se dez-voltă din ce în ce mai mult, se maturi-zează, se consolidează și, în final, ni seînfățișează în toată complexitatea lor?Cum e posibil să se nască noi adevăruriși noi construcții tocmai din mijloculnegațiilor? Cum se transformă în ade-văr ceva imposibil de dovedit? Cumtrece neființa în ființă? Acestea suntstăruitoarele întrebări care l-au însoțitpe Imre Toth mai bine de cincizeci deani.

Libertatea creatoarea matematicianului

Răspunsurile lui pășesc pe urmelelui Spinoza și Hegel. Negarea, contes-tarea sunt scânteia luciferică pe carelibertatea spiritului o face să țâșneascădin sine. Potrivit formulării lui ImreToth, puterea de creație a spirituluiuman este amprenta negativă a creațieidivine. ”Să nu fie, și a fost.” Adică acelact spiritual prin care afirmăm exis-tența unei imposibilități face de îndatăsă existe în conștiința noastră lucrulnegat. Ceea ce este într-adevăr valabil,căci cum am putea nega ceva dacă nicimăcar nu am înțelege ce negăm? Celpuțin în mintea noastră, așadar, trebuiesă existe deja noțiunea negată. Izvorulexistenței matematicii este libertateaspiritului, mai exact actul negării. Sferaexistenței obiectelor matematicii - nu-merele, suprafețele, mulțimile, struc-turile - este însăși gândirea. În mate-matică, lucrurile se petrec întocmai caîn sfera creației artistice, a libertății, a

dreptății, a valorilor, care sunt condi-țiile vitale ale existenței ființei umane.Și tocmai aceste condiții vitale au fostcălcate în picioare de rasismul secoluluiXX, de nazism, de democrația popu-lară, așa cum fuseseră deja călcate înpicioare întotdeauna în trecut de ge-nociduri, autodafeuri și pogromurisângeroase.

Nu era un habotnic, ci acel tip deintelectual care prezintă într-un raportsinoptic unic comorile istoriei menta-lităților, catastrofele istoriei și valorileomului liber.

Redescoperirea lui Aristotel

În anii 60 a făcut acea descoperirecare i-a adus recunoașterea mondială.După două mii de ani de interpretări

neîncetate ale lui Aristotel, el a fost pri-mul care a observat un lucru extraor-dinar, și anume că în opera filosofuluiexistă nu mai puțin de optsprezecefragmente neeuclidiene, printre careunele extrem de avansate, inclusiv no-țiuni de tip Riemann, pe care matema-tica a început să le redescopere de abiaîn anii 1820. Altfel spus, geometria ne-euclidiană - mai precis negarea geo-metriei neeuclidiene - este anterioarăgeometriei codificate așa-zis euclidie-ne, din preajma anului 300 î.Hr., încare autorul său include axioma para-lelelor, pentru că matematicienii con-temporani recunoscuseră deja faptulcă această axiomă nu poate fi demons-trată și, că fără acceptarea acestei afir-mații este imposibil să te eliberezi deideea geometriei neeuclidiene.

ISTORIEImre a fost fiu de contabil cu venituri modeste. Spunea despre situația financiară a familiei sale

că se situa printre "primii zece mii", pentru că el avea deja pantofi, și, mai mult, în anii '40 aveauapă curentă în apartament.

Cu a doua soție, Sigried, ;i fiica lor, Anais, în anii ‘70 în Germania

Cu pipa de care era nedespărțit, mai ales în perioada celor 11 ani de redactarea “Palimpsestului” (1981-1992)

Imre Toth, un evreu s[tm[reanale istoriei matematicii ;i

3 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEImre Toth explică rolul decisiv al tatălui său sătmărean în formarea conștiinței sale, în același

timp împotrivirea și respingerea din tinerețe a credinței liberale, trecând prin fazele de convingerecomunistă până în momentul în care, bărbat de cincizeci de ani, se declară din convingere, pentruprima dată, evreu.

În abordarea lui Imre Toth, științaeste o parte a istoriei libertății umane.La acest nivel se tratează dilemele viețiiși ale morții. Din acest izvor beau ceicăzuți, cei prigoniți fără de vină.

Plecarea în Occident

În 1967 a reușit să trimită în Ger-mania Federală lucrarea sa despre des-coperirea fragmentelor neeuclidiene.Manuscrisul reușește să treacă de cen-zura poștei române și este publicat ime-diat în Berlinul Occidental de celebraeditură Gruyter cu titlul ”Problema pa-ralelelor în Corpus Aristotelicum”. Doiani mai târziu, în 1969, ajunge în Ger-mania Federală unde, după ocupareaunor locuri de muncă temporare înBochum și Frankfurt, este numit șef

de catedră la Institutul de Filosofia Ști-inței al Universității din Regensburg.În plus, predă ca profesor invitat la In-stitute for Advanced Studies din Prin-ceton și la Ecole Normale Superieuredin Paris. Predă la Regensburg pânăîn 1991, iar apoi trăiește la Paris ca pro-fesor emerit, muncind însă fără între-rupere. Cărțile îi apar una după alta,printre ele interpretările la dialogurilelui Platon Parmenide și Menon, pre-cum și ediția în două volume, revăzută.a studiului său despre Aristotel.

Opera fundamentală

I-a apărut de asemenea și strălucitalucrare începută în urmă cu douăzeciși cinci de ani și continuată de atuncifără oprire, cu subtitlul Palimpsest. Este

un colaj de texte, realizat prin urmarecu foarfecă și clei. Materia primă a fostaluviunea scrisă a istoriei ideilor, al că-rei creator este însuși spiritul acesteilumi. Ca un redactor al Vechiului Tes-tament, Imre Toth alege și așează frag-mentele, nu intervine în text decât dincând în când< adaugă sau scoate câte oliteră, câte un cuvânt. Cu acest decupaj,el oferă o interpretare proprie celor2.500 de ani de scrieri europene> îi dănumele de ”palimpsest”, pentru că dinadâncul fiecărui fragment se ivește untext coerent în care Spiritul, dezbătândcu sine însuși, caută calea și sensul pro-priei evoluții. Tema acestui decupaj altextului este de fapt parousia, aparițiași travaliul Spiritului Absolut. Exem-plul său este geometria neeuclidiană,în istoria căreia se poate urmări auto-

nomia spiritului uman, puterea crea-toare a libertății. De ce tocmai carac-terul euclidian sau neeuclidian al geo-metriei plane reprezintă pentru Aris-totel sentimentul de frumusețe generatde adevăr, demnitatea deciziei moralelibere raportate la bine și la rău? Careeste miza teoretică fundamentală aflatăla baza unei întrebări tehnice cum ecea despre suma unghiurilor unui tri-unghi?

Imre Toth este cititorul și editorul,viziunea lui este cea care dă unitatefragmentelor, decupărilor, mistificări-lor, el este lectorul editurilor antice,sclavul-cititor care descoperă adevărulîn adâncul textelor. Textul este com-pletat de colajele de imagini ale lui ImreToth. Textul și materialul iconograficse reflectă unul în celălalt. Definitoriupentru colajele de imagini este că niciele nu se manifestă în spațiul euclidian,adică nu oferă nici reprezentarea înperspectivă a existenței factuale, niciilustrarea tezelor de istorie a științei.Atât imaginea cât și textul se manifestăîn mijlocul acestui înfricoșător universîn care spiritul uman umilit și care seumilește el însuși râvnește după mesa-gerii spiritului absolut.

Asumarea identității evreie;ti

Imre Toth nu era doar maghiar, ro-mân și german - el era și evreu. Aceastaeste una din cheile vieții sale. La astase referă și eseul ”A fi evreu după Aus-chwitz”, publicat în 2001. Pentru ImreToth întrebarea cum a fost posibilă per-secutarea evreilor este greșită. Între-barea îndreptățită este< de ce a fost po-sibilă? Câteva dintre ideile centrale aletradiției europene sunt în acord cu da-tinile evreiești< sacralitatea vieții, uni-tatea umanitățiii ca pandant al credin-ței într-un singur Dumnezeu, justițiasocială, ziua de odihnă săptămânalăpentru toată lumea. Apoi, emancipareași integrarea evreilor din ultimele douăsute de ani au făcut posibil ca mate-matica și științele naturii, filosofia șiștiințele sociale, artele, viața economi-că, presa să joace un rol indubitabil im-portant în toate domeniile moderni-zării. Una dintre temele discutate încercurile evreiești spune că Holocaus-tul este prețul asimilării europene.Acesta este într-adevăr un preț de ne-plătit. În ochii lui Imre Toth nu existăresponsabilitate colectivă, dar existăiresponsabilitate colectivă.

Lanțul amintirilor

În discuția cu Peter Vardy, ImreToth explică rolul decisiv al tatălui săusătmărean în formarea conștiinței sale,în același timp împotrivirea și respin-gerea din tinerețe a credinței liberale,trecând prin fazele de convingere co-munistă până în momentul în care,bărbat de cincizeci de ani, se declarădin convingere, pentru prima dată,evreu. Această mărturie nu are o în-cărcătură intenționat religioasă sau decult, ci răspunde mai degrabă unei viețieliberate de constrângeri. În amintirilelui Imre Toth se oglindește istoria unuisecol, mediul minoritar maghiaro-ro-mâno-evreiesc, un întreg șir de men-talități umane opuse.

Imre Toth își reamintește cum tru-pele speciale ale jandarmeriei din SatuMare au ocupat după anexare o clădire

a bisericii catolice, unde în (fosta?) ca-pelă - probabil cu știința episcopiei - îitorturau în timpul săptămânii pe deți-nuții politici, printre care și el< în zilelede duminică însă se ținea aici sfânta li-turghie, în acorduri de armoniu. O altăamintire evocă omenia medicului că-pitan Lakatos, care, atunci când asis-tenta îi spune că în urma accidentuluisuferit au adus deținutul la Roentgencu patru zile întârziere pentru că eraevreu, amendează revoltat îndrăznealaasistentei și îi interzice să mai lucrezepe secție, spunând că jurământul depusde medic nu este diferit de la un bolnavla altul.

Despre perioada de după războiaflăm că cetățenii români ai Bucure-știului au trăit ca pe o ocupație străinăprezența surprinzător de numeroasă avorbitorilor de limbă maghiară dinaparatul de partid și din apărare. Maitârziu, în urma valului de epurări dedupă 1956, cadrele maghiare și evre-iești au fost excluse din partid. În fișade membru de partid a lui Imre Tothse menționează descendența evreiascăa acestuia.

Din cuvintele memoriilor sale seridică monumente funerare< în amin-tirea surorii sale, Manci, printre mulțialții> lui Moise Klein, băiețelul desculțcare căra cărămizi, cu care citea Nietzs-che seară de seară pe podeaua bătăto-rită a pivniței, la lumina lămpii de pe-trol> sufletistei tanti Lukacs> neînfrica-tului Bela Jozsa> doctorului căpitan La-katos, profund devotat jurământuluidepus> lui Samu Borbely, unitarian, celcare, în 1946, în ziua comemorării de-portărilor, a fost singurul dintre toțidascălii universității care și-a suspen-dat ostentativ cursurile. O perioadă ca-re în convorbirile lui Imre Toth își re-capătă vitalitatea zilelor trăite. Învățămdin ele despre Imre Toth, cel necunos-cut, despre trecutul nostru apropiat co-mun și despre noi înșine.

Enigmatica semnătură

“E o creație de geniu, un blazon<simultan autoportret, semnătură și de-viză”, scrie Gabriel Liiceanu despresemnătura lui Imre Toth. “Sprânceneleși ochii, purtând ochelari cu rame mi-nuscule, sunt figurate prin trei literegrecești care transliterează numele ma-re, Toth. Piciorul de la “t” este apoialungit, marcând nasul, și devine primaliteră a prenumelui, Imre< I de mână.Buzele marchează o doua literă, luândforma unui “m”, a cărui codiță coboară,apoi urcă spre dreapta desenând bărbiași, când ajunge în dreptul urechii, de-vine “re”, figurând urechea și calotacraniană. Sub ureche, în grecește, estecaligrafiată ”deviza blazonului”< “skiasonar”, “vis al unei umbre”. Imre se sem-na asumându-și ficționalitatea”. O sem-nătură misterioasă, pe măsura celui pecare îl reprezintă.

Imre Toth este cititorul și editorul, viziunea lui este cea care dă unitate fragmentelor, decupărilor, mistificărilor, el estelectorul editurilor antice, sclavul-cititor care descoperă adevărul în adâncul textelor

La tablă, în perioada imediat următoare plecării în Germa-nia, când preda la Universitatea din Frankfurt

Una din ultimele fotografii, făcută de Peter Vardy în martie2010 la Paris

intrat `n galeria marilor spiritefilosofiei din secolul XX

4 Informa\ia de Duminic[/3 septembrie 2017

INDUSTRIE

În cartea “Industria și Bogă-țiile Naturale din Ardeal și Banat”,lucrare editată de Camera de Co-merț și Industrie din Cluj, tipărităla Tipografia “Cartea Româneas-că” S.A., Cluj în anul 1927 s-a pre-zentat fabricarea încălțămintelorde la începutul marilor fabrici.Dr. Alexandru Mureșan, chimistla fabrica de pielărie ,,Frații Ren-ner și Co. S.A.” Cluj a abordat su-biectul `ntr-un `ntreg capitol alvolumului, ;i vorbe;te despre mo-dul de fabricare, precum și de im-portanța încălțămintelor din aceaperioadă. De asemenea, carteavorbe;te ;i despre fabricarea în-călțămintelor din timpul războ-iului, dar și după.

În Ardeal și în Banat abia la 1901s-a înființat prima întreprindere pen-tru fabricarea încălțămintelor< fabricade încălțăminte “Turul” din Timișoara,care de-a lungul perioadei s-a dezvoltatatât de mult încât au angajat 1000 delucrători. Față de țările apusene, caGermania, Anglia și Franța, fabricareamecanică a ghetelor are un trecut de50-60 de ani mai mult față de aparițiafabricilor din Ardeal și Banat.

Importanța fabricării mecanice aîncălțămintelor a fost remarcată numaidecât de către stat. Văzând că acest felde încălțăminte au putut fi introdusepe piață în cantități mari și pe un prețmic, mult mai ieftin ca produsele ma-nuale, fabricile s-au dezvoltat extremde mult.

Subven\ii acordate de statpentru fondarea ;i ajutorareafabricilor de `nc[l\[minte

Statul a sprijinit și a încurajat atâtfondarea, cât și prosperarea fabricilorde încălțăminte prin subvenții, redu-ceri de impozite și alte avantaje simi-lare. Prin importul de încălțăminte dinstrăinătate au ieșit mulți bani din țară,fapt păgubitor, care trebuia contraba-lansat cu orice preț, iar singurul lucrude combatere era încurajarea industrieiindigene a încălțămintelor.

Este bine cunoscut că în țara noas-tră industria pentru confecționareamanuală a încălțămintelor a fost foartebine dezvoltată, produsele au satisfăcutchiar și cele mai rafinate gusturi aleApusului, nu doar calitatea, ci și pre-tențiile în multe privințe au dovedit căaceste încălțăminte făcute manual aufost de o calitate superioară.

Produsele confecționate pe calemecanică prin dezvoltarea industrieiîncălțămintelor, au ajuns să se ridice lastandardul înalt și perfect a celor făcutepe cale manuală. S-au perfecționat atâtde mult încât găseai în piețele pe carese pot comercializa cu ușurință canti-tăți mari de mărfuri și servicii, nu nu-mai ca marfă de comerț, ci și ca încăl-țăminte de lux, ajungând și în aceastăprivință la un nivel înalt.

Încălțămintea de lux confecționatăpe cale mecanică a fost la fel de apre-ciat[ ca produsele manuale, însă pro-dusele industriale fiind cu mult maiieftine și având un preț mult mai acce-sibil. La fel ca orice articol de îmbră-căminte de prim[ necesitatete de altfelși încălțămintea trebuia să țină pasul

cu moda.Fiind produse în cantități mari și

putând aduce pe piață întotdeaunacreația cea din urmă a modei, lucrateîn forma cea mai perfectă, ele puteaufi vândute în cantități mari și la un prețmult mai mic. În acest fel erau posibilepătrunderile sociale cu o ușurință mairidicată a cumpărării de încălțămintela modă, la prețul care nu trecea de pu-terile bănești, fapt care explica cum-părarea tot mai mare a produselor fa-bricate.

Fabrici `nfiin\ate`n Ardeal ;i Banat ;i cares-au dezvoltat rapid

După prima fabrică înființată deacest fel, în scurt interval de timp auapărut și alte fabrici cum ar fi< fabrica“Hungaria” din Oradea-Mare, care du-pă câțiva ani a funcționat sub numelede “Derby”, apoi fabrica de ghete carea fost înființată în cadrul fabrici de pie-lărie “Frații Renner & Comp. Soc. An.”din Cluj care s-a dezvoltat rapid și afost considerată ca fiind între primelefabrici de încălțăminte din țară. Acesteifabrici din Cluj i-a urmat Societateaanonimă pentru fabricarea înclțămin-telor din Sibiu.

Bineînțeles că s-au mai înființat șialte fabrici care de la îneput s-au spe-cializat în fabricarea unui singur pro-dus. Dintre aceste fabrici amintim“Carmen” din Oradea-Mare, “Filt” dinTimișoara, care producea exclusiv pan-tofi de lux pentru dame și fabrica “Pri-

mus” tot din Oradea-Mare care aveaca și specialitate numai pantofii de ca-să.

În anul 1925 mai funcționau și alte23 de fabric mici, în afară de cele dinArdeal și Banat. Importul în același ana fost de 382.430 kg de încălțăminte,în valoare de 177.838.00 lei hârtie.

După anii de război, în România,importul de încălțăminte a crescut da-torită concurenței străine pronunțateși a faptului că întrebuințarea încălță-mintelor fabricate ocupau un teren totmai vast.

În decursul războiului, fabricile deîncălțăminte s-au instalat exclusiv pen-tru confecționarea bocancilor militari.În urma exigențelor prea mari ale ar-matei, acestea s-au impus cu atât maimult, iar pieile necesare confecționăriiîncălțămintelor pentru civili nu se maigăseau.

Industria `nc[l\[minteia fost în stare să acoperenecesitatea totală a țării

Fabricile s-au preocupat mai multde nevoile armatei, tocmai pentru căîn confecționarea încălțămintelor pecale mecanică puteau să aprovizionezearmata cu bocanci în timp scurt și încantități mari. Astfel, fabricile din Ar-deal și Banat au dovedit că pot să trans-forme în timpul cel mai scurt uzineleși să se conformeze intereselor supe-rioare ale armatei.

Statul român a susținut și a sprijinitaceastă industrie indigenă printr-un

tarif vamal protecționist, prin care separaliza concurența străină, deci și im-portul încălțămintelor.

În primii ani ai dezvoltării indus-triei încălțămintelor s-au ivit multe di-ficultăți, printre care și lipsa mare demuncitori specialiști. La început, fa-bricile erau avizate să aducă muncitorispecializați, însă cu timpul muncitoriinecalificați au reușit să ajungă la unstandard înalt de a presta această mun-că.

Paralel cu această specializare, fa-bricatele deveneau tot mai bune, ajun-gând cu timpul la nivelul încălțămin-telor confecționate în fabricile vechiale Apusului. Acestea au ajuns să aibăo calitate și o formă identică, cu o per-fecție desăvârșită, produsele specialeale unor fabrici având chiar și calitățisuperioare față de cele din străinătate.

Cum industria de pielărie din Ar-deal și Banat era capabilă de a producenu numai talpă, piei grele și box de va-că, care corespund și gustului celui maipretențios, ci produce și piei fine delux, arătând progrese mari și în ce pri-vește cuantumul.

Cum și industria textilă indigenăs-a dezvoltat și ea, a fost mai ușor de afurniza în mare parte toate accesoriilenecesare confecționării încălțăminte-lor. Această industrie din Ardeal și Ba-nat, ca parte preponderentă a industrieide încălțăminte din țara întreagă a con-tinuat să se dezvolte, iar în scurt timpa fost în stare să acopere necesitateatotală a țării.

A consemnat Iulia Mercea

Până în 2011, China avea cele mairapide trenuri. În urma unui accidenta limitat viteza acestora. Acum revineasupra deciziei și ridică limita. 

Cât încă mai visăm la trenurile Hy-perloop, cu viteze de peste 1.000 km/h,

China reactivează trenurile sale de ma-re viteză la standardul din urmă cu șaseani. Noile garnituri electrice sunt de-numite “Fuxing” („reîntinerirea”, într-o traducere aproximativă) și vor circulape ruta Beijing – Shanghai cu o vitezămaximă de aproape 400 km/h. Dataoficială de relansare e 21 septembrie,când șapte trenuri vor circula la vitezamaximă.

Distanța pe care vor circula acestegarnituri înseamnă circa 1.250 de ki-lometri, iar timpul estimat pentru aajunge dintr-un punct în altul este depatru ore și jumătate. Dat fiind că tre-nurile vor circula cu mai mult de 350km/h, asta înseamnă o reducere a tim-pului călătoriei de până la o oră.

"Concurența” pe care o are produ-sul Chinei e reprezentată de trenurileitalienilor de la NTV (360 km/h), ur-mată de Maglev de la japonezi, cu 320km/h.

Trebuie menționat aici că sistemuljaponezilor a ajuns și la viteze de peste600 km/h, dar pentru o infrastructurăpotrivită, costurile sunt imense, com-parativ cu sistemul tradițional. Cel mairapid ar fi operațional abia din 2027.Tocmai de aceea nici nu sunt folositetrenurile la viteza maximă. Și mai suntcele ale TGV din Franța, cu viteze între270 și 320 km/h.

Cât despre China, are o infrastruc-tură de circa 19.960 de kilometri, careîi permite viteze de până la 400 km/h,cât ar atinge cele mai rapide trenuri alesale. Sistemul acesta a fost însă limitatîn 2011, în urmă unei ciocniri între do-uă trenuri. Au murit atunci 40 de per-soane și 200 au fost rănite. A urmat oinvestigație în urma căreia a fost des-coperită o rețea imensă de corupție.Doi oficiali au fost găsiți vinovați șicondamnați.

China relanseaz[ cel mai rapidtren din lume

Fabrica de ghete "Fra\ii Riner ;i Co. S. A. Cluj"

În decursul războiului, fabricile de încălțăminte s-au instalat exclusiv pentru confecționareabocancilor militari. În urma exigențelor prea mari ale armatei, acestea s-au impus cu atât maimult. Fabricile s-au preocupat mai mult de nevoile armatei, tocmai pentru că în confecționareaîncălțămintelor pe cale mecanică puteau să aprovizioneze armata cu bocanci în timp scurt și încantități mari. Astfel, fabricile din Ardeal și Banat au dovedit că pot să transforme în timpul celmai scurt uzinele și să se conformeze intereselor superioare ale armatei.

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

~n 1901, fabricile de `nc[l\[mintedin Ardeal ;i Banat au avut o produc\iecare acoperea necesarul `ntregii \[ri

3 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEPlantele medicinale ;i fructele de p[dure folosite ca materie prim[ sunt recoltate din zone

nepoluate, ecologic curate, astfel ̀ nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;i puritatea produsului,prin lipsa de contaminan\i toxici carcinogeni, ierbicide, insecticide, `ngr[;[minte chimice.

Acneea rozacee este o afecțiune ca-re provoacă în jurul nasului ;i a bărbieio ro;eață asemănătoare urticariei, fiinduna dintre afecțiunile frecvent întâlniteale pielii. După cum explică speciali;tiidermatologi, acneea rozacee începe cuo înro;ire simplă a feței. Poate fi de-clan;ată de consumarea anumitor ali-mente precum cele condimentate saucitricele, alcoolul sau băuturile fier-binți, stres, exerciții fizice prea intense,vânt, ploaie, raze solare, umiditate ex-cesivă sau uscăciune excesivă a aerului.chiar ;i simpla conversație cu anumitepersoane poate să declan;eze aceastăro;eață.

După un timp, persoanele afectatepot dezvolta vini;oare sau leziuni ase-mănătoare acneei, umflături roșii, carese permanentizează și conduc la ro-șeața feței iar la bărbați la mărirea ;ideformarea nasului. În unele cazuriochii par apo;i sau injectați. Speciali;tiisubliniază că nu se cunoa;te cauza ac-neei rozacee, o poate face oricine, însăs-a constatat că este mai frecventă lapersoaele cu pielea deschisă la culoare.Nu este contagioasă. Poate fi confun-dată cu acneea obi;nuită sau cu o aler-gie. O importanță deosebită o are diag-nosticul timpuriu ;i schimbarea stiluluide viață pentru a ține afecțiunea subcontrol.

Printre factorii cei mai frecvențicare declan;ează afecțiunea se numărăalcoolul, căldura, băuturile fiebinți,mâncărurile picante, cofeina, stresul ;iexpunerea la soare. Însă pentru a evita

un puseu este recomandabil să facețicâteva schimbări în viața dumneavoas-tră.

Ce puteți face pentru ameliorarea acneei rozacee

Printre recomandări se numără ;ifolosirea unei creme cu factor de pro-tecție solară. Aceste creme sunt utilepentru ameliorarea acneei rozacee. Folosiți o cremă de bună calitate defiecare dată când ie;iți în aer liber operioadă mai îndelungată. Este indi-cată folosirea unei creme cu factor deprotecție (SPF) de minim 15 pentrufață ;i zona din jurul ochilor.

Un alt sfat este acela de a renunțala băuturile alcoolice sau cel puțin săreduceți considerabil consumul. Cum-pătarea este cuvântul cheie pentru aevita puseele de acnee rozacee.

De evitat sunt ;i băuturile fierbinți,precum, ceaiul, cafeaua. Este recoman-dat să le răciți puțin ;i astfel să evitațiro;irea feței. De asemenea, fiți atențila ce mâncați, țineți la distanță mân-cărurile picante sau eliminați-le pur ;isimplu. Ar fi de renunțat ;i la urmă-toarele alimente< vinete, avocado, brân-za, ciocolata, citricele, fasolea verde,ficatul, sosul de soia, spanacul, vanilia,oțetul , drojdia ;i iaurtul.

Aditivii alimentari sunt ;i ei res-ponsabili de acneeea rozacee. Gluta-matul monosodic, un ameliorator dearomă, poate provoca uneori a;a nu-

mitul sindrom de restaurant chinezesc,cu palpitații, dureri de cap ;i ro;eață afeței, manifestări ce pot fi remarcatemai ales la persoanele afetate de acneerozacee. Conservanții alimentari ca ni-trații ;i sulfiții care se găsesc mai ales

în carnea afumată ;i alcool pot de-clan;a aceste simptome.

Nu în ultimul rând evitați exerci-țiile fizice intense. Optați mai bine pen-tru varianta de a face de trei ori pe zicâte 15 minute, decât 45 deodată.

Asociația Națională pentru ProtecțiaConsumatorilor a realizat în perioada Iu-lie – August 2017 un studiu pe eticheteleproduselor tip brânză topită de pe piațaromânească, deoarece aceasta este desîntâlnită în alimentația consumatorilor.

Felii, triunghiuri, la sul sau cuburi,în cadrul studiului au fost analizate eti-chete de la 14 produse tip brânză topită,achiziționate din supermarketurile aflatela noi în țară. Conținutul de E-uri pentruaceste produse variază între 0 și 9. Dintotalul de brânzeturi analizate 7% dinproduse nu au în conținut E-uri, 22% auun conținut de 2 E-uri, alte 22% au ieșitcu o componență de 3 E-uri, din produ-sele analizate 14% au 4 E-uri, un conținutde 5 E-uri îl au 21% din brânzeturi, 7%din produsele analizate au în conținut 7E-uri, iar 9 E-uri se găsesc în 9% din pro-dusele verificate. Zaharurile din produ-sele analizate au o valoare cuprinsă între0 – 7g/100g, conținutul de glucide esteîntre 1.04 – 7.17g/100g, iar în ceea ce pri-vește conținutul de grăsimi variază între8 și 21.1g/100g.  Brânzeturile au un con-ținut de sare cu valori cuprinse între 0.65– 2.6 g/100g. În ceea ce privește conținu-tul de alergeni, toate produsele conținlapte sau produse derivatedin lapte, iar un pro-dus conține ou.

A consemnat Iulia Mercea

Produsele sau suplimentelenutritive elaborate de c[tre Labo-ratoarele Hypericum sunt ob\in-ute din surse naturale (organice)- plante medicinale din floraspontan[ ̀ n marea lor majoritate,plante medicinale din culturi eco-logice, c]t ;i din fructe de p[dure.

Noutatea acestor produse estec[ toate sunt extracte naturaleconcentrate, deci `n interiorulcapsulelor nu este plant[m[run\it[, ci un extract integralconcentrat din aceasta, ceea ce asi-gur[ o mai bun[ biodisponibili-tate ;i o mai bun[ asimila\ie `norganism a substan\elor active be-nefice pentru diferite afec\iuni.

Prin aceast[ tehnologie se re\in dinplantele medicinale enzimele, vitami-nele ;i mineralele necesare pentrus[n[tate. Extractul natural are formaunei mase de particule sferice, care auo curgere mai bun[, forma sferic[ aparticulelor reduc]nd posibilitatea`nglob[rii de aer printre ele, astfel ̀ nc]tdozarea ̀ n capsule este mult mai exact[;i mai u;oar[.

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ suntrecoltate din zone nepoluate, ecologiccurate, astfel `nc]t putem garanta efi-cien\a maxim[ ;i puritatea produsului,prin lipsa de contaminan\i toxici car-cinogeni, ierbicide, insecticide,`ngr[;[minte chimice.

Sirop cu c[tin[ alb[

Siropul de c[tin[ alb[(f[r[ zah[r) este un supli-ment alimentar cu rol im-unostimulator, vitamini-zant ;i mineralizant. Are ̀ ncomponen\[ extract natu-ral din fructe proaspete dec[tin[-alb[ (Hippop-hae rhamnoides),ap[ deminerali-zat[, `ndulcitorhipocaloric(ciclamat desodiu, zaha-rinat de so-diu, acesul-fam K),gum[ xan-than, conser-vant (benzoatde sodiu). Unlitru de siropde c[tin[-alb[ f[r[zah[r (hipo-caloric) esteob\inut din 2kg fructeproaspete dec[tin[-alb[.

Siropulare rol de sti-mulare a sis-temului im-unitar. Con-tribuie la nor-malizarea ni-

velului colesterolului seric. Reprezint[o surs[ de vitamine ;i minerale cu

o biodisponibilitate sporit[. Deasemenea, contribuie la limita-rea efectelor stresului oxidativ,la buna func\ionare a sistemelorhepatic ;i cardiovascular. Limi-teaz[ procesele inflamatorii dinorganism. Are ac\iune hipo-

colesterolemiant[, energi-zant[, antiinflamatoare,

antioxidant[, vasodila-tatoare, hepatopro-

tectoare, imunos-timulatoare, de-purativ[, diure-tic[, vitamini-zant[ ;i minerali-zant[.

Produsulde fa\[ este reco-mandat, `n spe-cial, persoanelorce au glicemiacrescut[ (sau cutendin\[ decre;tere) datorit[folosirii ̀ ndulcito-rilor specifici `nlocul zah[rului.Siropul este util ;i`n curele de sl[bi-re, fiind un pro-dus hipocaloric.Siropul de c[tin[-alb[ ajut[ la`nt[rirea im-unit[\ii naturale aorganismului

`ntruc]t fructele acestei specii suntadev[rate polivitamine naturale. Acestproces se manifest[ prin ac\iunea dedistrugere a agen\ilor patogeni ;i prinstimularea form[rii de anticorpi. Deasemenea, compu;ii cu propriet[\i an-tioxidante din aceste fructe ajut[ lacombaterea form[rii radicalilor liberi,cauza stresului oxidativ.

Produsul este un bun adjuvant `neliminarea substan\elor toxice din or-ganism, contribuind la protejarea ri-nichilor ;i a prostatei. Acesta este efi-cient ;i `n normalizarea colesteroluluisanguin ;i a trigliceridelor serice,regl]nd tensiunea arterial[ ;i ame-lior]nd circula\ia s]ngelui, `n specialcea periferic[. Astfel, datorit[compu;ilor biologic-activi precum aci-zii gra;i nesatura\i ;i fitosterolii, pro-dusul de fa\[ are o ac\iune cardio-pro-tectoare.

Prin cre;terea magneziului plas-matic ;i prin aportul de vitamine dincomplexul B, siropul contribuie la to-nifierea sistemului nervos ;i la stimu-larea activit[\ii intelectuale,particip]nd ;i la procesele de reglareale sistemului endocrin. Nu ̀ n ultimulr]nd, extractul de c[tin[-alb[ este ;iun excelent protector gastro-intestinal;i hepatic, favoriz]nd procesul naturalde regenerare al celulelor hepatice.

Toate aceste propriet[\i se explic[prin con\inutul mare `n vitamine, mi-nerale ;i a celorlal\i compu;i bio-activice se p[streaz[ nealtera\i, cu o biodis-ponibilitate sporit[, datorit[ proces[riiminimale a ingredientelor, f[r[ trata-

mente termice.

Mod de folosire

~n privin\a modului de folosire, do-za recomandat[ este de 3-4 linguri desirop, maxim 6 pe zi, dizolvate `n ap[mineral[, dup[ mesele principale. Suntrecomandate cure de 6 s[pt[m]ni cupauze de 7 zile `ntre acestea. Nucon\ine coloran\i sau arome de sintez[.Con\ine pulp[ de fruct.

Produsul este disponibil ;i `n va-rianta cu `ndulcitor natural, respectivcu Hyper Stevia rebaudiana (`ndulcitornatural din planta Stevia rebaudiana).

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Siropul de c[tin[ alb[ de la Hypericum, surs[ de s[n[tate ;i vitalitate

Brânza topit[ arepân[ la 9 E-uriModalit[\i de reducere a ro;e\ii în acneea rozacee

6 Informa\ia de Duminic[/3 septembrie 2017

RE}ETE

Sufleu de legume cu ;unc[

Paprica; de crap cu smântân[

Mod de preparare<

Bucățile de broccoli se pun în apăclocotită, ușor sărată și se fierb circa3-4 minute, astfel încât să rămână cro-cante și să nu-și schimbe culoarea, apoise strecoară. Gogoșarul se taie cubulețemărunte, la fel și frunzele de pătrunjel.Ouăle se bat bine, până la omogenizare,apoi se amestecă toate ingredientele și

se condimentează. Formele de muffinse așează pe tavă, untul se topește peaburi, apoi formele se ung, sau prefe-rabil se stropesc cu untul topit. Ames-tecul anterior preparat, cu ajutorul uneilinguri se așează în formele astfel pre-gătite, apoi se dau la cuptorul preîn-călzit, circa 20 minute. Când așezațialuatul în forme, țineți cont de faptulcă în timp ce se coace, acesta se va maiumfla puțin.

Ingrediente<

200 g de broccoli (sau con-opidă, după preferință), 150 g deșuncă, un gogoșar sau un ardeigras roșu, cărnos, 100 g cașcavalrăzuit, o legătură de frunze depătrunjel, 4 ouă, puțin unt, sare,piper, eventual nușoară, dupăgust, precum și coșulețe de muf-

fin.

Mod de preparare<

Peștele curățat se taie bucăți și sespală bine. Ceapa, usturoiul și ardeiulse mărunțesc fin și se călesc în ulei. Seadaugă bucățile de pește și se mai călescpuțin, se presară cu boia și cu făină, se

amestecă, se stinge cu puțină apă și secondimentează cu sare și piper. Seadaugă bulionul, încă puțină apă și selasă să fiarbă, până când peștele se în-moaie potrivit. Smântâna se amestecăcu câteva linguri de zeamă fierbinte,apoi se adaugă și aceasta și se mai lasăpe foc până mai dă încă un clocot. În-ainte de a se lua de pe foc se adaugăcrenguța de cimbru. Se servește cu gă-luște, macaroane, sau cu mămăliguță,eventual cu adaos de smântână.

Ingrediente<

1 kg de crap (sau eventualtrunchi de cod) curățat, o ceapămare, un ardei gras, 3 linguri debulion (pastă groasă), o lingurițăde făină, 200 g de smântână, 1-2căței de usturoi, ulei, sare, pier,boia de ardei, o crenguță mică

de cimbru.

Rulad[ cu gem

Mod de preparare<

Ouăle se spală și se separă albușu-rile de gălbenuș. Gălbenușurile se frea-că cu zahărul, până când zahărul se to-pește. Albușurile se bat spumă tare, seamestecă cu gălbenușurile, se adaugătreptat făina, zahărul vanilat și praful

de copt. Compoziția se toarnă într-otavă căptușită cu hârtie de copt. Se pu-ne în cuptorul preîncălzit, se coacetimp de 15 minute, la foc mare, cândse scoate de la cuptor se răstoarnă peprosopul de bucătărie, se îndepărteazăhârtia, se unge cu gem, iar cu ajutorulprosopului se rulează până când încăeste fierbinte. Se lasă împachetat înprosop până când se răcește de tot, sedespachetează, se presară cu zahăr pu-dră, apoi se feliază. Se poate servi even-tual cu topping de ciocolată.

Ingrediente<

4 ouă, 4 linguri de zahăr, 4linguri de făină, un plic de zahărvanilat, o jumătate de plic de prafde copt, un borcan (400 g) degem, preferabil de caise, porto-cale, sau căpșuni și un prosop

de bucătărie curat.

Ciorb[ de p[st[i cu peri;oare

Mod de preparare<

Carnea tocată se amestecă cu pes-metul și oul, se condimentează cu sare,piper și delicat. Ceapa și usturoiul semărunțește și se călește în ulei, pânăcând devin sticloase. Se adaugă o lin-guriță de boia, se stinge cu circa 1,5

litri de apă, se adaugă morcovii tăiațifelii subțiri, dacă doriți, puteți adăugași alte zarzavaturi sau legume, iar dupăce începe să clocotească se adaugă șifasolea verde curățată și bucățită. Secondimentează după gust, iar cândpăstăii s-au fiert pe jumătate, din pastaanterior pregătită se formează perișoa-re și se fierbe până când toate ingre-dientele se înmoaie. Dacă nu aveți aca-să carne, perișoarele se pot înlocui cucâtnați. Ciorba se servește caldă, pre-sărată cu pătrunjel verde mărunțit, saueventual cu adaos de smântână.

Ingrediente<

400 g de fasole verde, 300 gde carne tocată de porc, o ceapă,un cățel de usturoi, 2 morcovi, olingură de ulei, un ou, o lingurăde pesmet, sare, piper, boia deardei dulce, delicat (de casă), olegătură de pătrunjel verde,

eventual smântână la servire

S-a dovedit că ;tirul poate fi un reme-diu pentru o serie de afecţiuni, în specialde natură cancerigenă.

Știrul comun (Amaranthus retrofle-xus) cuprinde numeroase specii, unele fi-ind consumate în urmă cu cca. 7.000 ani.Planta este foarte rezistentă la orice climăși se poate dezvolta pe aproape orice tipde sol. Amaranthus este unul dintrepuţinele genuri ale cărui specii au fost cul-tivate atât în Lumea Veche cât și în LumeaNouă. Culturile de știr produc un numărmare de seminţe care germinează repedeiar productivitatea este deosebit de mare,putându-se obţine mai multe recolte pean.

Este o plantă bogată în vitamine, înspecial A, K, B1, B3, B5, B6, B17, C, E, ri-boflavina, acid folic și folat, în mineraleprecum calciu, fier, magneziu, fosfor, po-tasiu, zinc și cupru. Frunzele conţin cu25% mai multe proteine și mult mai multlisină decât orice produs obţinut din po-rumb sau alte cereale și mai multă metio-nină decât soia.

De asemenea, conţine cantităţi im-portante de provitamina A (beta-caroten),știrul fiind bogat în acizi grași polinesa-turaţi (PUFA), în special acid linoleic, po-trivit votp.info.

De la știr se pot consuma partea verde,tulpina și seminţele. Frunzele tinere, cuun gust asemănător cu cel al nucii, se fo-losesc la prepararea salatei, tocăniţei, sepot adăuga la ciorbe, pot fi preparate la felca spanacul. Ele se culeg din partea ceamai de jos a tulpinii, pe întreg parcursulverii și până toamna târziu. Seminţele potfi consumate ca atare, prăjite (au un gustdelicat) dar se poate obţine din ele ulei șifăină. Acestea pot îmbogăţi alte mâncăruri,dându-le un gust piperat. Făina poate ficonsumată simplu, poate fi folosită la pre-pararea de prăjituri sau pâine (nu conţinegluten), precum și în amestec cu alte tipuride făină pentru diverse preparate.

Știrul este folosit în medicina tradiţio-nală ca astringent nutritiv, tonic, pentru atrata diareea sau ca antihemoragic (scaunecu sânge sau polimenoree). Ceaiul se fo-losește pentru gargară în cazul durerilorde gât sau a aftelor și pentru spălături ex-terne în cazul exemelor.

Prin conţinutul de squalen, consumulde știr inhibă dezvoltarea vascularizăriitumorilor. De asemenea, s-a demonstratfaptul că această substanţă are un rol im-portant în reducerea extinderii metasta-zelor și în stagnarea dezvoltării tumorilormaligne la sâni, plămâni, prostată și cre-ier.

În prezent, cercetătorii consideră căsqualenul este cel mai bun stimulator im-unitar. În plus, acesta aflat în uleiul dinseminţe de știr are proprietăţi cicatrizante,ameliorând și tratând afecţiuni dermato-logice, precum psoriazis și pitiriazis, po-trivit site-lui doctor.info.ro. De asemenea,squalenul poate ţine sub control alergiile,diabetul, inflamaţiile, având și o contri-buţie importantă la îmbunătăţirea memo-riei și a funcţionării creierului în general.

Tratamentul cu știr este foarte util pen-tru eliminarea toxinelor ajunse în corpuluman din atmosferă sau ca urmare a te-rapiilor prin raze, a nitraţilor și nitriţilorprezenţi în mai toate produsele alimenta-re.

Uleiul obţinut din seminţe moduleazăfluiditatea membranei celulare și o stabi-lizează, fiind astfel util pentru persoanelecare suferă de hipertensiune arterială, ști-indu-se că membrana celulară este afectatăde această boală.

Cercetări recente au arătat că uleiulde știr este de circa 8-10% ori mai bogatîn squalen decât uleiul din ficat de rechindin care se poate extrage doar 1-1,5%squalen.

Tratamentul cu pulbere din spic deștir este foarte eficient în tratarea ca-renţelor de vitamine și minerale, fiind unexcelent energizant.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

:tirul este bogatîn acizi gra;i

polinesatura\i,remediu în cazul unor

forme de cancer

:tirul este o plantă bogată în vitamine, în special A, K, B1, B3, B5, B6, B17, C, E, riboflavina, acidfolic și folat, în minerale precum calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc și cupru. Frunzele conţincu 25% mai multe proteine și mult mai mult lisină decât orice produs obţinut din porumb sau altecereale și mai multă metionină decât soia.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

3 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Toamna anului 2017 se anunţăa fi una nonconformistă în materiede tunsori şi coafuri. Specialiștiidezvăluie principalele tendinţedemne de urmat în următorul se-zon.

Femeile s-au săturat de clasicul

bob, iar acest lucru se observă acumşi la doamnele trecute de prima ti-nereţe. Clientele îşi doresc coafuriversatile, iar tunsorile scurte şi fran-jurate vor fi căutate în perioada ur-mătoare.

Motivul este simplu< printr-o sin-gură tunsoare poţi ob\ine mai multe

tipuri de coafură şi eviţi astfel unlook plictisitor.

Există şi femei care vor cu tot di-nadinsul să fie remarcate, iar acesteavor apela la tunsorile de tip undercut.Pe p[rţile laterale vor fi tunse foartescurt, iar cele mai curajoase se şi rad.Veţi vedea în perioada următoare

multe femei care vor afişa tot felul demodele pe părţile laterale. Acesteasunt inspirate din arta tatuajului, ast-fel că variaţiunile sunt nelimitate. Pu-tem întâlni de la motive tribale pânăla iniţiale sau flori. Doamnele ce îşidoresc ceva puţin mai temperat vorapela la tunsorile pixie.

După p[rerea specialiștilor, vede-ta culorilor în această toamnă va fitot arămiul. Acesta a invadat piaţa înultimele sezoane, iar lumea prindecuraj şi începe să adore această cu-loare. Violet, albastru, verde turcoazşi roz rămân încă în tendinţe. Epocalor încă nu s-a `ncheiat.

Există şi femei care vor cu tot dinadinsul să fie remarcate, iar acestea vor apela la tunsorile detip undercut. Pe parţile laterale vor fi tunse foarte scurt, iar cele mai curajoase se şi rad. Veţi vedeaîn perioadă următoare multe femei care vor afişa tot felul de modele pe părţile laterale. Acesteasunt inspirate din arta tatuajului, astfel că variaţiunile sunt nelimitate.

Urmeaz[ o toamn[ nonconformist[`n materie de tunsori

8 Informa\ia de Duminic[/3 septembrie 2017

DIET~

Pulpa (proaspătă și uscată,rasă), laptele, apa cât și uleiul, toa-te oferite de nuca acestui cocotierau proprietăţi curative cu adevă-rat incredibile. Cocotierul este unpalmier puternic care crește înabundenţă în Malaezia, Polinezia,Asia de Sud-Est, Caraibe și în altezone tropicale.

Nuca de cocos este alcătuită dintr-ocoajă dură, galbenă sau portocalie (exo-carp), un strat intermediar fibros echi-valent cu partea cărnoasă a fructelorobișnuite (mezocarp) și partea centrală(endocarp), unde se află sămânţa, alcă-tuită din miezul alb, care este comestibil.

În sanscrită, limba vorbită în IndiaAntică cocotierul are denumirea de kalpavrisha, care înseamnă “pomul care oferătot ce e necesar pentru viaţă”. Și nu e niciun fel de exagerare! După cum se știe,locuitorii insulelor din Polinezia au su-pravieţuit, uneori generaţii întregi, doarcu nuca de cocos.

Compoziţia miezului nucii de cocosvariază în funcţie de gradul de coacereal fructului. Atunci când fructul este tâ-năr (6-7 luni), miezul este gelatinos,conţine foarte multă apă, iar conţinutulnutritiv este scăzut. Pe măsură ce nucade cocos se maturizează, miezul devinemai tare, conţine mai puţină apă, iar nu-trienţii lui sunt mai concentraţi.

În acest moment, el conţine suficienţicarbohidraţi, proteine și săruri minerale,în special magneziu, calciu și fosfor. To-tuși, cel mai abundent nutrient din nucade cocos este grăsimea, care reprezintăpeste o treime din greutatea fructuluicopt.

Miezul copt, poate fi consumatproaspăt, ca atare sau dat prin răzătoare,ori copt la cuptor, ca ingredient în diferitereţete.

Miezul gelatinos se obţine din nucilede cocos crude. Se manâncă cu o lingurădupă desfacerea nucii. Conţine aceiașinutrienţi ca și nuca de cocos coaptă, darîn concentraţii mai scăzute.

Apa de cocos este lichidul din inte-riorul nucii de cocos. Cu cât fructul estemai puţin copt, cu atât conţine mai multăapă. Apa de cocos potolește foarte binesetea.

Laptele de cocos este răcoritor și nu-tritiv. Se obţine prin stoarcerea miezuluicopt de nucă de cocos după ce a fost datprin răzătoare urmând patru pași.

Miezul de nucă se dă prin răzătoareamică sau prin blender. Apoi se adaugă ojumătate de litru de apă și se lasă să steao jumătate de oră. Se poate folosi laptede vacă în loc de apă. În pasul trei, seașează pasta de nucă de cocos într-o bu-cată de tifon. În sfârșit, se stoarce pastaîn tifon până se scurge tot lichidul.

Laptele de cocos este folosit ca bău-tură răcoritoare sau ca ingredient în sha-ke-urile de fructe sau în alte reţete. Este interesant faptul că apa și laptele decocos sunt aproape la fel de bogate înminerale ca miezul și, în plus, au avan-tajul că nu conţin deloc grăsime. Un litrude apă de cocos conţine circa 300 mili-grame de magneziu, adică doză zilnicărecomandată pentru un adult.

Copra este miezul de nucă de cocosuscat la soare. Uleiul de cocos se obţineindustrial prin procesarea la presiune în-altă a coprei.

Beneficiile uleiului de cocos

Uleiul de cocos este considerat unsuperaliment datorită proprietăţilor saleși peste 1500 de studii publicate până în

prezent dovedesc că este unul dintre celemai sănătoase alimente naturale careexistă în lume în momentul de faţă. Esteutilizat nu doar ca și aliment, ci și ca pro-dus dermatocosmetic sau pentru îngri-jirea părului.

Uleiul de cocos este solid la tempe-ratura camerei ca untul. Din punct devedere nutritiv, uleiul de cocos este com-pus în cea mai mare parte din nutrienţiiexistenţi în nuca de cocos.

Colina este unul dintre nutrienţii carese găsesc în cantitate mai mare în uleiulde cocos. Se știe că se indică mai ales înameliorarea capacităţii de memorare.Din compoziţia uleiului de cocos mai facparte vitamina E, K, fierul, acizi grașiomega 6, grăsimi saturate, mononesatu-rate și polinesaturate.

Principalele beneficii ale uleiului denucă de cocos pot fi atribuite prezenţeiacizilor grași cu lanţ mediu, dintre careacidul lauric este cel mai important.Aceștia sunt agenţi antimicrobieni pu-ternici, cu o eficiență ridicată în comba-terea virușilor, ciupercilor și a multorbacterii. Modul lor de acţiune ar constaîn dezintegrarea pereţilor celulelor mi-crobiene.

Cele mai multe grăsimi pe care leconsumăm sunt acizi grași cu lanţ lungcare trebuie defalcate înainte de a fi ab-sorbite. Uleiul de nucă de cocos este bo-gat în acizi cu lanţ mediu și scurt careajung mult mai repede în ficat pentru aproduce energie, fiind ușor de digerat.

Ca atare nu sunt necesare enzime bi-liare sau pancreatice pentru digestie. Iaracest lucru transformă uleiul de cocos

într-un aliment sănătos chiar și pentrudiabetici sau care au probleme cu vezicabiliară.

De asemenea, acizii grași cu lanţ me-diu ajută la accelerarea metabolismului,întrucât aceștia sunt o sursă instantaneede energie pentru corp. Studiile făcute laUniversitatea Saga din Japonia arată căuleiul de cocos, deși este o grăsime, sto-pează acumularea de grăsime în orga-nism și favorizează arderea grăsimilor.

Graţie acelorași acizi grași cu lanţmediu din compoziţie, uleiul de cocosare proprietăţi antifungice puternice. Înurma cercetărilor s-a demonstrat că acestulei poate distruge peste 50 de ciupercide candida.

Specialiștii afirmă că uleiul de cocosreduce nivelul colesterolului total, al co-lesterolului rău și al trigliceridelor, ceeace ajută la prevenirea bolilor cardiovas-culare.

Uleiul de cocos poate susţine sănă-tatea glandei tiroide datorită compoziţieiunice de nutrienţi și prin faptul că acestaajunge direct la ficat fără a fi nevoie deimplicarea enzimelor în procesul de di-gestie.

În urma unor studii s-a confirmat căla femeile care au consumat zilnic 2 lin-guri de ulei de cocos, grăsimea abdomi-nală a scăzut după 12 săptămâni.

Ca urmare a compoziţiei sale, uleiulde cocos ajută la o mai bună absorbţie acalciului, a vitaminei D, dar și a altor mi-nerale esenţiale pentru sănătatea orga-nismului.

ing. chimist Mircea Georgescu tel. 0721202752

Nuca de cocos con\inenutrien\i valoro;i pentrus[n[tatea organismului

Fructele conţin majoritar douăpolizaharide< fructoză şi glucoză.Consumul moderat de fructe (2-3/saptămână) presupune un aportscăzut de fructoză pe când într-unsuc fresh de fructe cantitatea defructoză este foarte mare, iar im-pactul asupra organismului esteunul negativ. Paracelsus spunea căorice substanţă poate fi medica-ment sau otravă în funcţie de can-titate.

Astfel, în loc să beneficiem de vita-minele şi enzimele din fructe, suprasoli-cităm ficatul nostru dacă ele vin sub for-mă de suc fresh. Organsimul uman nueste făcut să poată metaboliza cantităţimari de fructoză şi este logic acest lucru>milioane de ani nu au existat storcătoare,iar fructele se găseau doar în sezonul lor.Acum fructele sunt disponibile tot anulla supermarketul de vizavi de casă.

Fructele mai conţin şi fibre, iar aces-tea sunt foarte importante pentru tran-zitul intestinal şi pentru sănătatea noastrăîn general. Fibrele se găsesc numai înfructe, legume şi cereale, iar aportul lorzilnic este esenţial. Majoritatea storcă-toarelor moderne din ziua de azi folositepentru realizarea sucurilor elimină însăpulpa fructelor şi fibrele din fresh-urilede fructe, lipsindu-ne practic de benefi-ciile fibrelor alimentare.

Glucoza şi fructoza se metabolizeazădiferit. Glucoza intră prioritar în ciclulde reacţii KREBS cu formare de ATP învederea hrănirii celulelor cu energie, pecând excesul de fructoză se metabolizea-ză predominant în ficat. Astfel fructozaeste convertită în fructoza-1-fosfat şi apoiîntr-un monozaharid (triose) ce este pre-cursor de VLDL- trigliceride sau aciduric. Astfel impactul metabolic al canti-tăţilor de fructe date sub formă de freshse poate sumariza în<- Suprasolicitarea ficatului- Exces de acid uric, VLDL, trigliceridece duce la supraponderabilitate, rezis-tenţă la insulină- Creşterea apetitului prin dereglarea lep-

tinei (hormonul ce dă semnalul creieru-lui că eşti sătul).

Puţin e bun, dar mult strică

Cantităţile mici de fructoză sunt be-nefice, pe când valurile mari venite odatăcu sucurile fresh au efect metabolic ne-gativ asupra întregului organism. Să neimaginăm< ne-ar fi uşor să bem un freshdin 3-4 portocale, însă să le mâncămdintr-o dată una câte una ar fi destul dedificil.

Glucoza şi fructoza se regăsesc înfructe în matricea lor naturală alături defibre pe când sucul fresh este o bombăde fructoză. Consumul ocazional nu areimpact metabolic atât de negativ, însă aîncepe fiecare dimineaţa cu un suc freshiţi poate afecta sănătatea pe termen lungşi te poate predispune la obezitate, aciduric mărit cât şi rezistenţă la insulină ceprecede diabetul de tip 2. Prin urmare,evită sucurile fresh de fructe şi mănânc[alimentul în matricea lui naturală.

Fresh de fructe sau fructe?

Principalele beneficii ale uleiului de nucă de cocos pot fi atribuite prezenţei acizilor grași cu lanţmediu, dintre care acidul lauric este cel mai important. Aceștia sunt agenţi antimicrobieni puternici,cu o eficiență ridicată în combaterea virușilor, ciupercilor și a multor bacterii. Modul lor de acţiunear consta în dezintegrarea pereţilor celulelor microbiene.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

✂

3 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Ediţia 2017 a celui mai aşteptateveniment de muzică clasică dinRomânia debutează s]mb[t[, 2septembrie.

Timp de 22 de zile magia muziciilui George Enescu ne va însoţi cu aju-torul celor peste 3.000 dintre cei maiimportanţi artişti din domeniu. Des-chiderea festivalului va fi transmisă îndirect, de la ora 19<00, la TVR 1 şi TVR3. Iubit, anunţat, aşteptat. Festivalul In-ternaţional “George Enescu”, ediţia2017, îşi deschide, în sfârşit, porţile, laSala Palatului şi Ateneul Român dinBucure;ti, dar va avea concerte ;i `n\ar[, la Ia;i, Bra;ov, Cluj-Napoca,Timi;oara ;i mai ales Sibiu.

Opera “Oedipe”deschide evenimentul

~n cadrul evenimentului de debut,telespectatorii vor urmări, în direct dela Sala Palatului, un fragment din opera„Oedipe”, de George Enescu, în inter-pretarea London Philharmonic Or-chestra, Corului Filarmonicii GeorgeEnescu (dirijor Iosif Ion Prunner), Co-rului de copii Radio (dirijor Voicu Po-

pescu), sub bagheta lui Vladimir Ju-rowski (director multimedia CarmenLidia Vidu, pregătirea muzicală TiberiuSoare), cu o distribu\ie interna\ional[.

În aceeaşi seară, de la 22<30, TVR3 transmite în direct concertul orches-

trei baroce “Europa Galante”, dirijorFabio Biondi, în interpretarea mezzo-sopranei Vivica Genaux, cu muziz[ deVivaldi. Iar începând de luni, 4 sep-tembrie, concertele live la TVR 3 vorîncepe fie la ora 20<00, fie la 22<30.

Program extins al televiz[rilor

În calitate de co-producător al Fes-tivalului Internaţional „George Enes-cu”, TVR va acorda un spaţiu amplu îngrila sa de programe reflectării eveni-mentelor din jurul acestuia. Telespec-tatorii se vor bucura să urmărească,live şi înregistrate, majoritatea concer-telor festivalului, astfel< 21 de concertede la Sala Palatului (dintre care 9 trans-mise în direct la TVR 3 şi online, peTVR+), 35 de concerte de la AteneulRomân (dintre care 10 transmise livela TVR 3 şi TVR+), 7 concerte înre-gistrate în Sala Auditorium (Sala micăa Palatului). Transmisiunile şi înregis-trările vor fi realizate în exclusivitateîn format HD, cu Carele 6 şi 8 ale Te-leviziunii Române.

Toate concertele festivalului vor fidifuzate online `n live streaming, peenescu.tvr.ro, platforma TVR dedicatăevenimentului. Ea va cuprinde, de ase-menea, informaţii despre istoria festi-valului, despre viaţa şi muzica lui Enes-cu, interviuri cu personalităţi cunos-cute ale lumii muzicale, imagini de ar-hiva, cele mai noi relatări de la festival,programul complet al transmisiilor îndirect şi “Agenda Festivalului”.

Din 28 august, TVR 3 a început di-fuzarea Agendei Festivalului GeorgeEnescu 2017, program exclusiv în for-mat HD, care aduce publicului din toa-tă ţara interviuri, informaţii din culise,noutăţi şi ştiri din Bucureştiul Creativ.

De asemenea, aproximativ 80 deinterviuri în exclusivitate cu cei maimari artişti şi dirijori care au performatpe scena festivalului vor fi realizate deMarius Constantinescu, ValentinaBăinţan, Claudia Robu şi Claudia Spă-tărescu. Dialogurile vor fi difuzate laTVR 3, până la ediţia din 2019 a eve-nimentului.

Festivalul va pune într-o nouă lu-mină creația lui George Enescu, în pro-gram figurând un număr-record, 37,de lucrări ale marelui compozitor ro-mân, dintre care două vor fi interpre-tate în -premieră. 74 de artiști sunt in-vitați în premieră în ediția 2017, 31 delucrări în primă audiție vor bucura pu-blicul pe scenele din București și 11lucrări în primă audiție vor fi interpre-tate în țară în cadrul ediției 2017 a Fes-tivalului Enescu. Orchestra Naționalăa Franței va interpreta Simfonia Con-certantă pentru violoncel de GeorgeEnescu, lucrare cu care a deschis și sta-giunea 2017 de la Paris.

~n preg[tirea stagiunii 2017-2018, care va `ncepe cu o edi\iejubiliar[, a 40-a, a festivalului“Zilele Muzicale S[tm[rene”, Fi-larmonica “Dinu Lipatti” i-a in-vitat din nou pe s[tm[reni `nPia\a 25 Octombrie la o sear[ `ncompania muzicii simfonice, a;acum face deja de aproape un de-ceniu.

C]nd a fost lansat Festivalul Fan-farelor `n parcul din Pia\a Libert[\ii,notam `ntr-un articol din Informa\iaZilei c[ ar fi o idee bun[ ca Filarmo-nica s[ aduc[ muzica sa specific[ ̀ ntr-un eveniment `n aer liber, mai ales c[Franz Lamprecht, directorul ei muzi-cal, avea experien\a unor asemeneaconcerte, pe care le organizeaz[ de maibine de 20 de ani `n Germania.R[spunsul conducerii Filarmonicii afost imediat, a;a c[ `n mai pu\in de olun[ s-a organizat primul concert sim-fonic estival `n aer liber `n Pia\a 25Octombrie, eveniment care a devenito tradi\ie a ora;ului ̀ n ultimele zile aleverii.

Muzica pentru to\i

Evident, rostul principal al concer-tului este de popularizare a orchestrei;i muzicii simfonice, un gen muzicalcare are o reputa\ie nedreapt[ printre“oamenii de r]nd”. Auzim mereup[reri c[ aceast[ muzic[ este prea di-ficil[ - o impresie `ntre\inut[ de sno-bismul multor critici ;i interpre\i ;i defaptul c[ se scrie ;i se vorbe;te despreea `ntr-un limbaj complicat adesea cudinadinsul, ̀ n timp ce contactul directcu ea dezminte adesea aceste impresiiadunate la m]na a doua sau a treia.

Desigur, nici elitismul unor evenimen-te ca Festivalul “Enescu” nu ajut[,pre\urile biletelor `ncep]nd de la ni-velul unui salariu minim ̀ n Rom]nia.:i totu;i, orchestra din Satu Mare arepre\uri chiar rezonabile pentru con-certele sale, dar are mare nevoie demomente cum este concertul din fi-nalul verii, pentru a-i face pe oamenicon;tien\i de existen\a ;i rostul ei, darmai ales de frumuse\ea ;i accesibilita-tea produsului pe care ea `l promo-veaz[. Asta pentru c[, oric]t de miro-bolant ar scrie un cronicar ;i oric]t debine s-ar auzi o pies[ pe `nregistr[riaudio sau video, contactul viu cu su-netul ;i posibilit[\ile unei orchestre

simfonice nu poate fi `nlocuit de ni-mic. Observa\ia e valabil[, desigur, `ncazul tuturor artelor - un tablou v[zutpe viu `ntrece orice reproduceretip[rit[, fie ea c]t de fidel[ ;i de exce-lent[ din punct de vedere tehnic.

De aceea credem c[ faptul cel maiimportant observat joi sear[ `n Pia\a25 Octombrie se leag[ de mamele carele explicau copiilor ce este o orchestr[,ce se c]nt[ ;i ce ̀ nseamn[ un concert.Muzica a fost pl[cut[, accesibil[,lucr[ri semnate de Charles Gounod,John Williams, Johann Strauss-fiul, Io-sif Ivanovici, Ennio Morricone, LeoDelibes, A. Lortzing, o frumoas[transpunere simfonic[ a cunoscutului

hit “Unchained Melody” ;i multe al-tele. Nu au fost prezentate cu nume ;iprenume, dar nici nu prea conteaz[<important e c[ lumea ;i-a sc[ldat su-fletul ̀ n muzic[ ;i s-a sim\it bine ̀ ntr-o form[ elevat[ de divertisment, pecare occidentalii o cunosc ;i o respect[de mult[ vreme.

Planurile noii stagiuni

Dup[ aceast[ reg[sire cu publicul,orchestra va reveni ̀ n sala de concertedin Pasajul :tefan Ruha joi, 7 septem-brie, cu un program dirijat de ShinyaOzaki, un alt colaborator binecunos-

cut al Filarmonicii s[tm[rene. ~n pro-gram figureaz[ Concertul pentru dou[piane de Francis Poulenc, inedita Sim-fonie neterminat[, a treia, de Alek-sandr Borodin ;i Uvertura-fantezie“Romeo ;i Julieta” de Ceaikovski.

O s[pt[m]n[ mai t]rziu Filarmo-nica dedic[ un concert anivers[rii de80 de ani a reputatului dirijor IlarionIonescu-Gala\i, care va conduce pro-gramul av]ndu-l ca solist, ca de obicei,pe fiul s[u, violonistul Florin Iones-cu-Gala\i. Prima parte cuprindelucr[ri de bravur[ violonistic[ - “TrilulDiavolului” de Tartini sau Melodiilel[ut[re;ti ale lui Pablo de Sarasate - ̀ ntimp ce a doua este dedicat[ Simfoniei“Din lumea nou[“ de Antonin Dvorak.Franz Lamprecht revine la pupitrul or-chestrei `n 21 septembrie, cu un nouprogram din seria “Bijuterii muzicale”,cu o oarecare tent[ spaniol[.

Deschiderea FestivaluluiInterna\ional “Zilele MuzicaleS[tm[rene” ̀ l va aduce ̀ n fa\a s[tm[re-nilor, `n 28 septembrie, pe pianistulspaniol Josu de Solaun, laureat al Con-cursului “George Enescu” `n 2014,concertul inaugural urm]nd s[ fie di-rijat de irlandezul Robert Houlihan.Au fost anun\ate dou[ lucr[ri< Con-certul pentru pian ;i orchestr[ nr. 3de Bela Bartok ;i Simfonia a doua `ndo minor de Ceaikovski.

Printre arti;tii invita\i ̀ n edi\ia ju-biliar[ a Zilelor Muzicale se num[r[dirijorul bucure;tean Tiberiu Soare,pianistul rus Alexei Nabiulin (care vasus\ine at]t un concert simfonic c]t ;iun recital solo), Cvartetul Tiberius dinT]rgu Mure;, Cvartetul de saxofon dinBudapesta sau dirijorul LadislauRooth. Violonistul Rudolf Fatyol vac]nta al[turi de orchestra de camer[“Szabolcsi” din Nyiregyhaza.

Vasile A.

Ca de obicei, orchestra condus[ de Franz Lamprecht a c]ntat pe esplanada Casei de Cultur[ a Sindicatelor

Vivica Genaux c]nt[ arii de Vivaldi la Ateneul Rom]n cu “Europa Galante”

Concertul în aer liber, o tradi\ievie a Filarmonicii “Dinu Lipatti”

MUZIC~Orchestra din Satu Mare are pre\uri chiar rezonabile pentru concertele sale, dar are mare

nevoie de momente cum este concertul din finalul verii, pentru a-i face pe oameni con;tien\i deexisten\a ;i rostul ei, dar mai ales de frumuse\ea ;i accesibilitatea produsului pe care ea `l promo-veaz[.

Festivalul “George Enescu” se poate urm[ri de azi la TVR

10 Informa\ia de Duminic[/3 septembrie 2017

PORTRET

În mai multe rânduri, în stu-dioul Informaţia TV, am fost ono-rat cu prezenţa dr. Ovidiu T. Pop,profesor de matematică la Cole-giul Naţional “Mihai Eminescu”din Satu Mare.

Deşi nu foarte tânăr, omul este dincale-afară de prolific în ale scrisului, avândîn palmares un număr impresionant decărţi şi articole, nu doar din domeniulprofesiei sale, ci şi de altă factură.

Fişă biografică

Ovidiu T. Pop s-a născut la 4 mar-tie1957 în Zalău, judeţul Sălaj. A absolvitLiceul „Mihai Eminescu”, actualmenteColegiul Naţional „Mihai Eminescu”, dinSatu Mare în anul 1976. În perioada 1977-1981 a urmat cursurile Facultăţii de ma-tematică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. La examenul dediplomă a obţinut media 10 (zece) şi di-ploma de licenţă în matematică, specia-lizarea  matematică. În anul şcolar 1981-1982, a urmat cursurile anului V al ace-leiaşi facultăţi, specialitatea Analiză nu-merică. Media de absolvire a celor cinciani de facultate este 9,88.

Atât la susţinerea examenului de de-finitivare în învăţământ, cât şi a gradelordidactice I şi II, a obţinut media 10 (ze-ce).

În prezent este profesor titular la Co-legiul Naţional „Mihai Eminescu” SatuMare, din 1990. Din anul 2006 este doctorîn matematică, titlu ştiinţific obţinut laUniversitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Autor de cărţi şi articole

Întrucât Ovidiu Pop are un CV im-presionant (pe care îl redăm doar în re-zumat, din considerente de spaţiu tipo-grafic), în relatările de mai jos, ne vomconcentra cu predilecţie asupra unei părţia activităţii sale editoriale.

Numeroasele sale lansări de carte auconstituit, la vremea lor, adevărate eveni-mente culturale, sala amfiteatru a Cole-giului Naţional “Mihai Eminescu” fiindde fiecare dată arhiplină cu iubitori decultură. Activitatea sa vastă a ridicat netprestigiul  “navei amiral”, cum plastic anumit dr. Viorel Câmpean, ColegiulNaţional “Mihai Eminescu”.

Lecturându-i doar lista de titluri decărţi şi articole, ai crede că pentru el ziuatrebuie să aibă de câteva ori 24 de ore,pentru a atinge astfel de performanţe. Înafară de asta, Ovidiu Pop predă zilnic laclasă, face parte din colegiile de redacţieale unor reviste, participă frecvent la sim-pozioane şi emisiuni televizate, acordă in-terviuri, scrie manuale şi auxiliare didac-tice, cercetează…

Cărţi “tari”

Majoritatea lucrărilor sale sunt, aşacum e firesc, din domeniul matematicii,aşadar este un matematician. Cărţile „tari”(cum le numeşte autorul), de matematică<nivel gimnazial si liceal, în număr de 57,în calitate de coautor, sunt redactate înromână sau în engleză. Dintre acesteavom menţiona< Pop, O.T., Minculete, N.and Bencze, M., An introduction to qua-drilateral geometry, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 2013. Lucrarea esterecenzată pe site-ul Societăţii Europenede Matematică European MathematicalSociety. În afară de asta mai are Bencze,M. and Pop, O.T., Selected Problems forMathematical Contests, STUDIS Publis-hing House, Iaşi, Romania, 2015> culegeri

de probleme şi ghiduri metodice.Alte şase lucrări constau în manuale

şi auxiliare pentru învăţământul preuni-versitar, respectiv două cursuri şi auxiliarepentru învăţământul superior.

Din categoria cărţi „nematematice”,după cum le numeşte autorul, selectăm<Poveşti pentru oameni... mari şi... mici,Editura Citadela, Satu Mare, 2015> Cos-ma, Gh., Cosma, R. şi Pop, O.T., ColegiulNaţional „Mihai Eminescu” 150 de anide învăţământ în limba română, EdituraCitadela, Satu Mare, 2009> Pop, O.T., Cos-ma, R. şi Cosma, Gh., Colegiul Naţio-nal „Mihai Eminescu” - file de istorie,Editura Citadela, Satu Mare, 2012

În palmaresul său, Ovidiu Pop areceea ce el numeşte articole „neştiinţifice”,în număr de 45. Dăm câtevaexemple< Pop, O., Din activitatea filialeijudeţene a Societăţii de Ştiinţe Matema-tice, Şcoala Sătmăreană, Casa Personalu-lui Didactic, Satu Mare, 1992, 57-58> Pop,O. T., Gale-Cazan, B., Le petit mathéma-ticien-revue de mathématique élémen-taires des élèves du Lycée Mihai Emines-cu, Satu Mare, Nos Essais> Pop, O. T., Tâ-năra generaţie are nevoie de modele, învolumul Voicu Şichet, “Eroii Neamului”la al XXV-lea pas, Editura „Citadela” SatuMare, 2015, 132-133> Pop, O. T. şi Câm-pean, V., Profesorii Liceului “Mihai Emi-nescu” în interbelicul sătmărean, Citadela,Anul VI, Nr. 1-2-3, Satu Mare, 2012, 12-15 ;i altele.

Articolele sale de matematică, în nu-măr de 157, sunt publicate în reviste şti-inţifice din ţară şi din străinătate< SUA,Australia, Ungaria, Bulgaria, Polonia,China, Croaţia, Iugoslavia, Slovacia, Sin-gapore. Dintre acestea, aproximativ 90sunt în reviste ştiinţifice de tip B, B+ şi A(ISI).

Nu e un creator singuratic, ci are co-laboratori, dovadă fiind zecile de cărţi şiarticole semnate în calitate de coautor.

Din lungul şir de eseuri „nematema-tice”, am selectat doar unul, pe care îl re-producem mai jos.

Eseu despre carte

Din păcate, foarte puţini oameni aucărţi. Din păcate, foarte puţini oameni ci-tesc cărţi! Prin carte nu înţeleg… macu-latură! Este de remarcat, de apreciat şi desprijinit munca celor puţini care scriucărţi pentru alţii (nu cărţi despre… ei şipentru… ei). Un rol important în culturăîl are... cartea!

Ce este... o carte? Este o parte din...nişte oameni, deci conţine... fericire şi du-

rere! Este cea mai puternică invenţie uma-nă! De ce? Deoarece, informaţia dintr-ocarte înseamnă... putere! Tot ce a făcutomenirea în timp, se regăseşte în cărţi.Cartea conţine momente din evoluţia şiistoria umană. Cartea conţine... culturaumană!

Cum se scrie... o carte? Este greu depovestit! Numai cel care a trecut prin chi-nurile şi povara scrierii, înţelege! Cel carescrie trebuie să aibă curaj, trebuie să aibăcultură generală şi cultură, doarece tre-buie să se facă înţeles. Cartea primeşte...viaţă de la cel ce o scrie şi astfel... prindeviaţă!

De ce se scrie o... carte? Deoarece celcare o scrie are ceva de spus şi este fericitde a da oamenilor un dar< o... carte! Carteaeste scrisă de oameni care gândesc, carecaută, care încearcă să înţeleagă, fiecareîn felul său... Lumea!

Pentru cine se scrie... o carte? Pentrucei interesaţi de… carte, adică interesaţide… cultură. Pentru... oameni! Din feri-cire, mai există oameni! Cartea este scrisăde oameni care dau... de la ei oamenilorcare vor să... primească! Naşterea uneicărţi este un moment deosebit şi pentruautorul cărţii şi pentru cititorul ei.

Cât „costă” o... carte? Pentru cel ce oscrie şi pentru unii oameni, o carte valo-rează foarte mult! Prin conţinutul ei, car-tea este o... valoare. Cărţile... fac o biblio-tecă. Biblioteca este mândria şi avereaunui intelectual. Pentru marea masă, ocarte nu valorează mai nimic, dar totuşiimpune un... respect. De ce? Deoarece nuoricine are ceva de... spus şi nu oricineare ceva de... dat!

Proiecte

Pe agenda lui Ovidiu Pop figurează şilucrări în stadiu de proiect, dintre careinterlocutorul a enumerat< Un volum dinseria  Caietelor eminescienilorsătmăreni despre Corneliu Mezea (în co-laborare cu dr. Viorel Câmpean)> un vo-lum de matematică< teme pentru claselea VI-a, a IX-a (în colaborare cu dr. PetruBraica şi Adrian Bud)> articole de mate-matică şi de istorie a liceului> un volumde eseuri.

Activitatea publicistică

Ani la rând a fost membru în ComisiaCentrală a Olimpiadei Naţionale de ma-tematică. Mai face parte din colegiul deredacţie al RMT (Timişoara), OctogonMathematical Magazine (Braşov), Creaţiimatematice seria A (Suceava), iar laCreaţii matematice seria B (Suceava) esteredactor-şef adjunct, International Jour-nal of Geometry (Bacău), Global Journalof Advanced Research on Classical andModern Geometries şi redactor şef ad-junct al revistei Mărturii culturale (SatuMare).

Are probleme publicate în Gazeta Ma-tematică (GM), RMT, Recreaţii Matema-tice, Creaţii Matematice (Iaşi), Minus(Târgovişte), Argument (Baia Mare) şi al-tele.

Experienţa didactică acumulată l-aajutat să elaboreze mai multe auxiliare lamanualele de matematică. Tot din activi-tatea sa publicistică fac parte mai multeeseuri> alocuţiuni> pamflete> portrete> re-cenzii> articole.

Scrieri monografice

Din iniţiativa sa, din anul 2012 se edi-tează seria Caietelor eminescienilor săt-măreni, al cărei coordonator este de alt-fel. Au apărut până acum zece volume,fiind autor sau coautor la opt dintre aces-

tea. O lucrare monografică fundamentalăpentru liceu este< Pop, Ovidiu T. şi Pop,A., Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”Satu Mare Monografie, Colecţia Cente-narium, Editura Didactică şi PedagogicăR.A., Bucureşti, 2017. Acest volum esteprimul din Colecţia „Centenarium”, serieîn care colegiile din România care fac par-te din „Alianţa Colegiilor Centenare” îşivor publica monografiile.

Ovidiu Pop văzut de...

...Călin Durla, inspector şcolar ge-neral< Ovidiu Pop, un profesor de mate-matică pe care mulţi elevi şi l-ar dori laclasă. Un foarte bun cunoscător al feno-menului matematic, pasionat, dedicat,unul dintre primii profesori doctor în ma-tematică din învăţământul preuniversi-tar.

Este unul dintre cei patru iniţiatori aiConcursului interjudetean de matematică„Grigore Moisil”, care are deja 32 de ediţii.În ultima vreme s-a dedicat unei vechipasiuni, scrisul. Eminescian împătimit, aconsultat mare parte din istoria acestuiliceu şi a scris monografia acestuia pre-cum şi renumitele „Caiete eminesciene”pentru a păstra în memoria colectivă rea-lizările celor pe care cu mândrie îi nu-meşte „eminescieni”.

...Dr. Kiss Sándor, profesor de mate-matică< Ovidiu T. Pop este matematicianîn sensul propriu al cuvântului, dar toto-dată și un adevărat om de cultură. Cu nu-meroase articole și cărți publicate în re-viste de specialitate naționale și interna-ționale,  și-a câștigat un bun renume înbreaslă. Din inițiativa și sub îndrumarealui, la Satu Mare s-a format un grup dematematicieni, care publică studii de spe-cialitate în diverse reviste internaționale.Mă bucur că am avut ocazia să colaborezcu Ovidiu, elaborând împreună mai multearticole, activitate care sper să o conti-nuăm și în viitor.

Ovidiu și-a manifestat totdeauna dra-gostea și recunoștința față de liceul în carea studiat și care i-a devenit și loc de mun-că. Astfel a închinat două monografii șinumeroase cărți Colegiului Național „Mi-hai Eminescu” și dascălilor care au slujitîn această renumită instituție de învăță-mânt. Ovidiu este un spirit liber, nu numaiapreciază, dar și creează CULTURĂ, fiindun exemplu demn de urmat pentru ge-nerațiile tinere. Sper să mă bucur încămult timp de prietenia lui.

...Gavril Cavaşi, profesor de mate-matică< Colecţia „Caiete eminesciene” esteo realizare de seamă în viaţa culturală aoraşului nostru. Personalitatea intelec-tuală a profesorului dr. Ovidiu Pop, carea reuşit să-şi formeze un grup de profe-sori-intelectuali, este de remarcat şi desubliniat în cunoaşterea activităţii pe careo are în cadrul Colegiului Naţional „MihaiEminescu”. Profesorul Ovidiu Pop esteun intelectual de o dăruire profesionalăşi angajare umanistă, îmbinând calităţilede specialist în domeniul matematicii cucele pedagogice. Acest fapt explică per-formanţele pe care le-a avut şi le are laconcursurile şcolare. Spiritul său elevat,deschis, receptiv şi exigent a marcat de-cisiv profilul intelectual şi moral al elevilorpe care i-a povăţuit. Întotdeuna a fost mo-dest, discret, plin de solicitudine în re-laţiile cu colegii şi elevii. Preocuparea de-osebită faţă de liceu, de evoluţia lui, l-afăcut să se implice nu doar în elaborareade lucrări în specialitatea sa, ci şi în acti-vităţi care să scoată la lumină părţi din is-toricul instituţiei pe care o slujeşte. Nu-meroasele publicaţii ale cărui autor estedenotă interesul său pentru ştiinţă (aredoctorat în matematică), precum şi pen-tru evoluţia de-a lungul timpului a şcolii.

El a pus şi pune în evidenţă rolul liceuluiîn dezvoltarea culturală a judeţului şi aoraşului Satu Mare, fiind un adevărat ani-mator al vieţii culturale şi educative.

Îi doresc profesorului Ovidiu Popmultă sănătate şi putere de muncă în rea-lizarea proiectelor pe care şi le-a propus.

...Alin Pop, profesor şi scriitor, fostalev al lui Ovidiu Pop< L-am cunoscut peOvidiu Pop, în septembrie 1985. Eram„boboc” de clasa a IX-a, la Liceul „Doam-na Stanca”, iar el era diriginte la clasa noas-tră şi profesor debutant la matematică.Foarte tânăr, dacă stau astăzi şi mă gân-desc. Mă uimeşte şi acum răbdarea pecare a avut-o cu noi, vocea mereu ponde-rată, care masca foarte bine nişte vorbepe care le-am fi meritat din plin.

Preda frumos şi foarte pasionat, încât,ţin minte, era cât pe ce să o iau pe drumulmatematicii, la un moment dat, orientarepe care niciun alt profesor nu a reuşit sămi-o imprime.

Plecarea lui la Liceul „Mihai Emines-cu”, normală pentru formaţia sa - mate-matica, a fost totuşi o mare pierdere pen-tru Doamna Stanca. Şi tare mi-e teamăcă cei care sunt azi la Doamna Stanca nufac nimic să şi-l „revendice”, pentru ceicâţiva ani cât a predat acolo. Să-l preţuias-că aşa ca pe „unul de-al lor”< profesor deexcepţie, matematician, pasionat cerce-tător al istoriei şi, poate mai presus de ori-ce, un om de caracter.

Nu bănuiam atunci, în septembrie1985, că peste ani, o să ne lege o trainicăprietenie. Şi că acel început de colaborareprofesor-elev avea să se întărească şi să seramifice în timp, prin zeci de sinapse co-mune.

Recunoaştere profesională

Având în spate o astfel de activitateprodigioasă, Ovidiu Pop nu putea să nufie remarcat şi, desigur, recompensat cudiplome, premii, distincţii. Din lipsă despațiu tipografic, le enumerăm doar pecele ce urmează< Titlul de „Profesor evi-denţiat” în anul 1988> Diploma Jubiliarăcu prilejul împlinirii a 100 de ani deapariţie neîntreruptă a revistei Gazeta Ma-tematică în anul 1995> Medalia „Meritulpentru învăţământ” în clasa a II-a în anul2004> Diploma 110 ani de apariţie neîn-treruptă a Gazetei Matematice în anul2005> „Premiul anual cultural” al Consi-liului Judeţean Satu Mare în anul 2008>Ordinul „Gheorghe Lazăr” clasa I în 2008>Honour Certificate de la revista CreativeMathematics and Informatics a Univer-sitătii de Nord Baia Mare în 2011> Diplo-mă Jubiliară Centenarul Societăţii de Şti-inţe Matematice din România 2010 dinpartea SSMR> Diplomă de onoare cu oca-zia Anului editorial sătmărean 2012, Di-plomă de merit în cadrul Galei LaureaţilorSătmăreni 2013> Diplomă de onoare(2013) din partea Bibliotecii Judeţene SatuMare> Diplomă de excelenţă (Omul anului2014), din partea Trustului de presă In-formaţia Zilei&IT> Diplomă de onoare cuocazia Anului editorial sătmărean 2016>Diplomă de excelenţă cu ocazia Simpo-zionului „Vasile Lucaciu, autorul intelec-tual al Memorandului” din 25 mai 2016>Diplomă de merit din partea SSMR, 11martie 2017> Diplomă de onoare cu ocaziaAnului editorial sătmărean 2016> Diplo-mă de onoare cu ocazia lansării mono-grafiei Colegiului Naţional „Mihai Emi-nescu” Satu Mare> 22 iunie 2017, Diplo-mă, Şcoala de vară< Provocările istorieica ştiinţă şi disciplină de învăţământ laînceputul mileniului III, ediţia a XIII-a,Satu Mare> 10-15 iulie 2017, Diplomă deexcelenţă, Tabăra Naţională de Matema-tică Lions Someş 2017.

V. Nechita

Ovidiu Pop și-a manifestat totdeaunadragostea și recunoștința față de liceulîn care a studiat și care i-a devenit șiloc de muncă

“Profesorul Ovidiu Pop este un intelectual de o dăruire profesională şi angajare umanistă,îmbinând calităţile de specialist în domeniul matematicii cu cele pedagogice. Spiritul săuelevat, deschis, receptiv şi exigent a marcat decisiv profilul intelectual şi moral al elevilor pecare i-a povăţuit” (Gavril Cava;i)

Povestea unui profesor cu voca\iac[r\ii< dr. Ovidiu T. Pop

3 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

După ce în 1940, în Carei, ju-deţul Satu Mare s-au dezlănţuitasupra românilor şi evreilor ororigreu de imaginat, locuitorii satelorafectate nu şi-au mai recăpătatliniştea. Preotul Gheorghe Mun-teanu a lăsat o declaraţie tulbură-toare în arhiva bisericii din Iancu-leşti, arătând starea românilor dinlocalitatea Ianculeşti după crimi-nalul dictat nazisto-fascisto-hor-tyst din 30 august 1940.

Localitatea Ianculeşti, una dintre celemai frumoase aşezări româneşti de peFrontiera de Vest a României, a fost des-fiinţată în anul 1940 de ocupanţii fas-cisto-hortyşti. În judeţele Satu Mare, Să-laj şi Bihor s-au dezlănţuit asupra româ-nilor şi a evreilor orori greu de imaginat.În primele ore ale zilei de 5 septembrie1940, ţăranii români au fost măcelăriţi,în special cei care trăiau în localităţileIanculeşti, Marna, Scărişoara Nouă, Ho-rea, Lucăceni, Dacia, Paulean, Traian,Gelu, Baba Novac, Tiream şi altele.

Preotul Gheorghe Munteanu a lăsato declaraţie tulburătoare în arhiva bise-ricii din Ianculeşti, arătând starea româ-nilor din localitate după criminalul Dic-tat nazisto-fascisto-hortyst de la Viena,din 30 august 1940.

~n fiecare noaptese tr[geau focuri de arm[

"După cedarea Ardealului, eu şi fa-milia mea, în baza ordinului PreaSfinţitului Episcop, am rămas în locali-tate, în mijlocul credincioşilor mei, pen-tru a-i îmbărbăta şi pentru a le duce omângăiere, a le insufla încredere în luptapentru păstrarea credinţei strămoşeştişi în Neamul nostru Românesc. Dar du-pă ce armata fascisto-hortystă a intratîn Carei, în primele zile din luna sep-tembrie 1940, eu şi alţi români din Ian-culeşti am fost ridicaţi de jandarmii un-guri cu pană de cocoş la pălărie şi amfost duşi la Comandamentul Jandarme-riei din Carei.

Soţia mea a fost alungată din casaparohială, apoi bătută cu sălbăticie. Nus-a ţinut cont că este femeie şi mamă.

După trei zile am fost eliberaţi. Cândam ajuns în Ianculeşti, am găsit satul de-vastat de bande de huligani unguri dinCarei, Tiream, Petreşti, Sanislău, Ciu-meşti, împreună cu alţii veniţi din Un-garia care au terorizat prin bătăi sălbaticesătenii. Au fost sparte toate geamurilecaselor, la unele le-au scos şi uşile, apoiau desfăcut gardurile, au furat tot ce gă-seau< haine, cereale, animale şi păsări.La stogurile de fân din grădini le-au datfoc. Era un coşmar apocaliptic. Bisericaa fost pângărită cu fecale umane şi ani-maliere, au spart geamurile şi uşa de laintrare, apoi băncile şi iconostasul.

Acele bande veneau noaptea, plinide băutură şi ură animalică, dansau înjurul focului şi cântau cântece revanşar-de antiromâneşti. În fiecare noapte setrăgeau focuri de armă asupra oamenilorcare circulau prin sat. Mulţi români aufugit în câmp împreună cu familiile şi

copiii pentru a nu fi ucişi. Cei care erauprinşi, indiferent că era femeie sau băr-bat, erau dezbrăcaţi la pielea goală, fiindbătuţi până îşi pierdeau cunoştinţa, dupăcare erau aruncaţi în şanţuri. Aceeaşiură se manifesta şi asupra învăţătorilorşi a profesorilor. Fasciştii-hortyşti ur-măreau ca românii din sat să nu aibăconducători.

În zilele de 11, 12, 13 octombrie1940, o haită mare de unguri-hortyştidin Carei, condusă de preotul reformat,înarmaţi cu puşti, pari, furci, securi,lanţuri şi alte corpuri contondente, în-soţiţi de jandarmi, au rănit 26 de românidin care doi au murit pe loc. În ziua de15 octombrie 1940, o trupă de jandarmiînsoţiţi de huligani unguri din Carei, s-au deplasat în satul nostru. I-au scos înstradă pe toţi românii în centrul satului,apoi i-au încolonat pe patru rânduri. Ceirăniţi au fost puşi pe tărgi improvizate,

apoi au fost conduşi pe jos 7 km până lagara din Carei, urcaţi în vagoane de viteşi expediaţi spre frontiera cu România.La plecarea noastră din sat nu am avutvoie să luăm nimic. Totuşi unii dintrenoi am pus alimente şi apă. Nu am pututnici să-i îngropăm pe cei care au fostucişi.

Până la frontiera cu România, dintrecei răniţi au mai decedat patru persoa-ne.

Să vezi şi să nu crezi< la gara din Careiam fost învinovăţiţi că ne-am răsculatîmpotriva ungurilor şi că nu am vrut săpredăm armele şi muniţiile pe care ledeţineam precum şi că am ascuns dra-pelele româneşti, iar cele ungureşti le-am ars şi nu am vrut să le arborăm. Dupăalungarea noastră, în casele noastre aufost aduşi din Ungaria cetăţeni unguridin formaţia paramilitară “Vitez Rend”(din “Ordinul Vitejilor”). Dealtfel, satulnostru în perioada 1940-1945 a fost nu-mit “Vitez Telek” („Satul Vitejilor”).

Acest “Ordin” a fost înfiinţat în Un-garia în anul 1920, de către amiralul Hor-thy Miklos, care pe atunci îndeplineafuncţia de Regent al Ungariei. Scopulînfiinţării era cel de refacere şi reconsti-tuire a Ungariei Mari, măcinată de cu-rentele revoluţionare şi de pierderile te-ritoriale din perioada 1918-1920.

În perioada celui de-al Doilea RăzboiMondial, din “Ordin” făceau parte nunumai soldaţi din armata hortystă, ci şifoarte mulţi civili. Membrii acestui “Or-din” erau educaţi în spiritul urii şi a re-vanşei împotriva românilor şi a evreilor.Horthy Miklos le-a promis că în Ardealvor primi case, pământ şi servicii în ad-ministraţie. Aşa se explică atrocităţile şicrimele sălbatice săvârşite de membriiacestui “Ordin” asupra românilor şi aevreilor.

În 1945 “Ordinul” a fost interzis denoua putere din Ungaria, fiind conside-rat de orientare fascistă şi iredentistă.Horthy Miklos, aflându-se în exil în Por-tugalia, în 1947 reactivează din nou acest“Ordin”, având rangul de general-căpi-tan. Din 1977, până în zilele noastre, laconducerea “Ordinului” se afla Jozef Ar-pad von Habzburg, prinţ al Ungariei.

În România “Ordinul” este repre-zentat la vârf de Bereczky Arpad, dinjudeţul Cluj, având rangul de căpitan al

“Ordinului” pe tot Ardealul. Una dincele zece porunci ale “Ordinului” estecredinţa şi determinarea în a face sacri-ficii supreme pentru “Ungaria Ţara Sfin-tei Coroane”.

“La revenirea noastră din refugiu, întoamna anului 1945, toate casele româ-nilor erau ocupate de “viteji unguri”,moţii putând să intre în casele lor doardupă intervenţia prefectului Andreicadin judeţul Satu Mare”, declara preotulbisericii Gheorghe Munteanu.

Troi\[ ridicat[ drept m[rturiea atrocit[\ilor comise `n urmaDictatului de la Viena `mpotriva rom]nilor

În memoria acelor vremi triste, înziua de 8 agust 2004, moţii din Ianculeştiau ridicat o troiţă de pomenire pe carestă ca mărturie înscrisul< “Spuneţi ge-neraţiilor viitoare că toţi locuitorii acesteiaşezări româneşti am fost expulzaţi şideportaţi de către Ungaria fasciscto-hor-tistă în urma dictatului de la Viena din30 august 1940”.

Ianculeşti este un sat de moţi,aparţinând de administraţia locală a mu-nicipiului Carei. Localitatea este aşezatăla o distanţă de 14 km de Frontiera deVest. Geografic, este situată în CâmpiaCareiului, componentă a Câmpiei deVest a României.

Satul a fost înfiinţat în anul 1925de către 99 de familii venite din MunţiiApuseni, din judeţele Cluj, Alba şi Turda,din vestitele localităţi Alba Iulia, Albac,Horea Arada, Scărişoara şi altele. În totalînsumau 520 de persoane. Având în ve-dere că pe lângă bunici, familiile tinereaveau mulţi copii, în medie între şase şiopt, în anul 1940 comunitatea numărapeste 700 de locuitori.

Profesorii Ioan Corneanu,Viorel Câmpean şi Lacrima Teocan auscris, în revista Dacoromânia, că moţii,sosiţi de pe plaiuri moţeşti, au dat nu-mele localităţii lor Ianculeşti, conside-rându-se urmaşi direcţi ai eroului naţio-nal Avram Iancu, “Craiul Munţilor”. Înurma Reformei Agrare din 1921 fiecarefamilie din Ianculeşti a fost împroprie-tărită cu 12 iugăre în extravilan şi cu unloc de casă de 24 ari.

Moţii din Ianculești au ridicat o troiţă pe care stă ca mărturie înscrisul< “Spuneţigeneraţiilor viitoare că toţi locuitorii acestei așezări românești am fost expulzaţiși deportaţi de către Ungaria fascisto-hortistă în urma dictatului de la Viena”

Barajul celor Trei Defileuri es-te situat pe cursul lui Yangtze înChina și este cel mai mare din lu-me. Pe lângă producerea de ener-gie electrică, barajul a triplat ca-pacitatea de transport a fluviuluiYangtze.

Nu a fost văzut cu ochi buni de toa-tă lumea, în ciuda avantajelor. Sistemula întâmpinat probleme majore încă dela început, plecând de la mutarea celor1,4 milioane de oameni din calea ba-rajului. În plus, atunci când rezervorula ajuns la capacitatea sa maximă, de40 de miliarde de metri cubi, 13 oraşe,140 de comune şi 1.350 de sate au fostinundate.

De la umplerea rezervorului, în2010, numărul alunecărilor de teren şial altor dezastre naturale a crescut cu70%. Greutatea enormă a apei din re-

zervor, la care se adaugă scăderea şicreşterea nivelului său în funcţie de se-zon, a dus la instabilitate. Există, chiar,voci care susţin că Barajul Celor TreiDefileuri a jucat un anumit rol în cu-tremurul devastator din 2008 din Si-chuan, în urma căruia 87.000 de oa-meni şi-au pierdut viaţa. De asemenea,ecologiştii spun că rezervorul acumu-lează deşeuri de la oraşele din apro-piere, iar calitatea apei în amontele flu-viului se înrăutăţeşte.

Se poate și mai rău, deși pare greude crezut. Deși sună ca un mit sau oteorie a conspirației, există dovezi încădin 2010 care arată că o construcțieatât de mare, care susține o asemeneacantitate de apă, ar putea încetini miș-carea de rotație a Pământului, din cau-za unui fenomen cunoscut drept mo-mentul de inerție.

Acesta presupune că atunci când

un obiect se rotește în jurul unei axe,este foarte dificil să schimbe viteza șiunghiul mișcării. Cu cât este mai maredistanța, cu atât va fi mai lentă rotația.Vezi exemple ale acestui fenomen înviața de zi cu zi. De exemplu, atuncicând un patinator vrea să se roteascămai repede, își va ține brațele lipite decorp, reducând astfel momentul deinerție.

Ridicarea a 39 de trilioane de kilo-grame de apă la 175 de metri deasupranivelului mării va crește momentul deinerție al Terrei și îi va încetini rotația.Efectul ar fi foarte mic, potrivit NASA,ceea ce e o veste bună. Totuși, chineziinu au în plan să oprească constucțiabarajelor. Dimpotrivă, încep construi-rea celui mai înalt din lume, care vamăsura 314 metri, care aparent va aveascopul de a reduce emisiile de carbon.

A consemnat L. F.

În memoria acelor vremi triste, în ziua de 8 agust 2004, moţii din Ianculeşti au ridicat o troiţă depomenire pe care stă ca mărturie înscrisul< “Spuneţi generaţiilor viitoare că toţi locuitorii acesteiaşezări româneşti am fost expulzaţi şi deportaţi de către Ungaria fascisto-hortistă în urma Dictatuluide la Viena din 30 august 1940”. Ianculeşti este un sat de moţi, aparţinând de administraţia locală amunicipiului Carei. Localitatea este aşezată la o distanţă de 14 km de Frontiera de Vest. Geografic,este situată în Câmpia Careiului, componentă a Câmpiei de Vest a României.

Sistemul a întâmpinat probleme majore încă de la început, plecând de la mutareacelor 1,4 milioane de oameni din calea barajului

Barajele chinezilor au impact devastator asupra P[mântului

Declara\iile tulbur[toare ale unui preot, despre Dictatul de la Viena din 1940< patimile românilor din Iancule;ti

În primele ore ale zilei de 5 septembrie 1940, ţăranii români au fost măcelăriţi, în special cei care trăiau în localităţileIanculeşti, Marna, Scărişoara Nouă, Horea, Lucăceni, Dacia, Paulean, Traian, Gelu, Baba Novac, Tiream şi altele

12 Informa\ia de Duminic[/3 septembrie 2017

Mult[ lume ar spune c[ este opoveste atipică< o fat[ de 19 anidevine imaginea companiei Gu-ess, apoi una dintre ele mai binepl[tite fotomodele din lume, re-nun\[ la mod[ ;i ̀ ;i lanseaz[ o ca-rier[ ̀ n muzic[, iar ̀ n final ajungePrima Doamn[ a Fran\ei. ~ns[pentru Carla Bruni-Sarkozy (49de ani) aceasta a fost o realitate.

A visat `nc[ din copil[rie s[ devin[c]nt[rea\[, dar la 19 ani f[cea senza\iepe podiumurile de prezentare. C]\iva animai t]rziu, veniturile ei din mod[ se ri-dic[ la milioane de dolari, iar dup[ peste250 de apari\ii pe copertele revistelor ;i10 ani de carier[ `n modeling, decide s[se retrag[. ~n 2002 reu;e;te, `n sf]r;it,s[-;i `ndeplineasc[ visul din copil[rie,`nregistr]nd albumul de debut “Quel-qu’un m’a dit”. Cu toate c[ la `nceput nua atras aten\ia pe pia\a muzical[, ulteriors-a bucurat de un succes r[sun[tor,ajung]nd la v]nz[ri de peste 2 milioanede copii. Dup[ lansarea altor dou[ albu-me ;i `ntr-o perioad[ `n care cariera sa`n muzic[ `;i luase av]nt, b[rbatul careapare ̀ n via\a ei era pre;edintele Fran\ei.~nc[ o dat[, cariera ei muzical[ a trebuits[ treac[ pe locul al doilea. Dup[ termi-narea mandatului de pre;edinte al

so\ului s[u, ̀ n 2012, cantautoarea a reu;its[ revin[ la prima ei dragoste. Iar toamnaaceasta `;i va lansa un nou album,“French Touch”, primul ei proiect muzi-cal `n limba englez[.

N[scut[ `n 1967, Carla este descen-denta unei familii italiene ̀ nst[rite, BruniTedeschi, care s-au mutat ̀ n Fran\a c]ndea avea ;apte ani. Mama ei, Marisa Bo-rini, a fost pianist[, iar tat[l ei a fost in-dustria; ;i compozitor de muzic[ clasic[.~n 2008, fosta Prim[ Doamn[ a Fran\eia declarat `ntr-un interviu c[ tat[l s[ubiologic este de fapt magnatul brazilianMaurizio Remmert, cu care mama ei aavut o rela\ie timp de ;ase ani. Cei doi secunoscuser[ la un concert, pe vremeac]nd Remmert era interpret de chitar[clasic[.

Via\a `n casa Bruni Tedeschi a fostcu siguran\[ una interesant[, printre in-vita\ii de seam[ num[r]ndu-se MariaCallas ;i dirijorul Herbert Von Karajan.“Da, `ntotdeauna am ascultat muzic[,era cumva parte din familia noastr[, ca;i cum era un alt membru. ~n casanoastr[ era muzic[ tot timpul.” La `nce-put a luat lec\ii de pian ;i vioar[, dar Car-la nu dorea s[ `nve\e s[ citeasc[ partitu-rile clasice. C]nd avea 11 ani, frustra\ide lipsa de interes a feti\ei lor pentrumuzica clasic[, p[rin\ii i-au cump[rat ochitar[. “A fost grozav deoarece puteam`n sf]r;it s[ c]nt ceea ce vreau f[r[ s[

trebuiasc[ s[ recunosc notele muzicalede pe o partitur[. Atunci am `nceput s[c]nt `n fiecare zi.” A `mprumutat discu-rile fratelui s[u, iar apoi ;i-a achizi\ionatpropriile sale discuri. “Mi-am str]ns to\ibanii de buzunar pentru a-mi cump[raalbume. Le ascultam o dat[ ;i apoi ̀ ncer-cam s[ reproduc melodiile la chitar[. As-cultam Bob Dylan ;i Leonard Cohen.Cred c[ atunci mi-am format gustul mu-zical ;i tocmai datorit[ colec\iei de dis-curi a fratelui meu, care mi-a oferit o di-rec\ie semnificativ[.”

Carla a renun\at la modeling ̀ n 1997,dar aveau s[ treac[ `nc[ cinci ani p]n[c]nd va lansa “Quelqu’un m’a dit”. De ceat]ta timp? “Mi-a luat 30 de ani s[-mifac curaj s[ c]nt. :i am avut posibilitateas[ o fac deoarece mi-am scris singur[c]ntecele. :tiam c[ nu sunt Aretha Fran-klin sau Barbra Streisand. Mi-a pl[cutperioada `n care am fost fotomodel, iarlumea modei este una creativ[, dar nudin postura de model. A fost o ocupa\ieinteresant[, mi-a pl[cut. Dar cu toate c[am avut succes, nu a fost at]t de creativca atunci c]nd compui c]ntece.”

La mijlocul anilor ’90, Bruni eraprintre primele 20 cel mai bine pl[titefotomodele, ajung]nd s[ c];tige ;i 7,5milioane de dolari `ntr-un an. Lumeamodei avea s[ ajung[ ;i `n lumea muzi-cal[, dar ̀ ntr-o alt[ manier[, ̀ n perioada`n care Bruni a avut rela\ii cu Eric Clap-

ton ;i cu Mick Jagger. P]n[ la lansareaalbumului ei de debut, fostul fotomodelavusese doar c]teva apari\ii scurte pescene mai mici `n Fran\a. Dar `n 2002,Carla a s[rb[torit lansarea albumului cuun turneu `n 40 de loca\ii. “Am dat con-certe ̀ n Paris timp de c]teva luni ;i a fostminunat. Dar cam at]t. Nu am mers `nturneu nici pentru al doilea album, ;inici pentru al treilea fiindc[ eram dejac[s[torit[ cu Nicolas. Era prea complicats[ m[ g]ndesc la un turneu `n timp ceso\ul meu era `nc[ pre;edinte.” ~ns[ de`ndat[ ce mandatul a ajuns la final, Carlaa plecat `ntr-un turneu mondial `n 2013;i 2014, `n Statele Unite, Israel ;i Ger-mania. Chiar dac[ ;i-a dorit foarte multacest lucru, nu i-a fost foarte u;or pentruc[ are trac. “:i acum mai am dar `l ge-stionez mai bine, probabil ;i datorit[v]rstei. V]rsta `\i las[ mai pu\in timp ladispozi\ie, a;a c[ nu e loc de fric[. Acumparc[ chiar `mi place – dup[ c]teva se-cunde din primul c]ntec muzica preiacontrolul.”

Pentru majoritatea muzicienilor,via\a artistic[ `ncepe cu concerte scurtesau cu muzic[ stradal[. Dar datorit[ fai-mei sale ca fotomodel, Carla nu a avutniciodat[ aceast[ oportunitate. “:tiu c[nu am avut parte de acea via\[ de muzi-cian ̀ n turnee. Dar eu am ̀ nceput s[ c]ntt]rziu. :i sunt femeie, a;a c[ a;tept ̀ ntot-deauna cu ner[bdare s[ m[ `ntorc acas[

la familia mea.” Bruni-Sarkozy are unb[iat ̀ n v]rst[ de 16 ani, Aurélian, dintr-o rela\ie anterioar[ cu filosoful  RaphaëlEnthoven, ;i o feti\[ de 5 ani, Giulia, cuactualul ei so\, Nicolas Sarkozy.

Noul album de piese ̀ n limba englez[“French Touch” este o colaborare cu ce-lebrul produc[tor american David Fos-ter, pe care l-a `nt]lnit la un concert de-al ei din Los Angeles, `n 2013. Foster i-a spus atunci c[ are un sound mult preafran\uzesc ;i i-a sugerat s[ fac[ un albumde cover-uri, av]nd `n vedere c[ ea nuscrie versuri `n englez[. “A fost o expe-rien\[ inedit[ pentru mine, doar s[ in-terpretez c]ntecele, f[r[ s[ le scriu. Mi-am imaginat c[ am devenit c]nt[rea\[doar pentru c[ eu eram cea care compu-nea c]ntecele. Am ales piese de la Depe-che Mode, Rolling Stones sau AC/DCpe care le interpretez ̀ ntr-o manier[ per-sonal[ - rock clasic ;i alte melodii me-lancolice.” ~n ceea ce prive;te via\a de laPalatul Elysée, `n calitate de so\ie depre;edinte, Carla spune c[ a fost o mareonoare pentru ea, dar ;i o u;urare atuncic]nd Sarkozy ;i-a `ncheiat mandatul.”Sunt mul\umită că so\ul meu a ie;it dinacest război, din această luptă atât debrutală.” :i cu toate c[ pentru cel mai re-cent proiect muzical nu a compus ea ver-surile, iubirea sa pentru Nicolas r[m]nesursa de inspira\ie pentru toate c]nteceleei de dragoste.

Carla Bruni-Sarkozy revine la prima ei dragoste - muzica