Set 100 rez

of 61 /61
Probleme stagiu Contabilitate 1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar. Rezolvare: a) subscriere capital social 456 = 1011 5000 lei b) depunere aport (varsare capital social) 5121 = 456 5000 lei c) realizarea efectiva a capitalului 1011= 1012 5000 lei 2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri: - disponibil in contul bancar 6.000 lei; - cladiri 4.000 lei; - terenuri 3.000 lei; - brevete de inventii 7.000 lei; Total 20.000 lei Rezolvare: a) subscriere capital social 456 = 1011 20 000 lei b) depunere aport varsare capital social % = 456 20 000 lei 5121 6 000 lei 2111 3 000 lei 212 4 000 lei 205.2 7 000 lei c) realizarea efectiva a capitalului 1011= 1012 20 000 lei 3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : 1

Transcript of Set 100 rez

Page 1: Set 100 rez

Probleme stagiu

Contabilitate

1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar.

Rezolvare:a) subscriere capital social456 = 1011 5000 lei

b) depunere aport (varsare capital social)5121 = 456 5000 lei

c) realizarea efectiva a capitalului1011= 1012 5000 lei

2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri: - disponibil in contul bancar 6.000 lei; - cladiri 4.000 lei; - terenuri 3.000 lei; - brevete de inventii 7.000 lei; Total 20.000 lei

Rezolvare:a) subscriere capital social456 = 1011 20 000 lei

b) depunere aport varsare capital social % = 456 20 000 lei5121 6 000 lei2111 3 000 lei212 4 000 lei205.2 7 000 lei

c) realizarea efectiva a capitalului1011= 1012 20 000 lei

3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este : - actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei - obligatiuni 20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei Total 900 lei

Rezolvare:a) subscriere capital social 456 = 1011 900 lei

b) depunere aport (varsare capital social) % = 456 900 lei

1

Page 2: Set 100 rez

Probleme stagiu

1091 500 lei506 400 lei

c) realizare efectiva a capitalului1011= 1012 900 lei

4. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi rambursat in doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.

RezolvareInregistrari in contabilitatea societatii comerciale(mama)a) acordarea imprumutului4511 = 5124 40 000 leib) dobanda aferenta imprumutului acordatCalculul dobanzii Dobanda anuala :40 000 lei *10% = 4000 lei / anInregistrarea dobanzii 4518 = 766 4000 leic) incasarea dobanzii la sfarsitul anului 15121 = 4518 4000 leid) incasarea imprumutului restituit aferent primei transe5121 = 4511 20 000e) inregistrarea dobanzii4518 = 766 4000 leif) incasare dobanda5121 = 4518 4000 leig) incasarea imprumutului restituit aferent celei de-a doua transe5121 = 4511 20 000

Inregistrari in contabilitatea filaleia)_primirea imprumutului 5121 = 4511 40 000 leib) dobanda aferenta imprumutului primit(1 an)666 = 4518 4000 leic) plata dobanda4518 =5121 4000d) restituirea imprumutului4511 = 5121 20 000 transa 1e) dobanda aferenta imprumutului primit(an 2)666=4518 4000f) restituirea imprumutului4511 = 5121 20 000 transa 2

Sau % = 5121 24 0004511 20 000666 4 000

2

Page 3: Set 100 rez

Probleme stagiu

5. La S.C. “PREMAGRO” S.A. se inregistreaza valoarea brevetelor realizate pe cont propriu 1600 lei si valoarea unei marci de fabrica adusa ca aport la infiintarea societatii 1400 lei. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta.

Rezolvarea) inregistrarea brevetelor realizate pe cont propriu205 = 721 1600 leib) inregistrare aport de marca de fabrica456 = 1011 1400 lei205.2 = 456 1400 lei1011 = 1012 1400 lei

c) amortizare brevete

calcul amortizare = = =320 lei /an

6811 = 2805 320 lei/ an 16811 = 2805 320 lei/ an 26811 = 2805 320 lei/ an 36811 = 2805 320 lei/ an 46811 = 2805 320 lei/ an 5d) scoatere din evidenta a brevetelor2805 = 205.2 1600 leic) amortizare marca de fabrica

calcul amortizare = = =280 lei /an

6811 = 2805 280 lei/ an 16811 = 2805 280 lei/ an 26811 = 2805 280 lei/ an 36811 = 2805 280 lei/ an 46811 = 2805 280 lei/ an 5d) scoatere din evidenta a marcilor de fabrica2805 = 205.2 1400 lei

6. S.C. “APRO” S.A. cumpara un brevet in valoare de 1500 lei, care se achita. Brevetul se amortizeaza in suma de 1200 lei, dupa care se scoate din evidenta.

Rezolvare:a) achizitie brevet205.2 = 404 1500 leib) inregistrare amortizare pe suma de 1200 lei6811 = 2805 1200 leic) descarcarea gestiunii % = 205 .2 1500 lei2805.2 1200 lei6583 300 lei7. S.C. “ALFA” S.A. primeste in concesionare o masina de taiat table, de la S.C. “MEDA” S.A., in valoare de 8000 lei, care se amortizeaza liniar in 5 ani, pe durata nedeterminata, pentru care va plati o redeventa anuala de 600 lei. Se vor efectua inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.

Rezolvare :

3

Page 4: Set 100 rez

Probleme stagiu

Inregistrari in contabilitatea societatii concesinare:a) primire in concesiune masina de taiat table2131 = 167 8000 leiDebit 8038 8000 leib) calcul amortizare

c) inregistrare amortizare 6813 anul 1 = 2813 anul 1 1600 lei6813 anul 2 = 2813 anul 2 1600 lei6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei6813 anul 3 = 2813 anul 3 1600 lei6813 anul 4 = 2813 anul 4 1600 lei

d) plata redeventa167 = 5121 600 lei / an

Inregistrari in contabilitatea societatii concedente:a) Predarea masinii de taiat tabla2678= 2131 8000 lei

b) redeventa anuala 4111 = 2678 600lei pe an5121 = 4111 600 lei / an

c) incasare redevanta an2,3 , etc inregistrarile se fac la fel ca la anul 15121 = 4111 600 lei / an

8. SC “GLOBUS” SA obtine din productie proprie 400 surubelnite a 5 lei bucata, care sunt considerate materiale de natura obiectelor de inventar. Se vand surubelnitele unui beneficiar, de la care se incaseaza pretul de livrare de 3.000 lei, TVA 19% si se descarca gestiunea.

Rezolvare:

a)Obtinere surubelnite345 = 711 2000 lei (400 bucati *5 lei/bucata)b) vanzare surubelnite411 = % 3570 lei 701 3000 lei 4427 570 lei (3000 lei * 19%)c) descarcare gestiune 711 = 345 2000 lei

9. La SC “LUSO” SA se obtin din productie proprie, produse finite avand costul de productie prestabilit de 10.000 lei, care se vand cu un pret de vanzare de 10.800 lei. La finele lunii costul efectiv de productie, stabilit de contabilitatea interna de gestiune este de 9.960 lei.

4

Page 5: Set 100 rez

Probleme stagiu

Rezolvare:

a) obtinere produse finite a cost prestabilit345 = 711 10.000 leib) vanzare produse finite411 = % 12852 lei 701 10800 lei 4427 2052 leic) inregistrarea diferentelor de pret3485 = 711 -40 lei (cost efectiv –cost standard)c) descarcarea gestiunii 711 = % 9960lei 345 10000 lei 3485 -40 lei

10. La SC “OVEX” SA se obtin produse finite la costul standard de 2.000 lei, care se predau la magazine. La sfarsitul exercitiului, din contabilitatea interna de gestiune se preia costul efectiv al produselor finite obtinute care este de 2.200 lei si care se inregistreaza diferentele de pret aferente. Se livreaza ½ din cantitatea de produse finite obtinute, la pretul negociat de 1.500 lei, TVA 19%, care se incaseaza de la beneficiar. Se descarca gestiunea pentru produsele finite vandute si se inregistreaza diferentele de pret aferente produselor finite vandute, dupa metoda inventarului permanent.

Rezolvare

a) obtinere produse finite345 = 711 2000leib)inregistrare diferente3485=711 200c)livrare produse finite4111= % 1785 lei

701 1500 lei4427 285 lei

d) incasare client5121 = 411 1785 leid) descarcare gestiune

k= =0,1

0,1 * RC 3450.1*1000=100711=3485 100

11. S.C. ADA S.R.L. incaseaza in numerar de la asociatul sau unic suma de 2000 lei, pentru finantari curente. Dobanda cuvenita la sfarsitul exercitiului financiar este de 200 lei ,care se achita in exercitiul urmator. Asociatul retrage si suma de 1000 lei.

Rezolvare

a) incasare

5

Page 6: Set 100 rez

Probleme stagiu

5311=4551 2000b) inregistrare dobanda666=4558 200c)retragere suma de catre asociat4551=5311 1000

12. S.C. FIDO S.A. a obtinut la sfarsitul exercitiului financiar un profit net de 10000 lei. Consiliul de administratie propune repartizarea profitului ca dividende, iar AGA aproba si se dispune plata dividendelor in numerar, retinandu-se impozitul pe dividend de 5%, care se varsa la buget.

Rezolvare:a) repartizarea profitului ca dividende121 = 129 10000 leib) inregistrare impozit pe dividend457 = 446 500 lei (1000*5%)c)varsare impozit pe dividende la bugetul statului4461=5121 500 leid) plata dividend457 = 5121 9500 lei 129 = 457 9500 lei

13. SC ALFA SA are de incasat de la SC BETA SA contravaloarea unei facturi de 8000 lei,TVA 19%. Aceasta da faliment. Creanta devine incerta. In final se decide recuperarea prin includerea in cheltuieli. Totodata, are de incasat de la un debitor suma de 200 lei. Acesta decedeaza. In final se recupereaza suma de la familie.

Rezolvare

I a)Trecerea la client incerti4118 = 4111 9520 b)Trecerea pe chelt (trebuie hotarire judecatoreasca)654 = 4118 9520

II a)Trecerea debitorului pe cheltuieli (fiind decedat)654 = 461 200 lei c)Reactivarea debitului461= 754 200 lei c) Incasarea debitului5311=461 200 lei

14. SC EXMOB SA rascumpara 100 de actiuni la valoarea de rascumparare de 6 lei actiunea, valoarea nominala 5 lei actiunea. La rascumparare se achita contravaloarea a 80 de actiuni, in numerar,iar ulterior se achita si diferenta in numerar. In termen de 6 luni din actiunile rascumparate, 60 de actiuni se revand, in numerar salariatilor, la pretul de vanzare de 4 lei /actiun, 20 actiuni se revand tertilor in numerar, la pretul de vanzare de 8 lei actiunea, iar 20 de actiuni rascumparate se anuleaza.

Rezolvare

6

Page 7: Set 100 rez

Probleme stagiu

a) Rascumpararea actiunilor 1091 = 5311 480 (80 actiuni*6 lei)1091 = 269 120 se platesc ulteriorPlata ulterioara2691= 5311 120b) 60 de actiuni se revand salariatilor Pret de vanzare = 4 lei / actiuneVr :60 actiuni x 6 lei / actiune = 360 leiVvz : 60 actiuni x 4 lei / actiune = 240 lei

-120 pierdere% = 1091 360 lei4282 240149 120Incasarea creantei fata de salariati5311 = 4282 240 leic) 20 de actiuni se vand tertilor Pn = 8 lei / actiuneVr : 20 actiuni x 6 lei /actiune = 120 leiPvz : 20 actiuni x 8 lei / actiune = 160 lei

40 lei castig461 = % 160 lei

1091 120 lei141 40 lei

d) incasarea tertilor5311=461 160 leie) anularea a 20 de actiuni Vr : 20 actiuni x 6 lei / actiune = 120Vn : 20 actiuni x 5 lei /actiune = 100

- 20 pierdere% = 1091 120 lei1012 100 lei149 20 lei

15. SC MECORD SA rascumpara in vederea anularii un pachet de 300 actiuni a caror valoare nominala este 10 lei/actiune, astfel: a) 100 actiuni rascumparate cu 9 lei actiunea, cu decontare imediata prin casa, care se anuleaza b) 100 actiuni rascumparate cu 10 lei actiunea cu decontare imediata prin banca , care se anuleaza c) 100 actiuni rascumparate cu 12.5 lei actiunea cu decontare in termen de 2 luni prin banca, care se anuleaza.

Rezolvare:a) 100 actiuni x 9 lei / actiune = 9001091 =5311 900 leiValoare anulare 100 x10 = 10001012= % 1000 lei

1091 900 lei141 100 lei

b) 100 actiuni x 10 lei/ actiune = 1000 leiValoare anulare 100 x10 = 10001012 = 1091 1000 lei anulare capital socialc) 100 actiuni x 12,5 lei/ actiune = 1250 lei1091 = 269 1250 lei

7

Page 8: Set 100 rez

Probleme stagiu

Valoare anulare 269 = 5121 1250 lei % = 1091 1250 lei1012 1000 lei149 250 lei

16. SC UAMT SA achizitioneaza de la o entitate afiliata actiuni ca investitii financiare pe termen scurt, avand costul de achizitie de 400 lei, platibil ulterior. Cheltuielile accesorii (comisioane de cumparare) insumeaza 6 lei. Jumatate de actiuni se negociaza la bursa la pretul de vanzare de 220 lei, iar cealalta jumatate la pretul de vanzare de 190 lei.

Rezolvare

a)501 =509 400 leib)628=401 6 leic)Vanzare actiuni461=764 220 leid) descarcare gest664=501 200 lei=> castig 20 lei461 =764 190 leiDecarcare gestiune664 = 501 200 lei=> pierdere 10 lei

17. SC “SCORPION” SA are o datorie fata de un furnizor extern de 1000$ si a fost luata in evidenta la cursul valutar de 3,2 lei/$. Ulterior, datoria este platita, astfel: a).la cursul de 3,3 lei/$; b).la cursul de 3lei/$.Rezolvare :

a) Datoria1000 x 3,2 lei / dolar = 32001000 x 3,3 lei/ dolar = 3300

-100 diferenta nefavorabila % = 5124 3300 lei

401 3200 665 100

b) Datoria 1000 x 3,2 lei / dolar = 32001000 x 3 lei/ dolar = 3000

+200 lei diferente favorabile401 = % 3200 lei

5124 3000 765 200

18. Pentru aprovizionarea cu material deficitare, un salariat al SC OMEGA SA este delegate sa se deplaseze la Timisoara. La plecare primeste un avans de 5000 lei. La intoarcerea din delegatie, in timp de 3 zile, justifica prin decontul de cheltuieli, urmatoarele: - bilet CFR dus-intors 60 lei

8

Page 9: Set 100 rez

Probleme stagiu

- cazare hotel 2 nopti 140 lei - diurna deplasare 3 nopti 100 lei Total 300 lei Materiale cumparate 4200 lei Sume nefolosite 500 lei Total 5000 lei

Rezolvare

a) Inreg avans de trezorerie542 = 5311 5000 leib) Achizitie materiale3xxx = 401 4200 leic) Decontare avans % = 542 5000 lei625 300 (consider ca nu se aduc spre decontare doc just de unde deduc TVA)401 42005311 500

19. Conform bonului de consum nr.105 se inregistreaza consumul de materii prime, in valoare de 500 lei, cheltuieli de transport aferente 100 lei, inregistrate in contabilitate dupa metoda inventarului permanent, care au fost inregistrate la costul standard (prestabilit).

Rezolvare:

601 = 301 600 lei (cheltuielile de transport fac parte din costul de achizitie)

20. Cu ocazia inventarierii se consta o lipsa de materii prime la pretul standard de 200 lei, inregistrandu-se si diferentele de pret aferente de 60 lei.

Rezolvare :

a)inregistrare lipsa de materii prime601 = 301 200 leib) inregistrare lipsa dediferente de pret aferente materiilor prime601 = 308 60 lei

Audit intern

1. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de comert.Reglementarile de baza in cadrul societatilor de comert sunt prevazute in legislatia in vigoare aferenta ramurei de comert din care face parte intreprinderea.Ca si conventii avem:

9

Page 10: Set 100 rez

Probleme stagiu

Conventia continuitatii activitatii – activitatea intreprinderii se deruleaza pe o baza continua;Conventia de angajamente – efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand apar si nu in momentul in care intervin fluxurile de numerarPolitici si proceduri contabile aplicabile unei firme de comert pe parcursul desfasurarii auditului intern:-examinarea facturilor de cumparari si de vanzari, a avizelor de expeditie, a notelor de receptie;-examinarea bunurilor sosite si nereceptionate , dar mai ales a bunurilor livrate si nefacturate care se inregistreaza ca iesire din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate pe baza documantelor care atesta iesirea din gestiune. Venitul este recunoscut la data livrarii.-examinarea incasarilor si a documetelor justificative; -analiza provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si creantelor;-analiza ajustarilor pentru deprecerea activelor curente –care se efectueaza la finele anului, atunci cand exista informatii in legatura cu deprecieri de valoare (daca valoarea contabila este semnificativ inferioara valorii realizabile nete).-consultarea proceselor de imputatie si reflectarea lor corecta in contabilitate;-analiza procedurilor dictate de conducerera intreprinderii referitoare la stocuri si preturile practicate;-acordarea atentiei deosebite operatiilor desfasurate cu partile afiliateAcestea se pot face prin confirmari externe (solduri clienti)tehnica observarii fizice(inventariere)sau pentru sondaj (fise de magazie).In analiza stocurilor unei intreprinderi trebuei sa se ia in calcul si anumite ratii sau rate de structura ca de exemplu viteza de rotatie, cifra de afaceri, identificarea stocurilor aflate la terti si invers, reflectarea in contabilitate, stocuri raportate la gestiuni si evidenta analitica.Politicile de descarcare din gestiune, a preturilor de vanzare, a cheltuielilor accesorii si respectiv de discutat despre permanenta metodelor in evaluarea stocurilor. In cazul comertului metoda de evaluare a stocurilor/ marfurilor la iesire este cea global – valorica.

2. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie.

1

Page 11: Set 100 rez

Probleme stagiu

Determinarea utilităţii unui activ

pentru societatea, utilitatea activelor este apreciată de Adunarea Generală a Acţionarilor sau unde se consideră necesar, de Consiliul de Administraţie

Activele Cele care sunt deţinute pentru a fi utilizate în producţia proprie de bunuri sau prestări de

1

POLITICI CONTABILE GENERALE

Reglementări de bază

Situaţiile financiare ale societăţii sunt întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2002 privind armonizarea contabilä cu Directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. De asemenea, au fost utilizate prevederi ale legislaţiei în vigoare, în ramura economică din care societatea face parte.

Situaţiile financiare ale societăţii X reflectă toate tranzacţiile considerate semnificative pentru exerciţiu1 financiar curent şi sunt întocmite în mii lei. Creanţele, datoriile şi disponibilităţile în valutä la 31 decembrie sunt convertite în lei, la cursul de referinţă al zilei.

Convenţii

Convenţia contabilitätli de angajamente, potrivit cäreia efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute (5i implicit contabilizate si raportate In situatiile financiare) atunci când apar, si nu In momentul In care intervin fluxurile de numerar (exceptiile de la această regula sunt alerente facilitätilor liscale la export sau societatlor In care recunoasterea veniturilor este corelata direct cu Incasarea acestora3).

Convenţia continuităţii activitätii, potrivit căreia activitatea generală a întreprinderii se derulează pe o bază continuă, fără să existe premisa (intenţia sau necesitatea) întreruperii activităţii sau intrării în stare de faliment a întreprinderii; concret,evaluarea activelor se face la valoarea justă, determinatä de cele mai multe ori pe baza valorii de piaţă

Principiile contabile utilizate

principiul continuităţii activitatii; principiul permanentei metodelor; principiul prudentei; principiul independentei exercitiului; principiul intangibilitätii (exceptia de la acest principiu a intervenit In primul an

de aplicare a lAS); principiul necompensärii; principiul importantei semnificative; principiul evaluäril separate a elementelor de activ si pasiv;

principiul prevalentei economicului asupra juridicului.Caracteristicile

informaţiei contabile

calitatile informaiei contabile care s-au avut In vedere la elaborarea situatiilor financiare sunt:relevanta, credibilitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea.

POLITICI SPECIFICE

Recunoaşterea activelor

Este realizatä In functie de:• utilitatea (obtinerea de beneficii economice viitoare din utilizare, respectiv vânzare) .• evaluarea credibilă acestora.

Page 12: Set 100 rez

Probleme stagiu

imobilizateservicii, pentru a fi închiriate sau pentru folosinţă administrativă şi au o durată de utilitate mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita prevăzută de reglem. naţionale.

Activele curente

Acele active achiziţionate sau produse pentru consum propriu sau In scopul comercializării şi care se aşteaptă a se realiza Intr-un termen (maxim) de 12 luni de la data bilanţului. Tot in categoria activelor curente sunt încadrate si creanţele

aferente ciclului de exploatare, precum şi numerarul 5i echivalentele de numerar (investiţii financiare pe termen scurt, uşor convertibile In numerar şi al căror

risc de schimbare a valorii este nesemnificativ).

Evaluarea activelor

a) evaluarea la intrarea In Întreprindere, la:•cost de achiziţie — pentru activele achiziţionate;•cost de producţie — pentru activele produse;•valoare justă — pentru activele intrate prin subvenţionare/sponsorizare;• valoare de utilitate — pentru activele primite cu titlu gratuit, pentru care nu există o piaţă activă;.

b) evaluarea la inventariere : la valoarea de inventar, determinată ca valoare justă sau ca valoare de

utilitate;c) evaluarea la bilanţ

pentru activele imobilizate- la cea mai mica valoare dintre cost şi pentru activele curente- valoarea recuperabilă , respectiv cea mai mica

valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă

Costul de achiziţie

a) Este format din : preţ de achiziţie din factura furnizor reducerile comerciale (care se scad) cheltuieli pentru aducerea bunului în stare de utilizare taxe nerecuperabile; dobânzile –legate direct de achiziţia activului, dar numai pentru cele

care necesită o perioadă lungă de punere în funcţiune.

Costul de producţie

a) Este format din : cheltuieli directe de producţie; cheltuieli indirecte

(cheltuielile de distribuţie, chelt.de dministraţie generală , pierderile din producţie peste limitele legale , nu se includ în cost.

Valoarea justăPreţul de piaţă dacă există o piaţă activă sau costul de înlocuire, dacă nu există o piaţă activă

Valoarea de utilitate

Este stabilită de evaluatori autorizaţi şi aprobată de consiliul de administraţie.

Valoarea recuperabilă

Maximul dintre preţul de piaţă şi valoarea de utilitate- se utilizează la activele imobilizate pentru determinarea eventualelor deprecieri.

Valoarea realizabilă

netăPreţul de piaţă al activelor după scăderea cheltuielilor generate de vânzarea sai

Deprecierea activelor

imobilizate

Se efectuează la finele anului , atunci când există informaţii în legătură cu deteriorări de valoare. (IAS 36), Un activ imobilizat se consideră depreciat dacă valoarea contabilă este inferioare semnificativ valorii recuperabile.

Deprecierea activelor

Se efectuează la finele anului , atunci când există informaţii în legătură cu deteriorări de valoare. Un activ curent se consideră depreciat dacă valoarea contabilă este inferioare

1

Page 13: Set 100 rez

Probleme stagiu

curente semnificativ valorii realizabile nete.Reevaluarea

activelor imobilizate

Se face în conformitate cu reglementările în vigoare, care să ţină seama de reglementările legale în vigoare, de inflaţie, de utilitatea bunului, starea cestuia şi preţul pieţii.(OMF.94/2001,par.5.35a)

Activele contingente

Nu sunt recunoscute în bilanţ. Se oferă detalii în notele explicative.

Recunoaşte datoriilor

Recunoaşterea datoriilor în situaţiile financiare se realizează în funcţie de următoarele criterii:

posibilitatea unei ieşiri de resurse, purtătoare de beneficii economice; evaluarea sa se facă în mod credibil .

Evaluarea datoriilor

Evaluarea datoriilor se realizează: la apariţia acestora ,la valoarea istorică sau actualizată a ieşirilor viitoare de

numerar sau resurse, necesare decontării datoriei; la inventar, la valoarea de inventar, care este valoarea actualizată a ieşirilor de

resurse viitoare; în bilanţ, la valoarea contabilă corectată cu eventualele provizioane sau la

valoarea actualizate.Actualizarea datoriilor pe termen scurt

Datoriile pe termen scurt nu trebuie actualizate, deoarece perioadele de decontare sunt scurte, iar eventualele diferente de valoare sunt considerate nesemnificative.

Actualizarea datoriilor pe

termen mediu şi lung

Vor fi aduse la valoarea actualizată ori de câte ori diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea actualizată este mai mare de 10 %. Actualizarea creditelor bancare şi a ratelor de leasing se face în funcţie de prevederile contractuale.

Datorii contingente

Nu sunt recunoscute în bilanţ. Se oferă detalii în notele explicative.

Inventarierea activelor

Conform detaliilor prezentate în cap .:::::::::::::::::

POLITICI AFERENTE ACTIVELOR IMOBILIZATE

Structura imobilizărilor necorporale

1. cheltuieli de dezvoltare concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi valori asimilate şi

alte imobilizări necorporale fond comercial; alte imobilizări necorporale; avansuri şi imobilizări necorporale în curs.

Recunoaştereaimobilizărilor necorporale

Condiţii de recunoaştere în situaţiile financiare: să fie identificabilă , evidenţiabilă, de fondul de comerţ care ar putea însoţi

respectiva achiziţie; să existe control asupra acestei imobilizări, să existe capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare ; evaluare credibila.

Evaluarea imobilizărilor necorporale

1. costul de achiziţie – activele achiziţionate; costul de producţie –pentru cele produse în regie proprii; valoarea justă sau valoarea de utilitate –pentru cele care intră prin aport,donaţie.

Depreciereaimobilizărilor necorporale

Este estimată funcţie de:1. cele mai bune previziuni ale conducerii unităţii;

informaţiile disponibile pe piaţă; raţionamentul profesional.

Politici de amortizare

amortizarea pe durata maximă de 5 ani excepţie Fondul comercial care se amortizează într-o perioada maximă de 20 ani.

1

Page 14: Set 100 rez

Probleme stagiu

Structura imobilizărilor corporale

1. terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini;

1. alte instalaţii, utilaje, mobilier; avansuri şi imobilizări corporale în curs.

Recunoaştereaimobilizărilor corporale

Condiţii de recunoaştere în situaţiile financiare: să reprezinte o resursă controlată de unitate; să aducă beneficii economice viitoare să fie evaluată credibil.

Evaluarea imobilizărilor corporale

1. costul de achiziţie – activele achiziţionate; costul de producţie –pentru cele produse în regie proprii; valoarea justă sau valoarea de utilitate –pentru cele care intră prin aport, donaţie.

Politici de amortizare

terenurile nu se amortizează; terenurile cu destinaţie economica se amortizează. instalaţii tehnice şi maşini, alte instalaţii, utilaje, mobilier se amortizează

Amortizarea se face funcţie de durata normala de utilizare, considerată şi amortizare fiscală sau durata de utilitate eferenta fiecărei tip de imobilizare.

Metode deamortizare utilizate

1. metoda lineară metoda degresivă metoda acelelerată , mai puţin pentru construcţii.

Casarea imobilizărilor corporale

1. Se face conform planului de scoatere din funcţiune, atunci când nici un beneficiu viitor nu va mai fi obţinut din utilizare.

POLITICI AFERENTE STOCURILOR

1

Page 15: Set 100 rez

Probleme stagiu

Clasificarea stocurilor

2. materii prime;materiale consumabile;materiale auxiliaremateriale de natura obiectelor de inventar_;mărfuri;stocuri la terţi/custodie, garanţie; produse finite;producţie în curs de execuţie;semifabricate, deşeuri, alte produse care rezultă din producţie:ambalaje.

Bunuri neînsoţite de factură

Se vor înregistra ca intrări în gestiune la locurile de depozitare, precum şi în contabilitate, pe baza documentelor însoţitoare şi a prevederilor contractuale.

Bunuri sosite şi nerecepţionate

Se înregistrează distinct contabilitate ca şi intrare în gestiune, printr-un cont intermediar de stocuri „ in curs de recepţionare” ,până la recepţionarea acestora.

Bunuri livrate şi nefacturate

Se înregistrează ca ieşiri din gestiune, atât la locurile de depozitare cât şi în contabilitate pe baza documentelor care atestă ieşirea din gestiune. Venitul este recunoscut la data livrării.

Metode de evidenţa a stocurilor

Metoda inventarului permanentMetoda inventarului intermitent

Metode de organizare a gestiunilor de stocuri

Metoda cantitativ valorică pentru următoarele categorii de stocuri: materii prime materiale consumabile produse finite, obiecte de inventar

Metoda global- valorică pentru următoarele categorii de stocuri: pentru mărfuri;

Evaluare stocuri

La intrare: costul de achiziţie- pentru cele cumpărate costul de producţie-pentru cele obţinute din producţie proprie preţul de vânzare –cu amănuntul pentru mărfuri

Metode de evaluare a stocurilor la ieşire

1. FIFO; CMP LIFO; Coeficienţi de repartizare ( mărfuri)

Deprecierea stocurilor

1. trebuie recunoscute în contabilitate, dacă valorile sunt semnificative, cu ajutorul provizioanelor pentru depreciere stocurilor, atunci când valoarea contabilă este mai mare ca valoarea realizabilă netă.

Contabilizare deprecierea stocurilor

Creşterea/ majorarea provizioanelor de depreciere se realizează printr-o cheltuială din exploatare.

Micşorarea / anularea provizioanelor de depreciere se realizează prin intermediul conturilor corespunzătoare de venituri din exploatare.

1

Page 16: Set 100 rez

Probleme stagiu

Evaluare stocurilor la data bilanţului

Se face la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

POLITICI AFERENTE CREANŢELOR

Clasificarea creanţelor

Creanţe comerciale: creanţe clienţi; clienţi incerţi; clienţi facturi de întocmit; furnizori debitori;

Creanţe necomerciale: creanţe în legătura cu personalul; alte creanţe în legătură cu personalul; creanţe cu privire la impozitul pe profit; alte creanţe fiscale; TVA de recuperat; TVA neexigibil; creanţe privind societăţile din cadrul grupului; debitori diverşi; dobânzi de încasat; decontări între unităţi şi subunităţi.

Evaluarea creanţelor

Creanţele pe termen scurt se evaluează la valoarea nominală, nefiind necesare actualizări.Creanţele pe termen mediu şi lung se evaluează la valoarea actualizată, în funcţie de o rata medie a dobânzii interbancare, un curs de schimb valutar sau în funcţie de graficul de eşalonare a încasărilor

Deprecierea creanţelor

Imposibilitatea încasării creanţelor generează cheltuieli. În cazul în care apare doar riscul de neîncasare ,acet fapt va genera provizioane .

Raportul dintre riscul neîncasării şi provizioane.

Creanaţa VECHIMEA NEÎNCASĂRII în zile0-60 61-90 91-120 121-270 Peste 270

1 Valoare

2 Risc asociat 0 5% 30% 50% 100%

3(1 x 2)Valoare

provizion aferent

Creanţe în litigiu,Compensarea creanţelor cu

datoriileDiferenţe de curs valutar Reduceri de

preţComercialeFinanciare

Politici si proceduri contabile utilizate in intrepindere cu obiect de activitate productia:

1

Page 17: Set 100 rez

Probleme stagiu

-politicile in privinta stocurilor greu vandabile asigurarilor si desfacerii produselor

-analiza retetelor de fabricatie si evaluarea lor la costul just;

-permanenta metodelor in aplicarea adaosului comercial;

-modul de evidentiere faptica si contabila a stocurilor in diferite faze de executie;

-de examinat modurile de valorificare a deseurilor si rebuturilo si ponderea lor in totalul productiei

-de analizat actualitatea preturilor de vanzare si a profiturilor din activitatea de exploatare

-analiza furnizorilor si discounturilor obtinute si oferite clientilor.;

-analiza politicilor salariale, politicilor de pret, de marketing si a cheltuielilor de administratie

-analiza variatiilor in balanta a conturilor de stocuri si venituri aferente si a notelor de structura a activelor

-examinarea modului de valorificare a deseurilor si rebuturilor; ponderea acestora in totalul productiei

1

Page 18: Set 100 rez

Probleme stagiu

3. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari servicii.Pe langa procedurile generale prezentate in cazul societatii de productie si comert mai intalnim:-Verificarea principiilor contabile si modul in care acestea au fost respectate -verificarea modului in care s-a realizat evaluarea datoriilor si a creantelor;- analiza contractelor de prestari servicii, reducerile comerciale si financiare aferente clientilor;-analiza clientilor si furnizorilor importanti-analiza proprietatii capitalurilor si a capitalului imprumutat, ponderea fiecaruia in total capitaluri

4. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert.Contabilitatea de gestiune reprezinta modalitatea de abordare contabila a activitatii unei firme prin care se structureaza in subdiviziuni atat patrimoniul cat si rezultatele financiare obtinute in cadrul unei perioade.Organizarea contabilitatii de gestiune are caracter obligatoriu, dar flexibil, in sensul ca trebuie adaptata la specificul activitatii fiecarei persoane juridice de natura societatilor comerciale.Obligatia de organizare a contabilitatii de gestiune revine administratorului firmei care are posibilitatea sa opteze pentru alegerea uneia din cele trei variante permise de lege:-utilizarea conturilor specifice contabilitatii de gestiune;-dezvoltarea pe analitice a conturilor din contabilitatea financiara;-organizarea unei evidente tehnico-operative proprii.Indiferent de varianta selectata, contabilitatea de gestiune trebuie sa asigure flexibilitatea sistemului de stocare si de accesare a informatiilor astfel incat sa permita o gama larga de optiuni pentru ca toate informatiile obtinute sa satisfaca atat necesitatile de informare existente cat si pe cele in continua schimbare.Conturile de gestiune utilizate sau evidenta tehnico-operativa organizata trebuie sa fie adaptate scopurilor urmarite de managerul societatii:-evidentierea fluxurilor costurilor;-determinarea costurilor aferente stocurilor;-determinarea veniturilor si a rezultatelor in functie de activitatea care le genereaza;-efectuarea de previziuni.In cazul societatilor de comert majoritatea intrărilor şi ieşirilor nu pot fi stocate După profilul de bază al unităţilor patrimoniale specializate în comerţ ele se pot regrupa în: 1) Unităţi patrimoniale specializate în comerţul en gros sau cu ridicata; 2) Unităţi patrimoniale specializate în comerţul en detail sau cu amănuntul; 3) Unităţi patrimoniale mixte, en gros şi en detail;

1

Page 19: Set 100 rez

Probleme stagiu

Deoarece nu avem de-a face cu productia trebuie sa tinem cont de organizarea activitatilor pe centre de cost si sa separam cheltuielile legate efectiv de desfacere de cheltuielile activitatilor auxiliare si ale celei de baza.Totusi trebuie sa se tina cont de tipurile de cheltuieli ca si cheltuieli anticipae, celtuieli curente si cheltuieli previzionate.Orice cheltuiala legata de fazele activitatii de comert trebuie sa aiba documante justificative.

5. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.Structura organizatorică a activităţii, respectiv gruparea activităţilor pe sectoare, secţii, ateliere etc. influenţează organizarea contabilităţii cheltuielilor de exploatare şi calculaţia costurilor îndeosebi sub aspectul localizării lor. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli (secţii, unităţi prestatoare de servicii, sector de administraţie generală) şi vor fi astfel evidenţiate în conturile sintetice şi analitice de gestiune. În funcţie de acest factor în literatura de specialitate se vorbeşte despre centre de cheltuieli şi respectiv centre de responsabilitate. Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de muncă unde se consumă diverse resurse. Aceste locuri de muncă pot fi în acelaşi timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic sau locuri de cheltuieli de desfacere şi administraţie. În acest sens se vorbeşte despre locuri operaţionale de cheltuieli şi locuri structurale de cheltuieli. Locurile operaţionale de cheltuieli coincid cu locurile de muncă unde se execută operaţiuni privind aprovizionarea, execuţia şi vânzarea produselor. Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea în cadrul cărora se îndeplinesc operaţiuni privind organizarea, conducerea şi administrarea activităţii de exploatare şi a altor activităţi ale întreprinderii. Delimitarea, programarea şi urmărirea cheltuielilor la nivelul fiecărui loc de cheltuieli este greu de realizat şi costisitoare în acelaşi timp, din această cauză locurile de cheltuieli se reunesc în aşa numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Acestea sunt cunoscute şi sub denumirea de centre de cheltuieli. Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unităţile operative corespunzătoare specificului activităţii întreprinderilor din fiecare ramură. În contabilitatea de gestiune aceste centre de cheltuieli îndeplinesc următoarele funcţii: - reprezintă criterii de delimitare în spaţiu a cheltuielilor de exploatare şi a celor indirecte de producţie, aceasta având în vedere faptul că unele din cheltuieli (cele legate direct de execuţia operaţiilor tehnologice) au loc în cadrul acestor zone (sectoare), iar altele sunt generate de zonele respective, fiind necesare pentru crearea şi menţinerea potenţialului întreprinderii la un anumit nivel; - constituie baza centrelor de responsabilitate ce se instituie pentru bugetarea şi controlul costurilor

1

Page 20: Set 100 rez

Probleme stagiu

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu are caracter obligatoriu:Grupa de conturi 90 “Decontari interne” cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de pretul de inregistrare(cost normat).Contul 901”Decontari interne privind cheltuielile”este un cont bifunctional cu rol in controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezinta:Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs de executie preluata din fiecare cont de cehltuieli;Debit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente reprezinta abateri de cheltuieli cu care e debiteaza la inchidere.

Contul 902”Decontari interne privind productia obtinuta”este un cont bifunctional cu rol in contul costurilor.Rulajele contului reprezinta:Credit: costul normat al productiei finite obtinute;Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de executie (neterminata),preluate din conturile colectoare de cheltuieli.Grupa de conturi 92”Conturi de calculatie”cuprinde conturi pentru gruparea cheltuielilor in raport cu destinatia lor si nu prezinta sold la sfarsitul lunii. Rulajele contului reprezinta:In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelorNota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in conturile din clasa 6In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau a productiei in curs de executie.Grupa 93”Costul productiei”cuprinde stocurile pentru evidenta productiei obtinute.Rulajele contului reprezinta:In Debit: productia obtinutaIn Credit: costurile resurselor consumateConceptele de bază privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate în principal în firmele de producţie. În termeni mai simpli, prin firme de producţie se înţeleg acele întreprinderi care transformă materiile prime şi materialele pe care le achiziţionează în produse finite, folosind forţa de muncă şi utilajele.

6. Organizarea contabilitatii pe bugete. Studiu de caz: Societate de productie.Organizarea contabilitatii pe bugete pune la indemana managerilor un instrument de armonizare si eficientizare a relatiei dintre venituri si cheltuieli si o alocare a resurselor financiare, in scopul realizarii unor obiective formulate pentru perioadele urmatoare.Bugetele sunt stabilite pe o perioada scurta de timp (1 an),reprezentand o previziune a cheltuielilor si a veniturilor unei activitati avand ca obiective rentabilitatea, lichiditatea,

Pagina 20

Page 21: Set 100 rez

Probleme stagiu

diminuarea riscurilor etc. si cresterea responsabilitatii fiecarui centru de activitate. Ele sunt absolute necesare in vederea cunoasterii rezultatelor si furnizarii de informatii in vederea fundamentarii deciziilor.In functie de importanta lor se disting:1)bugetele de baza: bugetul productiei si bugetul vanzarilor2)bugete rezultante:bugetul aprovizionarii, bugetul investitiilor, bugetul trezoreriei si bugetul administratiei.Bugetele sunt legate intre ele. Astfel bugetul vanzarilor conditioneaza celelalte bugete , intrucat de nivelul vanzarilor vor depinde cantitatile de produse xare se vor realize, investitiile care vor urma sa se realizezeSchematic, ierarhia bugetelor se prezinta dupa cum urmeaza:

ORGANIZAREA BUGETARII ACTIVITATILOR

Bugetul productiei alaturi de bugetul vanzarilor constituie bugetele principale, acre determina dimensionarea celorlalte bugete rezultante.

6 BUGETAREA COSTURILOR IN CONDITIILE APLICARII METODELOR DE CONTABILITATE CLASICE:

Antecalculatia costurilor urmareste elaborarea bugetului costurilor productiei care este prevazut in programul de activitate a firmei pe anul urmator.A) Elaborarea bugetului costurilor privind activitatea de productie Pentru activitatea de productie, structurarea bugetelor pe locuri de activitate are in vedere bugetele costurilor sectoarelor auxiliare, bugetele costurilor sectiilor de baza si bugetul costurilor sectorului administrative si de conducere si elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare.

Pagina

VANZARI

PRODUCTIE

S baza, aux.

INVESTITII APROVIZIONARECHELTUIELI PRODUCTIECOMERCIALIZARE

TREZORERIE

21

Page 22: Set 100 rez

Probleme stagiu

I.)Elaborarea bugetului productiei presupune:a) prelucrarea informatiilor din bugetul vanzarilor cu privire la cantitatile de produse

ce urmeaza a se fabrica (programul de productie);b) esalonarea in timp, pe trimester, luni a cantitatilor de produse prevazute sip e

centre de productie,c) evaluarea volumului fizic al productiei.

Principalele etape in elaborarea bugetului de cheltuieli ale sectiei presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

1) elaborarea bugetului cheltuielilor cu materiile prime si materialele directe - se determina pe baza normelor de consum (standardelor)la materii prime si materiale care se extrag din listele de consumuri specifice sau listele standardelor cantitative de materiale si a preturilor unitare ale materiilor prime si materialelor care se extrag din listele de preturi.

Totalul cheltuielilor cu materiile prime si materialelor directe se obtine prin ponderarea normelor de consum cu preturile unitare ale materiilor prime si materialelor directe si cu cantitatea de produse. Voi lua exemplu o intreprindere care fabrica mai multe produse, iar pentru fiecare produs se utilizeaza mai multe piese.Din totalitatea produselor care urmeaza a se realiza in anul de program, se considera doar doua produse A si B, iar din totalul materiilor prime si materialelor directe necesare acestor produse se ia in considerare doar doua piese simbolizate P1 si P2.Bugetul productiei este prevazut in tabelul de mai jos*(tabelul nr 1.)Cantitatile care urmeaza sa se fabrice si sa se vanda in anul pentru care se intocmeste bugetul cheltuielilor sunt 100 000 de bucati A, respectiv 90 000 de bucati B. Necesarul de piese P1 si P2 sunt prevazute in “Bugetul productiei”.Bugetul cheltuielilor cu materiile prime este prevazut in tabelul 2

2)bugetul cheltuielilor cu manopera directa:- prin ponderarea timpului normat pe unitatea de produs cu tarifele pe unitatea de timp se obtin cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de produs. Cheltuielile cu salariile pe produse se obtin prin ponderarea salariilor pe unitatea de produs cu cantitatea care urmeaza sa se realizeze pe fiecare produs.In tabelul 3 se prezinta “Cheltuielile cu salariile directe pe unitatea de operatii”, in tabelul 4 se prezinta “cheltuielile cu salariile directe normate pe unitatea de piesa sau produs ”, in tabelul 5 se prezinta “cheltuielile cu salariile directe pe total productie”,in tabelul 6 se prezinta “cheltuieli cu CAS-ul si fondul de somaj”.

3)bugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliaraBugetul cheltuielilor privind activitatea auxiliara este prezentat in tabelul nr 7Sectiile auxiliare sunt : Atelierul de intretinere si reparatii (AIR) si centrala termica (CT).Bugetul cheltuielilor activitatilor auxiliare se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate pe sectii auxiliare si pe destinatii ale productiei auxiliare, respectiv pe purtatori de cheltuieli.

4)Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza

Pagina 22

Page 23: Set 100 rez

Probleme stagiu

In tabelul 8 se prezinta “Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor activitatii de baza”. Se intocmesc bugete analitice de cheltuieli indirecte pe fiecare atelier, sectie, iar in cadrul acestora pe grupe de cheltuieli.II)Elaborarea bugetului Cheltuielilor generale de administratie consta in programarea cheltuielilor analitic pe grupe de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe feluri de cheltuieli.III)Elaborarea bugetului cheltuielilor de desfacere se face pe grupe si feluri de cheltuieli.IV)Elaborarea bugetului general al cheltuielilor de exploatare cuprinde cheltuielile din celelalte bugete de cheltuieli directe si indirecte, cu defalcarea corespunzatoare pe feluri de cheltuieli.B) Elaborarea bugetului costului unitar-se face pentru fiecare produs, lucrare, serviciu. La intreprinderile unde numarul de produse este foarte mare, acestea se pot intocmi numai pe grupe de produse omogene sau similare. In tabelele 15,16 este completat formularul de buget al costului unitar.

Tabelul 1 BUGETUL PRODUCTIEI

Produsul(comanda)

Productia(buc)Piesa P1 (bucati) Piesa P2 (bucati)

Necesar pe un produs

Necesar total

Necesar pe un produs

Necesar total

0 1 2 3 4 5A(120) 100 000 4 400 000 3 300 000B(121) 90 000 5 450 000 4 360 000Total - - 850 000 - 660 000

Tabelul 2 BUGETUL CHELTUIELILOR CU MATERIILE PRIME

Produsul (comanda)

Consum piese (P1) Consum piese (P20)TOTAL

(3+6)Cantitatea(bucati)

pretul Cantitatea(bucati)

pretulunitar total unitar total

0 1 2 3 4 5 6 7A(120) 400 000 0.3 120 000 300 000 0.32 96 000 216 000B(121) 450 000 0.3 135 000 360 000 0.32 115 200 250 200

Total 850 000 0.3 255 000 660 000 0.32 211200 466 200

Tabelul 3 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE UNITATEA DE OPERATIINr.crt

Sectia Piesa sau

produsul

Operatia Norma de

timp

Tarif salarii in lei peCheltuieli cu

salariileora operatii Pe ora total

Pagina 23

Page 24: Set 100 rez

Probleme stagiu

in ora pe

sectie

0 1 2 3 4 5 6 71 S1 P1 01 0.20 2 0.402 S1 P1 02 0.10 2.1 0.213 S1 P1 03 0.15 2.1 0.3154 S1 P1 04 0.15 2.2 0.335 S1 P1 05 0.10 1.97 0.197

Total P1 - 0.7 - 1.452 2.0001 S2 A 06 0.20 2 0.402 S2 A 07 0.20 2 0.403 S2 A 08 0.10 1.9 0.19

Total A - 0.5 - 0.99 1.9501 S2 B 09 0.3 2.1 0.632 S2 B 010 0.15 2.1 0.3153 S2 B 011 0.10 1.97 0.1974 S2 B 012 0.10 1.93 0.197

Total B - 0.65 1.339 2.020

Tabel 4 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE NORMATE, PE UNITATEA DE PIESA SAU PRODUSSectia Piesa sau

produsNorma de timp in ora pe unitate

Tarif de salarii in lei pe ora

Cheltuieli cu salariile directe in lei pe unitate(3*4)

Numar piese P1 pe unitate (bucati)

Cheltuieli cu salariile pe unitatea de produs

1 2 3 4 5 6 7(col5 rd1xcol6rd2 si 3)

S1 P1 0.7 5 17.5 -S2 A 0.5 4 2 4 70S2 B 0.65 2 1.3 5 87.5

Tabelul 5 CHELTUIELI CU SALARIILE DIRECTE PE TOTAL PRODUCTIESectia Prod um Cantitate Chelt salar pe

unitatea de prod

Total chelt cu sal

CAS(*col5)

Fond somaj

Total(5+6+7)

Pagina 24

Page 25: Set 100 rez

Probleme stagiu

7. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz.

Reguli de evaluare alternative sunt reevaluarile. Imobilizarile sunt supuse reevaluarii potrivit reglementarilor legale, ele sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluarii si nu la costul istoric. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. Valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie sau a oricarei valori atribuite inainte acelui bun, reguli privind amortizarea se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii;Elementele

Analiza diagnostic a intreprinderi

1. O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze poziția financiară a întreprinderii pe baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se explice diferențele constatate.

Pagina 25

Page 26: Set 100 rez

Probleme stagiu

Indicator 31.12.n Imobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Rezolvare:

BILANT CONTABIL

A. ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 38000I. IMOBILIZARI NECORPORALE 800II.IMOBILIZARI CORPORALE 3000III.IMOBILIZARI FINANCIARE 0

B. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL 4000I.STOCURI 1000II.CREANTE 2000III.INVESTITII FINANCIARE PE T SCURT 0IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 1000

C.CHELTUIELI IN AVANS 0D. DATORII < 1 AN 2800E. ACTIVE CIRC. NETE/DAT CURENTE NETE 1200 (4000+0-2800)F. TOTAL ACTIVE – DATORII CURENTE 5000 (7800-2800)G.DATORII > 1AN 3000H. PROVIZIOANE 0I.VENITURI IN AVANS 0J.CAPITAL SI REZERVE TOTAL 2000I.CAPITAL 2000II.PRIME DE CAPITAL 0III.REZERVE DIN REEVALUARE 0IV REZERVE 0V. PROFIT SAU PIERDERE REPORTATA 0VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EX FINANCIAR 0

Pagina 26

Page 27: Set 100 rez

Probleme stagiu

CAPITAL PROPRIU TOTAL 2000CAPITALURI TOTAL 2000

BILANT FINANCIAREste elaborat in conceptie patrimoniala, este util pentru evidentierea relatiei dintre resursele disponibile si nevoile de finantare ale entitatii, constituie suportul analizei financiare.ACTIVE=NECESARURI NETE PASIVE= RESURSENecesar Permanent 3800A.Active imobilizate nete 3800I.Imobilizari necorporale 800II. Imobilizari corporale 3000III Imobilizari financiare 0

Capitaluri permanente Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de 1 an 3000Provizioane 0Subventii pt investitii 0

Necesar temporarB Active circulante 40001) Active circulante mai mici de 1 an 3800I Stocuri 1000II Creante mai mici de un an 1800III Invest fin pe tscurt 0IV Casa si conturi la banci 10002) Active circ.mai mari 1 an 200

Resurse temporareDatorii mai mici de 1 an 2800Datorii exploatare 2400Datorii pe termen scurt 0Rate scadente anul curent din datoriile bancare pe termen lung 400

C Cheltuieli in avans 0TOTAL ACTIVE NETE 7800 TOTAL PASIVE NETE 7800

Formatul vertical de bilant contabil faciliteaza analiza echilibrelor financiare fara a fi necesare regrupari de posturi si apelarea la anexe pentru separarea datoriilor dupa vechime, unii indicatori gasindu-se direct ca post de bilant de exemplu fondul de rulment.Situatia neta (SN) = TOTAL ACTIVE – DATORII TOTALE-VENITURI IN AVANS-PROVIZIOANESN = 7800-2800-3000-0-0 = 2000Situatia neta este pozitiva si reflecta o gestiune economica sanatoasa care maximizeaza valoarea intreprinderii.Analiza fondului de rulment, echilibru determinat conform cu conceptiile de prezentare a bilantului financiar.Pe baza bilantului financiar se grupeaza posturile dupa criteriul permanentei; echilibrul financiar presupune finantarea activelor cu durata mai mare de 1 an din resursele cu scadente peste un an iar finantarea activelor mai mici de un an din resursele sub un an.FR = CP –AINCP = Capitalul propriu +Datorii mai mari de 1 anAIN= active imobilizate – amortizare

Pagina 27

Page 28: Set 100 rez

Probleme stagiu

a)FR : bilantul financiarFR = (2000+3000)-3800=1200b)FR :bilantul contabil – se permite determinarea mai rapida a FR in 2 moduri:FR = Total active – Datorii curente- Active imobilizate nete = F-A

FR = 7800-2800-3800=1200FR = Active circulante / Datorii curente nete (c):1200

FR =1200>0 arata echilibrul financiar pe termen lung adica partea capitalurilorpermanente ramase dupa finantarea imobilizarilor nete pe care intrepinderea le consacra finantarii activelor circulante.

Necesarul de fond de rulment (NFR)indicator de echilibru financiar pe termen scurta)Pentru bilantul contabil:NFR= necesitati ciclice – Resurse cicliceNFR = 3000-2800=200>0b)pt bilantul financiar NFR = Active fara disponibil – DEXNFR = 3000-2800 =200>0Din a) si b) =>NFR < FR adica nevoia de fond de rulment reuseste sa se finanteze integral din resursa ei de acoperire , ramanand o parte din aceasta resursa in vederea concretizarii pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt

Trezoreria neta (TN)a)Pentru bilantul contabil:TN = FR – NFR sau TN = DATORII CURENTE NETE (E )- NFRTN : 1200 -200 =200b)Pt bilantul financiar

b1) Pe baza partii superioare a bilantului financiar TN = FR – NFRTN = 1200-200 = 200b2) Pe baza partii inferioare a bilantului financiar TN = Trezoreria activa –Trezoreria pasivaTN = 1000-0=1000

TN > 0 => Echilibru Financiar CurentTN > 0 ; FR > 0 ; NFR > 0 => NFR este finantat in intregime din resaurse permanente care degaja disponibilitati care pot ascunde o subutilizare a capitalului

Pagina 28

Page 29: Set 100 rez

Probleme stagiu

ACTIV PASIVACTIVE IMOBILIZATE NETE CAPITALURI PROPRII

FOND DE RULMENTTREZORERIA NETANECESARUL DE FOND DE RULMENT

ACTIVE CIRCULANTEDATORII DE EXPLOATARE

FR > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN LUNGNFR < FR => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURTTN > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR CURENT

2. Calculați şi interpretați indicatorii de lichiditate în cele două cazuri şi explicați diferențele.

Indiferent de forma de prezentare a modelelor de bilant se obtin aceleasi valori privind indicatorii de echilibru financiar ceea ce confirma justetea si convergenta rationamentelor si a principiilor care fundamanteaza calculul economic rational.a) Rata lichiditatii generale

Rlg=

Rlg= Lichiditate satisfacatoare , ca urmre a uni FR pozitiv

b)Rata lichiditatii reduse

Rlr=

Rlr= = =1,07>0,5 => are o lichiditate normala

b) Rata lichiditatii imediate / rapide (test acid)

Rli=

Rli = este peste valoarea minima (0.2-0.3)=> asigura garantia de lichiditate

intreprinderii exprima capacitatea firmei de a-si acoperi datoriile pe termen scurt din disponibilitatile banesti.

3. Se cunosc următoarele date din situația bilanțieră a unei întreprinderi:

Pagina 29

Page 30: Set 100 rez

Probleme stagiu

Indicator 31.12.n Imobilizări corporale 40000 Imobilizări necorporale 5000 Stocuri 10000 Creante 8000 Disponibilități 2000 Capitaluri proprii 25000 Datorii mai mari de un an 15000 Furnizori 12000 Datorii salariale 8000 Datorii fiscale şi sociale 4000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000

Stiind că firma activează în domeniul industrial şi cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din stocuri şi 5% din creanțe sunt aferente cantinei din incinta societății, care determină de asemenea datorii salariale de 600 şi datorii furnizori de 1000, să se analizeze poziția financiară a întreprinderii din punct de vedere contabil şi funcțional.

BILANT CONTABIL

A. Active imobilizate - Total 45 000I. Imobilizari necorporale 5 000II. Imobilizari corporale 40 000III. Imobilizari financiare 0

B. Active circulante Total 20 000I. Stocuri 10 000II. Creante 8 000III. Investitii fin. Pe termen scurt 0IV. Casa si conturi la banci 2 000

C. Cheltuieli in avans 0

D. Datorii ce trebuie platite pana la 1 an 25 000Furnizori 12 000Datorii salariale 8 000Datorii sociale si fiscale 4 000Datorii bancare pe termen scurt 1 000

E. Active circulante nete/ dat. Curente nete 20 000+0-25 000 = -5000F. Total activ – Datorii curente 65 000-25 000= 40 000

Pagina 30

Page 31: Set 100 rez

Probleme stagiu

G. Datorii > 1 an 15 000H. Provizioane 0I. Venituri in avans 0J. Capital si rezerve 25 000Capital propiu 25 000Rezerve 0Capitaluri – total 25 000

SITUATIA NETA (SN) =(TA – Datorii curente)- Datorii >1 an- Provizioane (F-G-H)SN = 40 000 – 15 000 – 0 = 25 000

FONDUL DE RULMENT (FR)FR = CP – AINFR = (Dat > 1 an + Capital propriu) – AINFR = 15 000 + 25 000 – 45 000FR = - 5000 (F - A)FR = Active circulante nete (E) = -5000Fr < 0 (-5000) si arata => CP < AIN (40 000<45 000) => Capitalurile permanente nu finanteaaza integral activele imobilizate nete, ramanand o paret din acestea a fi finantate din datoriile ciclului de exploatare => stare de dezechilibru financiar pe termen lung.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT (NFR)NFR = 18 000-25 000 = -7000NFR < 0 (-7000); NFR < FR nevoia de fond de rulment reuseste sa se finalizeze integral din resursa ei de acoperire, ramanand o parte din aceasta resursa in vederea concretizarii pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt.

TREZORERIA NETA (TN)TN = FR – NFR sauTN = Datorii curente nete/ Active circulante nete – NFRTN = - 5000 – (-7000) = 2000TN > 0 => FR > NFR nevoia de fond de rulment este integral acoperita pe baza fondului de rulment ramanand o parte din fondul de rulment care se concretizeaza printr-o trezorerie de active – firma are lichiditati => stare de echilibru financiar curent.Dar TN > FR (2000>-5000) atunci ea este lenesa sau trandava, excedentara, fiind un semnal nefavorabil.

ACTIV PASIVCAPITALURI PROPRII

Pagina 31

Page 32: Set 100 rez

Probleme stagiu

ACTIVE IMOBILIZATE NETE

FOND RULMENTNECESAR DE FOND DE RULMENT

DATORII DE EXPLOATARE

TREZORERIA NETA

ACTIVE CIRCULANTE

FR>0 => Echilibru Financiar Pe Termen LungNFR < 0 => NFR < FR=> Echilibru financiar pe termen scurtTN > 0 => Echilibru financiar curent

4. Să se analizeze indicatorii de lichiditate în cele două cazuri şi să se comenteze rezultatele.

a)Rata lichiditatii generale =

Rlg= =0,8<1 => o lichiditate destul de precara ca urmare a FR negativ

b)Rata lichidiatii reduse =

Rlr= =0,4 < 0,5 => o lichiditate destul de scazuta

c) Rata lichiditatii imediate

Rli=

Rli= =0,8 este o valoare foarte mica, sub valoarea minima admisibila

(intre 0.2-0.3) ceea ce nu ofera o garantie de lichiditate a intreprinderii

BILANT FUNCTIONAL

ACTIVE = UTILIZARI PASIVE = RESURSE

Pagina 32

Page 33: Set 100 rez

Probleme stagiu

Functia de investitii 45 000 Utilizari stabile 45 000A Active imobilizate brute 45 000 I Imob. Necorporale 5 000 II. Imob. Corporale 40 000 III. Imob. Financiare 0

Functia de finantare Resurse stabile (1+2) 40 0001. Capitaluri proprii 25 0002. Datorii financiare stabile (< 1 an) 15 000

Functia de exploatare 18 000B1. Active circulante de expl 18 000 I. Stocuri 10 000 II. Creante comerciale 8 000B2. Active circulante in afara expl 0

Functia de exploatare 25 0001. Datorii de exploatare 20 000Furnizori 12 000Dat. Salariale 8 0002. Datorii in afara exploatarii Dat sociale + fiscale 4 0003. Credite bancare curente 1 000

C. Cheltuieli in avans I Venituri inregistrate in avans 0Functia de trezorerie 2 000Activ circulant fin 2 000Total utilizari (active brute) 65 000 Total resurse 65 000

Analiza pe baza bilantului functional este o analiza functionala care situeaza in centrul atentiei ciclul de exploatare.

FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL

a) Pe baza partii superioare a bilantului functional :FRNG (+/-) = RESURSE DURABILE – UTILIZARI STABILE BRUTEFRNG (+/-)= 40 000 – 45 000 = -5000

=> FRNG negativ arata insuficienta resurselor durabile pentru finantarea utilizarilor stabile.

b) Pe baza partii inferioare a bilantului functional :FRNG (+/-) = ACTIVE CIRCULANTE + CHELTUIELI IN AVANS – (DATORII <1AN + VENITURI INREGISTRATE IN AVANS)FRNG (+/-) = (18 000 + 2000) + 0 - 25 000 = - 5000

=> FRNG (-)negativ arata insuficienta activelor circulante pentru acoperirea acestor obligatii.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT TOTAL

NFR = UTILIZARI CICLICE – RESURSE CICLICE

Pagina 33

Page 34: Set 100 rez

Probleme stagiu

NFR = 18 000 – 25 000 = - 7000Fondul de rulment functional apare ca un surplus de resurse stabile, respectiv ca un necesar de fond de rulment total (NFRT) cu doua componente : de exploatare(NFRE) si din afara exploatarii (NFRAE)NFRT = NFRE + NFRAENFRT = 18 000 – 25 000 = - 7000 < 0

TREZORERIA NETA (tn)

TN = FRNG – NFRTTN= -5000 –(-7000) = - 5000 +7000=2000Trezoreria neta este strans legata de operabile financiare pe termen scurt care sunt evidentiate in partea inferioara a bilantului functional si poate fi determinata si prin:1. Fondul de rulment net global (FRNG) -50002. Necesarul de fond de rulment (NFRT) -70003. Trezoreria neta (TN) (1-2) 20004.Active circulante financiare (Trez activa) 20005. Credite bancare curente (Trezoreria pasiva) 06. Trezoreria neta (4-5) 2000Trezoreria pozitiva (TN > 0) cand:

a) FRNG > NFRT saub) Necesarul de trezorerie > Resursele de trezorerie

O trezorerie neta pozitiva reflecta asadar un excedent de trezorerie in raport cu obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura intreprinderii posibilitatea de a face plasamente pe piata de capital.

Administrarea si lichidarea intreprinderilor

Pagina 34

Page 35: Set 100 rez

Probleme stagiu

1. Cine pot fi lichidatorii? RaspunsConform art.253 din legea 31/1990,“Lichidatorul este persoana fizica sau juridica practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la articolul 25 in cadrul procedurii falimentului.”Potrivit art. 24 din Legea 85/2006 lichidatorul este numit de judecatorul sindic in cazul in care acesta dispune trecerea la faliment.Conform art 25 din legea 85 / 1996 atributiile lichidatorului sunt:a) examinarea activitatii debitorului in corelatie cu situatia de fapt si intocmirea unui raport asupra faptelor si imprejurarilor ce au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. Raportul se intocmeste nu mai tarziu de 60 de zile de la desemnarea lichidatorului si in conditiile in care nu fusese intocmit anterior de adminsitratorul judiciar. Raportul va fi remis judecatorului sindic intr-un termen stabilit de acesta.b) conducerea activitatii debitoruluic) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a altor acte juridice incheiate de debitor susceptibile a prejudicia drepturile creditorilord) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lore) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitorf) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea unor obiectiuni la acestea precum si intocmirea tabelelor creantelorg)urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferal de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea procedurii,incasarea creantelor;formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului.h)vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile legiii) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul sindic.j) sesizarea judecatorului sindic c ear cere o solutionare de catre acestak) orice alte atributii stabilite prin lege de catre jud sindic

2. Care este ordinea în care vor fi distribuite fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel?

RaspunsConformArt.121 (1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art.10, art.19 alin.(2), art.23 si 24;

Pagina 35

Page 36: Set 100 rez

Probleme stagiu

2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. (2) In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.123, si vor fi supuse dispozitiilor art.41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin.(1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma, facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.

3. De către cine se face numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni?

Raspuns:ConfomArt.258.:(1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) Daca majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut -o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.

4. În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?Raspuns:In cadrul procedurii falimentului instituita prin legea 85 / 2006 privind insolventa s-a prevazut in mod expres ordinea platii creantelor catre creditori.In acest sens in baza art 123 din legea 85 / 2006 creantele vor fi platite, in cazul falimentului in urmatoarea ordine:a)taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusive cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art 10, art.19 alin (2), art 23,24 si ale art 98 alin (3) sub rezerva celor prevazute la articolul 102 alin (4)b) creantele izvorate din raportul de muncac) creantele reprezentand creditele cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutiile de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii.

Pagina 36

Page 37: Set 100 rez

Probleme stagiu

d) creantele bugetaree) creantele reprezentand sumele datorate de debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existentaf) creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica.g) creantele reprezentand credite bancare cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii.h) alte creante chirografarei) creantele subordinate in urmatoarea ordine de preferinta:-credite acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respective din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori dupa caz, de catre un menbru al grupului de interes economic;-creantele izvorand din acte cu titlu gratuitPotrivit dispozitiilor art 24 din legea 85/ 2006 sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul definitiv consolidat, mentionat la art 108 alin 2 lit d) din lege.In temeiul legii titularilor de creante dintr-o categorie, li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la articolul 123 din legea 85/2006.In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand cota proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in cetgoria creantelor respective. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitive consolidate de creante impotriva grupului sau a societatii, judecatorul sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata, sau dupa caz , a membrilor,pronuntand o sentinta definitive si executorie, care va fi pusa in executare de catre lichidator, prin executor judecatoresc.Potrivit dispozitiilor art 127 din lege, cu ocazia distribuirii partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate:a) sumele proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat incab) sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor dar nu le-au prezentatc) sume proportionale datorate creantelor admise provizoriud) rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitoruluiPentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidate definitive de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit pana ce situatia lor va fi lamurita.

Pagina 37

Page 38: Set 100 rez

Probleme stagiu

Fiscalitate

Pagina 38

Page 39: Set 100 rez

Probleme stagiu

1. Prezentaţi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea. p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueazã sponsorizãri si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificãrile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si cei care acordã burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacã totalul acestor cheltuieli îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii: 1. este în limita a 3‰ din cifra de afaceri; 2. nu depãseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadreazã si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, al dotãrilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantãrii programelor de formare continuã a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participãrii la congrese internationale; (literã modificatã prin art. I pct. 12 din Legea nr. 343/2006 (publicatã la 1 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007) Notã: având în vedere cã în O.U.G. nr. 34/2009 (în vigoare de la 14 aprilie 2009) este mentionatã o derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, reproducem în continuare art. 28 si art. 29 din aceastã ordonantã de urgentã: Art. 28. - Se constituie Fondul social din sponsorizarea ce va fi acordatã de producãtorii interni si distribuitorii de gaze naturale, care contribuie benevol la constituirea acestui fond, în conformitate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Art. 29. - (1) Pe bazã de protocol încheiat între Guvern, prin Ministerul Economiei si Ministerul Finantelor Publice, si producãtorii interni si distribuitorii de gaze naturale care doresc sã contribuie la fond, Fondul social se colecteazã si se distribuie în cursul anului 2009. (2) Sumele cu care vor sponsoriza si vor contribui la Fondul social producãtorii interni si distribuitorii de gaze naturale sunt, de regulã, sume obtinute din majorarea de pret la gazele naturale în cursul anului 2008. (3) Sumele prevãzute la alin. (1) sunt cheltuieli cu deductibilitate limitatã pentru respectivele societãti, prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

2. Prezentaţi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile.

Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar

Pagina 39

Page 40: Set 100 rez

Probleme stagiu

Art. 23. [{*}] (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determinã ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. (alineat modificat prin art. I pct. 141 din O.G. nr. 83/2004 astfel cum a fost modificatã şi completatã prin Legea nr. 494/2004 (publicatã la 24 noiembrie 2004) - cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2005) [{*}] (2) În conditiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netã din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteazã în perioada urmãtoare, în conditiile alin. (1), pânã la deductibilitatea integralã a acestora. (alineat modificat prin art. I pct. 15 din O.G. nr. 83/2004 astfel cum a fost modificatã şi completatã prin Legea nr. 494/2004 (publicatã la 24 noiembrie 2004) - cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2005) [{*}] (3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depãşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratatã ca o cheltuialã cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusã limitei prevãzute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteazã potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. (alineat modificat prin art. I pct. 16-18 din O.G. nr. 83/2004 - publicatã la 27 august 2004 cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2005) [{*}] (4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legãturã cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bãnci internaţionale de dezvoltare şi organizatii similare, menţionate în norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obtinute de la institutiile de credit române sau strãine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordã credite potrivit legii, precum si cele obtinute în baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piatã reglementatã nu intrã sub incidenta prevederilor prezentului articol. (alineat modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 343/2006 (publicatã la 1 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007) [{*}] (5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitãti, cu exceptia celor prevãzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobânzii de referintã a Bãncii Nationale a României, corespunzãtoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valutã. Acest nivel al ratei dobânzii se aplicã la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valutã se actualizeazã prin hotãrâre a Guvernului. (alineat modificat prin art. I pct. 16-18 din O.G. nr. 83/2004 - publicatã la 27 august 2004 cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2005) (6) Limita prevãzutã la alin. (5) se aplicã separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2). [{*}] (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplicã societãtilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bãncilor strãine care îsi desfãsoarã activitatea în România, societãtilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societãtilor de credit ipotecar,

Pagina 40

Page 41: Set 100 rez

Probleme stagiu

institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. (alineat modificat prin art. I pct. 17 din Legea nr. 343/2006 (publicatã la 1 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007) (8) În cazul unei persoane juridice strãine care îsi desfãsoarã activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplicã prin luarea în considerare a capitalului propriu.

3. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibilă amortizarea fiscală.

Amortizarea fiscalã Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionãrii, producerii, construirii, asamblãrii, instalãrii sau îmbunãtãtirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereazã din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizãrii potrivit articolului 24 din Codul fiscal (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporalã care îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii: [{*}] a) este deţinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; (literã rectificatã la 6 februarie 2004 prin M. Of. nr. 112/2004) b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului; c) are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizãrile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeazã un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizãrii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intrã în structura unui activ corporal, a cãror duratã normalã de utilizare diferã de cea a activului rezultat, amortizarea se determinã pentru fiecare componentã în parte. (3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporalã; acestea se cuprind în grupele în care urmeazã a se înregistra, la valoarea rezultatã prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investiţiile efectuate pentru descopertã în vederea valorificãrii de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrãrile de deschidere şi pregãtire a extracţiei în subteran şi la suprafaţã; d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunãtãţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

Pagina 41

Page 42: Set 100 rez

Probleme stagiu

e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltãri şi modernizãri ale bunurilor aflate în proprietate publicã; f) amenajãrile de terenuri. (4) Nu reprezintã active amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele împãdurite; b) tablourile şi operele de artã; c) fondul comercial; d) lacurile, bãlţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii; e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare; f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datoritã folosirii, potrivit normelor; g) casele de odihnã proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazierã, altele decât cele utilizate în scopul realizãrii veniturilor.

4. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare

Rezolvare:

Societatea A persoana impozabila, inregistrata in scop de TVA in Romania.Societatea B persoana impozabila, inregistrata in scop de TVA in Franta.Transport: Din Franta in Romania - documente de transport (CMR Documentul de insotire a marfii Scrisoare de transport, constituie dovada materiala a conditiilor de incheiere a contractului de transport in traficul rutier international de marfuri, precum si dovada primirii marfii de catre transportator. Asigurarea CMR este o polita privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului).In Romania soc A face achizitie intracomunitara (AIC) la care se aplica taxarea inversa si o declara in Decontul de TVA 300 si declaratia recapitulativa 390. (Bunurile sunt transportate din Franta in Romania).O conditie esentiala este ca soc A sa comunice codul de TVA unde are loc AIC.La soc B se aplica taxarea inversa 4426=4427 cu 4426 deductibil integral pentru ca bunurile sunt destinate realizarii de operatiuni taxabile;Se Inregistreaza TVA in decontul de TVA la randurile 4”Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)” si 14

Pagina 42

Page 43: Set 100 rez

Probleme stagiu

5. Ce produse se încadrează în categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Sfera de aplicare Art. 162. - Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreazã bugetului de stat pentru urmãtoarele produse provenite din productia internã sau din import: a) energie electricã; b) produse energetice; c) produse intermediare; d) tutun prelucrat; e) alcool etilic; f) bãuturi fermentate, altele decât bere si vinuri; g) bere; h). Vinuri

Faptul generator Art. 164. - Produsele prevãzute la art. 162 sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu. (articol modificat prin art. I pct. 146 din Legea nr. 343/2006 (publicatã la 1 august 2006), în vigoare de la 1 ianuarie 2007) Exigibilitatea Art. 165. - Acciza este exigibilã în momentul eliberãrii pentru consum sau când se constatã pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

Pagina 43