Bazele Statului Rez

81
Denumirea testului: Bazele Statului, Dreptului şi Legislaţia Muncii ID test: DPublicPrivat Întrebări total în test: 312 Partea 1 50%: Număr de întrebări - 160, ([51,28%]-28,21%- 20,51% ). Partea 2 30%: Număr de întrebări - 88, (51,28%-[28,21%]- 20,51% ). Numărul total de grupuri (teme): 20 ---------------------------------------------------------------- --------------------------- Partea 1 50%: Număr de întrebări - 160, (51,28%). Grupul (tema): Tema01 Întrebarea 1. Care este definiţia statului ? Variante de răspuns: 1. este organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobândească si sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-si asume obligaţii, poate fi reclamant şi pârât în instanţa de judecata. 2. Statul este un sistem organizaţional, care realizează în mod suveran conducerea unei societăţi, deţinând în acest scop atât monopolul creării, precum şi monopolul aplicării dreptului. 3. Statul este o persoană juridică care are ca scop conducerea societăţii, elaborarea legilor şi efectuarea justiţiei. 4. Statul este un sistem de reguli de conduită generale şi obligatorii, adoptate de stat prin organul său reprezentativ şi

description

n

Transcript of Bazele Statului Rez

Page 1: Bazele Statului Rez

Denumirea testului: Bazele Statului, Dreptului şi Legislaţia Muncii

ID test: DPublicPrivat

Întrebări total în test: 312

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 160, ([51,28%]-28,21%-20,51% ).

Partea 2 30%: Număr de întrebări - 88, (51,28%-[28,21%]-20,51% ).

Numărul total de grupuri (teme): 20

-------------------------------------------------------------------------------------------

Partea 1 50%: Număr de întrebări - 160, (51,28%).

Grupul (tema): Tema01

Întrebarea 1.

Care este definiţia statului ?

Variante de răspuns:

1. este organizaţia care are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobândească si sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-si asume obligaţii, poate fi reclamant şi pârât în instanţa de judecata.

2. Statul este un sistem organizaţional, care realizează în mod suveran conducerea unei societăţi, deţinând în acest scop atât monopolul creării, precum şi monopolul aplicării dreptului.

3. Statul este o persoană juridică care are ca scop conducerea societăţii, elaborarea legilor şi efectuarea justiţiei.

4. Statul este un sistem de reguli de conduită generale şi obligatorii, adoptate de stat prin organul său reprezentativ şi asigurate în caz de necesitate de forţa de constrângere a statului.

Întrebarea 2.

Una dintre trăsăturile statului este:

Variante de răspuns:

1. Este o organizaţie care deţine monopolul creării şi aplicării dreptului

2. Este o organizaţie care are ca scop executarea legilor şi rezolvarea problemelor curente puse în faţa statului.

Page 2: Bazele Statului Rez

3. Este o organizaţie care are sarcina de a aplica dreptul şi a soluţiona conflictele sau litigiile apărute în societate, adică de a face dreptate potrivit legilor în vigoare

4. Este o organizaţie care execută legile şi judecă cauzele civile şi penale.

Întrebarea 3.

Statul este compus din 3 elemente:

Variante de răspuns:

1. Teritoriul, populaţie şi parlament

2. Populaţie, teritoriu şi putere publică

3. Putere publică, teritoriu şi sistemul judiciar

4. Persoane fizice, persoane juridice şi puterea publică.

Întrebarea 4.

Teritoriul statului cuprinde:

Variante de răspuns:

1. solul, apele şi coloana de aer asupra căreia statul îşi exercită puterea, navele maritime, aeriene, cosmice, populaţia care locuieşte pe acest teritoriu.

2. solul, subsolul, apele şi coloana de aer asupra căreia staul îşi exercită puterea, navele maritime, aeriene, cosmice, sateliţii artificiali precum şi terenul pe care este situată ambasada dintr-un stat străin.

3. solul, apele, cetăţenii, ambasada dintr-un stat străin.

4. uscatul, apele şi aerul situat de asupra acestora precum şi teritoriu pe care sânt amplasate ambasadele străine în ţara noastră

Întrebarea 5.

Care sunt categoriile de persoane care locuiesc pe teritoriul statului?:

Variante de răspuns:

1. persoanele fizice, apatrizii, străinii, peroanele oficiale ale statului.

2. cetăţenii, străinii, apatrizii, persoanele fizice, persoanele juridice

3. cetăţenii, străinii şi apatrizii

Page 3: Bazele Statului Rez

4. străinii, apatrizii, ambasadorii statelor străine, persoanele refugiate

Întrebarea 6.

Ce este puterea publică?

Variante de răspuns:

1. Este acea putere în stat care are ca funcţie de bază elaborarea legilor şi actelor normative subordonate legilor

2. Este puterea poporului exercitată prin parlament.

3. Puterea publică este puterea statului exercitată prin organele sale.

4. Este o organizaţie care deţine monopolul creării şi aplicării dreptului

Întrebarea 7.

Care este scopul statului?

Variante de răspuns:

1. Scopul statului este să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai indecent, care săi asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală precum şi serviciile sociale necesare.

2. Scopul statului este să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care săi asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală precum şi serviciile sociale necesare.

3. Scopul statului este de a preîntâmpina infracţionalitatea şi a pedepsi pe infractori.

4. Scopul statului este de a elabora legile care să asigure ca orice om să aibă un nivel de trai decent.

Întrebarea 8.

Care sunt funcţiile interne ale statului?

Variante de răspuns:

1. Funcţia legislativă, executivă şi judecătorească

2. Funcţia parlamentară, guvernamentală, a procuraturii şi a poliţiei

3. Funcţia executivă, judecătorească şi social-economică

4. Funcţia legislativă, social-economică, cultural educativă

Page 4: Bazele Statului Rez

Întrebarea 9.

Care sunt tipurile de monarhie?

Variante de răspuns:

1. Monarhie parlamentară, monarhie prezidenţială, monarhie semiparlamentară, monarhie semiprezidenţială.

2. Monarhie constituţională, monarhie parlamentară dualistă, monarhie prezidenţială, monarhie parlamentară contemporană

3. Monarhie absolută, monarhie constituţională, monarhie parlamentară dualistă monarhie parlamentară contemporană.

4. Monarhie absolută, monarhie constituţională, monarhie parlamentară dualistă, monarhie prezidenţială.

Întrebarea 10.

Prin ce se caracterizează monarhia absolută?

Variante de răspuns:

1. puterea monarhului este nelimitată

2. prin limitarea puterii monarhului prin constituţie.

3. prin faptul că monarhul şi parlamentul sunt egali din punct de vedere al competenţelor.

4. puterea monarhului poartă un caracter, de cele mai multe ori, simbolic

Întrebarea 11.

Prin ce se caracterizează monarhia constituţională?

Variante de răspuns:

1. puterea monarhului poartă un caracter, de cele mai multe ori, simbolic

2. prin limitarea puterii monarhului prin constituţie

3. prin faptul că monarhul şi parlamentul sunt egali din punct de vedere al competenţelor.

4. Puterea monarhului este nelimitată

Întrebarea 12.

Prin ce se caracterizează monarhia parlamentară dualistă?

Page 5: Bazele Statului Rez

Variante de răspuns:

1. prin faptul că monarhul şi parlamentul sunt egali din punct de vedere al competenţelor.

2. Puterea monarhului poartă un caracter, de cele mai multe ori, simbolic

3. prin limitarea puterii monarhului prin constituţie.

4. Puterea monarhului este nelimitată

Întrebarea 13.

Prin ce se caracterizează monarhia parlamentară contemporană ?

Variante de răspuns:

1. prin limitarea puterii monarhului prin constituţie.

2. Puterea monarhului este nelimitată

3. prin faptul că monarhul şi parlamentul sunt egali din punct de vedere al competenţelor.

4. Puterea monarhului poartă un caracter, de cele mai multe ori, simbolic

Întrebarea 14.

Ce este republica?

Variante de răspuns:

1. o formă de guvernământ în care puterea executivă aparţine unui organ ales pe timp limitat

2. o formă de guvernământ ce se caracterizează prin aceea că şeful statului este monarhul

3. o formă de guvernământ în care puterea supremă aparţine unui organ ales pe timp limitat

4. o formă de guvernământ în care puterea supremă aparţine unui monarh ales pe timp limitat

Întrebarea 15.

Prin ce se caracterizează o republică parlamentară?

Variante de răspuns:

1. Republica parlamentară se caracterizează prin faptul că şeful statului este ales de către parlament dar răspunde în faţa guvernului şi Curţii supreme de justiţie.

Page 6: Bazele Statului Rez

2. Republica parlamentară se caracterizează prin faptul că fie că lipseşte şeful statului, fie că acesta este ales de către parlament şi răspunde în faţa acestuia.

3. Republica parlamentară se caracterizează prin alegerea parlamentului de către popor

4. Republica parlamentară se caracterizează prin alegerea şefului statului de către cetăţeni, fie direct (prin vot universal, egal, secret şi liber exprimat), fie indirect de exemplu în SUA.

Întrebarea 16.

Prin ce se caracterizează o republică prezidenţială?

Variante de răspuns:

1. Republica prezidenţială se caracterizează prin alegerea şefului statului de către cetăţeni, fie direct (prin vot universal, egal, secret şi liber exprimat), fie indirect.

2. Republica prezidenţială se caracterizează prin faptul că şeful statului este ales de către parlament dar răspunde în faţa guvernului şi Curţii supreme de justiţie.

3. Republica prezidenţială se caracterizează prin alegerea parlamentului de către popor

4. Republica prezidenţială se caracterizează prin faptul că fie că lipseşte şeful statului, fie că acesta este ales de către parlament şi răspunde în faţa acestuia.

Întrebarea 17.

După structura sa statele se împart în:

Variante de răspuns:

1. state unitare şi state complexe

2. state simple şi federaţii

3. federaţii şi confederaţii

4. uniuni reale şi uniuni personale

Întrebarea 18.

Statele unitare se caracterizează prin:

Variante de răspuns:

1. două cetăţenii, dublă legislaţie, două rînduri de organe ale puterii supreme de stat.

2. O singură constituţie, un singur guvern şi un singur preşedinte.

Page 7: Bazele Statului Rez

3. Un singur parlament, un singur guvern şi un singur preşedinte.

4. O singură constituţie, o singură cetăţenie, un singur rînd de organe publice centrale.

Întrebarea 19.

Prin ce se caracterizează statul federativ?

Variante de răspuns:

1. prin faptul că fie că lipseşte şeful statului, fie că acesta este ales de către parlament şi răspunde în faţa acestuia.

2. prin o singură constituţie, o singură cetăţenie, un singur rînd de organe publice centrale

3. Prin existenţa a două cetăţenii, dublă legislaţie, două rînduri de organe ale puterii supreme de stat.

4. prin alegerea şefului statului de către cetăţeni şi prin faptul că preşedintele are atribuţii foarte largi.

Întrebarea 20.

Prin ce se caracterizează un regim totalitar?

Variante de răspuns:

1. prin existenţa unor condiţii care să facă posibilă participarea maselor de cetăţeni la viaţa politică, influenţarea politicii interne şi externe a statului, exercitarea unui control asupra modului în care organele de stat îndeplinesc voinţa lor

2. prin inexistenţa atât a condiţiilor juridice formale cât şi a condiţiilor reale pentru manifestarea voinţei poporului.

3. Prin posibilitatea largă a cetăţenilor de aşi exercita drepturile sale şi de a se simţi liberi.

4. Prin respectarea de către toate organele statului a legilor în vigoare şi a atribuţiilor ce le revin conform legislaţiei, respectarea drepturilor cetăţenilor şi a persoanelor juridice.

Întrebarea 21.

Prin ce se caracterizează un regim democratic?

Variante de răspuns:

1. prin existenţa unor condiţii care să facă posibilă participarea maselor de cetăţeni la viaţa politică, influenţarea politicii interne şi externe a statului, exercitarea unui control asupra modului în care organele de stat îndeplinesc voinţa lor

Page 8: Bazele Statului Rez

2. prin alegerea şefului statului de către cetăţeni şi prin faptul că preşedintele are atribuţii foarte largi.

3. prin existenţa a unei singure constituţii, unei singure cetăţenii, unui singur rînd de organe publice centrale.

4. prin inexistenţa atât a condiţiilor juridice formale cât şi a condiţiilor reale pentru manifestarea voinţei poporului.

Grupul (tema): Tema02

Întrebarea 22.

Dreptul poate fi definit ca:

Variante de răspuns:

1. o atribuţie a instanţei judecătoreşti de a soluţiona un litigiu sau un dosar penal;

2. o totalitate de legi care sunt conforme cu constituţia şi sunt adoptate de guvern;

3. un sistem de reguli de conduită generale şi obligatorii, adoptate de stat prin organul său reprezentativ şi asigurate în caz de necesitate de forţa de constrângere a statului;

4. o competenţă a deputaţilor şi miniştrilor de a nu fi arestaţi sau reţinuţi fără mandatul procurorului;

Întrebarea 23.

Care sânt trăsăturile dreptului:

Variante de răspuns:

1. Dreptul constă dint-un ansamblu de reguli de conduită; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt puse în aplicare după avizul Curţii constituţionale; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt reguli generale, impersonale şi obligatorii; Scopul regulilor de conduită din care este format dreptul este de a menţine ordinea de drept.

2. Dreptul constă dint-un ansamblu de reguli de conduită; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt generate şi garantate de stat; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt reguli generale, impersonale şi obligatorii; Scopul regulilor de conduită din care este format dreptul este de a disciplina comportarea membrilor societăţii.

3. Dreptul constă dint-un ansamblu de reguli de conduită; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt generate şi garantate de stat; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt adoptate de guvern şi executate de instanţele de judecată; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt puse în aplicare după avizul Curţii constituţionale.

Page 9: Bazele Statului Rez

4. Dreptul constă dint-un ansamblu de reguli de conduită; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt generate şi garantate de stat; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt reguli generale, impersonale şi obligatorii; Regulile de conduită din care este format dreptul sunt adoptate de guvern şi executate de instanţele de judecată.

Întrebarea 24.

Una dintre definiţiile dreptului spune că:

Variante de răspuns:

1. Dreptul este o voinţă a poporului ridicată la rang de lege

2. Dreptul este o voinţă a guvernaţilor ridicată la rang de legislaţie

3. Dreptul este o voinţă a judecătorului ridicată la rang de lege

4. Dreptul este o voinţă a guvernanţilor ridicată la rang de lege.

Întrebarea 25.

Ce reflectă dreptul în esenţa sa?:

Variante de răspuns:

1. Dreptul în esenţa sa reflectă realitatea care îşi lasă foarte clar amprenta asupra sa

2. Dreptul în esenţa sa reflectă principiile morale şi religioase

3. Dreptul în esenţa sa reflectă starea economică care îşi lasă foarte clar amprenta asupra sa

4. Dreptul în esenţa sa reflectă cultura juridică a oamenilor

Întrebarea 26.

Una dintre funcţiile dreptului este:

Variante de răspuns:

1. funcţia executivă

2. Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii;

3. Funcţia de conservare, apărare şi garantare a bunurilor materiale ale statului;

4. funcţia legislativă;

Întrebarea 27.

Page 10: Bazele Statului Rez

Prin ce se caracterizează funcţia de instituţionalizare juridică a organizării social-politice ca funcţie de bază a dreptului?

Variante de răspuns:

1. prin faptul că dreptul, prin organele sale, reglementează organizarea autorităţilor publice ale statului, atribuţiile lor, coraportul autorităţilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterea legislativă, executivă şi judecătorească

2. prin faptul că dreptul, prin normele sale, reglementează organizarea autorităţilor publice ale statului, atribuţiile lor, coraportul forţelor politice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterea legislativă, executivă şi judecătorească.

3. prin faptul că dreptul, prin normele sale, reglementează organizarea autorităţilor publice ale statului, atribuţiile lor, coraportul autorităţilor publice, modalitatea de exercitare a celor două puteri dintr-un stat: puterea legislativă şi judecătorească.

4. prin faptul că dreptul, prin normele sale, reglementează organizarea autorităţilor publice ale statului, atribuţiile lor, coraportul autorităţilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterea legislativă, executivă şi judecătorească.

Întrebarea 28.

Prin ce se caracterizează funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii ca funcţie de bază a dreptului ?

Variante de răspuns:

1. prin faptul că dreptul, prin normele sale, reglementează organizarea autorităţilor publice ale statului, atribuţiile lor, coraportul autorităţilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterea legislativă, executivă şi judecătorească.

2. prin faptul că cu ajutorul organelor de stat se asigură regimul constituţional, ordinea legală etc. Dreptul apără colectivitatea umană, precum şi pe fiecare membru al colectivităţii, el asigură buna funcţionare a colectivităţii, neadmiţând dezorganizare şi conflicte în societate.

3. prin faptul că cu ajutorul normelor juridice se asigură regimul constituţional, ordinea legală etc. Dreptul apără colectivitatea umană, precum şi pe fiecare membru al colectivităţii, el asigură buna funcţionare a colectivităţii, neadmiţând dezorganizare şi conflicte în societate.

4. prin faptul că cu ajutorul normelor juridice se asigură regimul totalitar, ordinea legală etc. Dreptul apără colectivitatea umană, precum şi pe fiecare membru al colectivităţii, el asigură buna funcţionare a colectivităţii, neadmiţând dezorganizare şi conflicte în societate.

Întrebarea 29.

Prin ce se caracterizează funcţia normativă ca funcţie de bază a dreptului ?

Page 11: Bazele Statului Rez

Variante de răspuns:

1. prin faptul că reflectând realitatea, în normele juridice se acumulează cunoştinţe despre viaţa multilaterală a societăţii, despre problemele stringente ale societăţii

2. prin faptul că dreptul, prin normele sale, reglementează organizarea autorităţilor publice ale statului, atribuţiile lor, coraportul autorităţilor publice, modalitatea de exercitare a celor trei puteri dintr-un stat: puterea legislativă, executivă şi judecătorească.

3. prin necesitatea subordonării acţiunilor individuale faţă de conduita tip prescrisă prin normele juridice.

4. prin faptul că cu ajutorul normelor juridice se asigură regimul constituţional, ordinea legală etc. Dreptul apără colectivitatea umană, precum şi pe fiecare membru al colectivităţii, el asigură buna funcţionare a colectivităţii, neadmiţând dezorganizare şi conflicte în societate.

Întrebarea 30.

Definiţi principiile dreptului

Variante de răspuns:

1. principiu dreptului este acea normă socială ce conţine o regulă de conduită, stabilită sau autorizată de stat, menită să reglementeze cele mai importante domenii de activitate umană şi ocrotită, în caz de necesitate, de forţa coercitivă a statului

2. principiile dreptului sunt acele norme prevăzute în Codul civil, Codul penal, Codul de procedură penală. Hotărârile şi dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova, Codul administrativ

3. Principiile dreptului sunt acele idei călăuzitoare ale conţinutului tuturor normelor juridice.

4. principiile dreptului sun acele norme care sunt avizate de Curtea constituţională.

Întrebarea 31.

Care sunt trăsăturile principiilor dreptului?

Variante de răspuns:

1. Principiile fundamentale ale dreptului, de regulă, sunt reflectate în Constituţie; principiile fundamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare, idei de bază şi îşi găsesc reflectare în întreaga legislaţie; principiile dreptului au ca scop egalitatea oamenilor în drepturi.

2. Principiile dreptului diferă de la un sistem naţional la altul, deşi unele pot fi caracteristice mai multor sisteme naţionale de drept; principiile dreptului sunt un ansamblu de reguli de conduită elaborate de parlament; principiile din care este format

Page 12: Bazele Statului Rez

dreptul sunt generate şi garantate de stat; principiile din care este format dreptul sunt reguli generale, impersonale şi obligatorii;

3. Principiile dreptului diferă de la un sistem naţional la altul, deşi unele pot fi caracteristice mai multor sisteme naţionale de drept; principiile fundamentale ale dreptului, de regulă, sunt reflectate în Constituţie; principiile fundamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare, idei de bază şi îşi găsesc reflectare în întreaga legislaţie.

4. Principiile dreptului sunt un ansamblu de reguli de conduită; principiile din care este format dreptul sunt generate şi garantate de stat; principiile din care este format dreptul sunt reguli generale, impersonale şi obligatorii; scopul principiilor din care este format dreptul este de a disciplina comportarea membrilor societăţii.

Întrebarea 32.

Principiile generale de drept includ?

Variante de răspuns:

1. principiul responsabilităţii, principiul egalităţii în drepturi a oamenilor; principiul răspunderii personale pentru fapta penală;

2. principiul asigurării bazelor legale de funcţionare a statului, principiul libertăţii şi egalităţii, principiul responsabilităţii, principiul echităţii şi justiţiei, principiul umanismului;

3. principiul asigurării bazelor legale de funcţionare a statului, principiul neagresiunii, principiul cooperării internaţionale, principiul ocrotirii familiei şi copilului;

4. principiul responsabilităţii, principiul echităţii şi justiţiei, principiul umanismului; principiul neutralităţii; Principiul neamestecului în treburile interne ale statului;

Grupul (tema): Tema03

Întrebarea 33.

Definiţi noţiunea de normă juridică?

Variante de răspuns:

1. este norma socială care prezintă un interes deosebit pentru societate;

2. este legea adoptată de guvern şi semnată de către preşedintele ţării;

3. o asemenea relaţie socială care este reglementată prin intermediul normelor juridice;

Page 13: Bazele Statului Rez

4. acea normă socială ce conţine o regulă de conduită, stabilită sau autorizată de stat, menită să reglementeze cele mai importante domenii de activitate umană şi ocrotită, în caz de necesitate, de forţa coercitivă a statului;

Întrebarea 34.

Numiţi care sunt trăsăturile normei juridice?:

Variante de răspuns:

1. Norma juridică are un caracter general; norma juridică are menire de a reglementa nu o relaţie aparte, singulară, ci un tip de relaţii ipoteza normei juridice; normele de drept au un caracter de dispoziţie obligatorie; normele juridice nu sunt ocrotite prin constrângerea de stat; Normele juridice sînt stabilite sau autorizate de către organele puterii executive;

2. Normele juridice sînt stabilite sau autorizate de către organele competente de stat; Norma juridică are un caracter general; norma juridică are menire de a reglementa nu o relaţie aparte, singulară, ci un tip de relaţii ipoteza normei juridice; normele de drept au un caracter de dispoziţie obligatorie; normele juridice sunt ocrotite prin constrângerea de stat;

3. Normele juridice sînt stabilite sau autorizate de către organele publice locale; Norma juridică are un caracter concret; norma juridică are menire de a reglementa nu o relaţie aparte, singulară, ci un tip de relaţii ipoteza normei juridice; normele de drept au un caracter de dispoziţie obligatorie; normele juridice sunt ocrotite prin constrângerea de stat;

4. normele de drept au un caracter de dispoziţie obligatorie; normele juridice sunt ocrotite prin constrângerea de stat; normele juridice au un caracter valoric şi istoric.

Întrebarea 35.

Ce se înţelege prin trăsătura normei juridice – „Norma juridică are un caracter general”?

Variante de răspuns:

1. Ea stabileşte în linii generale cazurile când se aplică tuturor persoanelor fizice.

2. Ea stabileşte în linii generale cazurile când se aplică tuturor persoanelor juridice.

3. Ea stabileşte trăsăturile tip ale situaţiilor de viaţă, la apariţia cărora trebuie aplicată, indiciile tip ale relaţiilor sociale

4. Ea stabileşte în linii generale cazurile când se aplică tuturor persoanelor juridice şi organelor de stat.

Întrebarea 36.

Page 14: Bazele Statului Rez

Ce se înţelege prin trăsătura normei juridice – „Normele juridice sînt stabilite sau autorizate de către organele competente de stat.

Variante de răspuns:

1. Normele juridice exprimă voinţa statului, îndreptată spre reglementarea unui anumit tip de relaţii din societate

2. Normele juridice exprimă voinţa poporului.

3. Normele juridice sunt elaborate de guvern la propunerea ministerelor.

4. Normele juridice sunt elaborate de guvern la propunerea parlamentului.

Întrebarea 37.

Ce se înţelege prin trăsătura normei juridice – Normele juridice sunt ocrotite prin constrângerea de stat?

Variante de răspuns:

1. Dreptul n-are nici o valoare fără un aparat în stare să impună prin constrângere respectarea normelor de drept

2. Normele juridice se îndeplinesc de bună voie de către subiecţii de drept.

3. Dreptul are o valoare în sine fără a fi necesar să se impună prin constrângere respectarea lui

4. Normele juridice se asigură de către asemenea organe de stat ca Curtea constituţională, Curtea de conturi sau de organizaţiile non-guvernamentale pentru apărarea drepturilor omului.

Întrebarea 38.

Numiţi care sunt elementele de structură a normei juridice?:

Variante de răspuns:

1. norme de drept administrativ; norme de drept penal, norme de drept civil.

2. subiect, obiect şi conţinut;

3. ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea;

4. acţiunea, dispoziţia, pedeapsa penală;

Întrebarea 39.

Ce înţelegeţi prin ipoteza normei juridice?

Page 15: Bazele Statului Rez

Variante de răspuns:

1. Ipoteza este însăşi regula de conduită, exprimată ca determinare a îndatoririlor şi drepturilor părţilor în raportul juridic.

2. Ipoteza determină cercul de persoane cărora le este adresată norma, precum şi împrejurările, în prezenţa cărora ea se realizează;

3. Ipoteza indică drepturile şi obligaţiile participanţilor la raporturile juridice.

4. Ipoteza indicare măsurilor de constrângere de către stat pentru nerespectarea dispoziţiei

Întrebarea 40.

Ce înţelegeţi prin dispoziţia normei juridice?

Variante de răspuns:

1. Dispoziţia este însăşi regula de conduită, exprimată ca determinare a îndatoririlor şi drepturilor părţilor în raportul juridic.

2. Dispoziţia indică măsurilor de constrângere de către stat pentru nerespectarea ipotezei normei juridice

3. Dispoziţia determină cercul de persoane cărora le este adresată norma, precum şi împrejurările, în prezenţa cărora ea se realizează;

4. Dispoziţia este ordinul în scris dat de un funcţionar public persoanelor competente de al executa

Întrebarea 41.

Ce înţelegeţi prin sancţiunea normei juridice?

Variante de răspuns:

1. Sancţiunea este însăşi regula de conduită, exprimată ca determinare a îndatoririlor şi drepturilor părţilor în raportul juridic.

2. Sancţiunea determină cercul de persoane cărora le este adresată norma, precum şi împrejurările, în prezenţa cărora ea se realizează;

3. Sancţiunea poate fi numai privaţiunea de libertate în locurile de detenţie.

4. Sancţiunea indică măsurilor de constrângere de către stat pentru nerespectarea dispoziţiei.

Întrebarea 42.

Page 16: Bazele Statului Rez

Clasificaţi normele juridice după criteriul ramurii de drept

Variante de răspuns:

1. norme cuprinse în constituţie, norme cuprinse în legi organice, norme cuprinse în legi ordinare etc.

2. norme cuprinse în hotărârile Parlamentului; norme cuprinse în decretele Preşedintelui; norme cuprinse în hotărâri ale Guvernului, norme juridice cuprinse în alte acte normative (ordine ministeriale şi departamentale, norme juridice cuprinse în actele normative ale autorităţilor publice locale etc.)

3. norme de drept constituţional, drept administrativ, drept penal, drept civil, dreptul familiei, dreptul muncii etc.

4. norme de drept constituţional, drept administrativ, drept penal, drept civil, drept obiectiv, drept subiectiv.

Întrebarea 43.

Clasificaţi normele juridice după criteriul forţei juridice

Variante de răspuns:

1. norme de drept constituţional, drept administrativ, drept penal, drept civil, drept obiectiv, drept subiectiv.

2. norme cuprinse în legi, norme juridice cuprinse în acte normative subordonate legii.

3. norme de drept constituţional, drept administrativ, drept penal, drept civil, dreptul familiei, dreptul muncii etc.

4. norme imperative, norme dispozitive.

Întrebarea 44.

Clasificaţi normele juridice după caracterul conduitei prescrise

Variante de răspuns:

1. norme generale, norme speciale

2. norme imperative, norme onerative

3. norme imperative, norme prohibitive

4. norme imperative, norme dispozitive

Întrebarea 45.

Page 17: Bazele Statului Rez

Definiţi normele imperative?

Variante de răspuns:

1. Normele imperative sunt normele care interzic comportamentul subiecţilor de drept şi nu admit nici o abatere de la acesta.

2. Normele imperative sunt normele care prescriu comportamentul subiecţilor de drept şi nu admit nici o abatere de la acesta.

3. Normele imperative sunt normele care acordă posibilitatea unui larg comportament subiecţilor, adică normele care nici nu obligă, nici nu interzic o acţiune.

4. Normele imperative sunt normele care prevăd pedeapsa juridică pentru cei ce nu respectă comportamentul prescris de lege;

Întrebarea 46.

Normele imperative se împart în următoarele categorii:

Variante de răspuns:

1. norme onerative, norme prohibitive;

2. norme onerative, punitive, norme stimulative.

3. norme prohibitive, norme complete, norme incomplete;

4. norme onerative, norme speciale, norme generale.

Întrebarea 47.

Normele onerative sunt:

Variante de răspuns:

1. normele care prescriu în mod expres obligaţia de a se abţine de la anumite acţiuni;

2. normele care prevăd pedeapsa juridică pentru cei ce nu respectă comportamentul prescris de lege;

3. normele care prescriu în mod expres obligaţia de a săvârşi anumite acţiuni;

4. normele care interzic săvârşirea unor acţiuni

Întrebarea 48.

Normele prohibitive sunt:

Page 18: Bazele Statului Rez

Variante de răspuns:

1. normele care interzic săvârşirea unor acţiuni

2. normele care nu interzic săvârşirea unor acţiuni

3. normele care prescriu în mod expres obligaţia de a săvârşi anumite acţiuni;

4. normele care prevăd pedeapsa juridică pentru cei ce nu respectă comportamentul prescris de lege;

Întrebarea 49.

Normele dispozitive sunt:

Variante de răspuns:

1. normele care nu acordă posibilitatea unui larg comportament subiecţilor, adică normele care obligă şi interzic o acţiune.

2. normele care prescriu comportamentul subiecţilor de drept şi nu admit nici o abatere de la acesta.

3. normele care acordă posibilitatea unui larg comportament subiecţilor, adică normele care nici nu obligă, nici nu interzic o acţiune.

4. normele care prevăd pedeapsa juridică pentru cei ce nu respectă comportamentul prescris de lege;

Întrebarea 50.

Clasificaţi normele juridice după sfera de aplicare

Variante de răspuns:

1. norme speciale, norme stimulative.

2. norme generale, norme speciale, de excepţie

3. norme onerative, norme speciale, norme generale.

4. norme generale, prohibitive, norme complete;

Întrebarea 51.

Clasificaţi normele juridice după criteriul socio-juridic

Variante de răspuns:

Page 19: Bazele Statului Rez

1. norme punitive, norme stimulative.

2. norme punitive, norme onerative;

3. norme onerative, norme speciale, norme generale.

4. norme punitive, norme speciale, de excepţie

Întrebarea 52.

Normele punitive sunt:

Variante de răspuns:

1. normele care prevăd anumit sistem de stimulente pentru cei ce nu respectă comportamentul prescris de lege

2. normele care prevăd pedeapsa juridică pentru cei ce nu respectă comportamentul prescris de lege;

3. normele care stabilesc un anumit sistem de stimulente

4. normele care prevăd pedeapsa juridică pentru cei ce nu respectă comportamentul prescris de contract.

Grupul (tema): Tema04

Întrebarea 53.

Raportul juridic este definit ca:

Variante de răspuns:

1. o relaţie socială reglementată prin intermediul normelor juridice;

2. o relaţie ce se stabileşte între organele statului.

3. o normă socială ce conţine o regulă de conduită, stabilită sau autorizată de stat, menită să reglementeze cele mai importante domenii de activitate umană şi ocrotită, în caz de necesitate, de forţa coercitivă a statului;

4. o relaţie socială reglementată prin intermediul faptelor juridice

Întrebarea 54.

Privite prin prisma normelor juridice, raporturile juridice apar ca:

Variante de răspuns:

Page 20: Bazele Statului Rez

1. o realizare a faptelor juridice;

2. o consultare a normelor juridice;

3. o realizare a normelor juridice;

4. o realizare a acţiunilor juridice;

Întrebarea 55.

Oamenii intră în raporturi juridice pentru că:

Variante de răspuns:

1. nu urmăresc scopuri personale, sociale, sau impuse de normele juridice

2. urmăresc scopuri de utilitate socială;

3. urmăresc anumite scopuri, fie personale, fie sociale, fie impuse de normele juridice;

4. urmăresc scopuri materiale.

Întrebarea 56.

Trăsăturile raportului juridic sunt:

Variante de răspuns:

1. este un raport voliţional, parlamentar, judecătoresc, constituţional;

2. este un raport social, financiar, economic, judiciar;

3. este un raport social, voliţional, valoric, istoric;

4. este un raport social, politic, statal, istoric;

Întrebarea 57.

Prin ce se manifestă caracterul social al raportului juridic?

Variante de răspuns:

1. prin faptul că el se stabileşte întotdeauna între oameni (fie între ei, fie între ei şi organele statului, organizaţii, întreprinderi, instituţii etc.).

2. Caracterul social al raportului juridic se manifestă prin faptul că el se stabileşte între oameni, între oameni şi bunuri mobile şi imobile, între oameni şi organe ale statului, întreprinderi etc;

3. prin faptul că el se stabileşte între oameni, între oameni şi animale;

Page 21: Bazele Statului Rez

4. Caracterul social al raportului juridic se manifestă prin faptul că el se stabileşte între oameni, între oameni şi bunuri;

Întrebarea 58.

Ce se înţelege prin caracterul voliţional al raportului juridic?

Variante de răspuns:

1. se înţelege că el se stabileşte între oameni, între oameni şi lucruri;

2. se înţelege că el se stabileşte întotdeauna între oameni (fie între ei, fie între ei şi organele statului, organizaţii, întreprinderi, instituţii etc.).

3. se înţelege, în primul rând, faptul că el este reglementat de norma juridică, normă ce exprimă, voinţa guvernului, iar în al doilea rând prin voinţa subiecţilor ce participă la raportul juridic concret;

4. se înţelege, în primul rând, faptul că el este reglementat de norma juridică, normă ce exprimă, voinţa legiuitorului, iar în al doilea rând prin voinţa subiecţilor ce participă la raportul juridic concret;

Întrebarea 59.

Ce se înţelege prin caracterul valoric al raportului juridic?

Variante de răspuns:

1. se înţelege că într-un raport juridic îşi găsesc concretizare valorile esenţiale ale societăţii.

2. se înţelege că valoarea materială a preţului este negociată de vânzător şi cumpărător.

3. se înţelege că într-un raport juridic îşi găsesc concretizare valorile materiale ale subiecţilor raportului juridic;

4. se înţelege că valoarea materială a preţului este stabilită de vânzătorul bunului;

Întrebarea 60.

Ce se înţelege prin caracterul istoric al raportului juridic?

Variante de răspuns:

1. se înţelege că apărut la o anumită etapă de dezvoltare istorică, odată cu apariţia statului şi dreptului, raportul juridic poartă pecetea epocii istorice respective;

2. se înţelege că într-un raport juridic îşi găsesc concretizare valorile esenţiale ale societăţii.

3. se înţelege că periodizarea istorică este valabilă şi pentru ştiinţa istoriei statului şi dreptului;

Page 22: Bazele Statului Rez

4. se înţelege, în primul rând, faptul că el este reglementat de norma juridică, normă ce exprimă, voinţa legiuitorului, iar în al doilea rând prin voinţa subiecţilor ce participă la raportul juridic concret;

Întrebarea 61.

Care sunt premisele apariţiei raportului juridic?

Variante de răspuns:

1. acţiunile juridice şi evenimentele juridice;

2. norma juridică şi fapta juridică;

3. fapta juridică şi evenimentele juridice;

4. norma juridică şi realitatea socială;

Întrebarea 62.

Care norme juridice nu generează raporturi juridice?

Variante de răspuns:

1. normele prohibitive şi imperative

2. normele prohibitive şi onerative

3. normele prohibitive

4. normele punitive

Întrebarea 63.

Ce se înţelege prin fapte juridice?

Variante de răspuns:

1. numai acele împrejurări de care legiuitorul leagă apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice;

2. numai acele împrejurări de care legiuitorul nu leagă apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice;

3. sunt faptele criminale ale omului pentru care legea prevede pedeapsa penală.

4. numai acele împrejurări de care legiuitorul leagă apariţia, modificarea sau stingerea normelor juridice

Page 23: Bazele Statului Rez

Întrebarea 64.

Faptele juridice se împart în două categorii:

Variante de răspuns:

1. fapte omeneşti şi faptele animalelor;

2. evenimente juridice şi fapte ilegale.

3. fapte licite şi fapte ilicite;

4. evenimente juridice şi acţiuni juridice;

Întrebarea 65.

Ce se înţelege prin evenimente juridice?

Variante de răspuns:

1. sunt: Sărbătoarea „Ziua independenţei”; „Limba noastră”, Ziua constituţiei”, „hramul localităţii”.

2. sunt faptele voluntare ale omului de producerea cărora legea leagă producerea de efecte juridice;

3. sunt acele împrejurări sau fapte naturale care se produc independent de voinţa omului, dar de producerea cărora legea leagă producerea unor efecte juridice;

4. sunt acele împrejurări sau fapte naturale care se produc conform voinţei omului şi de producerea cărora legea leagă producerea unor efecte juridice.

Întrebarea 66.

Ce se înţelege prin acţiuni juridice?

Variante de răspuns:

1. Sărbătoarea „Ziua independenţei”; „Limba noastră”, Ziua constituţiei”, „hramul localităţii”.

2. acele împrejurări sau fapte naturale care se produc independent de voinţa omului, dar de producerea cărora legea leagă producerea unor efecte juridice;

3. faptele voluntare ale omului de producerea cărora legea leagă producerea de efecte juridice;

4. faptele involuntare ale omului de producerea cărora legea leagă producerea de efecte juridice.

Întrebarea 67.

Page 24: Bazele Statului Rez

Care sunt evenimentele juridice?

Variante de răspuns:

1. naşterea omului, moartea omului, scurgerea timpului, calamităţi naturale.

2. naşterea omului, moartea omului, căsătoria, sărbătoarea „Ziua independenţei”; „Limba noastră”;

3. naşterea omului, calamităţi naturale, acţiunea animalelor, păsărilor, insectelor, sărbătoarea „Ziua independenţei”;

4. scurgerea timpului, calamităţi naturale, sărbătoarea „Ziua independenţei”; „Limba noastră”;

Întrebarea 68.

Acţiunile juridice pot fi împărţite în următoarele categorii categorii:

Variante de răspuns:

1. acţiuni ilicite, penale, acţiuni civile, acţiuni administrative etc.

2. acţiuni licite, voluntare şi acţiuni involuntare;

3. acţiuni licite şi acţiuni ilicite;

4. acţiuni ale persoanelor fizice şi acţiuni ale persoanelor juridice;

Întrebarea 69.

În structura raportului juridic se disting 3 elemente:

Variante de răspuns:

1. subiectul, obiectul şi conţinut raportului juridic;

2. subiectul, obiectul şi pedeapsa penală a raportului juridic;

3. subiectul, ipoteza şi sancţiunea raportului juridic;

4. subiectul, obiectul şi sancţiunea raportului juridic.

Întrebarea 70.

Subiectele raportului juridic se clasifică în:

Variante de răspuns:

1. subiecte individuale şi organele statului;

Page 25: Bazele Statului Rez

2. cetăţenii, străinii şi apatrizii

3. subiecte individuale şi subiecte colective;

4. subiecte colective şi persoanele juridice

Întrebarea 71.

Subiectele individuale (persoanele fizice) sunt:

Variante de răspuns:

1. persoanele fizice, persoanele juridice, organele de stat;

2. cetăţenii, străinii, apatrizii;

3. statul, organele de stat, unităţile administrativ-teritoriale;

4. cetăţenii, organizaţiile, întreprinderile şi societăţile comerciale;

Întrebarea 72.

Subiectele colective sunt:

Variante de răspuns:

1. persoanele fizice, persoanele juridice, organele de stat;

2. persoanele juridice, statul, organele de stat, unităţile administrativ-teritoriale, organizaţiile, întreprinderile;

3. persoanele juridice, statul, organele de stat, unităţile administrativ-teritoriale, cetăţenii, întreprinderile;

4. persoanele juridice, statul, organele de stat, cetăţenii, străinii, apatrizii;

Întrebarea 73.

Conţinut raportului juridic este format din:

Variante de răspuns:

1. ansamblul drepturilor şi obligaţiilor pe care le au subiecţii în cadrul raportului;

2. evenimente juridice şi acţiuni juridice;

3. ansamblul ipotezei, dispoziţiei şi sancţiunei;

4. ansamblul normei juridice şi faptelor juridice;

Page 26: Bazele Statului Rez

Întrebarea 74.

Definiţi noţiunea de drept subiectiv:

Variante de răspuns:

1. putinţa subiectului pasiv de a pretinde subiectului activ să întreprindă acţiunea propusă sau impusă sau să se abţină de a face ceva, aşa cum părţile au înţeles că trebuie să se comporte atunci cînd au intrat în raportul juridic.

2. putinţa subiectului activ de a pretinde subiectului pasiv să întreprindă acţiunea propusă sau impusă sau să se abţină de a face ceva, aşa cum părţile au înţeles că trebuie să se comporte atunci cînd au intrat în raportul juridic.

3. dreptul de a alege şi de a fi ales în organele elective ale statului.

4. îndatorirea pe care subiectul raportului juridic trebuie să o îndeplinească şi pe care cealaltă parte să o pretindă pe baza normelor juridice.

Întrebarea 75.

Definiţi noţiunea de obligaţie juridică:

Variante de răspuns:

1. îndatorirea pe care subiectul raportului juridic trebuie să o îndeplinească şi pe care cealaltă parte să o pretindă pe baza normelor juridice.

2. putinţa subiectului activ de a pretinde subiectului pasiv să întreprindă acţiunea propusă sau impusă sau să se abţină de a face ceva, aşa cum părţile au înţeles că trebuie să se comporte atunci cînd au intrat în raportul juridic.

3. îndatorirea pe care con’inutul raportului juridic trebuie să o îndeplinească şi pe care cealaltă parte să o pretindă pe baza normelor juridice;

4. îndatorirea pe care obiectul raportului juridic trebuie să o îndeplinească şi pe care cealaltă parte să o pretindă pe baza normelor juridice

Întrebarea 76.

Definiţi noţiunea de obiect al raportului juridic:

Variante de răspuns:

1. putinţa subiectului activ de a pretinde subiectului pasiv să întreprindă acţiunea propusă sau impusă sau să se abţină de a face ceva, aşa cum părţile au înţeles că trebuie să se comporte atunci cînd au intrat în raportul juridic.

Page 27: Bazele Statului Rez

2. îndatorirea pe care subiectul raportului juridic trebuie să o îndeplinească şi pe care cealaltă parte să o pretindă pe baza normelor juridice.

3. o anumită conduită umană ce se realizează ca urmare a exercitării drepturilor subiective a subiectelor raportului juridic;

4. o anumită conduită umană ce se realizează ca urmare a exercitării drepturilor şi obligaţiilor.

Grupul (tema): Tema05

Întrebarea 77.

Definiţi noţiunea de drept constituţional:

Variante de răspuns:

1. o ramură de drept ce reglementează relaţiile sociale care iau naştere în legătură cu instaurarea, menţinerea şi exercitarea drepturilor subiective

2. o ramură a dreptului public care reglementează relaţiile sociale ce iau naştere în cadrul activităţii executive, desfăşurate de organele administraţiei publice

3. o ramură de drept ce reglementează relaţiile sociale care iau naştere în legătură cu instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii de stat

4. o ramură de drept care reglementează relaţiile patrimoniale şi personal nepatrimoniale.

Întrebarea 78.

Care legi pot fi izvoare ale dreptului constituţional?:

Variante de răspuns:

1. legile constituţionale şi legile ordinare

2. legile constituţionale, legile organice şi legile ordinare

3. legile constituţionale şi toate legile organice

4. legile constituţionale şi unele legi organice

Întrebarea 79.

Raportul de drept constituţional poate fi definit ca:

Variante de răspuns:

Page 28: Bazele Statului Rez

1. o relaţie socială, reglementată de norma de drept constituţional ce apare în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat.

2. o relaţie socială, reglementată de normele de drept administrativ ce apare în procesul administrării treburilor publice.

3. o relaţie socială, reglementată de norma de drept constituţional privind tragerea la răspundere penală a funcţionarilor publici;

4. o relaţie socială, reglementată de norma de drept constituţional ce apare în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării drepturilor subiective;

Întrebarea 80.

Subiectele raportului juridic de drept constituţional sînt:

Variante de răspuns:

1. Poporul; Statul; Autorităţile publice (organele statului); Partidele şi alte organizaţii social-politice; Cetăţenii; Străinii şi apatrizii.

2. Parlamentul, guvernul, sistemul judiciar, persoanele juridice, Curtea constituţională.

3. Poporul; Statul; Autorităţile publice (organele statului); Partidele şi alte organizaţii social-politice; Cetăţenii, Curtea constituţională.

4. statul, persoanele fizice, persoanele juridice, societăţile comerciale, instituţiile de învăţământ.

Întrebarea 81.

Ce consfinţeşte constituţia ţării:

Variante de răspuns:

1. principiile fundamentale ale vieţii economice, politice, sociale şi juridice, cadrul juridic al politicii interne a statului

2. principiile fundamentale ale întregii vieţi economice, politice, sociale şi juridice, intenţiile unui stat, cadrul juridic al politicii interne şi externe a statului

3. principiile generale ale dreptului

4. norme juridice imperative şi dispozitive

Întrebarea 82.

Din punct de vedere al obiectului lor constituţia se deosebeşte de alte legi prin:

Variante de răspuns:

Page 29: Bazele Statului Rez

1. proceduri speciale de adoptare şi modificare.

2. superioritatea asupra celorlalte legi, situându-se în vârful piramidei tuturor actelor normative;

3. adoptarea ei prin referendum;

4. instituţionalizarea puterii şi exercitarea ei.

Întrebarea 83.

Din punct de vedere formal constituţia se deosebeşte de alte legi prin:

Variante de răspuns:

1. proceduri speciale de adoptare şi modificare.

2. adoptarea ei prin referendum;

3. superioritatea asupra celorlalte legi, situându-se în vârful piramidei tuturor actelor normative;

4. instituţionalizarea puterii şi exercitarea ei.

Întrebarea 84.

Din punct de vedere al forţei juridice constituţia se deosebeşte de alte legi prin:

Variante de răspuns:

1. proceduri speciale de adoptare şi modificare.

2. superioritatea asupra celorlalte legi, situându-se în vârful piramidei tuturor actelor normative;

3. adoptarea ei prin referendum;

4. instituţionalizarea puterii şi exercitarea ei.

Întrebarea 85.

Definiţi noţiunea de Constituţie:

Variante de răspuns:

1. o ramură de drept ce reglementează relaţiile sociale care iau naştere în legătură cu instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii de stat.

2. legea adoptată de Parlament care reglemetează relaţiile sociale privind lupta cu criminalitatea în structurile de stat.

Page 30: Bazele Statului Rez

3. acea lege care, având forţa juridică superioară celorlalte legi, reglementează structurile economice şi formele proprietăţii, organizarea de stat, statutul juridic al omului şi cetăţeanului şi consfinţeşte perspectiva politicii interne şi externe statului.

4. o ramură a dreptului public care reglementează relaţiile sociale ce iau naştere în cadrul activităţii executive, desfăşurate de organele administraţiei publice.

Întrebarea 86.

Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte prin:

Variante de răspuns:

1. înfiere; redobîndire; naturalizare, rugăminte, primirea vizei;

2. cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei; şi cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială; şi are surse legale de existenţă; şi pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat, dacă o are.

3. naştere; recunoaştere; înfiere; redobîndire; naturalizare.

4. naştere; recunoaştere; înfiere, cunoaşterea limbii, lipsa antecedentelor penale.

Întrebarea 87.

Prin naştere, cetăţenia Republicii Moldova se dobândeşte de către copilul:

Variante de răspuns:

1. născut din părinţi, ambii sau unul dintre care, la momentul naşterii copilului, este cetăţean al Republicii Moldova; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi care au cetăţenia unui alt stat şi care nu suferă de boala HIV SIDA; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi apatrizi care au un loc de muncă concret.

2. născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi care au cetăţenia unui alt stat şi care nu suferă de boala HIV SIDA; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi apatrizi care au un loc de muncă concret; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi apatrizi care au un domiciliu permanent;

3. născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi apatrizi care au un loc de muncă concret; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi apatrizi care au un domiciliu permanent; născut din părinţi, ambii sau unul dintre care, la momentul naşterii copilului, este cetăţean al Republicii Moldova;

4. născut din părinţi, ambii sau unul dintre care, la momentul naşterii copilului, este cetăţean al Republicii Moldova; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi apatrizi; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi care au cetăţenia unui alt stat sau unul dintre care este apatrid, iar celălalt cetăţean străin;

Page 31: Bazele Statului Rez

Întrebarea 88.

Care sunt condiţiile dobândirii cetăţeniei prin naturalizare?:

Variante de răspuns:

1. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 10 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 3 ani, sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 3 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova; domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani; este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată, conform prevederilor legii naţionale, şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 8 ani; cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei; cunoaşte limba de stat în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială; are surse legale de existenţă; pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat, dacă o are, cu excepţia cazurilor cînd pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută.

2. domiciliază legal şi obişnuit aici cel puţin în ultimii 5 ani sau este căsătorită cu un cetăţean al Republicii Moldova de cel puţin 1 ani, sau domiciliază legal şi obişnuit nu mai puţin de 2 ani la părinţi sau copii (inclusiv înfietori şi înfiaţi) cetăţeni ai Republicii Moldova; domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 3 ani înaintea împlinirii vârstei de 18 ani; este apatrid sau recunoscută ca fiind refugiată, conform prevederilor legii naţionale, şi domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 5 ani; cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei;

3. cunoaşte şi respectă prevederile Constituţiei; cunoaşte limba engleză şi rusă în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială; are surse legale de existenţă; pierde sau renunţă la cetăţenia unui alt stat, dacă o are, cu excepţia cazurilor cînd pierderea sau renunţarea nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută.

4. născut din părinţi, ambii sau unul dintre care, la momentul naşterii copilului, este cetăţean al Republicii Moldova; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi apatrizi; născut pe teritoriul Republicii Moldova din părinţi care au cetăţenia unui alt stat sau unul dintre care este apatrid, iar celălalt cetăţean străin;

Grupul (tema): Tema06

Întrebarea 89.

Definiţi noţiunea de drept administrativ:

Variante de răspuns:

1. o ramură de drept public care care reglemetează relaţiile sociale privind lupta cu contravenţiile administrative.

2. o ramură de drept public care reglementează relaţiile patrimoniale şi personal nepatrimoniale

Page 32: Bazele Statului Rez

3. o ramură a dreptului public care reglementează relaţiile sociale ce iau naştere în cadrul activităţii executive, desfăşurate de organele administraţiei publice.

4. o ramură de drept public ce reglementează relaţiile sociale care iau naştere în legătură cu instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii de stat.

Întrebarea 90.

Guvernarea publică se caracterizează prin următoarea particularitate:

Variante de răspuns:

1. are menirea să asigure integritatea sistemului de drept şi să servească drept bază juridică pentru întregul edificiu al societăţii;

2. sa ceara persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, si persoanelor fizice prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice, informaţiilor de alta natura.

3. principala ei destinaţie este conducerea zilnică şi nemijlocită a tuturor ramurilor şi sferelor economiei naţionale, construcţiei social-culturale şi administrativ-politice;

4. reprezintă interesele generale ale societarii si apăra ordinea de drept, drepturile si libertăţile cetăţenilor;

Întrebarea 91.

Guvernarea publică se caracterizează prin următoarea particularitate:

Variante de răspuns:

1. reprezintă interesele generale ale societarii si apăra ordinea de drept, drepturile si libertăţile cetăţenilor;

2. are menirea să asigure integritatea sistemului de drept şi să servească drept bază juridică pentru întregul edificiu al societăţii;

3. subiectele ei principale sînt organele administraţiei publice care se mai numesc organe executive şi de dispoziţie

4. să ceara persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanelor fizice prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice, informaţiilor de alta natură

Întrebarea 92.

Guvernarea publică se caracterizează prin următoarea particularitate:

Variante de răspuns:

Page 33: Bazele Statului Rez

1. are menirea să asigure integritatea sistemului de drept şi să servească drept bază juridică pentru întregul edificiu al societăţii;

2. să ceara persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanelor fizice prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice, informaţiilor de alta natură

3. reprezintă interesele generale ale societarii si apăra ordinea de drept, drepturile si libertăţile cetăţenilor;

4. conţinutul ei îl alcătuieşte activitatea organizatorico-autoritară a organelor de stat, care este exprimată prin influenta complexă a dezvoltării societăţii;

Întrebarea 93.

Guvernarea publică se caracterizează prin următoarea particularitate:

Variante de răspuns:

1. are menirea să asigure integritatea sistemului de drept şi să servească drept bază juridică pentru întregul edificiu al societăţii;

2. reprezintă interesele generale ale societarii si apăra ordinea de drept, drepturile si libertăţile cetăţenilor;

3. să ceara persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanelor fizice prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice, informaţiilor de alta natură

4. ea este înfăptuită în formă de activitate executivă şi de dispoziţie a statului. Fiind unică prin esenţa sa, această activitate cuprinde executarea altor funcţii, între care şi editarea actelor normative ce au forţă juridică şi sînt obligatorii pentru a fi executate

Întrebarea 94.

Guvernarea publică se caracterizează prin următoarea particularitate:

Variante de răspuns:

1. să ceara persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate, şi persoanelor fizice prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice, informaţiilor de alta natură

2. ea este normativă, supusă legilor şi se înfăptuieşte în baza şi întru executarea legilor

3. reprezintă interesele generale ale societarii si apăra ordinea de drept, drepturile si libertăţile cetăţenilor;

4. are menirea să asigure integritatea sistemului de drept şi să servească drept bază juridică pentru întregul edificiu al societăţii;

Page 34: Bazele Statului Rez

Întrebarea 95.

Izvoarele scrise ale dreptului administrativ sînt:

Variante de răspuns:

1. Constituţia, Legea privind administraţia publică locală, Legea cu privire la procuratură, Tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

2. Codul cu privire la contravenţiile administrative, Codul civil, Codul penal, Codul de procedură penală. Hotărârile şi dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova, Codul administrativ.

3. Constituţia, Legile adoptate de Parlamentul Republicii Moldova care reglementează relaţiile sociale în domeniul administraţiei de stat, Decretele Preşedintelui Republicii Moldova, Hotărârile şi dispoziţiile Guvernului Republicii Moldova, Deciziile şi dispoziţiile organelor administraţiei publice locale.

4. Legea cu privire la Guvern, Legea privind administraţia publică locală, Codul cu privire la contravenţiile administrative, Codul penal, codul muncii.

Întrebarea 96.

Normele de drept administrativ reprezintă:

Variante de răspuns:

1. o varietate a normelor juridice elaborate şi adoptate de stat în scopul reglementării relaţiilor sociale din sfera administraţiei de stat a căror realizare este asigurată de forţa de constrângere a statului.

2. normele juridice care apără împotriva infracţiunilor, persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituţională, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea şi securitatea omenirii, precum şi întreaga ordine de drept.

3. o varietate a normelor juridice care stabilesc condiţiile şi modalitatea de încheiere, încetare şi declarare a nulităţii căsătoriei, reglementează relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie, rudenie şi adopţie.

4. o varietate a normelor juridice care se bucură de supremaţie faţă de toate celelalte norme juridice, supremaţie determinată atât de procedura de adoptare, cât şi procedura de garantare a lor.

Întrebarea 97.

Normele de drept administrativ reglementează:

Variante de răspuns:

Page 35: Bazele Statului Rez

1. relaţiile sociale care iau naştere în legătură cu instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii de stat, separarea puterilor în stat, schema de funcţionare şi colaborare a puterilor în stat.

2. ordinea formării şi reorganizării verigilor mecanismului administraţiei publice, structura internă, sarcinile, funcţiile şi competenţa organelor administraţiei publice, statutul juridic al funcţionarilor de stat, împuternicirile şi răspunderea lor, ordinea, metodele şi formele de activitate a organelor administraţiei de stat; statutul juridic al cetăţenilor în domeniul administraţiei publice, incluzând apărarea drepturilor cetăţenilor şi obligaţiile faţă de ei ale organelor administraţiei publice, precum şi funcţiile acestor organe pentru asigurarea îndeplinirii de către cetăţeni a obligaţiilor lor faţă de societate.

3. ordinea formării şi reorganizării verigilor mecanismului administraţiei publice, structura internă, sarcinile, funcţiile şi competenţa organelor administraţiei publice, statutul juridic al funcţionarilor de stat, împuternicirile şi răspunderea lor, ordinea, metodele şi formele de activitate a organelor administraţiei de stat; statutul juridic al cetăţenilor în domeniul administraţiei publice, incluzând apărarea drepturilor cetăţenilor şi obligaţiile faţă de ei ale organelor administraţiei publice, precum şi relaţiile patrimoniale şi personal nepatrimoniale.

4. ordinea formării şi reorganizării verigilor mecanismului administraţiei publice, structura internă, sarcinile, funcţiile şi competenţa organelor administraţiei publice, statutul juridic al funcţionarilor de stat, împuternicirile şi răspunderea lor, ordinea, metodele şi formele de activitate a organelor administraţiei de stat; statutul juridic al cetăţenilor în domeniul administraţiei publice, incluzând apărarea drepturilor cetăţenilor şi obligaţiile faţă de ei ale organelor administraţiei publice, precum şi relaţiile sociale privind lupta cu criminalitatea.

Întrebarea 98.

La etapa contemporană dirijarea societăţii se realizează conform teoriei:

Variante de răspuns:

1. Centralizării puterilor, adică puterea legislativă şi puterea executivă se supune puterii judecătoreşti.

2. Subordonării puterilor, fenomen prin care puterea executivă şi puterea judecătorească este subordonată celei legislative.

3. cooperării puterilor, fenomen prin care activitatea administraţiei este subordonată celei legislative şi judecătorească.

4. separării puterilor, fenomen prin care activitatea administraţiei este separată de cea legislativă şi judecătorească.

Întrebarea 99.

Organ al administraţiei publice reprezintă:

Variante de răspuns:

Page 36: Bazele Statului Rez

1. o organizaţie, un colectiv de persoane investite cu atribuţii speciale conferite de stat, cu scopul de a realiza activitatea legislativă.

2. organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobândească şi sa exercite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale nepatrimoniale, sa-şi asume obligaţii, poate fi reclamant și pârât in instanţa de judecata.

3. o organizaţie, un colectiv de persoane investite cu atribuţii speciale conferite de stat, cu scopul de a realiza activitatea de administrare în stat.

4. o organizaţie, un colectiv de persoane investite cu atribuţii speciale conferite de stat, cu scopul de a realiza activitatea judecătorească.

Întrebarea 100.

Competenţa organelor administraţiei publice este consfinţită în:

Variante de răspuns:

1. Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la administraţia parlamentul Republicii Moldova, Codul civil şi regulamentele generale şi individuale ale organelor administraţiei publice.

2. Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la instanţele judecătoreşti, Legea cu privire la administraţia publică locală, Codul cu privire la contravenţiile administrative şi regulamentele generale şi individuale ale organelor administraţiei publice.

3. Constituţia Republicii Moldova Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la procuratură, Codul penal şi regulamentele generale şi individuale ale organelor administraţiei publice.

4. Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la Guvern, Legea cu privire la administraţia publică locală, Codul cu privire la contravenţiile administrative şi regulamentele generale şi individuale ale organelor administraţiei publice.

Întrebarea 101.

Particularităţile specifice ale răspunderii administrative sânt:

Variante de răspuns:

1. Survine numai pentru o infracţiune mai puţin gravă, comisă de o persoană fizică responsabilă, care a atins o anumită vârstă; Acest tip de răspundere este prevăzut de normele dreptului administrativ, care se conţin în izvoarele ramurii de drept administrativ; Există o singură grupă specială de organe (persoane oficiale), împuternicite să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative; Pentru săvârşirea contravenţiilor administrative sînt prevăzute sancţiuni penale concrete; Procedura de aplicare a sancţiunilor administrative este simplă şi operativă.

Page 37: Bazele Statului Rez

2. Survine numai pentru o contravenţie administrativă, comisă de o persoană fizică responsabilă, care a atins o anumită vârstă; Acest tip de răspundere este prevăzut de normele dreptului administrativ, care se conţin în izvoarele ramurii de drept administrativ; Există o singură grupă specială de organe (persoane oficiale), împuternicite să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative; Pentru săvârşirea contravenţiilor administrative sînt prevăzute sancţiuni administrative şi penale concrete; Procedura de aplicare a sancţiunilor penale este simplă şi operativă.

3. Survine numai pentru o infracţiune uşoară, comisă de o persoană fizică responsabilă, care a atins o anumită vârstă;Acest tip de răspundere este prevăzut de normele dreptului administrativ, care se conţin în izvoarele ramurii de drept administrativ; Există o singură grupă specială de organe (persoane oficiale), împuternicite să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative; Pentru săvârşirea contravenţiilor administrative sînt prevăzute sancţiuni administrative concrete;Procedura de aplicare a sancţiunilor administrative este simplă şi operativă.

4. Survine numai pentru o contravenţie administrativă, comisă de o persoană fizică responsabilă, care a atins o anumită vârstă; Acest tip de răspundere este prevăzut de normele dreptului administrativ, care se conţin în izvoarele ramurii de drept administrativ; Există o singură grupă specială de organe (persoane oficiale), împuternicite să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative; Pentru săvârşirea contravenţiilor administrative sînt prevăzute sancţiuni administrative concrete;Procedura de aplicare a sancţiunilor administrative este simplă şi operativă.

Întrebarea 102.

Persoanele cu funcţii de răspundere pot fi trase la răspundere administrativă

pentru contravenţii administrative:

Variante de răspuns:

1. legate de nerespectarea regulilor stabilite în sfera menţinerii ordinii de administraţie, a ordinii publice şi de stat, ocrotirii naturii, sănătăţii populaţiei şi de nerespectarea altor reguli, asigurarea îndeplinirii cărora intră în îndatoririle lor de serviciu

2. conform regulamentelor disciplinare

3. conform dispoziţiilor generale

4. legate de nerespectarea regulilor securităţii muncii, a ordinii publice şi de stat, ocrotirii naturii, sănătăţii populaţiei şi de nerespectarea altor reguli, asigurarea îndeplinirii cărora intră în îndatoririle lor de serviciu

Întrebarea 103.

Page 38: Bazele Statului Rez

Militarii şi supuşii serviciului militar, chemaţi la concentrare, precum şi persoanele din efectivul de trupă şi din personalul de comandă al organelor afacerilor interne poartă răspundere de contravenţiile administrative:

Variante de răspuns:

1. legate de nerespectarea regulilor stabilite în sfera menţinerii ordinii de administraţie, a ordinii publice şi de stat, ocrotirii naturii, sănătăţii populaţiei şi de nerespectarea altor reguli, asigurarea îndeplinirii cărora intră în îndatoririle lor de serviciu

2. conform dispoziţiilor generale

3. legate de nerespectarea regulilor securităţii muncii, a ordinii publice şi de stat, ocrotirii naturii, sănătăţii populaţiei şi de nerespectarea altor reguli, asigurarea îndeplinirii cărora intră în îndatoririle lor de serviciu

4. conform regulamentelor disciplinare

Întrebarea 104.

Cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie, care se află pe teritoriul Republicii Moldova, pot fi traşi la răspundere administrativă:

Variante de răspuns:

1. conform legii cu privire la statutul cetăţenilor străini şi apatriyi în Republica Moldova

2. legate de nerespectarea regulilor stabilite în sfera menţinerii ordinii de administraţie, a ordinii publice şi de stat, ocrotirii naturii, sănătăţii populaţiei şi de nerespectarea altor reguli, asigurarea îndeplinirii cărora intră în îndatoririle lor de serviciu

3. conform dispoziţiilor generale la fel ca şi cetăţenii Republicii Moldova

4. legate de nerespectarea regulilor securităţii muncii, a ordinii publice şi de stat, ocrotirii naturii, sănătăţii populaţiei şi de nerespectarea altor reguli, asigurarea îndeplinirii cărora intră în îndatoririle lor de serviciu

Întrebarea 105.

Nu poate fi trasă la răspundere administrativă persoana, câre, deşi a săvîrşit o contravenţie administrativă prevăzută de legislaţia în vigoare, a acţionat:

Variante de răspuns:

1. în stare de extremă necesitate sau de legitimă atacare, se afla în stare de iresponsabilitate, dacă, ţinîndu-se cont de caracterul contravenţiei comise şi de persoana contravenientului, este raţional că faţă de ea să se aplice o măsură de influenţare obştească, când contravenţia administrativă este neînsemnată

Page 39: Bazele Statului Rez

2. în stare de extremă necesitate sau de legitimă apărare, se afla în stare de iresponsabilitate, dacă, ţinîndu-se cont de caracterul contravenţiei comise şi de persoana contravenientului, este raţional că faţă de ea să se aplice o măsură de influenţare obştească, când contravenţia administrativă este neînsemnată

3. în stare de extremă necesitate sau de legitimă apărare, se afla în stare de responsabilitate, dacă, ţinîndu-se cont de caracterul contravenţiei comise şi de persoana contravenientului, este raţional că faţă de ea să se aplice o măsură de influenţare obştească, când contravenţia administrativă este neînsemnată

4. în stare de extremă necesitate sau de legitimă apărare, se afla în stare de iresponsabilitate, dacă, ţinîndu-se cont de caracterul contravenţiei comise şi de persoana contravenientului, este raţional că faţă de ea să se aplice o măsură de constrângere penală, când contravenţia administrativă este neînsemnată

Întrebarea 106.

Contravenţie administrativă se consideră:

Variante de răspuns:

1. o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea administrativă, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă civilă

2. acţiunea sau inacţiunea ilegală, culpabilă (premeditată sau imprudentă), ce atentează la ordinea de stat sau publică, la proprietatea de stat şi privată; la drepturile şi libertăţile cetăţenilor, la modul stabilit de administrare pentru care legislaţia prevede răspunderea administrativă.

3. o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă administrativă.

4. acţiunea sau inacţiunea ilegală, culpabilă (premeditată sau imprudentă), ce atentează la ordinea de stat sau publică, la proprietatea de stat şi privată; la drepturile şi libertăţile cetăţenilor, la modul stabilit de administrare pentru care legislaţia prevede răspunderea delictuală

Întrebarea 107.

Sancţiunea administrativă este:

Variante de răspuns:

1. o măsură de răspundere şi se aplică în scopul educării persoanei care a comis o contravenţie administrativă, în spiritul respectării legilor Republicii Moldova, a regulilor de convieţuire, precum şi în scopul de a preveni comiterea unei noi contravenţii de către contravenientul însuşi, cît şi de alte persoane

Page 40: Bazele Statului Rez

2. o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor

3. o măsură de răspundere şi se aplică în scopul educării persoanei care a comis o infracţiune administrativă, în spiritul respectării legilor Republicii Moldova, a regulilor de convieţuire, precum şi în scopul de a preveni comiterea unei noi contravenţii de către contravenientul însuşi, cît şi de alte persoane

4. o măsură de răspundere şi se aplică în scopul educării persoanei care a comis o contravenţie administrativă, în spiritul respectării legilor Republicii Moldova, a regulilor de convieţuire, precum şi în scopul de a preveni comiterea unei noi infracţiuni de către contravenientul însuşi, cît şi de alte persoane

Întrebarea 108.

La aplicarea sancţiunii se ţine cont de:

Variante de răspuns:

1. caracterul contravenţiei comise, de persoana contravenientului, de gradul vinovăţiei lui, de starea sănătăţii, de circumstanţele ce atenuează sau agravează răspunderea

2. caracterul contravenţiei comise, de persoana contravenientului, de gradul vinovăţiei lui, de starea materială, de circumstanţele ce atenuează sau agravează răspunderea

3. caracterul contravenţiei comise, de persoana contravenientului, de gradul nevinovăţiei lui, de starea materială, de circumstanţele ce atenuează sau agravează răspunderea

4. caracterul contravenţiei comise, de persoana contravenientului, de gradul vinovăţiei lui, de starea materială, de circumstanţele ce atenuează sau ușurează răspunderea

Întrebarea 109.

Codul contravenţional prevede aplicarea următoarelor sancţiuni contravenţionale aplicabile persoanei fizice:

Variante de răspuns:

1. a) avertismentul; b) mustrarea; c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca neremunerată în folosul comunităţii; h) arestul contravenţional

2. a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f)

Page 41: Bazele Statului Rez

privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca neremunerată în folosul comunităţii; h) arestul contravenţional.

3. a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca corecţională; h) arestul contravenţional

4. a) avertismentul; b) amenda; c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate; d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca neremunerată în folosul comunităţii; h) reţinerea contravenţională

Grupul (tema): Tema07

Întrebarea 110.

Capacitate de exerciţiu a persoanei fizice este:

Variante de răspuns:

1. aptitudinea persoanei de a dobândi prin fapta proprie şi de a exercita drepturi civile şi politice, de a-şi asuma personal obligaţii civile şi politice, şi de a le executa.

2. aptitudinea persoanei de a dobândi prin fapta proprie şi de a exercita drepturi civile, de a-şi asuma personal obligaţii civile si de a le executa.

3. aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii civile;

4. aptitudinea persoanei de a încheia acte juridice curente de mica valoare care se executa la momentul încheierii lor;

Întrebarea 111.

Cînd persoana poate fi declarată de instanţa de judecată ca fiind incapabilă?

Variante de răspuns:

1. cînd în urma unei tulburări psihice nu-şi poate onora obligaţiile sale asumate printr-un act juridic.

2. cînd în urma unei tulburări psihice nu poate conştientiza sau dirija acţiunile sale;

3. cînd în urma unei tulburări psihice poate conştientiza sau dirija acţiunile sale dar nu o face;

4. cînd în urma unei tulburări psihice nu-şi poate realiza atribuţiile sale de serviciu;

Întrebarea 112.

Page 42: Bazele Statului Rez

Persoana juridica este:

Variante de răspuns:

1. persoana care are studii juridice de specialitate şi este angajată într-o organizaţie de stat.

2. organizaţia care are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate sa dobândească şi sa exercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, sa-şi asume obligaţii, poate fi reclamant şi pârât in instanţa de judecată.

3. organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile care poate fi reclamant şi pârât in instanţa de judecata.

4. deputatul, judecătorul, procurorul, primarul etc.,

Întrebarea 113.

Persoana juridica activează în baza:

Variante de răspuns:

1. contractului de constituire şi Codului civil.

2. statutului şi Codului civil.

3. contractului de constituire sau în baza contractului de constituire şi a statutului, sau doar în baza statutului

4. contractului de constituire şi legile în vigoare.

Întrebarea 114.

Dreptul de proprietate se poate dobândi, în condiţiile legii, prin:

Variante de răspuns:

1. ocupaţiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărâre judecătorească.

2. ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum si prin hotărâre judecătoreasca atunci când aceasta este translativă de proprietate.

3. ocupaţiune, act juridic, succesiune.

4. numai prin act juridic.

Întrebarea 115.

Page 43: Bazele Statului Rez

Ce înţelegeţi prin ocupaţiune?

Variante de răspuns:

1. un mod de dobîndire a dreptului de proprietate prin intrarea în posesiune în condiţiile legii asupra unui bun mobil fără stăpân;

2. este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării si exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

3. situaţia când o persoana, fără să fi dobândit dreptul de proprietate, a posedat cu bună-credinţa sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv.

4. dreptul unei persoane de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

Întrebarea 116.

Uzucapiunea imobiliara este:

Variante de răspuns:

1. este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării si exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

2. situaţia când o persoană posedă un bun mobil fără stăpân devenind proprietarul acestuia;

3. dreptul unei persoane de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

4. situaţia când o persoana, fără să fi dobândit dreptul de proprietate, a posedat cu bună-credinţa sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv.

Întrebarea 117.

Numiţi toate condiţiile în care dreptul de proprietate încetează:

Variante de răspuns:

1. în urma consumării, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, înstrăinării lui în temeiul unui act juridic, renunţării la dreptul de proprietate, precum şi in alte cazuri prevăzute de lege.

2. în urma consumării, pieirii fortuite sau distrugerii bunului.

Page 44: Bazele Statului Rez

3. pieirii fortuite sau distrugerii bunului.

4. în urma înstrăinării lui în temeiul unui act juridic, renunţării la dreptul de proprietate.

Întrebarea 118.

Enumeraţi drepturile reale (dezmembrăminte ale dreptului de proprietate):

Variante de răspuns:

1. Ocupaţiunea, act juridic, succesiunea, accesiunea, uzucapiunea.

2. Uzufructul, dreptul de uz, accesiunea, uzucapiunea.

3. Uzufructul, dreptul de uz şi dreptul de abitaţia, superficia, servitutea.

4. Dreptul de abitaţia, superficia, servitutea, uzucapiunea.

Întrebarea 119.

Uzufructul este:

Variante de răspuns:

1. sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).

2. dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

3. dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale.

4. dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării si exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

Întrebarea 120.

Dreptul de uz este:

Variante de răspuns:

1. dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

2. dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării si exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

Page 45: Bazele Statului Rez

3. sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).

4. dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale.

Întrebarea 121.

Dreptul de abitaţie este:

Variante de răspuns:

1. dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării si exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

2. dreptul real asupra bunului altuia, în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale.

3. sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).

4. dreptul de a locui în locuinţa unei alte persoane împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia.

Întrebarea 122.

Servitutea este:

Variante de răspuns:

1. dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

2. sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).

3. dreptul de a locui în locuinţa unei alte persoane împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia.

4. dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării si exploatării unei construcţii, deasupra si sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

Întrebarea 123.

Superficie este:

Variante de răspuns:

Page 46: Bazele Statului Rez

1. dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării și exploatării unei construcţii, deasupra și sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

2. dreptul de a locui în locuinţa unei alte persoane împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia.

3. dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

4. sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).

Întrebarea 124.

În virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept:

Variante de răspuns:

1. să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute.

2. se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi.

3. să pretindă de la debitor executarea plăţii unei sume de bani datorate.

4. să pretindă de la debitor returnarea unui bun mobil împrumutat.

Întrebarea 125.

Ce se înţelege prin contractul de vânzare-cumpărare?

Variante de răspuns:

1. Părţile contractului au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun.

2. o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.

3. o parte (vânzător) se obliga sa mărească din contul patrimoniului sau, cu titlu gratuit, patrimonial celeilalte părţi (cumpărător).

4. o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta nu se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.

Întrebarea 126.

Ce se înţelege prin contractul de rentă?

Variante de răspuns:

Page 47: Bazele Statului Rez

1. Renta este un contract în baza căruia o parte (debirentier) se obligă să plătească periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redevenţă celeilalte părţi (credirentier).

2. Renta este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

3. Prin contractul de rentă, o parte (debirentier) se obligă să dea celeilalte părţi (credirentier) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi poseisune temporară, iar aceasa se obligă să plătească renta.

4. prin contractul de rentă, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi poseisune temporară, iar aceasa se obligă să plătească renta.

Întrebarea 127.

Ce se înţelege prin contractul de locaţiune?

Variante de răspuns:

1. Locaţiunea este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (locator) – şi altă parte (locatar) cu privire la exploatarea acestora pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

2. Prin contract de locaţiune o parte (locator) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţa celeilalte părţi (locatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.

3. Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi poseisune temporară, iar aceasa se obligă să plătească chirie.

4. Prin contract de locaţiune o parte (locator) da cu titlu gratuit un bun în folosinţa celeilalte părţi (locatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.

Grupul (tema): Tema08

Întrebarea 128.

Relaţiile familiale sînt reglementate în conformitate cu următoarele principii:

Variante de răspuns:

1. monogamie, căsătorie liber consimţită între bărbat şi femeie, egalitate în drepturi a soţilor în familie, sprijin reciproc moral şi material, fidelitate conjugală, prioritate a educaţiei copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei, soluţionare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale, inadmisibilitate a

Page 48: Bazele Statului Rez

amestecului deliberat în relaţiile familiale, liber acces la apărarea, pe cale judecătorească, a drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor familiei.

2. monogamie, căsătorie liber consimţită între bărbat şi femeie, egalitate în drepturi a soţilor în familie, sprijin reciproc moral şi material, infidelitate conjugală, prioritate a educaţiei copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei, soluţionare, pe cale amiabilă, a tuturor problemelor vieţii familiale, inadmisibilitate a amestecului deliberat în relaţiile familiale.

3. monogamie, căsătorie liber consimţită între bărbat şi femeie, egalitate în drepturi a soţilor în familie, sprijin reciproc moral şi material, principiul echităţii şi justiţiei, principiul umanismului, prioritate a educaţiei copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei, liber acces la apărarea, pe cale judecătorească, a drepturilor şi intereselor legitime ale membrilor familiei

4. poligamie, căsătorie liber consimţită între bărbat şi femeie, egalitate în drepturi a soţilor în familie, sprijin reciproc moral şi material, fidelitate conjugală, prioritate a educaţiei copilului în familie, manifestare a grijii pentru întreţinerea, educaţia şi apărarea drepturilor şi intereselor membrilor minori şi ale celor inapţi de muncă ai familiei

Întrebarea 129.

Dreptul familiei reglementează:

Variante de răspuns:

1. condiţiile şi modalitatea de încheiere, încetare şi declarare a nulităţii căsătoriei, reglementează relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie, rudenie şi adopţie, condiţiile, modalitatea, formele şi efectele protecţiei juridice a copiilor orfani şi a celor rămaşi fără ocrotire părintească sau aflaţi în alte situaţii vulnerabile precum şi relaţiile sociale în legătură cu exercitarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor omului

2. condiţiile şi modalitatea de încheiere, încetare şi declarare a nulităţii căsătoriei, relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie, rudenie şi adopţie, condiţiile, modalitatea, formele şi efectele protecţiei juridice a copiilor orfani şi a celor rămaşi fără ocrotire părintească sau aflaţi în alte situaţii vulnerabile, precum şi alte relaţii sociale similare celor familiale.

3. relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie, rudenie şi adopţie, condiţiile, modalitatea, formele şi efectele protecţiei juridice a copiilor orfani şi a celor rămaşi fără ocrotire părintească sau aflaţi în alte situaţii vulnerabile, precum şi alte relaţii sociale ce privesc răspunderea penală a persoanelor ce atentează la valorile familiale.

4. condiţiile şi modalitatea de încheiere, încetare şi declarare a nulităţii căsătoriei, relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie, procedura de desfacere a căsătoriei, condiţiile, modalitatea, formele şi efectele protecţiei juridice a copiilor orfani şi a

Page 49: Bazele Statului Rez

celor rămaşi fără ocrotire părintească sau aflaţi în alte situaţii vulnerabile, precum şi alte relaţii sociale similare celor familiale.

Întrebarea 130.

Pentru încheierea căsătoriei este necesar:

Variante de răspuns:

1. consimţământul reciproc, prezenţa ambelor părţi, starea bună a sănătăţii, lipsa antecedentelor penale, domiciliul pe teritoriul RM.

2. consimţământul reciproc, neviciat, exprimat personal şi necondiţionat, al bărbatului şi femeii care se căsătoresc, precum şi atingerea de către ei a vârstei matrimoniale.

3. atingerea a vîrstei de 18 ani, consimţământul reciproc, starea materială bună, angajarea în câmpul muncii a unuia dintre soţi, lipsa copiilor din căsătoriile anterioare.

4. lipsa unei căsătorii valabile, domiciliul permanent pe teritoriul RM, lipsa bolilor infecţioase.

Întrebarea 131.

Încheierea căsătoriei se face:

Variante de răspuns:

1. în prezenţa rudelor apropiate şi a martorilor, după expirarea unui termen de cel puţin o lună din momentul depunerii de către ele a declaraţiei de căsătorie

2. în prezenţa persoanelor care se căsătoresc, după expirarea unui termen de cel puţin 20 de zile din momentul depunerii de către ele a declaraţiei de căsătorie

3. în prezenţa unei persoane care se căsătoreşte, dacă cealaltă parte nu se poate prezenta, dar cu prezenţa obligatorie a martorilor la căsătorie, după expirarea unui termen de cel puţin o lună din momentul depunerii de către ele a declaraţiei de căsătorie

4. în prezenţa persoanelor care se căsătoresc, după expirarea unui termen de cel puţin o lună din momentul depunerii de către ele a declaraţiei de căsătorie

Întrebarea 132.

Nu se admite încheierea căsătoriei între:

Variante de răspuns:

1. persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită; rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun; adoptator şi adoptat; adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;

Page 50: Bazele Statului Rez

curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei; persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu; persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa; persoane de acelaşi sex.

2. persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită; rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun; adoptator şi adoptat; adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv, persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu; persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd una din ele îşi ispăşeşte pedeapsa; persoane de sex diferit.

3. curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada curatelei; persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu; persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi ispăşesc pedeapsa; persoane de acelaşi sex, persoane care au copii dintr-o căsătorie anterioară.

4. rude în linie dreaptă pînă la al III-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei care au un părinte comun; adoptator şi adoptat; adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv, persoane dintre care cel puţin una a fost lipsită de capacitatea de exerciţiu, recidivişti deosebit de periculoşi care îşi ispăşesc pedeapsa.

Întrebarea 133.

Soţul nu poate cere desfacerea căsătoriei:

Variante de răspuns:

1. în timpul gravidităţii soţiei şi timp de un an după naşterea copilului dacă acesta s-a născut viu şi trăieşte.

2. în timpul gravidităţii soţiei şi timp de doi ani după naşterea copilului;

3. cînd soţia nu are un loc de muncă stabil şi alte surse legale de îngrijire a copilului lor comun care este invalid de gradul II sau I;

4. cînd copilul lor comun este invalid de gradul II sau I

Întrebarea 134.

În ce condiţii are loc desfacerea căsătoriei la oficiul de stare civilă ?

Variante de răspuns:

1. în baza acordului comun al soţilor care nu au bunuri imobile în comun, în cazurile cînd între aceştia există neînţelegeri referitoare la întreţinerea soţului inapt de muncă

Page 51: Bazele Statului Rez

2. în baza acordului unui soţ dacă au un singur copil minor comun sau înfiat de ambii soţi, în cazurile cînd între aceştia nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului inapt de muncă

3. în baza acordului comun al soţilor care nu au copii minori comuni sau înfiaţi de ambii soţi, în cazurile cînd între aceştia nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului inapt de muncă

4. căsătoria nu poate fi desfăcută la oficiul de stare civilă ci numai în instanţa de judecată

Întrebarea 135.

Căsătoria poate fi desfăcută la oficiul de stare civilă la cererea unuia dintre soţi dacă:

Variante de răspuns:

1. a fost infidel în relaţiile de familie, nu întreţine familia, nu este angajat în câmpul muncii.

2. a agresat copilul minor, a fost infidel în relaţiile de familie, a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani.

3. a fost declarat incapabil; a fost declarat dispărut; a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani.

4. a fost declarat incapabil; a fost declarat dispărut; a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 5 ani.

Întrebarea 136.

Desfacerea căsătoriei se face de către instanţa judecătorească dacă:

Variante de răspuns:

1. soţii au copii minori comuni, în lipsa acordului la divorţ al unuia dintre soţi sau cînd unul dintre soţi nu mai trăieşte cu familia de cel puţin 1 an.

2. soţii au copii minori comuni, în lipsa acordului la divorţ al unuia dintre soţi sau cînd există acordul la divorţ al ambilor soţi, însă unul dintre ei refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă pentru soluţionarea problemei.

3. soţii nu au copii minori comuni, în lipsa acordului la divorţ al unuia dintre soţi sau cînd există acordul la divorţ al ambilor soţi, însă unul dintre ei refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă pentru soluţionarea problemei.

4. soţii nu au copii minori comuni sau înfiaţi de ambii soţi, în cazurile cînd între aceştia nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului inapt de muncă

Întrebarea 137.

Page 52: Bazele Statului Rez

Numiţi variantele legale de nume purtat de soţi după încheierea căsătoriei?

Variante de răspuns:

1. numele de familie al unuia dintre soţi sau cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun

2. numele de familie al unuia dintre ei.

3. numele de familie al unuia dintre ei sau cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei îşi păstrează numele de familie pe care l-a purtat pînă la căsătorie.

4. fiecare dintre ei îşi păstrează numele de familie pe care l-a purtat pînă la căsătorie sau numele de familie al unuia dintre ei

Întrebarea 138.

Conexarea numelor de familie nu se admite cînd:

Variante de răspuns:

1. există deja asemenea nume reunit pentru evitarea confuziilor.

2. ambele nume sunt identice.

3. cel puţin unul dintre ele este dublu.

4. se admite în toate cazurile

Întrebarea 139.

Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei sînt:

Variante de răspuns:

1. proprietatea copiilor lor comuni.

2. supuse regimului proprietăţii personale a soţului din banii căruia au fost cumpărate

3. supuse regimului proprietăţii în devălmăşie

4. supuse regimului proprietăţii pe cote părţi

Întrebarea 140.

Sînt proprietate în devălmăşie bunurile:

Variante de răspuns:

Page 53: Bazele Statului Rez

1. care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei;

2. procurate din contul veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi şi bunurile de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte)

3. de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte)

4. procurate din contul veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: activitatea de muncă, activitatea de întreprinzător, activitatea intelectuală.

Întrebarea 141.

Care bunuri sunt bunuri proprietate personală a soţului?

Variante de răspuns:

1. Bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile

2. Bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei

3. procurate din contul veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: activitatea de muncă, activitatea de întreprinzător, activitatea intelectuală

4. mobile şi imobile, valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum şi alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi.

Grupul (tema): Tema09

Întrebarea 142.

Caracterul infracţional al faptei şi pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de:

Variante de răspuns:

1. legea penală în vigoare la momentul săvîrşirii faptei.

2. legea penală şi contravenţională în vigoare la momentul săvîrşirii faptei.

3. legea administrativă în vigoare la momentul săvîrşirii faptei.

4. legea penală în vigoare după momentul săvîrşirii faptei.

Întrebarea 143.

Page 54: Bazele Statului Rez

Timpul săvîrşirii faptei penale (infracţiunii) se consideră timpul cînd:

Variante de răspuns:

1. a fost descoperită fapta penală

2. au survenit urmările prejudiciabile ale faptei penale.

3. a fost descoperit infractorul

4. a fost săvârşită acţiunea (inacţiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.

Întrebarea 144.

Locul săvîrşirii faptei se consideră locul unde:

Variante de răspuns:

1. a fost descoperit infractorul

2. a fost descoperită fapta penală

3. au survenit urmările prejudiciabile ale faptei penale.

4. a fost săvîrşită acţiunea (inacţiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.

Întrebarea 145.

Definiţi noţiunea de infracţiune:

Variante de răspuns:

1. este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie sau fără vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

2. este o inacţiune prejudiciabilă, prevăzută de constituţia Republicii Moldova, săvîrşită cu intenţie şi pasibilă de răspundere penală

3. este o acţiune prejudiciabilă, prevăzută de legea Republicii Moldova, săvîrşită cu intenţie şi pasibilă de răspundere penală

4. este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

Întrebarea 146.

Page 55: Bazele Statului Rez

În funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil, infracţiunile sînt clasificate în următoarele categorii:

Variante de răspuns:

1. slabe, uşoare, grave, deosebit de grave

2. uşoare, slabe, mai puţin uşoare, grave, foarte grave.

3. uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi excepţional de grave.

4. contra persoanei, contra patrimoniului, contra justiţiei, contra statului.

Întrebarea 147.

Infracţiuni uşoare se consideră:

Variante de răspuns:

1. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.

2. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 3 ani inclusiv

3. faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

4. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa amenzii de pînă la 100 u.c.

Întrebarea 148.

Infracţiuni mai puţin grave se consideră:

Variante de răspuns:

1. faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

2. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.

3. faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa amenzii de pînă la 100 u.c.

4. infracţiunile de furt, contra persoanei, ecologice

Întrebarea 149.

Page 56: Bazele Statului Rez

Infracţiuni grave se consideră:

Variante de răspuns:

1. faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

2. infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depăşeşte 15 ani.

3. faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 15 ani inclusiv.

4. infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care legea penală prevede detenţiune pe viaţă.

Întrebarea 150.

Se consideră că infracţiunea a fost săvârşită cu intenţie dacă:

Variante de răspuns:

1. nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le prevadă.

2. persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.

3. nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale

4. persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate.

Întrebarea 151.

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită din imprudenţă dacă:

Variante de răspuns:

1. a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.

2. persoana care a săvîrşit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea să le prevadă.

Page 57: Bazele Statului Rez

3. persoana care a săvârșit-o îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conştient, survenirea acestor urmări.

4. nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale

Întrebarea 152.

Ce este iresponsabilitatea în dreptul penal?

Variante de răspuns:

1. starea psihologică a persoanei care în timpul săvârşirii faptei, nu putea să-şi dea seama de acţiunile ori inacţiunile sale sau nu putea să le dirijeze din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulburări psihice temporare sau a altei stări patologice.

2. situaţia cînd persoana nu-şi îndeplineşte corespunzător obligaţiile de serviciu

3. starea psihologică a persoanei care are capacitatea de a înţelege caracterul prejudiciabil al faptei, precum şi capacitatea de a-şi manifesta voinţa şi a-şi dirija acţiunile.

4. starea psihologică a persoanei care îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale dar nu-şi îndeplineşte corespunzător obligaţiile de serviciu

Întrebarea 153.

Ce se înţelege prin răspundere penală?

Variante de răspuns:

1. condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracţionale şi a persoanelor care le-au săvârșit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrîngere prevăzute de lege.

2. este raportul juridic dintre stat şi infractorul care a săvîrţit o contravenţie în care statul are dreptul de a aplica sancţiuni administrative şi penale, iar infractorul de a se supune şi a executa aceste sancţiuni

3. este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

4. condamnarea faptelor penale şi contravenţionale şi a persoanelor care le-au săvîrşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrângere prevăzute de lege.

Întrebarea 154.

Care sunt etapele principale ale comiterii infracţiunii?

Variante de răspuns:

Page 58: Bazele Statului Rez

1. tentativa de infracţiune, infracţiunea terminată, sustragerea de la răspundere penală

2. pregătirea infracţiunii, tentativa de infracţiune, săvârşirea infracţiunii

3. pregătirea infracţiunii, tentativa de infracţiune, infracţiunea terminată

4. înţelegerea prealabilă de a săvîrşi o infracţiune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intenţionată, pe altă cale, de condiţii pentru săvârşirea ei

Întrebarea 155.

Ce se înţelege prin pregătirea infracţiunii?

Variante de răspuns:

1. înţelegerea prealabilă de a săvârşi o infracţiune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea intenţionată, pe altă cale, de condiţii pentru săvârşirea ei

2. procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor şi acţiunea intenţionată îndreptată nemijlocit spre săvârşirea unei infracţiuni

3. înţelegerea prealabilă de a săvîrşi o infracţiune dacă, din cauze independente de voinţa făptuitorului, aceasta nu şi-a produs efectul.

4. acţiunea sau inacţiunea intenţionată îndreptată nemijlocit spre săvîrşirea unei infracţiuni

Întrebarea 156.

Se consideră cauze care înlătură caracterul penal al faptei:

Variante de răspuns:

1. reţinerea infractorului, reţinerea complicilor, apărarea victimei, amnistia.

2. minoritatea, amnistia, graţierea.

3. legitima apărare; reţinerea infractorului; starea de extremă necesitate; constrîngerea fizică sau psihică; riscul întemeiat

4. legitima apărare, starea de ebrietate, iresponsabilitatea, minoritatea.

Întrebarea 157.

Este în stare de legitimă apărare persoana care:

Variante de răspuns:

Page 59: Bazele Statului Rez

1. săvîrşeşte fapta în scopul reţinerii persoanei care a comis o infracţiune şi al predării ei organelor de drept.

2. săvîrşeşte fapta pentru a respinge un atac indirect, imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

3. săvîrşeşte fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel.

4. săvîrşeşte fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

Întrebarea 158.

Este în stare de extremă necesitate persoana care:

Variante de răspuns:

1. săvîrşeşte fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes personal de la un pericol iminent care poate fi înlăturat altfel.

2. săvîrşeşte fapta pentru a salva viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi înlăturat altfel.

3. săvîrşeşte fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material şi real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

4. săvîrşeşte fapta pentru a se apăra pe sine sau pe membrii familiei de la un pericol iminent.

Întrebarea 159.

Pedeapsa penală este:

Variante de răspuns:

1. o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.

2. condamnarea faptelor penale şi contravenţionale şi a persoanelor care le-au săvîrşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrângere prevăzute de lege.

3. condamnarea publică, în numele legii, a faptelor infracţionale şi a persoanelor care le-au săvîrşit, condamnare ce poate fi precedată de măsurile de constrîngere prevăzute de lege.

Page 60: Bazele Statului Rez

4. este raportul juridic dintre stat şi infractorul care a săvîrşit o contravenţie în care statul are dreptul de a aplica sancţiuni administrative şi penale, iar infractorul de a se supune şi a executa aceste sancţiuni

Întrebarea 160.

Care sunt categoriile pedepselor penale aplicate persoanelor fizice

Variante de răspuns:

1. amenda, închisoarea; detenţiune pe viaţă, confiscarea, retragere a gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare;

2. amenda; privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate; retragere a gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) şi a distincţiilor de stat; munca neremunerată în folosul comunităţii; trimiterea într-o unitate militară disciplinară (pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar în termen); închisoarea; detenţiunea pe viaţă.

3. închisoarea; detenţiunea pe viaţă, amenda, confiscarea, munca neremunerată în folosul comunităţii; trimiterea într-o unitate militară disciplinară (pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar în termen);

4. amenda, confiscarea, privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii, munca neremunerată în folosul comunităţii, închisoarea;