Romania Apicola 1993 Nr.11 Noiembrie

COLIClUL DC RRDAETU

de onorrr). fag. ELISKI T A M A (Redactor get - Prqedlnte at cutlv). PETRE MIHAI BACANU. Revista lonara de inlormare tchnicg qi qtiintffiea, M ~ H A I sregtrv ( ~ e v u b ~ ~ e a Me]- dova) . SORIN RODOLLA (RcdaC- schimb de ex~erientH qi opinii editat& de tor de rubric&), NICOW v

Asociatia Cresc&tori]or de Albine din &mPaja XL~SIU. Ins. TO* MrMIU fRr- cretar gmrral de redactie). VIC-

Pre$edinte - Eugen IkIARZA TOR NEAGU. COSTACHIC PAW. MIHAELA SERBAN. Ine. 8TE- FAN sAVULESCU. tng. TRAlAn Anul LXXVll Nr. 11 noiembrig 1993 v o ~ c m s c ~ r (Redador set .d- june). inq. EUGEN ZORlCl CR+- daaer eef adjunct).

CUPRlNs R ~ D A ~ I A SI A D M : N ~ ~ T R t l A E D I ..ALBINA R o ~ ~ ~ ~ ~ -

1 Coatache PAEU : Age1 dtre aetualti gi viitorii cititori Maarryk nr. 17.

2 cod. - 2 Jkk CQ&NOIU : Adilgostirea lgi aerisirea stupi- F.X 619.80.34

&$ gp .&npul iernii -r cont vlr

8 Ilie CORNOIU : A Pnceput un nou an apical ! 9 Traitan VOLCINSCHI : Un apicultor oetogqmaPr - NScoIaK? v. rLIE$IU

18 Awe1 PAPADOPOL : Comportamentul (Etdo- &inelm, un capitol. pasionant din via@ gi

activifiltsa cornpIexi4 a acestor pretioIWe in- mete 0x1)

19 Elfmi TARTA : Cursul da apiterapie 18 Eugen ZORICI : Zilele apicultorilor slovaei IS Ndp Constan@ PPEIFFER : Produse!e agicole

in emmeti& 24 Paul BUCATA, Mihaela $ERBAH : Un autor

mm&n in literature ptiintifid apicolil euro- m n g

28 Costache PAIU : CAteva probleme de vocabular apicol

M Viaral LUPU : Dr. h w l Fbpdapsl - 78 dc ani

30 Florin $ T E m E A C : Ccahor gl DCM1UM8NTAR APICOL Yves DONADXEU:

AgiterwfIl Pn anxeitate gi depresiune n e r v o d

C o p t v t a I : i i 2 lzqbrn,

Mi-a bgtut cu degete de plde,!. $i la fel ca-n fiecam an, M-a ruggt s-o las sil intrc $n W e ,

Ion MINWLESCU : .,Cu t o a ~ 1 3 ~ ~ In *\e* Diacolor : Constantin DIMA .

statornic a1 8picult~rilor Macheta : arh. Florin STEFUBEAC

w N REZOLU'l'IILE Cog-- I ORESULUI 33 d APIM@W--

DM, pxarwc, 1- (eo&%tw(ws &in nr. 10/1993)

5, &omovast& btudiu-Id zb- nelm m e l f s e mai pum EM-

nmcute gi/sau imgcrfaet ex- plaatate ; 6. Prornuvarea $i sgdjLni- cereethrii noilor patom de a l W m , pe wt& W.

ivaff, penm P SC 5u-PBUIB) lapuIbetmeae$la*- tare biolortics @ b i o ~ ~ 0 - gim ; 7. Asia- eomm@~Wi fa- k e to@ d t:nWdsti Bn d&%- d W t ' z@ed4wW ;

anml&ma ta m d i u l lor H v ; a At;arJi* s&vl&ai& sQudriilsr

f&@e In dammiti1 aIt&w& si inginae;ei

me* ; ii a c m - Btre so-

t$&a&ea arnerlcanti de Wik- @@& @ Agimondh. "

..... ............ ...... . i..

i~i~i~~r~r~~~r=~~~m~~~~~~~~~r3~~~~~~~~~m~~~~~~Ir~~~~~~~iii~~rr I ,., : .., , ,- .=.., i,,. -

- . . -*: . ... e~$uro?g up ... ., . . .. . ..: .m i ..

8 , , ... ... . .- au:qw 'ap .roE.roqy3sAx;l)r '. ' . ' . ..;, ..:. . I., , .~.'. : , ..., m ... a !a!$q30~ TI3 aj~~~~~~. 5.

; ' : . .? .... . . > , ::. . , , .. . !;. . I -.

! ; . flIIV@ :arle,Qm .m , . , : . . , , ,

, . I". .

,, , : ,;, :,s;?, 4 ,; -. i .:. . . Gqu@ '%~& Jo+~,~nl, ssa;rop ia + wh& . *. '5,:: :

. - ,..

. . I

-',& 2, :;.. 1: ,, ! :: .p@pa ,wqqd!~ ugnuguos gs .euna~dux: gnqF Golu,..p, swaftuy , , .,, I -urn tmpq.dxa' au IS .imn+nq ~~~ r~ t~a-y uy:qy~g , , . - I i .pqq w&qd q arav ap 2q1 ~nop e lenpe pl~d,i:f 7::.

i a~*dap no &as IP~~I: wuad lenm quaureuq;@?nun ~I-QSOJ qba~vd :i ,;.;, i $53 .-aTqspm qeoJ aqyp la~ct J!rn 1- are atuauppP,p rnids~. . i / !iau!ia~ Bs i.qsna .yA .!mT ,Z:I; ..rn 8 xi quauwqe !S -3 ad, .yl. - - ; 1 00fiZ D)sO3 .on f661 wad VU?) ~U~puOqD Un WAW .~p4&. : i!-. .

! -b.m !.rcqm!dv ad munua ~a&a.x. n3 y$!pum .alerenqw ~gi:~3!~1. new:am .* i '!' I - JRdn$s ~n.lWag p~qpls t*~ qm w aa ..yqp:qclP3 ,T-Lqmad ,%!pa ,I.

5 qs6 ~ol~~qlti5!de 'e a$- ea 33 mquad y.radlr ys qn- g-II qq4. ! -q ..~~qq!4~3e q ~ptq!.ro!~d '16 ~px$uasa .ywelqad oad: rn aqrum. _I: ! -wckqt3 ap ea~~-pqos TA!~' ,a ap g.&ou J~~K$B!~P~s axn%n? a !B ~op+..ro: , ! : I -as(' B .n!sybs ap gq3.1~ o e3 r,. ar~~ap!suos !$ 'vq-~. atmjapnf, .~opqq~ur : .I i '-o=)l ps~nauos q!s!los '.rop.~gp?de eqqyep?cs 81: qiaciv i qq,~+.l.g i.-

i FEZU~AJ 9 &@aqfl.. as em$ qp aun~~saB n3 alw!da f-tnm~.!qyri.:uy; me.. 7 ,-. 1 :, .

i .arm!~s8, n5 alm!dt3 ap1-t3= '~JJREOU aiau!zeSew upd : a~!~ods a(6qq. - I - i q yaqg !a tsarmq~ y.rd 18 !@~~q(\s ap !.nTmgunrr mq,kxm u;md 1eur.nu i i ~p~po~.~ad !a ET$!JE~V BJII~~~ e nquad qy~a.~ !u!c!~ds wqna j ztls un i i !qU Ur ~8~unCB 9s a!nqD.X-$. nu a!$en$!s EaUaULCWt3 .O .y .'wczpde !PUT i i nu I? i3p 103!Jd y 3S3 aJpOU !q'+WJ.. .f1$!~~03 €X3Ua~,:Ul[ ....... i , - ... .......

i .. '

... . , . . . 'yo 'c .$p, $,nn&= ,' .-; i i I .... .,,.:

i . !3ap '0/~~~9 n3 '~BJo[\~u(~ nss :q$~padua: a$ aiautq :a.~dsap ig3, :?id! j : i . ap ., 0s . ap rn~n;nsdti .le IS; !JO ap 001 a$?& ap, Tnw P p@53 --+ ' j

~UAJ. q $qu;rqwab w'kxy~ ,.v, 'lqq~d' p$axd 'm$j$& : nz no,: dlqaaur -, : -euqv swam ero!$~n q m. ?a!$mgqpd qq$p 16 ,plntn$ii6o tq m~.i i :- up !~!TI pnpgau ~.re u! lede a~ a.mun1, qn$myqfid q~oq, ap plep.. $& i , TneJs !&IJ',~ .mhu!$uaUI !-~s qnpgys afi -yJaqll mhmp !S quay j :,

! -W~V ,u!p s&!~Q .&~~u~lrp !jgq,n& au~zorta ns ~~~~~~BJ 3wa.i~ .i,' m$F U> $!J@Q E-S - !np$E$sqs t? ~l\i~qs@i31. d g,Myn~ix+,,:@arqnd ,!&$.1a i'

i qug - aqqw; ap .ro[r~o~y~q!a!t'epoq e wmnpuw !L ?a aq: p 1 -q !2q?%I aP IWw'Ila :I$ JWoll:p~+~ a $gkm ap -wind! 3~ : I ! - iuv-~ap 9'~ ap $dn.zaqqaur adv' a~m - ',,gloqde qquropV~ 'gqm ; -- ! .!&dap q E nquad q!qesoap !my~~ we~- !,I$CQ ro !S1 a!.roqarosd pq I. I 'a!l~meq ap p~e.rap!su.o~) alen~ae !!!3d? al!$mn&l !!to% KO rn!lu~s i i .!nlndn~s qasnpo~d !~msuw.!O atnqla ap !!JcQ~*J~ aquj plua!~

. i i -*xa ap qwym ap !Q F3!UIOUOS. '~D!R+IITIS atm~q~ ap ~.rpe =owep i 1 urt wmd gp ap ad JF ?UO~I~P aqq 7r-q ~l~ue~~rm qd am~unm alp i I nlp4 nl- nam =~~an.~?lw & . . o ap ad; y-gmou qsp~u ... i i

... ...... , . . 'I. ,

.> I ~n=n-n=nmn=~r~wim~m~m~m ' . . ~I~I~I~~~I~I~~~I~~I~I~

IN AJUTORUL APICUETOJIULUI INCEPATOR .s ": .'?. : 3 ' ?*- .s * ,p, b.

ADAPoSTIREA $I AERIS~RE~A.STUPIL~R, PE TIMPUL IERNTI

' a '

I a . ILIE CORPJOIU Univarslrtratea de $tiin@ Amdoole Cluj-Napma

Faeultatea de Zootehnie L

:mmmammammimmmm~mmmsaaammmmma~ ~ m m m m m ~ m m m m ~ ~ e ~ m u m m m m m m m & ~ I I Albinele melifere a-aa aUaptot 01 se &pteuzd eonUnuu &hbi b-&a : t?&iesc, &utd& En anumite zone rdc gbborlui s d infrunte tenperatwi do chiar i: : 40-50 grade C sub 0. Pornind de I& iolsu+irea btologicd a albinelw de e menfine; : : tempemttrra constants in cuib ehiaf pe timpncl iernii qi de h faptd cd tezewek : : calitaiive q! cantitatioe de hrund s u ~ t coreswnzdtoare, n u estrtd mmtive de ingri-r: : jotare peste &nil. Tohrgi, uddpostima stuptlar ru farnilii de albine Qa g e n e d S : , : $i in spacial inrow me drept scap: prokjafea albinelor impotriw d n f u r i b r : ; : : predomimnte @ curentibr mi de &er, stanaulQrea albipteb be a efeetw zbo- -: : rurb de curdfire, protejarea stupilot de up6 qi untWti%te etc.

1 - Cu exccpfiQ anurnator zone znrde se pll.actic6 iernnrea ,,in cojoc", aut dupd I : psibilitdti - ik?rnarea On pavilioane apfcole, in condifiile p%tLf noastre circa : : 85-90J/0 d h efeetive se ierneuzd 471 gtupi sLsistem&ici i n aer liber. Dace lucrdrile : : de toamnd au fost efectuate Corect p i ;x timp ~i dispunem de tamtlii puternice, : X e z i d e r a t u l addpostiril stupilm Zn -er liber are in vedere : ademjurea Bn jutm3 : : netrei a perdelelor de ;protecfJa contra whtrrtdlor predominunte (din d, : : inalti de porumb, tulpmi P? Qhrea-soarelui, ~ u i e l e ) , orientarw urdirdgtrrikn spte :

S, S-E, vegherea vpltine+ii unei depline li9igti pe tot timpul i e d r i i . 2 - Y m s m m m m s m m m m m r - ~ m m ~ m m m a m a m m m #

I ~ m m m m m m m a n m m ~ m e ~ m m a a m m m ~ m ~ ~ . ~

I . *

Pent.-l 0 rnsi bun4 protecve a in- clw & gh8~nJ& d i~- venb,.ullui a p h l - in funeie $.i de d fie abrrEG de dtdu4ele ~pwibMt&ti - ounifqionarea mar %ermoimkatoatw9 m e n ~ u - s e astfel copertine simple deasupra randurilor o atmoderg oantvendibiI2 ,pentru dbi- de stulpi f&iteaz5 re^intoamem Pn ne. Un .mi impmkn t pntru evacua- rn% bun.% sigurantg a elbinelor a r e ma vaporiloy d"p5 :%i umcelii din ef-ectueaz5 zbruri de c u r g t b (atunci stup tpe ttimpul iernii il au u;rdisli$uri- C'W timpul permibe), schdurile de 1e smpericwe, .-:la f d i e ?XI*- abm $i Iperectii st^^ fa+ nice ( p b 2 la inmpwea crqtenii pu- riti de umezeah unsori kxowiv5, ietului) k e h k I h t e deschise IF -mi-

Fk3tt1-1~ o bun3 iernare a fami!Ei;lor ti d m - . Pemtru a avea mt i tu - de allbhe, atentie deoseibitA twbuie, dhea ca~ptSirii vaporiilor de a@ gi azwdat5 caerigirii fn interitxu1 stupu- U!xnez& d h stup, peak! &=dur@k lui. @$or e t e m r n ~ i l s 1 3 se

l3revenirea cBt ,pos%biEi a con- mai inti% saltelute4 teranoi ; l :oL~, 2ensudui ciAur&or ce se creeaa?l Sn h r aupkirnen~tar, pe&, 2-3 rhduri inkriorul stupilor ,pe thnpuii iem~ij $i cle hktie. Practicit~a@rii a ckte 2- a;igura~es priun&i(i eoatimue a a- 3 foi de h&;t.tie ~ p t e podipaw se re- rului mxmm familiar de dtbine se cornand5 mmi in permadele dt? realizea~ p i n -kma mmpunzii- toamnii $i pmharz i , in vedere~ h~ toare a inchie-&k&m - (un tcnsidic5rii c-ii puieddui. . c m / i n k d d i n e ) , ,- whtarea Cone h~ iondnd cele anenGionate, pu-

tn- aid- d d&p&.ir~!. g.i &- ~cPndurelelor padjgavlui din partea nca s:u,Nor -w ti mpu, I id rHman *u& urdini$dui d*tg & 4-4 h u g vcrigi l i w k *hn&gi- mm. Prin aceast8 operatie se dB po- ile ds h$tretbe,re a f M o r & al-

m 3m BI- 3P JolioUIras?b appqaya .anpen u~ alnm mqe.r$ as q -a ~u9~~9 UI - II-OJJ=~ WJ -q~nq& dua-a 'wqsarrs qmq n3

'Sa3

-ms W alatFs-luolW W !g 0-f~ aPh 'a~~ v-'Lhat v!mW38 nlqw lad as

!nm 1- @ mP '- BW -0ppad eqqrn~ - n~~qo unuI03 m!tmtu Rldn5 agq aa~uo3 q:qunrn ?PA?IW0 'PVWInqm BaQWum aP pm?lna ap 'a~a~qsap ap -lard 8amm8 -pr aP .'qq=~d !!.mlmlde ~WWJ -I33 ap mwz U! yz€3ym 1s %-up03 -ap IPVP al- '!n~nl!aard 8 amudqo ap '11197 -mWmJ a =Jml"-J aP Inpox 'F1xw-J W,TA!W 0 B~!R ks ~JOP !tol JW 'FI [email protected] roe ap m 8~~~ !!lV mu u3 '==FE-A* ulsd Fms aw -win* ao~asnpo.~~ ttalew1qo n3 18. zp -!la)s ci?l ap ~!lp 'm!lqs U?? -ap'(=wrc acf !mu -nU !$qlpXQ ~Jn?p3!dEOubu 0 prpa~d {lvn .ejueraroyad ap rmqn~!&e n.r)mad fl9l%qwM aP a@laFrah m-x~ 0 Blsrxa Bs gzPaV-P VBUB%U~~UI ad lUJ3 -aa na 'nou tzo -$~tp&~u! m~m~d

'dvjd ap !-31 afra aUuam8 .Faalw= wund-1 B 3& c~qyao~ e amSgJsap ap p -am8 y~ttrpm nqqm!gas q!uam qdajrroa !O !~apur~d@p elponzap e ap '~~.eup JDI em!suwm !S ~~PMUDOJ~ ru~uea p~q -PV& ad ad7yhd S dVSXWKZ el-rn '!UW pJ -0aywJn rnrluad aq- raC3aleqs 18 -up& rc~slqo !nun 8 ylua~aasuoa na mar -8mm ul~d Idwir!$n wpanop !Q dlm!de FV+W-PWFA'lrj aItl arljY*a dp QamJoJ ate0.L '4lmm~ !* s!3~m~ -u! 'admnpo el Insame 'mpnqs w~d @pun -tad (n JT PJ TJO ap) ~ntvWpuq

cktorilor de M i n e din Romhia. Cu ocazia infiin@rii acestei organizatii obqtqti, pe 30 decembrie 1957, dl. Nicolae Iliegiu a fost ales primul secretar a1 Asociatiei C r d b r i l o r de Albine din Romania.

rntre anii 195k1968, Nicdae V. Iliegiu a fost implicat intr-un proces penal, abu- ziv, cu evident 8ubstrat politic, ticluit de fostul regim comunist impotriva Bisericii Ortodoxe Romdne $i a executat o inde- lungat& condamnare prin diverse inchi- smi gi lagare de munca. In perioada de detentie in lag5rul de muncg din Insula Mare a Brgilei (de la Tichilqti) N. Q. 'Uie$iu h ol'gahf2at fekma apical5 de stat din Insula Mare a Brgilei unde a elaborat lucrarea ,,Studiu privind dezvoltarea apiculturii in aceastB zonSL'.

Ca unnare a schimbgrilor intervenite in Romhia dupa evenimentele din decembrie 1989, N. V. Bieqiu a solicitat in- stitutiilor s table anularea sentintei ne- drepte de condamnare, invocind nevino- vatia sa prin Ins&@ dovezile eliberate de conducerea Patriarhiei Ortodoxe Romane care, sub semngtura I.P.F. Patriarh Teoc- tist, atest5 c& fn respectivul dosar de condamnare s-a aflat o actiune politics, cu ,,scopul de a comp~omite Biserica Orto- doxd Ro9nand $1 in special pe Intdiul ei Stcitiitor : Patriarhul Justinian Marina" (adresa nr. 3 865/1993).

Fat& de Memoriwl continand adevilrul in procesul politic invocat, ,,Asociatia De- tinutilar Politici din Romania" i-a recu- noscut apicultorului Nicolae V. Iliegiu calitatea de de$inut politic, acordandu-i re- paratia moral5 gi material5 la care aven draptul conform Decretului Lege nr. 1181 1990, eliberandu-i Carnetul de membru a1 A.F.QS.FL nr. 6 18111993.

Incepand cu anul 1968 devine sakriat la Asocsiatia Crescgtorilor de Albirie din Romania de unde este apoi transferst in interesul serviciului la k i t u r a Apimon- dia si la Institutul. International de Tch- nologie gi Economie ~ ~ i c o l i a1 Fedars\iei Internationale a Asociafiillor de Apicultu- 1-5 - Apimondia in calibte de $ef s~rv i - - ciu gi consilier. h anul 1978 s-a transferat in interesul

serviciului la CAP Scornice$ti-Olt. in cn- litate de coordonator sp2clalizat in apicultura, ca $ef $i consilier al sectorului apicol.

P h a in anul 1985 a organizat $i con- dus seotorul de prel~~crare gi valorificare a nodui (produs apicol ,,Apilarnill., a1 c5- rui a u k de brevet este $1 care repre- zintg o premier2 mondialri. In numai 5 ani s-a achizitionat gi valorificat in tara noastra o cantitate de 45000 kg apilarnil in valoare de circa 80 milioane Ici. Dl. Iliegiu. fSi continua actiunea de extindere a valorificlrii apilarnilului in colntorare cu Aaociatia Crescatorilor de Allline care

a devenit Citulard brevetului . ,,Apilarnil" incepAnd din anul 1985.

Sernnificativ este faptul ca dl. I l ie~iu Nicolae este primul care a introdus Pn Romania $i productia de 15pti;~or de mat- c i Pnc5 din anul 1957. h acelagi an dl. N. Iliegiu a prezentat la Televiziunea Ro- mans prima conferinfi despre v~afa albi- nclor gi productia de l%pti$or de matck.

In In,delungata gi rodnica sa activ?tatQ dl. Nicolae Lliegiu a tinut numeroase cojl- ferinte apicole in aproape toate judewe fgrii, a publicat numeroase articole de speciali'tate in presa cW,tr,al5 $i lowla, ,in numeroase reviste gi alte publitatii dir. tars $i str5i.nState. A participat activ la numeroase mese rotunde, brig5zi qtiinti- fice, expozitii, schimburi de experientg ~i dem0nstrati.i [practice.

Este autor a rnai ,multor publicatii ca : ,,L5pti$oru!l de makg gi utilizBrile lui" (1952, brqurg 76 pagini) ; ,,Apilarnill' - silngtate-vigwlre-longevitate (douii editii 1981. $i 1991, 366 pagini, ,,Apilarnil -ghid pentru producatorii $i consumatorii de apilarnil" (1985, 88 pagini). Este cosutor la ,,Manualul apicultorului". A coordonat $i colaborat la editarea altor lucrgri ca : ,,Alpiterapia azi" (1976) ; ,,Alhanahul stu- parului (1985) precum gi {la alte materiale documentare apicole.

In calitate de consultant de specialitate a contribuit la realizarea u'nor reu~i te filme documentare celor despre apilarnil realizate in 1984 de studioul cinematogra- fic ,,A,lexandru Sahia" din Bucureqti in limba roman5 gi in patru versiuni striii- ne. Aceste filme au fost premiate cu ocazia Congresului Apimondiei de la Var- sovia (1987) cu medalia de aur $i premiul I iar la Erfurt in Germania (1988). Dl. Ilie$iu in calitate de autor a primit diploma gi medalia d e onoare.

fntreprinzgtorul gi neobositul apicultor Nicolae Iliegiu a contactat $i colaborat cu numeroase institute de cercetari gtiintifice, cu Fundatia Ana Aslan, Societatea ro- m h i i de geriatrie, Centrala de Medica- mente din Bucuregti, Academia de $tiinte Medicale, Ministerul S5niltiltii qi numeroase clinici din tar5 solicitand qi pri- mind sprijind din partea unui numilr mare de oameni de $tiin@, cercetfitori qi specialiqti (medici, farmacivti, chimirjti, biologi, specialigti in industria alimentari etc.) cu ajutorul cEirora a organizat numeroase analize, teste, experiente $i cer- cetki gtiintifice pnivind rolul gi modul eficient de utilizare a produselor apicole in ssnatatea omului.

In felul acesta el a contribuit la diver- sificarea productiei apicole deoarece toate produsele apicole g i a u gasit un eficient debuqeu, contribuind En acelaqi timp la fundamentarea $i dezvoltarea apiterapiei in tara noastrg. Semnificative sunt cele

2.1'-de'in"Gtil .fie.Gg 'de .produse aprc.Gle (0rS.S;M.). d b . : w a i a ' pe ' &rK'%--i--m realinate de dl; lrficblae V. Ilieviu in cali- pentru Infblml~rea a@icuLtorilor in tabelul tate de autor $i coautor,. inregistrate la ce urmeazH.:. . . . . . . . . - .

. . . . . Qf'iciul de. Stat pentru,.. Inventii- $i ..NBr-cl; - : , . . . . I : . . <, .., . - , . . . . . . . . . . . . . . . . . . - . > . .~ . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . .

, .. , . . 1 , ...B REVETE m: ~ V ~ J S ~ I I -ACORDA~E- &.ICULTORULUI NICOLAE IL&$ID ':

IN CALITATE DE AUTOR $1 COAUTOR, INREGISTRATE LA OFICIUL DE STAT PENTRU 1,NVENTII $1 MARC1 (O.S.I.M.),

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . . . , . , . . .",. . . . . . . . .

. .... . . . . . . . . . . . . . . Nr .... .Nr. brevet de inventie ;. Specif icarea iqvmtiei: . . ,. :: j .: - ; .: crt. . ., ! , . . . . .

. . . . . . . . . . . --- . . . :.. . . I . ' . . . . . . .

" , I . .-. !. i . , . . ' r -. ! :r

. . . . . . . . . . . . . . .t . . " 1. 57 731 - 16 mai 1974 ' ' - ' ,,Apiforgum" - gum& de mestecat cu pcfiune, . . .

(- = b u t o r - . : . :. , , t)iostimulatoare $i e n e r g i z w . :': . :, . " . . . . . . . . . . - . , ' 2. 74 872 - 30 iun. 1980 : . ,. !..i,,A@larnil(~) " - procedeu. . *Itrm'''' owinerea

. . . . , . ? - .autor, -. . . . . -. , , .: ,,, , unui- produs aipicol biologlqr. Brevet. cui npmq . . . .

, . . . :- , , ' ,,, :, , ,. . , , . ,: , ,; !,raase. inregistriri internationale, i.4, Europa $i

. . ; . . SUA.

3. 75 894 i 27 act; .fm-. . . i . : . . . . ~..., ,Apir~mil" - ~ ~ h ~ ~ l ~ ~ i & ~ ~ crw&i'; idk; - coautor - tensiv5 gi dirijatZi a larvdm~'~kr-:'&loniile de . . . . . . . . . . . : > ralbihe $i rarna destin-.: XBtui scOp4: . :.: '2 . . . . . . . .

4.. 78 902 - 29 ian. 1982. ,&cantha" - $ampon 1pen.tru.: ingrijirea pielii ' - coautor - . . . : - % :c@I)ubui $i a psrulul (continiind apilarnil).

5. 79 134 - 24 febr. 1982 . . .

,,Acanthal' - Compozitie cosmetic& pentru far- - coautor - dare ((cu apilarnil). . -

6.:. 79 208 - 24 febr: 1982' . ' ' . .

,,AcanthaU - Com~az ige :bosmeti& &mtru~ h- - coautor - . . . '. grijirw- tenului (cu? apihrnil). :.. . . ; ;, .... ; . . . .

7. 80229 - 1 sept..l982 . . ,,Nicotinoscqpl'. - Produs . pentry. t r + @ , ~ $ u l . . . ., . . . . . . . . . . . . . . - coautor - .@bagismuhi cronic.

-8: 80 826 - 22 oct: 1982 .' .'

;,Hepatoapimel"' , - Isrodilk, .' -m'di&iiW1tbS ii :dl~ : . - coautor-- . - . actiune hepatobi1,iarli $if htqmtaprotantaare:, . . .

Q;, 84 000 - 31. ,mar?L 1983. , . . . ,,ApilanilfR ".. .d.rageuri.. $is , & ~ i l a r ~ i W p F " , dra- - coautor - . . . . . . geuri cu actiune biostiqulatoare din #prod- . . , . . .

'. . apicole. . .

10: 83 083 - '27 sept: '1m3,' Bands resorbabilg folbsitgi 'kk: ifibe&tiit &'i'u - coautor - ' rurgicale oftalmologice? :@axmil, .rpropoUa,

11. 83 236 - 27 swt. 1983 - coautor - 12: 83 237 - 27 sepk 1983

- caautor - 13. 83 151 - 29 sept. 1983

- coautor - 14:'84443 - 4 apr. 1984 - dOautDr -

- 1

15. 85 307 - a4 i%pR I984 - coautor -

18. 85 157 - 7 idle 'lWJ4 - coautor ++

17. 84 144 - 30 iun. 1984 - coautor -

18. 87 032 - 3- apr; 1%. - coautor - 19. 87 384 - din 1985

- autor -

colagen &.).. .:. .. .. . , . . . :, Pansament. oftalmolagic,'bioiogj~ actij: '(cu" spit larnil, propblis, cotagen' etc.). ' - ', ' " - .'

Unguent Di2Ilt.m tratarnentbl''' dive&&& 'at&:

,,kp,i,larni,iGpGteit $6 . L::':cdw+,,itf& ' i ~ d d b & e n :

' toas6 cu ~praprietgfli~ 4mfice ,.tji atihdatdaP asupra functiei wxWe ,m-; !... .,:; ?:. - . . . . . . .

. , Procedeu de condition+-e. a. unui , R&. . &il

col - Apilafnil , Sperq togen Faftqi. ., (de. . u; ' veterinar): - , I ., , " . . . % . : .,.. I

,,FibrolaxU . ..- C ~ z i t i e t '.!rmuIiegmait@+& - ' pen'tru . twkqnentul, t u l b v r W ~ o : d e tranzl&>. i m . . - ; k t i n a l , . , - . , : $ , ' . , . :

,,Giardinwid" - FG$sk:. $ ~ ; &i&ent~r ,gigr+ diazei, tricornoniazei genlb~urfrii$id, .am,hl& sexe $i . a - &ton infectii: leu; ' prdto~0&m'+inteS1:- nale ~ i i hepatice. .. , . . . . : ,.<~' . , . . :.I 3 ~ 2 , : r , . ~ . . ,,Hipotensu - Cornprimate, - a n b i ~ t ~ i v b din substaite active. vegekte $i apfc~le. ;,

. . . . ,APi,bta,l. N.V)r.".' -: E$.t.& irplcbl f-1 continand substarit8 biulogic! ,akbive &n&

. . . tltii omdui.. . . . . . . . , . . . , ... ;.. L.: ::

Nr. Nr. brevet de iazven$h SpeaBarea inven4iei cnt.

20. 89 309 - 30 iunie 1968 ,,Wdenta1' - PwtA de dinti cu acvune proii- - coautor - lactic& $i terapeuticg (cu propolis gi apilarnil).

21. 84 566 - din 1980 ,,Apivitas Forte" - Produs biostimulator $1 - coautor - dietetoterweutic pe hz& de apiextrase qi f i b - eatrase.

22. 0% 373 - din 1986 ,,ColarnilU $1 ,,Lamil" - Preparate oftahnolo- - coautor - gice.

23. 98 224 - dln 1988 Bombaane apiterapeutice $i vitalizante (BAV). - coautor - 24. lh f93 - din 1967 , , & m y 6 ' cu &i-Tarhil $1 ,prof,di& utilizat - coautor - pentru afectiuni dematologice. 25. 1ilariB - din lB8B ,,ApUaraiJprogu - Drageuri cu actiune bio- - coautor - sthulatoare. a6. 141 877 - lm Creme antireurnatice din produse apicole aso- - coautor - ciate cu extracte d e plante medicinale. 21. 141 377 - din $889 medicament cu aciiune antidiabetic&.

, - coautor - 28. 28--200414 - d i n 19B2 ,ppiollo" - Shpunuri regenerative apitera- - coautor - Peutice continand extrack din prodwe api-

cole biologic active.

1% of& de aceste brmete inregistrate onoare PentTU activttatea depusd in ca- precizdm cQ mi exist& la O.S.I.M. u n hu- drul Ap imondfe f . m6r de 6 dosare de inventfi f n curs de El a susflnut p i prezentat tn decursul experimentare g i $nre~istmre unde dl. Ni - timPUlui nummoase referate g i commi- colae Iliepiu etae coautot. cdrf de speciaIitate remarchndu-se la di-

P a m Qdeluagata j i rodnica sa activi- ferite congrese g i simpozioane internatio- tzte precum $i pentru contributkr adusd naIe Precum g i cu ocazia prezentdrii unor dezuoltdrii apiculturii din tara noastrd referate p i comunicifri in Israel, Polonfa ~soclafia C+escdtorliot de Albine din Ro- (Vargovfcr g i Cracovirr), Japonfu, Germa- m&nb conferit d-lui Nicolae V. Iliegiu n h , Ungaria, Elvetta, Bulgaria, URSS g i Diploma de O m r e (1970) g i Diploma de k Italia, la R m a , unde a primit ,,Diplo- Merit (1974). Domnul Iliegiu a fdcut $i ma di Bene merenzau. face parte dta colegiul, de redclctie a re- h prezent dl. N. Iliegiu este En conti- vistei nocrstre , ,Rm&nb apkold". A fost nzlare activ $i fntreprinzdtor, lucreazd cu multf ani vkepregedinte J Filialei A.C.A. p~siune On stupina sa experimental6 for- a Munbfpiului Bucuregti #i a Sectorului matd din 60 stupi, practicdnd in mod oti- hgricol Iljov iar eu ocazla ultimului Con- ginal sCupdzttu1 stationcrr de tip urban cu Qyes a1 apialtorilb+ & feat ales membru Stupid amplasati On grddinile situate intrc @ C d l t u l Asociafiei Crescdtorflor de blocutile din centrul Bucuregttului $i Albine. din R m B n b . fn decursul antlor a chiar in balconul apa;tamentului sdu. mot -it numerouse prmii , diplome gi Stupina sa este dotuM cu tot inventarul cned.lii la ExpoEiVa Nationuld a Inuen- apicol necesar unei stupini moderne (ate- ;tilot 1884, kr Saloanele de inventfi Brdila lier, laborator, cdntar apicol de control, 1985; Satu Mare 1986 $f Bacdu 1986. stupi de observatie cu peretii de sticld

Dl. N i c h V. Iliegiu este cunoscut g i etc.). Stupina sa este productivd g i i n apreciot peste hotare pentru activitatea anul 1986 a primit diploma de apiculto~ so lab-& detfdwratd in cadrul Api- fmntag pe municfpful Bucureqtt $i Secto- mondiei. Astjel, Congwsul Apimondia de rul Agrfcol Ilfov. kr Adekkle (1977) i-a decernat d-lui N. IHegiu Medalla de aur gi Diplonrcr de Traian VOLCJNSCHI

ETOLOGIE - APICULTURA = . . , .

Comp ortamentul (Etologia) albinelor, un capitol pasionant din viafa ~i activifatea complexd a acestor

pretioase insecte (III) IIII1I.IIIIIIIIII.IIII Biolog - AURlElL PAPADOPOL

5 In precedentele davii artfcole (apdrute Qn Romania apicoldi, nr. 8 g i 1011993),

am incercat o punere t n temdi g i o definire a unor termeni din etologie, paralel cu c&teva exemplificdri metodologke, fie de observatie, fie experitnentale, concre- tizate f n jormele grafice gi statistice numite etograme (partiale). De fapt, dacd ne punem intrebarea asupra nevoilor vitale, de bazd, care determind activitdtile - $1 deci, coficomitent; comportamentele albinelat - respectiv complexele relatii cu factorii mediului g i k acelagi timp relatiile dintre indivizii coloniei, uona ajunge la cdteva concluzii interesante, dar fiecare cu u n grad mare de complexitate. In esentd, la albinele sociale (coloniale) intreaga lor economie, deci activitdtile care sd le asigure energia g f celelalte nevoi de trai, incluzdind qi perpetuarea spedei (reproducerea), se bazeazd pe culegerea nectarului ( p i manei) ca $6 a polenului. Aceste produse vegetale ( g i in micd parte de origine animal6 = mana de la pu- recid de plante), prelttcrate sub diferite fome, le asigurd hrana (la care se cldaugd apa), productia de ceard, care la dndu l ei asigurd addpostul progenitufii $d locul rezervelor de hrand pentru farnd (prin construirea de faguri). La acestea trebuie addugatd $i culegerea propolisului, ca material accesmiu cu multe folosinte in amenafarea stupului, inclusiv de higienizare. Tinand seama Ensd de aspectele deja amintite, cum sunt : succesiunea anotimpurilot, conditiile meteorobgice, varb.crtia vegetatiei ca g i a celorlalti factori biologici (varfutia diversitdtii feluritelor ant- male, dupd altitudine g i forma de vegetatie), g i Emd altele, albinele trebuie sd facd fat&, prin adaptdrile lor (deci caracteristicile sau abilitdtile Qnwiscute), atdt m t o - mo-fkiologice, c&t $i comportamentale, ca $i a celor dobandite (invatate), tuturor cerintelor vitale. Toate acestea se realizeazd pe baza tocmai a capacitdtllor, lor de orientare gi de comunicare cu ceilalti indivizi ai coloniei (din toate castele : matcd, t~dntot i , celelalte lucrdtoare de diferite vcfrste), la baza cdrora stau elementele care le pot procura informatii (vizuale = fmme, culori etc. ; sonore = sunetele g i ultra- sunetele .emise de congenwe gi alte specii etc. ; odorante = arome diferite, parfu- murile florilor, mirosurile produselor odorante proprii - feromonii. care au efect f n cantitdti foafte micf etc. ; de mivare = mi~dlr i le determinate de vdnt atupra plantelor etc.), pe ldngd ceilalti factori externi, ecologkt (de mediu), de la pozitia soarelui gi radlatiile sate (de cdldud p i lumind), p&?alt la activitdflle gradtatiei, magnetismului terestru, electricitdtii atmosferice, rotafiei PZEmdntului cu succesiunea zilelor (de 24 ore - cu faze de lumind = zi qi umbrd = noapte), varind fiecare in decursul anului etc.

Pentru a ne putea da seama mai bine de capaciatile comportamentale ale dbinelor, de modditAtile 'lor de informare $f de felul cum a&spund, grin felurite f m e de comportament, fatg de diferitii factori *

declan~artori = stimuli declangatori, vom prezenta cateva exemple, atfit pe bazii de observatii directe, cat $i ge b a d experi- mentalg. Se cmoagte in prezent capacita- tea albinelor (ca gi a multor altor grupe d e animale) de a evdua pozitia lor fat& de soare, de a detecta deci punctele car- dinale, avand nu numai o ,,busold1' ci $i un ,,orologiu intern" sau orologiu psiho-

logic, care asigurg perceperea orei solare. Se qtie cii, in mod normal, albinele por- ne-c 6n ciiutarea hranei imediat ce rhare .soarele (observatiile, pentru diferite zone ale %mastre, ca $i pentru diferi* pe- rioade ale anului = zile ale lunilor, ar putea fi fscute de apicultori gi notate). De asemenea se cunoqte c6, ele cautg h r a n ~ (culeg nectar $i polen, gau propo- Iis &nd este cazul), intreaga zi, dar - in cazul plantelor ale ciiror flori se deschid la o anumit.5 0 th din zi - albinelo de vi- ziteazii la acea or& In acest context este citat.5 mutarea unei colonii de albine

bh:: . . < . . . . . . . , . ! . , : . . $ ,

, . .' I ' .: .: ,' ,<+Js,. '"'A ;.-

...._... *... a :- z.,

- . . . . ., t , . , '

. PLAN- J.1 F&. 1. I Schema scpsiiefitet p~ivlnd bfWWtarelI ralbinelor la ' tntonsc~ffea la Rup. Drumul-obi$nuit' de la locvl cia hrand (a) la stup (st) ,la -distant$ be 150 ma a b t n e pfinse

, ,M -pUnCtul a ~f 'duse f n alte puncte (b . c . d ) vor rbbra fnt& 6qt spre w d , conform ebb- , %bfn?ef dam 250 -m, dtrpb ,case, negdsin&' stdpul jdcdnd cddwa Sborsr+ nehotdrllte tn dtferfte. -wwectu, vos.treyi hpoi - s ~ se Yndrepte s m e stub. ~ i g . 2. Schema e w r i e n t e t pfiaind rafienta-

rea alblnelor jntrodllse Ontr-un ilabirlnt cornpartimentat -tn mijloctll carufd .se gdsegte 0 mica . . cuPQ cU sfrop ar0mcrt (si) g t z parav& dtn care rmul'albastru $1 altul galben (labt+intul A). ,

Odata fnvdtate sd .hecrcd pe la stangd p$revanulul @lbastru $t pe la tlreupta celui galben. el* W r moceda h jet, obiar m a .uor fi fdcute miei schimbdi-i ~au ' tnbcuf t t ale pnra~as Ior , +

(dupfi W i g g 1 e s w o r t h, 1973), cu ajutorul unui avion, de l a New Yark En Ca- lifornia, locuri in care existA o diferenth intre fusurile orare. S-a cowtatat c& a fost necesar cPtva timp pentru ca albinele mutate sh renunp la folosirea orei vechi, fixat5 h ,,orologiul lor intern" $i sB hreac& la noua or5 solar&. Acest aspect arat5 c5 ele, treptat, a u ,,invBtat" noua orh solar% $i s-au adaptat cu aceasta. 0 d t 5 experien*, fkutit pentru o dis- tan@ midi, s-a realizat astfel : s a urmg- rit drumul spre Jocul de hranB, situat la 150 de metri de stup, loc d e hlrani3 de la care d b i n e k zburau totdeauna Inapoi, spre sud, uevenind la stup. Au fost prinse ($i marcate), un n u d r de albine, la locul de hrhnire (Fig. 1 a), care &poi au fost duse - g e rhnd - in alte puncte (b ; c ; d), $i s-a constatat cB, albinele $i-au luat zbord tot spre sud, pe o dis- ban@ asemEinhtaare cu cea initial5 -(de 150 m), duph care, negLind stupul, erau derutate pentru un timp, executind zbo- ruri scurte in diferite directii, p5nh cBnd reweau s3 reg5seasc5 directia spre stup $i sti se intoarcti la el. $i En acest caz, a c d ,,arologiu" intern, a ajutat albinele 8% determine at% ora cst $i pozifia soarelui care, apoi, k - a permis sh se pun5 pe directia stupului, a r e care s B s e fn- drepte fhr5 greg. 10 :altZi interesant5 experientg (fhcutil d e cercetgtorul W e i s s , citat din Wigglesworth, 1973), este cu ajutorul unor tunele-labirinturi (a$a cum aratA figurile - .Fig. 2 : A ; B ; C ; D ; E). Inti%, albinele erau ob$rmite a g5si hrana (simp aromat) fn labirintul A, unde, In a f a h 'de compartimentele prin n c a o r pereti despiirvtori puteau trece (avAnd deschideri), cum adtB shgetile, in dou5 din ele au lost puse cPte un perete care s5 p e n m e Qecerea, p r b u l prin sanga, a1 doiiea prin dreapta, prllrrul fiind albastru, iar el de a1 cdoilea galben. DupB ce albinele s-au obiqnuit cu acest sistem, ele treceau, de fiecare dath, pe la dreapta peretelui galben gi pe la sanga peretelui albastru, oricum erau qezati acwtia (a s e vedea imaginea B ; apoi C $i D, din fig. 2). Ele au fost derutate numai fn cazul In care, a u fost in'trodusi, cAte un perete albestru qi unul galben, 1% ultimele dou5 mmpartimente (de ieqire) ale labirintului, cu care nu mai erau obignuite, ele oprindu-se fn fata lor ne- hotFir8te (imaginea E, din fig. Q), fBr5 a da vreun semn, nu lnai qtiu pe unde s5

ias5, sau s5 se Intoarch. In aceastg ekpe- rient5 apdhdu-se doar la repere vizuale, $i la obignuin@ d e a ghsi cale liber5 du- pS ce a u trecut de vasul cu substan@ si- ropoas5, ele sunt derutate. Dach o albinH - care ln drumul ei slas5 obivnuit o.dhr& mirositaare specifid - ar reugi s& ias5, restul albinelor ar uma-o rwede, com- binAnd astfel reperele vizuale (pereii co- lorati) cu cele odorante, Yoarte eficiente pentru orientare.

In cazul insectelor cme tt5iesc in colonii (familii cu efective mari) ei ai c6- ror indivizi sunt polixhorfi Qu caractere deosebite), cum este cazull albinelor - mai ales in leggturti c\l .deds@biriJe dintre match $i lucrhtoare Oa care se adaug5 $i trsntorii, a treia categorie = sdic5 mas- culii), cele mai multe deo&biri, Pntre mate3 $i lucrstoare, cum se $tie de altfel, sunt datorit5 alimenterii diferentiate a larvelor in timpul davalt5rii lor ; cele chrora lucrhtoarele ,doici " ile adminis- treazh numib ,pat5 d e matchu,' se vor transforma 'in mhtci $(Be altfel pentru ele lucrhtoarele constructoare & faguri, le construiesc celule speciale, rnai mari ,,de matchu sau ,,botclU, agezdte in locuri anurne pe faguri). Cercetgrile specidli~tilor au stabiiit c5, lucr&toarele sunt Ee- mele ale cBror ovare -nu sunt dezvoltate (nu se maturea25 rPn canditfi ntmnale). conditionate de grezenta mitcii En stup. Dac3 matca este l u a a din stup, dup5 un oarecare interval ovarele lucr&toari?lor se matureazB $i ale Pncep s?4 aepunli oua. Dar Sntrebarea care s-a pus, a fost : cum reuqesc ele s5 $tie - Fn'tr-un stup cu 40.000-50.000 d e albine - dacB rnatca este prezentB sau nu, ~i west lucru in mod cert ? Se cunoagte &, 1~ Zurni&, la albine $i la alte insecte colonlale, ilucr&- ltoarele au obiceiul d e a regurgita $i a-$i trece ma alteia hrana, odat.5 .cu &care sunt transferate $3 uhele subStanti? itro- mate. de tipul , , f~omohiloru sau wmetii glandulare din zona mandibular5 g.a. In felul acesta, lucr5Wareie din jurd m5t- cii, care M e u o atlmg $i preiau de pe corpul ei mici cantiati *cle substanp, *in contact cu celeRaW :albine lucrgtoare, le vor in foma w e d t despre prezenta mgt- cii fn stup. Pentru a se ~convinge despre viteza de informare I n t e intftvizii coloniei, a %st fhcutB r, experienti, f3osin- d u d e 'o substan@ -radimctivg (fosror radioactiv). Un nurn5r de 6 ludfitoare din stup an ,fast hr5nIte cu miere continhnd

cum este fn labtrtntele din B. C, D $i E . Nlcmat tn E, unde s-au montat 2 parauane $i dupd cupa cu strop 'asomat, ele se vor oprl derutate. (dupd K . Wetss). Ffg. 3. Desece achematice. f n sectiune, ardtdnd 3 sltuatit ale albinet Lucrdtoare : I = CU gkrndele farlngtene f ~ a t t ~ da- voltate (gm) Zn perloada in care hrdnesc larvele producdnd ,,past& ,de matc8" ; I I ctc - nlandele reriiene f o a ~ e :dezvoZtate, cdnd sunt tn perioada de construtre a fagustlor; 1I.I = Ln lntervalele tuturor ,celorlalte acttvttdtl, rEe curdfleeare, paznice, culegdtoare etc.. &le dOUd feluri de glaiade rdman nadervoltate, fdam reduse (dufld K. V . Frisch).

subskin@ radioactivs, dup5 care au fost repuse in stup. Duph 24 de ore s-a constatat (duph datele din W i g g 1 e s - w o r t h , 1973), c5 60% din efectivul de albine aJ stupului, care avea cca. 25.000 indivizi, a devenit radioactiv. Acest comportament a1 schimburilor de hranh dintre indivizii coloniilor de insecte, mod de integrare primitiv, are 5nsh o mare im- pontan* ipentru difuzarea d e informatie dintre indivizii respectivi, c&ci odatil cu hrana sunt transmiqi $i diferiti mesageri chimici - secretii odorante in cantithti infime, denumite feromoni - ce pot ac- tiona Sn mod similar cu hormonii secre- tati de glande epeeifice. Feromonii sunt considerati chiar, de unii autori, ca ,,hor- moni sociali", prin intermediul lor indivizii societgtilor de insecte (albine $.a.), pot fi determillati s5 actioneze intr-un a n w i t fel, deci gi controlati 9n mod con- venabil, avfind ca efect schimbhri de comportarnent individual, de manifestare sau de crqtere (dezvoltare IarvarB etc.). Unul din principalii $i cei rnai cunoscuti asemenea mesageri chimici, care a r e un rol deosebit in intreaga viatii a coloniei de albine, este ,,substanta de matcd" se- oretau de glandele mandibulare ale mhtcii. Interesant de cunoscut ch, fn timpul c% matca Qi face toaleta unge tntregul ei Snvelig exterior (tegument) cu secretia respectivh ; qi, cum in permanen@ in ju- rul ei sunt o multime de lucrhtoare, care toate se mi$c&, o ating $i o ling, preiau $i apd transmit particule infime (dar destule pentru transmiterea informavei), d a t 5 cu schimbul reciproc de hranh intre ducrgtoare, care cunosc permanent prezenta mhtcii In stup. Dach matca este scoas& din stup, IucrGoarele i$i schimbh comportamentul in urmhtoarele ore, iar dach lipsa mhtcii ajunge la 24 ore, sau dep%e$te acest interval, lucrbtoarde lip- site de mate&, incep sh construiasc5 botci, pentru dezvoltarea de nol mhtci.

Asupra cornportamentului albinelor in general, precum $i a modului cum coope- reazii ele En interiorul coloniilor s-au f5- cut multe observatii gi minutioase cerce- thri gi chiar experimentgri. S B ne amin- tim $i de stupii cu pereti din sticlti, ima- ginati $i folositi de Reaumur (dupg anul 17001, $i apol multe alte forme de ame- najtiri pentru cercetare $i experimentare. rntre altele, s-a constatat cti lucrhtoarele, din momentul iegirii din celulh (deci de- venite ,,imagou = complet demoltate). trhiesc cca. 30 de zile, indeplinind diferite activlati in stup $i in afara lui : cu- rhtitoare de cearb ; hrhnitoare a larvelor (doici) ; constructoare de faguri $i celule ; receptionere de nectar @i depozitare de polen; gaznice ; $i, culeghtoare $i cerce- tqe , Pn cfimp. CercetAndu-se $i din punct de vedere anatomic $1 fiziologic lucr5toa-

rele (prin dlsectii mighloaae) s-a constatat ch, in intervalele in care indeplinesc anumite activitgti in stup, anumite glande au volumul $i functiile modificate. Astfel, in intervalul in care sunt hrhitoare (doici), glandele lor nutritive, faringiene (conf. Fig. 3, I ; I1 ; III), situate in cap, se msresc mult gi dwin foarte producti- ve (I) ; c5nd devin constructori de faguri ~i celule, aceste glande se mic$oreazs, vi in schimb se mhresc $i devin active glandele cerigene (11) ; iar ila lucr5toarele care stau de pazh, la cele curstitoare etc., aceste douh tipuri de glande r h P n (sau devin) foarte reduse, nefunctionale (111). Deci aceste comportPmente sunt etedita- re, innacute, care fac parte dintr-o serie de asernenea comportamente nurneroase $i vmiate ; $i, care se pot declanw in urma unor stimuli interni (endogmi) sau externi (exogeni), adesea provocati de ambele categorii de stimuli, simultan sau succesiv, in functie de conditiile mediului inconjurgtor $i nevoile coloniei. Astfel o ,buns parte din activitgtile lucrhtoare- lor sunt consacrate : curstirii fagurilor, a cdulelor, construirii acestora, hrhnirii proprii $i a progeniturilor, c5p5cirii (In- chiderii) celulelor ce contin larve ajunse la stadiul maxim, inaintea impuplirii ca nimfe ; gi, printre acestea intervale de re- paus. Dar, in general, toate albinele din stup se ail& 8ntr-o stare permanenth de veghere la nwoile coloniei, de un fel de allarmti, Pnclt, o ducriitoare - chiar care $i-a depQit stadiul unei anumite activitgti (duph vArsta sa), in anumite impre- jur5ri poate reveni la o astfel de activi- tAte, rnai ales dach conditiile externe au avut intervale nefavorabile gi starea in- . terioarh a coloniei (a puietului, hranei, rezervelor etc.) o cer. Dar pentru eluci- darea amiinuntit& gi fn c5t anai mare ms- sur& a tuturar aspectdor, se impune ur- mhrirea - in stupi speciali, atnenajati - MB de or5, a albinelor, dar $i a unei, mu a u m r anumite albine, eventual marcate, pentru a se putea constata succesiuliea de activithti in decursul vletii fiecsrui indi- vid. Amintind de sistemul de inregistrare pe secvente de etog~amd (gmfic, sonor, fotografic gi chiar pe fi&m cinematogra- fic sau casete video, pentru migcsri. ati- tudini $i dumtele lor succesive etc.), in finalul unor serH de secvenw de etograme realizate, vom putea Entregi cunostin- tele actuale, vom putea ajuta mai bjne albinele $i prefntELmpina unele neajunsuri ~i dhun5torai ai stupillor.

Despre alti stimuli qi alte categorii p e comportarnente, in articolul urmgtor, m- tre care $i despre ,,dansurils" albinelor vi efectele lor uimitoare.

(Bibliografia similar& cu articolul pre- cedent 11, cu acela$i titlu).

LA UNIVERSITATEA MARII NEGRE

Cursul de Pe tot parcursul verii, la Costinevti sub

egida unor prestigioase organisme guver- namentale $i neguvernamentale precum Comunitatea Europeans, Consiliul Euro- pei, Clubul de la Roma, Centrul Euro- pean de Cultur5, UNESCO, Universititi ameriCane, europene, japoneze etc. s-au desfgvurat o serie de cursuri. Pe o du- rat5 de 1-2 silptAm€ini cursantii - spe- cialivti romsni $i straini au urmsrit prelegerile $i au participat la dezbateri pre-

zentate sau conduse de cadre didactice,

apiterapie cercethtori qtiintifici, oameni ,de afaceri, muzicieni, oarneni de 8rt.A ~i litere, din cele mai diverse domenii : educatie, ,in- vii@mbnt, patologie, sociologie, ecbnomie, jurnalisticg, biologie marini, ecologi% ,ar- hitecturti, poezie, muzicg, management, marketing etc.

+ 4

h cadrul acestor cursuri, sub auspi- ciile Institutuiui International , de Tehno- logie $i Economie Apicolh a1 Apimondia din Bucurevti in perioada 243-31 iulie a fcst organizat un curs de APITERAPIE

v1 r

ai criror coordonatori au fost: d-na biol. MIHAELA SERBAN din partea 1.IXS.A. APJMONDIA $i dl. dr. Cormtantin NEAC$U din partea Settarului de Apite-8 rapie a1 Institutului d e Cercebre gi Pro: ductie pentru Apicultur3.-

Au participat cursanti gi lectbfl 'd%, Romdnia tji din alte tgri ca de ex&plU: Turcia, Republics Moldova rrau Japonia. Una dintre cmunic i r i - cea a d-nei Ndy PFWIFFsEFt - o lpluMich in acast fiu- m&r a1 revistei. Vom continua sH publi- cEim comunic5rile prezentate l a acest curs In numerele viitoare ale revistel.

Nu putem incheia aceastit &curt5 rela- Poto 2. fn fiecare zt, pe terasa Centrulut tare firti a sublinia nivelul inalt a1 pre- de Confetinte de la Costinegti gratie unei legerilor ca $i calitatea dezbaterilor, ni- atmosfere degajate $i prietenegti intre vel si callitate datorate atAt lectorilor d t cursanfi aveau loc d i w i i postprelegetl. $i cu--:antilor.

ZILELE APICULTORTLOR SLOVACI , ing. "ugen ZORICI

Secretardtehnir a1 Asociatiei CrehcStorilor de Albine din Romsnia

Urmare amabilei invitatii a d-lui pre- in Slovacia (ing. L. Kopena) ; Organizs- gedinte ing. Vit Bazany $i d-lui ing. Ma- rea activitgtilor de crqtere $i selectie in kiah'^Ka@rik geful secretariatului Consi- Slovacia (ing. J. Kopernicky) ; Selectia al- Iidlui 'central .'a1 Uniunii Apicultorilor binelor in vederea unei productii mari Slovaci fn lzilele a e 121-22 august a.c. o de miere $i a unei rezistente sporite fat3 dekgatm a~hsociatiei Creschtorilor de Al- de boli (ing. K. Cermak) ; Genetica $i se- .bine din RomBnia .formatEi din d-nii ing. lectla albinelor (dr. S. Karec) ; Varrooza ~ l i se f Tarfa redactor ~ e f a1 revistei ,,Ro- alb~nelor $i principiile d e combatere a lrhhnia apicolh", ing. Ion Miloiu secretar acesteia (dr. M. Kalasa) ; Bolile puietului general de redacfie $i semnatarut re las- albinelor $i metode de combatere (dr. R. rii-de fa* a fost prezenC5 la aceast5 ma- Jendrejak) ; Virozele ~i micozele albine- haestare. Programul Sntilnirii crescitori- lor (dr. J. Toporpk) ; Conditii veterinare lor de ad ine slovaci a cuprins un ciclu $i igienice pentru producerea mierii des- -?k' expuneri insotit d e vizionhri de casete tinate desfacerii pe pis@ $i instructiunile i~ibeo 'precum $i un tArg de produse $i Directiei veterinare de stat a Republicii Qtila$e- apicble. fn principal temele expu Slovace referitoare la miere $i celelalte herilor s-au refirit la activitatea de se produse apicole (dr. L. Juraikova). lectie $i creqtere a albinelor, ocrotirea sil La targul de utilaje $i produse amena- nhtEitii albinelor $i probleme juridico-ad jat in parcul statiunii firme d e stat $i ministrative. S3mbhth 21 august la ora particulare din Slovacia qi alte @ri a U 10 i n d i Q e a t r u 1 din pantcul statiudi expus spre vanzare utilaje $i inverttar apicole din Kralova pri Senci a avut loc apical, turUl dulcei hidromel $i alte MU- . deschiderea festivh a zilelor apicultorilor tnri dcooUce, produse apitempice $i cos- slotraci. Dupg cuvPntul introductiv a1 pre- metice. 3edintelui Vit lBaZany a vorbit dl. ing. cu 0-ia qedinwi Consiliului Central Peter Baco ministrul agricdlturii .din spu- a1 Uniunii Apicultorilor Slovaci, subsem- sele :cbuia . am ddsprins (cu ajutorul natul am prezentat Mesajul adresat aPi- trans~tbruluil sprijinul pe care71 acordg cultorilor slovaci de dl. prqedinte a1 'executivul bpiculturii national?. A.C.A. dl. Eugen ~MBrza (mesajul a fost

'tn continuare, 'in prima $i a doua zi a publicat tn numilrul 10/1993 a1 revistei teunimii, speciali~ti din cercetarea $tiin- noastre pag. 20). tifici au pr'ezentat o suith de comunicgri 1, timpul deplasgrii noastre ne-a bu- axate -mai ales pe important, pentru practica.- apicolh a rezultatelor lucrgrilor curat revederea unor prieteni apicultori

din alte @ri ca de exemplu dl. dr. Hen- de *etare $tiintifie%. Dintre acestea ci- ryk Ostah prqedintele asociatiei apicul- t5m : Selectia albinelor din rasa. carnica torilor din Polonia sau noile cunoStinte

Daud t i m e clcupkultmlre $lovace pTe- zintii , sorCt7nentek de turtii d u k e cu miere. In stdnga imaginii dl . ing. Marian Kandrik, geful .#ecretatiatulzei Consiliului Central a1 Uniunii Apiculto?ikw Slovaci.

pe care le-am fhcut. Astfel, i-am cunoscut pe d-nii Marian Skok, prqedinte a1 Uniunii apicultorilor din Slovenia venit de la Liubliana impreun3 cu dl. Janez Mihelic editor a1 revistei slovene de api- culturi. De asemenea, am cunoscut pe doamnele Zdenha Vainit, secretarg $i Dunja Mahnit membri in Asociatia apicultorilor croati venite din Zagreb.

fmpreuni cu acqt i oaspeti am participat in calitate de observatori la o reu- niune a Federatiei asociatiilor de apicul- turh din tirile slave $i dunhrene - API- SLAVIA, prillej cu care am expus punctul de vedere a1 asociatiei noastre legat de viitorul Federatiei. AcceptAnd ideea organizhrii unor federatii regionale care s l inf5ptuiasc5 pe plan continental obiec- tivele APIMONDIEI a m propus modifi- carea denumirii abreviate a Fedaratiei. Astfel, Sntrucit din Federatie fac parte

(continuare in pug. 23)

- P R O ~ ~ , S E L E ; A . P . ~ O L E ,IN C O S M E ~ A . , . ~ * ' . . , :.: . . . . .,< . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . 3 ,. ,, . . - . , - .. , . . 1 . ,

, . , . . ' . ... . . ~ e l y Constan@ : PFEI@FER i.'. :'. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . .

. . 8 . : . . . . . . .

Xabinetele de .epicosmet&ogie din pca&ul . . . .; .., : . ; . . ~ L

, Secbrul medical de APITERAPIE

. . . . , . . . d, IJCIPA. . . . . . .

I. SCURT..ISTORIC RL parate cosfrretice. Pliniu cel Bil,trAn " pu- . C o S M E ~ m , . ,

v blicii Porrnule cos&tice, ' C * l k r l ~ ~ a tYe1

. , b .

produs ' partile grincipale ..din formularul ., de cosmetic&. a . . h i , Gr*on, :.!are .reds

preocqgrile aamefilqr de . a . bguh sg retetele reginei -'Cleopatra, In ,'set. . XIV- !dpete ,fnfaiwre, armonioasg. $i , mai XV medicina oficialg, in speciP -cea 9ra.n- a&gg&bare, inf-&e@ndu-,$i trupul! ;$i CeZ5 separg tratamentul m e t i t . . d e .fmb&$kintea p r m i , . , cu , .mfi d e -: ani practica legal& a medirireii. . ,: - , ... - . . . . . . ..! . . . . . . . ,:.. , .- : <' ; . . .:>: . . . 'timpurile Bn .care s e " k e p e descqerea is- , . . . - .

. . . toricului cosmeticii. . .

La, toate papoafele, ,.notit&ea de .brumu- 11. COSMETICA $1 PRODUSELE

STUPULUI , . ;

sete . . a t e asociaa c u notiunea de - cur&- . : , . . . . I .. .. . . . ...j enie. . . . . . . . . . ,. . - r ...... ~. : . . , .

1nc5 din cele mai,.vechi timpuri, griisi- D a t o ~ t & p ~ n i e t g t i b ! gi.'[eIkWw,:..pre~ .mile gi . uleiurile ' au servit la curgtirea $i cum gi o .deosebit& afinitate .fa@ de piele, netezirea pielii. .;kliBile. din ulei de pal- fntrmga gam5 -de produse apicole eSte :fo- .artier, ricin, -unturEi, unt,:plante $i prafuri lositfi cu mult sue- in cadrul activitfitii metalice gerveau Ja ~ 5 r a r e a . pielii de in- cabinetului de ,cosmetic5 api-apeuticg. solaii, frig. v ln t -iqi In@p%turile inawtelor. Pe wrcursul a > m e 6 d e n i i , mierea igi Din cele mai v e h i -.timpuni , se cunosc nu- p&treaz& faima de panaceu al frumuse- mezoase exernple : p ~ i v i n d greocuparw tii. Cele peste 70 de substante biologic pentru . fnfrumusetare. Vqxirea .p&ralui actkve, identifitate in .?hiere .ii confer5 o cu henne utilizaa ,, $ i f . a d , .intensificar& pluralitate de e k t e .,&ire .fac :ca mierea cdorii megre a pgrului ,grin tratare .cu o sSi .aib& un evsntai : lultlitor .de '.actiuni in fiff!u$ .obtinu% din scorn@ anborelui e fec tuan .~ ,tratamentului .cosmetic. Acbu- mesguita, ;.deedorarea lui de . c a r e papua- nile: generale cele . mai' des 'eninalate .gii ,meknezieni cu, ajutmul mrului .sau a s ~ n t : .emdferrte, trofice, ~h&m%oare, forti- .lq* a r e - i d& 0 nuan@ -ro$fatic&. sau fiante; hidlraratante, .oicatnizante, regenera- gubuie, - se c u ~ s c . ea vechi- .tratamente toare. .Actiunile speciale ale rhier'ii con- cosmetice. , stau in prevenirea senescentei - pielii. In

rn Egiptull adtic . ~ ~ - . , p r e i ) t u 9 g peh- ameliararea .ink-un anumit grad a semi t ru .utilizarea - produselor c.sm*,ice in nelor ,- de senescent& .%deja instalate, - res- tPaleta - e g i p ~ ~ a eare-,ra. .ajuns, la un pectiv riduriile de t i p l a b - g l ~ t e i - - p i - raf,inament c o m p l i ~ t , . , ~ * g : :*%lgri wr- mele semne alarmante din cegiunea

. . . fumate; ,co@XiT em u W : .cu, ifarduri,'. fata Ochilor. .&a mttmlos .,macmtg,, .,eu .amestecur'i . Pe ~arcursu l ,mui -tratarnen't cosmetic, fm ,iconkpliCa, T~~~ care..rd renumi: mierea eSte u t ika tg .in toate aperwile till i,k&ol .ae sxspah8n" peritrt! inviorarea importante f n :procedeul. de: .$ttrtitire, in och+~or. ln &arntiei Ptolemeildr efectuarea . masajului Eacitl.l;. :.fiind irmhr- &.!,atillm .xntrez5 . ,,fardirile poratfi -6n wema -de masaj,. ftr ~ s o l u t i i l ~ fo-

: ; ~ ~ ~ ~ ~ m & k . rn . titnptil ,redinei Cleo- losite -pentru , hidratarea -knului -- ::fie ~ ~ h , ww pniinul. formdlar , de prin ion.i&, fie, . prin folosirea pulveri- tic& . , ,C lebpah .gyno&iamm' 'qibi-i", in ~grilor, h'l m w ' . ' : . . -

. . care sunt ,indicate retetele fjfeppak16t Datorit.3 acflunii 9pWHice ,ale: .tlivdise- dtili.&te.de a ~ p e n ' ~ u 'a+i'-p&tra frumu- lor subStanP : Vi~%I@;:enZim~, antibio-

distrus. -In. ,incetidiui, @enmitei bi- tice, substante dezinf-te, Bastante blidteci . din x,laan&-ia. Ovjdiu . 'in ,,Ars bacteriostatice, ..Wihante &C;. mierea. .-con- a m m i " g :.&*=is '-5ntr+@Ifitapea . unir stituie produsd .de baz& al: oric5rui t ra- preparab c6smetiCe 'putfliclnx ~i Un cod tament, conferind tipului. de. ten :respec- a1 'coch&&fiei ;,Coshi$i&fle - , ~lbi Ovidiu" tiv tot ce Pi e s t e mecesar pentru. ;a fi - h- cofisiderdt ca a,l &ilea -formuIgr 'de pre- tr-u~I --zis ecM13bru ,d frlunusetii, care

. . . . . . . . . . . .

inseamn5 d e fapt a argta bine-.:$i:a te . . . , . . . . . simti ibine. ' , -': - . .' , . -

I ! ' '~ . .

. . Comunicare sustinutd e n cadrul C ~ r s ~ l i b i :de r-jride .tot z e : tmbde ,.tenuluf var@ ,pent+il +PITERAPIE-, organisat be J . I .T .E .A .

j q P I I O N ~ l ~ .,iri colam,.ave ,cu Un,mttatmr .Md- ca sl .'ara:c bine - ;2O.:de.'a1'i%ino~izi : din . . . . . d i n r e 0 - e ~ r ~ c o ~ ~ g i i , . ' i J i e ~ 9 8 3 . ..: . . cei 22, ~ i t - ~ ? - . : n e , l m x ~ ~ o t i , enzime,. a r u r i

minerale, grkhni etc. Se folosegte in tra- tamentele cosmetice de Intretinere, in refacerea tenurilor suferinde, avand diverse cauze : fie boli, noxe, agenti atmosfe- rid, cure de slabire etc.

Polenul are asupm tenwlui o actiune nutritiva stimulatoare a &mi¶&rilor, to- nifiantg, cicataizanth, reparatorie, stimu- lent5 a drculatiei sanguine periferice c l t $i a tminat i i lor nervoase de la nivelul pieUi. Ca actiune specific& se p a t e sem- nala actiunea de stimulare a refacerii te- sntului la nivelul derrnwlui, implicit al epidermdui $i totodatii gi actiunea anti- biotics constataa in tratarea forrnelor de acnee avansat5.,

In cadrul tratamentqlui cosmetic efec- tuat fn cabinetul nastru, polenul se utili- z d incorporat in cremele de masaj, in m*tile cosmetice In solutii destinate di- verselor operatii casmetice.

Liiptigorul de matcti sau ,,jeled roaial", aceasta substan@ organic& deasebit de c o m p l d grave con~nutului de proteine, grilsimi, vitamine $i substan@ organic& deosebit de complexit gratie continutului de proteine, gr l imi , vitamine $i substante minerirle, intr-o proportie adecvat.5 or- ganismului uman completeaza compatibi- litatea produselm apicole cu pielea urnan&.

Datoritg aportului echilibrat de substante nutritive plastice, energetice, re- glatori,i, liiptigoml de matc5 inGre$te ideea de inarziere a senescentei prin efectele de hrilnire $i hidrabre asupra tenului. Se fdlosegte atilt Xn cremele de masaj $1 fndeosebi in procesele de hidratare - ionizgri, rnQti, comprese, pu~lveriz8ri.

L5ptigorul de matcg, datorit5 prezentei unor- factori hommali, datorita prezenwi vitaminelor, enzimelor, oligoelernentelor, rnanifesta asupra tenului actiuni stimu- lante, actiune tonics fortifiants, regene- +rator, antiinfecfloash.

Ceara de albine. substanta organics cotk$ex&, -dab r i a ' componentei ei- de : mhimi. hidromrburi. substante minerale, substan'@ arornate ' este indispensabils preparkii oricsrui tip kle crems. Datorita

'compozitiei sale, ceara de akbine prezintg efecte miraculoase asupra tenului prin Pnsu$irile sale ernoldente, cicattizante, an- tiinflamatoaii - motlv pentru care a fost folosit5 Qn cosmetic+ Pncti din cele mai indepsrtate timpuri.

Una din cele mai vechi utilizsri ale cerii d e albine este datorat5 actiunii sale de vehicul extern ideal, incorporlnd diverse substante active datoritA propriets- tilor ei fizice (moale, elastics, plastics, insalubilti in -a). De asemenea, trebuie mentionat5 actiunea ei trofics, reparatorie asupra tegumentelor prin vitamina A continua, actiunea antibiotic5 protectoa- re, precum gi actiunea etnolientti $i alB-

turi de psapolis, antipoluentg, dezodori- zantg [Wn aromele sale.

In cosmetic& se folosesc ambele forme de cear5 : ceara alb& gi ceara galbenk - fn diverse formule. Ceara galben5 se fo- lose$te ,la prepararea amestecului pentru indep6rtarea pkrului de prisos.

Propoliisul este falosit cu mare succes in cabinetul ncxstru, pe lAng& celelalte produse ale stupului : mierea, polenul, 15ptijorul de matcil, Smpreunti cu celelalte substank folosite In tratamentul cosmetic clasic.

Rezultatele obtinute ipe parcursul ani- lor sunt relevante fn ceea ce privegte aportul adus de produsele stupuiui, ele avftnd un rol de hrgnire, hidratare $i ameliorare in vederea mentinerii slingtg- tii pieM1.

Una din afectiunile pielii, de care am fost preocupati 4n decursu~l activitatii noastre, denurnit& In acceptia general& ca o dermatozs inesteticti este acneea. Pe rrcurt, acneea se poate defind ca o infla- matie cronid a folicdului pilosebacen ; reprezentilnd o complicatie a seboreei. Ca $i seboreea, acneea are a n m i t e sedii de electie gi anume : la faw predomins pe nas, pometf, regiunea median& a f m t i i , menton, comisuuri labiale gi regiunea preauricularil, pe trunchi cuprinde regiunea presternals, lntrascapulars cu extindere la ceaf5 $i Sn regiunea lombarii.

Transformgrile care au loc in intreg or- ganismul uman, dnclusiv ln piele, in perioada puberatii sunt responsabile de de- clanvrea seboreei gi acneei la unele per- some predispuse. Cea mai important5 transformare din aceast.6 perioads este intrarea in functie a unor glande endocrine gi anume cele sexuale.

Tratamentul clasic a1 acneei are la ba- zti actiunea locals gi generalti gi se adre- sea& factodlor cauzali.

Tratamentul 1-1 um&re$4x? suprima- rea retentiei sebacee, prin decaparea po- rilor foliculari. In acest scop se aplich o medicatie chimica, una fizioterapics f i mici procedee chiwgicale.

Medicatia chimicg cuprinde detergent! ~i substante reductoare (sulf, camfor, acid salicilic, rezorcing silpunuri adde) admi- nistrate local gi antibiotice pentru tratament intern.

In cadrul cabinetului nostru s-au intre- 1 prins o serie de studii m t e de testgri in vederea stabilirii capaciatii curative a produselor apicale asupra acneei juvenile.

In principal, in cadrul testgrilor efectuate s-a pus accentul pe stagnarea evo- lutiei acneei declarqate, inlgturarea retentiei foliculare gi pe refacerea tesuturi- lor c l t rnai aproape de aspectul normal a1 pielii.

Actionand in aceastg directie, propolisul s-a doveat a fi un element terawu-

tic dlofent, cu at& rnai mult cu clit cazuri!le tratate au fost preluate de cabinetul nostru dupH ce au urmat tratarnentul clasic, cazurile dovedindu-se rebele la acest tip d e tratament.

Propdisul a fost utflizat sub form& de pudril, unguente, solutii alcoolice, spray, fiecare dintre acestea utllizhdu-se difc- rentiat gi specif4ic In cadrul tratamentului. Astfel, gudra de propolis a fost aplicatl prin metoda masajului ca see, solutiile cllcoolice au fost utilizate in vedered asepsiei duph extragerea comedoanelor $i indwkrtarea ~ustulelor. Unguentul a fost utili&t 6n wkvarea sistemilui circulator prin a'eiunea biomecanicg asupra pielii.

Sprayul a fost indicat pentru aplicatii locale fn d a r a tratarnentului 6n cazul deschiderii accidentale a pustulelor.

Ca actiune generala, propolisul s-a dovedit a avea o serie de actiuni benefice asupra acneei.

Acfiunea bactericidk $i bacteriostatic&, adnd ca efect stagnarea $i regresia pro- cesului hfhmatar , avlind la bazh anihilo- rea acvunii d e infectie microbianh.

Actiunea antiseptic& impiedichd aparitia unor noi focare d e ~nfectie ale fo- liculilor piloseboreici. Actiunea de reglare a secreuei sebacee prin inchiderea pon- lor gi reducerea cantiatii de sebum produs de glandele specifice. ,Pe gerioadg m i Indelungatg, propolisul are o actiune de corectare a pH-ului pielii la valorile normale ,(6,5) efect ame- liorator a tenului seboreic care are pH-ul modificat ppre alcalin.

Prin actiunea de masaj cu budr& sau unguente cu propolis se realizeazg o re- dresare (IV) a circulatiei limfatice $i sanguine la nivelul pielii, circulatie defi- citara En cazul acneit.

Am l b a t la urm& cel rnai iwortant efect a1 propolisului En tratarea acneei, efect care consti4 fin m e a putere de re- facere a @uturilor, de cicatrizare, efect preponderent asupra aspectului estetico- plastic a1 pielii.

Cele rebtate rnai sus se bazeazh pe practica de zi cu zi 6n cadrul cabinetului de cosmetic& gi pe studiul f&cut asupra unor loturi d e pacienti care au fost ur- rngriti pe intervale de timp p h & la 2 ani.

Astfel, la un lot de 25 d e pacienti aflati in umnhire s-a abvnut urm&torui pro- centaj : - 75% reimlvati ; - 115O/~ amdiorati ; - 5OjO 5n curs de amellorare ; - 5010 nerezolvate. MentionHm c i aceste cazuri nerezolvate

au ap&rut datoritg nerespecarii $1 tntre-

ruperii trataznentului- din partea pacieri- tllor reqxctivi.

Ca distributie ge sexe au fost rezolvati 60°/o bitieti fii 40% fete.

Gama de vlrstg a fost la bgieti intre 15-18 m i , Sar la fete 14-25 ani.

Dupii cum 5e observk media de vlirsti4 este superioafi aparitia . acneei juvenile, ceea ce lndic& vlrsta de prezentare la tratament in raport cu v-ta de declan- $are.

/

Ca urmare a celor argtate mai sus $i a ex,perien@i de zi cu zi, cdectivul nostru recornandti propolisul in tratarea acneei juvenile, produs dovedit a fi salutar Pn cazurile tipice clit $I fn cele rebele de acnee juvenilh.

In completare, pentru obtinerea unui mzultat integral ~i stabil- m e n t i o n h cll pe I h g h tratamentul specific in cadrul cabinetului nostru este necesar ca paoien- tii s& respecte cu strictete recornandgrile noastre de igieng zilnici, o alimentatie rational& far& condimente, excitante, dul- ciuri in exces, via* psihid echilibratii prin evitarea stressului.

De asemenea, rnai recomandh ca fn cazurile cu tulburiri Interne sh se reali- zeze paralel tratamentul medicamentas adecvat, in vederea inlhturhrii cauzelor, interne ale acneei.

In urma celor arhtate mai sus, putem conduziona c& propolisul este un produs de mare eficientg in tratarea acneei juvenile, urmlnd ca Pn - continuare sti se aprofundeze studiul c l i ~ i c pe un dot dkgit de pacienti gi, de asernenea impreunti cu un lot martor pentru stabilirea rnai pre- cis& a valorii efectului realizat de propolis raportat la tratamentul cu produse rlasice.

Pentru stabilirea produselor destinate realidrii unei fngrijiri 'rationale $i .efi- ~ ~ . r r ~ ~ l w i , ~ ~ k i sh ~ u n o i q t h ~ t ! # racteristicile acestuia. In acest scop se face o diagnosticare cbameticti pentru a ne qrienta asupra produselor gi prepara- . telor cosmetico-apicole pe care urmeazg sh le u t i l i zh . . h cabinetele de cosmeticg se apreCiazB

natura tenului prin examinare vizuala, prin palpare, cu mlupa, c u lampa Wood, cu ajutorul pH-metrului etc.

Clasificare se poate face dup& rnai mul-, te criterli : - dupg continutul in lipide distingem :

tenul. normal, uscat, gras, care poate fi

yleios .sau asfixic +$i tenul, mix$sau c a n - binat ; ,- dup& convnutul En- a&; &45ngein :

t end normal hidratat,+.hiper.hidxWat $is te- 9v.l dd id ra t a t ; < ,

- dup& unele- tult)nirtifi Bziologice, d'::- tingem tenul rplebric; oqa t i c , cuperozic, aheic, lridaC fmbtitrbit.

Tenul uscat se caracter€izeaj& printr-o secretie insuficienta a ' glandelor sebacee ji sudoripare. Acest tip d e ten are ten- . . ~ t a de a se rida mai repede. Pielea este subtire, fragilg, intsabilg, cu siduri' fine $i tendintii spre descuamare.

Poate fi : al&ic gi deshidratat.. Tenul a W c se datblp$te unei 'wedhpo-

zi$ii7 hnhcute sau unei hgnijiri nertttio- nhle;! prin uti'lizarea prodhelor cbgmetice in, mbd nerational. Uscarea pidii poatk f i cauzata $i de glandele sebace Care a u o aecretie- ipsuficien& .rezulthd o piele lipsitti de. ebticitate $i rezisCdnt& aarc dwe la ridare. , +

Bielea e subtire, are amt' lax, destihs. cw o turgescen$& slab&. bate fi cauzata d a o defectuoash functionafe a glandelor sebacee, endocrine) a ovarelbr, &xpunerii la soare, v h t , ger .sau unor cure de slB- bire, tulburgri ale circula@&i shnguine.

Ingrijirea ,pi&ii alipike trebuie. fiicut8 constant pi cu w ddekvake cbrecta a produselor cosmetice. .In cabinetul nostru. obtinem rezultate- spectaculoase prin respec- tarea de catre clienta a periodiciwii tratamentului si ~ r i n anliearea corectg a produselor a~icble. ~ratamentul cosmetic consta iin accentuarea masaihlui cu Creme care pot contine miere, extract de polen, l&ptigor de matcg, prin hidratgri fgbute cu solutii de 13pti$or de mates, prin aplj- carea de m e t i cu polen: Recoma~dBrile pentru acas&, bine staHlite; treuuie tes- pectate cu stticte+s ca $i -consultarea la un medic 8pecialist din cadrul1 sectorultri nastru de apiterapie.

Tenul" gras se caracferizeazg krintr-o =retie de gHsime intr-o proportie, mai mare care d8 aspect lucios, unsuros, mai ales pe frunte, arlpile nasului $i bgrbie. Putem diferentfa : ? .

7 . '. 1 - & gras, lwios, care. i r e - pmii dila- tati, cu puncte negre ; . - ten &$ras a~f ix ia t ,~ 1 mite excesul de gr&ime& este retinut d e l pi&lb, gorii in- chivi cu sebum, prezintA puncte. alHe sau negre, atorit& Snfundfirii' canalelor sebacee, iar pielea apare wpr$ $i PngroSat8. Se datorqte descuamllrii incornpleie a celulelor cornoase, excesulQi, de seeretie su- doripar5 hipercheratinizgrii piehi, dini- nutirii circulatiei, sanguine sau folosirii neadecvate a produselor cosmktice. _

Acesb tip de, ten se ,-I@ d e w b@i- jire deosebitg, in - artbinetu1.-ncrstru. gnape praduselor stupului. Incw&nd eu-> procesul de curstire, pe- n a e , pmem urt accent deosebit $i terrninbd cu akiea- mascg astringentg, toate celelalte pmedee cosmetice efectuate au produse: apicole- fae ca in timp, aces&,tig, de ten- &- capeter uh aspect cPt are paate de wrwia t , de tenul normal.

Lotiunile cu continut de grop&s san polen dezinfecteazg, xegleazil, secretis -SEW bacee, rnasajele efectwte.fie cu cremeype bazg de prapolis sau. .cu pudril d e propolis - due la inshidera-trmgstatil a parilor, la fnlgturarea surplusuluir de. gpbime, la actionarea circulatiei sangvine defioftar$ la acest, tip, de ten. $i h ,aceat caz, ca-$i in celelalte se- indkg oPnd este nevoie consultatia d W & ; mwid~qti i n@tri. ., Pielea ri&at5, apare @at5 cu, inaintarea in varsta $i se carackrizeazfi- prin spari- tia unor cute, 5ntAi ga,frune,, mapoi, la ochi, in zjantul nazovlbial, pe phape?$i gBC. Alte cauze pob fi : ,exp#nerea la viint, frig, soare, caren@.,de somn, ,exeae de tutun, cafea, bguturi, cur& be slWre, abuz de farduri, de sgpun, pudrH 988 preparate cosrnetice necorespundbara.- I

P h & la aplicarea ohirurgiei plastice acest tip de piele beneficiaza din, plin de tratamentul cosmetic apicol. Prin masaje cu creme pe bazg de lanolin$, cearg, Ce- tacetlm la care se adaugii mierea, pdenul sau 1Sptiqorul de mat&, mpetate la un anumit i(nterva1 de timp, prin .hidrat&rtSi minutioase $i aplicarea de -ti pe bazi de orice produs apical emolient. se obtin rezultate benefice vizibile - printr-o muncg laborioasg din partea cosmeticie- nei $i o participare adecvat5 din partea clientei, aspectul ridat sa apelioreazii simtitor, intirziind cfit se poate de mult instalarea mei noi retele . de riduri. .

Tend cuperohic se dat~~egt6''unei @%a: tatfi anormale a vaseIor. capfire- la per: soanele cu pielea fragB6 $i Sensibils., Afecteazg de obicei femefle' tretute de' 40 de ani, sau gersoanele cu &nu1 h&t. Se datorqte schimbgrilor de tempemturti brwte, expunere la soare, fAg:

Rezultate deosebite obtinem En tratamentul un@i astfel de ten prin f&iiiea extractului motile de tpropollis, precum $I a mierii si a- ~blendni . 1 . -

Tenul pletoric se ddtme$te. unei a c h i l - lhri de proteine si glucide in straturile epidermige. ~ r a G e n t u 1 ' acestui tip de ten necesitg ot curkfim profund& $i eom- plexg, masaje speciale, rezultate bum obtinbndu-se cu cremele care au t a baz3 prqpdliul. I ,

Tenul casectic s@ dator&& dlminugrii $i atrofierii cutanate ' I b - vBrste inainete, cdnd pielea mare< mxitti, lipsit& de elasti- citate, palid&. Tratamentd constti En hr8-

@H~&: ; rnaA~ eiej -!aaAqs jo~!ua@!ld -aundoaQ gmeauala!~d y~a3sourqe 0-guI Llui+nl'ljyos e!ua$ajia ' 'eq'gg!qmue .!a!ja~apa,$ e guaadoana qjmoa y~~a~j

-aJ ea leanJlut I~VOH~P nes VIAVTS ap' leinshq mu-au 'aqseou !al!z!A lndm!l -I~'JOX~~ ap w,r!wnuap !J Je ~!a!~lod u? q3 ~!E>I~M;BPI?~J vfaqaq urqnd nN !cur e!uewJaD nes e~op~oy ea!~qndaH

- 'e!uo$s3 'e!uolaq 'a!ugurox B!.IB~u~~ YD -tr~.r& f$'pW3l!bj $9 gs adafaundo~d gseaae -1!d aP m aAeIs lung nu aJw !JH u!p !,, elsadtrpha, el e~n*jsap -VA as aa !a!le~ -a!30Sa nes !JH alaed gae~ ps asa~op nes -apaa 1s ~n9uos ~JOT!!A e~ ea w~J!I!~ (81 '6od utp a~vnui~uo~)

.uazyt!qsuas ep alms eaJa!ur !S am bYeof'qmzea trj' 'aao~ asmtg ap !!$~ap ep , lad ,yq- ap r?~oh!?Q~ ' '~nualod 'Ins -!~ado~d. 'au!ur ap y$Blelkuo3 'eau!p.ro 'u~

9~!Ehaie h!$xdsaJ 'a1w -!de asnpoid alp& ~I~UI nes .(nun q ease -!~!q!suas ap eq~oa a)sa aloa!de asnpo~d na aa!leumos ~o~wua~geq Ins~na~Ed ad ea~gdu lod aJas ajuap!aae aps!z-E& 'lug i-pdy~! lsdsv rrm qeC!lBau a!nqe4 nN

"::- ;$a5i~auq~ ;,:qj~asoap e?qInzaJ .qg!a &%,;ap. !ui: .g B Insmamd ad snpe e-au 5$tt~y$pLe~~a-~@' qns -!6 .ea ,ppmleu a01 eur~oj u~ apa!& Jolasnpo~d eaJez!l!ln

.. . .:l!um~!ds ap gz -8q ad asnpoid ap pe8 - eqlueav - I ,. ! ualod !$ ~093 -dy~ n3 JQ&, ap aun!lo~ - u!deulraa --

! aJa!ur 133 $ub!q~~ttiap .- u!u~s~o~,g - * , .. .! tp~em ap JO$ -gdgl ap yqeq ad a!sInura - p!ag.uv -

T ! uafod I$. q9eu.x ap oh -F~~BI ap ,:qmq,'.a@ am!lor - qd-eua~ -

: awm apl-~ob!@q~ , . na . :gure~~ -. -qqq, - ,"-j:':

. . .. !-'trja~CIns .!g. akrfladsoatl sp

J?? -'ap 6!1niial . !uyay e ap ealga!~do~d aw :e.r~hrc :?P apalaltu -i$ .ydeaa aufiuo3 'yluag -,pW - ,%.Ii?q!ui]aq:,pu.m~a .-- u!mm~ - :_..r

ALXIII-LEA SIMPOZION DE ISTORIE $1 RETROLOGIE AGRARA A ROMANIEI. Constanta. 31 aurmst - 2 heptembrie 1993

t I'CEWATUWA STIINTIFICA ,. , 4

\PICOLA EU~OPEAPIA 4-

lmpoltdnfu studiilor doctorului Constantin N. lonescu (1878 - 1935) privitoare la anatorn ia creierului albinei

bialog PAUL BUCATA, biolog MIHkELA $l9FEMN

Corntantin N. Ionescu s* nhcu t ac& R h y Chauvin ~i publjmt la Paris tn 115 h, la 29 o c w i e 1878, la 1% uMe 1988, stuaul doc:omlui C-lin N. lone- a usmat c w s u d e $cokii p r i m e hbsol- Visbd de olase diPl urb& b5te M s in listale biblicgmfiw. umhsaZa uu&e Facllltatii de $tiiln@ Na- 1h introducere, dup& ce auhrul matA c& t w d e din cwdml Ud-ttgtii igene $1 a l b i n k i t ~ l a i sla dat a h $ * cuv&tg dig devim' as~stanit la Instihutul Zoolo@ic ,a1 Gwut,le cele mai vechi, miimiseSte cB ac~stel univasit&i.' Dup& exabnmnl de li- c a t & a w e prof- de *in* na tmle . S C * ~ publichai lucrgnii ete de a prezen- Intre 1905-1908 face sbdi i wdlof!3ice spe- ta h detahiu creiai la albina lucrBtoare, ciale k UIEiversi4atea din Jm, h m- 1, t r b k ~i la rean&. Lummea a f& nia, unde sudiazii prelegerile unor renumiti hitiat& La Iolstitubl Zoalogic de la Uni- profesmi.ca Haeckel, Zieglm 9.8. Is pro- p - ~ m&da d h 5 15 M m r i e versitatea din Jena la E n d m h e a profeso- 1909, teza profesarului C-tin Ianescu inti- rului H. E. Ziegler, cgruia ii aduce multu- Dullat& ,,Cercetdri camgamtive asupra meie- mini. ~ ~ m l dn,wte, make alkle, pe rului la albi7ui" este amepbruth de Faculta- ',ti cai care s-9u $i su scris dqe tea 'de FiQ&iY'de k Umiveasibtea din subiwtul miv din ccle vechi

Jea;a' Lucmrea este de thpuri , IncepW au c d a d a u l Jan Swam- fmirZ€&tii '$i h oonse+@ C-tin N. Ionescu merdam (1T3 7). este promovat, itind dWkm8t doctor & $tiin;&. hcmrea de doatmat (70 e i ) a Creieml &lWnei ~~~~~e este naai

pubmtg in hb mii fn Jenac - mare decM eel a91 reghei, p h ' u ch albi-

ische Zeltschr, Naturwis", fascicola 45 (Re- are D*u~'te IuCiTgri de efectua' La

vistia de $tiim@ m t d e din Jeaa) h ace- t r h t m , c r e i d pentm vEiz este mai dez-

c.ar v012Q.t, fiimdcii l m u l pinab@ la el este

&;jiSlor umh eexprima,te sii vsdii d m in zbm. In m i p n d acestei 1- mull&, wd;ui C-tin d . b t i i autoid Pn subeo'd pa- N. r;lmt i-btarbile nu -4 @in% de dauti imtamk a-hide s- & la d-id swe al --&, ci 9i um iepu~tat sbechM g-n a1 timpului,

*al wlwel eblw 9i BaW-Reepen, gi -me ! , Junt alhinele

gtAw -- a ft -uiltaa de-a rneeanisme refkxe ?" (1900) $i ,,Origima

w~ gi ci,baitg de cai mElli mi f&Zogemtic& a aWnelorU (1903).

a m m i g t i & d m d w b i i $i almh doctOrull ConStantin N. ~~~ bi-& aproale. oh la'^ $i h relakiv recsn- n e n m k a t i i wWlto+i $i ~ M e n i af na&21- tlul ,,Tmith & biakgie de I'abd2leu fm 7ii (m.) nu rapreryth o &ere w b p l g - cinai v o l w e e-t w b coopdonarea M W e de tmmeni. El prezeazB din start

" - irl ~~~~~~~Pcm. -as '3 w 9a3 .e $. 'amdl~rma a-de , .." " -atuo '@vazP" aa*rad .%J!~U$$ I?!.xEPaxrsJ Pmy q t$qpap1 ep U~P -- 4&. w1-0~ ~z~tntr

.t ., 1 .1{ r- . : a+voTpml qj WW t;w Bnq aP W Maw try&. ppmumsuw~ atmafaas -y 'PJB~~ WW4FF.L UE 7- eIwrqB ap

. , .,I.. 5 :,: i : ?J@!+P~ I~WW ep ~EUOT@ .rep apmdw q jnql G' 91 -* -t mnlMrJs -LD&k44qw ru i€?,noqF@ r*&Bls* un

- , , , , . ., h i2 . I+* d

r : *u a 2 ',tol.rPoq 3P w!m! 'w!'!?S" -: 1-w3 P!1os wB0-J

aTgS ~uamm q~ .qsauB !S g wnd w .WPI-. iyhe- ~wiww~ + qp BmZw~!@8 I'BP ad389 ,%wy . W~I .a pjrnn~; arqmoruaeii: pww ent?leB8 q ap - !ue rap tz, $anq sj' ;?lw bp a!lward BP' la$ un PJU @~oaq= WYJ I$ v#J~~J% uf wmw

'1)1?1!0 wajne ap alanI=ja +JEI!U -p xofirpnls'-esa~pe BI 'aw!.r~ !.xooun '131 -~~kd tq !J!J~~J pupqj ,'(.eS '[e~qa~aacqpl wsau .'wr~alm mu) mw!ah all!$ -J# al areolwPJ !map 1)w===d 'lms ramq E-s am ho a14pw~sn !6 qqr

.'a. ,J 2 -&~.mttmpip 'asp-n!xiwd lapnqmnI ak -wcap, ~YnS .*my$ 'ap~.a3mJ n.q.mad .I=

;awa ~rqmyqmu t!qd e aam er, ap p.9 ml -WWS nO TXLTL%Y aS aJ# BZrsP QP S2f3DM

!nrnuqt;l~~w apunlu 'amow ap arpwn4

-Inw no 'al-8 v 1nwFdteO uz , .,, !ralnJapm e qma

awptxu? o '~ e ap8' swsap emr rap . Wss m 4qwxa sd.dwyur avdp ap

-ow 7un5 =!$o~m-owolreure ar!m$s

'PlrusW . . ad wmmmq as ~m-uua?d

- , - !A A&. ,, i ,A.~ .*+ 5 ' -saftrrlrrtr Q qp!q~$o-aa +~niotm aww3 - 't& .d dd Fli"~er 4~;0% ma& ' .wq+% <muo! w .IWP+!Z e-o 'Wuq;~; 'r~:/arweam. b=iptu~3 ,aa@-'Rair ' '

-OH. aa,yt lo, flywu~~" - ,ssvzroaorus .a -9. . aW~3 aP wUQ+ !Qq +- WJWF W!urol <~'#SJ-SW 'warn vu. -am ,apalmmfra .~pgq ag gs anrzg ~J'J

;* tr ' .a *k&n :fio~doLwu~utw~ - . , . 1 .(&,* xq* we- amaVJrrirZs = *- '*mrt93

'd) dd OdC '6Z6t 'PtrDd 'md ',@oto?t/lvd la q ~mm qm~ - Wcqa utwnd au awolmrv 'ss~l;aqVJ om'' - ~aauaammq~ -J .s WE. 'vuar 'rayaw nljlrn~ "on bolrn~ 'Wn- '!FbW aF !mrrnlweg mn;l,

'Our-TIT db : SF 'os~mm?~~ 'Z DuJf : u3 (tau oap ~JJ J$ awurpq zme~!p ptmdsaco a1 -191lJ Inlmatara urdnso an;lv.iodwoa I.~p$a~.ia3) Wa)QbluO~ rap urtvas sop raqn uamnva '7~~019a~e are !$+9tWPe J.~P~=NPP SF PUJ -nslaaun oguavgalBra~" - n3S3NOI N 3 '1

'(pa-4 !$ -!- 'mymn~) y!~ '(86 Bod '11 'Ion tWf .''ma ,f '-& %3 P trossl)~. ',,a>1,aq -!W Ppa3 Ul JoIWNP aF Hrralm!~a aP

--SAC'* dor&d W nio~d" - NmnVH3 '8 -J !arp .gy!mqure a-la3 ap - . , . . . . t - 7'

,: - -. - '-. ..-%.ct'$&a&~~~ asps ayw!m rcq~~mw--~r FJ 7 7 -

AL XIII-LEA SIMPOZWX4 NATIONAL DE ISTORIE $1 R E T R O M E

Constanfa, 31 august - 2 septembrie 1993

CBtave probleme de vocabular apicol prof. Castache PAIU -#

Limba unui popw este definitorie pentru exiiktenta lui. Mu poate f i conceput un p4por f6rd limba lui. L h b a oglfnde@e tradftiile, ocupatiile, aspiratfile $i cupa- Ectutea creatoare. TerminologSa apicold atesM nu numai vechimea acestei Ettdelet- nicfri a popmlu i rom&n ci gd romanitatea g i continultatea nerrmului r o d n e e c in spatiul carpato-danubian. Pentru toate popomele limba rdmane cel mai prefios izvor de informare privfnd istorfa lor; penhv mi romdnti care apeldm mereu la documente strdine (bizantine, slavone, maghiare) gentru atestarea fstoriei noastre, limba este cel maf bun indiciu care rdspunde fdrd echivoc la Cntrebdrile : cine suntern, de unde venim, unde ne-am ndiscut.

Ternrfnologfa apicolg trebuie fmp&rtita hr dou& : termenii generali - valabili ~i pentru alte domenfi decilt apicultura - cum sunt cap, ochi (oculus), trup, picior, aripg, ou (ovum), cash (casa), pui, liipti- gor (lac, ctis), turta (de e a r & - tarta), pdine (panis), &$el fpuietul de albing dar gi tirul de uaturoi), ac (acus), -gura (gula- ae).

Ace$ti tenneni - cu waloare semantrca mai lareg decfit apfcultura ne arata cS un Popor de agrfcultorf care seMnau (semo- are), arau (aro-are) cu aratru - inlocuit apoi cu nlugul, au seeerat w a r e ) , at1 treierat (trerero), au p u s boii (bos) s& t rw& (trahere) la jug (jugurn),, au semB- nat grfiu (granum), orz (orslisl, secarzl (secale = rotAcizatrea din 1 Sntxe do115 vocale) miei (millurn); tau cultivat fn grB- din& fasule '(faselus mu faseslus), ceapil (cepa sau caepa), van& (din fondul tracic ca $i b a d , viezure) dar $i curecki (cau- lis), ridichi (radix), I&ptura (lax-ctis - trecerea luf ct fh fit ca gi in lux-ctis), nap! ,hapus, (fmncezul eice navetb, pepene (permonis, ffancezul I-a luat pe melon), linte Ilens-tis) 81 usturei sau ei (alium- ii) ; Rm cultivat mereu - din vremuri imemoriale vita de vie (vinea) gf am bBut vin (vinum) gi ne-am folosit de vinarium (butoi) gi must (rnustum) @ a m folosit eiub&rul (ciubanium) ; am cu81tivat m h u l (malus - ratacizarea lui 1 ; francezul 1-a luat pe pomus ; Pn rom&ng porn are. un sens mrvi cuplrktZllkK - produCgtor de poame spre deosebire de copac) ~i "pBr (pirus), pnm (prunus), piersic (piersicus). Am crescut animale care au r%mas cu de- numirile lor latine bou (bov-bovis), oi (ovis), cai (c?abalus), capre (capra, france- 21.11 ii Ace d m r e ca @ cheval pentru cal)

neraleIe gi-au pgstrat numde aur tau- rum). aruint (argentum), sare (sabl-salis). cupru (cuprum).

A1 doilea grup de termmi, apicoli se refera strict la apiculturg ; olbia6 din al- vear-aris sau alveare-alvearius $i alvea- rium = stup, prisacg ca $i alveolus = albie Ingust% sau alveus = albia unui pPr&u. De- la lacw pentru dbinh denumi- rea a trecut asupra locuitordui. In fran- cezg = abeille ; miere din me1 - mellis (rotacizarea lui 1) de aici melifer care aduce miwe ; apis-is sau apes-is = al- bin5 @ apiams,= apicultor ; favus-l (fa- gure) dar gi pr6jiturH cu miere ; fami- lia-ae ; musca-ae (francez5 mouche ia ,

miel) ; mulsum 3: vin a m e s b a t ca miere ; regina-ae = regin& mama match din aricpl mitir, mati In slsvon5 ; mutter in german5 ; M e $n frencezH ; pastus-US - h~ani i pentru vite, furaj = pbturg ; cera-ae - cearg (sine cera = miere f l r8 cearB) ; l&ptiqor din lac-ctis ; celde din celula ; stup din stypos ; venenum = ve- nin ; hydromel din hydro = aph in gfm- c& $i me1 = miere (ap% cu miereafermen- taW. M& voi referf Sn mod special Ins& la

dou& cuvinte qli anume prisecg dalg ea fiind de origine slav6 gi de N. Iorga $i de I ~ r g u Iordan, $1 pl&cint&.

Pentru c5 plhintg era consideras de latini ca fiind cea mai bung pr5jiturh cu miere - denumia gi mellitis. Placenta roman6 era .un produs din fkn&' de grgu Rau orz, ulei gi b r a n d gf uns6 cu miera cdnd ac scotea din cuptor. A- a ajuns pang la noi : aceeagi compozitie ql acelasi nume. Nu o are nici un popor de limb6 latin& decfit cei din bazinul carpato-du- nllrean. Este deesebit de interesantg. $i raspandkea - Pn tat spatiifl locuit de ro- mani a aceetef priljlturi. Ffite 81 slngvrxd

denurnire .card tick veniit - fgr?l- nici o modificare din l i m b latin&.

Cuvibtul prisacii a fost considerat 8i rnai este inca considerat de ' origihe elav8. Micul Dicvonar Enciclopedic a1 Limbli RoMne (editia a II-a Editura Stiiritificg gi Enciclopedicl 1978) nu-i indicii prove- nienta a$a cum o faee pentru cuvintele albinil $i stup considerate de origine ia- tin& CuvAntul este intalnit pentru prima data in Cmnka Pictatgr d e la ViWd (c~o- nicon Pictum Vindobonense) &nd se rela tead expediva regelui Carol Robert fmpotriva lui Basarab. Regele, inainand cu armata ,,a ajumns pe o cale oarecare cu toat2 oastea aa, dar calea aceasta era co- tit6 gi inchisii de amiindou2 phrtile de r5pe foarte indte de jur fmprejur gi pe unde aceastg caIe era rnai larg% acolo va- lahii In rnai multe locuri s Sntgriserli jur imprejur cu prisaci. far regeie ~i toti aj siii neghdindu-se intr-adedr la q a ce- va, multfmea nenumlratg a valahilor &us pe rdpe au alungat din toate phrtide pi au aruncat siigw asupra oastai regelui care se g k e a in fundul wei v&i adsnci, ce nici nu se putea numi cale ci mai cu- r 2 d un fel d e corabie strlmtii unde din pricina inghesuielii cei rnai sprintnni cai si ostavi ciideau din toate plrtile in lupt2i. Ciici din pricina urcu$ului priipastios din acea vale nu se putea sui in contra valahilor pe nici una din..r&plle de pe amtin- douii laturile drumului, nici nu puteau merge inainte, nici nu aveau loc de fugh. fiind facute aaolo prissci ci e r a cu totul pringi ostagii regelui ca ni$ie pegti in vdrqi ori in mreajii". Lupta a durxt ..de la ziua a gasea a a&ptilmdnii (deci sdm- bhth) pdn5 la ziua a doua a s%ptAm&nii viitoare (marti)" deci .,aceste prisici nu nuteau a fi u$or inlgturateu (..T7ooarele Istoriei RomSnieiu vol. XI Bucuresti 1937. p. 2.33-238 citat dupa .,Culegwe d~ texte pentru Istoria Romdniei ", Bucurgtf 1977. vol. I. pag. 36-31 Be academician Stefan Pascu $i lector univ. Liviu Maior). h diploma Regclui Andrei IT a1 Unga-

riei din 1222 inainte de 7 rnai se pome- n q t e dania fiIcuth cavalerilor teutoni si r11 aceast5 ocazle se aratti limitele scestui rlomeniu care cuprindea ,.castrum cruod Kruceburg nominatur' $4 care pe agsea iqtre Cdmpia Bdrsei si Carprttii Moldovei de sud gi de la marglnea acestel fortarete rlsnis se intinde ,,usaue ad terminos Ptodnjenrum et ab iltdaoinibus Almave i f l park &era vadit ad ortum anwe ouae vocatur ' burr^ t=t inde nl-oeeditur usque ad r)anubiumu. 1n aceeasi termeni co exprim& si- bula Pmei Honorju a1 T T l - l ~ a din 1222 care confirm5 donatin s1 rebet5 hdxuele. (A Se vedea A. Boldur ..Tstoria Basarabiei". Mitura Victor Frrv- zg, Buarefti, 1992, p. 99). Pe noi ne ink- rgseaz4 faptul c5 ~ c q t ! Bm?nici - str4-

mogf ai moldooenflar - foh&eau3 mdM- nibus - aceste gym; prisgef ca Imuri int2irite de apiirme ~i d deci 8. Iwga - a afirmat cu deplin bMei cg .snm ~ l s t corum et BistnorumH din TraMifvania nu era o padwe de vh%Soare Ca pgdurile din Anglia $1 nici un ,,deserturn' aSa cmn afirmau gi rnai nfirml i n d unfi istorid maghiari d o piidube htinsg c&t toatii Transilvania, pldure locuitA $i ap&rat& prin aceste indagines, pristici - cuvbnt , de origin% latin2 ca $i t r a d m bprinsg in el. Dacii lui Decebal -au uUliz&t aceas- tii metodii de ap5rare ' in rilzbemiele cu romanii $i metoda a cairtinuat gi 'era .eu- noscuta fnc% sub Petru ,Rare$. 0 aItg inamplare similar5 m a' FTO-

nicarul ungur Ioan de Kiikiilo (dd' de Tdrnave) povestind cxlpeditia iw&luf Wn- gariei Ludovic de Anjou (zik cel Mare) fiul $i succesorul lui Carol Robert Ctege' a1 Ungariei din 1342 pi apoi $1 a1 Psloniei intre 1370 gi pAn& In 1383)~Qnipottiw va- lachilor din 1375 condu~i de Layti (in re- @litate Vladislav 1364--77) care s-8 sddst' '

cu cucerirea d e cHtre angurf a cd&fli 5e- * verin. ,,Dar dup% aceea (du* ce voievo-" dul Nicolae a1 Ardealului I-a invins pc Dragomir Valahul - comite a1 valahllor) iflainand fgr& griig rnai d a p w printre prisiici $i tufiquri dese (deci era o-psdure tiliat2i) cPnd se intundase prin nigte pote- ce foarte inguste a fost atacat 'ae multi- mea ~ h h i l o r din W u r i $i din munti si a rgmas mort impreung cu &ti 'nobili". ,.$i dupa ce ungurii pH*ind o d x a d%- duserl dosul ~i o rupseserh Fa fnga d u n - g&nd prin locurl noroioase $i tnlii$tinoaSe: stramtomti tntre prisiici mulv din ei fur5 uci$i de catre ealahi ; flumld cgtiv3 a u scspat cu mare primejdie a persoand $! cu pagube Cn avutul lor" (Stefan, Paseu 61 Liviu Maior .,Culegere de texte eta. 09. cit., vol. I, Bucurqti 1977, , p a s). Ce erau aceste prisaci? In niei un ca-

nu numai ceca ce a r a a Dictionarul Um- bii Romane de M. Breban ca gi M k d Dictionar Enciclopedic : = lac unde se cresc albinele ;. stuptirie. N. Iorga a considerat, pe b u d dreptate cif- gceste prisbci Li

erau ,,cetgti lnconjurate de Intfirituri, pro- , babil tot din lemn ; indagiuhes de la uh H51meagU (N. Iorga .,IstorSa Rom&nilor", vol. 111. Bucure$ti 1937, p. 107). Y

Tot N. Iorga traduce pasajul din Crani- con Pictum Vindobonense ,,~ndagi&ilbr.- . . in pluribus locis . fortiter fuerat dt'cu'1,: specta" ,,cu ggrduri de mlirkini* (idm pag. 178) dar in continuare, fdloshd c- cronicg polon& - a lui Petra dC Duta- burg - marele nostru Istoric 'aratA c& ,.tHierea cu fersstraie a . cupaciloT unei pi% durj" a inalnim d e dong ori" ca un mij- loc de ap5rare ,,!n istbtja lwtelor moldo- venegtfu. Cea mai lairno& este lupta de la Codrif Cosaninului,

&id#&idfrfb~8.~'- de la indagio-onis an- '-45 fnconjurare cy cev8, ,Iorga cqs i - der8 - dar hu cu destul temei c& este vorbg,( de, garduri cu m8k5ciniu dar rg- mf\nq8.fia contringerea cH prisac5 este de or@&, @v&. ,,Tebria. indaginelor (gyepii, grisgcf slave) a adrut,, zice Iorga, recent (bp.. cit,, V O ~ . In, p. 4b).

.,paduiik Thri1.w RomAne nu erau' p5- duri de vh5toare ci cu indagine (gyepii) ssu far& urme de asigurare" (idem p. 78). I.:. an^ &in ,,Leg&turile &onmice ale Mold~vei' ,cu Trarisilvania in secolele ~ t l ~ - ~ i t f f l " Bucuresti 1989: Editura $ti- intifie5 $i EticiclopecIiCfi, p, 49) consider& cuyfintul prim& ,de origine latin& - dar nu a r m e n t w ~ afirmatia.

.bndagimes, prirsci erau situate fn p i - Wi, ca poene inconjurate cu copaci a- jati, c m t i unul , peste altul ; printre ei crqteau liist&i+wi formbnd un fel de g a d ,viu, la mijlqc qezandu-se stupii.

.CuvIntql vine de la verbul sico-are- eui =F a tgia $i are prefixul pri - foarte rar ~t i l izat fn limbs latin5 - $i care h- 8-5 fnainte, deoi taiat din vreme, de mi hainte ca gi cuvantul pridie (Pri + &iei a ziua de rnai tnainte = ajun). In alt.&,compunere de ,cuvinte nu am rnai In- tillnit acest prefix. Dar. actfun- de a blo- ca drumur.ile, cu copaci thiati o mai inalnim $I En alte fmprejurari.

Petru R a r q - cere B 1542 - fn a dbua domnie, m i l o r s5 elibereze trec5- toarea de la Bretcu la Oituz blocatli de trunchiuri* ds copacl $i bolovami tle pia- tr8 pePltrrr d voia a& treac5 in Ardeal Bpre a-$i trelua ceatile ce Ue avusese acolo : Ciceul, Cebaka dv &11t?I, Rodna, ,Bis- wits ~i -Unguragul (Hurmuzachi - Docu- mente vok~*I, pag. 162). < a

N. IdTgB" lrrpta' h 1988 - in Istaria Ro'- rnbiei ' tu ,,T&ria nouluf desertum, a1 in- daginilor (gyepti, p r ' s l i slave) scoase la !veal&;. f w s& se fi adus vreodatg un adePiht argumQltw (N. Iorga ,,Istoria RomAniBP", 'vol. 111, g. 46). '."IorgU Iordan, in ,,~o~onomastik" - 'Bbnn uiid Leipzig, '1924 I Teil p. 29 -. ~na i$e ra c& ptisaca tn fn@lesul de stu- p3rie' flgureazg iri documentde moldove- ne-inc5 din decolvl XIV-XV. Deci la origine , a fnsernnat ,,loc deschis in pgdure, unae au c b u t arborii" 'venihd probabil din,. .blg&rescu' presesti, preseke ; tmn- chiUtib copacilor furnizau albinelor scor- bus . ias.,sttiparilor surs5 de buduroaie". CBte'afinnatii .&tAtea erori. - Prisaca era . o poian5 inconjurata de oppaci W t i a w e , nu c5zuti. La fnce- qut nu a !(nsemnat loc pentzu albine ci fntBritur& .cu copaci taiati $i numai dug5 .aceea lec pentru albjne. . -

Argumentgm d ~ m e h t a r c ' Petru whio- pu intgregte episcopuld 6ibeorghe '(Movi-

28:

15) pentru ' mbbt i r ea , ElJahrifa o prisac5 ,,in Pietrosul Mare cu izvoare ei cu locuri de iaz de pwte ... dar aceastg prisac3 a fost danie sfintiei sale ... ins5 loc de pustie iar sfintia sa singur (1-a eurdtat $i a dat-o sftntei mdndsti+iu. (Doe. A sec. XVI vol. I11 371/304-305).

Un oarecare Ci%mLzan, din Cgmpul Lui Dragog, satul Recliu m&rturise@e in 1623 ,,cum au venit la mine Vasile Bantaq cu cinstitg carte a mHriei sale Vod3 ca s5 merg s5-i tileg un loc de prisacs ... Deci noi am mers $1 i-am ales un loc de prisac& in codru, mereu h t r e vMurele s5-$i taie pren prejur prisli". (Doc. privind Istoria Romaniei A veac XVII vol. V, P. rn).

Un alt document din 1589 de 'la PPeau Schiopu arzitg dank filcuta lui Andrei hatrnan $i p&c&lab - un lac de prisacx la Vales H&meosului - la Bohotin, unde el ,,+a Entemeiat-o (prisaca) $i a cur&- tat*". (Doc. Istoria RomWei A sec. XVI , vol. 111, p. 418-420).

Un alt document mai clar ,,$i iarki sg-i fie lui Iuga un seciu fntreg (d& o cur&- t u d fHcut2 cu securea de la sicwleare) cBt este partea lor1' ... .,qi iar5qi popa Al- d m cu fiii s5i ... sii le fie la Vdea Fanth- nei un seciu fntreg cAt esbe partea lorU. (Doc. B see. XVI, vol. I, doc. 31/37).

Denurnidle : Seclu, Sechtura sunt lega- te de pris5ci. Seciurile erau fLute cu se- cures iar s&c&turile $i lazurib ca $i cu- rilturile cu toporul qi cu foc. 0 nepoaa de a logof5tului T5utu vinde In 1588 ,,o prisacg veche" cafe ,,iaste in Piscul Cor- nilor intre Vwlu! $\ Vasluet p%n5 in VAr- flrl SHciturii $1 ' amfindous S5&turiletr. (Doc. A see. XVI, vol. 111, 4011330).

Documente de donatie, care atest3 pri- sgcile erau f5cute adesea, ca $i sili~tele pentru sate aunt numeroase ei toate ca $i tnponimicele : Prdsaca, Prisscani, Pris5- ceni, Secul, Skciu, Lazu, Curatura, Cura- tureni, S&c&tura - a r a a lupta romanului cu piidurea pentru a-$i creea loc de stu- ping, de sat, de vie sau livad5 ; lupta se ducea cu securea - unealt5 inrudia ca , nume cu secera de la seco-are rudg cu sico-sicare - de aici secure.

kgadar ~ r j d a fnaemat la fnceput un loc EntZinlt cu copaci tgiati mai dinainte - obicei bine cusoscut tn istoria Moldo- vei $i a T5rii RomBnegti. Cuv&ntul vine de la pri-sico-are, sicui = a tgia mai dinainte $i nu din preseke - a$a cum afirmg bulgarul romanizat Iorgu Iordan.

Nici cuvlntul mate& ca gi gu$& nu le considerhm & orighe slav& ci de origine daco-getic5, gug& de la gula ctevenitg gura (pdn rotacizare) iar r a devenit s, iar mat& - a.$a cum am argtat mai sus - vine din anicd mitir. Este sigur de origin& shvon& banetic. . .. ,,* I

,

.

. , ,

,

,

i , ..

.'

,,

. . . . . (14Y.. . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . , . . , .

. . .. DR. AUREL PAPADOPOL - 70 DE A M --. . . :.A,,?;: ..-: :.>., + ... Recent, la Muzeul de Istorie Natural& G r i g o ~ e .An- :

tipa din Bucuregti a fost sgrbiltorit ~i omagiat distinsul . nostru colaborator biologul.Aure1 Papadopol prezent in pa- j : . gini'le rwiskei nops@e.,cu. -articole de h a l t prestigiu gtiin- < t s c , bank bine dmupllmtate, i1w- cu Went dgiluai : $i desigur mult apreciate de cititori. Iubitor a1 naturii $i a1 albin,elor, dl. Papadopol abw,lvent -a1 FacatAtii d e $tiin@ Naturale a Uni3ersitAtii ~ l e x a n d m : ~ ~ & n Cum: d i n I q i , , ~ i - a !i dedicat h t r a g a via@ gtiinfelor naturii Uiimitndu-~.&..un $. .autentic cerceator stifntific $i:autor..&: mulltor 'flldrki din';

,.domeniul , ornitologiei, domeniu in oi're. e ~ t i ,.r&iinasclkf ;ca , o personalltate, de seam& petplan national, $i:-fnkernatioml.

De-a'lungul fimpului .A upcat pk Cele 'mki h a l t s . tliep- .*

profesionale ajungsnd director. .adf~nct'.~8;1. Muieului- .de i : orie - Natural& Crigore &tipa, funcue ~pe. :&re a' :ride- ,; nit* cu cinste vreme.de aproa*' un def t -de setioli ~ 5 n l :f

. . . . . .,.... pensionare. , , - . , < . _ . , 'i

Interesul profund qi.' ,basiu&a. c\otis&&&G :. $e#& 1 - cercetareaigi chnoagtkha. c2lf ,mai, riguroasb a 'vietii albinelor, a Ioculai :Si .r'olului ; j l o r in ecosistWne, talentul de desenator - ca qi d exemplar8 meticlllozitarte ,pro- : .

.. prie autenfiCralui .am de, gtiinw i-au permis ehborrirea ,u idr k k i i ' ;de .'!mat&ialeil publicate periodic,., in tirnp fin .revista noas&&. Chial: In- aces,t 'nurni l r . ,~ute~i 'd t i ; j

.. ,unul dintre acestea. $i ca o evidentiere a talenlelor sale :.literare iat& Ei publkarn i 1 0 W i e in care s p k r h ca cititorii sti esizeze, chiar.. in:.gl,um8;.:.oarece

. . . ,;' ,,ecologice" sau ,,etologice". . . . . . . , , . . : . Cu prilejul aniversarii rilei bale dh: ' 'wq& ii ' .hdmb*ul@i':de: & i n p ' b -

lentaplui publicist gi colegului nostcu , (ne pennitem .in : ahst.: fn%merit -an, e&ar sB-1 considersm astfel) viatg indehngatll, s&n&tate '&'bplinil gi o pub+ de m n c & : / g e oare s& o pun& $i b s l ,u jh acestor holmice $i minumite .ins&: care.: Smt .d- ) binele. LA MULTI AN1 ! . , . . ..,. . .., ,< . , . . . . . . ,

, .. . . . . . . . . . > . , . -

. . . , , , , ' . . - ' c o i ~ ~ ~ ~ i . a k . . . . redgcfiej ! Ursul'. qi .,8lbinele ' . . , , . , . , , { I

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,: . .; .:-.;-.: . . t : Pe dupd p&del) &e .ramuri rdrite .': 1)e,.s&rbu1'2t.~i a;adtiImeccrt ,, 1 Soarele-n apus cobo&rd lin. . . - . A+om,a. , . ,,mi@?% atdt dg, p?rjumat:5 ; ,,:,,,; if : Mdrunte gdngdnii zboard grdbite, , . . . . . ., . ~e albastru rfond ~ d e leer seni in. ' . DM a. .u i8h ie. rk;'+iai i'&td$ila~~

. . . . . . . . . . . . . ..... . . . '. ';. . . ... . 2 .; 7 ..* . . . . Trezit, On &re amurg, alene, : . . Ink&& mpturt @e .coJi, $l ..letme ;,: : . ; :.-..; ' I

?mi Qncet. u r d W n plSdure ; &Jd, 'ospdt;, ,,ddcif f~guii~:.:,.; ' . ,,, = $tio cd-n haturi de poienk Dar d i , din tnmuhi uenirh oemt+e'; :" . i( : . Sunt poame multe ++belSug de mure. ~ l b i l r e cu #dgetf... #iwti:) 1 . . . . .

, * it .. .:". . . I . i . /, . . . . . . . . . . ,

In drum, prfntre arborit bdtrdnf, , . :

,& ,ce .morcom cernea, , In noaptea caMd %e omestewriX .., ::. ! : Plfn ivon de clfnchet de .la Moraitur! W zumdit fuhs...: . .

~ i - ~ ~ zumet cunoscut se desluqea ... 'lefdind 01 ceai'* . . . Plecd uisache ... cam sjios. . . . .

. . ,.

Soseau la scorbura cea veche Albine intdrziate, cu ~ec ta r .~ . . .

$i f$i #ceca in drum : - e nn8@reptate_! :-' . . . . . . - A stat ; a ciulit o ureche ... Prelung mordfnd, rdu supdrqt :

Apoi, a pornit fardgi spre cuibat. Eu fui dour singur ; ele twte Au ndudlit gt rciu m-au fnfepat.

. .... De .ce.bm .fi-ntepart Uinrp Un... . .-- .;;:. ::, Pornfte. .cU d t d h . . ~ v e n b ( r t t ? - . "'"' ' " * t >

Si,, iardgi zdboui, od mai asculte.. . . Nu pticWSe Mb? Marti a... . ..... :, "!+.; $6 nu, @la rdspun8 Za f n t m ~ t : : : . , , : ~ . . ~ 'Dar -.fobmw la OndemnaP. la d k m , . . . , . . i +',;. ?:,.,,

i%ai:jute, ~ h * cu p a gtdbit ; Se $te$@-n ,.wbu*,':&c. . cd&nd. : " .:"71.. % ,S-a-hprbpiat Be ace1 cuib acum. . ' . . c a ~ t u s i - m u q . , k d 14Preascd >: . .. .. 'wu:

Ba, uite . cCi 1 s -# gdsit. ' . I . i - Ajunse gi Iq , un $8t&tb, curand . .',) :> , i "

. . . . . . . ;

Cu apd sd sa ubfojeasd ll... \ .,. .:j: . . . ' . A$& I awul '& I-a Qnpekt.,. . ,, - ,

-a' e d k t , cu ndrfle aptopiate . - . ; '.':..~i sdea s ~ , ~ p ~ t o l ~ & : . ~ , : ' .y~'"~r-~ r.:".'

1- - - \ ' . - CEAHOR

I

1:

.

I r

Se afk.QfiraliiuW Bucovinei, qezat ctlmhte intre dealuri, f d t tie , vdrsturi # stiftii; t ~ t mt care se cheamd Ceuhor. . Oameni hamid ceahenii . Mai mare dragul sd le ,privegti gospo-

, d&*iiZe i ~ r i j i t k , es6 edsute invelite k Qita de brad, curti dichisite cu straturi & f l m i $2 fdntrin5 liingd powtii, oferind generouse ciuturd cu

.apd, d.rt~m$dor Wetoti. $i nu-i plecere m i mare pentru un C ~ U ~ O T ~ U ~ , ca-aceea de .a prinai oaspei. Te aczgeazd la m d , te 5mbie insistent cu ce are,mc bun, da7 nasi p r e m de toate, are aqu. un fel ,de a te apuca de ,suflet, &cat e musai s e t i fie drag.

Ceizhonhn Cste Qi mog W j r e i . Chsa lui se afld la mrginea sat%- - lui,,gi-i qezatd anopodir, cu fata i7ttoccrsd .& la ulitii, privind cu ochi de e l

. '$em gi zdmbet de cerdac, cdtre pcidure. A p i-a pldcul. Sd primeuscd in ; dar riisdfitul smrelui, de ,la, pddurea bdtdnilor stejari. Nu este zi Edsatd

de -kr Dumnezeu,.i+t tare M g Onofrei, sd nu+ ia straita din ldnd pi bdr- 'di@ agerd cu cocrda seurtii, pornind haihui piin pcidure. Se intoarce cu hribi dolofad #ihlgdlbiori, eu frcigu@ ori afine, iar dupe bldnita de jder care4 impodobegte bundi@, tare imi vine a crede cii mai prinde $i ctite o jivind a pddurii.

Dar cel m i curios megtequg a1 mgneagului, este acela de a gdsi 'miere, ckirbeciul din spatele grddinii este plin cu ulcele din lut, in care mierea cristalizeazd sub u n stmt subtire de cearii.

C&nd soarele se ridicii deasupra poienii din mrginea pcidurii, nu- nuai ce-2 vezi. pe Mog Onofrei, cd se inviirte parcci fdrci rost pintre tu- fele ide cimbrQor, privindu-le cu atentie. Se indreaptci cdtre ppcidure gi se

I opregte deodatd ldngci un trunchi gdunos. Dasface straita $i scoate nigte unelte curiouse, un sfredel, un firiz cu dintii ageri, o lopdticci din lemn $i o ulcicci din lut, a n u m giiuritfi, in care aprinda o-bucatci cEe imcd us- catii., Taie in sooarfii s ferestruicd, scoate cu Eopdtica miere, apoi astupd $aura cu nigta- lut. F a c e , un semn cu barda, pe copac gi pleacii md tu - mind, Dumnezeu gtie ,mi. ,

Mare mirare ! $e crucesc oamenii, zic&ndu-gi temiitmi cii nu-i lu- Cru curat cu m g Onufrei al lor.

. - .>

1- mqzua '8 ,ma urn aqur -nu apu~aap nu vms aa- &-i33W . -JH*~+ %mmepaS~ 1) awnqrn 4rms 'Iz!anI wuewv~ P amquy -m4 -qm- -1s lrnaew rq gleaoq ap 'cuaq -aodw! so1 un saplwulq qdm - ep-na -xa ,w eFj!zodmoa upel 'aam m~ ruquad pl!3a@?z alsa nu qulapaur elq~ -- al!mpa lemasti agpppuj ,snpard m!s 'JBu a)801 ap ~n-malts ale3 yugd 'a~mo~owa

' -a~!ur tuaur!Iv .pw!p!w . *wFje2u&~~ txj IS as!q!sd ~ad!ou~aci ui i atos alarno3 'atq - "l!a!m a(!$y$?p qlradooraapaa amqq -1sd-mnau !nlnsnuo) e ppmuaS azlqqls

.? .aJa!w n 'f~nas ad .!!igla!xua ellwdrr na asauq I~LM wnm mulq n(;nm~ 3s rus!m!aad un el d~!t vnas q mpuoa

.+as 'c!=a n8a P~J : anrwtq sap pw arB[mJPap 'y~saSa~ow 'vw'lxs ql8asoqo el- sf -$a& .c& am p@x\nes ep@a : al!nub?qo alauto$dw;s 'uljnd ne8

e[!m~nw tclaw us spw, nquad a!nJol,q $lnm !sur 'aSeoun~ !tah 'snpal !- nee "3 m[sopg vqn%i pow q !a - ~e~~tue sualu! mu' s!lned8aalow!qa 1uaurajBJt -@np [nun !b '!l$aapp Inbun3 q nqd !nun ea.vpIqBpfi ,';n&aauj q ullnd Iaa '~3!1d rm : n ad 136 'qnop bp wnd, a$ml ( a J -wr anej ,ysg\j~.reu au n!saaUapM IQeJgaapE -aw ap H~.mmrl o banepe es am tq 386 alaeebap puv~ 'arbo8n en?sardap lol!~

. w8oad 99.18~39 alwrpt ap a)wgumF ,o mt ap -p36 ~naw~aaart mop !w 8paoqa PA pans ns gae ap aaew mqed. un) ,alwgl .aI!qwnp !em lanu8 !6C apurqoad 18ux tunP !b Q1@lar nu-Fnrtt\gq ap woj qns - alaaja aoaas a18 6 'lpepun3as aleiyrqlnl l unCpL q W@JU auRq ad - o p!ri ap mom :?ins nu w 'mkbml : aaarru sem2ku pote US 1- '1- -apus [ear. gpsowd *a - at.aod g)~~~stmu aes

1n8ur!$ $08 alejsn ,aurud I$ wl;aa us atwd 'a~cuww p!$nade~el awn .el ww1o!3d rw ',~tpau ad vBuntt,tf pfarfrs)urlp ap 1-p~" Bpde as a pueuroaaa 'aaar8 u!lnd am!s W3!2 aP 8a-dltu!m unrap .1n3yur -aJdaP 18 alqa!xu* ap aIawJ03 ale03 us mlmwR!pTse'[e pm 'am ~!q!sad sap 'eaa38 ,8 -"gq a!lnloe o $rrap!aa a3sa nu Ips 'd$wmdax! asor ne a3 qdnp ltqpm! InJle na suafeau !nun ma!nmluI .aznuat a$mwoa 'ano nlnr ,l%aJltq a)mq Iapq a1 p ~fnqaa .ie. am ad aI!lEtlnqInl tga -sod 'Bd8 na weolr a;- 'qm!p we1 -ap (ilnur !cur aelq3 nu v3eF) ~BWYqdW -8s aZ8i)m BC BIeBnm ydBeo 'gseru aB3 al~eoj !JWB uraap ampunjas JOI alqsp -a!$ .BI awaA weps '$40 ns mgq @W Y~JPB doas as 8asq-m =W~P bl aIru nes ap4aA pieA ap. mtzp '!haJ ,!nojrow -n!lae 'amoh awoj ap wqloa alsa m3 : Bale !w a)fJaa!p apu ap~nord apmj '!anzm ap aZW @mJ ,JlWma m-JluE :6 aurnBa1 ! (pmds y $!$f031q "pas 16 !$ mp 'am!laad !prdas mpe am '~8~8 !am) atalduto~ ayuarea ~!qsod sap 1- ?pa ahlsazdap !$ amsxm aws aj amtn !mu IlJsrlpOWs as am tq . wwq!l!qaa auiq - !S aIaa luns alumpetu alsaJ8 'Jnma BBeolTluas Buely o 'ma ~nwpb u1 ~&~?oq!sd qaaw!p8ru sqsam

'puo!louxe !$ la3 IB awn1 m mvmmsm~' pmd J? 8 an 3!~&0' W3* ad $w %ari,o1olq yaseo~~a~ n!8a~vpd lnls!a$ am flu8.rd g3 %rap !I!?*. -*P -J!mr~sut" a~!lmmmu nq p30JU03 nu BJW 'unds FA ~39am~3 H8fn 0~ w !- am 0 * mned gWeu~earhunp. que$ -mu pWm ap awtl am q al*~ *lq --a 9 eatpro Yw4nd flaund BB Uuq 11- -!=I !~amqFq -38 ,alnl~lltr F w=un=p * trs 'P- a1 TA am ad apnl a~!saadapw !S altts?zEyma almurea

-= a!!!&- WVI ad e3 '~rnp~ ~A-!I!~UE~ -!paw ap ~umsuos u!x? gsrsas nrl:sapnl '9- ,aJemh 9 rrcmnpw Wnd , ea ya nu v~ep aum!1!W . i aatu!ldap !P a)qa!xue '!J * unq a$ tap LSnpaSd th plu 'erj, !~gs eznw a!p ue amg u; all^ P m(M n h plats* ppbmm tq qsa f$isuo~ q i)~ad-amsaad 483 'adej a= !janp H:*~A BJm $wAfb rm-q 'FzSlm YlFWSCJ aP lfrla ,IB!!Ws!xa -m: "q*' tUa!Ws ~tmap nu pe$ "=@J nga ap nqs" ale altrqaoclwl @ur alas aP 3-ow un 8W araes gqU ejeau!u~~p a.[!wsaj!urmu. bllarp arm 'au.uo$ !a amy aP 13** Wap m~- 1s $oum8z tq a)nu -ajp qns @mmB!s n3 qsa '(plea$) alq -!m ~~~ u1 ll-~ B~ep 'Wvaqnqmzap -a!xue ap awe q@%q 'gseoAJau eaun!s ta1-3 al- yJImammp mlquaur -ardap : aulapour aslseau nlga~ms e4 - -!ls BW ''Whepe-qtq '~ama~emunp ap qsw!ao@? mln& - nuaadae %Ia a.rdbp wnw ul @pu!&p 8a 'B rn quan !mse gkoa !OK 'FA 'luapaaamd Fqutnu -!P aP WJ!m vlou oll~Qe.leg ap w , u~ %ems 'q~euoqo ap a1vgl-S yYna

'I - a'i- rI~IM~rn .a -. , . . ..' * '

'I .$COAJ=J aunlsa~ddap 18 e+e+qxue ul sldeqlcfv

vwrarea mu tegkirta unui teren iavo- pe nemAncab.~i doull &ule -hainte de rabil, ameliorhd astfel rezisten'ta la o masa de mnz;.. .: . ,i :. . , . . . / _... , . A ..

evenltuala depesiune mu ajutsnd mult la I'n fine, dacll starea dumneavoastr& eliminarea ei cAnd s-a instalat. degresivil ate fnsotitg de anxietate gi

h al dotlea rand .iuati, tknp de eel dormiti Rroslt, a t e . bine .a& se adauge putin gase;.lnrll,-.$dZen:. jlmal .*&w doug ': 'BcestUf? tptAm€!nt. INI prepmat' mic fitote- linguri de 'yoyen : natuml, cst. mai :-multe ra.PeUtiC simplu d a r .foarte activ cu ac- specii florsle amestecate, intr-rn ,pahar t iwe sedativB ce contine pasiflorh (Passi- mare de suc dedructe (portocal&, ananas . flora inCZ2rnat.a) qi mhciq pe care-1 gLiti mar etc.), f n m h d cu micul dejun, polell( ,!. in f a r h c i e sub numele de PASSIFLO- cu care puteti continua, .preventiv, cu 0 RI.NE. Luati CAte o lingurifa in bButura d o d de. Intretinere de o .lingUrh doar. dumneavoastrg - cu 'miere ,$i 1bAie dimi-

- :::i..~mulm;.. in...: me* . w e * lmi,,- faceti - 'neaia,:$+.:du~&daza, $i :.d..:lfrrgur&:..f~~tr-o : . , , c , ~ abmtive;:i.:&, ,-gt=ag. ?;.- : .' : ,> lnfuzie de ceai de tei --hdulciW cu :miere y . : -. pC de. . -?etbai A: n!&icd 4naint.e de , .culcare.- :Aceasta va Tnlmui cu :twmt,$,.:fri - , ~ ~ ~ : . , k ; ~ g':.%. . f , .

,

-::folos qi :fir& .efect ... secunddrr. .aomniferele :iminesw, .-weatis ~ o ~ $ ~ ~ ~ chimioterapiae.pe care ley luap: : .: : . :

~ , ; ~ u P a ~ & . ~ & b ~ ~ a ~ Z ~ ~ Y L A- ~-.&,,3~6..ijin- !. Un -dl& "'Wafad&gt &tufaz;, '. bW't.3!- .de q;:bg);:. h ~ . mi *irnphdt,+i . &i '&Aa$;'sub '. riceparat .'$I pe 'bam-,@u ' fl tec'or&id hbt- . i;$omg &;-cede; : 'fn& Cfe fi&&&Z . . ' deauna, b ;'R.a&w 'a&efjtoY,.."st&ri: .aeppc1ve i:;.inghif$t;: ( ~ f ~ m * r & ..um,.jC.'+. q& ,.ale : minoro : c~ .T &xi&; c o d a ' ~eza tea .i;;i~r,, ~ ~ e u ~ , . c a i . g ~ ~ o ~ i f i i.ftdarc 6 0 u - b ~ '?!unui aeroianizator 'qtl .carrieTa & dormit .. : ~ ~ : l g p t i w r - . ~ ~ ~ , ~ h b i l b t .~&>m.~ulei 1; I',a$ez&tVsub ' noptied 'pel%ti.~ "%I .l'espira : in I: a=:; germed' dk grad '.$i ~e gtgZiij'a :ha- ?4ihpuIc somnului ion,i ~negatfvi, :Q: tau BC-

,&re&+. sfmaj-:-,'e ~ ~ . p & ~ t & & ~ ~ ' &&fee ' , la - :"tiUni . ,bidogice i m p o h t e , ~'tl'iYveditii ' $tiin- -,r;(meratura; * ~ ' ~ * a 'yg& .,ti& :fi&e- " ;<@it,:fi,in.tre m', $1 ' ( ( : , : f e g d & ',f ~ a c - - i m r g ; i , ; p g s t & ~ ~ ~ f ~ ; m&f, .&,+.&ie '&&. ia f.tio&& $i 'fizw~gica.' 'A ' ' s i m u I u j nei Jos 'kW6F.. (, ., ,, , : , : z ! J , ; ,...; '.,.:; ,.,. ,,,?:;:, . . : t ; , ; v . : : : . , .' -.;central - .$i , tregetadv;.'ra:, 9: ,a: .: .sf$terhdui

+ 1.. . : .i.;'!.,, ' j l , .

~ - L V . : ~ ; - . : ~ ~ .'ws ,,4y& -bb,, : ibkmg ':'Iheurbendohin, perturbad lo& C t i stsri- \..'le. 'tlespre ' de - ' vo rb fh "Wd; "Tdhnica ac- d e @udr& d e fidd'einl' +a,F+.@'b :extract ,, ; tudNla a s p ~ n i ~ . ~ , p ~ f ~ t . ~ . p e ~ plan, 5tiinfific

u,Wt)Jn ..fl~ziS d~ 3 4, w :zi*,tdu~+ :%hema $1 tpirnpla de &f l i a t lqi nici :< ,

+ j A l uM8,bre:;; ),. i . . L C:$: $i.hi%a@! IF. . n e ~ h c a t e , :,;., aerm6nirarea, face parte , .. ... : . 1 . ! . , . . ; :: i amre aeeste w m i .de *Aifie vor m-

,!>.. :;t".$<:uli@$tkr~nd.: eJte. bine ~adesea s& , f probleme '.de sang&& $f .chiar ,fig: a$%j&9;:.~W?ziU! .~0~00-:-mfi! ?::sursa lor .$i -re :-it& sa ffe

,j5ion ~ ~ ~ , n ~ e z i u . . . w : x i ~ ..(w# ; f a m ~ i o t u - ; - mi de.: b o m i . ar g u m prbfita . .. lu i sH$v&., . dea, ,.w :m~espondent .:unde.: sh r: . . .:?bX$B~raqea , ,d+&eu: utiliz& in de each eititori! .o. :docu- . ,t,ti+,itz+x,':k+, .u& r-nd8) .. repa~tizaa .+ meptatie ' ,reieritoare . i a ! , weasta,; ,, &-mi ::;:;:in >timpul, e i , . ~ ,. J ,j..l:.:- ;li r . . : . . i , 2 . ..; .L:.::.,. . L sa$e .h.: Dr.. Y v q .Donadleu, # . 3 , route de :!a. P C & ~ . . q - f & ~ , " : t r a ~ m ~ j n f , @::,g ,. .Vence, - 08570-ST, .,PAUL,' :.le;? voi .rhpofide ..:;.:$$& h.m&2bl ;d& ;&>

. . izc, .,j$+il,, ;$jbic=,;, eu ', , ;g&t~t ) . !:

~ .+*- ., , i

- .. .,. . ; . ; .

i..:,!,. . .... A * , i,w . I . . . I t . * , . " - , . . ,.. .>. ' 8

:2.yg..pG h,,pqn& ,e.~ wiaIitate i.(inedica- ; , 1% d @ o d o d . h , @d .DXw, ,ti@&- ; ;- mefit) L:%-p-63mgg , ern;.:..ae+&i ~ + ~ s ~ l g : ; mentul . ~ r a l . - ~ e i k p l u , - tit‘,-timp e+e;+e-

bifig&$f .;f)lBwwtl'i: fn"::dpze':, &&,i&$te . , CeSar,.: ,,starea !.de f&u:' efis&tial?:.w. ,care ~,#C;NEF~&$;: c+&tP'$:"far,Ga&e) a; :,_ d :trhi+i se v d i e s t o ~ a ~ f o g r b i v . $ i ~h re -

z8io&&*, Q&sdra..Pg. ,* ,..: ~ 6 , . . ~ ~ m d , e ~ : - , (In . . .doblnd<ti rdiicerea :,de . via(a.;. ' Pintru .;:,&&&id - ,@ ,-al& : & w t & ? &: distri$kire :: 8CWh. V& doresc pow bu a...~,;. . .; :"ori~tr&,; kf& gi

. j. . .,. ' j ~ ~ k u i t d ! . , ,".$bic6i].. ., . . .':.Sub ":':.' .:&I:. . , dumh&~yoa3t+&, Dr.'. . . be , ',bohadieu , . .. . . . , ; , ~ . @ a s ~ , ~ o m g : . be,,prrirnhre .extrem .-de : . . . T&d,!. 6C. Liwdt T,BRm,TEAN

$:j :UM.BF& t b t gi ;iaarte,i eticientii,; aste s u - . . .*.. adin revisa: , ~ ~ ~ ~ , ~ i :,et .,Fl'e~rS" -

.;:ja&at?*. ;e;,.ja.. dou&,. &w@e;. ,aii.ijheap, . 1 ' . .. . ,*,: "; ;:;.:;. A , . ! ' .j.< : . p . , . . 3 . . :;.. . . . . , . , " .." ' . i . . . . . . . I . ,

"' .,<;.;fJlnie-idir ' 1893 . ,r .. - > . . . , I , ,A; ; :

.y&. ; t ~ & ~ , g ~ ffs. ,..::.:I,/:. <;:I1Jr.;?;<. -.;.:,I; , , ,*.. . , ? , , .I -.:;+;+ . :<; . . ;:,;: i .... :r ,% . , . -,+ :

Romania Apicola 1993 Nr.11 Noiembrie

Documents

Transcript of Romania Apicola 1993 Nr.11 Noiembrie