[] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

34

Transcript of [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

Page 1: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie
Page 2: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

RevistA lunara de informare tehnieg $i qtiinlifieil, schimb de experient5 $i opinii editat5 de Asociatia Cresci?torilor de Albine din Romania

Prewdtnk - Eagen MARZA

Anul LXXVlll Nr. 4 awrilie 0 1994

CUPRINS 1 Victor NEAGU : St5 In puterea nmstr& 5 *" Folosirea familiilor kmporare $i sporisea

prduct ie i de miere 6 Traian VOLCINSCHI . Standardul privind rnie-

re,? de albine 9 Valentin HUICA : Cre~terea coloniilor de al-

bine cu mai multe m5k i libere, far3 aripi 10 Ilie CORNOIU, Adrian PETRE, Liviu MAR-

CHITAS : 1nsu~ii-i marfologice ale perechii 111 d? picioare la populatii d e albine din T m - silvania

13 Ilie GORJEANU : De ce albinele trebuie s& consume polen ?

14 Im MILOIU : Comportarea cu albinele 16 George MARIAN : Prinderea m5tcii $i albi-

nelor de pe faguri in conditii de securitate 17 (5rlstina MATEESCU : Veninul de albine -

in actualitate 18 Emilia IERCO$AN : Flori de mi 19 Dan VELEA : Albinele - indicatori ai polu-

5rii mediului 21 Ilie CORNOIU : Apa pentru albine 22 Elena GROSU: Flara e r h c e e spantana de

prim5vax5 24 Vasile POPESCU : Starea apiculturii bgn5bne

la s fgr~i tu l epocii feudale (secolul XVIII) 37 Ilie CLUJEANU : Din intimiiatile albinelor

melifere 28 Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU

Pal-fum $i culoare (11) 31 Yves DONADIEU : Un medicament esential :

Propolisul (I) CC - naa-... -.-!----l,,--

C o p e r t a 1 : Aprilie este luna maximei concen- tsiiri de forte in stupine. Toate IucrBrile se cer exe-

cutate 13 timp rji la inalti i.ndici calitativi. (Diacolar : Constantin DINA)

C o p e r t a IV B a x a Agricolii S A - Banca tu- turor apicultorilor

(Macheta : arh. Florin STEFUREAC)

LEI 200

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. AUREL MALAIU

(Pre~edin te de onoare), ing. ELISE1 TAR'J'A (Redactor Set - Pre~edin te Executiv), PETRE MIHAI BACANU, MIHAI BE$LIU (Republics Moldova), SORIN BODO- LEA (Redactor de rubrich), NICOLAE V. ILI@IU, ing. ION MILOIU (Secretar gene- ral de redactie), VICTOR NEAGU, COSTACHE PAIU, MIHAELA SERBAN, ing. STEFAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Re- dactor gef adjunct), ing. EU- GEN ZORICI (Redactor $ef adjunct).

REDACTIA $1 ADMIMIS- TRATIA EDITURII

"ALBINA ROMANEASCA*

Str. Tomas Masaryk nr. 17, Bucurqti, sector 2, Cod 70231; Tel : 511.47.50 Fax 613.80.34 Telex 11205 apirom -r ; Cont vir. 459601102 B.A.S.A. Sucursala Munici- piului Bumrevti.

Ul t i~na sciptamiinci a a- cestei luni, va fi SZipt6- mCim patimilor. fn Joia Mare, ?n toate casele se vor ro$i ouci.

In satele $i dn l i s t i r i l e Bzrcovinei, ale Moldovei, Vrancei, Dobrogei ~i ale Oltenici ouiile se vor in- condeia. Ceara cztratd a albinei va sluji b m u s e - tii ,ri Crdin$ci. lar pen- tru ultima noapte a aces- tui aprilie, milioane de lumcinciri aprinse vor du- ce cu ele SperantZi i n toa- tc casele celor care in- tor.$ de la biscrictr z$i vor ura ~eciproc :

Christos a inviat ! Adevlirat a invint !

Page 3: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

lot!ou,eu!wnl WJ ! n ~ n ~ o w & e ale a3!@e~d !s w!ieuoa~ !!iel!tme a~!!bunr ale01 P U ~ Z ~ A ~ ! U I ! Z e~edn3oa~d~ .,'t$yaeuta)qs..-. ealaproqw ;0 . h.

. i .:(efiS2 el?Je Je a1bnp.d ep ! ! i ~ ! ~ ! p e elaiuya:, '~J~I!Jo!J~ au!pJo..u!

, . , ;. , . , . . . r ~ ~ e ~ a l e ~ a s u o ~ . a ~ e ~ i ~ f e ~ uj ' 3 ~ 1 ~ q psndslp. udnd !s-.jeldepe ap na~6 ')Jew e e ~ d . a iu!mu e q j 'gNlelar\lgseohlau awi!3!tseld o n3 ' ! ! j e w ~ o ~ el .giylde3a~ udnd 'nou q !!~gldepe siu!~nSn ep $~?i!sd!l . ' w ~ i ~ q 101 !!~~J€Iu€I~ !sun, eiuarqju! qns ,elje .es eug~~gq aped e l m .ul 'atie~eua-;enou ese ai!n !s ,;"'e~nlln3!de ap 3nde gw ppuad 81 sa!.-pugg,, :1nue6ois ep uUJgdws nu..:vyj ,un e w e d . i g l ~ ~ & ~ ~p.-'81~8~1!ua~a..ep !i!s~dap. !~ollnqde a p ~ W691e3 g ~ e o !s gislxa eunqapio~ .w . :esndap e l t~n~o4~se le ldse~ e3 !!ionpoJd ue ep .ue u!iqo em3 !ieuo!sed 'leuo!sajo~d

. .

rj!]$a~d autq !miq~3rrl 3p e!~oBaieS o u j e ~ e r;?3 ia!u!lqns ss'~eka3au else sues 1sa3e u l ,aleixge a1ew3 a!nqe#;qqun)seoe u!p leunu . -> - IS giep ul ala3npe~i ap !!JoleA e '~ol!igl!l!ln a '&aid ap !a!uouoSe !a iu l !~ edn~ qns ai!yJd

- . _ .- . . : .:. 4.. 1 iiunue~lle lny!~ln el wgdalequ!~ !(o3!de 3y~ouo3ao.tgw (emu q '~n6!s !6 iaw?;ei!n~lsuo3 a!nqaJk ~ J O P ap iuns a w a w e ~ o d w o ~ !ou !s.!u!pni!ie !ou '!ou u? luns 813 'JO!J%lxe6J!p ~ E A O W O J ~ IJ l0d nu e~!13adsa~ al!~pqw!y3s yiale~ ~ol!ou ~ ~ J ~ A O W O J ~ n~wad i u a w e u o d ~ o ~ 1s eu!pni:l!ie, ep e~eqw!y3s o , :e~aa -,as .e!~oz!~o~d, ,aaiaw!pe a m p u o ~ I? ap PQW nou wn y1131 .e1~1!3!1qnd I$ BJBZU~A

:iaJd .'a!bnpo~d :a{,,3~apup6~~glly, 'eiueuodw! ap awau6as ad . gjlez!~opes . .'plonpe~6 !!punu ;e , ! ~ B Z ] U ~ ~ J O !.ou ,!sun. igl!sa3au e eaa38 61sa Iq?e ,eund as ale3 eutelqo~d

/' . . . . - . . ~ - .

. I : ' ' ., i ; . .., 7 -1 'g)s%?Ou2 eeleonel U! ezeuo!j~e ps efe3 ajejne~d ap el!!@fpd wu!w~eaep 9 s uno %pun ' ~ ~ 3 3 !!jej!n -! j ie 1ns~n3~ed ad wejpnu! ps e!nqeJl .eijjoe~!p !ieejeflsu&u/ pj~dtiewfe3d uj pueo!j!pow 'pie) wa3ej e/gs.e!nqerl.eJoJgo e l q ~ o s aboj ap' dug3 un-~ju! d+od!w e~ -~ol!mze3 eajej!~o!

., -ew u! ajeldwoou! jrpap g tod nu eo!wouooa !!iet!n!j~e erdnse ales al!!ie3.@xe ~3 ejqsu03 m "ejeol el unq,, -~nlojlno@e 'es sejegle3 ul yem~eiuo3 !jueBe unq. !.+ juns wLiwepenc@ gsuj 'wfnd !em: 3npo~d.lljjle ' jge !ewnu.jep ~ ~ o l ~ ~ r i ~ o ~ d !unq juns IOU aJju!p !iun $3 dreaijs -ubwap e u ~ q p e ~ d ym.j ed w!j gs naJew a!nqe~~:!ujenj!s a q ~ o uJ, Qlealde !j e "~ jued el!qel -en re~aueb ab!urouo5a 18al1.4 yn6d ejsixa nu ~3 !s ajaldwo?~! jyoap,lj jod nu eqwouoaa , , '!!jel!n!iie e ~ d p e~lseou e1!1ie3!ldxa d3 elejsuo3 u.7~ '!~e6euew '!js!wouooe '!jue!3~eluoa '!~ojg'j,qbo~d ap ~~j~&ou'ea~ei!1e3 ul .ejeq!l !!!ja!cl ~o/e ju!~eo e e l e u n e3 dw!j lnw!lln u! sndw! ne-s, . a~e?,,sejeju! .. . . i l ap'eJeol?ei ~oj1.e w e p ~ o ~ d - j - ~ . jfidtug ~ e ! - ~nle!j!fuasa ethj6 -cue iypl Jep.; p6-u~~jslse~~es es.a!nqa~~,~oj cue '!!iDejs!~es y p n u '16~el ea~d !j e dul l InLugln L$ 3sspenop si yi?npo,d eu!jqo e i k e d au!q,il.. ep JOI!,!U& e afau!ieflu! ap fol!!6olovyel e an!snpxe ~!fpzy!~n elw#a.adsjad '!qf . : , ~ . ~ l n ~ ! ~ . . k eafesuelef el e!jnq!flup;',e3npe jod !$:a3 !e3 ep ale~oud!:s!nqiuj nu e!e3 'Jep 'en!jelSau jjilw !eiujS en!j!zod ajuewela,au!jnd pjuap!na u! ..qeo3s e/oopde-e!wouo3a Y juezald UJ pmuo!j3e- 81~3; ~ol!~oj3ej e C?/UBJB, afIn!ld 0

. , . . '..I , 3 . i : , , , " ..

' O / O ~ ~ ~ ~ J I ~ ! O ap ehppos o jk?Jj~j6wi.iJ 8;; lnoeq Inue ;eu!qlv ep Jo/!Joirnsa3 e!ie!3~s$&~esue*e. i d i e ;~ j j ~ I!A!JIO~ .e~!; len$~ uj '1o~a3 8 .3 jeo '!je&~oj eiep J O ~ I J O J I : ' D ! ~ ~ ln~pgnu j n q x Q .ajei!/!qejua~ !deaeo'e ep eJn?nq !eui as nu' 6h1~n$de'!qf ,jenu!w!~) !ew e-B686C u!p ~o~ejuew!uene ee~u!er)!~..' !!ue ulP e!jem!p n3 ~ ! l e f e d ~ 0 3 ~ol!foj,?3!de ~nruse!znjue awaJA ewtlln uj g? elejsuoj as

Page 4: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

tehnologii de produc!ie; ca este vorba evident, de o cu totu!. a M a amellorarea permanents a callta!ii abordare decat cea veche si care persista in

familiilor de albine prin Pmbunataiirea prezent in mentalitatea noastra. Este necesar continua a tehnologilbr. de crqtere si sa stabilim exactetap? si perspectivele, !inand intre!inere, a performaYeldr. . adestora: a ' cont de infld!ia $i.cHiar de cresterea datoriei selec!ionarii-cresterilor-de matci; I externe. a !arii, aspecte care erodeaza puternic

reducerea - la strlctul ._nece=ar a poten!ialul , de . redres,are-+a,-egn~iei si tlmpului,. si numirulul,,de intervenlii ,asupra ' afecteaza tot mai - mult kJ$iv~lu\,.de trai al familiilor de albine; . . . . ',-, . popula!iei. Mesajul pe,care trebute sd-(facem , a luarea i n c o n ~ l d e r a r e ~ " ~ a ~ ' ~ ~ o r bine in!eles este cel dl,diferen!ei uiotre cheltuielilor care se iac fntr-un &:t~d"'apicol, , . e valoarea produselor apicole si p're!.'lndinte;de raportarea rentabilitajii = profltului" f i ip de ' . 1%9, preurile la produsele'ap;cole'brau bune, stalionar cu diversificarea produselor stupului, dar azi NU MA1 SUNT. Dar facem rratceva

in economia apicola timpul de prsduc?ie in ,. , spre. corectarea lor? Raportat la,. . actuala sine, rezultanta, dureaza rnai bine de jurnatate . economie de piap, mijloacele de ajustare a de an. Ateniie! Deci, consumam, acumularn prefului ,synt.mici ca poten!ial de influen!are, dobanda, nu incasam in restul de .timp., insa:.in,llici,$n caz de neglijat. in cele ce Parerea mea este ca fiecare trebuie sa decida urme.gi&~oi descrie cateva: , ,

, . . ,. pentru anumite direc!ii in ceea ce priveste politica de strategie a produc!iei in interesul .RIDI~AHEA ~ W T A T A A P R F L U i

. . . , , . , , . . economiei proprii. Sa facem o politic& . '

- . . ~rn're,alizq,~n punqL.,de,&9Gra vi,erii difere"!iata 1' ''PO' de "eces"a?i. Of'ne $i jntso fhebrindw9e ~bq,.jnc;e~~:, a. lanoat rezultate Viieza de rota!ie a capMlutui 3-1 ' la,,yn pr.bt v,oh,,, mic; stop,,,; banda noastra de produc!ie este mic6li.o data - biducerf agk;!;di i;,,'b)\citarb~de$ a-cie$tetii: pe an in cazul cel mat bun, iar pentru aflii si ,2b interes. vestea s-a raspandit' mai pu!inf pe c&id In uyra e''in repede &+i va"za&a a ckescut, Treptat, treptat, medie de 3-4 ori pe an si de cel pu!in 7 ori in am ridicd. prelul stabilindu-l la valoare come?. E o mare deosebire! asemanatoare cu cel de De ~ i a t a libera.

PRETUL

A produce fara a line cont de exigen!ele = costurile mereu crescute ale ch'eltuielilor si uneori fara a le cunoaste, constituie azi un fenomen in contradiclie -totala cu principiile pielii libere. Pentru noi, reforrna economic8 ar trebui indreptata cu precadere si spre. acest concept economic (selec!ie permanent& reduceri de cheltuieli pe kg miere, ridicarea mediei produc!iei pe stup, etc ...).

In. caz contrar asistarn la falimentarea acelora care desconsidera aceste exigenle, in condi!iile unei concurenje reale si din ce in ce mai . asculite . succesut, profesional este deterrninat de cantitatea de marfa oblinutg supra cheltuielile de produqie si aproape in masura egala de calitatea produselor si serviciilor oferite. in principal prep1 (calitatea inaka, lansarea produselor, vanzarea) la un produs constituie factorul determinant in decizia de a-l achiziliona de catre client, lata

Cornenzile s& derulat in abel'aSi ritm. Personal am fost surprins de efectul politicii de pre! pe care am dus-o deoarece Hedeam ca voi avea-o scadere in comenzi. Realizand un sondaj de opinie, am primit raspunsuri in sensul: stim cti mierea are acelagipre! cu cea de pe pia!a libera, dar ne-am ,obi$nuit cu produsul, este de calitate, il avem la indem4nti, avem Fncredere in productitor. Formand un alt punct de desfh~urare intr-o alta intreprindere si, fgra .a aplica aceeasi politica a prelului, ci impunandu-l diq primul moment, produsul nu s-a .bur;urat, de aceeasi vhnzare. Pentru a rnentjne ace1 punct de desfacere a, trebuit sa cobor prelul, ca mai apoi sa, duc aceeasi .manevra .be ridicare treptata a preplui si toate acestea cu pierdere de timp, de prestigiu si,de, bani,,

~ -

. PRET PRIN COMPARATIE

Tehhica- oQinbrli .unui pi$! mai avantajos comta Tn a v i d e produsul pa piqa atunci

Page 5: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

cdnd nu ai concuren!i sau clientelei de casa, astfel: atunci cand am o cantitate mai mare de miere, sa zicem lei, acesteia ii fixez un pre! de vdnzare asemanator pielii libere, chiar pu!in mai mare, iar mierii de poliflora pe care o am in lot mic ii fixez un pre! aproape, dar nu egal cu cea de tei. CumparBtorul, dandu-si seama ca nu e prea mare diferen!a intre mierea de tei si cea poliflora si cum cea de tei e mai bung, va cumpara-o pe cea din urma, fara sa-si dea seama ca imi face jocul.

LOlAL SAU NELOIAL

Unele persoane sunt acuzate ca fac concuren!a neloiala sau loiala filialelor, achizi!ionAnd produse apicole la diferite pre!uri. 0 parte din acestia sunt si producatori, al!ii nici nu stiu cum arata o regina, insa stiu sa vanda si inca la un pre! bun. Nu-i condamn, caci trebuie sB avem si noi negustorii nostri. Ei ajuta buna desfacere a produc!iei apicole. Prin vdnzarea produselor apicole pe piala interna sau externa ei contribuie la reducerea pre!ului si la accelerarea vdnzarii produselor apicole.

EXPORT

0 contribu!ie deosebita, indirecta dar aproape hotardtoare la politica pre!ului si a continuarii ciclului de produc!ie, politica in favoarea producatorului apicol, a avut-o Combinatul Apicol. Sa ne aducem aminte ca tnainte de 1989 Combinatul exporta masiv produse apicole, pe pia!a interna riirndntind miere pqina, aspect reflectat in pre!ui care satisfacea pe producatorul apicol. In condi!iile actuale prep1 unui kg de miere ob!inut de apicultorul orasean e cu mult mai mare, dublu si uneori chiar mai mult, comparativ cu un kg de miere ob!inut de un apicultor din mediul satesc. ~ r i n ' aceste cheltuieli mult marite, apicultorul orasean este pus in situa!ia de a vinde produsul pe piala libera la un pre? care sa acopere cheltuielile de produc!ie si, sZI asigure si un beneficiu = profit. Apicultorul din mediul stitesc nein!elegbnd in mod suficient legile economice ale,formarii pre?ului, cad8 in glasa;nestiiqeiLwnsiderhnd ca apicultorul din mediul urban e. privilegiat, . iar preiul de achizitie-.oferit do filiale e $preaimic.,SBtenii nu

, mai predau produsul lor filialelor,, acestea nu

au ce preda Combinatului Apicol, iar acesta nu are ce exporta. Un Ian! intreg perturbat in mare part&! prin necunoasterea legilor economice obiectlve care aclioneaza in societate. Acestia din urma, adica apicultorii din mediul rural vor si ei sa ob!~na pre!uri mai mari si de aceea au invadat p~e!ele marilor orase. Urmare? Oferta mare pe pia!8 deci un pre! de vhnzare si mai mic.

Azi Combinatul Apicol e pus in impo- sibilitatea de a exporta, iar miile de tone de miere care ar fi trebu~t sa ajunga la export, ramen pe piala interna. Urmarea? Prabusirea pre!ului! Este vorba de un efect generat si din nestiinla noastra? in parte cred ca da. Totdeauna vor apare mai multe trepte intermediare de forrnare a pre!ului de care, in mare, apicultorul nu vrea sa !ins cont. Acestea vor fi: apicultorul ca producator si vAnzator clientelei de casa, detailistul din come?, vAnzatorul en-gros sunt asadar forme necesare ale come?ului actual ca legaturi obligatorii intre producator si utilizatorul final - clientul. Mediul economic intern, la general, poate si sigur potenteaza sau nu eforturile .,

tehnice, economice si manageriale ale apicultorilor, dar in nici un caz nu le poate substitui, Ca atare stabiliza~ea pre!ului produselor apicole necesita reasezari. Cu alte cuvinte depinde de echilibrul ecoriomic intern al economiei apicole, economiei per ansamblu a !arii si in special de sectoarele antrenate cum ar fi: transporturile, carburan$ prelul zaharului, medicamentele de uz apicol, cherestea, come? etc ... mergdnd spre deschidere spre pie!ele externe, lnanifestbnd flexibilitate si func!ionalitate in derularea mecanismului economic.

Informa!iile cu privire la actul vanzarii au fost prezentate in mare pane in articolul din nr. 411993 a revistei noastre, unde se subliniaza comptexitatea . acestui important mecanism social. Cheia reusitei la vdnzare o reprezinta satisfacerea a trei factori de baa: calitate, pre! si asigslrarea deservirii. Trebuie sB se aiba in considerare din start ca parte inlegcanti3 o , strategic de vhnzare a fiecarui apicultor. Desewirea corecta efectuata prompt

Page 6: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

pate- fi . b a a . dxtlnden'l WitoBre: -Acest act ignorat, lasat la vaia i n t & m p l l i a d u c e esecuri, lnformafiile cu privire la aaul vh&ri i pot subllnia complexitatea a m s t u i - t m n i s m social. :Noua ni se . cer noi d'eprinderii6i componamente. Trebuie. sa -punem mhlt accent pe actul Vanzarii. Produce, producem, dar ... 58 ne si vindern marfa!

3 1 : '

PUBLICITATE

Publicitatea are un rol de a informa, con- vinge si reaminti clien!ilor care sunt avantajele de care vor benefica prin cumparareaofenei. Nu este suficienta cantitatea sau calitatea pentru ca produsul sa se vanda numai, prin propriul sau merit. Oaca clien!ii nu st'iu ca produsul exista, nu stiu nimic despre calitatea inalta a acestui produs, pentru ce e indicat si data nu i i determina~n sa-si permita a achita un anumit pre!, atunoi ei nu vor fi dornici sa-l cumpere. Produsul trebuie sa fie cunoscut intr-o masura mai mare decat pans acum. TreGuie sa cautam cele mai potrivite forrne de reclame si comercializare pentru diferite categorii de cumparatpori, lnsistentele reclame ale cunosc~itei firme Coca Cola, au reusit sa o situeze pe locul I in topul celor mai v%ndute marci din Europa, cu o cifra anuala de afaceri de 3845 rnilioane dolari. Dar si firma Wh'iskas (mancare pentru pisici) cu reclamele ei, au impus-o pe locul sapte cu o cifra de afaceri de 925 milioane dolarilan. lata 'ce inseamna reclamele ... Firmele performante aloca 4 dolari din 10 castiga!i activita!ilor de publicitate a produsului. Competitivitatea api- cola in actualele "condi!ii ale economiei de piafa depinde intr-o rnasuki apreciabila' de instrumentarul publicitar utilizat. Adaptarea, implementarea deciziilor strategice, tactice si curente in condi!iile complexe ale p/e!ii nu sunt posibile fara plasarea sistematica si corecta a metodelor si tehnicitor manageriale ale publicitafii tradilionale si moderne.

Vechile situajii care duceau la rezolvarea cu succes a vAnzarilor au tendinla de a fi reluate si pentru a rezolva problemele stringente chiar daca condi!iile prezente 's-au schimbat radical. Nu se cauta o schimbare in general, se constata o anumita rezisten?a la ce enou. La nivel macroeconomic apicol, pentru

prmeqa noastra la&guri, ,expozi*? interne $ intemqionaie: tprexn?a, noaste la..congrese, di&otiiT decafacwi: pe7.pie?eler. mari, clipuri .publicitat%, . propagand8 pentru.9; comequl apicol romtinesc, ' trebuie -sa: se g&eaSCa 'solu!ii finmaare adica fondurile necesare. La >%ivel. microeconomic apicol unde mjoritatea lShtBm mi apimltorii, adica~zecils.de mii cu alte~fncti zmi de mii const~ndl..dht membrii .famikebsihimwtiaar?ii produselor apicole .ski se simte nevoia tot ma, acuta de.comnicare. Deci de a primi si a da (prin explozia informa?ionai&) ram,< sigcir, complei, :fn- kele mai diverse,fpq~]e si c u putere de convingere, infq[ma!ii, mesaje, i@:o kjme a clien!ilor lipsita de educa?ia cons.uma@r~ui: . . . _ , . Sta in puterea noastra s$ o facem;,, ,:,, ,,. ,..

Din partea noastr3,se .c,ere'q.jnformare la zi, asupra preprilos piactiqate +:@ap libera, iar in timp cu cat chstigam c~ipniui TI apcopiem, putem urca ,preful, avand si,,argumentele necesarg. Un, varf al pre!ului si standardulbi expus i r i -pia!a Amzei din capitala Tl 'asigura apicultorul C. Georgescu. Acesta satisface exigen!ele clientului de calitate si servicii, aspecte, care in condi!iile de azi constituie condi!~a esen!~ala a suprav~e!uirii oricarui apicultor pe termenlung.Noi, Mila $4 2ecile de mii, noi trebuie sh he facem popda pdltica de publicitate a ~ ~ F O ~ U S U ~ U ~ prin comunicare verbala care eSte cea mai eficienta din punct de 'VeUere. a wstuloi - cea rnai puternica forma de comuniCsfe cu clientii si care se afla la indemana oficui. Comunicarea verbala este ''baza 'sugestiei!', ei logosul nostru asupra clientalui pentru a vinde, a dezvolla 0-afacere. Acest lucru- implica o inalta pregatire profe- sionala. Suntem pregati!i pentru a o face? Cred ca insuticlent. in permanen!a trebuie sti fim la curent cu tot ceea ce e nou in econo- mie, politica si societate. Pentru a fi perfor- mant trebuie sB fim profesionisti. Pentru a avea succes, trebuie sa avem cunostin!e foane bogate in domeniu. in aceasta perioada tulbure, apicultorul ca manager trebuie sa se adapteze rapid cerin!elor dure ale pie?ii. E necesar chiar sa ne educam consumatorii cu mult tact, sB incercam'chiar sa le schimbam mentalitatea. De multe ori si propria mentali- tate. SUNT SIGUR CA STA ?N PUTEREA NOASTRA !

Page 7: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

. . .. Pe .snrrt de.s~t.c.

FOLOSIREA FAMI~IILOR T E M P ~ ~ A R E ' '$I ' SPORIREA PRODUCTIEl, DE MIERE

: ). . . ,,. '. . . ' i

Metoda intretinerii familii1or~- de iernate. h funqie de puterea familiilor la albine pe bazd de familii temporare iesirea din iarna si numdrul-maa'tor, se

, corist6i in formarea' de' famifii @ternice, fbinkm6 - familii de b a a , puternlce '-la inceputul primdvetii, a :Qheia sdu a' (l,5- 1,8 kg) gi' familii temporare hijlocii mai multor familk . ,,$are, , ;$up& b p slabe (0,8 kg sau 4 5 kg) Tuturor intreticere inde'pendebtd , fn+:,? q rsu l familiilor . 11' "be asigur4 condifiile .sezonului activ, se unesc. toarnug cu necesare dezvoltarii normale in tot fami1ia:din .care.provinriar.mierea lor se sezonul activ. , , , . .

recolteazil. ,..; ,;Prin folosirea . acestei l b

metode produc!ja de miere-marfa , Familiile tempofaft? ; , valorific8 CreFte cu 752-265% (conform unor c~leslifi le -Ca, familii de .Sine st4tdfoafe. rezultate experirilentale). Miitcile vt9mtnice din familiile temporare

: ,. se schimbd' periodic, in aceleasi

Familiile temporare se formeaza in condi!ii ca pi cele ale familiilor de b d . cursul . . !... perioadei .I de roire 6aaiural8 (hna ~oamna"familii1e temporare se unesc

, iun~e), cui'2-3 . faguri - .cu puiet gi albine, din nou cu cele de 6&d, luap din fami&( p&r~icre. ' ~amilii le .,:

temporar&:primesc .h formre marc8 In cel de aldoiiea an'de aplicare a sau bofc8-matura. [nwrsu/,aezonu/u~ metodei, ~ '&~ fma fe . a /[email protected]/ii/~f acfiv, fami/ii/e temporaro fh@iv&&~ in temporare primi?ivqa timpuriu, 64ectu1 co&j$j obi?nu[te. Toamnai8fn genet?/ ji j Se; . V 8 resimp din plln.. : ~i asupfa luna octpmbrie, familiile hmpbiare st! productiei deLrniere-ma*i?i- '

, . . - -

unesc f u femiia de bbd. Dincantitatea Apli~bnd aceastd metoda incurma cu de miere realiza@ de ele, se opresf,67 mat : . cani , , intr-o stupina kg 3pentru primevara, jar, restul., se experimentela lnstitufului de , . recotteazsl. Matcile familiilor temporare &icetare gi Ptoduc!ie . . , ' . pentm" ' se ierneaza separat, in afara stupului~~. Ap,.cu*urB s; j , ob!in;t de ,a d. grupii de . . . . , ' 9 . , ,

In prjmuj>an de apljcare a mefodei, familii, 10. cafe S-a f010~t 0 singufii

ca rezultate se catin marire0 puterii familie tem~ofaf4 ' 0. pfoduc!ie medie

fami/iibr la iitmtr& in ikfn8, p a d /a 2-3 de 87,7 kg miere din care 62,7 kg

kg In lot de 1,3- ?,5 k i , @ $k4derea miem-mat% si 25 kg provizii .de iernare.

$,'konsumD~i dh,h;ek fn timpu/ iemji cu De la.!o alta: grup8 a la care s-au folosit 2 ( .. . - .

28-58 %. - , . . .. - -, . . . . cbte' d ~ u i i fdinilii .temporare* s-a obtinut : , , . .

. , ' o pjoducfie -de 1 12;4 ' I @ miere ' in

. fn anii 'urmatori, familiile temporare mediei'din care 90,4 kg mierg-rnarf~1' in se formeazd primdvara, timpuciu, prin cel de a1 doileaan.deaplic%afe.. . -

. . , .>. . . . ..I

divizarea familiilor , . foarte puternice ! . , 1 ;. ; , ! , , . .

Page 8: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

STANDARDUL PRlVlND MIEREA DE,AWBINE

Standardul de stat (STAS) este un act normativ, cu aplicare obtigatorie, aprobat \de guvern care defineste produsul si stabile@& normele pcivitoare la condl!'ile tehnice \ds calitate pe care trebuie sa Je ?ndeplineasca produsul respectiv. El stabileqe reguli si prescripfii obligatorii in scopul reglemeritarii unitare a achizitiei, desfacerii, metode de anallza organoleptica $i fizico-chimice, reguli pentru verificarea calita!ii, "depozitale, ambalare! marcare, transport, documente etc. in final sb urmarestre cbb8ndirea unui produs curat de buna calitate, ferit de falsifimri si denumiri necorespunzatoare. Nerespectarea standardelor de stat este urmarita conform legii.

M~erea de albine care , este principalul produs al albinelor a fost standardizat in !ara noastra Pnca din anul 1949 devenind primul STAS din apicultura romi3neasca si printre primele din Europa Proiectui acestui prim standard a fost elaborat dB Ministerul Agriculturii prin lnstifutul de Cercetgri Zootehnice - sec!ia apicultura condusa de ing. Nicolae Foti. Acesta a fost aprobat de comisia de standardizare in decembrie 1949 si a intrat in vigoare lat 1 aprilie 1950 cu nr. 784149.

In decursul timpului acest standard ini!ial elaborat Sn anul 1949 a fost revi-zuit in anii 1960, 1969, 1976 $1 ultima revizuire din 1989 este in vlgoare in prezent. Men?ion&m ca toate ed~!iile au purtat mereu acelasi numar 784 schimbdndu-se numal anul in care s-a piodus modificarea con!inutului si acesta a fost oflcial reconfirmat.

In prezent condi!iile de calitate ale mierii de albine sunt reglementate de STAS 78411-89 (partea I condilii tehnice de calitate la preluare de la producatori) STAS 78412-89 (partea II condijii tehnice de calltate la desfacere) si STAS 78413-89 (panea Ill metode de analiza). Acest standard a fost elaborat de A.C.A. - lnstitutul de Cercetare si Produc?ie pentru

Apicukura si aprobat de lnstitutul Roman de Standardizare intrand in vigoare~ -9ficial la 10.1.1989. .\ .!. .\:

i n padrul prevederilor din standard,.,mierea (18 'albine .este definita ca u'n produs natural obvnut de albine Tn exclusivitate din nectarul ! florilor '$&b din $ekre!iile dulci de pe alte paqi a ~ g .plantb~or -verzi, pe care acesikia le iecoithazd, le imboga~esc cu substanp proprii, 1€1 'prfSlUCtea2a Tnt~un mod specific si la depozitem Sm,oelulele :%gurHor din stup sub formademiere. -. ..; --I - . . . , . . . # I . . in general , mierea, de. . al'bine . cop?ine , urmatoarele trei . . gurpe. ,.de gubstaqe: substanje zaharoase' 60-80 %, apa 18-21 % si : alte substanle 2-4 ..%. Ultirna grupa desi procentual este mai. 'mica, are o importan!a mare deoarece conline cele mai valoroase componente (entime, vitamine, saruri minerale, aminoacizi, uleiuri eterice s.a.) care confera .. mlerii de ' blbine calitA!i alimentre dietetice si. .terapeutice valoroase. :Conform standardulul, mierea de albine se,.clasifica dupa ,provenienfa ei in miere monoflora, nliere poliflora si ,miere de mana.

Astfel, mierea care provine tritetjal sau in cea m'ai .mare pane din ne&rdl u d i bingirre specii, va fi definita miere monofldra .purt&nd denumirea speciei floral0 predominante (de salcbm, tei, floarea-soareldi; zmeura, izm8. si altele). .. , .; .

Mierea care provine dintr-un cupaj sau amestec natural din flori;dediierite specii fara ca vreuna sa defina.. ponderea .va puna denumirea.de miere. poliflora (fanea!a, balta, pomi , . fructiferi etc). !, ,

Prin.mierea\de pan3 sB injelege mierea de albink &re pioirine i"t6grd' sau in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe aRe paci ale plantelor2erzi decAt floile, putAnd contine Fi ,o cantitate redusa 'de nectar din flora spontana de padure.' ' '~

,. , '0 aR8 claslfiare' a mierii de albine

Page 9: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

conform prevederilor din standard se face dupa puriiate, culoare, aroma-gust, consisten@. Astfel, mierea monoflora de salcdm si mierea de mana se Tncadreaza In trei clase de calitate- calitate supenoara, celitatea I $i calitatea II. Toate celefalte sorturi de miere se incadreaza in numai do& dase de calitate: calitatea I $I calitatea 11.

Tot STAS 784-1/89 stabileste condi!iile'de calitate prlvlnd proprietqile organoleplice s i Yizico-chimice ale mierii ' neWifdi!ionae, precum sic criteriile' de incaclrareh ctase de calitate a mierii prezentate la achhfiier.

Examenul organoleptic ,se face prin apreciema insqirilor mierii ,(aspect, culoare, gust, aroma, miros, consisten!a, puritate) cu ajutorul sim!urilor Si. binein!eles a experieniei omului." , , .:) ,. ,

Aspem1 se slbre~iaza~. dupa gradul de transpafen!& pe care "il:prezintB: -mierea introdusa ?ntr-o Gprubeta 'de sticla incolora, examinata la lumina directa a zilei.,Aceasta poate fi de diferite nliahle: transparent stralucitor, opalescent, tulbure etc. '

Consisten!a se apreclaza dupa modul de curgere a mierii de pe o bagheta de sticla sau o IopqicZi de lemn. Ea poate fi %apoas&, fluids-subfire, fluida-vAscoasa, cleioasa.

Culoa<ea se apreciaza prin examinare direct&, la lumina zibi, pe un fond alb, a mierii dintr-o eprclbeta. '

Mirosul si gustul se apreciaza prin miroslre si gustarea probei. El poate fi acrisor, amarui, astringent, fad, cu aroma dominant& pronuniwa, moderat&, discfeta.

Preluarea mierii de la producatari se face p13 bazasxamenului otganoleptic.

in celd' , ce urmeaza vom prezenta condqiile tehnice de calitate (condili organoleptice) prwbute in part@ I-a a STAS-ului, pe sonuri de migre:

Miere mbndfiofll tie salcflm, catifatea superioaH: aspect curat, omogen, fara impuritali, fara spuma, Consisten!& fluida-v8smab&, omOgerl8. Culoare' aproape incolora panti la galben deschis. Gust pronun!at dulce;'cu aroma discr&a, specific& m i d i de salcdm. Mierea dCsalc&m calitatea I are aceleqi caracteristlcl Wceea ce priveste aspectul, consistenla 8i gustul. Culoarea poate fi galbena deachis pan& la galbena

pronunlat. Mierea de salc%m cditatea II - aspectul admire impuriia!i in propow de max, 4 % (particule de ceara de la faguri, aibine sau larve moarte ofl.fragrnerrle din acestea); se admite spuma. Cutoarea'nu se normeaza.

Miere-monoflorB de tei, calitatea I: aspect curat, omogen, fara Spuma si impurM!i, are culoarea galbena ca lamaia pan2 la galbena portocalie. Mkosul $1 gustul dulce, cu aroma foarte prondnlata de tei uneori gustul cu nuan@ incipienta, paqiala sau totala -.iar crisralele fine, potrivite sau grosiere. CaMatea I1 nu este normath din punct devedere a cuiorii admRe spuma si maxim 4%impurita!i.

Miere monoflorh de zmeurh, calitatea I: aspect curat omogen far& impuritati, fara spuma, gustul dulce placut cu aroma discreta de zmeura, culoarea cu nuan!a verzuie rqcata sau maronie, consistenla f l u i d ~ ~ ~ c o a s a sau cristalizata cu cristaie fine potrivite sau grosiere in faza incipient&, paqiala sau totala. Calitatea I1 admite spurna si impuritati. . maxim .,.4%, culoarea nu se normeaza. - . :,.

Mlere monofiorB de floarea-soarelul, calitatea I: aspect. curat, omogen,, f&ra impuritali, fara spuma, gust dulce, plkut cu aroma specifica. de fioarea- soarelui, culoarea galbena aurie, pan&. la galbena - portocalle, consisten!a fluida-vdseoasa sau cristaluata cu cristale fine, potriiite sau grosiere in faza incipient&, parfiala sau tomla. Calitatea II admite $puma - si lmpuritei maxim. 4 % iar culoared nu se ribrmeaza.

. Miere rnonoflorl de izml, --calitatea I: aspect curat, omogen, far6 impuritali, fara spuma, gust dulce placut cu aroma de izma bine evldeqiata. Culoarea galben5i clar sau nuaqata portocaiie, roscata sau maronie. 'Consisteqa fluid&-vAacoas8 aau . cristalizata incipient, paqial sau total ou cristale fine,

ipotrivite sau grosiere. Calitatea II admite spuma sl. impwit&i maxim 4 % iar culoarea nu -se normsaza. I

Mlere poliftoril, calitatea I: aspect curat, omogen, fara impuriiati, fara spurn&,. gust dulce, cu arornil placuta bins evide+&. Culoarea galbena deschis pana la bruna deschis;. .cu ~ nuar$a [osceta, verzuie sau .maronie.: Consisten{i fluida-vAscoasa sau ~cristalizat8 brcipient,.:.pqial sau total cu

Page 10: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

cristale fine, potilvire sau grosis're. Calitatea II adminte s p u r n si impuriqi :maxim 4 % iar culoarea nu se normeaza. . , ..-.

Miere de ; man&, salitate ,superioara: aspect curat, omogen,, fara impuritqi, fdra spuma, culoarea cu nuanta verzdct, rnaronie sau rosiatica pdna la, neagra. : Gustanoderat dulce, placut, cu aroma caracteristica-miecilde man& Consisten!a fiuida-v8scoas&; - deioasa sau cristalizata incipient sau paqial aw cristttle fine, potrivite sau grosiere. Calitatea I are aceleasi caracteristici, avdnd o culoafei4xuna deschis cu nuanla verzuie, maronie. sau rosiatica. Calitatea II admite . s p m a . ,si impurita!i rnax.? 4% iar Culoarea rlu se notmeaza. ;r . .

Urmaind caractefisticile organoleptice ale diferitelor sorturi de miere observarn faptul Gi la calitatea superioara ~i calitatea I, indiferent de sortul de miere nu s s admite. s p m a s i corpuri .straine; in timp ce la. calitatea II, lndiferent de sortul de miere se admite;spurw3 si corpuri strain0 (resturi.de ceara Tn f w r i , larve si albine moarte in proportie de maxim 4%).

In afara de exarnenul organoleptic la preluarea mierii de albine se urmareste- si procentul de apa existent in miere care, conform STAS-ului nu trebuie sa dep?+easca 20% (excep!ie face numai mierea de salcdm calitatea II care poate fi preluatat'cu 21%). Pe .term aceasta analiza de determiflare, a procentului de umiditate se face cu ajutorul refractometrului. intre indicele d e fefraclie al mierii de albine si continutut ei in substan@ uscata exista o corela!ie directa, care- permite calcularea procentului de apa. Determinarea apei cu ajutorul refractrmtrului se face astfel: Pe prisma. inferloara a- aparatului se aplica. o picatura de miere, dupa. care' se 'inchide imediat camera. Cu ajutorul oglinzii se proiecteaza in asa fel fascicolul de lumina prin prisma, incdt sa se ob!ina luminozitate maxima. Se manevreaza butonul cremalierei astfel ca limita de demarca?ie a cskr doua cAmpUri sa fie perfect clara, cu profil rectiliniu si sa treaca exact prin punctul central de intecsec!ie al celor doua linii vizuale, in acest moment se citeste valoarea indicelui de refraqie pe scala aparatului Si temperatura. Dupa curalirea prismei de miere cu un tifon curat se repeta operqia. Determinarea Be face

in intervalul fie-temperatura :de 15-25"C, iar valoarea indiceIui..de refraclie se :corecteaz& pentru temperatura de 20°C. in amst ,stop la indicele de refractie citit .se adauga 0,00023 pentru fiecare.l°C daca temperatura..este mai mare de 20°C sau se scade daca temperatura eae rnai mica de 20°C. in tabelul 1 se-citeste con!inutul de .spa corespun~ator indicelui de refracfia .la temperatura de 20". Qa rezultat se

; ia , media aritmetica a cel pu!in doua determimtri, intre care nu trebuie- &I fie. o

*diferm@ mai.mafe de 0,l %,fa!a de medie. .

Tabelul 3 , . .

: Extras paqial din Standard 784-3189 Indice de.;.Apet.~: . Indice.de Apa

. ref+ig . ?": - r e f w e . % la 20% I . . . . , : . la 20°C ..

1,4920 17,8 1 4850 20,6 1',491'5 5 , ; 18,0,1. . 4845--. :.20,$

.: . 1,4!%lQ 18,ZYl . 4840. :21$>,4 , 1,4905 . 1814 t tm 4885 ,:, 212 . . : 11- 1,4900 d&$.l 4830 .:2.t i4'. . i . .:' .1,4895 18,8 1 - 4825 21,6 . .>I:

1,4890 :r*19;0 1 4820 21,8: 1,,4885 1 9 , h i 4815 . n , o 1,4880 .19,$ .1 :. 4810 .Q2,2 1,4875 , .19,6~1 4805 2214 1,4870 19,8 1 ,4800 22,6 1,4865 ,: 20,O.d. . 4795 22,8.: -

. . 1,4860 .20,2 1 4790 23,O :.t. 1,4855 20,4 1 4785 23,2 - .

La mierea de salcam calitatea, I1 preluata cu umiditatea de 21% si la, toate sqrtyrile si calitatile de miere,,preluate: h urniditatea mai mica de 20% se r e c a l c u l ~ h masa pentru con!inutvirde~20%. .. , ..

Atunci c8nd:;la preluarea mieru p e albine examenul organoleptic si cel ref~actometric nu sunt concludente si avem dubii privind calitatea. ei . se reeurge l a ,exmenu! de laborator undet,se fac o suita de- analize fizico-chimice car@stabiie8~. prin intermediul aparatelor si reactivilor cu precizie calitatea mierii. , r;

Conform. prevederilor ;din STAS. principlele conditii fizic8 si chimice e mierii de albine sunt: Densitatea relativa la~20°C min. 1,417 la toate sorturile~ &,miere; Procentul .maxim de apa 20%.- cu,excep!ia mierii de salcam care poate avea 24%; Procentul maxim de cenusa 0,5 % la toate sorturile de miere monoflora gi

Page 11: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

polif bra, lar la mieyea, de mana 1 %; Acid~tatea (cm3 NaOH solu$e N la 100 g miere) max. 4 la mlerea monoflora si-pollflora, lar la._c;ea de padure 5; Zghar reducator exprimat in zahar invertit minlm 70% la mierea monoflora si pO11flora si 60% la mierea de,pZidure; lndice diastazic - m~nim la salam 6,5 alte sorturl de miere monoflora si poliflora 10,9 8i. la mierea superioara de padure 13,9; Zahar u v r hidrolizab~l exprimat in proaeme zaharoza

maxim: la sag4m.l 6, la salcBm 117, la alte sorturi de miere monoflora si polifloral 5 si la .mierea de mana 10; HMF (hidroximetilfurfurol) mg la 100 g miere w i m . 1 la toate sortucile de miere; Substatye insolubile in-,a@ procent maxim la salcam superior 0,1% celelalte sorturi .de miere monoflora si poliflora de calitatea I - 0,2%, iar la toate wur i le de calitatea II - 2 %.

C !. .

CRESTEREA 'COLONflLOR,,pE ALBINE CU MA1 '

MULTE MTCI LIBERE,. FARA ARIPI , , . , ~u lent in I-IIJICK . ,

. . . ,.

Metoda are o aplicare practica imediata in cansta,in faptul ca o coloslie de albine nu agricultura, prin inlocuirea actualei metode de accepta decat o singura mat& si in conditii cr-ere a dbin&or coloniale din -intreaga--.: - naturale . crsptsrea matcilor se -Ace in lume. detrimentul produciiei de miere.

Asflel, af l alMele .iptreq'mte; in stupi : . ... Solqia. fehnica consta in anputarea sistematicl, ,. cat : s i ,cele,-salbatice sau ceje aripilor matcilor; .prin acea~t~,,~modificare a care-si gasesc bn adapost datuiai prin roiie; matcilor, albinele- lubratoare - accept3 - cu prezinta acelasi raport in ceea ce pri\/qte ..r r~scurlb ' : ~ cunoscute - rnai multe matci numarul indivizilor celor trei caste: o matca,, imperecheate, indiferent de varsta lor sau de cateva mii sau zeci de mii'dd;al.bifi@ iqk~toare ' ' varletatal . ' .

' -. si cateva zeci sau sute de irantdri. :". '

. l [ j . : j ) \ ' ~i/anfa]el~ 'coi7stau in faptul c& rnai mult

Prin amputarea aripilor matcilor, albineld -puiejl.duce la sporirea producliei per colonie in tuCratoare accept3 rnai multe- mafC'i Pn' cadrut- "-u.c.m., acema fllnd un ,aspect cantitalv-dar si aceleiasi colonii. .... - faptul cB mai.multi fefemani de matea' fac ca

I incercari de orestere a coloniilor de alblne albinele sa.fie rnai "harnice", adesta tiind. un cu mai rnutte fMfci au;.mai fost redlizate,9nStii . i?ispeot!oahtativ\ . , ,

pe baza altor modificariaduse matcilor cum-ar P' . ?Atte@vantaje: ; I ; fi . taierea acului; . grin .. folosirea aatiilor -.in afara cre!$erii cantitative p,&turor despaqitoare cgla metoda Ciaikin .(1911); prin . Rroduselor stupului: . miere, . ceara,.,,, p~len, izolarea matcilgr in colivii. , . . . . propo(i, lapti i~r de mat&,. larve de tretor,

Este cunoscuta de asemenea convieluirea ' venin, se ob!ine,!n mod continuu, pe intreaga , de scurta durata.adouamatci in mloniile care . periosdaa sezonului apicol activ, .un numar de schimba linistit matca (anecbalie) sau a trei 2-7 botci la fiecare doua saptamani de o

:": . matci tjatrane ' (?n "Romania' apicola" ' nr. calitate excep!ionala." . - . .

1 011 992). .: . - iernarea 8s face.cu pierderi mai mici

i; De asemenea, !aierea aripilor matcilor pnt fu ca un ghem'mai mare asigur3 aceeasi

batran< sau' cu" , adum'ite defecRS 'este o tempsratura cu. un consurn rnai mic cte miere ' practica de. mutt Cunoscuta in albinarit sub - si rn rnai pqina uzura.aalbinelor. nurhele de "calidire a m'atbilot"; - . - Ouatul Tnatcilor se :prelunge?ej -p%na

Problema solu!ionaCi de ' aceaha invenlie toamna tdrziu asigwand contingente,de albine

Page 12: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

'.tine& peste 'iarn&sl incepe &er& in 'Sezon 'si in mod &plotiv. :' ' . : 1 ..

- - Roirea nu mai are loc debaiece atbinele 'tind Fn mod permallent SB schimbs.'linistit matca (domesticirea albinelor). - '

- 0 familie bezmetica poafe f i indreptata daca matca introdusa are'aripile taiate. - Rasele de albine care-si schirnba ada-

postul pot fi silite sa stea intr-un anumit loc, prin taierea aripilor matcilor. - Teoretic, denumirea de regina cu refe-

rire la matca nu-si mai are sensul. - Comportamentul de intrajutorare a doua

sau mai multe matci in vederea depunerii oualor precum si grija albinelor pentru toate matcile coloniei in egala masura, constituie aspecte noi ale etologiei albinelor coloniale.

Taierea propriu-zish a aripilor matcilor se poate face cu orice obiect ascu!it (cu!il, foarfeca) dar sunt indicate unghiera sau lama de ras. Acelasi efect se obiine si prin smulgerea aripilor din articula!ie dar exista

peri~ddl ca tifatca 'SBfii9~~~'fi@akeebtsnB' de propriile-i fiice din cauzd f'&mBlimfdi c a 6 se prelinge din rani si cate nihiletiz&Wit6sUI:tle matca; in aceSt ear rilnilP'se ung cu rniere~sau matca este introduSA in colivie. ' 7 ;, : :'

Dupa taierea aripilor si ac~@@rOa maicilor tinere de catre familia Ba, se 'paate trece la unificarea- a doua familii cu 'Cat@: o matca. Aceasla unificare este mai. difiotla de&t unificarea a doua colonii,~fiecar6 cu mailmcllte matci. Unificarea se tace conform metodelor cunoscute folosindu-se parfum, deodorant, Iuica, ceapa, varachet etc.

Numarul matcilor care s& pot intribduce in aceeasi colonie depinde de puterea coloniei dar e indicat,sa nu se depaseasa o matca de interval bine ocupat de albina. Ca exemplu, intr-un 'stup orizontal cu 20 de rame, se pot introduce 6 la 12 rnatci.

Prezenta metoda a fost inregistrata ca cerere de Brevet de inven!ie la OSlM cu nr. (21445 din 17 martie 1994.

~NSUSIRI MORFOLOCICE ALE PERECHII 111 DE PICIOARE LA POPULATII DE ALBINE DIN

TRANSILVANIA Ilie CORNOIU, Adrian IBE1'K& Liviu ~ K G I I I T A $

Univcrsitatea de Sliinlc Agricolc Cluj-Napoca Facultatca d c Zootehnic

Pe fondul strsnsei legaturi cu mediul in care traiesc, albinele melifere din spa?iul Car- pato-Dunarean, au dobsndit si doblndesc cu certitudine structuri convenabile supravie!uirii. Consider2nd valoroasele referiri bibliografice (I. Fi?teag, 1937, A. Farcas, 7939, N. Foti si col. 1965, Mihaela Serban, Maria Dragan, Cecilia Popescu, 1989) legate de identitatea albinei romsnesti, in contextul unei mari diversita!i interpopula?ionale, prin prezen;a unor ecotipuri de albine bine definite pe teritoriul tarii noastre, ne propunem o caracterizare estimativa a diferen?elor morfologice la perechea 111 de picioare (data fiind importan!a lor in via?a albine- lor) in popula?ii de albine din Transilvania.

Material si metodi Nasaud), !inand cont de cateva criterii

In anul 1991 s-au recoltat 15 probe randomizate (cate 5 a 100 de albine fiecare) din trei stupine identificate in trei zone distincte din Podisul Transilvaniei - CBmpie (luriu de Campie, jud. Cluj), deal (Cluj-Napoca, jud. Cluj), munte (Sacaienii Bargaului, jud. Bistri!a

prezentate in materialul din "Romania apicola" nr. 1211993, pag. 14.

Prepararea si conservarea probelor s-a facut dupa metodele consacrate. Masuratorile s-au efectuat cu microscopul MBS-1 prev&ut cu vize micrometrice. Cu ajutorul metodelor

Page 13: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

statistice, s-au estimat valorile medii si masurile variabilita!ii. Testarea semnifica!iei diferen!elor dintre valorile medii s-au facut prin testuLStudent. Pentru prezentarea rezultatelor tabelare comparative, cele trei zone au fost notate: zona 1 - cdmpie, zona 2 - deal, zona 3 - munte.

Rezultate, discu!ii s1 concluzli

Lungirnea fernurului - da posibilitatea aprecierii acestui membru locomotor si func!iond activ necesar albinelor la recoltarea si transportul polenului, prelucrarea si asexarea solzisor~lor de ceara etc. Cu valori estimate in mm, insolite de abaterile standard (tabel 1) difereqele senslbie din cadrul celor trei papulqii studiate atrag atenlia asupra unor difererqe condi?ionate ecologic de la o zona la aka,. regasite ca adaptari specifice.

Diferenjele foane semn~ficative la acest indice (tabel 2) intre Z1 - Z2, respectiv Z1 - Z3 exprima forme de adaptare diferite, strans legate de zonele ecologice in care albine isi desfasoara a~tivitatea.

Lungimea tibiei - cu v a l ~ i exprimate ,in mm (tabel 1) se remarca descrescatoare de la Z3 spre Z,. Fala de rezultatle anterioare (3,22 mm stabllka la ecotipul de Transitvanla, N. Foti si cot.) diferenlele 'remarcate se constituie in

mod evident, drept adaptari particulare $1 continue la diversitatea si variabilitatea ecosistemelor existente in aceasta parte de Iara

Difereqele distinct semnificative (tabel 2) intre 4 - 4 si foane semnificative intre stuplnele ZI - L, expr~ma forma de adaptare sub permanenta influenp a condi!iilor de mediu ce creeaza variabilitatea intra- popula!ionala. . .

Lungimea rnetatarsului - ca element de b.aa al.piciorului Ill,.cu valori exprimate in mm (tabel 1) - fa?& de rezultate anterioare (2,341 mm stabilite la ecotipul d i . Transilvania) prezinta valori ceva mai mari. Acestea se constituie drept dovezi' asupra modului distinct de adaptare la mediu a1 albinelor mdifere din zona Transilvaniei, data fiind diversitaka ecosistemelor existente. Difereniele nesemnificative (tabel 2) pentru toate cele trei popula!ii de albine din Transilvania remarch indicele morfologic cu valori medii sensibil egale.

LZlfimea rnetatarsului - cu ' valori exprimate Pn mm (tabel . 1) ierarhizeaza popula!iile descrescator de la Z3 Spre Zl. Dal fiind faptul cB acest indice morfologic in cadrul celor trei popula!ii poate fi ierarhizat dupa lungimea tntregului organ, este o dWada in

Tabelul 1. Valorile medii si estimatele variabilitalii la perechea a Ill-a de picioare la trei popula!ii de albine din Transilvania ' '

in$qiri - ' Lungirne Lungime Lungime Lqime lndice Specificari femur tibie metatars metatars tarsian

Page 14: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

' . . . _ .' , . . I . . : , , 3 , : I : ' k . '

Tabelul 2. .Dif&reqelff' dmtre~:vabrile medii .si semnifica?k ac&stora .cu."@ivlre la indicli morf6logici:ale perechii IIf de"ijc10are in.frei p'opula!il de albind din Tran9ilvaniX ' ';

Speci- Insusirii- ~mg ime ' ~lIrn4irne tqngirne L@ime lndice ficari studiate femur ' tibie - rnetatars metat& tarsian

' T. STIAENT ;:+ 5,650 -,-

SEMNIFICAT~P;-. ~ X X

Z1-Z:. , D!FERENTA 0,049 sd ' 'd:oog ,'-. .'

, . . . .. . , . .

. I I ! , - . . , .. .,:.

. i' 7 STUtDEN~' ' ' ~ . . !

1,276 .-

SEMNlFlCATlA , .. . . . . , ,

' NS 22-23 DIFERENTA . . . -0,013

:,>,

, . . T.STUDENT.,.: 7,297- SEMNIFICATIA- ... . , .

21-23. DIFERENTA . , -0,062

.. . sd 1:. 0,008

.ptus ca cele trei populqii si-au constituit forme pfoprii de adaptare la. zonele diferitsin care traiesc si-si desfasoara astivita!ile. . . . .

Diferenlele nesemmficative : (tabel . .2) rernarca indicele cu valori rnedii sensibil wale lipsite de corelafie. > . .

lndicele tarsian - prezentat Pn procente exprima (dupa Alpatov) un critgrip important 'in delimitarea raselor si chiar a popula\iilor de albine.

Valorile prezentate in tabelul 1 nu se remarca distinct vreuna din cele trei 'popula!ii de 'abine luate in stutliu. Rezultafeie ob!inute se atribule conbl?iilor ecologice , cu' toata diversitatea factorilor externi det@rminan!i. Chiar nesemnificative fiind (tabet 2) difereqeie evidenliaza acest indice morfologic uniform pentitr toate cele trei populqii de albine din ecotipul de Transilvania.

3,703 ' 0,929 1,637 1,674, xxx PJ6 NS 'NS

-0,038 0,013 -0,012 -0,556 0,01 0,014 + 0,008 0,332

Cbiiclirzion~nd Y~ccint .c$e prez8iitFt< s i poate. ,remarc& reac!ia . di'ferita a :: unor gehotipuri ase~mhnatoare J . condilii de mkdiu biferite, . data f ind' indis~~utabila int,eraqiyne genotipimediu-pentry indicii ce caraderizeaza perechea ill-a.de picioargla populqii de albine' din Transilvariia.

, .. .,>% . -+ , ;<- ' 1

'~ibi,i&&fie., ..,,I,~(. ;-. . ' - - f.

1 . Farcas, A:, _1% - lndhele cubital la albinele din.yona Clujului, "Cartea RornHneascFi';, p. 8.

2.'.Rsteag, t., 1939 - CerceSri' bltimetrice la dbina rornSneasc6;-.~erFi de doctorat,' Bucuresti.

3.-.Foli, K- 4-001.~ 1965 - N %lea Congres Intema/;onal JubiliaY. de Apicultura, Bucure~ti, p. 171 -178: . :,L - . ,

Petre A. 81 cot,, 1979 - Lucrarii practice de genstica animals, Tipo Agronomia Cluj-Napoca.

5. 9rban Mlhaela pi1 col., 1989 - 'Apicultura rn Rorpbnia", nr: 4 , p. 11.

Page 15: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

A .

l i t nnitonil n~zcd@ruk~i bzcepdtor

Una dintre cauzele pentru care mui!i nu se albinele, fapt pentru care ele devin agresive si ocupa cu cresterea albinelor o constituie in!eapa. . , teama de Fn!epaturi. Pentru acest, considereh apicultoryl

De necunoscatori, albina este considerata inainte de a lucra cu albinele se va spala bine ca o insecta primejdioasa care este gata sa cu ap l si sapun abinuit, neparfumat. atace orice fiin!a care incearca SB se apropie TO! in ac0.g stop apicukorul se va feri de a de Stup. Faptul Ca apio~ltorii nU SUnt expu~i la tusi deasuora stuoului si albinelor. Cn!epaturi chiar si atunci cand lucreaza far& echipament de protec!ie, este pus pe seama unei afirma!ii nereale ca "albinele isi cunosc stapAnul".

Practica ne dovedeste ca albina este o insecta pe care omul o poate creste si dirija usor - asemenea celorlalte specii - fara a avea de suferii insa numai atunci cbnd apicultorul cunoaste particularit$!ile intime ale moduiui de viala al albinelor.

In general, albinele nu inleapa decat atunci cand in modul lor normal de viala intervine o schimbare care le deranjeaza. Rezulta ca in momentul cand apicultorul este in!epat el trebuie sB se gdndeasca ca a comis o greseala si cti trebuie sa inlature imediat cauza care a stanjenit ritmul de via?a al albinelor. Cu exceplia unor pu!ine familii de albine, irascibile prin natura lor, de cele mai multe ori apicultorul prin faptul ca nu stie sB se comporte cu albinele, determina ca acestea sB fie agresive.

Cunoasterea modului de comportare cu albinele are o deosebita importan!a, aceasta reprezentdnd baza tehnicii apicole. Experieqa Tndelungata de crestere a albinelor a pus la Pndemana apicultorilor numeroase cunostin!e care concura la exploatarea lor ralionala, lipsita de riscuri si nepiaceri. S-au stabilit unele reguli de comportare cu albinele, respectarea carora prezinta o mare importan!a practica.

Mirosurile iritante: de transpira!ie, ceapti, usturoi, alcool, parfum etc. deranjeaza

Miscarile repezi, manuirea brutal& zgwduituri)e, frecarile fagurilor unul de akul sau de pere!ii stupului, irita foarte muk albinele.

Pentru aceasta se cer multe calitati care se formeaza cu timpul, ca de exemplu buntivoin!a, rabdarea de a suporta o in!eptitura, calm, stapanire de sine, miscari domoale, sa st~i sa lucrezi in asa fel ca sa nu te considere "dusman".

lncepatorul va trebui sB se formeze Pn a suporta plimbarea unei albine pe man6 sau chiar pe fa$$ sa nu o inlature fiindca va pleca singura.

Strivirea albinelor si mirosul de venin nelinisteste foarle mult familia de albine. Pentru acest considerent Se Cere ca apicultorul sa lucreze cu muRB atenlie iar in cazul cand este inlepat sa-si scoata imediat acul, iar locul sa-l trateze cu fum pentru a masca mirosul de venin. in caz contrar o in!epatura va fi urmata de multe altele si Fn sfbrsit apicultorul va fi nevoit sa renun!e sa cerceteze pe mai departe stupul.

La scoaterea acului nu se va prinde de vezica cu venln cu degetele, intrucat prin presarea acestela pompam tot veninul in rana, ci cu ajutorul lame1 unui cu!it sau cu unghia, acul va fi indepartat printr-o usoara miscare de rkuire.

Daca o albina a patruns in par, trebuie sa ne grabim sa o strivim inainte de a ne in!epa deoarece crezandu-se Fn pericol, va Cncerca

Page 16: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

Una dintre cauzele pentru care rnujfj DU SL? ucupd' cu cresterea albinelor o constituie teama de in!epaturi. , De necunosctttori, albina este considerata ca o .insect8 primejdioasa care este gata sa atace orice fii@ care incearca sa 60 apropie de stup Faptul ca aploultoril nu Sunt expusi la Tnppatur~ chiar si atunci c%nd lucreaza far& echipament de Qrotectle. a*= q-u%Y-- unei afirma!~~ nereale ca "albinele Tsi cunosc stap8nut".

Practica ne dovedqte c& alblna este o insecta pe care omul o poate creqe si'klirija usor l'asemenea celorlalte specii - fara a avea de suferii Fnsa numai atunci cand apicult'orul cunoaSte particularit8!ile intime ale modului de via!8 al albinelor.

I

In general, albinele nu injeapa decat atunci cdnd in modul lor normal de viap intervine o schimbare care le deranjeaza. Rezulta ca in momentul cdnd apicultorul este infepat el trebuie sa se gandeasca ca a comis o greseala si ca trebuie sa inlature imediat cauza care a stanjenit riimul de via@ al alblnelor. Cu exceplia unor pqine famil~i de albine, irascibile prin natura lor, de cele mai multe ori apicultorul prin faptul c& nu ?tie sB se comporte cu albinele, determina ca acestea s6 fie agresive.

Cunoasterea modului de comportare cu albinele Elre o deosebita imporlaqa, aceasta reprezentdnd baza tehnicii apicok. Experienla indelungata de crestere a albinelar a pus la indemana apicultorilor numeroase cunostinle care concur& la exploatarea lor rqionala, IipsitB de riscuri si neplaceri. S-au stabilit unele reguli de comportare cu albinele, respectarea carota pkzinta o mare importaqa practica.

~irosurile 'iritante: de transp~ra!ie, ceapa, usturoi, alcool, parfum etc. deranjeaza

ab/>8/; & C ~ ' ~ ~ / N C C I C B B/B d w ~ h agrestve si inteapa.

Pentru acest , considerent apicultorul .inainte de a lucra cu albinele se va spala bine cu apa si sapun abisnult, neparfumat.

Tot in west scop apicultorul se va feri de a tusi deasupra stupului si albinelor.

Miscarile repezi, m h u h ~ kWk, zgrrduituri\e, frecarile fagurilor unul de altul sau de pere!ii stupului, irita foarte mutt albinele.

Pentru aceasta se cer multe calitali care se formeaza, cu timpul, ca de exemplu bunavoin!&, rabdarea de a suporta o iniapatwa, calm, stap8nire de sine, m w r i domoale, sh +tii sa lucrezi in asa fel ca sa nu ie considere "dqman".

incepikrul va trebui sa se formeze tn a suporta plimbarea unei alblne pe m8na sau chiar pe fa@, sa nu o inlature fiindca va pleca singura.

Strivirea abinelor si mirosul de 'venin nelin~steste foarte mult familia de albine. Pentru acest considerent se cere ca aplcultorul sli lucreze cu mukg ateqie iar in cazul cbnd este in!epat sa-si scbata imediat aCul, tar locul sa-l trateze cu fum pentru a masca mirosul de venin. in caz contrar o intepatura va fi urmata de multe altele si in sfdr~it apicultorul va fi nevoit sa renunte sa cerceteze pe mai departe stupul.

La scoaterea acului nu se va prinde de vezica cu vemn cu degetele, intrudt prin presarea acesteia pompam tot veninul in rana, ci cu ajutorul lamei unui cqit sau cu unghia, acul va fi indepmat printr-o usoara miscare de r&uire.

Daca w albina a patruns in par, trebuie s3 nfi~grabim sa o strivim 'inainte cle a ne iqepa deoarece crezhdu-se in pericol, va incerca

1 5

Page 17: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

sa in\epe. Locul si degetele se vor da cu fum pentru a inlatura mirosul de venin.

De asemenea, iPe trebui G 'ferim cerceta familiile de albme pe!timpul~c~klur~lor i

mari, pe timp rece, noros, cu vdnt si d'upa ploaie, intrucdt albinele in asemenga caauri sunt foarte irascibile.

Dupa o oarecare practica sil experienia se vor putee deosebi alhinele cefcetase -de cele care doresc sa: atace: in general, -0 albina care se pregateste sa inppe-se poate. recltnoaye dupa zumzetul asCu!it, t'Iervob:?~pe care-l produce, prbouml (si dclpa:$boWl..rapi51 "direct la !intas'. i 4,) '

f ,

in cazb~ $,care~'o aibina ne d3"tdrcoale pentfu a ne'c'rceta "cine suht6mn sa nu &ril cu, mrn<dYp e< entiu B o ~tibbol i ci ne

, . . !.I,! P. acoperlm usor ochi~ cu maria daca lucrain fara masca si astfel, in scurt timp, ea ne va lasa in pace.

Ochii sunt !inta cea mai important6 a albinelor, in primul rdnd pentru cB le atrag atenlia prin lucire $.in al doilea rand, albinele avand preferin!a spre culori ipchise cdnd sunt iritate, se, indreapta spre. sprancenele negre. Cele mai periculoase inlepaturi sunt la ochi ,On lumina ochiului) dar acestea sunt;.extrem de rare deoarece pleoapele sunt .ass de sensibile incdt instinctiv se inchid, in care caz albina inpapa pleoapa si nu ochiui. ; . .

Perbanelor stra;ine;.care asistil s& ajuta la cercetarea familiilor de albine, trebuie sa li se explice modulcdmtrebuie sa se comporte cu albinele, sgfie linistite, fara migc$ii brugd; iar in cazul cand unele alblne J cerceteaza si3 nu fuga, sa stea linisti!i, cu mana laochi si la nevoie se vor retrage la umbra. Astfel, dupa 1-2 minute, albinele se liniqtesc si singure se vor duce la locul lor.

Ir /

lncepatorii consider&,@ fumul are o acliune de linistire asupra albinelor, pentru care motiv in cazul in cab albinele devin nervoase il folosesc tri exces, fara sa ob\ina rezultatul dorit, ci dirnpotriva albinelqse irita si mai mult, in doza moderata fumul nelini$este albinele care, grabite se retrag pe fagurii cu miere unde tsi tncarca gusile "de teama ca familia este in pericol". In acest moment

apicultorul este complet stapdn pe familie $1 pu!in expus la iqepaturi, 'intrucat albinele avAnd gu? ;incarcata cu* miere, mai greu

, reusesc a incovoale abdomenul pentru a '. I ~n!epa.:

28

De asemenea, fumul trebuie dat de la o oarecare distan!6 pentru a avea timp sa se r&ceasc&, deoarece furnul cald pompat peste albine are.aq!iune iritanta. Fumul se.va da de-a lungul ramelor., :>.

In cazul in care se f815e:mces de fum, albinele-se nelinistesci lasa fagurii cu miere, incep sa ventileze:pllternic cuibul el multe~din &-9 tepect lacitpicultbt' pentrd:a-l iflopa. -.

';6'hstfel d& ddranjare-'a fakdaei de albine' are tk!percursuni nu ,numai asupra comp6rt6rii albinelor ci si asupra %ulesulur $i 'aclivita!ii lor

, 8

in general; Dln aceasta cauza matca po'ate intrerupe

ouatul, iar matcile (tinere) alearga grablte pe faguri pentru ase ascunde, motiv pentru care alblnele le considera straine $1 le pot omori.

Revenirea la o stare normala, dupa asemenea .deranjament se realizeaza ,abia dup8 cateva ore.

Pentru a - ntl pr&ispune albinele la ornordrea matcii, !va trebui sa ne f&rim-a d prinde'in maria si a-i fmprima astfel' h'miros strain. . .

in zilele lipsite ds ,cules, nu se vor cerceta familiile de albine On timpul zilei) pentru a nu favoriza fudisagul, percetarea lor se va face catre seara:

Apicultorul va trebui sa se deprinda a nu deranja prea ,des.. familile de albine "din curiozitate" ci numai cu un scop bine determinat. Cu timpul apicultorul invap s6 cunoasca cum se desfasoara viala in interiorul stupului (normal sau anormal) fara a deschide stu~ul, numai dupa activitatea albinelor de la urdinis, examinarea oglinzii stupului si observa!iile notate in caietul de stupina.

Dupg Emil POP, Alexandru SABAU, Ddna IOZON,.

GHlD DE LUCMR; PRACTICE DE APICULTUR~ I

Page 18: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

I I I r

1

PRINDEREA MATCII $1 ALBINELOR DE PE FAGURI i~ CONDITII DE SECURITATE .,

i n practica apicuffhfilor se ' cunosc doua procedeepentru prinderea matcilor ete-pe fagwi: - prinderea de torace a ' matcli intre

degetulmare.sbar&81ator;: - prinderea. matcii intre doukpene de

pasare (Constantin L. Hristea) ...- Cea d e a doua metoda pare mai .pu!in

riscanta si este foarte probabil ca marele nostru.irialntas sa fi avut in vedeie neinde- manarea incepatorului in apicultura.

Este evident ca paha nu incerci, de mai mutte ori, nu poli capata indemanarea ndcesara pntru a evita riicurile care sunt regretabile, costiStoare avdnd in v'edere in?portanta pe care o are o matca in familia de albine.

In scopul'. eliminarii oricarui rlsc, la prinderea matoii ca si a albinelor de pe fagure, folosesc de mai mult timp un tub, .elasticttsi transparent din material plastic, de la cordoanele cu care se, fac Rerfuzii la bolnavii dinspitale, adaptat ca in figura. ..

Tubul se taie la capatul unde are in interior un filtru, sub un unghi de 160' iar la celalat capat tubul de legatura c,u diametrul pa i mic se scuneaza la 10-12 cm. Secliunea mare a tubului se foloseste la prinderea m&cii iar tubul de secliune redusa face ldgatura cu atmosfera.

Prinderea matcii se face apropiind tubul cu secliunea mare, al carei plan este .parale1 cu

planul fagurelui, cat m a i aproape deasupra matcii si in., monentul i,c~nd,;aceasta. este incadrata in .sec!iunea tubuIui.:se apasa tubut pdna la contactul cu fagurele. . - ,

Tubul- se !ine .in aceasta poziiie @na cand matca pBrase~te, fagurele . ridic8ndu-se spre capatul opus.

. ,Se ridica cu atenlie tubul, se astupa capatul deschis, cu un dopde..h&?ie, vata, etc. $i se adaposte'ste in buzunarul de la piept al halatului ,cat e6te necesar efectuarii lucrarilor ce avem de, fdcut,, dupa cdie matca se elibereaza, redand-o familiei de albine.

in acelasi mod piesa se poate folosi si'ia prinderea b'lbineldi pentru popularea cu!$ilor, in c&e suht intrbduse match, pentru maturdtea matcilor s&u trwportul celor Werecheate. ' ,

De asehenea,prin.zatoarea se p a t e folosi cu Succes la deparatitirlea matcnor de paduchele albinBi(Brau1a Caeca) sau. chiar a albinelor-cahd Sunt in n u m r redus - cateva zeci - folosind fumul de Iigara suflat prin tubul de aerisire.

Pentru grabirea evacuarii tubului in carese gaseste ..rnatca sau , albine se sufla Wr prin tubul de aerisire.

Aceasta piesqeste usor de co$&ionat si tuburi folosite de gasit la t~ate~dispensarele si spitalele din p ra ele constituind un deseu (se arunca dupa prima utilizare),

Fig.1. Prinzatorul de matca si de albine -

Page 19: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

, , , . . I ',

. . , .:: . . . . . I

VENrNUL DE. , ., ALBNE - i ~ , ACTUALITATE.", . * ? . ,

., . . . . .A . Rioch. Cristina Mhl'lZESGW::. - , , . [email protected]!il'ic principal in I.C.P.A.

I

' I ' , ' - l ! ; ' , ,. . , . : I . , /

;: I ' . .

.Din ce h ce m i intern,' lumea medical international3 este preocipati de vaG{ificarea, resurselor naturak. .inire nenudratele ;rernedii naturiste utilizate in diferire zone ale Terrei, conform. unui vechi tradt?i' ' sau~mform. unor adevarate po lk &..medicin3 qk?turM,, pro- dusele'tupului sunf r e c u ~ d e ~ 8 - ' p o t e n ~ i a l a1 unor mijloace profilactice +i curative pentru diferite afwiunl ale o@an~'&uiui umaiic, - - I; .+ ' - . . ' i . .. . . , . :

h, acest ddtek veninul de =/bin* sau apitoxina c~nstituie unul dintre prodqpele "ah- ;. r& ep ip l e a cPpi eficacitate tearapeuticil a fost reclnoscutil dar care prin, compiexitatea campozifiei sale:,$, mai ales,,pri~,mecanismele specifice,de ac!iune reprezint3 fnca o enigma a arsenalului terapeutic. .Sp,gtie.&i este un bun remediu in tratamentul afec!iunilorl. 'reumatismale; s-a demonstrat .c& 'stimuleaza nespecific sistemul imiin (capacitatea de apgrare) a organismuhi; s-8 'dovedit :un .bunt :radioprotector (agent protector impotriva radia!iilo r)... .\,.,<,

, , ! . - . , - j . .;,-, -, ,

" . Intr-o incercare' de a elucida '0. 'serie' de

aspecte legate 'de acest pwdus ."minune" albinelor, specialaistii peruani otganizeazsa in iuna iunie as, amanifestare stiinJific&&lsrna- !ionala privitoare la utilizarea apitoxinei (veninului de albine) in tratamente medicale si diagnostic.

Tara noastra detine deja o ' insemnhta experien!a in domeniul recoltarii si valorificarii acestui produsii natural. , fabt i;be . a fost recunoscut de catre specialistii! in apiterapie din Pntreaga lumq, Se cuvine sappintim ca in urma cu un deceniu a fost elaborata o tehnologie de ob!inere3a veriin'ului de albine, tehnologie brevetat3 si pu'blicatd 'sub forma unei brosuri (autori: A. Malaiu si E, Taqa).

In scopul crearii unui imediu.. favorabil studiilor si cercetarilor in dorpeniul bi~himiei, farmacologiei si aplicarii terapeutice a veninului de albine 0rgAnizaiia Mondial8 ' a : ~anatqi i (OMS) sponsurize5z8 . partidparea la manifestarea din Peru a unor.specidi$i romhni, in scopul cunoafjterii ,experientei romiineyi dar si pentru ,a.,.oferi pr i i noastrp noi !date asupra eforturilor depuse pe plan interna?ional in studierea acestui produs natural.

lata ce c o d & 'in linli ger lhfe tomatica acestui seminar interna!ional: :- r ,eRer.u!tate . . ~bt inute in domeniul re -qa- . -

i' totdgiei: ' .~Experien!e . 'Tn tratamentul bolilor reumatisrnale, ~: artrita reornatoida, febra reumatica, ,lupus eritematos, scheme, _de tratament cu inlepaturi de albine in 'ijolile reumatismale, experien!a in tratamente

, farmacdogice combinate cu apiterapia, .lllii!area apitoxinei ca un complement in fizioterapaie, produsele apicole ca un complement in.terapia.qu apitoxjna a bolilor reumatice. .,.% , i i . ,,; . ,:. , .

in domeniul biochimic: - studii aciuale asuljra di6dhimiei diver-

silor compoiied!i. ai .apiioxlnei 'si'ac!iunile lor biologice; - . ' . -,ti:'. . b

- fosfolipazele a, .mi a2 .si aqiunea lor biologics; ... ; , . . . . . :,!-. - cow,z j t i? chimica a veninului de

.a,+! . . , - albine.

in-ddfidlf-iul imuhotijdic':-' ' - - inciden!a re.MIilor 'anaffiactice la api-

toxin& ,...,. . . . . i t ' ' ' l , , " -, 1:

- api to~ i~ag i astmul,bronsi~,, :. - apitoxinq,~i prostaglandinele; - stimularea ac!iunii 'glandefor suprare-

nale. in domeniul nutri!iei: - ac!iunea produselor apicole in dieta

- . . - - . . . . - .=i1nica;=z7- ;::- -- :-2 -: .;- - . : , . . .- . .::

Page 20: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

- produsele apicole si dlabetul; - produsele apicole in pediatrie; - produsele apfcbla $i aqiunea 161: h d k .

nutri!ie; - produsele apicole combinate'$i efgmld 7 ,

lor asupra organismului. ' ' ' ' ' 1

In domeniul geriatriei: - ~t i l i zare~ apitrixincii $i a produselm

apicole in geriatrie. 1

in domeniul farmacelitic: ' :

- produssle - farmaceutice derivate din apitoxina; - compozi!ia farmacologica a laptisorului

de matca; - ac!iunea antibiotlca a propolisului si

pro- duc!ia sa industriala; - apitoxina si ac!iunea sinergica cu pro-

dusele farmaceutice. Studiind tematica generala a a~estei

manifestari internalionale nu putem sa nu constatam cu oarecare satisfaclie ca in cadrul lnstitutului de Cercetare si Produclie pentru Apiculti~ra - atat in domeniul cercetarii stiin!ifice fundamentale cat si in domeniul cercetarii medicate - exista foarte rnulta

experien!a si ca majoritatea subiectelor din tematica generala au constituit teme de

:E&kB"ald., p(i$U speclali$fW W$ri. Aceste teme s-au materializat si prin realizarea unei

,.gainel foane diverse de produse cu aqiune 'nutritrvdietdtlca, ,produse apiterapeutice cu ac!iune specifics in tratamentul diferiielor -afecfiuni ale arganismutui - u r n dar $- prin '

realizarea unor sctTerne de .tratament cu astfel de produse sau bazate. pe combinarea terapiei clasice cu terapia naturistti apicola.

, Solicitarea,de catre Organiza!ia,Mondial$ a Sanatqii prin ,M,inisterul Sanatatii din fara noastra a unor specialiqi romani pentru a partic6a la &easta manife'stare, reprezinta odata in plus o rbcunoastere pe pBil 'naqonal si interna?ional a.prestlgiului scolii romilnesti de apiterapie.

Speram ca paniciparea la acest seminar internalionat sB reprezinte atat un. schimb util. de experienla cat si un prilej de evidentiere a contribu!iei specialistilor romAni - la promovarea unol- metode originale in domeniul apiterapiei ca ramura activa a medicinei naturiste.

FLORI DE MA1

Ce frumos e mfindrul plai Crind vine luna lui Mai, I'este det~luri gi coline Nomtli zuinzet de albine. Ix cheitm5 floarea cle meri 1)e ca i~ i , ciregi ~i peri. 1)in mget 1)iinii-n livudii Vers gi elilltee de b:~ladii. - Veniji voi, dragi surioare, Zice fiecare Iloare Cii de cClntl ilm rlsiirit Dulce, dorul v-am simtit. Saarele, crniu! de stele

Ne dii gins de mfingliiere, Iar a nOp!ilor regin8 Printr-a ei dulce luminii Ne tll pace;), tainii sffint5 A celor ce nu cuvlintl. Noi avenl polen de dat Ca aurul cel curat, Iarii voi vrednicie il h~cra!i cu miiiestrie Iiiiclind bguri luminati Lumii-ntre~i avefi sii dafi, Ilulce leac cle vindecare I'reasliivit de ~nlintlrul soare.

Page 21: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

Chimist Dan VELEA I.C.P.A. - laborator chimie

Albinele melifere zboara pe o distanla mare (maximum 3 km) vizitand numeroase specii de plante si variate surse de spa. Poluanlii din aceste locuri sunt'colecta?i si depusi in stup.

Albina poate fi considerata o specie indicator, din punct de vedere al determinilrii poluarii mediului inconjurator, evidenfiindu-se 3 situqii sl anume:

1 - absen!a ei dintr-un bidop indicand serioase schimbari in situa!ia mediului:

2 - moartea directa a' altsinelor lucratoare, propoqia de distrugere a familiilor de albine eviden!iind poluarea;

3 - stupul si intreaga stupina ac!ioneaz& ca un colector si acumulator de substanp p01uante.

0 data cu hrana, atbinme adtx fl substanie poluante prezente in msdiilsarcrgot fi regaslte in miere, polen, pfopolis (albinele, ca, cobctoara) care apoi se concenteaza in corpul albinelor sau 7f-1 ceara (albinele ca acumulatoare).

in plus, apare a fi in directa relatie producerea de miere de man8 si poluarea mediului. Ultima se pare, induce creerea numarului de parazfii, aphide in particular (dup o serie de autori cda!i de Acconti M. 5.a.).

Dec~ pare a fi.0 strdnsa relatie cauza-efect: pe de o parte poluarea poate cauza o crestere a popula!ie~ de aphide si in consecinp o crestere a secreliei de man&. in acelasi timp insas1 mierea de mana este o excelenta capcana pentru colectarea de astfel de poluan!! ai aerului ca plumbul, mult ma1 eficient decat mierea de flori.

Se constata o poluare mai accentuata a polenului decat a mierii. Acest fenomen se datoreaza expunerli lungi a polenului la contaminan!ii atmosferici de la deschiderea florilor si pana la colectare si depunere in faguri, decat nnetarul floral care este secretat doar scurte perroade zilnice. .

Astfel Krunic, M.D., Terzic, L.R., Kulicevic, I.M., au. deterrninat , o contaminare mai

taproape Cu unaofdin .(de circa>lO ori mai mare) de marire a poknului fap Ue mlere cu arsen, acesta prownind din gazele smke de la o uzinh de prdcesare a cuprului.

~ & i i n b a poluarii W N ~ I .. , ' Bromenshenk a cercetat si acumularea de srsen in albinek asezate IAngB o .uzina de

Dintre produsele apicole cele mai afectate. + fabricare a zinmiui (1982). mingle din de poluarea aerului sunt mima si polenul, iar'- familiile Gsezate langa uzina ~i sub a n t au dintre membr~i familiel de albine,.sunt afectate. - inregmt un nivel mai fdicai de argen decal direct albinele culegatoare. ' acelea mai departate si h afarav&tului.

PlurnbUI, selectat ca p6rc;'ant tipic al -' mediului urban frind un component al Reflectarea ooluiirli a ~ e i beminei, este un bun indicator al polparii cauzate de motoarele masinilor. .

Acconti M., s.a., au aratat ca se afla o relap izbitoare intre confinutul de plumb $i prezenta de elemente carecteristice qierii de mana (alge, ciuperci). Aceasta are ca explica!ie faptul ca mierea de mana, in cornparalie cu nectarul.,ofera o ~ o n a de contact de suprafap mare cu atmosfera si in consecinta cu substanlele contaminante.

Hakson $1 Boskiek (1976) au utilizat familii de albine lh determinarea biodisponibilit#!i de

. trftlu radioactlv, ceslu 137 ~qi' plutoniu in zona Los Alamos. Ei au constatat cd atunci cBnd albinele au utilizat ca sursa de apa lichidul rezidual tratat, cesiu 137 si plutoniu au fost detectate in mici cantita!i in albine. Tritiu a fost transferat in miere dar in concentratii mici.

Feller-Demalsy,M.I., s.a., au determinat

Page 22: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

concentraiia mineralelor din miere prin inconjurator conduce la posibilitatea unei activare de neutroni facttnd corela!ii cu corelari a prezenlei diferi!ilor poluan!i in albine originea 7g&&rafibil a' .rtrbfii- !din Canwa.i pi si?% ,.;prOdu$& .dpicole -5i,. palyarea. mediului Autorii au observat ca varialia concentra!iei inconjurator. mineralelor din miere este influen!atafde kauze I' 'Dus'igur reflectarea in albine si in complexe, insa predominant rklief8ta este produs&le'apicole a prezeqei unor poluan!i influenta marina combinata cu regimul de din sol depinde de proprieta!ile lor precipitatii din acea regiune: , ;:, fizico-chimice, de biodisponibilitatea lor fa!a

Deci mierea prln concentralia sa in de plante si de randamentul &transfer dih sol e l m n t e minerale:. poate- reflecta poluarea in nectar gi polen a poIuanfilo~,solului., ,., ,

, .I , surselor deapa existente. . . , . ,. . . ." . ,: .,

, ,, . , I . . ' , ' . fi ., - . :. . ~ B I ' ~ C ~ ~ G R A ~ ~ E . '

; . A , . .;;-,. ..- , t .

Reflectarea p ~ l ~ ~ r i i s ~ k l ~ i , 1 . Acconti, M; ~uarcini; R.; .Modl,G.: Pdrsano Oddd, L. - Urban polution and honey bees.

Shabanov si lbrishimov (t975) au utilizat Ap,coltura, 6:43-55,1990, U

albinele in zone agricole pentru deteilhinarea 2, Crane, E. - Bees, honey and as prezen!ei de elemente specific% in cuituii si in , , l d ica t~s ,,-,,ghk- in t,le envirement, Bee w d d soluri. , , 1 '

Probele de miere si polen ddalizate au fost adunate dln zone d~fer~te si aceasta metoda poate fl folosita, spun autorii citali, pentru determinarea ~ndirecta a prezenlei de elemente specifice in culturi si in sol.

Faptele prezenlate arata ca contactul direct al alb~nelor melifere cu mediul

65(1):4749~ , . . , . .. , 3. Dohmen, G.P. - Secondary effects of air

polluti.on: enhaced amid;-yrawthr- :&nviron. Pollut (Ser.A)39:221:a34/19w. . , .. .

4, Otto,K.; Jekat, F. - Experimental investi- g a t i y et the coantamirration of a food (hmey), with residues of lead, zinc, cadmium - Ernahru,ng . Uyschau, 24(4):107-10911977.

. ..

, 3 : , \ , , , , , I .

selecflonate din rasaApi.s mdl i /kn crr/r)cr/iccr in Oerrnania $i Franta, i n vi- zlta la stupinu cunoscutului cresc5tor de mRtci din Bucure;ti ing. Cezar CulifB, Stupina vizitatfi este situati:l in localitatea Bfineasa de Giurgiu, i n ' lunca Dunsrii. i n dreaptil, emblema t'irniei apicole"B;lumgarten, despfe :i c5rui proprietar revistele noastre nr.2/1992 $i nr.:2/1993 au inserat arti-

I cole interesante. i d

Page 23: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

APA PENTRU ALBINE . . Ing, Ilie COHNOIU

'!

. . ~niversitalea'dc~ti in!~ r;\gricole ClirjrNapocs: 'Fa~ultatea dc Zootehnic - . . . .

I .

. . . . .., , . . . " :i , 7 . .

Chiar dac& din p q c t de "adere b"tritiv nu arb iol hnerg&ic, apa constituie ~ n u l din el- ementefe esentiale pentru perpetuarea si viala lumii vii. De regu13 orgariisrflkle r8spund mai prompt la- tipsa apei, de& la .lips8 h r m i . Aoeasta, :deoarece jnanitie de a@ duce in scull timp la moarte.

. 1 ; P6ntrIj ~lbihe'suisele de.'ap& sunt: exogene';i endogene. Celi &og6n;e! 6e.dbnstituie

mqoritar din nectar, ape stat&toare,.ape curgc?toare, ape provenite din ploi sau topirea zape- zilor, apa ape care le-o oferim-in qdfipbltorul apicol instalat h stupin$.

Apa (variabila cantitativ in funcfie de sursa florala ~i starea timpului) asigura h nectar sta- bilitate zaharurilor si in spec1kl~2ahaiozei - pe care albinele, cu ajutorol invemei salivare o scindeaz3 in glucoza si Ynrctoz&. Chiar'dacd prin regurgitarea si ventilarea nectarului de catre albine se elimina 82-B'ji% apd, diferenfa de 7 7- 18 % se va regasi h miere (aliment en. ergetic de bazd a1 familiei de aii$n!);+i constituie liantul proceselor de ingest&, digest&,

. ., egesta. , .

: 5 , ,, , j

Apele statatoare (temporare sau permanente) atrag in general albinele, Oar prin cort?inutul adesea pokrant, se constiiuie in factori de risc ce contribuie (nu de pqine ori) la pierderea de famllli prin intoxicare, Aceasta xu at& mai mat, cu cat apicultwul nu are un control strict aslrpra acestor surseemgene de spa.

Apele curgatoare oferain general atbinelor ap3 de calitate, dar $1. & aceasta sltua!ie factorii de risc devin uneori inwitabili. Astfel, cureflti puternici ce se forrneaza 'in apropierea acestsr surse, pot deruta albinele, predispun~ndutle inecului, .

Datorita poluarii uneori excesive .a acestor surse de apa, i n anumite zone bioapicole riscul se amplifica mai mult,duc8nd;reptat la compromitwea unita!ilof biologi6e.

Apa din ploi sau din topirea zapezilor ((nai ales c&nd este cqlgctata de apicultor), prin coqinutul redus in saruri minerale, se poate folos~ cu succes in prepararea siropului de stirnulare sau la cornpletarea reqervelor pentru iernare. Prin conflnutul s ~ & u t de,saryi apa

provenita din asemenea surse,, asigurap buna funciionalitate . a -glandelor rectale. - care indeosebi pe t i w u l iernii - seoreta catal;ua ce previne fermentarea resturilor nedigerate din punga rectal&., . .

Pentru a preveni riscurile mentionate,. wrsa-exogena de apa cea mai recomandata pentru albine o constituie cea din adapatorul apicol. Odata instqlat in stupina si men!inut de pcimavqra pBna toamna, apa din adapator dera siguranf8. h - prevenirea intqrricatiilor ce pot completa .rnai\, mult :via!a albinelor. si a progenkurii din cuib, - . .

,. Sursele endogene.de ap& se:ponstituk din reac!iile de oxidare,. . biologid a substanfelor organlce, .din corpul, albinelor. La aceste surse albinele recurg 'indeosebi ' iarna. cle -recupereaza apa din glandele rytale in , u r M unor proce& corylexe-de auto{&lare proprii, la care ,...p articipa cele doua formqiuh hormonale situ,ate,i spatele creierului (corpora allga si corpora cardiaca). in acest fel albinele rekesc sa-si .(ealiieze si sa-si menfi'na o cantitate normalade apain hemolimfa. . ..

Page 24: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

Din cele prezentate succint se constata ca, apa reprezinta pentru alblne solventul si mediul de vehicular8 a1 tuturor substantelor nutritive necesare men!inerii coeziunii familiei de albine. Totodata apa folos&$e albinelor 'In elaborarea laptisorului de matca, la diluarea mierii, reglarea temperaturii,,ln stup etc.

Necesarul de apa este direct propoqional cu: marimea familiei de albine, cantitatea de puiet existents in cuib ~consumul maxim fiind in perioada depunerii oualor: februa- rie-octombrie), cregterea temperaturii $1

micprarea umiditaiii qwdiului. Astfel s-a constafd ca tn perioada de

crestere a puietului (Tn special primavara) o familie de albine consuma 'In medie 200 ml apWzi.

Ca o concluzle la cele meniionate se poatsaprecia, ca pe tang8 rolul important pe care il ,are apsi in men!inerea sanata?ii albinelor, cerintele zilnice de apa alaturi de factorii determinaqi, trebuie sa raman& in

- egala iiiei?ie, ca si 'cerinjele de -subsfan!e nutritive necesbre unheitor biologice.

\

, FLORA ERBACEE SPONTAN~ DE P R I M A V A ~ ' Biolog Bena G R O S ~ . ..

Cercetgtor stiinfific principal -in I.C.P.A.

Plantele erbacee de primavara din flora spontana sunt reprezentate printr-un numar mare de specii valoroase, care furnizeaza culesuri de intretinere famlliilor de albine, Blaturi de pomii fructiferi, de arborii si arbustii mel~feri. --

Amplasarea inca din toamna a stupinei in preajma unel pKduri, cu acces la sursele de nectar $ polen meqionate, 'echhraleazl, datOrit8 dezvoltgrii imprimale famillilor ' de albine, cu aslgurarea Galorificaril superioare a principalelor culesuri de nectar furnizate dB salcam, tei $i floarea-soarelui.

Primele plante erbacee din flora spontana inflore!x in zona de step&-in jurul date1 de 14-?!?J februarie, iar' In zona de' lnunte In martie-aprilie. Aspeetul sezanler al flwei spontane erbacee se Addtfica in functie de etapele fenologice individuale si de intensitatea concuren!ei speciilor. .

Ghiocelul (Galanthus niralis) este primul vestitor a1 primkerii. Specie perena, ere@ solitar sau in gmpuri prin poienb, tufisuri, paji$i de la campie phna in zona de munte, in funqie de altitudine infloritul ghioceilor se eyloneaza din tuna februarie p%na ?n aprilie.

Ghiocelul prezlnta o tulpina subpa- manteana (bulb) iar la suprafq8 poartl doua frunze si o floare de culoare alba, ca un dopotel. in interiorul florii sunt anterele care se deschid la varful lor eliminend polenul.

Albinele culeg polenul. si neclawl atAt de necesar primavara pentru dezvoltarea puietului. Pe ,alocuri , apar pi ghio~eii bogaii (Leucojum vernum) cu flori ma1 mari de cuioare alb-galbuie.

Brlndusa galbent! (Crocus muesiacus) e i e intalnita in padurile si poieniie din sudul prii in ~egiunea de campie $1 dealuri, in lunile februarie-martie. Florile i n forma, de palnle atrag aterqia prin galbenul de sofran (numita si sofran): Ele ies din pamdnt o data cu cAteva frume lungi cu o dung& alba tn mijlocul lor. Brandusa de primavara .este o planta nectampolenifot3 oferind albinelor impreuna cu ghioceii primele culesuri de nectar si polen

Viorelekl 4Sclla bifolia) sunt foarte comune in padurile si poienile din zona de cdmpie @ha in zona alpina. Mai frecvent se bt%lnesc in padwile de foioase din campie si deal, unde formeaza adevarate coroane de fiori albastre. Planta prezinta doua frunze lungi subpi din mijlocul camra se rid%% o tija in vdrful careia Sunt florile cu v s e petafe albastrii si tot atAtea stamlne chnterele sinilii pline cu polen. ViorCeT& infnfrorese 2-3 saptamani dupa ghiocei si dureaza h medie 20 zile, tlmp fn care oferd albinelor un cules de polen si nectar care cdntribuie la dezvoltarea famililor de albine. 0 data cu' sfhqitul yxrioadel de lnflorire a

viorelelor, celelalte plante din nivelul inferior al

Page 25: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

padurii se grabesc sa infloreasca, '+nku s ajunge la fruct~ficare ina~nte de, Wrunzire? ,

" - I padurii. < .

Laptele p&&kil (Gagea luteaa)' 'este intdlnita in paduri $1 chiar pe campurl in luna martie-aprilie. Planta scunda cu o .+singurd " frunza linear&, are 1-5 flori deculoare gdlbenk.' Formeaza vetre intinse si este deosebit de cercetata de m i n e pentru nectar si polen.

Brebeneli (Corydalis cava) sunt ri3sphdqi in paduri, dumbravi, pena fm regiunea montana. infloresc h luna manie plna in luna mi. Florile au o forma deosebia, am'rMnatoare cu florile de gura leutui si sunt grupate in inflorescenp. Glandele nectarifere

-sumsituate intr-wn pinten rezultat din alunglrea unei petale. I

Brebeneii furnlzoaza culesuri de 3ntrqinere valoroase pentru dezvoltarea familiilor de albine.

Pod balul (Tirssilago farfara) c r q e prin locuri argiloase si umede, pe malul raurilor, pe coaste rapoase erodate din zona de.dmpie pdna in zona montana, infloreste h lunile martieaprllie, in funclie de altitudine-.si condniile meteorologice. Florile de culoare gdlbena sunt adunate Tntr-o . inflorescen!a (capitul) d t e urn pentru fiecare tulpma.

Mierea ursului (Pulmorlaria sp.) este TntglnitSI frecvent in paduri umbroase, fdnqe, pena I n zona monlana. Tulpina este dreapta, obisnuii neramificath. ' Florile tubuloase de culoare q i e $i schtmba culoarea'devenind violacee. Denumirea populara de "mlerea ursului" este poMvita acestei plante, deoarece secreta mutt nectar. infldfirea are loc timpuriu, Tn luna martie si ofera un cules de Twinere familiilor de albine pAnB in luna mai.

P lp ld ia (Taraxacum officinal@) sste o plant&- perma hdlnita tn pajlqi, marginea drmmurilor etc. comuna in toata Iara, din zona

. -

'de cdmpie ptini3 in zona mohtana. Planta are . frunzele, dispuse ,in, ,formil de rozeta iar in ' mijbcul lor cresc "na sau 'mai . multe ,i.nfloreQcen!e .cu: flori galbene-aurii. Papadia infloreste in aprilie, furnizand culesuri de Tntrqinere pentru familiile de albine si unele sporuri .de miere la .cantarul de control, asa cum se intampla in pajisti unde creste si infloreste in masa.

- Urzlcqa (Lamium purpweum) creste spontan prim! locwri cultivate si necuRivate:

;gradini, livezi, poleni pAnl la limita superioara ?a padurllor. infloresmin tuna martie si joaca un I mI deosebi. in crqerea- si dezvottarea puietului timpuriu. , Planta este scunda, obisnuit ramificata de:la bma, tulpina are patru muchii,~ iar frunzele :sunt asezate doua cdte doua, apuse. Florile roz- .purpurii sunt .asezate

,la subsuoara frunzelor. Analizele efmuate la unict.Jp pentru . stabilirea capacita?ii

rnectariire, au: aratat:ca produqia de nectar :veriaz& intre 0,4 si 0,6mg#loare.. .

. ., ;.: RapFa . :. -sYbatloB .-.(Brasice rapa var.'silvestrls) crege . spontan prin .cuRuri si

.-~locuri neculthrate. Planta creste ha#&, cu tulpina : neted8, ramificata spre* d r f . Frunzele dinspre r&dacin&-.stlnt lungi si crestate addnc .pe mrgine. Cele dinspre vArf ,writ mici si late la baz8. Florile glabene d&ul de mari sunt rare pa crengufa care le poarta. infloreqe in luna aprilie, asigurdnd culesuri de t lunga durat8. Uneori rapqa ,sabatica Tmpreuna cu muqarul satbatlc ocup8 suprafqe mari asigurdnd culesuri de produqie.

. flantsle prezentatemai sus, ofe* un cules namral de polen ?i nectar ce efect selutar asupra starii sanitare a familiilor d e albine si in special

Zasupra rkliarii poten?ialului biologic . ce se reflecta sensibil 'Sn eftcieqa si randarnentul culwrildr urmi3oare de produqie.

.

r

Mica publicitate VAND pavilion 70 stupi, nou. Tg. Ocna, telefon: 034/341:148 (13) ,

V ~ D casetavideo de 240 minute continand filrne apicob doeurnentare rornlnegti qi striline: Congresul Apimendia XX Bucuregti - alb-negru (rorn.); Delta Dungrii, raiul albinelor - color,(englezil); Albina carpatina - color (rorn.); Apiterapia (produsele stupului) - color (rorn.);, Polen~zarea cu albinele a florii-soarelul - color (rorn.); Potenizarea cu albinele - docurnentar color (franc.); Mierea - docurnentar auetralifh (slngte2H); Apllarnil - 3 filrne documentare color (r .); Vizlta la 6nnbinatul Apiool a ~ r v d & i u i Suhatto din hdonnia - color (rorn.). Telefon: fI1,643,g75 (14)

Page 26: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

STAREA A P ~ C U ~ T U R I I BANAT~NE SFARSITUL '

EPOCII FEUDALE (SECOLUL XVIII)*' , .

Yasile POPESCU . .,,. , . ..:C. . . ~ice~re~edinle'al Filialei SlRAR Banas - Tjwuara

, .

0 data cu trecerea Banatului sub autorul lucrilrjii: i n c e ~ i de istorie politic& si dominatia austriaca, dupa o stBpanire :::natualil a Banatului -. Timisoar& - 1780, turceasca de 164 ani, transfer hfaptuit ca luarare reeditatain.anii mgri.:.' ,. , I

urmafe a :tratatulwi . de- pace de la - , : Laolaka cu acestea stuparitul. -a fost PASSAROWITZ, incheiat -in -anul 1318 intre influenpt si de cresterea rapida a industrieidin Imperiut Qtoman-si cel [email protected] sudul Bdnatului si infaptuirii multiplelor legaturi acestei provincii a marcat una din cele mai comciale cu~m~rile.metr~pole din centrul si inflorltoare perlohde dinf3xisten!a lui. Astfel, la . .sud-vestul'.Europel, fapt ce a dus la o cerere Tndemnul strSllucitului reformator al apicutturii tot mai sporita de produse apicole. Procesul austriece - Anton Jansa (1734-1773), - industrlaliarii a ' fost amplificat si mai Imp8mesa Maria Terezia (171 7-1 788) a substanjial la sfhffiitul secolului al, XVlll-lea si promulgat legea OrganizBlit si promovarii inceputul secolului al XCX-16ati. Ca',dect a stuparitului din Imperial .Austro-Ungar, sub urmarilor c&boaielor trancete si;-mai cu denumirea de "P~tmtul din '29. octombrie seama, a: masurilor impuse--de imparatul ,1776". Actuk kg is la t i~ m n a t de;cao&laria , Napoleon, cu 'privire la instituirea blotadei imperials wroba,. printre alte facilitaji,.; si asupra comeqului britanic. Aceasta blocad3 a scutlrea de bir pentru to!i- stuparii din toate facut ca-o bung parte a Europei sa fie sprivata provinciile supuse imperiului habsburgic, deci cfe zaharul provenit din America Centrala:'Sra si a aoelora romanesti: Banat $Ardeal, .. ajuns astfel la cresterea substantials a prelului 0 alta infaptnire de prestiglu, de la finele &orlake produse dulci gi in primul~.f%nd al

epocii medievale, a constituit-o aprfiia la mierii, .cwa ce a , facut :.sZi. stimuleze View in mu1 1785, a primului tratat de preocuparea pentru we-rea atbinarttului in 'apicultura scris.in limba r0mhnA;conceput si zona der referinla. Procesul. stuparitutui,a fost . publicat, dupa ce a,fost imprimat ktipografia . influen!ati,+c~ncomitent, gi de r8sMndirea romano-sdrM din Timboara, de catre culturilor de :fapip din, zona. - planta carturarul roman dr, loan.. Piuariu+Molnar . industriala. melifera - deosebit de cautata, (1 741 -1 81 5), in. perioada pe cdnd acesta era pentru a chrei cultura erau ideale noile terenuri medic oculist la regimentele de graniceri din agrarsi recuperate in wrma lucrtlriior de Banat . si profesor in localltEi!ile banqene: hidroameliorari, . . ;

Timisoara, Sdnicolaul Maresi V h r ~ ? . Aceasta c . Datorita .acestor, factori deosebit: de slucrare se constituie $1 ca c e a dint& favorabili dezvoltarii si moderni-ii apicukurii contributie la istoricut~apiwlturii banapne. si bana!ene, cresterea albinelor si valorificarea este considerata prima Cane de agricultura in poten\ialului nectariier existent a cunoscut un

. - liinba ro?t%na. ' avhiit dedsebit, 'pe- m8sura icon'i@lit@. dfekb Tot in aceeasi perioada se statueaza si cu prisosin!a de clima si ,vegetqia abtrndenta

reglementarea urbariala din Banat si din zona. Aceasta stare'de fapt s-a evidenjiat Transilvania, opera!iune funciara dispusa de' intr-o lmpreslonanta , evaluare st'atistica *'a Maria Tereda si efectuata sub auspiciile lui anului : 1774, care -ne .afatii..cti .pe teriioriul Johann Iakob Ehrler - funqionar superior al Banatului rom&ndsc existau peste 1'45000 adhinistra~iei imperiale a ;:Tarii ~anatului;', cu ' . ., familii de albine' la undnum8L de 58000 Ue sprijinul documentar al lui FranciscGriselini - gospoddrii fami)ia@-,coq$tituite'din aproximativ

*/Rezumatul referetului prezentat in Sectia de istorle a apicuttutil din cadrul celui de al XII-lea Simpozion ,National de lstorie si Retrologie AgrarH a Romlniei - Deva, 1992.

. .

Page 27: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

'275000 de locuitori. Rezulta ca reveneau in medie, aproape 3 stupi pentru fiecare gospodarie si cam 530 familii de altrine la'mia de locuitori, sau mai mult ds un stup la doi Iocuitori. . .

Structura administratiid a tisiitoriului Banatului situat intre Mures, Dunare si Cema, era constituita la vremea aceea din cele'l l .CliStricte ale: Beciciierecului, ~iaco\icsi, VAmului, Panovei, Palanca Noua, O ~ w e i , Caran- sebesului, Lugojului, Timi~arei si Cenadului, prkum si orasele: Timisoara si Vinga, cat si cdmunitatea ,Kikinda. Aceste unifQi adminis- frativ-teritoriale avdu b populatk eterogena ce era format& in proportk d k 57 %:romani, 24 %

.Sdrbi si arowAni, 13.% 'colonisti germdhi, itdieni si francezi, 3 % maghiari:si tjulgari, 2 % !Igadl'si 1 %&$,& : ,,,

'"Un perhetru al . povinciei Banat cu. o apiculfura dintre cele mai dezvoltate a fost ace1 al Piemonturilor B&na!eni, forma de rblibf ce intrunea condi!iite cele mai. favorabile injghebarii unor gospod8ri familiale femeinice si prospere si a caror raza de influen!a se situa in fostul district Vatset, teritoriu ce se g8seqe ast&i in cea mai mare pane (peste 65 %) in interiorul grani!elor prii doastre. ' Acest perimetru situat pe raia judetului Caras- Severin, cuprinde un numar de. 44 de localita!i

, , din cele 77 ale fostului district, cum sunt: Resiia, Bocsa, C a r w a , Nermet, Clocotici, Lupac, Rafnic, Vodnic, Calina, .. Doman, cuptoare, Gbrtiste,.. . Qoruia; .v Giurgiova, Socaseni, Terova, labalcea, Dognecea, Barbosu, Dezesti, Doclin, Ezeris, Fizes, FBrliug, Calnic, Ghertinis, Moniom, Binis, Ramna, Berzovia, Surduc, Vasiova, ComorBste, Ticvaniul .Mk, Butin;' Ferendia, Gataia, Gherman, C a c m (Qradinari), CBrnecea, Clopodia, Latunas si ' Percasova. Zona acestor 44 de locaflt@i insumau aproximativ 8000 de gospodarii famlliale cu o popula!ie de circa, 44000 lockori. ''care dispuneau de peste $5000 de' stupi, revenind aproape zece familii de albine la o gospodarie si peste 1700 de stupi la mia de locuitori, adicl apf.oape. doua familii .de albine pentru fiecare ceta!ean. . .

Condi!iile favorabile stuparitukri din Iinutul piemonturilor fa@ de cele din campia banaieana sunt evideqiate si de faptul ca in

timp ce distlictul V&rse? beneficia de indicatorii apicbli amintiti; districtul 'Timisoara cu o p'bpula!ie 'de '; 9648 gospodarii fafiillale constituite din '45576 locuitori. nu dispunea deMt de 18100 fahilii de albine, revenind'sub doi stupi pe gospodarie !$ mai pu\in de 400 de familii de.albine la.mia de Ibcuitori.

Din punct de vedere economic, produsele stupului, care la vremea aceea se rezumau nma i ' la miere ' $i ceara, cornpietau ndtesita!ile de hrana ale popula!iei baginase cu deosebire ale.mnsumului de miere - ca produs dulce,'durToscut fiind faptul ca in' evul mediu inllustria producZHoare de zahat nu contiiuia un corlcurent pentru apicultura. Dar, cum produc!iile -.apigote.t ce se t.ob!ineau

" depaseau cw mult?, necesitQile de consum alimentar si .iblserlcesc, -0 ,buns paRe din acestea faceau, obieerul exportului. in acest scop, anual erau destinate:; valorificaril~ pe pielele ' exteme circa 700 centenarl de ceara galbena- SI alba (uil 'Centenar = 56,006 kg), respectk 39 tone de ceara21a pre!u)! de 60 florinilcentenar (un flotiri = 60 creitari), si 2200 centenari - 'de mime Urune si. alba, respectiv 123 ,tone la. pre!ul de- 10: floritiilcentdnar. Comparativ cu alte produse agrbalimentare, la export Se vindea un kal objsnuit cu 20 florini, o vaca cu 16 flopink! iar un porc de calitate superioara cu 8 florini bucata; , ceea . ce ar reveni la schimb in natura: .1121. kg miere

!.-pentru un cal obisnuit, 89,609 kg pentru o + vaca si 44,804 kgm:miere pentru un porc de

calitate superioara. Raportul miere-ceara fiind ..'be 6 la 1 kg. ,, . ' .

in perioada de rbferinla, produsele apicole reprezenteu 4,2 % din totalul exportului Tarii B9natului. . ,

Raponflnd apicultura tranateana a secolului XVlll cu aceea -existents in zilele n o m e (datete uMului recensmPnt statistic

- efectwath ieMuade"89), din punct' de vedere extetisiv marcheazl un declin ce se poate &tirR&:lta ciroa140 % (aproximativ 85000 de stupi .fa@ de 145000), ceea ce-reprezinta abia 60 familii de':albin& la. mia , de locuitori ai Banatului de ast&i, fa?a de 530 familii de albine cu dou8: secole mai inainte. Cauzele acestul:regfes fa!a de. patrimoniul apicol ce a ,existat cu ma1 bine de 200 de ani in urma pot fi ' atribulte urmtltofilor faaori incriminatorii:

Page 28: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

1) Intensificarea, Inca de , pe vremea ocupa!iei turcqti, a ~xploatarii padurilor, prewm si a defrisarii zonelor arborescente, at& in .stop economic - pentru valorificarea materialului lemnos, c& $ in . vederea amenajarii unor tecenuri destinate diferitelor folosin!e, ca: pasunat, agri~ukura, aaezaminte rurale si urbane, cai de, comunica!ii, obiective industriale etc. , , , .

- - 2) Impulsionarea pe scara tot mai larga a lucrarilor de imhun@a!iri funciare si amenajare a teritoriului prin desecari , si canalizarea cursurilor de ape, fapt ce a dvs la modificarea biotopului si la. restrangerea zonelor propice florei spontane eu toate consecin!ele negative practicarii unui stuparilviabil.

3) Aparqa si , dezvokarea industriei prodvcatoare de .zahar la nivelul satisfacerii nevoilor de consum ale popula?iei si prelucrarii industriei alimentare, la pre! din ce in ce mai smut fap de cel de Import din,secolul XVIII, &nd acesta era accesibil. numai celor instariii, flind de,aproape 6 ori mai mare decat a1 mierii (57 flor'milcentenar fala de numai 10 florini centenarul de miere). Acest . ,fenomen a determinat, ca in buna parte, prin concrurenp, sa se reduca utilizarea mierii de catre industria produselor zaharoase ~i la scaderea cererii acesteia din partea populqiei.

4) Dezvokarea ramurilor industriale si a mlneritului, fapt ce a determinat importante mutatii in activitatea umana precum si identificarea a noi -surse de existen@ materiala dar care implicit a dus la poluarea mediului Tnconjurator si aparqia coamaruiui civiliza?iei actuale, cat si la periclitarea existeniei albinei datorita intoxicarii sale cu pesticide ce se folosesc pentru tratamentele fitosanitare precum si cu iradia!iile existent8 in atmosfera terestra.

De altfel trebuie sB recu"oa$em ,ca fenomenele amintite au fost inerente evolqiei civilitaliei industriale-. ce a dominat planeta noastra incepAnd cu jumatatea secolelor XVll

i si XVlll si pdna prin anii '950, c8nd .p i le putemic industrializate .. (Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franla pi Suedia), au pasit deja in. era electronicli (introdu~erii masive a calcu- latorulul electronic, al awoanelor cu reaqie pentru ; pasageri, pilulei anticonceptionale si

multe. alte, inova!ii. cu efecte irnepse). Aceasta etapa a rnai fost ,definit8 de Alvin Toffler, in monumentala sa lucrare "A1 treilea val" in' care descrie succesiunea civiliza!iilor economi- co-sociale ale omenirii, care metaforic spus, este caracterizata ca: "Civiliza!ia dezvoltarilor alternative" sau "marea tranzi!ie: de la civiliza!ia industriala la cea post industrial?.

Este evident cq transforn?&ile factorilor naturali au. constituit un impact pentru apicultura dar in acelasi tirnp trebuie s& avem in .vedere si marile. cuceriri tehnico-stiintiiice ob!inute . jn aceeasl perioam. , Acest fapt compenseaza in buna parte handicapul ; si deci nu poate juslifica .i? totalitate regresul stuparitului, Regresul trebuie pus si pe seama slabei preocupari a acelofa carora le-a revenit sarcina sa continue tradi!ia inait'qaailor in domeniu. De aceea,..atiit istoricii ,&grofil.c%t si practicienii . .autentici ai acestei nobile inde- Jetniciri, trebuie, ca impreuna cu factorii de decizie de-la toate nive)urile sa coopereze in vedefea stoparii dwlinului apiculturii, pentru salvarea a ceea ce se mai poate din ce q fost si ne-au lasat mostenire ~iiarii nostri inaintqi. Dq3 asemenea, este imperios necesar sB insistam cu tqii si sa perseveram pentru promovarea si ~nenlinerea unei conduite civice de amliorare a echilibrului ecologic, demonstrtlnd si convingand prin faptele noastrq ca albina a fost.si este aliatul cel mai statornic qi leal al omului si agricuturii si nu in :ultirnul rand un factor de stabilitate a1 mediului inconjurator. , . :.

:. Cu Dumnezeu inainte !

Bibiiografie selectivg - Johann lakob Ehrler - Baneful de la origini

#pi& ecum (1 774). EdRura Facla - Timigoara 1982. - Vasile Popescu - De pe meleaguri

binifene, "Din istoricul apiculturii", Revista "Apicukura in Romlnla" nr. 411981. - Dr. Lay- Kakucs - ~ondfbqii: Despre

apicultura Banatului h secolul dl XVIII-lea pi a/ X K I e Almanahul Stuparului - Edvia 1984, Bucuregti. - Dr. Kovach Oeza: Structura proprieffi~lor

iobagiste dln Bsnat. Volumul de oulegeri din comunic6rile prezentate la cel de al X-lea Simporion National de lstorie gi Retrologie AgrarH a Romhniei - Baia Mare - 1988.

Page 29: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

, . i , \> ,.

DIN INTIMITATILE - . . ALBINELOR MELIFERE (Test de~verifikare a eunostin$or)

: t

ins."ilie ~;u.I.&u ' ,

1. in familia de albine, trflntorii p i n din: c) caldura . cauzata de agiomerarea a) oua nefeeundate'? indivizilor familiei de albine.?

. . b) oua fecundate ? . ,

c) ovule ? . . " 8. Prin muschli care ac\ibn%aza aripile,

albinele realizeaza: .2. - Care dintre cele lrei oategorii de a) 50-90 batai pe secuncja 2

' '

indivizi care alcatuiesc familia de albine, b) 800-1200 batai pe secunda ? dispun de garnitura dubla de crmozomi: c) 400-450 batai pe secunda ? . -

a) albinel6'lucratbare ? . ' . -

.' . 5

6) matca ? ,. . ' 9. Carela din cele trei rase de albine-it . . . ... .. c)-trantorii ? . este caracteristic faptul ca, din outile'depuse

. , de lucratoare pot rezuka matci 2: 3. .Peril situqi pe suprafqa cuticular& a ,- -a) Apis mellifera monicola ? . , . .

albinel lucratoare au rolul: , , . .

b) Apis melifera capensis ? a) protector ? . . ~ c) Apis mellifeta nubica ? b) de colectare a poleriuiui ? . . :!, .

c) senzitiv ? r , , 10. in ' mod obisnuit albinele recotteaza % I . . , . propolis, cand temperatura extkioara este:

4. La albine s iqul gustului este 'indeplinit . a) sub 20°C ? ... i :I .. . de sensilele situate pe: : - b) Tntre 18-20% ?

a) maxile ? ' .

: , - ,.:. c) peste 2O0C ?

A b) labium ? ,- c) palpi $i pictoare19 anterioare;? 1 1. Formele hexagonale ale:. celulelor I I . ... , L j fagurelui cladit de catre albine:

. . R . , ~ a - - albine simp1 rnkosuhi este a) asigura repanizarea uniformti a MdepHrlR de sensildesituate.pe:. : presiunii la intindere ?

. I " a) antene ? b) dau sigurafla si rezisteqB'?- b) palpii lablaif ? . ,, cj- ',asigura repartizarea untforina a ' c) prima pereche de pic&are ? pFesiun1i la coniprimare ?

6. Greutatea unui so1ziq;or de ceara ce se . 12, in medie albinele transports: formeaza pe suprafa!a oglinzilor zerifere, . a) 70-85 mg nectar ? cfinthreste ?n medie: b) 35-45 mg nectar ?

;: . a)O,lO-O,l5 g c) 3545 g miere ?

, b) 0,50-0,80 mg c) 0,25-0,80 mg

7. lnstlnctul d6 roire natural8 este stirilulat de:

a) insuficienfa spa!iului in stup ? b) blocarea cuibului cu polen si miere ?

' ..

Page 30: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

. I T - .

: I ' . $

PARFUM $I CULOAR~.(II) 1 . v

I'rof, Emiliu yi Mnrin I'OI'ESCU-DICULESCU

La ceasurile fericlte ale istoriei, i n palatul lui Decebal ... ardeab nUmai IumlnHri de cearH de albine, topith $i stre6uratH de trei ori prin ptinza de thnepti, inctit in aer nu lHsa flacHra gHlbuie nici un firicel de fum, dec6t miros abia simgt de floare de te~.~ ' '

in Evul Mediu romtinesc. "lumlnliraril chutau ceara cu prea plilcutH mireasmil, iar iubitorii de dulciuri mierea". Vestea de asa minun? se dusese p in& la genovezi; armeni, neMi, lesi. "In palatul de la lanev al marelui sleahtic Vladimir Coribut ardeau rnii de IurnhnEiri de cearEi parfumatk". La lumina lor, Tudor Soimaru igi vazuse iubita, pe Magda Orheianb, la o seratH dansantH cu alti parteneri.

Si "negutiltorii do cearh" venetieni s-au incumetat sil ajungH p8nil "la marginea pHmhn- tului" pentru a cguta "un fel de cearH care nu se gHsegte nicilieri pe lume ci nurnai la Moldoya si mai ales in valea Siretului". Asemenea cearil verzuie la culoare are prea plHcut miros si boierii vene?ieni se fudulesc cand au i n palatele lor filclii din asemenea ceari. La palatul cbI mare al dogelui si la sala sfatului celui mare al senatorilor nu se cuvenea sH ard6 altfel de filclii. Asemenea cearh se plhte$te de doukeci de ori mai mult dec6t cealalth 91 nici nu se arde curati, fiind asa de scumpH, ci se amestecil i n ceara ob~qnuitil. Si chlar nici nu-i s&niltos sH se ardH curat&, deoarece are o mireasmi prea tare, de te doare ~ a ~ u l " . ~ '

CInd a scris aga pagin~ frumoase gi TnHlfhtoare, probabil ~3 Sadoveanu a avut i n fat& mernoriile de "cHlhtorie i n Valshia qi Moldova" ale lui Domenico Sestini, pribeag pe la 1788. "Ceara data de ele aici este, f&r& indoialH cea mai frumoasH ~i mai cHutatH din intreaga EuropH ... Ceara din Moldova, mai ales cea recoltat& din florile de tei, care sunt foarte parfumate gi cHutate de albine ... In Moldova este renumits ceara verde, pentru parfumul sEiu pWcut, imbhtHtorW ...3'1

"Ceara inmiresmath a $tiubeielor",3' "ceari cu miros de flori" ne-a dat-o Dumnezeu prin albinh, sH "ne IuminHm bisericile la sflnta s l u j b ~ " ~ ' vi sH ne petrecem cu demnitate si sperantH intr-o nouli viatH pe cei dusi dintre noi. "0 pleoaph din cearH si din mireasmi" au adus

'pest0 paradisul ce I-au fHcut, iar deasupra stu ului "au aqezat cerul insor~t catapeteazm6"~' De aceasth patimi4 a trudei s-a invrednicit gi un c6lugHr, care scoate din chilia sa "o piatrH de cearil de milrimea de douH palme alaturate. Avea o culoare galbenh cenusie. Toma o duse la nas,

bucurhndu-se tainic de mireasma dulce care ii amintl varasl zumzetulpris8cilor. .. - Nu e dln cea albit8.la mare,,, dar se wpune

usotdegetelor care vor sH-i dea un p hi^".^" . In tributul ce-l plhteau rominii CHtre PoartH, la

loc de mare pret erau $i "zecile de mii de bulzi de: cearH bine mir~sitoare".~'~

- E He ajuns s& rostim doar cuvlntul wars; ca s i aducern In fata nciastr6 culoarea galbenH qi-un rniros caracteristic, inconfundabil. .Dar ceara am vlizut cH poate fi si verzuie albEi, cenusie. Emil. Giurgiuca merge si mai departe, fHclnd-o sh aibEii coresponden!e cu sufletul silu intristat, marturisindu-ne cil "arde ca varal ?n 'cearH negrH, strdnsH de a~bine".~"

Un evantai de culori, un adevirat cwcubeu ni se dezvHluie $i c6nd ni se yorbeste de mierea miresmattl, adunatEi picHtur6. cu picHtur8 ... din puzderia potiresetor deschise ... ale florilor- piduriin.3s'

PhnH o sH aflilm "propotjia fix& intre negru si alb" trebuie. s i intelegem un lucru elernentar, cEi viata nederH si "nectar si eni in".^^'

"Mierea, laptele $i parfumele" sunt "splendorile imposibile ale am6nuntului" scgldate in "frumuseti compuse din reverie, miracole si efecte din ba~et".~"

"~ierea%kte o ~ S B * a c&a ce e' ni'ei suav i n j flora, gi din ea iese o cearil de o grea mireasmh, indiit lurninatul cu o a d e l de substant&-produce o. betie asemHnHtoare adierii ImbEilsHmate a. flqrii in~e$i"?'~ . .

Peste tot "numai miere si ~ u m i n i " . ~ ~ ' "LuminH de miere, IuminH de declin 'al verii, IuminH a aromelor de line ..., IuminB cernuta dintr-un soare

,, 41P de miere . L a lonel Teodoreanu, "lumina lunii dHdea

culoare de miere veche unui parfum nou",?5' Prin tot sufletul nostru umblti balada culorilor,

inzestrath cu toate darurile frumusetii. Cu "Miere aurie $i plinH de miresrne"'12/ a fast

sewit si Geo Bogza de mama marelui disphrut Labis, pe c lnd se afla intr-un pelerinaj la MHlini.

SH te la$ 'Ymbitat de mireasma proaspHti a livezii" e o minunat6 refacere a fortelor dup i o zi de muncH fizic6 $i intelectuali pentru un myncitor. intr-o uzini plin6 de noxe pi zgornot. Maistrul otelar. de la Prisaca ... se refugia pe bancH pentru a urrnHri deschiderea ' +i chderea florilor, pentru a auzi zumzetul a~binelor'.~~' "Un lucru neintllnit nici mHcar in basme" se afla acolo, "flori care i$i

Page 31: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

uee6~gw ap; !~n6e) ajw~q .ul pugonpe 'IJ~W

pun ~npunj qp !zn !J!J~S~J !Jgmz.:punl ap ~elo no aldeou o-l)ufp Ee~eqw!ld u? !a(erol ed !4 pmayose). o 'el!q!sues Jolelqps ~n!euede 'eeJaoln3

.~nd !ew !S EM epod nas wgolas ap ~n6!sep '/,,,gq(a aJa!w no !Bej,.' ale !$ pmawasuoo nueau!lu!log .a !nl 'ole t,!l$eqwo~ allno elapeleg,,

&,,'\sunJq ap 198 10) ~ep 'y)sJno 'ela!w 6y OL elp - !~n6e) vl"pnouale!ur slop 8-s eieeu!w!a :6~61 e!lqualdes z 'algqlugs,, :ales ,,ele!e!eo,, u! elou aJeo nueelqau n!A!l aleJew el '!nl euy~ no plnog1 eutdnls u! '$1361~ 'aJe(n1 aela~ 81 ap.ln!al el gdllo 0 n~lU3d lu!ldo au FS dw!) U? !ieVnd

.nJ)sou !nlnluwwgd W!J!t !k l,g,,!h(a~80S 8eJEOln3,, 8eAB WeJeOo!l yAso5)od pJeo3!N' '!e~oployy !nlnuuop Eelsea u!p eelled 6elqoun InzeayA ap !$ JeJnAes ejs8 ,,!yoe~ pB!UJ,, InlnasoumBu!q '!!Je!LU (8 )UA!Jep. Un

.. , '!nlnUeOU 8 199,,BJBO)!Jnlll~U

ee)elao u~p eyoalad gseownl) !eu ' eao,, tj JOA jsh!lnddv !k e3 'e!p!a. JSOJ !# 8A ?lVJn3 pl!ds! 0

ale:, a4u? 'eaep el!!l!u,el u!p ela)ej etsu!o no neynd I-!$. #em I! 'rol!jeod ela)egns !$ al!iu!cu Iellexe e ',,!!le!w ea~eqno ap sosglpw InJpd,,

,,?)ed!qonJ)u? !!J!o!Je) ed!lo 3 rl!do$ ep lelltisun-e)8a~op o-!S a3 /ylewnped ywoJe no 'aolnp !$ EuJele yuaqle6 eway s seoud; 93. eled as ! ,,eJeJet!l ai!palw,, !sun

'pstlaod gjuao!~ o :lnu leo y puglnd as!Jos ]oleo InJpAepuau 'I!qepunluoou! pu!!) urp(es ep !!Je!w Inqp 'gleod ap asnds eleo ul paJo nu IeuosJad ',og,,wpole~ ep !!je!w 9aJaolm ep 'eyrie,. else euweo) 'eue!puelg euy .nJluad 'e!i8led~03 ap uawJ,a) 8o:'g)enl else .!!Je!w aa~eolno '!1a!13s ella ul

.Im,,(n~eqw!lq!qo a wna !~n6ej !$ eja!w no al!u!qog~ls,.. psew a1 nela al!sd!lau !UFLUOJ aJlu!p !knw nquw .a01 ea!~o u-ealaolno !$ aqLu u-a(a?pp '~u!qle ap d!qo u? !nlnuwoa ee~ejus~noau!q ly~oqoo a !ou aped !S 83 ao!z es !oun)e aa .JO~

!n(n~odod e pseqellns !$ qo!z!j eeJe(n)sepu? nlluad atonll @ IJOIJ ap aiu!was snpw 1, l,g,,yiq~~dw! ale !~gygdep !JE~ u!a,,,;, quq) neJe a( ale) atnegld ales !asa)qlpdwl !4' !nk !6 ,,bawd eeo!z !-a3 ')e~pdwi un gwpo )sols,, )*qd )saoe ed pa aunds 8!qWJn JalSaN 3p ~)WUllleSUW gplf06al 0 :

'Eg,,e!-leJ.u!p iew!H !nletunw e ?)!isah ea93e eo p)81~nped.r!b.pqle. aJa!w o,, ',,9,,a~a!~ !& !~n68j ep tnopld eueopsoJ!tu,, nweanpe aleu!qle '01- aa ', ,,awseJ!w !Q :!Jo[~ ap eu!ld 'awu!le al!~nieugj,, lef#ppe ne-s 11 107 ,jauo~on ap: !nlnJa3 lhJlSI3qp !S ,,!n!n)upupd eit%olt~g p6uy ed '!!ley (n)sn6,, no !!JO:!MOI )eln)sepul.e-!& 'e!ugwo~~ n!ug mu, 14 'e!oed ',,aJe!w 14 wdal a6~no ale5 u!. eliri,, nss ,,m1eiu!npa6p~ 8 p~ei,, !L~nur ep p)!wnN

,;,,'!nlnleled el!u!py~6 u!p !!So~ed!qo !S !!Jpueelo ep. al!n!g~~ al!ele ed 'ee~squr!ld east !A-e,ep e)u!euL gjeeu!w!p a~eoa!) u? !e'wo~~ ~n)eJpdw!

!9 plsilb o .b~eoll, ep ynpd no !!la!w eieaolna,, , .

I.. I. 'I.:

: ., -. , ." ,,, ?p(; -: .';&,!?!E aSeU!?w !-el=' ef!k3~PGd!b.~o pu&p fplewnped eeJe!ur aleopld no ,, lec~ugur ne-weo .:up ',,!~n68)., na !ielpdso lhs aap' ;,lntb$ u~p .rrjlt!/tlieia ?Hun sseo EI !i!ur!~d PUI!) '!u*u~,o& tdep~o$; '..aleo~s6~y1,~1nipld 'eplah pq~e! ,no ..!eld !nun ,eau!b~ew. ub ,,qepgp !nlnJpoo eleod,, yep q!a~~~t~B~opj~!~~~ueuro~ ~ol!l!qou ee+n ~u!p~~seapqu?ld 0s- & ++daoul oseugrwol Inuteau , pup. $we!, ,ap !$ avo16, Eiij al!lhdw!i el !xlo.:.wamd eu '!auo@ y-tJ!) ad pup6~aw

5, , .. .+ ;- *,' . 0'.

/&""P' ed ep !!dnis:.u!. !pap qbugllj fi8&b5?( ", wno '9)ewnp.ed ,ajb~w no,, snaz ad* naaug~y.+l$~e'~!u Fleo!u!po lq6unl B~E!A ap J!x!le ep g~n)po!d gwem !lejo asod el !i aleo.ad ylap am wepjw.sll~ed.~~.

L..L ' a~a~~sd_ . .

weje!w,, ala)!n !k' .e!~nonq O-JLU? $:'& aulqle alevine /,,,aJeos ap !S EuseaJ!ru. aa .Dleaqnp ea. /a)saqu!,, .Ids,,p~eoSn. pounw o a nu urnpud !9 yjeaolnp emog ul eleolj u!p pnpe BS,, ~Ips;,~u~~upd ed ep !jol) ep laqonq !nln6ar)u! al!Jnpab el86 Prep nwp au eleu!qle !ope 'ale)pups ep al!lndnll )93JgoU! , W-W., JOl!Ue!nJnq 8 go!leLUOJ8 86qw !$ ejeaelna ' IZz,, SU!JS Jne,, ap 1% un pu!!) ',,nap ap !pdg~,, ~8!qo ~,JB iCS,,~?e~~e)wlunyed 'waolna,,

$Uez o-ap le)up~n3au!q a ],a~a!~ ap RJno -1ao ln'do~)s, !3p3 'E,,,y!wnl !s 'pwseaJ!ur !S,, g6waqou-as 401 epn~t u!a C'

. . ,,.. . ,ls,.~n? ijp runqw qlo3 '-.ele!w,, pughnpe .';,a~eo~i$ !C pwseeJ!w ap o!geJen Inlee nldwn /'eu!ld a~i!w qp,+ol) elsed al80l!d!l3~ !Inel ui 6~n3 /eu!qle ep !Jn!oJ ep !!w,, apun ',,eJso)!nuunw lol!~ol?q~ps,; Inlpe:, u? guo!osau!wa ,,a)sa~od u!p el!&, pu!olsa~ a!j !i -ps a!nqeJ) eu!q !sw !k lea ,,;ppe~!l o-JJU~ :...ln)!$~ep !i-npuyde&e,, a!) p a!nqaJl au!g ,,i..')!i?~~ 301 ad /pu!ubo) 1p~)91d

~

aJa!w ap em1 ul /azun~l.!k e)onJj:s~lu!~d -/a~!)nld pyeaoe nu paea:/'wel!o!lej '!I'Uit)od eo,, '!oun~v /<,!u!~J~uI el pu~d pupae $iu!)se a~ds pup6 eJooa!l u! ,,eaon(y)s 'a~a!ur.ap ']nle~eos eu!wni,, .~ne ap !S aolnp yeoq o-ep )eu!ura)uoo E-s sJayun 1nbal)ul igc~,,~~!als ~ne ep e~a!ui' up.; '6 !lo, ad apu!~dno ai ao ,,lnlnqnpzpA InwnJp,, !Qnsu! . amos 1s a~a!w ap 1sn6 eJe eieueld,, 1/3 au-np~~~~&;e 'avedap !em !S a6law wu~qj ~~JOOO .,,elseaoa e~ei,, gee) ,,ad13 pp~o 813!~ ~p sor~~,,1~4~~~ew~~~pqw-aia~yu,,

. ,, .. .

' '3BAON 8)8~8~!13 epod o!le)ed yeloep '/w,,pu!p?~6 ul aJe!w ap .SOJ!U g,,

atzaod 19 :' u? !$ a)!ol poes~ld u!lj 'alau!qle ap alelngo 'JO~!JO~) alewsaJ!w no lnaol newgslaqw? ipe~!~ ul !!urod !9 eale ed ap pup 'ewpu!~d,, as-npupqw!ld q&o) 8aqlaJ !S? !zeq6~y ,,lnJwaew., !$ ,,wn) epgogd o-r)u! )!nlshu? !k duo ed pposouno !-qa~eq no:'uolseq u? %s-npu!u!!!lds 'a~eo!o!d u(,, lpp.,,ele elsed !nlnJ!lez eera!g6ugu VoeJi !J ~8-kol8d

'ele)ed ep (n~o$nd~o nnu!lplo !$-!$ malasah es 'naCq?t$~ alpolj "'ln~eloeu 'euseaJ!w neqw!qos

Page 32: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

t r a n 9 ~ i f i r i i ' ~ ~ .

In aceastH varietate a plantelor am neglijat-o pe cea mai caracteris!icH, dacH tinern searna cH rnierea este "aur dulce". In pretiozitatea caratelor sale e $i

har e $ i duh, duw vorbele lui Rrghezi. Ce rnuritor n-ar fi inclntat sH aibH pe rnasa casei sale "faguri aurii de rniere", aga cum 'MfHrnosii no*, dacli, aveau "nu la zi de silrbHtoare, c i la tot ceasul .$i-n

orice loc?! Mere aurie, miere frnbat~toare"~~'. Nu degeaba se zice cH albinele "adorm in stupul lor/ pa 0 rnlreasrn&""/ vislnd la mare gi culoare. "De cum s-a ivit IuminH, a leargH sH culeagH pa r fumu l

rnirosttor de pe flori, igl inaarcH piciorugele cu poveri prea grele pentru puterile lor .$ c lnd ajung ta urdinig cad de obosealH, dar fericite.

"Era o rniroznH ca prln preajrna raiului" ~ i - n "prisaca lui Buburuz", singuraticul de care-gi arnlntepte Sadoveanu intr-'0 istorie de d e r n u ~ ~ ~ l . Sub soarele cu rnlngiieri al primaverii "de raze e beat6 grHdina cu tot ce se aflH irnprejur": "E beat gi berescu l azurl $i b k l i e , beat& a~bina"~" intr-o colindH inrniresrnat~"~~'.

AlHturi " tremura in vkduh zuzuit de albine pi legenau adierile rnireasrna dulce a florilor de cireg albe, podoabe curnin!i in pHrul galben a1 slilciilor, desp le t i te pentru logodna cu soarele ..."7"

"VBntul de primHvivorH" face sH infloreasca "gi ahe f lo r i l Cu-o rnultirne de culoril Cuo rnireasmg-rnb&t~toare"~~'. PHrn6ntul tot e "hpodobit cu flori" cu "parfurn atit de dulce gi de p8rtrun~torn77(.

"Parfurnul tuturor florilor" se adun&n s tupu l din gritdin6 arnintindu-ne de fiecare data de "soarele b ine f~c t~ to r "~~ al vremur i lo r bune.

Ca intr-o poveste in care Greuceanu a luat soarek de la zmei pi I-a aruncat trt, cer, aduclndu-ne prirnilvara in lunci gi-n suflete, zborul albinei e sernnu l renaster i i $ i al sperantei.

"Mireasma plHcutii de f~ori ' !~ ne bucurH si ne face rnai buni, rnai sinHto$i. "In rninglierea soareiui auriu", hrHnifi "Cu dulceata luminii $i a florilor", MHr ia Sa, puid pgdurii i Genoveva aveau '7n trup o odihnH. un echilibruS pe care p a r d nu-l mi sirn?iserH pin6 atunci.

Buchetul de " m i r e s m e - n d u ~ c i t e " ~ ~ ' il aflHrn qi-n gustul rnierii inAdirnine?iie linigtite, cu abur de ceai gi man5 frugall. In acele mornente alese, ugor putern deduce "rnirosul dulce de clopotei albagtri pi r ~ ~ i i " ~ ~ ' ai f lor i lor cBrnpului sau "rnirosul dulce ... al salcimilor ce t6inuiau carerile risipiteW'" a le vHilor din "SHrrnanul Dlonis": Ni s e pot asterne-n rninte ptiduri "cu miresme de rniere sHlbaticH, arnestecatH cu aLorne intrupate de zrneura si fragi"811.

In definitiv, de ce ateta zbatere, atlta per fec f iune $i uluitoare poft6 de cu lor i gi parfurnuri dintre cele rnai ispiti iare pi rnai tentante?!

RHspunsul e sirnplu: dintr-o mare poftH de via?&, de iubire, de perpetuare, dintr-o patirnh de implinire. Logica acestei dezbateri ne f a c e s6

fntelegm de,; ce "floarea, din-,mu&, trait&-n grgdinW ridicil parfurn cHtre a l b i n ~ " ~ ~ ' , imne cHtre soare gi culori, catre un - . zeu nurnit poate FASCINATIE.

BlBLlOORAFlE S 28. Paul TAMIQ. U h lui Zamobre,' Edilura Tlnsretulul, volumul 1, p.265; 102; 28. MUuil SAWVEAW. Neclrml $olmh.$Jlcf, Bucurcgti, 1969 p.385,30. Mihall SADOVEANU. F q i i Jded. Editura Tineretului. vol. 1. 193-204; 31. Domenieo SESTINI, C H l l l M in Valahia 11 M O W w cbrsivsffl lslorioe, n8lureIe pi polliicu. Editura Spcit-Turtam. B u c u ~ , 1984, p. 47; 32. Alarndru VTEFANOPOL Hang& JudOlb. E d i Em~nesw, 1970. p.8; 33. Lucia OLTEANU, Lumes irrlr-un degetar, Editura Ion CreangA. IBra pagink 34. R d u CIOBANI), Nemurttorul a k , Editura Eminesclr, Bucuresli, 1976. p. 138; 35. Ernll QIUMILICA. Ssmn, pe scutt, Edihrra Eminescu, Bucuregtl, 1972, p.35; 36 IuI* MURNU, Floam M I , Editura Ion Crcang& BucuresU, 1974. p.W; 37. Dankla C&NARU. hipndc. Editura Emlnsscu, Bucuresti, 1979, p.7-8 in 'Poelii olteni"; 38. Tudor ARGHEZI. Scrle518, Edltura pentru Uteraturii p.30; Z79; 39. e w @ a CAUNESCU in prefal8 la volumul Rormna sl pass2iti /sfmice de M. SADDOVYNU, Edllura pentru UtsraturA. Bucurestl, 1961, p.5-24; 40. Ion CRINQULEANU. Focvri $1 i m m . Editura Ion CreangB, p.32-33; 41. Lucian AVRAMESCU, Jraosplanful do albstbu. Edituia Spatt.Turism, Bucurqti, 1978, p.202-203; 42. O.o BOQZA. PriwIi?i $1 smflmenfe. Edituta Albabo~ 1979, p.117; 43. Conatantin CHlRITb. Livada. Editura C.A. 1978, p.27; 44. $Man TlTA, AvsrxUdh3,,TapIrvlu/. Editura Ion Cnangh 1970, p.50-53; 45. L-am cunoscutpe Tudor & g W , Editura Eminescu, b.124; 48. Ellsaveti NOVAC. Lemn be stlcI.4, Editura Albatros, Bucuregti, 1982. p.18; 47. M.1.l~ CARAQIALE. Craii de Curhn Veche. Edltura pentru Ltteraturb, 1985. p.29; 48. Coplii c a d Romania. Ediiura Dtdactidl $1 PedagogM Bucuregtl, 1979, p.31; 49 George ~ARNEA, inelfa tidditsls. Editura Scrisul Rombnssc. Craiova. 1977, p.5; 50. AM BLANDIAN4 Cek ma1 l n r m s e poerii, Editura Albatros, 1978, p. 129, 203; 51. Mlh.1 EMINESCU. ~ 1 1 . Editura Mlnewa, 1980 p.80-81: 52. V ldw TULBURE, A bela csrle a Ralucdi, Editura Tinerelului, p,35; 53. Elena DRAOOQ, Tm de aw. Editum Ion CreangA. 1978, p.59; 54. Tudor ARQHEZI. Poem inpmA, Editura Minewa, BucuresU, 1985, p.30-32; 55. Conetantin CHISU. Vdlu(B descoperi lumes. Editura Junimea, iasi, 1988, p.33; 56. M l r c u ZACIU, Ceasuri be d cu Ion A~&MOBBW, EdHura Dacia. Cluj-Napoca. 1982, p.351; 67. ~ c u omaq. $dm47 @&I, nr.611984, p.10-11; 58. Abxandru MITU, Legendele Olirqmduf, Edltura ion C r e ~ g a . &Icum$ti, les3, p.19; 59. Bogdan,STIHI, Acvlla + larl, Ecjitura Milllaf4,,1983, p.8, 37; 60. Radu THEODORU. SbBmqtll, Editura Albatro$,'p.399, 517; 61. Ion SUQIUMAN. Pd*a dln '&dam Mktilor, Editurn' Ion CreanoP, 1985, p.41; 62. V& ALECSANDRI. PmA. Edltura pentru Literatura 1967, p.129-130 63. Nestor URECHIA, Zdmk, dln Valea Cerbukrl. Edlturq Ion CreangA, Bucurqti. 1987, p.147; 64. loknda NICOAM, L&ho pi W d l lul. Edilura Ion CreangH, Bucure$ti, p.23; 65. A n d n u MIRESCU. Paces, in volumul 'MlAditels literad' IA. .BucU(bOn, 1988, p.233: BB fhubnt in DUMITAESCU, Cstsm mm-, Editura Albatros, p.84: 57. Mihail SADOVEANU, Nlooerci PotcoavB. Editura Tineretului, ,p.276; 68 Liviu REBREANU. Jumal. MI. 11, Editura Minewe Bucuregti, 1984, far6 paginA; 88. Dlrnnrk BOLINTINEANU. &lade wlb m&m$U, p.77 70. I& TEODOREANU. Lorelei. p.248; 71. Lid* ;CONSTANTINESCU, Clopdei de aqlnt. Editura Ion Creangll. p. 18; 72. Conatantin NONEA. Movila lul Faur, Edilura Junimea, p.99; 73. Mltuil SADOVEANU, 0 tstwle de dermn, !BOB, p.120; 74. Alexandru MACEDONSCKI, Venud @ proz6~'Ediira Tlneretulul. p.135 75. Geargo CHIPER DINWRANCEA. Fulgml, Editura Junimea 1973, p.2W. m; 76. Akundru AHDRITOIU, W@+uc Edttura Tineretului, p.40; 77. Waldomar BONSELS. Albino Makr 91 ammrl le ei. Editura Tineretului, p. 18; 78. Chlin ORUIA. Domnlp&-Rwd, p.65; 79. E l W & PREDA, i d m p l i d din pabu zdri, Editura Ion CreangA, Bucuresti, 1986. p a : 80. M l b i l SAWVEANU, Oemnx' 91 losud, Editura Spofl-Turism. Bucuresti. 1982, p.121; V u i k VOICULESCU, Capul de z lmh . Editura C.R.. 1982, p.456; 82. Ion CRINQULEANU, Fowd$l i m m , Editura Ion CreangB, p.58.

Page 33: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

. . ,~ew!ura el ieJs!u!bupe ~ns!lodo~d 83 -

. . , aued o ap ed :aiua~~$qe ele~eoigw~n ~ue[euedap

.es efep welnd 'in~?\sns gnu!iuo3 as e~e3 'eiue!ladxa IS !~g~3nl eunw leloqele na-s 4 lnl eaiaeugs nllued ]!In idalp aJez!l!ln el lnwo 'eideise es elpod a3 bee3 leuo!ie~ eu!wlaiap

!S !iei@!ld~~d a@?eAepe ele U!p elE03S e nllued snpo~d !nls63L? Ole @3!J!dwe JOlelep vwuesue ~!~!iu!!is azelpnts gs !ue ap paz!a~l ep ilnw -!ew ep.ase!nppJis es ale3 !~oigle3~a3 !aJi a~~3 ep lua3e~ A!lelaJ ,,l!~ado:,sapa~,, ewe pug:, 'IOU el gugd dw!~ u? inu!iuaw e-s 'iua&~ed lalc~e~e3 un WBI 'es eeJez!l!ln

'eiuBf)jie3!3 !$ aWepeJU!Zep J~(!igle!Jd~Jd ewees ad 'esnd eiuala:,xa Jolaleunzal ei!Jaep 'In1 !!Rz!(!in le ne6ode un eiseouna es '0081: !n(nue ~n~nl u~'png ep e3!~4~ ug 'lol!lng !nln!ocpleJ e!teDo n3 sqe !ew Jep 'XIX !4 IllAX 0lalOcJaS UL ~01!6fi?ld EeJelQJi nlluad eles !!Jpz!l!ln ~IB awn pwxe 'eiue~j ul

' ,'HpaLWJ JOlal!Jeflp eele~sdard ui QJIU! epun 'JH'~ IIX Inlo3es n3 pugde:,~ e!6~oeg UP E?u!o!Paw ep e(!bg3 L& asese6e~ es I~S!IO~OJ~ 'ewe! !!iwu! ep al!mze~ nlluad neesolob l? ele3 '!~IMu! ep. in~aun3

t .,,ale) e!eowu? IS ~oSnp/p~n:, 'gm!jeJeJ '!u!~s $ !ia6gs' ep JOl!JnugA (Jol!lnlpdaiU~) eaJeu!w!le eu!wlaiap e ap eaiei11e3 e~e -,, :eiou 'JH'P IX ~nloaas y e~e3 '~UO~AQ

ue!ueJ! jozol!j 16 3!pau soyej-qe ed w!ulelu! I-es, 83 .dltlti UI nes m we:,ej p eimeu? 'ales etelele~i u! ~mauo!iuaw 11 'ue!leg 'In3soun3 3016 'qpew II~~JH'P 11 inlooas u? '!ody

-. - - - .,

'n!uel!w !nlnw!ld (nindeciul el Je! 'le ep ~seq~ori; JO( 0l!Ja!J3S Ul 'n!1!6~!~ !6 83 0JJGA U!lt?J )UI?At?S

InJqelao soi is!^^ ep eiu!eu!, I Inlo3as u? ',,!!i€?Jndns !s !6~d '!!(e!d el!un!baje

n~iued n!pewel,, e3 e~ap!suo~ I-!< ,,lolalelu!us e!~ois!,, ul la ap aisaq~o~ !!i@ e~iu~~d 'leiois!~~ *(,,!nlnb~o eiej ul, g3!pe '!nlndnp eeJeJiub el eesq6 es snpold ise3e e3 e!ieruesqo ep '1n61sep ie6a1 awnu 'Se~o 'eiela3 - s!lod !S vie4 u? - old :3!6olow!ie) elawnu !S iep me-! OJW '!=JB~~.~!ZJV~ !ew !ode 'ln61s pow u! '311ue !nln?d!63 !!ioeld ap.t!soloj 18 in3soun3 eJa 13~3 '~J)SBOLI,!BJ~;~~~L~~UJ !!u~I!w,FA~)&~ ap pzeale'p !snioi 'eale~w ip3ep aua3e~ pu ~~nw 'uo a~ip3 ap !n(ns!lodo~d eelaiseoun3

:.tajtiiuaulradxa (IpnJS . .. , , 1..

~nlni~odo~d e~dnse ~~~IIIS,.~...!

.Inwin !O ~n~e[als !jnwe~j :ln3nuL!,'"u&e&aw !qwql~s ~nueisa:, fet3ps :Inu!Je I(eiueuodw! !ew ea3 eslns a!nt!lsuo3 gs led e~eg) dold ep !pads ailnw !ew !p!low 'pe~q 'u!d :e~a~uo:, e~a4p ap ait?i~aZaJdal iuns s!lodo~d ep 101 e!bnpo~d n~~ued ain3soun3 !JOqJe ep eiuase elaled!:,u!~d 'aJlseou al!un!be~ u!

'(ledpuud ug aJeA!les !!ia~3as !S e~ee3) !ydo~d !!ia~3as Joun ~nvode u!ld e3!ppow !S eunpe el !4 dnls ul 3npe el we3 au!qle altw ap (!ulod !i!wnue sale leu) lolalele6eA ale (lepads ul gveo3s !h !lnbnw) ,)bed el!Jaj!p ed ep aleunpe '~SPO~S~A B~LI~~S!SUO~ n3 'acJlluaspq IS eiewn6 'eseou!sg~ aiue~sqns ap e!Jes e6eell1~b p ezeauwasap ~nsipdo~d

, - ' :. ~lns!lodold elsa esy :. .,... %.,, 1 --

;I: 'alo3!ve ailnu !eu~ ul-e~te !on un3 gdnp '!nlnwo salewgs nlwed e5peueq whop m-s a3 aldrilntu ales l~l!i?~e!jd~~d-~~~~~ !OU !S E,!)OJ~ lueind ale3 ep! snpold 'as ewolo5 1s dnis nliued so!Qd snpoid un plu!ZaldeJ I~S!(O~OJ~

, .. '

Page 34: [] Romania apicola 1994 nr.4 aprilie

(ca~nl, sobolani, cobai) pe cale digestiva in doze puternice (10-15 g per kilogram de greutate) nu antreneaza nici un efect toxic sau patolog~c de nici un fel, chiar pejermen lung (absorb!ie continua timp de mai multe luni); ' - Ca propolisul, in general, este 'foarte .

bine tolerat la om si ca util~zarea sa, dupa modul $1 Pn dozele preconlzate de obcei, nu antreneaza, decht foarte rar, lncidente sau efecte secundare sl$&&toare, - Ca propoKsul nu are proprletaji onCo-

gene (ce provoaca o proliferare tumrrral8) la animal, ci chh contra arb chiar Pn unele condQi~ experimentale, proprlet@i oncolitice (adica provoaca sau particpa la resoryla pmeselor tumorale); ,, - Ca nici o publca!~e nu menlioneaza

actillni matogene (care defermina malformajii sau rnonstru&itil\i) datorate prbpolisului.

Pe de alth parte, realitatea unui anumit numar de proprreta!~ foarte interesante ce au aparut, in majorltate explica si confirma multiplele date pe care ni le-a transmls observatia empirica fara aha posibii~tate, pentru ea deuat cea de constatare, adica: - ProprietWi batterlostatice sl bac-

tericide importante asupra numeroaselor suse mlcroblene, rnai ates: asupra unor stafilococi, streptococl si salmonele, asupra l u ~ Bacillus subtil~s, alvei gi larvae, asupra tu~ Proteus vulgaris si Escherichia coli B (col~baul) -. Propriet@f fungicide asupra unor

speci~ de ciuperci (Candida, in spec~al CBndlda allicans) care provoaca afeqiun~ parazrtare (micoze). - Prbpriet&?i anestezlce foarte puternice

(cu efecte de 3 4 on ma1 marl celor ale cocaine1 SI mai mari celor ale novocainei).

- Proprleta!i anti-lnflamqtorii,eficiente. . - Proprleta!l cicatrlzante notadile care-

stimuleaza si favorizeaza regenerarea ?esutu(ilor.. ! . .

De alttb('eiisi'e'n!a altor proprietati pu!in w k s ~ u i e , ~ ~ n a acum si in curs de studiere care ar putea avea prelungiri de efecte terapeuilce interesante: - Proprleth!l vlruclde asupra unor virusi

gripali fllrsp@cial k). ,.

- RoprletB!i tricomonacide (ce:pot dis- truge Trlchom&sul si in8 : special. Trichomonag- vaginalis .ce a t e la c5rKpea trichomonazei uro-genitale (vaginita la femeie si uretrita la barbat). - ProprletB!l anti-reumatismale - Proprietafi ce'par sa tnflueqezb fa-

vorabll unele procese Imunologice prin stimularea direct8 , (favorizgrid fagocitdza si formarea de. anticorpi) .pi indirectil (marind rezisten?a,global?i a terenului fala'de agresiuni in general).

& fine, proprieta!i ce 'ar pute& sa-aiba, , .

intr-ozi, dezvoltari importante: . .

- Propolisul. are efecte . lnhibltoare asupra dezvolt&rli unor virusi ai plantelor (virusui necrozei tutunului gi a1 mozaicului castravetelui in special). - ~ropolisul are proprietA!l &ti-

oxidante: unele ' extrase , permit de fapt prelungirea de 2-3 ori a duratei de conservare a peslelui congelat. - ~rop'olisul este un fito-inhibitor al

germina!iei unoc, vegetale (pAnep?i,, laptuca, cartof) proprietati ce ar putea sa aibe urmari

. . interesante in aliment$!ie. ' ' ''" : ' t . . >,, ., ..-,:

~raducdr6 d6 Ullena ~ R E ~ ~ T E A N din Abellles et Fleures (dec. 1993)

CITITI iN NUMARUL VIITOR: ~ , . . : . .

Ingi. Marln POPESCU: Uscarea salc6mului in juditul dolj '

lol lo^, Aurel PAPADOPOL: Succesiunea anotimpurilor $i dinamica sezonierli a albinelor, repere pentru practidareh unei apiculturi pe baze ecologice (I) . L

. .

, d ~entru ca produsele stupinei dumneavoastrdcili fie v~ndute'ie'~ede bin; cu noi nu vli jucali de-a reclarne. Cu noi o faceti!

, . . . Ing. Ilia CORNOIU: Preggtirea tamiliilor de albine pentru polenizare ,'

I , - ..i

Jean FEDON: lntroducerea mgtcilor $i acciptarea lor . c . ., . . ,

,. .. . . P. MOING: Mierea gi diabetul T . " - ,