Romania apicola nr.9 septembrie 1994.pdf

7/27/2019 Romania apicola nr.9 septembrie 1994.pdf

1/34


2/34

ASQCIATIA CRESCATORLLORE ALBINE DM R O M ~ ~ ~ RBUCURQTI , B-dul Ficusului nr. 42. Tel679.55.60; 212.02.87; Fax:212.02.87

w FECTUEAZA A C T I V I T ~ T ISTIINTIFICE INOMENIULAPlCULTURll S1 VALOR IF ICAR I I PRODUSELOR APICOLEEsACORDA ASISTENTA TEHNICA $I ECONOMIC^INDOMENIUL APICULTURII PENTRU INSTITUTII

PUBLICE SI AGENT1 ECONOMlCl CU CAPITAL PRIVAT,DE STAT SAU MlXT

PRODUCE $1 LIVREAZA:))MRtci selec tionate si verificate precrlln 5i lnaterial

1 ~ i . o l o g i c i c p i c o l c j e mare v a l o a r e prodtlcti.v5Produse :,pi terapeu tice, tortifiante si energovi talizanrerlestinate co11sun111111im a n .

ACORDA ASISTENTAM E D I C A D ^ PRlN CABINll W SPECIAlITAlALE SECTORUlUI D A P m R A P I E DIN BUCURESTI SlR. C.A. ROSHT1L3, xWniw; mLABllR4mai1&~1PREODUSELE NOASTRE S ALTE PREPARATE FARMACEUTICESE GASESCi~ARMACIAAPIFARM AFLATA LA A C E EA ~


3/34

: '. - . ,..' COLEGIULDEREDACTIEIng. AURH MALAIU(Presedinte de onoare), ing.ELISE1 TARTA (Redactor sef -Presedinte Executiv), PETREMlHAl BACANU, MlHAl BESLIU(Republics Moldova), SORlNBODOLEA (Redactor tlerubrics), NICOLAE V. ILIESIU,ing. ION MlLOlU (Secretargeneral de redactie); VICTORNEAGU, COSTACHE PAIU,MIHAELA SERBAN, . ing.STEFAN SAVULESCU; ing.,.TRAIAN VOLClNSCHl (Redactor.sef adjunct), ing. EUGENZORlCl (Redactbr sef adjunct).

RE'UACTIA $I ADMINIS-TRATIA EDlTURll "ALBINA -ROMANEASCA.Str. Tomas Masaryk nr.17;Bucuresti, sector 2, cod 70231;tel. 211.47.50, fax 211.80.34,telex 11 205 apirom r; cont vir.459601 102 B.A.S.A. SucursalaMunicipiului Bucure$i

. .., -. . ..

---. ... '. - . . .. .

. I

. .I . .

( L ,

--.. . .

. .

. . .

.,

'. . Romania apicoli. Hevist6 lunar6 de infomare tehnicl q i stiin!ific6,schimh de experienfii gi opinii editat6 de Asociafia~'Cresciitorilor de Albine din Romfinia -

Presedinte - ugen MRZAAnul LXXVIII e. r.9 septembrie 1994- C U P R I N S. 2 El isd TARTA: Sindicatul li bed in Combinatul Apicol si apicul---~ tura national5- 3 Mariana PETCU: Albin5ritu1,o Fndeletnicire pe cale dedisparitie

3 Costache PAIU: DreptuC la replic6. Veleit6lile sindicaliste ~i. problemele apiculturii5' x x x:Mentinerea puterii familiilor gi cresterea de albine tinerei n vederea iernsrii6 x x x: ~om bat ereaarroozei. Actiune major5 perjtru s5nHta-tea albinelor -7 Paul BUCATA: Va continua mierea s6 fie amar5 pentru api-cultori?.8 llie CORNOIU, Gheorghe &L&JAN, Liviu MARGHITAS:Palatabilitatea f6inii de urzicd in alimentatia albinGor

.~; 9 , x x: Circular6 a Biroului Executiv al Aqciatiei Crescgtorilor' de Albine adresat5 tuturor filialelor judelene

10 llie CLUJEANU: Plstrarea utilajului apicol >.,I1 x x x: Calendarul apicuttorului pe luna octombrie12 Vtadimir Humeni: Produsele apicole - medicamente m,iracu-lease

. . 3 llie GORJEANU: Din biologia atbinelor melifere Ill (es deverificare a cunogtintelor)14 Mihai BESLIU: C lt e ceva despre prigorii15 Corneliu POP: Perspectiva meteorologic& a toamnei 1994

- 16 x x x: Apicultura pe plan mondial. Situatia din cele doud .. Americi19 Aurel MALAIU: Consideratii privind unele hotlr l r i ale Adun6-rii Generale a APlMONDlA

' .20 x xx: Rezolutiile celui de.al XXXIII-lea Congres al APIMON-DlA - Beijing, China, sept. 1993 '21 x xx : Congresul al XXXIV-lea al Federatiei Internationale a.\ Asociatiilor de Apicultur6 - APIMONDIA, Lausanne- Elvetia;

15 19 august 1995. . 23 Yves DONADIEU: Un medicament esentiall Propolisul (IV)

25 x x x: Anunt important26 Costache PAIU: In memoriam - Marin BucH. 27 Emilia ~ iMarin POPESCU-DICULESCU: Rang si m5re{e in.... . palatul fermecat (I)' 32 x x X: S5 inv5tt!8h apicultura din imagini -'

C o p e r t a I:. Corespondentul nostru C5t6lin LEONTE dinvanepi , jud. lapi, ne-a trimis o frumoas5 scrisoare insotit6 de, tot ds at& de frumoas6 fotografie pe care o reproducem. li

. multumim $i-i ur5m sHn5tate si succese i n activitatea apico li .< bstept imvesti noi.C o e r t a IV : Banca AgricolEi S.A. - un prieten statornic ala -tuturbr adicultqrilor. -

LEI 200. . . ' . ' / -. - .

i .. . , , 1-1.- . . ; ,. - ... - , -. - , .... j . -_ .. '. ~. . . 'A.t . . . .7 .. . .. - , .. , . ,_.., . -., .- ' L - . - : . ' - ' . . . ; .. - .*

CERETI SI CITITI.Apiterapia in R ~ ~ & &- 0 carte a -EdituriiA _ P I M O N D ~ a@rut5 invara acestui an. fn paginileei' aflafi rezdtate ale'multora din anii de l.ucrupresta.fi de C O ~ ~ C ~ ~ V L I ~espec iali~ti ai Institutuluide C ercetare ii Producfiepen tru Apicultur-5.. .A d r e ~ a f i - ~ 5i1ialelor-ACA sau direct Edituriidin Bucuresti, B-dulFicusului nr.42 A, sector1; ielefon: (01)633.09,18:Putefi primi cartea prin

_ .. - .' . . .

. j .

. - ... . ... .. '- .. .+.

. .-.:~ . , ,I~

.. ..s ;-.. .

. . . . , '. .. - .

, .


4/34

SINDICATUL LIBER DIN COMBINATUL A P I W L$1 APICULTURA NATIONAL.& .

~robabil,epuizsndu-si revendicarileTafa de condumrea Combinatului - desila data respectiva negociereacontractului colectiv de munca anual seblocase la articolul 1 (ori poate tocmaide aceea) - liderul sindical din. ombinatul apicol a lansat un ape1 princare convoca apicultorii romAni in ziuade 4 august a.c. la o mare sedinta, incadrul ei propunsndu-se nici mai multnici mai pufin decAt schimbareaconducerii Asociafiei. De la inceputtrebuie sa spunem ca la sedinfa auparticipat in jur de 80 de persoane (ladeschidere) - majoritatea- salariafi a


5/34

. .APICULTURAI Se do rq te n l t ~ondrrcere

. C

- 2 Albin%ritul,o indeletnicire pe cale .de disparifie .Sindicatul Liber din ~op.lbinatulApicol Bucuresti preia inifiativa reorganizarii Asocia?ieiCrescatorilor de Albine. "Convocarea emisa de sindicat a fost obstruqionata.chiar de dl. .

Eugen MBrza, presedintele A.C.A.R. Din p$cate, nici el nu e in sala si nici cei carorale-a.fostf r i d ca-si vor pierde painea" a declarat. liderul sindicatului, Valeriu Dinescu. Din dateleprezentafe rezulta apicultura se aTa intr-un moment de criza.h Combinatul Apicol au ramas 363 de salariali, .din 646. Comenzile au sc&ut simtitor. intimp ce inr1990 s-au livrat 1200 de stupi, in 1994 exista comenzi numai pentru 100 de bucati.in judqul Vaslui au murit zeci de-familii de albine din lipsa de hrana. Producatorii primesc. '1200. de lei pentru kilogramul de miere, in timp ce Asocia!ia desface aceeasi cantitate cu2250 lei. Profitul nu se stie ce forme imbraca, deoarece apkultorii n-au nici un fel de inlesniri.Crescatorii de albine investesc mai mult de 50% din profit in costurile de producfie. DacB

-. luam in calcul costul transportului stupilor si descarcahi acestora, castigul devinenesemnificativ. . -"Oricat de mare ar fi pasiunea, lipsa profituluinu mai atrage crescatorii de albine, Ar.trebui sa luam exemplul albinelor, care izoleazh trantorii pan8 la excluderea totala, inmomentul in care nu-si mai dovedesc utilitatea. Noi, oamenii,'am avea multe de invafat de laalbine, data am vrea ca lucrarile sa mearga", a spus dl. Chiru Fbrea, presedintele Consihului'Judefean al Apicultorilor din Valcea. in acest jude! s-a infiinfat o societate.comerciala aapicvltorilor care a reusit sa compengeze lipsurile organizatorice la nivel nafional n domeniu.Sindicatul preconizeaza federalizarea asociafiei, astfel incat .apicultorii liber-profesionistisa poata adera la organiza\ie. S-au propus in acelasi tim'p schimbari organizatorice,deoarece prezenta"vl comitetul executiv A.C.A.R. in exclusivitate a pensionarildr va duce mai .curand la dizolvarea asociafiei, decat la rezolvarea problemelor existente.

. Mariana ~ e t c u ' -

VELEITATILEINDICALISTE $I PROBLEMELEAPICULTURII *'Articolul publicat in pagina 9 din ziua de 6 si nici nu sunt cei in drept s3 reorganizeze * , .

, - auoust a.c. (&$a I) a ziaruiui dvs. "Rombnia apicultura sindicaliJtii din Combinatul apicol - . ... .:. ' liber21" nr.1236 semnat Mariana Petcu .~ unitate economicti a Asocia!iei noasfre. Ei nu '

constituie un atac contra Asocialiei sunt nici macar apicultori si nici rnerrlbri ai . ... -: Crescatorilor de Albine din Romania, asociafiei. . .. ..-organizafie care reprezinta interesele stuparilor In al doilea rAnd articolul nu. reda exact .' . - din intreaga tar& modul in care s-a desfdsurat ~ d i n t a . .in primul rBnd~itlul cu caracter catastrofic sindicatului; s-a evidenliat 'doar p6nctul de . . ~, ' ,este in contradicfie totala cu realitatea. . vedere a doi nemul!umi!i din cadrul filialei . ~. Apicuttura trece printr-o perioada de criza Asociafiei Crescatorilor de Albine din VBlcea si

2

. e c o n o m i c a . ~ ~ ~ste singura activitate lucrativa pozqia liderului sindical din Combinatut apicol. . . . ~.. , care suporta cu greu tranzijia spre economia Dar in cadrul sediqei au fost exprimate s i ' . .. libera de piap dar, in nici un caz "albinaritul" puncte de veUere ale akor apicultori, oameni ., -nu ste "0 ndeletnicire pe cale de dispareie" cornpetenti, teoreticieni si practicieni de. : .

' *I Dreptul la replica a.fost publicat in RomOnia llberii din 23 august a.c. htr-o form6 ugor prescurtatti: ". (7% ultimele dou5 paragrafe) din motive de spafiu tipografic.c . I

.. \ - - . .. .. . ' . ,. . . >3 . -. . -- , .. , . . . .-. ~ . .. '. . ,-, ~.. .. . . . 8 - a?. ..

I ..~;~ . .Z C :... . . .:.-- . . - - _,_-.*., i , ;..T. ~ 7


6/34

.ea01J uaupnnSJsdeua a?doseu~e nuasaaquaqQ?le3!nsn u~nSn

,1aeeoaea iadeJ!eaeJ3S 3eneqdJodaJua aeuun?ueea aupoe6uleoep 1e~ndeu~'eeennee -~3aaeOun~ee(a -egees-~ouUIJSe! ewuaeeieeeoJnn ,?enawa

'%3u?unaeIUU~lneOUP %ne?oeI?e -ehFeooJ3apa-ee u?Je~3uue0?pnepSnd

I'eeS&oo eeeaueaneS

u?qse eapa'~eeoae aqdeaeeeA3e es~ae!aapse esaeeu

.aonaea3a Jsaea8asJe nue~uuaesad6a auQaaaegadlews5nae '!1duao~u9ea?dau 1unuaa!uugnan goeenaa38ndgn neIeu?bae ~-&eela

.eene6u 'ae':wdpe? 1ve!neqpod !asAeanon'~lunJA ynadeowaoaeepIns '6o-ed'nuaule6gq ~n?sI~!eunne


7/34

MENVNEREA PUTERII FAMILIILOR $1CREFTEREA DE ALBINE TINERE

i N VEDEREA IERNARIIFamiliile de albine puternice cu un numarmare de albine tinere ierneaza bine, consuma

mai pqina hrana' fate de familiile slabe -raportat la kilogramul de albina - si primavarase dezvolta mai repede. Tinhnd seama-deaceasta, de indata ce se incheie reviziafamiliilor de albine dupa cules, se iau masuripentru - asigurarea condi!iilor necesareintensificarii activitalii de ouat a matcilor sicontinuarea cre~teri i e puiet.Pentru suqinerea activita!ii. da ouat a_

' matcilor, familiile de albine au nevoie de uncules de fntre!inere de nectar si polen, ce seasigura prin amplasarea stupil~rn apropiereaunor culturi de floarea-soarelui thrzii, culturi de- tjostanoase, de amestecuri furajero-melifere,diferite alte plante din flora spontana, de balta

: . ..au din zona inundabila a Dunarii. in lipsaunor astfel de culesuri, familiile de albine sehranesc stirnulent, ca si in sezonul deprimvara cu, sirop de . zahar, mieredescapacita din faguri sau zahar tos precumsi cu polen 'si inlocuitori de polen. Urmare

' - acestor hrariiri, .matcile isi dezvolta activitatea-de ouat.- Ca urm,are a valorificarii culesurilor dinspresfarsitul verii si 'inceputul tbamnei, familiiledealbine depoziteaza nectarul acumulat in fagurii '.

din cuib. din care a eclozionat puietul,reducand prin aceasta spqiul de ouk almatcilor. ~ent ru preveni aceasta situalie si aof_eri mFitciloi spa?iul-de ouat necesar, serecomanda sa se introduca- h cuibucleblocate faguri de culoare inchis8 cu multe.celule goale din care aw eclozion& catevagenerafii de puiet.- Totodata se vor lua msuri- peniruasigurarea .temperaturii corespunzatoarepentru cmqerea puietului prin reducereafagi#ilQr din $up Ta numarul de faguri bineocupafi de albine. Organizarea cuibului la, * --

peretele expds la soare, protejarea acestuia cudiafragme despaqitoare si materialeizolatoare, contribuie la intensificareaouatuluimhtcii n aceasta perioada.

Hrinirea albinelor Pn perioada depregitire a familiilor pentru iernare

Familiile de albine strhnse in ghem nuhiberneaza in timpul iernarii si e i continuaactivitatea producand caldura necesaramentineril Ge!ii si incepand cu a doua trelme alunii ianuarle asigura creperea puietului inspaliul cuprins in dimensiunile ghemului deiernare. Pentru desfasurarea acestor activitalialbinele au nevoie de suficiente rezerve demiere si pastura n cuib. ...In acest scop, familiile de albine cuinsuficiente rezerve de hraha primesc de lainceputul lunii august faguri cu miere de /a

* famlliile de albine din stupina ale caror proviziidepasesc necesarul sau sunt hranite specialcu sirop de zahar. Trebuie qiut ca o-familie dealbine puternica are nevoie de o rezerva dehrana pentru iernare de 16-18 kg mierecapacita n faguri si2-4faguri umpl4i cel pqinpe jumatate cu pastura pe ambele fep alefagurilor. Pentru completarea rezervelor dehrwa se aleg in primul rand fagurii care suntmai plini cu miere bine cladQi $1 de culoarebruna-destha si care Tnainte de a fi umplqi cumiere au eclozionat mai multe generqii depuiet, deoarece ace@ faguri menlin mai bine -caldura in cuib. Siropul de zahar folosit ihcompletarea rezervelor de hrana se prepara npropoqie de 2:l ( d o d paqi zahar la o parteapa). In vederea prevenirii cristalizarii siropuluide zahar unii apicultori recomanda adaugareaa 1 g de acid citric la fiecare litru de sirop.Siropul astfel pregatlt se administremafamiliilor de albine in ponii marl de 3-5kg.In cazul Completaril Yezervelor de kana cu


8/34

a c h d famlAlb de albine nu si-au aslguratm r v e l e de hmEt necebarapentru imnare:* cand nu emst&sdklenta mlere in faguripentcu a infocui mlerea de man& ce urmeazd

d ie scoasadinstup;cdnd se e%e(;uta inlbculrea totala seuparpale rerervelorde tuane cu UMr.

In cazul hranlrilw dB cmple!ara areamelor be hraM, indYerent cCI se f o lms t ernlwea llchida sau siropul de sahar, nu se wrrfolosl , admsurl bs substante pratelced m m aB~isrwa cestua In ercas n hranapat pravoEa lmboY n h r r i 81% ahmelor

Hrdnirlle 4imulenfe de toarnna ale familtilorde slkne au drept atop ment~nereaa un nlvel

'ddcat a ouaJd d c h , a6tfel h& laintrarea h ma famliile de dune a8 slM 0popula!ie c8t mal nmrOBs3 41 cu uncontingent immant da alblm there.Toama, Tnalnte de a hcepe hrmraa8timlenM a tmlWlOT da alblne Ws m6e~lrRasigJrarea r a sm rw de hranh pmru a nu sema cu prelucmee S I K ~ ~ E U Ilblnsb tlnera clMntru a w fol.osl la aceasta operafiunaalbkleb ml varstniee gelorlon&s In eurw lverA gl care w panlclpaa dsci la velofl7!emcdesurilords var8.Dupg cmpletsrea menreh3r de bradnecesare rernarh $9 poate trees le hrClnlteastlmuknth domm n 8 a lamilirlor de albhe.Pentru ecssfe hdnln se po( fOIOaiamestecul de mkrs qi pasturll, slrop de meresau tahdr cu arojdle be bem inactivata 596,zahar tm umectat FU ~pb dminllae inp*Y 8s 0,4-0,5 kg la lntarvab de 3-5 zlla.CMlcemqla ma1des folosit4 incazJskopukridB zehar este deb I .: $I In card mierii 1 2,fdosindu-sepentrudlzokare apa flerbinte.In cazul hrmirilor stinxrlente p indescsp8elrea fagurlbr cu miere agezql dupadiafragma. se r~cornand0c8pkIrea urelsvprafele de 23 dm2 kt intervalua 34 UB.

Hrhnrrik stirnulente de t m n b nceteazkin gsmrar, spte sf&sfiut lurnl~septembrte.estrol cB ulHmele alblns eclorrontrte slt poat3iegr )a zbw inarnle ce acWea lle QMigatesa se srranga in ghem dinc a u a tlmpdui reoe.

Fmgm~enldmtr-UPm/im ds epicvllurB In cwsde wgh f rmmntm limt

COMBATEREA VARROQZEIActiune majors pentru shnatatea albinekrTratamerrtele de m w e vamwtei aigura cea mai Mebema mba r s r e apevatltuluiVarroa jambmi $ supraviqrea in sezonui iarnhat familibr de abine,Tn RomAnia mjtate p n t r u foIoSjre de care- Dk~c!ia Oenenlasanitar-veterirtplrCk wtMtoarele m e d i a m e : Varschst, Mlvrlrol produse deI.C.PA din Bucuregtr $iAplstanbrat de firma Sandoz din Elve!laFWirea orse ace conform prospectelor ce Is insqssc.Prkr cm h am a mrmxel se&gurA s t am de & W e , Wmp c r m ata deshend#lii.demonarea, reprodwema$I productitk,m a i e ah miSlar beabh .

Combaterea varroozel Is netfionaI8este o obliga* a mdicilorveterlnarl,a personaMulAsodqrei GrescBtorilw de Albkw de la nirel wntrd gi iudepanm u m ia tuturm aplcukwilor.


9/34

eyn~~eeeoeq ede8eneeu6ueqoueu'euoene~ UWWe8U!U80W'de

wdgene1gw ywuuu'6eee!wnuewsdoawe .enene~w8ewpuaeBowdop eeeeeodU8aqgBmeQeeeuweew'a eweeoeBeenlepe'geoeMueee yne Joowe'pwd@oeotwnoBnWwga .aeweae;ee$eqse .nueuggagneum1UWandweueo .

wmN1!aeesSa ieeeesegnnuu'8'8ew'e'e'e='eaeuon&us 8aeeaea

.-neguIadnapwuw .!woo&ewon!e'a!oAa ugQ!pJew!e;a!ewaupa~Iu~ednen'o6A .uno8aubaJ!uaweat'w$e!n9 am0Aeenpwuaae

.negwwnwsoe!0ngge edWUFunsdon?AP!aene1u~un'n ehea&ueeeoauudee!euens!eeuda enweaao!ewoneeae.eewaeeosaSu !!eQeegea'au-Bous~eeweun!noe88.!eoBeeeaew' ~t8P~5eewenn!8se6ot~n,nseg6 eguaaen~ueoneaued!Bnu


10/34

Rezrilfale ale crr-cer fil-ilor- .v/ii~z/ificc

PALATABILITATEA*'FAINII DE URZICA i~ALIMENTATIA ALBINELORIl ie CO RN OI U, ( ;heorghe S/\I&AN, Liviil MAI


11/34

cu ingrediente proteice de origine vegetia(uscate, macinate si cernure printr-o sita cuochiuri de 0,05 mm). Administrarea s-a facutin eprubetele hranitor ale custilor astfel: lot 1 -polen polifloral, lot 2 - soia (Gliycine hispida),lot 3 - mazare (Pisum sativum), lot 4 - urzlcamare (Urtica dioica)

.Experien!a a durat pAna ' la moarteatreptata a tuturor albinelor (33 zile). Zilnic,albinele moarte au fost scoase din custi sipastrate n congelator pentru alte studii. .Rezultatesi discqii_ ' In ce priveste cantitatea de hrana, in cele33de zile eprubetele hranitor ale fiecarei custi,au fost incarcate $1 reincarcate pe masura cealbitiele o consumau, fara sa se constatecazuri de naclaire.

Din datele prezentate in tabelul 1,cantitalile de hrana administrate au fostpropoflionate in mod aproximativ egal. Fa!ade cantitajile administrate, in urma ~Antaririlorpe balan!a analitica, consumul de hranaprezinta 'urmatoarea ordine: 80,5 g (lot I ) ,71,13 g (lot 4), 68,lO (lot 2) si 52,90 (lot 3).

CalculAnd - raportul (hrana consuma-tWhran8 administrata)xlOO si avAnd in vedeieaceeasi vbsta a albinelor, aceleasi condilii demediu in laborator (16-19OC) - se remarca

protentual consumuri de: 76,47% (lot 1):67,65% (lot 4), 64,73% (lot 2), 50,38% (lot 3).

La o prima analiza, rezuttatele oblinute pot fipuse si pe seama unor insusiri organoleptice aleingredientelor proteice folosite in amestec cumierea si administrate in hrana albinelor.

Chiar daca polenul r3rnAne cu gradul depalatabilitate cel mai ridicat-- fa!a de ceitalliinlocuitori, urzica se dovedestea fi consumatacu placere de catre albine.Fala de rezultatele ob!inute si prezentate inmod succint, putem preciza urmatoarele:- ecomandata ca un pos~bilnlocuitorde polen, faina de urzica mare (ob!inute prinuscarea, macinarea si cernerea frunzelor,inainte de inflorirea plantelor) prez~nta ncondi!ii experimentale de laborator un bungrad de palatabilitate;- fectul concrel al fainii de urzica asupraritmului de dezvoltare a familiilor de albinenecesar 'in anumite perloaae ale anului - vaface obiectul altor studii in condilii delaborator si de stupina.

BlBLlOGRAFlE1. Haydak M.H. - Hriinirea albinelor, Revista

"Apicultura" nr. 6,711972.2.Mhrghita~, . - 0 o si b i l ~ ursi i d e proteinspentru albine - fiiina de urzic5, revista "RornBn~a

apicolg" nr. 111993.CIRCULARA" A BIROULUI EX EC UT N AL

ASOCL4 TIEI C R E S C ~T OR IL OR E A L B I N E N R E S A T ~- TUTUROR FILIALELOR JUDETENE t'iVi2 facem cunoscut cd in stupinele inzuficient si incorect tratate parazitul Varroa acobsonis-a inmultit, favorizat si de sezonul de vard excesiv de cdlduros. Multe stupine au fostreinfestate fn pastoral. Aceastd situafie face sti revenim asupra obl~gafiei e o avefi de asustine si a realiza campania de combatere a varroozei stiut fiind cd cele mai bune rezultatese obfin in sezonul de toamnd.Vd recomandSm sd luati masuri de urge+ pentru tratarea intregului efectiv de familii dealBlne, din toate zonele fdrii, cu Varachet si Mavrirol - medicamente produse de lnstitutul deEercetare 8i Productie pentru Apiculturd, cu respectarea i~tocmaia instruc~iun~lorin-;orospectele care insotesc preparatele respective.

In acest sens, KY atragem atenfie cd urmeazd s.4 luati imediat toate masurile ce se impun penbua$oviziomma inagaunelor A.CA. cu medicamentele necesare combaterii acestei maladii.asemenea, vd rugam sd afi9at.i la sediile filialelor, cercurilor si magazinelor A.CA.,

precum gi fn locurile frecvent vizitate de apicultori anunful anexat, pentru informarea acestoreasupra pericoluiui pe care il reprezintd varrooza.

-.,

e - 9'-\ , , -i - ..-- _.- -. . 7

~. P R E S E D I N T E , SECRETAR TEUN~C,. , Eugen Mhrza Eugen Zoricl - -


12/34

- - PASTRAREA UTILAJUWI APICOL'. iIIng. Ilie ClLUJEANU IUniversitatea de Stiinle Agricole Cluj-NapocaFacultatea de Zootehnie

$ L

In condi!iile actualei tranzi!ii, nivelulfluctuant (de regula cresckltor) al preprilor, ne,pune in situa!ia -de a r&un!a 'la anumiteinvestqii auplimentare in atupiiid.Cum produsele apicole se realizeaza cucheltuieli tot mai ridicate este firesc s3 neintrebam: cum sa iesim mai eficien!i, cum sB.cheRuim mai pqin pentru ca stradaniile sa deasatisfacjii? Atbinele nu stiu si nici nu vor s3 $ienimic despre gandurile noastre! Daca le iubimtrebuie s2 le , asiguram toate sanselesupraviejuirii si condYiile prin care sa-simanifeste capacitatea utila. .Considerand cB in apicuRur8 50%reprezinta dragoste si investi!ie Sufleteascapentru materialul biologic, diferenia de 50% oreprezinta investijia mate ria la^ si baneasca in~t i la ju lpicol. Trebuie sB !inem cont cB:Degeaba dorim sa formam - spreexemplu - un roi artificial, daca stupul ce i secuvine, sta dezmembrat, ros de carii si ticsitde paianjeni prin mag&ia stupinei.- . Degeaba dorim sa ob!inem o miere decalitate, daca extractorul a ramas stropit cumiere de la ultima extraclie.Degeaba dorim o produqie superiiarade ceara (cantitatwa si calitativa), daca inmagazia 'stupinei Soarecii si gaselni!ele fac totce vor, sau daca utilajul necesar extraqiei ceriieste napadit de rugina.

Degeaba ne dorim o stupina sanatoasa,daca niciodata n-am purces la cura!ifea _sidezinfeciia (o data pe an) a utilajului apicolaferent tehnologiei de crestere si intre!inere afamiliilor de albine.. . ,Pornind de la aceste cateva considera!iipractice,, nu este lipsit de importan!&, caatenlia sa ne fie fndreptata in egala masurasi-n spre utilajul apicol din inventarul sfupinei.Uneltele curente: . daRa apaicola,afumatorul, coliviile pentru introducereamtitcilor, randalina, plntenul apicol, trebuiepastrate- intr-un anumit loc in magazia sau

atelierul stupinei. Periodic sau ori de cate orieste nevoie, dupa folosire vor trebui spalate,?terse cu carp8 uscat8, ferite de umezeala. - ,Ulllajul dlr~emn (slupl, corpurlle de srupr), . ,periodic sau dupa caz se curaja mecanic cu ,.dalta apicola, se dezinfecteaza chimic (c" ' . ,solqie 10% formol) sau termic (prin flambare) ''se chituieste si se vopseste corespunzator. .Data vopseaua ni se pare . pr& scumpa, , ? ,. .pentru a le prelungi durata de folosire, stupii. y:se pot pensula in interior si la exterior cu o - .solutie preparata din 5 1 aph si 1 kg piatra - .:-acra. Dupa aplicarea acestei solujii - inainte de ..;.. . ,uscare- se mai aplica (pon pensulare) inca o

- 1oluiie preparata din 5 apa fierbinte in care se : ,dizolva 1 kg sapun de rufe. Cele doua solujii . 1realizeaza un strat capabil sa imper- ,., Imeabilizeze si sa pastreze in bune condijii '.; 1materialul lemnos, marindu-i durata de folosire . ?de2-3 ori. . i: iBidoanele, extractorul centrifugal pentru .4hiere si alte utilaje confec?ionate din metal - . -; Idupa fiecare intrebuin!are, trebuie spalate de j,2-3 ori cu ap8 calda, sterse-cucarp8 uscata si : ', .expuse la soare. . . .." IUtilajul apicol destinat extragerii si .icondi!ionarii cerii se cere a fi curalat dupa ;"folosire, cu o carpa cSrrata si uscata. Pastrarea j'se face in locuri uscate, pentru a prwenii :ruginirea paqilor metalice.

Rulotele' si. platformele apicole tractate, - )dupa terminarea pastoralelor,: vor fi ;:conservate prin: suspendarea osiilor, ,;veriiicarea si. ungerea cu vaselina auto as ,sistemelor d e rulare, pastrarea in locuri ferite .de prec~pita!ii copertine, garaje). - IConcluzionAnd cele aratate, putem aprecia . Ica utilajul apicol aferent stupinei asigura~;: :cresterea productivitqii muncii cu albinele in -:condi!iile unei intrqineri si . pastrari :.'corespunzatoare, menit6 sa prelungeasc~',.; idurata de fntrebuiqare. , i . ~1. .- ...;, I: .. .- . I- - I. . . ... -- i

> ..: :. . I


13/34

CALENDARUL APICULTORULIJ PE LUNAt OCTOMBRIE -

A zecea lunB ca lendaristica "brumArel" este luna miezului de toamna c i n d cerul devinede reguls plumburiu si po som oritf Presiunea atmosferice este oscilanta ca si in zilele caretrec si alterneaza, cele reci, ploioase si vintoase, cu zile insorite, caldufe si pldcute careperm it albinelor tinere abia eclozionate sB faca primele zboruri in stupina.in luna octom brie creSterea puietului hcete azs in intreaga !ara. Cu unele exceppi, lafamiliile cu m3tci-tinere imperecheate in luna august sau la inceputul lunii septembrie maipot f ig ssite mici s upra fep de puiet cilpscit gata de eclozionare.Pe m ilsura rdcirii timpu lui, cdnd temperatura scade sub +8OC albinele se strsng treptat' in ghem ul de iernare din care se desfac numai atuncl csnd temperatura cre pe la +12C -+ 74C.In zilele fnmrite si calduroase, spre a m i a ! , albinele execuk4 zboruri de curatire descurt& durat& si d e m ica intensitate a caresu nt antrenatein primul r in d albinele tinere eclo-zionate precum gi celelalte a lbine din familiile care urmeaz& s3 ierneze.Se intil ne sc si situafii c i n d din d iferite motive unele iucrari care asigura buna ier-nare a fam iliilor d e albm e nu au putut fi executate si exist6 pericolul ca ace ste familii sZInu poata trece peste perioada de iarna. Av ind in vedere ca in !ara noastra in luna oc-tombrie su nt la orele d e amiaza numeroase zile insorite s i calde , dac a nu toate, majorita- 'tea dintre asemenea lucrari ce s e imp un in aceasts perioada de sfirSit d e sezon, pot f i.executate in totalitate, asi gu rin d famillilor de alblne o iernare normala.

' Lucrgri de executat in aceasth pedoadii: -strdmtorarea cuiburilor la nivelul fagurilor soarecilor;bine ocupa?i de albine, iar in cazul familiilor protejarea stupilor contra vdnturilor si - .slabe se poate organiza iernarea ntr-un stup a a curentilor reci de aer prin impachetarea.. doua familii despaqite , printrro diafragma indiviuala a acestora cu carton gudronat sau ._ etansa; proteclie colectiva prin amenajarea in jurul . .stimularea si supraveghereazborurilor stupilor a unor perdele de proteclieHrzii-decuralireale albinelor; , confec!ionate din nuiele, tulpini de .. - efectuarea a doua tratamente floarea-soarelui, stuf sau coceni de porumb;

- obligatdrii pentru combaterea varroozei c u continuarea sortarii si reformarii fagurilor . .varachet sau alte substanle specifice, atunci necorespunz~tori (vechi, rup$ sau cu celule. '. ' tbnd in familii puietul a eclozionat - in trantor) si topirea acestora. Protejarea de. ... 'totalitate; atacul soaiecilor a fagurilor de rezetva cu . '. : , - impachetarea cuibului familiilor de albine miere precum si a celor gal ce urmeaza sB fie - -,. .. eu -material0 zolatoare;. folosfli n sezonul urrnator;' '-. 0: instalarea la urdini$urileCstupilor a plantarea de arbori si arbuql meliferi in

- gratiilor - care d impiedice patrunderea gradini, paduri si terenurile disponibile.. - \ . ,

-.- .' ' -

. .~ -

....-..- - ::-~-:-

. - -- .. . :. -. -.. .. :

:. '

. ..- . ,. - - - -Micaublicitate' . . . ~. - 0 VAND pavnion apicol ornologti si inregistrat in circulatie pemru 42 de familii cu lazi def2 ' i jme qi magazine. Tel.: 065112.82.70, dupa ora 18.00. (27)i. .*


14/34

PRODUSELE AP.ICOLE - MEDICAMENTEMIRACULOASEProf.Vladimir I-IUMENI

in rdndurile de rnai jos vreau sd relatez cum albinele din mica mea stupindne-au redat sdndtatea mie si sofiei mele.- iind la o vdrstd inaintatd, intr-o bund zi inima subsemnatului a inceput sd deasemne de slabire; la un-efort rnai mare incepea sd batd rnai repede gi cu scurteintreruperi, pulsul accelerAndu-se foarte mult. Au inceput astfel palpitafiile. Stiind cdinima este un motorag care pompeazd sdngele in tot timpul viefii omului, ca oricemotor are nevoie de un combustibil iar cel rnai bun combustibil pentru inimii estemierea. De asemeni inima mai are nevoie de unele metale, in special de magneziucare se-gdseste in polen impreund cu multe alte oligoelemente, multe vitamine,enzime, proteine, toate sub formd ugor asimilabild de organismu1 omenesc. Stiindacestea,_am inceput sd iau in fiecare dimineaFd cAte o lingura de miere gi olinguri!d de polen, renunfdnd la preparatul prescris de medic. Au trecut de atuncimai bine de doud luni dar inima s-a rnai inzdrdvenit $i nu md mai necdjeste.- nul trecut so!ia mea s-a imbolndvit de artroza: la un genunchi. Timp de paseluni a urmat tratamentul prescris de medic dar pAna la urmd genuncfiiul s-aanchilozat si piciorul nu rnai putea fi pus pe piirnant. Verdictul medicului a fost cdtrebuie fdcutd infiltraFie in genunchi cu nu gtiu ce lichid; treabd complicatd cutransportul pAnd la policlinicd. -

in aceastd situafle ne-amhotdrdt sd-i fac.infiltxa!ie cu venin de albine cdci rdu nu:poate fi. Am pus intAi o singurd albinii s-o infepe la incheietura genunchiului, apoila 2-3 zile mdream numZlru1 infepdturilor cu cAte una. fnainte de a scoate a e l e sestrdnge fntre degete vezica cu venin, incdt acesta sd pdtrundd mai mult sub piele.Am ajuns sd-i aplic cdte 5-6 in!epdturi deodatd in jurul genunchiului, deci untratament cu apipuncturd. Dupd zece zile de la inceperea tratamentului genunchiulgi-a dat drumul, bolnava putand sd mipte piciorul, iar dupd incd o sdptdmdnd ainceput sd umble prin casd. Acum poate sd facd si-scurte plimbdri pe jos prin ora;..Tratamentul continua toatd vara aplicdndu-i cAte4-5 albine la 7-8zile si se intrerupepe perioada de iarn&- a unii oameni la vdrstd mai inaintatd, apar pe piele aga numitele alunitede culoare neagrd care nu totdeauna sunt agreate. ConsultAnd un medicdermatolog, mi-a spus cd orice incercare de a le inldtura este riscantd. Totugiam fdcwt o experienfd pe pielea mea. Am tamponat zilnic aceste alunifedimineafa si seara cu o solufie de propolis in alcool. Dupd 10- 12zile au inceputsd se ~ojeascd i sd se desprinda, rdmdndnd in locul lor Pete cen'upii mai p u pvizibile. -

Am scris cele de, nai sus cu gdndul cd poate si al!i oameni suferinzi "or g d ialinare la albinele noastre dragi.


15/34

'1M8 goenurd Fnu

:eR4w wsn

mWq3BPWEeeLS :8epBm

"n

-%q- * 'rp ueed

&nmaqe


16/34

~ u ia cuptorSs dscupeaz8,saMreeza gi pi@rear&puiut,se pune in tma,S$ bat ImpraunL sucul de La

~ A T E EVA DESPRE PRICORflM i h i BF4tIU

Cu vreo 10-15 mi h urn# se spunw. sB pn'gdils sun! o mdteir, 91 sun?ba@sfmteh'Cartea rople"a sp~d1lore cak de&sparipe.in uMmu1 limp totmi des g i mai des stupinele d!n Sfspvbiica Md&w sunt atacate depr@di Aesstw ($1 hc c d k l n mddle ebnrp~e le l ~ r t r l o r , islpadllor, W t a n rarultat

sl a l umdn lo r de m n .In timpu~pridvedi pr$ari~tenu e h c mare dwnd deoere~e u fn~ u x rn- tie in-seere da alt gen ce 1% servesc cehad. La {elpridv8m prigmlk formbaZa psrachl, 191mp3 cu crmul vriurn! de o 8dhcirne oslrontald d e 2 - 2 5 m In matunib sus amttrte. P m g RHndu-8E eujbul, farnda &puns W B tfmp de 7-8 tlle. Durala clocrtului este de 79-20 n'li?.Peste 30 ale dupg resiree dtn ou , pub pBrBsesc cuibul. tn pnmele dm14 s4pMdni pudfnvstB sd z b m m fm preqma cu~brmlor,deprlnzhd c@&Mpe wgoriI/ar MlMna. de eprim& insect%din rbor .Alblns a p h s d de prigorle cu ciocur esre I&ta $ ghitihl pe be. O is lru ge m a l b l n ~I# se pducsr cu i nm i t e t e mal ales h dova /ufn4?etea tunit august ~i h luna sep.tembfie, c&d Cn jut llpsssc& nsecte.

Nbim canstltuie 0 pr&A p r d m l b penhu pn'gorli oriunde: in camp, la prLsac8 +dc h k hkplre din stup,&i este *qtoptet&" a urdints.

o IBmBle, o portcrcala $ 4 linguride mrere, Se toarna peste c m se pune Lafm.ln TOh 0 - Ide minute sen ntoarce 8 se stropa$te CIJ SUCUI din tav& - I 2

0 8sh-e-prigwispoate nrrnfcf 75-$20 lbtne pa p m v l undzNe - aldm 3-w &sit thguga pdsd#Iof icise. Decl timp de 2 unE o prigarie pmFe nrmici pdn&b 5-8 mii dealblne cew aCCBtuj cv(eg1Uwrele a 2-3 amilii de o pulere mglwre. Prreln~:pentru prlgorla esteI m l e ~ o f i ~ e anrnarurw de uvifur~, e p i , CPR Yndu~manE1oten!~aIINimlclrea pr~gwblw u arm8 sep a t e face inpertaada ewWrrMulI on! e iereapCtW10rlinere h impul primului Iw rbar. Cu e f w t sparit esta drsttugerea cuiburfIw care ss pot dis-trugswl se po l &lure cu wr dop din ItR amestecatcu peJe fn grosime de 12-15 cm. utul sausuc-4, se f r rHm t 8 $1 W r o a nu-1p& stdprrnge cu oocuf . w p t t m t este ca o&he dls-trus cuibul, pdprra nu mm dspum o d d w a cad.

Filnd l&&e fn voleprimiiIe pot sceate 8 8 ur la permhe.h m w b se nemdsimtipri.gon'ilapot duce la pretde~aanun n u m mare d e &bins si micgorerea pdwffilwstpicde.Albinela ;pi c u m c dusmanul $6 ZBrindv-le deasupra pn ' a i r , sb-asemddstfel c13stupnepare m r t 8 . Migwea prrgwiiIw R1 caf& incepe fn e boua jmtate a hfiti septsrmbrie@'Fa Ja 70 oclornbrle:-----------

I Ingradism: Un altrat crewml, 250 g. MId, 1 dl lapte, 1 lingura de miere, 15 g clrojdir,60 :m,me, un ou: 4 m u5 mere, unou perrtru urn.1 Prepsnw SB rqBtBplea l w l . SB lasa c r ew%Se innde )i sa aia patrate cu tam Ide 15 crn Se pun pe fiecare patrat bw&tjd a mere tmwe qi scob~te.Se ung mwgmlk cu ou , Jmvt. n scobltun morelot se pune miere. So PnchM margtnlle fd # ung cu w. Se coc 20 :minute la 2000.L-----------I

'

1


17/34

pwm6pnaJmpequ G,QBUmee80In@WUswWWre~eaw'e&mmr1

.m6eeIPtw6m6W eemqmmnwaIwnau ,WWJpAIa'+w6BO '[email protected]


18/34


19/34


20/34


21/34


22/34


23/34


24/34


25/34


26/34


27/34


28/34


29/34


30/34


31/34


32/34


33/34


34/34

Romania apicola nr.9 septembrie 1994.pdf

Documents

Transcript of Romania apicola nr.9 septembrie 1994.pdf