Romania Apicola 1991 Nr.10 Octombrie

.. - % b 7 - , ,

-Pr .

, . ., . '* -,.x::i:,,-.

PETRE MIqM BACANU. SORlN Revisti% lunar3 de informare tehnicH $i $tih#ificg, BODOLEA [redactor dc rubric&).

I

schimb de experienti5 pi opinii editat5 de , tzk ~ ~ R ~ A , ~ ~ & ~ ~ ~ ~ i A ~ ~

Asociatia Cresc5torilor de Albine din Romiinia ~ I O I . MIHAELA $EMAN. in*.

TRAIAN VOLCINSCHI.

Anul LXXV Nr. 10 octornbrie 1991 F-

- REDACTIA $I ADMINISTRATIA

! COMITETUI, -EXECUTIV AL

O U P R I N S ASOCIA'$YEl CRESCATORILOR

1

4

5 f3

7

g

10 12

15 16 . 18

19 *,"fib "- 20

,4, 2, a 21

I

I

7 25

k / 28

30 31

1

M. MARIN : Mgsuri sanitar-veterinare pentru combaterea bolilor albinelor Pn peridada toam-

,n8-iarn8

DE ALBINE DIN ROMANIA. Str. Iullus Fuclk nr. 17. Bucu-

re9t'. sect. 70231 Tel-

~ ' ' ~ ~ 0 , , f , l r * ~ k ~ o l ? ~ O ~ . \pkP:i:;f cursala munlciplulul Bucuregtl.

1 ! COPERTA I : A uelllt toamna ! fntr-o zi cdldutd $ i inso- I ritd, in grddina caset aplcultorulul, pe o floare stnguraflod

! a PoPoslt o albind - prietena harnlcd $t sratornicn a flo- ,Iloi-, a oamenilor, a nntzcT11. Sd ocrotlm aczcm, fn toamnd, loate alblnele sd le ajzefdin scl treacd u$o+ este gerurlle

$ i negurile zernil c a ~ e se ap~opie . (foto 8. DIN.4)

COPERTA IV : AutOr arh. Florin STEFUREAC

i

ablnelor cu ruse straine este o socoteaid n~gustoreasc3 a cresc3- torllor de mRtcl.

volzlmtrl , , ~d l&ura stuparu- Iui" de A. NICOLAESCU 8'

S T O I ~ ~ E S C U , ed. XI, B~CUre$ti, 1948

N. NICOLAIDE : BIologia $i fiziologia ierngrii familiilor de albine - -

t

i

1

N PIRVU : Umplerea fagurilor cu sirop Liliana IVAN : Medicina far8 medicamente (virtutile propolisului) V. POPESCU : Ginduri $i preocupari actuale in apicultura lugojana I. CORNOIU : Pentru o acceptare reusit6 a tinerelor mgtci C. GIURCANU : Matca, varroa gi virozele S. BODOLEA : Asclepios, apiterapioele $i privatizarea * ' Un calcul simplu P. NEACqU : Albina productivii $i ,,albina de ~a rne ' ' G. JULA : Mi~carea intr-un singur s*Qs a fagurilor in stupul orizontal V. VALEAN : Podi$oru:-hrgnitor de iarnk E. TARTA : A1 XI-lea Simpozion national de istorie $i retrologic agrark a Romfiniei N. V. ILIE$IU : Medicul doctor Alexandru Tzaicu (1883-1958) $ipreocupArile sale de cer- ~ C t a r e $i ub ik~are a produselor apicole in scop prolilactic ~i apiternpeutic E. TARTA : Alte ilustrate apicole din Insulele Canare S. BODOLEA : Pogta redacfiei ' * DOCUMENTAR APICOL

Tr. VOLCINSCHI : Biblioteca apicol; a lui I. Vicoveanu la Muzeul Bucovinei din Suceava

IMBUNATATIREA ALDINELOR PRLN SCHIMBAREA RASE1

In unele tar1 In care createrea albbelor este inaintata, stuparii au crezut multa vreme ca d b c ~ aduc rase stralne imbunfithtesc starea stupdrltulul, Astfel. in

~ ~ ! ~ $ ~ aS-$aC$u";"t~,"CU~ :,"s",: 50.000 stupl c u alblne stralne care au costat peste 600.000 lei aur. Dar. dupa scurta vreme, s-a dovedlt ca stuparii 81 avutia ta- rll n-au cigtigat nlmtc. Negregit. nducind far3 socotlntA neamuri strbine, cu insugirl potrivlte 10- cului in care ele au trait $1 cres- cindu-le in locuri cu alte Impre- jur8rl $1 condltll de vlata nu

til,"p":a,a I'",",F1YApS' zb:ie 2; pentru ca alblnele sa s e potri- veaSca climei gi smprejurArilor

~ p " o , , l O ~ ~ ~ a r s ~ a C g ' i n , " ~ l a ~ ~ csi Incredlntarea despre curatenia singelui rasei, albina s t r a m nu-$1 poate pastra singele curat intre albine de alt neam. Fiecare rnsd de albine are f n s u ~ ~ r l bune dar are $1 cusururl care intu- nee& insu~lrl le cu care a r puten intrece neamul nostru dc alblne. DncA punem in cumpilna Insugl- rile $1 lip$urile, nicl un neam strain nu Intrece in toate Privin- tele alblna nonstrh. Nol credem CB fndemnul pentru schimbaren

BOLllOR ALBliELOR IN PERIOADA TOAMNA - IARNII dr. Mircea MARIN

gef de laborator la Institutul de Cercetare g i Productie gentru Apiculhril

~ I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I A V I I I ~ I f f ~ I I I ~ I I ~ I ~ ~ I I ~ ~ ~ 13 Anotimpul de toamng este hotgritor privind supravietulrea familiilor de al- 8 $ bine in sezonul .de iarnll. In mod normal in sezonul de toamng, prin reducerea a $ pontei sau sistarea ei, prin uzurg gi imbgtrinire, populsfiir familiilor de albine se % 3 reduce, cu diverse grade de variatie, ping la aproximativ jumgtate. \

3 $ Diminuarea num5rului albinelor poate fi $i mai accentuafg prin uzura % $ produs5 la culesul de floarea-soarelui gi cind, dupg aceea, nu se fac interventii 3 de stirnulare in golurile de cules de intretinere pentru a realiza generatii tinere 3 3 de albine. 3 8 In stupinele in care s-a praeticat extragerea aproabe completg a rezervelor 3 & de hrang natural& $I .poi ae procedeazi5 la completarea rezervelor de iarn6. cu $

sirop de zahhr, un. numgr mare de albine suferg un proces avansat de uzuril $i $ epuizare. a % Exist& ei situafii foark,frecvente cfnd diminuarea populafiei se aecentueaz5 $ 3 $i din cauea infoxicatiilor. , a 2 a ,~,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,/IN,,,,,~~I/IJII/I/~ 'III~I~I~~I~I~I~IIII~I~I~~~~I~II~~III~~~~III/IIAIII~IIIIII~?~

. \ bin punct de vedere a1 sS\nS\thtii db i -

nelor in sezonul de toamn5 sint necesare $i obligatorii unele m5suri sanitar-veterinare $i tehnologice care s5 asigure in- dmnitatea clinic&, . igiena, condivile-. de intretinere $i microclimat pentru iernare.

Condifii de ihtretinere, igieng gI microclimat

' Stupinele vor fi amplasate pentru iernare pe vetre insorite, ferite de urniditate, vinturi puternice ~i lnz2peziri. Nu trebuie s& se uite cg amvlasarea corectli a 6 t u ~ i - nelor $i dispunerea corespunzltoare - a tor a'sigurg . conditiile realiz5rii zborurilor de cus t i r e ori d e clte ori sjnt situatii favorabile, ceea ce este esential pentru tra-- versarea fg r l plerderi de albine a gerioa; dei de iarn5. f

Restringerea p ~ n didnagme a spatii- lor bine ocupate de albine $i impacheta- rea rational5 pentru a se asigura ventilatia corespunz5toare. cambaterea excesului de urniditate $i a muceggirii fagurilor $i pere- tilor stupilor. Albinele constituite in familii cu @pulqtii normale nu mor de. frig in fflmpul iemii ci sint grav afectatq de e x c s de urniditate qi mucegsire. Este necesar sir se evite utilizSrea la impachetare a niateridelor i'mpermeabile.

Fagurii vechi, deformti, cu larve $i albiqe moate. neeclozionate, p&ta?i, se eli- mink din stupi. I

Proviziile de iarng, salubritatea $i calitatea lor sint esentiale Pn sezonul de iar-, n5 (penuu sfiniitatea albhelor.

Albinele srint insecte h a l t specidizate p e n t ~ u a se hr5ni in mod natural, exclu- siv cu nectarul $i polenul florilor. De aceea in hrana de iarng a albinelor trebuie obligatoriu s 5 predomine mierea de cea mai bun5 calitate $i s5 existe o cantitate sufi- '

cient5 de p5sturA. Cmpletarea rezervelor de hrang, in fa-

miliile la care s-a neglijat asigurarea hranei naturale, se face tirnpuriu pentru ca s i m p d de zahhr s5 poatl fi prelucrat de cgter albine $i cbgcit, evitindu-se astfel fermentatiile acestuia, fermentatii fatale . albindor. Zah5rul trebuie s5 fie de bun5 calitate. . ,. In hrana de completare si mai ales d e stirnulare recomandh introducerea pre- paratuhi Protofil, cPte 25 d l a litrul de sirop, iar in lipsa acestuia, prepararea siropului cu infuzii din plante medicinale (sunatoare, c d a goricelului, mugetel, rnent5) cite 20 g mes tec de plante uscate, la litrul de aDg. Se prepar5 infuzie turnind apa fierbinte peste plante. Se las5 apoi s5 se ektragg ,$imp de 30 de mixlute in afara sursei de foe. ,

Familiile d e zdbine r h a s e din nqtiin*, neglijentg sau i,mposibilitate de "mlocuire a mierii de arm15 var fi ajutate in t ippul iernii cu pste din rniere, zah5r de bung calitate $1 protofil. f&5. adaosuri de f5i- nuri, drojdii sau lapte praf.

F&n$il%.1Te dd dljlhe care. au fost afectate & intaxieatii (extrem de'multe) cu pesticide, posed5 Pn rezervele lor de. miere $i p5sturii cantit5ti variaibile de pestickje. $i acestora li se aplica m5sura de mai sus.

Bte 3nutil8 $i pericubasZi introducerea in rezervele d e hranB pentru iernare a antibioticelor g i sulfamidelor ;

Data nu s-a f L u t la ultimul cules, pentru d bun5 iernare farniliile d e baz8 se unificii cu cele ajutitoare.

Pentru o bun& iernare se mai impun qi alte mgsuri :

Stupinele s8 nu fie amplasate in apro- pierea fabricilor eliminatoare de noxe $i a drumurilor intens circulate. -

Periodic sg se degajeze urdinisurile de albinele ce mor In timpul iernii.

hrinirile cu verbet, turte etc., s5 nu se facii ~mai devreme de 15 februarie - 1 martie pentru c8 li se dezorganizeazs ghemul, albinele sint supuse unei intense uzuri $i se poate produce diaree cu mare mortalitate.

I

MASURI SPECIALE SANITAR-VETE- RINARE , . .

. Se efectueazii controlul bbligatoriu d e toamn8 privind starea de s5nStatea albinelor de c5tre medmicii veterinari $i d e cir- cumscriptii $i cei din unitstile sectomlui de stat poseseoare de albine, ajutati de echipele d e apicultori ale cercurilor teri- toriale.

In aceastii acfiune se vor urmgri : ' starea de igienii a familiilor de albine

$i a vetrelor de stupin8 ; . starea de s5n8tate privind existenb

virozelor, bacteriozelor, micozelor, proto- zoozelor $i parazitozelor, precum $i starea prezenta $i antecedentele cu privire la in- toxicatii ; -

rn8sufi terapeutice ; aplicarea dezinfectiilor curente $i de'

) necesitate ;

*'P< situatii ih care au fost diagnosticatq clinic sau prin examene de laborator, focare de maladii se aplic5 urmiitoarea con- duitii terapeutic8 :

\. . VIROZE

V'irozele la albine pot fi comh~tute printr-un complex de m8suri reusindu-se ins: talarea stirii de premunitie (rezistenw or-\ ganismului in prezenta getmenilor infec- tiovi) sau chiar indemnitate.

m8rirea graddui de rezistenfg a1 albi; nelor prin hrgniri de stirnulare ca adaos de . protofil, 25 ml la litrul de simp ; -

indepartarea fagurilor grav afectati ; tratamentul. d e la prilmele semne, a

celorlalte maladii cunoscute ; combaterea infectiilor s e e w e ce se

dezvoltii pe fondul virotic. Infecuiile , secundare produse de bacterii, ricketsii, spi- roplasme, pot fi prevenite sau combiitute cu oxitetraciclin5, antibioticul cu spectrul mai larg $i cu toxicitate redusii la dozele recomandate.

Oxitetracicl~ina, in perioada de toamng e folosegte in cantitate d e 0,5 g la litrul de sirap, administrat cite 250-500 rnl (in functie de puterea familiei) 4 administrgfi la interval de 4-5 zile, apoi la interval de 7 zile inca 2-3 administrgrb. La: s i r ~ u l cu oxitetraciclina se adauga Protoffl 25 ml pentru combaterea protozoozelo? $i pentru stimularea dezvoltiirii falniliilor de albine.

Prin introducerea In stupine a unui a p - zis vaccin $i biostimulator, produs fraudu- 10s si vindut ilenal a~icultorilor. s-a creat . , grava situatie a deziolt8rii ascosferoid . (,puietul v8ros) si difuzirii ei. Drecum si posibilitatea dntretinerii virozei cb virus -4 acizi nucleici infectanti, pierderii de sngtci $i mortalitiitii in perioadele de Wmnii, iarn8, primhvari.

In stupinele in care au evaluat viroze este obligatorie dezinfecfia utilajului, fagurilor. de rezervk ~i a vetrei stupinei.

BACTERIOZE Ment ionh cSi bdile bacteriene princi-

pale. loca arneriulnit $i lma european8, au devenit mlad i i care mai pot fi intilnite in fmrte rare focare $i numgi in stupine in care lipsa total8 de iden5 caracteri- zeaz8 pe- apitultor, I

In cazul descoperfrii $1 confimiirii vre- unui focar se aplicg medicatia cu unul din urm5tuarele medicamente : oxitetraciclin8, 1obamici.n. streDtomicin5 (aceasta numai in loca eurdpGni), negamicin, eritromioin2i.

Oxitetraciclina (teramicina). Concentra- 1 tG este & 0,5-0,75 g la litrul de sirop, cite 250-300 d, in functie d e puterea fa-' miliei $i gravitabea bolii, 4-5 administriri la intenial de 4-5 zfle.

Locamicin (are la bazg tot oxitetraci- cling). Se fac pudrgri printre rame, p , t e larve $i albine. Doza este de 80-100 g. Tratamentul se repet5 de 3 ori la interval de 3 zile $i apoi de dou8 ori la 5-7 zile.

Streptomicina - 0,5 g la litrul de sirop. Se administreazg cite 100 ml pentru o ram8 ocnpat8 de albihe. Tratamentui se repet8 la interval de 5 zile, minimum cinci administriiri.

Negamicin. Se utilizeazg cite 0,4 )la litrul de sirop, cite 250 ml pentru o fami-

lie de albine, de dou5 ori la intervd d e 3 . zile. apoi fnc5 de 3 ori la hterval de 7 zile.

Eritromiciw. Se folosesc 0,3 g la l.it?uil de sircxp, cite 250-400 ml p e n t u o M i l i e . de albine, de dou5 o n la interval de 3 zile $i inc5 de trei ori la interval de 7 zih.

fn caz de paratifoz5, -septicemie sau spi- roplasm5 se folosqte tratamentul cu oxi- tetracicling.

La aparitia unei bli bacteriene se tra- teaag obligatoriu toate familiile de allbine din stupin&.

MICOZE Maladii cu un mare grad de contagiozi-

tate. Micoza principal5 a adbinelor este As- cosferoza fpuietul v5ros).

Micocidin. h functie de mgrimea famS liei de albine $i intensitatea infectiei, se administreaz5 cite 80-100 g prepariat, prin Smpr%tiere printre rarne peste larve $i albine. Tratamentul se repet5 de 3-5 ori. Primele dou& tratamente se fac la interval de 3-4 zile, ultimele la 5-7 ziile.

Dac5 se depiste6z5 fmilii cU form5 a- vansatA de boal5, dup5 -indepgrtarea fagurilor afectati li se adrninistreazg conmini- tent pudrarea' $i sircap de micoc-ildiin (1 kg mimid in la 1 l i b 1 de ap5), cite 250 ml. h cazul c h d concomitent cu ascosferoza

exist5 $i sexhne de loc5, la 1 kg micocidin se adaug5 2,5 g oxitetra5iclin5 $i se fac tratamentele conform intoxicatiilor pentru a;scosferoz5. h cambaterea micozeior ling& trata-

mente, igiena $i dezinfectia Fn t obligalorii.

PROTOZOOZE Maladii conditionate de intemperir, hra- ,

XI& necores~unzlitoare si mizerie. N w ; moza este -pincipala protozoozl rbpfndit5 la scar5 mondidi.. Datorit5 aten$iei ce s-a acordat la noi in tar& psocentul de familii bolnave este foarte mic gi maladia, acolo uncle e*ist&, a luat forma cronicg. familiile de d b b e fiind clinic s&n&toase. Form$ acute apar in sezonul de iarn5 $i prim5- var&.

ProtofZ1. P ~ I I X ~ medicamentoask lichida in Dacoane a 1 kg. Prin sulbstantele ex- trase din plante, vitaminele qi microele- rnentele ce l e conttne, impiedic5 in mare m%ur5, realizarea ciclului evolutiv'al No- sernei apis, inhib3 flora patogen5 intesti- nal& $i stimuleazi secretia enzimelor -di- gestive ale albinelor $i larvelar.

Se administreazli in sirop 25 rrrl la litru $i In past5 35 ml la kg.

Cantitatea de protofil ce se administ- reaz5- toamria unei familii de albine este de 50-80 ml, in functie de m5rimea $i starea ei. Pentru sezonul de t m n 5 ad- ministr,area se face in siropul de comple-

tare a rezervelor sau Wi e d destinat hrfi; nirilor de stimulare $i fntretinere mai tPr- zii. Mention5me c5 protofilul se va admi- nistra n m i familiililgr ce au suferit de no- semoz5, ascasferozS, rnaladii vihtice sau intoxhtii . I .

PARAZITOZE

Varrooza (produs5 de ~ a r r o a Jacobsoni). Maladia se combate in fiecare an pentru a realiza un parazitism cit mai redus a1 fmiliilor de albine. Cu mijloaceIe a c W e $i in conclitiile in care se practic5 apicultura, mala6 nu poate fi eradicat5 nicseri in lume, dar poate fi comb5tut5 cu mult succes, a p cum s-a realizat in tara noastr& inc5 din anul 1975. -

Varachet - are la baz5 substAn@ mi- traz $i se utiiizeaz5 sub form& de f w i - gatii.

fn cutia praparatului exida instructiuni de folosire detaliate precum $i modul de phtrare $i manipulare.

Mentiongm c5 tratamentelede toabnnii, au cea mai inaltA efiioacitate efectuindu-se in canditiile En care nu mai exist5 puiet cgp5- cit' in stup. Ulti iele urmq de puiet c5p5cit pkstreaz5 parazitii, care dup5 eclozionarea albinelor r5min in stup $i vor perpetua specia odat5 cu prima generave de albine din primgvar5. Aceste r5m5$ite de puiet se. indep5rteaz5 prin distrugere cu jcutitul sau furculita apicol5 $i se scutura impre- un5 cu parazitii Pntr-un vas. - Num5rul de tratamente de toarnng

este de 3, cu'conditia ca ultimele dous s5 se facli f5r5 puiet c5p5cit. Tr&tamentele, se fac, de regul&, in fqnctie de zon5 $i vreme, intre 15 septembrie $i 30 octombrie. - lkp&$irea dozei conduce la intoxicarea

albinelor. - S& fie respectat modul de manipulare

$i pbtrare a substantei, aceasta fiind o- tr5vitoare ! tuate sint de maxim5 eficacitate. Aplicarea - Trahnentele cu varachet corect efec-

lor este obligatorie in ,toate btupinele indiferent cui apartin. Nu se pot adrnite pagube produse ;de acest5 maladie care este trabbfl5, realizmu-se un grad nesemnifi- cativ de parazitim.

Mentiune. .Dqi acarapioi, M a d i e pa- razitar5 produse de acarianul Aca~apis woodi, n u a fost inc& diagnosticat5 pe te- ritoriul t5rii noastre, nu este exclus s5 fi Bp5rut in vreo zon5 de g ran ie G u s5 a- par5 in viitorul apropiat.

Toate probele de albine vii sau moarte $i nealterate, smite la laboratoare, vor f i supuse $i examenului prin microscopic, confo~m . met6delor de analiz5 indicate de InStitutul de CeroeBre $i Productie pentw Apicultur5 $i L.C.S.D.V.

(centtnuuro tn pa#. 32)

. - . . inpi Nicolae N I C O L ~ ~ ..::" . :'. ... .: :,.' :..: . - " : '

-,,.;.. ; : , , - , ' - . . . , . A 1

+,', . ..

In perioada premergHtoare iekirii,, pe kg. in makti-..:p& .lt$'fxfi~nd~:eu -ap&ima$e ' ling5 modificsrile privind sciderea, num5ru- u r d t o r u l la o familie'yde &bile de putere

h i de albine se ldr@istreaz5 de asemenea o " normal5 : . . serie de modific5xi fiziologice in erganismull - ianuarie 0,950-1,058: k g . ~ .-

. ,

acestora. Astfel, urmare reducerii activitAtii - februarie 1,200-1,500 kg:; ' :~ , . .

albinelor, scade $i consumul de energie ne- - martie 2,000-2,500 kg ; :. ~ ,:". - , , . cesar activitiitii de cules $i creqtere a pu- : Trebuie mentionat c2 o .&gtere .h-a.~ln- ietului. In aceastg perioad8Vncepe inrorga- $ens5 a puietului are l o c d u r n ce familia nismul albinelor pregstirea pentru iernare de albine a avut posi'bilitatea de a efectua prin formarea $i ctezvoltarea unor depozite in cursul unei sau unor zile favorabile~din. .. , .

. '. deproteine $i grssimi, cunoscute sub denu- luna ianuarie sau februarie zborul de cu- ' '

mirea popular5 de corpi gravi. Datoritii a- rgtire. cestor rezerve de proteine $i gr5simi din In general perioada de iernare in totali- corpul gras se asigurg hr5nirea m5tcii $i tatea ei fonrneazii a patra perioad5 din a primelor generatii de puiet ce vor apare v ia ta fam'iliei de albine. din cursul unui 'in saonul. urmiitor. Albinele Care nu au an. Aceast5 perioad5 de iernare se carac- depozitat in organismul lor raervele men- terizeaz5 prinscaderea rnai mult sau rnai \

tionate rnai sus, $i care pentru mentinerea putin a puterii familiei de .albi,ne in raport vietii sint nevoite a consuma din protei- de modul cum familia a dost :preg&tit& nele de constitutie ale celulelor d a d nu pentru iernare. Inlocuirea t reptaa a albi- vor muri in timpul iertlii, nu se vor pu- nelor care au iernat cu albine-tinere eclo- tea dezvolta normal in prim5vara urmg- Aonate in primele luni ale ,anului Sncepe toare $i implicit nu vor putea .valarifica de obi& a$a cum am argtat rnai sus cu in conditii bune culesurile. MBtcile aces- lun,a ianua~ie. Aceast5 inlocuire se intensi- tor familii nefiind ,hrhnite cores~unigtor. ficg pe m i u a creqterii cantitgtii de oug vor depune iun n u m k redus de ou5, avind d e ~ u s e de astfel h i t , la mijlocul ca rezultat final obtinerea unor familii luaii arprilie sau cel rnai tirziu spre s f i r~ i - slabe. tul lunii. intreaga populave a stupuilui -, va

De asemenea, in aceastS prim5 'perioad5, f i al&tui,t& aproape numai din albine ti- . , consnmul de hran5 este mai redus ca ur- nere.

mare a inexistentei puietului. Ritmul de inlocdire a albinelor b5trXne Astfel in perioada octombrie:d&embrie cu albine tinere dephdq de 0 serie de fat-

consumul mediu de hran5 al unei familii tori qi anume : puterea fmi l i e i la intra- de albine normale (1,5-2 kg) este urm5- rea la iernat ~ existen@ unui num5r cit torul : mai .mare de albine eclozion,ate toamma,

: - octombrie 0,800-0,850 kg ; vi calitatea hranei *din cuib .(miere $i p5s- . , - noiembrie 0,750-0,800 kg ; turg), calitatea m5tcii $i ~iSmul de ouat a1 - decembrie 0,750-0,850 kg. . westeia. ~gs t ra rea cadurii necesare in

Partea a doua a perioadei de iernare se caracterizeazg . prin aparitia ,puietului a c5rui cantitate c rq te pe m5sura trecerii ~i ameliorgrii timpului.

Datoritil acestui fajt albinele sint obli- gate de a mentine in cuib o temperaturii rnai ridicak5 de 34--36°C fat5 de prima faz5 a ierngrii cind nu necesitau o tempe- ratur5 rnai mare de 14-20°C ceea ce im- preun5 cu nevoia de h r h i r e a puietului va duce nemijlocit la crevterea consumu- lui de hran5.

.Astfel consumul de hrang a1 familiilor de albine in perioada ianuarie-martie cre$te de la 0,950 kg in iarluarie la 2,500

cuib cprecum $i existents unui cules slab sau a unei hr5niri stimulente.

Ghernul.de iernare are o form5 sferic5 sau elipsoidalk fiin'd dispus Pn dreptul ur- dinieului pe interva~lele dintre fagurii de unde au eclozionat ultimelp rontingente de puiet. In imediata vecingtate a ghemului Fe aflg provi~iile de hranrl compuse din mjere ~i phtur5.

In exterior ghemul are un Inveli$ mai dens format din albine rnai Pn virstg, strins unite aintre ele ~i cu capul orientat Bpre interiorul ghemului dispuse pe mai a

multe gtraturi, in raport d e temperatura

(continuare -tn' nag. 27)

UMPLEREA FAGURILO'R CU SIROP Nicole M.

In practica apicold se impune adesea hrdnirea cu sirop de zahd?, f i e pentru . completarea rezervelor de hranii toamna sau prinziivata, f ie pentru stimularea cu cant i t i t i mai niari, la anumite intervale de t imp.

Mai ales spre toamnd- ca sd menajdm energia albinelor i n vederea rezistentei la iernat, e bine ca siropul sd-1 turndm direct Qn faguri i pe care vor iernu. Umplutul fagurilor cu sirop sau cu miere, este o operatie dificild $i nepldcutd mi ales cind o facem pentru stupi mai mult i , fi indcd siropul turnut c h k r in f i r subtire celuld cu celuld, poate sd nu le acopere pe toate, rd- mfnind multe celule goale.

Acest neajuns a fost inldturat p r i n pompa kd ianu lu i P i u m despre care scrie Canstantin Hristeh f n cariea sa ,,Stupdri- toll". Aparatul e compiicat : rezervor, ca- nule de pompare, mammetru de presiune, pompd, etc., nu tocmai usor de realizat.

Lipsindu-mi aparatul Piuma $i nemultu- m i t de randamentul umpleri i i n sistemul practicat, am recurs la u n procedeu sim: plu. A m luat o cutie de conServe de ma- zdre de u n kg la care am decupat capacul complet. Pe fundul cutiei sint f o r m t e trei cerclrlete de la margine spre centru cu diametrul de 5 cm ; rdmas in acest cerc, am pe7forat cu u n cui de $it6 dimiuntru cd- t re afar6 36 de gdurele En form&, de trei cercuri. L a aceastd cutie am ataqat o bu- cat6 de t i fon care legatd la guru cutiei, lasd , o adinctturd i n interior. Pentru completarea rezervelor de, hranii in cuib alegem rame bine ere$-cutelin care se vor include 2- 3 l i t r i sirop. iar pentru spargerea cuibului in scopul accelerdrii dezvoltdrii createrii puietu lu i folosim numai rame ,vechi cu celule regulate.

Avem la 'masa ,de l u c w pregdtitd o tavd, i n care introducem rama iar coditele ramei vor f i spri j inite pe marginile tciuii.

Av ind siropul pregdtit la indemind, cu mina sting6 t inem cutia deasupra ramei, , la 25 cm. iar cu mtna dreaptd, cu o can de 1 1 p u w m - si~opztl in cutie. Siropul curge foeat i n celulele ramei, aceasta ro- tindu-se pe ambele piirti. Dacd urmdr im completarea rezervelor de hranii punem d t e 2 1 pe fiecare parte a rahaei iar siropul care este i n exces va' &rge Cn Cavd putind f i folosit ' d i n nou l a o altd ramd. h p d umplerea a 5-6 rame, &at& cu scurgerea siropului, i n tavd se adund gi

anumite f i r imi tur i , resturt de ceard. A- cestea rdmfn i n ptlnia t i fonului pregdtit la guru cutiei Qi se pot indepdrta joarte war. U n apicultcn indeminatic poate introduce tntr -un minut $i jumdtate 2-3-1 sirop intr-o mmd.

Ramele umplute cu shop se pun pentru scurgere pe u n celofan pupzltin Enclinut, iar siropul scurs se folosegte d in nou. Spre sear6 ramele scurse se pot introduce in stupi.

Acest procedeu este foarte s i m p k $f foarte bun ati t pentru stupine mici, dt $2 pentru cele mai mari.

A m fost martor la discutia u m r stupari spunind cd introducetea' siropului On Tame ar f i o muncd foarte anevoiasd. L a inceput lmplerea ramei cu sirop pare gre- oaie, dar cdpdtind dexteritate vom reu$i sd umplem toate celulele ramei pe ambele pdrtt, fdrd sd r isipim siropul.

Hrdnirea cu sirop direct i n ram&- arc! a- vantaje multiple. Introducind direct dupd ul t ima ram6 ou albine rama cu sirop, se evitd i n mare mcisurd furtigagul, chiar dacd h i rdmine' sirop Zn celule g i in t impul zilei.

Dacd noeptea scade temperatura aerului, albinele iau siropul direct i n cuib $i nu mai sint nevoite s6 treacd peste diafragmd la u n eventual hrdnitor. Folosirea hrdnito- ru lu i cu capac, cu capacitate de 4-5 1 este intr-adeviir mat comodd $i'repartizarea siropului uniform&. dar am observat cd l a stupul orizolltal albinele fncep sd bat6 deja la fantele de aerisire i n t impul zilei, iar dacd t impul se rdce$te considera- bil ele nu apucd sd preia $i sii pl'elucreze 2ntreaga cantitate de sirop.

Folosesc aceastd metodd de umplere a , ramelor cu s i r m de 10 ani in vederea sti- muldirii de priAdvaict, pr in spargere de cuib ceva mai t irziu primdvara, avind $i o coroanii desmiere pe care o descdpdcesc. h toamnele fdrd cules bogat, o hrdnire

stimulentd este necesard pentru accelera- rea r i tmului ds ouat a1 mdtcii, intensifica- rea c re~ter i i puietului p i obtinerea de ge-' neratii de albine tinere pentru iernat.

Se pune dect problema de a gdsi u n sis- teni practic de hrdnire a albinelor, fdrd a le deranja,'iar stuparut sci poatd lucra dt mi usor.

I n acest $cop am studiat $i experimentat acest sistem pe care 91 consider foarte prac- - t i c $i $1 recomand cu cdldurd tuturor stu- parilor. ,

F

t ' . - --

.DIN PRESA CENTRALA _ . . I - , ' ' . < -

M~DICINA FARA MEDICAMEWTE - VIRTUTILE PROPOLISULUI -

-. Inaugurgm aceastg rubric3 la cererea glandulare : gu$a tiroidi&& endemic5 di-

expres5 a cititorilor nostri dornici s5-$i fuz5, vindedri suta la su& jar in cea no- imbungtAteasc5 starea s&n5tgtii, in condi- dularg 50%. (Propolisul s-a fol~st i ca pi- tiile in care medicamentele ... costs sau lule, 25 ctg pe zi, pe nemxncate, sau pro- sint greu de procurat, iar leggtura pa-( posept, ,preparat apicol). Tirsofitid profun- cient-medic se deterioreazg uneori din .dd se atenueaz3 in 3-5 zile, iar fn 15 zile multiple mdtive. In ultimul timp, nume- se vindec5 in urma folosirii propolisului roase institute qtiintifice au studiat corn- 50°(0, in ulei vegetal, prin fieqbere. Se pozitia .chimicg a propolisului $i au con- aplic3 sub hirtie ceratSt. Paratitoze intes- statat c& nici un proces biologic sau fizio- tinate, cite 10 pic3turi, de doug ori pe zi, logic nu are loc in organismul omului sau luate pe stomac,ul gol. Infectii ale cditor, animalelor f5r5 participarea microelemen- urinare (rinichilor, bazinului vezicii, pro- telor esentiale, pe care le contine propoli- state) sint influentate pozitiv de folos~rea sul. Efectele sale anestezice sint excep- propolisului. Se iau cite 40 de pic5turi de tionale : de 3,5 ori mai ,mari decit ale co- dou5 ori pe zi, in 100 ml de ap8 cald5, cainei $i de 5,2 mai mari decit ale novo- inainte de mese cu o or%, sau se sug 5- cainei. Este un rernarcabil preparat tera- 10 g de propolis zilnic, mestedndu-se in peutic, cu actiune antimicotick bacterici- gur5. Se folose~te pin3 la vindecare. Eti- dg, antitoxic&, antiviral5, antiinflamatorie, lism : omul beat se poate trezi din betie analgezicli, regeneratoare. Se folosegte cu dac5 ii d3m 100 rnl ap5 rece cu 50'picg- succes in vindeearea multor boli infecto- turi de tinctur5 de propolis 200/o.~Bdtdturi: contagi~ase (gripd, febra tifojdg, erizipelul, o bucatg de propolis topit la foc se aplicZi

-meningite $i alte boli infe'ctioase cu st3ri in pansament. Dup3 citeva zile de trata- febrile). h astfel de situatii se foloseste ment, scoarta $i r5d3cina b5tAturii cad. tinctura de propolis (solutie alcoolicg - Negii se trateazg in acela$i fel. h tuber- 20--300/0, de 2-3 ori pe zi cite 30 de pic&- culoza ~ i e l i i , formele verucq-infiltr'ative, se turi). Boli ale cavitiitii bucale : gingivite folosqte alifia salicilatA, cu 5O0lo propo- purulente cu catar puternic, stomatite, in lis, la inceput, apoi numai alifia de propo- paradontoza incipient& forma hemoragic3, lis, aplicat5 sub leucoplast sau hirtie ce-

-in abcese paradontale, In dureri dupg ex- rat%. Dup3 1-2 luni tratamentul aduce tractie. Boli ale aparatului respirator : vindecerea. traheite, bron$ite, pneumonii, tuberquloz5 Propolisul nu dd efecte secundare. Se Pulmonarg $1 extrapulmonarii. Se foloseqt- poate folosi in general unde medi- sub fo-5 de aerosoli, 10% sor~ t ie apoasli camentele preparate din plante sau din. de propolis 2O0/0, de 2 or1 Pe materjale sintetice nu au rezultate. singu- zi cfte 30 pic3turi $i de 2 ori 'pe zi cite cohtradictie este alergia. Nu se Teco- 30 picgturi $i de 2 ori pe d3ptitmin5, inha- mandg persoanelor atergice. Pentru a de- latii. Boli ale aparatului circulator : kiper- pista dacg sinkti alergic la propolis, luati tensiune $ i aterosclerozii, zilnic cite, 30 de inainte de inceperea tratamentului can- picsturi, dimineata pe nemincate din tinc- titate de 3-5 sears, inainte de culcare. tur5 de propolis 20°/a ping la vindecare. Se continu& testul Si dimineata cu 20 pi- Boli ale aparatulut digestiv ; ulcer gastro- pe stomacul gal. Am rgspuns ast- duodenal, entente, colite acute $i cronice. fel colaboratorilor Maria Mihal, cite 40 pic&turi din tinctur5, 200/0, dimi- Victor Stoienescu, Rodica Ngframg (Bucu-

, nmta pe nemfncate. In dureri de stomac, fe$ti). ~ 1 . Constmtinescu (pitegti) $i altar boli virotice ale, stomacului,' cite 30 de pi- numerogse apelM ce s o u c i ~ ruhric3 pp cgturi fntr-un ~ a h a r de- 100 ml de l a ~ t e , tema terapiei naturiste. Stimati cititofl,

dimineata pe stomacul gal. Boli reu- dacg detineti %tfel de retete verificate ma*e : artrite, poliartria reumatoidg, dvs., cu diverse prflejuri, rubrics noastr5 spondtlit3 anchilozant5 $i artroze (5 g pe v5 stA la dispozitie. zi - sub form3 de sugere $i mestecare $i tincturg. 20-300/0 cite 20-30 pic3\uri Conspect realizat de Liliana IVAN Pn : inainte de mese, timp fndelungat). Boli Cotidianul ,,Adev&rulu, marti, 30 Inlie 1991

-Din viafa organizafiei n-oastre

GPNDuRI $1 PREOCUPARI ACTUALE

Interviu cu Irinb P4lip - secretar a1 Cercu

Una dintre cele amai im~or tan t e artere hidrografice ale judetului *,miS, dupii ce strlbate tinutul augulanilor riul Timis in- tilnevte una dintFecele ma{ importante lo- calit5ti urbane d in Cimpia b5n5teanl - Municipiul Lugoj.

Avezare atestat5 documefitar cu' aproape 750 de mi in urm5 (din 1242 - pe timpul regelui BELA a1 IV-lea) Lugojul se bu- cur5 deopotriv18de fa iml , atit ca focar de cultur5 - (de aici au pornit marele diri- jor $i compozitor ION VIDU (1863-1931) gi tenorul dramatic de renume mondial TRAIAN GROZAVEECU (1895-1927), cPt . $i ca zonl cu vechi $i bogate traditii apicole.

Este suficient s l consemnlm c5 sterna. fostului judet Severin (1924--1950) era do- m i n a a de motive apicole constind din ima- ginea unui stup - co~n i t5 $i qase albine In abor.. Asemenea lnsemne au atestat odi- nioar6 $i preocup&rile locuitorilor comu- nelor adiacente Vucova $i Criciova, ale cgror matrice comukale gigilare aveau ca element principal pe spatiul heraldic u n stup de albine Inconjurat de u n decor natural.

Pe fondul 'unui climat propice stup5ri- tului, Municipiul Lugoj $i localit5tile din zona diapun actualmente de peste 6 100 familii de albine ce apartin unui num5r de circa 550 de stupari, dintre care 481 api- cultoti cu 5238 farnilii organizati i n cadrul Cercului apicol teritorial Lugoj. Cer- cul e s t e ~ o n d u s cu competentl rle cl tre pa- sionata s tuplr iw Irina Filip, fiic5 a T5rii Oquilui din zona colinar5 de pe cursul r f - ului Tur, din comuna Gherta Micl - judetul Satu Mare. Activitatea ce o desf5- $oar5 $i ,realiz&rile ce le obtine i n munca apicolg aceast5 harnicl activist5 pe t lr i- mu1 stupgritului, a susTitab interesul nostru de a imp5r t4 i gi altor apicultori din glndurile $i preocup5rile sale actuale $i de viitor. ' *

* * 1

- Stimatd doamnd Idna Filip cunas- cind cd Cercul apicol municipal Lugoj este a1 doilea ca importanfa' economicd din judetul Timi? d in punct de vedere a1 apiculturii, precum $i faptUI cd obtineti rezultate remarcabile tn activitatea ce o desfd- Surafi, vd rugdm sd ne mdrturisiti ce v-a atras spre apiculturd $i de cite legislatii (alegeri) Ondepliniti aceastd mt~ncd ?

- ~ l u i apicol terihrial Lugoj - judetul Timi?

- Dragostea pentru apiculturi o a m - cum se zice - din frageda' copilgrie de pe timpul cind imi petreceam cele mai pl!- cute clipe in prisaca unchiului meu, admi- rind h5rnicia albinelor $i savurind dul- ceata fagurilor cu miere ce-i primeam pentru ajutorul pe care il puteam e u s5-1 dau la virsta aceea. Cit privqte timpul de cind indeplinesc aceast.3 functie el se m5- soar5 i n 12 legislatii adicl din anul 1979.

- Ca secretard a unui cerc apicol de prestigiul acestuia familiarizatd cu albinaic ritul Zncd din copilcirie, mi-ar place sd cred - dupd cum este $i firesc - cd dumneavoastrci constituiti pentru stuparii din zon5 u n exemplu personal de apicultor consa- crat. De aceea .vd rog sd-mi spuneti de cit t imp vii fndeletniciti cu apicultura, ccite familii de albine poserlati i n acest sezon apicol $i dacd practicati efectiv stupciritul ? Dar mai Onuinte de a-mi spune despre a- cestea milas permite sd vd destdinui u n . caz bizar pentru- mine, ce mi-a fost relatat de un cadru din -conducerea actuuld a agriculturii judetene $i anume cd cineva cu o fudctie similar6 cu a dumneavoastrd~ , fdrd sd fi practicat stupdritul, gi-a atribuit verbal stupina altcuiva cu 160 familii de albine, ca fiind a sa personald. V d mdrtu- risesc acest lucru pentru ca sli se $tie $i de alfii ctt de scurte scint picioarele minciunij i n democratia nodstrd liberd $i &ci sa evite astfel de situatii care seamiin6 cu ni$te farse ce-i fac ridtcoli pe cei la care profesionalismul, cinstea $i competenta ar

, trebui sci-i caracterizbze.

- Este regretabil c5 exist5 $i astfel de cazuri printre noi fiindd dupg cPte cunosc eu nici u n secretar de organizatie apicoll din judetul nostru nu posed6 mai mult de 50 de familii de albine, cu atit mai mult a1 unei stupini de proportia a 160 de familii. h ce m6 priveqte, practic apicultura de 15 ani f n mad efectiv din 1976, deci cu trei ani mai inainte de a f i fost angajat5 de asociatia apicultorilor $i posed i n prezent u n numlr de 53 de familii de albine, de care m5 o c u ~ Dersonal cu ajutorul so- tului care este $i el stupar.

0

- In activitatea ce o des fd~uraf i ca secretar at cercului, , ce acfiuni ati cintreprins p e ( n t ~ dezvoltarea patrimoniulu~ apicol ,dzn zond $i ce rezultate mui semnificative

. I

x

ati' obtinut in decursul legislatiilor par- aceea consider imperias- necesar pentrti curse ? mentinerea n id lu lu i actual a1 a~icul tur i i - - - -

- Preocughrile d e bazh pe \care le-am avut i n permanent8 au constat in a asigura apicultorii cu unelte, utilaje $i materialet apicole necesare practichrii 6tup5ritului, a- provizion5rii cu medicamentele necesare tratgrii bdilor albinelor, precum $i acorda- rea asistentei tehnice apicdle i n stupinele cu probleme. 0 atentie deosebitg a m acordat propagandei apicole prin initierea ,unor conferinte tematice periodice $i ~rganiza- rea de cursuri apicole pentru incep5tori - ciclul I $i avansati ciclul 11, care au fost frecventate $i absolvite anual de u n numar ce variaz5 zintre 25-30-de cursanti. T i n s5 mentionez c5 la organizarea $i desf5$uV rea cursurilor epicole o cmtributie deose- bit5 au avut-o d-nii : Alexandru Mgcga- nu - ca responsabil cu invgt5mintul apicol $i lectorii : ing. biolog dr. Mircea Tra- ian $i prof. Ioan Dogariu.

sfi se acorde un sprijin efectiv ac&tei acti- vitati, sprijin constind in : atribuirea de

' loturi de p5mint pentm mplasareastupi' nelor $i cultivarea plantelor melifere ; acor- darea de biostimulatori sau zah5r pentru familiile de albine ale incep~torilor ; reducerea tarifelor de t rangor t a1 stupinelor in pastoral ; scutirea d e taxele de p5$unat pe care silvicultura l e pretinde celar care vin cu stupii pentru cules i n p8duri ; acor- *

darea de asistent5 sanitark $i medicamen- tatie gratuit5 pentru tratarea bolilor albinelor ; obtinerea de catre incep5tori, d e faguri artificiali la u n pret acceptabil gin5 *

la necesarul de 10 familii de albine, precum $i altor avantaie specifice acestui sector de activitate. Prin rezolvareacacest7 probleme de strict5 necesitate se creeazg , premisele mentinerii patrimoniului apicol existent $i posibilitati de dezvoltare a lui in continuare.

- In contextul preocupiirilor ce le-ati avut pe linia obiectivelor urmiirite cum s-au reflectat rezultatele acestora asupra . sporirii productiei apicole $i a1 cre~teri i numiirului de apicultori debutanti sau con- sacrati practicieni ai stupiiritului ? Dar v6 rog sii vii referiti la stuparii autentici $i nu la aceia care fac apiculturii numai cu gura, de dragul afirmcirii pe tiirimul albi- niiritului i n diverse scopuri.

- Prin ansamblui de actiuni ce le-am des fg~urat , s-a reu$it s5 inregistrgm b c r q - tere a numsrului d e apicultori $i o sporire a produqiei apicole concretizat5 in prelua- rea anual5 da fondul de stat a unor insem- nate cantitsti de miere $i alte produse apicole d e la tot mai multi stupari dintre care a$ mentioha pe : Cornel Lupulescu cu 657 kg miere ; Constantin M i q a cu 561 kg xniere ;. Viorel ~ a d f u cu 394 kg miere ; Ioan Csl5ra$ cu 307 kg miere $i altii.

- Dupii felul cum evolueazii apicultura Zn actuala perioadii a economiei de piatii $i datoritd problemelor ce le implicii stu- pciritului liberalizarea preturilor la utilaje, unelte, biostimulatori gi medicamente de uz apicol, .ce perspectivd fntrevedeti viitorului apiculturii $i ce credeti cii ar trebui avut i n vedere pentru mentinerea $i dezvoltarea pe mai departe a patrimoniului apicol romdnesc ? , - Efectele privatizsrii economiei $i

scumpirea excesiv5 a materialdor 3e uz apicol i n conditiile i n care n u se v a sta- tua reglementarea acordgrii unui sprijin real apiculturii care s5 stimuleze atrage- rea amatorilor la practicarea stupgritului, cred c5 va duce intr-un viitor n u prea ?ndepgrt9t, la u n declin a1 apiculturii. Sper ca acest deolin s5 f ie trecgtor. De

- ModuE de abordare a problemelor mi ce vizeazii viitorul apiculturii, rezolvprea lor trebuie sii demonstreze preocuparea ce o avem cu totii pentru soarta stupiiritului . romdnesc, care, ca $i alte sectoare ale zoo- tehniei traverseazii o perioadd dificild.

Ca sd Dncheiem convorbirea Dntr-o not6 optimist6 notez i n acord cu dumneavoastrci convingerea cd a@icultorii lugojeni de- pozitari ai unii? traditii bogate vor sti sd depd$eascd dificultiitile momentului ast fel ca' stupiiritul din zonii sd cunoascci mi strci- luciri. Optimismul nostru ar trebui sii aibd $i o sorginte istoricci dacii .ne gindim cd stupiiritul romdnesc a cunoscut de-a lungul timpului perioade grele $i chiar foarte grele (sd ne amintim numai de cele douii riizboaie mondiale) dar apicultorii harnici, priceputi $i perseverenti au gtiut sdi perse- vereze $i sd dezvolte aceasti mileparci pre- ocupare a poporului rom&n.

Interviu consemnat de Vasile POPESCU

Un reputat specialid face preciz3ri utRe

privind tondlfiile necesllre I

Pentru a. acceptare reusita a t inerelor matci / Ing. nie CORNOIU

~nstitutul\Agronomic din Cluj-Napoca

~ b o r d e z aceasG temii intrucit un numdr mare de apicultori - mai ales incepiitori s-au plins $i se pling c l mgtcile cumpgra- te sau procurate din diverse surse nu s h t accebtate de familiile sau roiurile ckora le sint destinate. Explicatia acestor neaccep- t&ri este pus& pe seama unor diferite cau- ze intre care cel mai frecvent este impu- tat& calitatea necorespunzltoare a mgtcilor . sau faptului cB mgtcile sint neimperechea- te ori au devenit trintorite.

De la inceput vreau sEi subliniez cti familia de albine este un organism complex ctiruia nu i se poate transplanta un organ foarte important - matca fgr l o gtenti $i temeinicg preggtire. Chestiunea pare simplg dar de cele mai multe ori este neglijaa $i se intimplSi ceea ce se intim- plH adic5 organismul care este, fenomenul . de respingere, de neacceptare a m5tcii. Cei care recunmc necesitatea preggtirii roiurilor sau familiilor gi procedeazg corect nu,'inregistreazg evecuri astfel c5 acceptarea integrals a noilor mltci se produce f l rg probleme. fn aceast5 idee details? tema in continuare.

Cunoscind situatiile in care procedilm la introducerea unei noi rnittci din afar6 (familia $i-a pierdut-o, formarea de foiuri, schimtjarea vechii mgtci imbltrinite biologic &.) indiferent de unde provine aceas-

, ta (pepinierde zomle a k I.CP.A., produ- cgtori particulari etc.) familia de albine clreia i-o incredintiim ttebuie pregltiti din timp (cu cel putin 2-3 zile inainte). pentru ca acceptarea s& fie sigurg. Dacg neglijsm acest aspect de pregtitire propriu- zisg a familiei de albine in vederea a c cepGrii mgtcii (indiferent cit de traloroas5 a r fi ea, datorit5 conservatorismului specific, risciim neacceptarea (omorfrea) ei $i, implicit, compromiterea uniGtii biologice.

Zurnzetul continuu de ,,plingereu prin Vibrarea aripilor gi ridicarea abdomenului, identificarea prin 6bservatie a raportului albing tinlrii - albing b&trh5 (favorabil de regull albiaelor bgtrine), lipsa ouaor $i a puietului de toate virstele, activitatea timidl de la urdinig denotl lipsa mgtcii.

h fata unei asernenea situatii se impune un studiu foarte atent, prin cercetarea fiecgrui fagure in parte. Cu aceastil ocazie putem constata prezen@ botcilor de salvare in diferite stadii de dezvoltare. In acest caz se vor scutura' in stup albinele de pe faguri gi se va proceda la distrugerea tuturor botcilor de salvare prin de- larvare (scoaterea larvei).

Privind cu atentie suprafetele de puiet, putem aprecia cu aproximatie perioada de cind respectiva familie a fost lipsiM de matcfi. Dacg se constatil pe faguri zone

'ouate (cite 2-3-4 bug in celulli), multi trintori, familia a fost lipsitil niult timp de matcg $i treptat albinele au inceput sg ouii. Ajunsl in aceasti situatie (de bame- ticire), respectiva familie este greu sau imposibil de reabilitat, deoarece, indiferent cit de valoroas& ar fi matca ce i-o introducem, ea nu va fi acceptats. E'bine 1 sg nu avem asemenea situatii iar d a b se ivesc, de regulg se renun@ la w m e n e a

I

familii. I fn cazul c5 familia nu a ajuns En stare

de bezmeticire, Pnainte de introducepea noii mgtci (cu 2-3 zile) se vor ridica fagurii cu puiet necgpgcit (rgmas de la ve- chea matcl) fgrg albine $i se vor intro-

i duce tntr-o alt5 familie din care aktucem faguri cu puiet cgpiicit, gata de eclozionare (nu pun la indoiaI5 starea de sing- tate a stupinei). Fagurii trebuie sll fie bine acoperiti de albinele familiei primitoare. Prin aceastl operatiune in familia chreia urmeazg s&-i introducem noua matcg vom schimba raportul favorabil pentru albina tingrl ce va ecloziona $i astfel. matca va fi acceptatil cu u$urin@. Dupg caz se vor distruge botcile in continuare.

f n concluzie, la cele arktate se poate afirma c5, oricare a r fi metoda de introd ducere, rewita sigur5 a acceptilrii unei mgtci din afar& de cgtre o familie de albine sau roi artificial const5 in a asigura respectivei uniati Biolbgice o popuIa#ie majoritarh tin&%, care nu a trecut incl la stadiul de culegltoare. Aceasta, $i in pre- Zen@ unui Cules natural sau a 'Linei sti- , mullri artificiale cu sirop de zah5r (1 : 1) in cantitiiti de 200-300 ml zilnic, ne asi- gurfi o acceptare fgr l risctwi.

DIn experienfa unor ap~culfori

MATCA, VARROA $I VIROZELE -.

, , ing. Constantin GIURCANU

Se $tie c5 rnatca prin' calit3tile acesteia constituie cea rnai important5 pirghie in apiculturg ; . deseori roiuri foarte mici devin in scurt timp farnilii puternice, reu- $ind. aceasta atit prin energia mhtcii, cit $i prin durata rnai mare de via*, respectiv rezistenta rnai mare la: uzu1-5 a albinelor lucrgtoare ; unele aspecte sint prezentate de autor sin revista nr. 411978 '(,,Mi%- cile $i virsta lor").

Se $tie de asemenea din natur5 c6 atunci cind peptru o anumith specie apar $i s-au , selectionat anumiti duqmani sau dgungtori, in perioade rnai lungi de timp apar antidgungtori, specii rezistente la acegti- du$mani sau specii care-i, inllitur5. In lc!g&tur5 cu aceste aspecte, autorul pre- zint3 constatsrile sale, cele rnai concretr? fiind din ultimii doi ani.

Una dintre pasiunile autorului legate de apicultur5 este selectia continus, crgterea

'mlitcilor fiind realizat.5 din mgtcile care au reugit s5 atingli virsta de 3-4 ani. Pentru ca o matc5 s& ajungSi la ~ceastg vfrst8, este necesar ca in fiecare an ea s& fie recordists, familia sg nu fie irascibilg sau agresivli $i permanent s5 aibe o popu-' latie mare.

Astfel, in primele luni dupg introducerea in farnilie, trebuie s5 depun5 mult puiet $i s5-gi mentin3 o populatie 'mare, in stiuatia in care aceastii pretentie nu este realizatii, matca este inlocuitii .dupg 1, 2 sau 3 lunii- . - , . - . - ,. , .....- ,.-...-,

De regul5, in acela$i stup cu rame mul- tietajate, dup5 culesul de floarea-soarelui, prin divizarea farniliei, realizez 2 familii ; dacli ambele familii se dezvolt5 normal in toamn5, atunci vor ierna separat, dac5 nu, acestea se unific5. I \

Primgvara hotZir5gte .de asemen& soarta multor mgtci, in special a1 acelora din

.primul an ; la o iernare bun5 a familiei de albine, cu mic5 mortalitate, matca .este ,l5sat6 s5-$i continuie activitatea ; in caz ,contrar se face insemnarea ,,de inloauitii .care se realizead imediat dup5 obonerea primei serii de mstci tinere, indiferent de ,activitatea promit6toare a acesteia in cuib. &. . fe!. SF procedeazii. $i in. timpul ariului, .atunci clnd apare vreo indicatie de neco- respundere $i in special de roire, se, pro- cedeaz6 de asemenea la inlocuirea ei.

Ca atare mlitcile care ating virsta de 3-4 ani sint suficient de selectionate in ceea ce priveste asigurarea calitiitii gi se- lecfia pe linie ntaternii.

10

Cre~terea mstcilor este realizatii prin metodele cunoscute de' transvazare, pentni obtinerea prirnelor mgtci ou5toare nece- , sare incepind cu a doua decaqg a lunii mai.

De regul5 crgterea botcilor curent prac- ticatii de autor const.5 in fortarea .familiilor d e albine sli-$i formeze $i s5-$i creas- c5 botci de Pnlocuire linivtit.5 a m5tcii sau de roire (fortat5) ; prin suprapopularea acestora cu primirea de rame cu puiet c6pgcit fn eclozionare provenit d ~ n 1-2 familii siinhtoase, incepind cu 15-20 aprilie (inflorirea pomilor fructiferi) cu hr8- nirea suplimentara zilnic6, determinh cregterea botcilor de inlocuire linigtit.5 a m5t- cii $i dup5 caz fenomenul de roire.

In cazul cregterii botcilor de inlocuire linigtitg, acestea se altoiesc pe ramele -cu puiet c5p6cit in eclozionare, formind un nucleu compus din 112 ram6 puiet capk i t in eclozionare, 112 ram& cu ceva miere, ambele cu albineracoperitoare, $i o turtii energoproteic5.

In cazul familiilo? care dau semne de roire, matca se izoleazg (cugcg Titov de exemplu) in cuib $i cu 1-2 zile inainte de eclozipnarea ' botcilor se formeazli nucleele de imperechpre ca rnai sus. DupEi recoltarea botcilor $i formarea nucleelor, matca . biitrin5 este eliberat5 $i fortatii in continuare pentru crqterea botcilor.

La nucleele de imp&echere astfel formate, dup5 3-4 zile de la eclozionarea . m5tcil $i implicit acceptarea ei de c5tre albinele nucleului, jumgtatea de ram6 cu ceva hran5 este inlocuit5 cu o alt.5 JumS- tate de ram6 avfnd de preferin* pulet de toate virstele $i ou6, cu dublu scop : - dac5 familia are tendinta s5 creasc5

botci, atunci m5tcile respective sint neco- respunzlitoare, via@ lor terminfndu-se la cele 3-4 zile ; - dacEi nu are aceast5 tendintli, matcat - dupg ce-$i face zborul sau zborurile de

imperechere - la introducerea in cuib, gbegte cgldura puietului, necesar5 pentru transferul spermatozoizilor.

La aceste nuclee se controleazg ca dupg 14 zile matca s5 inceap5 ouatul ; in caz de intirziere ea fie c5 este, lichidat3, fie cg este fo-lositii temporar in alt5 familie,.nu ramine in nici un caz s5 conducfi o familie macar un sezon. Dupg aceastg, verifi- care se face a1 doilea corltrol la cGp6cirea puietului ; dac6 are maximum 5% lipsuri este marcat3 $i retinut.5 ad-hoc ; apoi mat-

cile fie ci% sint date , la familii, fie c& se fac roihri $i apoi familii . productive pe scheletul lor. dac5 ele intr5 in circuit& normal.

In aceste conditii urmavele mltcilor re- tihute pentru selectie sint de bun5 calitate. Greutatea intimpinatli ulterior este la imperechere, cind trintorii, care nu se pot selections in vatra proprie de Empereche- re, contribuie la degenerarea liniilor selectionate. Cea mai mare dificultate este in- timpinatg la prima serie .de m;Xtci, care la formarea $i stabilizarea nucleelor, sint duse la pa t e 3 km, pentru a se evita de- popularea lor, cind se imperecheaz5 cu trintori strsini, deseori provenind din familii necorespunzStoare (agresive, suscep- tibile l a roit etc.).

In ultimii doi ani in speciaI, la selectia mgtcilor, prioritatea a avut-o rezisterlh la varroa (probabil capacitatea de autodepa- razitare), precum $i rezistenta la viroze.

D a d in privinta rezistentei la viroze, imunitatea lor este mai greu de eviden- tiat (luindu-se criteriul familiei de Blbine), ?n ceea ce prive$te rezistenh la varroa este mai ugor de constatat, atit .in sezonul activ cit $i in special la tratamentele de toarnn5.

Urm3rind $i selectionind mEitcile cu prioritate pe aceste. criten'i, stupina a ajuns ih situatia ca la tratamentul de toamnii din 1989 la circa 3O0l0 din familiile' de albine s5 nu cad5 paraziti varroa, sau cel mult civva (familiile cu m5tci peste 1 an au predominat) ; la circa 5o0jO parazitii varroa au c5zUt moderat iar la res- tul de 20OlO au cgzut multi paraziti.

IntereSant- este faptul c5 fa@ de 37O/0 din anul 1988 in 1989 doar 20°j0 din familiile de albine ah suferit atacul virulent a1 virozelor in toamn5, acestea intrind la iernat in medie doar pe 6 rame multietajat, fat5 de 9 rame medie la celelalte. , Din' cele 8 fmil i i afectate mai mult de vira2e la don5 din acestea am constatat Pe f undul stupului fnulti paraziti v ~ I + o ~ morti fnainte de trgtawentul cu varachel.

Discutind aspectele de mai sus cu di- ver$ apicultori cu mulffi experien* $i cu specialivti din institut, au fost subliniate $i retinute aspectele posibile ale deparazi- t5rii $i anume : - unele din familiile de albine avind

preferin@ sau acceptind gi unele sorturi de polen de la plante stropite cu insec- ticide, ar f i putut provoca 'indepiirtarea parazitilor varroa sau chiar uciderea lor ; selectia acestor familii de albine este salu- ta rs ; ,

-- & £i putut apare viroze ale paraziti- '.lor varroa, aspect logic $i normal ; avind

En vedere ins5 cB 2 familii de elbine s@- , bite toamna, au fost ajutate Pn mod excep- tional cu rame cu puiet c5pgcit gata de

eclozionare Be la 2 familii care:atuxici nu prezeritau vizibil semne de atac al parazitilor varroa ($i nici ulterior), cele 2 farnilii sl5bite au ~jrezentat un atac mijlociu de varroa la tratamentul de toamn5 ; - unele familii de albine au inceput s5 , se deparaziteze ; acest aspect apare cel mai apropiat de realitate, avind in vedere c5 $i la Apis cerana (pe Care a fost de- pistaa Varroa acum circa 80 ani) nu au reu$it s5 supravietuiascg decit acele Iinii care au fost mai rezistente $i in special au , reuvit s5 se deparaziteze. Urmkirea $i selectia familiilor de albine $i sub acest +- pect apare ca Un prim criteriu ; - familiile de albine nu kebuie 25

creasc5 puiet iarna ; h aceste cohditii aaa- rienii imbgtrihesc $i cei mai multi sau chiar toti mor, parazitarea ulterioarh' a acestor familii de albine fiind realidt.5 de la alte familii infestate. $i acesta poate fi un criteriu de baz5 in stupina autorului, ierharea fiind f5cutli in conditii !in care majoritatea mgtcilor nu depun sau depun putine ou5 (,,Apicultum" nr. 121 1972). Bineinteles c5 in prezent folosesc o metodg irnbuniitiititii in acest scop, iar ouatul mgtcilor este stimulat numai dupi 1 februarie. Mentinerea m5tcilor bstrihe fn cuiburi de 2-3 ani, care nu sint active la, ouat iarna motiveazi ipoteza : la tratamentul din toamna acestui an, m5tcile de 3-4 ani au avut cite 10 rame albing pentru iernare $i nu au c5zut paraziti varroa la tratament.

Desigur cii nu se pot in& trage nivte concluzii certe. Numai activitatea de cercetare $i selectie a masei largi de price- put; apkultari in frunte CIA specia- li$ti~ institutului de profil din tar& $i din alte tgri pot perrnite elaborarea unor concluzii in urrna-unei munci asidue ; consider cg prezentarea aspectelor de mai sus meritli d -$ i gkeasc5 un loc in atentia celor interesati, iar comunicarea rezulta- telor prin revisth ni se pare binevenitli.

Apiculera pe drumul '.economiei de piata

I ASCLEPIOS, APITERAPICELE $I PRIVATIZAREA- . -

t ~ntkrviu cu patronul celui de-a1 doilea magazin apicol (bindnteles particular) din Bucuregti

ZZhhhCIChCZZ .CiZZ-ezz-

i Calea Moqilor, importants a)terH bucuregteanil, c u n w t e i i unimul timp 1 agitatia unui vad comercial ren&cut. Cu toat& canicula am pornit intr-una dl. zi- \ lele acestei veri in cButarea unui magazin recomandat de un amic apicultor. Intru dinspre Bulevardul Carol. DupA citeva buticuri cochete ajung la numiirul 129. g i iata firma dutati i : ,,ASCLEPIOSH.

SB vedem m a r ce poate d e r t cump&r&tonllui un magazin ce powti$ Snscris pe frontispiciu numele vestitului medic al antichitiltii grece$ti $i din a d r u i tfitrinii

I imi atrage atentia un panou cu recomandiiri pentru prevenirea gi combaterea unor alectiuni cu ajutorul produselor apiterapeutice.

! \ Intru in magazin sobru, decorat prea simplu a@ spune, in cornparstie cu ce- ( lelalte spatii comerciale particalare ce-1 inconjoarg. In rafturi borcane cu miere de \ ( mai multe aarturi, o$et d e mere, o g m B largii de produae cosmetice pe bazl de \

produse ale stupului, precum qi preparate apiterapeutice. $i cum este vorba de un ( ( magazin particular, imi exprim dorin$a 8% discut cu patronul. Iaa-ml , dupg citeva

' ( minute, in Pata unui om la virsta maturiatii, cu o privire deschisg, care se reco- \ mends Stelian Aparaschivei. Este gata s&-mi furnizeze orice relatie privind produ-, ( '

( sele pe care le comercializ&. fmi spun numele gi adaug c& a$ vrea sii scriu ci- ( teva rinduri despre domnia sa g i despre magazin in revista destinatg apicultorilor, \

La inceput nu pare prea cucerit de idee, ba chiar, d s ce nu aq spune-o, devine pu- ( \ tin mai reticent. Apai, din dixutie ne d l m seama oll sintern $i unul (i cel%lalt bu- \ '

( covineni $i.. . puntea este refgcutL ~ - - Z Z ~ ~ . C Z Z Z I a - -\ - De ce un magazfn cu specific apicol

f i de ce ,,ASCLEPIOS" domnule Aparas- chivef ?

- ~ p i h M u r a este pasiunea mea de-o via@. Cred c& de ceea ce ne oferg albina trebuie s& se bucure toatS lumea. Aga am ajuns i a magaziaul acesta. I-am da t aceast5 denurnire deoarece printre remedi- ile csrora vestitu'l medic al antichitstii le . acorda o mare important6 se numara $i mierea, considerats a avea proprietiiti curative deosebite. Acum s& nu credeti c& dacg am ales pentru .a pune pe firm& numele lui Asdepios m-am rezumat doar la miere $i la procedeele curative din acea weme.

- SEnt convins cd dacd ati proceda aga nu-a t i avea prea muti sorti de a face rentabild aceastd Ontreprindere, Vd rog chiar sci ptecizati ce mi comercializati prin ~nagazinul dumneavoastrd. - Deci, in afar6 de miere de mai multe

solrturi - s a l c h , tei- floarea-soa~elui, po- liflorg qi de man& - punem la dispozitia celor inte~esati diferite produse pentru re- troficizarea tesuturilor, ridicarea tonusului, stabilirae unui trafic digestiv normal. crqterea aptetitulpi, combaterea unor stgri

de surinenaj fizic ~i inteleotual etc., realizate pe o, bazS ~tiinGfic5 din I&ptiwr de matcii, wapolis, polen, apilarnil, miere $i leciting vegetal&. Formele dq conditioilare ale acestor produse apiterapeutice sint cele cldsice : tinctwi, drajeuri, amestecuri to- mogene, supozitoare. ovule, emulsii, loti- uni $i creme. Cu multe dintre acestea, cei care au mai recurs la apiterapie, s-au fn- t ib i t la* farmacia SBctorului de apiterapie din Bucurqti. De altfel $i in prezent unele dihtre produsele fioastre - care $i-au ci$- tigat deja un binemeritat renume sint fabricate la Institutul de Cercetare $i Pro- ductie pentru Apiculturit gi la Combinatul Apicol din capital&, unt6ti ale Asociatiei Crescgtorilor d e Albine din Romhnia.

- Bun. AtuncC ce credeti, va putea face fatd magazinul cdncurentei serioase pe care o presupzme o farmacie specialfiatd in produse apiterapwtice g i care, pe deasupra, dlspune de unitdti de productie cu traditie ?

- G a t sigur cii ya face f a f l : . ~ n singua ,punct speciaNzat a1 acestor produse s-a dovedit a' f i prea !putin pmtru Bucurqti, asta ca sg mu rnai vorbim c6 ar fi fost singurul de profil din tars. In plus, da-

ti-mi voie sii v5 spun cg avem $i noi planurile noastre de viitor, chiar in leg&- tur5 cu producerea acestor medicamente. Despre asta a$ vrea ins5 sg nu v5 dezviilui deocamdat5 prea mulfte. Doar atit, c5 avern incredere in rnedicina traditional& $i in leggtura ei putemicl cu apicultura $i c5 ne preocuphm intens de a l5rgi ajutorul oferit oamenilor suferinzi prin inter- mediul apiterapiei. !

- Domnule Aparaschivei, afi fd&t vreo- datd cercetare On acest domeniu ?

- Nu, ~ i n t ins6 apicultor din tat& in fiu, cum se .spune pe la noi. De cind mH $tiu viafa mi-,a fost insotit5 de zunlzetu~l albinelor vara gi de griji,le pentru pregg-'- tirea urrngtordui an apicol iarna. S5 $titi ins5 c5 nu ocolesc , nici latura cercet5rii.. Nu vreau s5 spun c3 fac eu propriu-zis oercetare. Nu. Dar, orice produs 'cump5rat In rnagazlnul nostru este testat $i deci ga- raptat. Nu numai tincturlle, unguentele, mulsiile $i celelalte apiterapeutice care

, . sint produse dupg un stas $i criterii de mult ,stabilite de cgtre forurile comgetente, ci chiar $i mierea are o analizi de laborator pe fiecare 'egantiw. Noi v i n d m , rniere atit d,in stupinele proprii. eft $i Pre- luatg de k a'lti apicultori. Trebuie sg f+tim- ce vindem $i Stim bine.

- Mai aveti tim$ $i pentru stupii per-. sonali ? - Cum s5 nu, pentru a mh ocupa de

stupin5 gkesc aricind timp. Bhnuiesc . cEi vreti s5 $titi $i- cam citi stupi am.. . Ei bine, sper cg la anul voi ajunge, impreung cu familia mea, la 200 de stupi. Vi se pare mult ?

I . - ~ d ' Entreb &m vd descurcati. Tota$i atitia stupi p resupn multd muncd pentru ingrijire. $1 acum magazinul -acesta.. .

' - S& $titi c5 nu sint sigur. In fami'lia .ma' tov sintem impgtimiti pentru - apicul- farti. M5 ajut5 peci $i copiii - Bogdan,

1 care este student $1 Ramona, elevil hn, ul-

t - timul an de liceu $i , m i nou ,pasionatl $i . de marketing.

, . - De multe ori am .Ontihit stupari care practicau aceastd, meserie din purd dya- goste pentru albind, fdrd a consuma fnsd din produsele propriei stupine. Dumnea- voastrd folositi produsele apiterapeutice pe care le recomandati cu atfta ~dldurd ?

- Bineinteks ! SK m5 credeti cli rn-au ajutat de foarte multe o r i s5 inving obo- seala,. banalele dar sidietoarele r5celi , $i alte suferinte dintre. acestea aqa-zis uqoare .-

' dar pentru care, majoritatea oamenilor folosesc produse medicamentoase de shtezh.

. .

Pot s5 v& spun cfi nici gentru copiii mei nu am avut de ce apela la medic. Pur #I simplu nu au fost bolmvi. $i cred c5 9n pktrarea acestgi stgri bune de sgngtate *

i-au ajutat mult $i albinele grin ceea ce le-au &it.

- ~ e c i ' recomandhti in special copiilor produsele dumneavoastrd.. . - Nu, stati putin, nu m-ati fnwles bine.

Nu inseamnil c5 dac5 a m doi copii siinh- t q i recomand tn exclusivitate mpiilor produsele stupului. $i m i ales nu in toate cazurile. Sint multi copii care nu suporth mierea, altii fac alergie la tinctura de propolis sau la polen. Se intilnesc tot felul de cazuri 'in via@. Oricine ins& *ate , folosi una dintre \ metodele apiterapiei. . . - Deci pentru ,orice v2rstd, cu precaufi-

udile necesare pentru cei ce nu suportd, dintr-un motiv sau altul, produsele stupur lui ?

- Da. produsele apicole sint bune la orice virstg. Dar, a$ vrea s5 subliniez cg irecamand produsele stupului tot atit de chlduros ca $i copiilor, persoanelor aflate la virsta a treia. Pentru bgtrini mierea, l&pti$orul de imatc5, polenul $i apilarnilul inseamnli o posibilitab in plus de a trgi o biitrinete - activQ, eliberat5 de spaimele neputintelor. Nu sint vorbe mari. Regre- tata academician5 Ana Aslm, care a f5cut atit d e multe pentru ca oamenii sg 1 p a t 5 Prnbritrini demn $i frumos, aprecia foarte mult calitgtile mierii, 15pti$orului de match $i propolisului. S5 ti ti cg am cunoscut-o ~i am invgtat foarte multe de la domnia sa. Pgcat c5 acum se vonbgte din ce in ce mai putin despre aceast5 mare personalitate a etiintei rom&nqti. l

- Vdd cd aldturi de produsele apicole, magazinul comercializeazd $i bduturi rdco- ritoare $i dulciuri din import. Este o ade- vdratd modd acum.. . . - Pin5 in momentd oi,nd, lumea va afla

ch .aici este un magazin cu specific apicol, pentru a rentabiliza afacerea a trebuit. s5 m5 adresez tuturor trecitorilor. Desigur, esti ceva temporar. De altfel pot sg v3 spun c5 lucrurile sfnt pe un fggaq bun. De . curind am debchis $i o filial5 la Botovani.

- La Botogani, de ce t o m i la Boto$ani ?

- h primul rind ch de nordul Moldo- vei m5 leag5 toate firele copil&riei,unele: Dar acesta, ar fi considerentul subiectiv. Qbiectiv, m-am hotbi t ins5 gentru aceastg

zsnh En u m ~ interesului pe care 1.a arstat o anumita firm5 str&inA pentru' rnierea produs5 Pn Bucovina.

- Numai pentru aceastd miere ? Cum ati ajuns la o astfel de constatare ?

. - h urm5 cu putin timp am c5lfitorit in Grecia, unde am intrat En relatii cu o firm5 american5 interesata in produse apicole. Am oferit acestei firme, spre testare. miere, propolis, polen $i lgptiqor de matc5 recoltate din trei zone ale t5rii - Delta Du- ngrii, judetele Ilfov $i Dimbovita $i Bu- covina. Concluzia lor a fost c5 cele mai bogate in principii active sint produsele apicole provenind din zona Bucovinei. Ori dac5 acolo este cea mai bun5 surs5, de ce s5 nu facem ceva chiar pe acele me leaguri ?

- Intentionati sii colaborati cu aceastd firm6 ?

- Da, dar nu este siagura firm5 cu car voi colabora. Intentionez ca pe viitor s5 aduc in contrapartid5 cu produse apicole rom&ne$ti biostimulatori $i medicamente fabricate En str5in5tate.

- Bdnuiesc cii pevtru finalizarea acestor proiecte de cooperare trebuie sii $titi sigur pe ce cantitiiti de produse apicole vii puteti baza. Cum veti proceda ?

- Voi jncheia contracte ferme cu apicultori din toat5 tara. Nu va fi uvor, qtiu acest lucru. Apicultorii, in general, sint conservatori. Dar, vedeti dumneavoastr5, lumea este din ce in ce mai putin dispus5 s5 cumpere rnierea de la piata liberg. Lipsa unei garantii este motivul principal. Ori noi oferirn aceast5 garantie pentru toate produsele. Cit despre firmele mari din str5in&tate, s5 ti ti c5 nu sint dispuse s5 alerge de la un apicultor la altul pentru a colecta citeva sute sau citeva mii de lti- lograme de miere sau cantitgti mici din alte produse. -Noi vom face acest serviciu.

- Deci magazinul i$i liirge~te activitatea ?

- Tot En cadrul specificului apicol r5- minem. Firma i$i 15rgqtd sfera de activitate. Este lnormal. Vorn putea oferi $i stu- parilor ceea ce ei isi procur5 ast5zi cu mare greutate. In plus, intr-o alt5 etap5,

- Un singur lucm mat vzeau s& vlt In- treb, cdcd fnteleg cd v-am d p i t destul de mult timp. Ce prewri p7acticatl - sci ei- cem la miere ? Privatizarea se pare clE ne-a adus, deocamdatd, aceustd vegnicd ob- sesie a preturilor care de azi pe mOine se schimbd $i.. . niciodatd tn jos, ci nuniai Zn SUS.

- S5 .$titi c5 nu este chiar aqa: ~ r e t u - rile noastre s h t cele negotiate cu produ- c5torul-furnizor, plus adaosul comercial. Spre exemplu, la noi gierea de salcim in borcane de 640 g s-a vindut la inceput cu 200 lei borcanul, apoi cu 192, a sc5zut la 184 $i a atins din nou pretul de . 200 lei. $i asta nu pentru c5 am fi avut mai multg sau mai putin5 cerere pentru acest sorti- ment. A$a a fluctuat pretul la furnizor. Fe-

I

nomenul il puteti constata in oricare piat5 din Bucure~ti.

- Vd multumesc pentru interviu $i sper ca proiectele dumneavoastrci sii devind realitate. In folosul dumneavoastrd ~i a1 nostru, atunci cOnd vom p i i ~ i pragul acestui magazin.

Sorin BODOLEA

vom comercializa $i utilaje apicole. Dar a- cestea sint deocamdatg proiecte. Vom dis- cuta cu alt5 ocazie. dac5 ne veti mai vizita.

-!paw augja! !em ala3 arqu!p Inun atsa ~nam3vm~ ~3 ma!u!IqnS .au!qlr? m)uad a!xo)au a)sa aqepmmo3a.1 alazop !6 )u6nlodau a)sa

;~3~3833~ n3 InJuameqer) 'snld UI .arej eSeax)u! qp areu!ra)6~ ap!aem -re3 ,u!p !S 'v-3.v auajapn! ro~a~e!l!j alaqzeS~m u!p Iem3ord !j pu!)nd la 'l!q!sa33e pa!!$ 1n)uameqpar.u 'ro)ln3!de axmag ar)Fa ap 3e)naaxa ap lo$n a)sa lnjuame)er;[, .Inquamm!pam xajosu! a3 al!un!j3nqs -q !ew30)1q aapadsar as :s resaaau a)sa !nI eaxe3!lde nrluad 'aol!j!zer -ed e~!r)odmj a)e)!3e3!ja g)~eul o axe are3 ;C~H~~WA In)uame3!pam n3 aaej as 1n)uamo)era 'dn)s u! 7pgdg3 !nln)a!nd ejuasqe ~q 1113~3 a!nq -ax) )uannepeq 1nq)In urjnd la3 pars $mueo) ap epeopad ~q alenpaja par03 a)uame)erp urrd Fzeazyear as e)seaag -aukqle ap rol!!l!mej ea)e)!roF -em u! !nln)!zerdd ejuazaxd ep!y3!1 re!y3 !$ enu!unp e nquad dm!) el era),

-sam eaqeqmo3 aundq as 'ssua)u! a)sa rol!j!zered ear!jlnmIq gumeo) ap epeo!rad u! ga pupsoun3 'ro)Fa lnuozas u! aulqle ap rol!!l!unlj t? areo) -gzundsaroa aaqIomap o !S areuxa!, gunq o ~mS!ss as )uamqeq )saaa u!rd -!azoorrea ea!r)odmj loqde ~r?uo!jeu a!paja !nlnSar)u! Inquam -e)er) ere$ 5)eo) u! axeoSg3sap as Ss arnqar) ~peo!rad y)sea3e UI

Albina productiva ~i ,,albina de came"

f o t i apicultorii numim albine productive famil i i le de albine care se dezvoltd normal asigurindu-$i hm- nu pentru creHerea puietului gi pentru iernare, dlnd in plus cantiti it i diferite de miere $i alte produse i n functie de climd, f lord $i, nu On ul t imul r ind, de in- trefinere.

h aceastd situatie avem a h n e neroitoare care ZQC schimbd l in i$t i t matca fdrd interventia omului, sint blinde $i dau productii maxime de miere' On com- para* cu alte specii de albine d i n t a r ~ noastrd, in a- celeagi conditii de flord $i climat.

Avem albine roitoare care produb ceva ?hat putin d i n cauza roir i lor, i n care t imp inceteazd culesul de nectar l n favoarea cre$terii intensive a pl ietu lu i pentru 70: i r i . Aceste fami l i j . de albine ne dau mul t de lucru $i dacd le-am scdpat la roire productia de miere este' co;npromisd $i uneori ro- issc de mai multe or i pi& la epuizarea totaw a fami- lief care, rdminind fdrd m t c d $i oud se autodizolvd: 0 situatie de acest fel a m vdzut ' la prietenul meu C. V. care s-a pomenit cu 2 stupi 'goi- fdrd nici o albind, d i n cauza ro i r i i ne- supravegheate.

0 altd categorie ' o for- meazd fami l i i le de albine cu productif mici, roitoare sau neroitoare, a$a-zise albine degenerate, cordte,

Petm NEACSV

care se dezvoltd greu, f i ind unemi $i intepdtoare.

Aptcultoki mai v i rs tn id numesc ,,albine de carne" fanrili i le de albine care se dezvoltiE rapid, consumtnd aproape tot necturul cules Pe7Ltl.u crestereor unui numdr mare de albine care nu PToduc mi nimic, uneori aproaie nici hranu pen- t r u iernare. A2este albine contribuie ta degenerarea stupinelor noastre ca numdr $i productivitate. Ast- fel, voi da d t e v a exemple :

In 6izitd f i ind la u n apicultor de 70 de ani d in B5r- lad, care -avea 80 de famUii de albine, acesta mi-a spus cci On . sezonul , respectiv, de l a 6 fami l i i nu a recoltat nimic $i nu $t,ia de ce. La veriftcare a constatat cd a- ceste famit i i erau populate

cu albine care nu prodticeau decit ... albine, dect ,,albine de carne". L-am sfdtuit sd schimbe mdtcile gt On anul urmdtor a avut o productie, normald $i de la aceste fami l i i .

U n vecin a1 meu de la Ro- man, care avea albtae productive, p r imt te ,mai de mul t de la mine, s-a pome-

nit intr-o z i cu o md'tcd' mare, galbend, Ontr-unul d in stupl. .Matma deptrsese puiet pe ,toate ramele de la cuib p i de la cat ,in total 20 de Tame d u r , nu avea altd brand decit ftgii miCt de miere de 5-15 m m la partea de deasupra czribului: N u a respectat sfatul pri- m i t sd schimbe dmediat .mat,ca, deoarece u n unchi I-a asigurat cd - deqi inv acest sezon nu a recoltat nimic - avind aceastd '

matcd, i n anul urmdtor v a -

avea o productie mare de miere. I n anul urmdtor, pr in august, avea aceeagi situatie : albindi. foarte multd dar miere i nsuwen td pentru iermre; De data .a- ceasta a ichimbat m t c a dar a pierdut productia pe' 2 ant, plus munca $i cheltu-- tala pentru iernare.

Cu &tiva ahi En urmd a m vindut unui incepdtor, dor- n ic sd practice apicultura, doud fami l i i productive neroitoare. I-am fdcut u n ins- tructaj de cre$tem, tntretf- nere gi exploatare a alMb netor. P r i n noiembrie. anPll u r d t o r , s t M de vmbl i cu el, mi-a spus .cd acum are 12 fami l i i de albine $i urea sii le, vindd deoarece nu sint rentabile, recolttnd 12 kg de miere numai de la 3 fami l i i i n sezonul respectiv iar de la celelalte 9 famiUi - nimic. Era nevoit 96 le completeze h r m pentm , iernare cu sirop de zahdr p i faguri de la c&lalfi stupi. Concluzia : avea ,,albine de carne". Cauza acestui in-

succes era $i faptul CZ la inmultirea familiilor s-a folosit de puietul 'de la stupii cumpdrati de la mine introducind Pnsd mritci cumpd- rate de prin vecini, neres- pectind astfel sfaturile 2973-

mite. Altd datd a m v fndut unui

Prieten, dornic sd se apuce de apiculturd, o familie de albine cu care ocazie i-am dat tsate indicatiile aece- sare pentru intretinerea albinelor. I n tomna trecutir, stfnd de vorbd cu el, a m aflat cd acum are 15 famil# de albine d in care 4 productive neroitoare $i 11 familii roitoare $i este curios sQ afle de ce familiile roitoare produc mai putin decit cele neroitoare. Am mai aTlat cu aceastd ocazie cd la o micd

- distant6 de el are un vecin cu 45 de familii de albine roitoare, deci cauza pe care a m ghi t -o este cd albinele roitoare s-au corcit cu cele neroitoare prin fecun- darea mdtcilor lui m t19n- tOrii vecinului, Dar cu aceastd ocazie a m constatat cd attt tatdl cit $i fiul, ama- tori de apiculturd, nici nu sint abonap la revista noastrd $i atunci de unde stl c&pete cuno$tintele necesare pentru o practicare corectd a apiculturii ?L , -

Mai anul trecut- plecind de la o $edintci cu apiml- torit tinutd la fa*, trei

'apicultori' discutau Qnaintea mea despre productia d in sezonul fespectiv. .Doi dintre ei erau multumiti cu productii de 15-20 kg per stup, dar a1 t k l e a spunea cEL a ldsat toatd mierea pen- t ru iernare $i nici a$a nu era sigur cd v a ieai cu bine

,=

On primdvard. Mai spunea degenerdrii albinelor, pro- cd avusesc aceleaqi conditii ducind m e t pagube incepd- ca $i ceilalti doi apicultori todlor, care. din cauza lip- care insd obtinuserd recolt6. sei de rentabilitate, renuntd Dar $i acesta avea albine la prtlcticarea apiculturii. degeherate sau ,,de carne". Bineinteles cd mai sint vi-

U n alt apicicltor, cu 25 novati $i Oncepditorii sau de stupi, mi-a spus cii pen- unii llpicultori care ciez9n- tru a avea putind miere, a du-se atotgtiutori nu res- extras toti fagurii $i le-a pect& sfaturile primite $i inlocuit hrana cu sirop de nici n u consult6 literaturd zah6r incd d in luna august. de specialitate; Deci un caz albine Despre albinele productive degenerate, neproductive. $t im cd sint neroitoare, se

$i On stupina mea au apd- dezvoltd normal $i le putem rut d in cind i n cind familii cunoavte cu u$urintd dacd, de albine neproductive, dar deschizind un stup ridicdh

jmediat ce sesizam acest podiprul $i scoatem d r a ~ d fapt schimbam mdtcile le de la mijloc cu puiet $i ob- unificam cu nuclee sau fa- aervdm cd deasupra puietu- milii mai slabe care ins6 lui este format6 o coronifd aveau mdtci de calitate. latd de 5-12 c m cu miere,

Cred ,+d din exemplele de continuind $i lateral in for- mai sus .& poate trage con- m i de semicerc. Dacd mai cluzia cd familii bune, pe gdsim $i d t e 2-3 Tame cu parcurs, pot suferi influenta miere situute lateral cuibu- familiilor de albine d in a- hi, putem fi siguri cd este p&piere. Prin imperecherea o familie productivd. Aceste trintorilor d t c i l e vecine familti crefc permanent in acestea i$i insugesc calitdti timpul sezonului 5-8 faguri faeorabile sau ne'favorabite, C" puiet fcrd''ca matca ~6 devenind productive sau d e w n d puiet $i la cat. Dacd neproductive. iqsd deschidem alt stup, $i,

De aceastd situatie' s fnt rididnd podigorul, observdm vinovati nu trEntorii foarte multe albine printre

/ ci $i uncle mdtci care la Tame gi auzim u n ~ $ 0 7 sfi-

prima fecundare nu au co- riit, a s e m h i t o r cu un f o p

lectet suficientd spermd ~i net ; a.poi ri- sint nevoite sd iasd in anul dica 0 ram6 cu ~ i e t $i

urmcitor sau al doilea an, v o m observa cd n u are coro- din nou, imperechere nit6 ci dear 0 micd cu cu care ocazie pot fi fecun- miere de 5-15 m m deasupra date trintori trans- cuibului $i majoritatea ra- mit altk mugiri favorabile, mela+ pline cu W e t fdl.6 sau nefavorabale. coronitd, ci numai cu mici

fi$ii cu miere, putem fi Dar ntarii. vinovati sint fodrte siguri cd avem de-a

aceia care cu bu~u i $tiinfa vind incepdtorilor albine ta- face cu o familie de .,albine

rate, debarasindu-se in aces4 de came".

mod de familiile de albine A$a cum a m vdzut, aceste neproductive. E i contribuie albine se dezvpltd rapid, in acest fel la perpetuarea c o n s m i n d aproape toatd

17

cantitatea de nectar cules pentru cregterea unui foarbe inare numdr de albine. Aici este marea pdcdleald a api- cultosilor care se ingald cre- zind cd aeest numdr mare .de albine v a da mari canti- tdH de miere. PZ& in toamnd vor constata n u nu-

sd ajute familiile respective cu hrand pentru iernare.

Pentru evitarea acestei situatii trebuik sd suprave- ghem permanent evolufla familiilor de albine f i atunci cind se ioesc astfel de situatii este obligatoriu sd sqhimbdm imediat m6tcile

tive. Sd distrugem tot i tdn- torii g i larvele lor provenind de la familiile respective qi sd creftem permanent . un numdr mare de trintori la familiile productive. Sti re- generiim toate familiile roitoare, putin productive sau ,,de carne". Numai astfel vom putea avea mereu familit puternice care, fn ace-

m a i cd n u pot recolta ni- rele cu rniitci sau botci pro- lagi timp, sd dea recolte mic, ba Qncd ei vor trebui venite din familit produc- bogate.

1

~I~I=I=~~~=~=~-I=I=IIIIIIIIIIIIIIIIIIII=IIIIII~I~I~I~I~I~I~I~I~I~I~I~

/ I

Yiscarea intr-un singur sens a fagurilor in stupul orizontal

Prea multe migcdri ale fagurilor in stup, On timpul controlului unei familtt de albine, d m la pietdezea tern

I peraturii din cudb, la stri- virea d e albine, la agttarea acestora, la precipitarea. On final, a apiculto~ului etc.

Pentru a nu avea astfel d e necazuri, sau pentru a reduce numiirul lor, proce- d e t On felul " urmdtor : ti- n id cont de faptul cd. Zn stupul orizontal existd, de-

~heorghe JULA '

obicei, u n spatiu liber, fa- ~ u r e l e cercetat 11 aFez defz- nitiv in extremitatea spabu- lui liber. Deci primul fagure cercetat devine gi mimu1 fagure aaezat la locul lui. FaguTii se acoperd pe rind. Odatd cercetat ultimul fagure, stupul este f i fnchis. La o altd revizie se proce- deazd asemciluitor, fagurii a$ezOndu-se in partea opusd.

Sisfemul de migcare stinga-dreapta $i dreapta-stinga

este ecoitonticos. Se poate ajunge chiar, dupd plirerea mea, la o stimulare a mun- cii a l b i n e b . Vor fi Eucrati f agurif neglijati mai inainte. . Vrind nevrind, stuparul v a I

face curiitenie On toatd in- cinta stupului. Recolta de ,

ceard g i de propolis va fi mai bogatli.

Procedfnd astfel- a m ftiut htotdeauna puterea d e muncd a familiei de albine.

In pag. 9 din nr, 8 (august) 1989 a1 re; cu orice fel de, hran5 (zahsr sau sirop) 1 . vistei noastre la rubrica ,,Din esperienta fgrs d md d e s c h i d ~ stupul

unui apicultor" era publicat un articol in- 1, sezonul rece nu vom inregistra titulat ,,1IIth?tiTZerea albinelor %n Stupi mul- pierderi de familii d e albine din cauza 1,ip- tietajati". Autorul - .Vasile V A L ~ ~ A N - gi de hrank iar dezvoltarea farniliilor .w

. .

roar$orul- hrdnitor de tartui : 1 $i 2 - cdpdcele ; 3 - fantd de alimentare cu sirop.; 4 - s m o r de acces ,pentru aiotne ; 5 - spattu de altmentare cu-zahdr sau sirop (dimensiuni~

sint date in nr. 811989).

se referea intre altele la necesitatea asi- va produce accelerat asffel c5 familiile vor gurgrii hranei fn perimda de iarng propu- mai de timpuriu la puterea optima.

nind u? tib nou de podigor-hr5nitor care, 8 polenui se adminir;tra,numai dupg conform afirmgtiilor prezint6 certe wan- ce s-a produs primul zbor de curgtire. taje.

TntrucPt problema rezervelor de hrang in sezonul rece este din nou Pn actualiCa4B v2i recomandgm s5 recititi articolul enuntat mai inainte. Pentru. descifrarea rnai q o a r 8 a desenului publicat' atunci, reproducem i- maginea acestui podiqor. 'hrgn5tor.

. e

@ Dac5 i? lufia noiembrie este montat in locul podigorului ibisnuit gi a t e alimen- tat cu zah5r tos acesta absoarbe u,mezeala ce apare in interiorul stupului.

Cind apar primele albine in podi$or (de obicei la mijlocul lunii ianuarie) Pn- seamn5 c5 rezervele de hrank din inte~io- rUl stupului sint pe terminate.

8 Pe mgsur5 ce zahgrul este consumat din podigor se poate etectua realimentarea

AL XI-LEA SIMPOZION NATIONAL DE ISTORIE ,

$I RETROLOGIE AGRARA A ROMWNJEI Tirgovi~te, 12-15 iunie 1991

Elisei TARTA ,

Ca g i & prilejul unor editii anterioaw, bespre care a m relatat la timpul potrivit in paginile revistei noastre, ' g i i n acest an, in a doua decadd a, lunii iutaie capitala ju- defului Dfmbovita - una dintre primele regedinte voievodale ale Tdrii Romanegti de la finele secolului a1 XIV-lea - a fost gazda actualului Simpozion. Tot atunci s-au desfdgurat lucrlirile ~ r i m e i - Conferinte Nationale a Societdtii d e Istorie ,si Retro- logie Agrard din Romhnia constituitd in luna ianuarie 1990, dupd doud decenii de iltterdictie. Organizatori au fost : Academia Romhnd. Ministerul Agrlculturii g i Alimen- tatiei, Directia General& a Arhivelor Sta- tului. Directia oenerald ~ e n t r u agriculturd yi aiimentaiie a j u d ~ u l u i ~ i m b o v i t a , Ins- wectoratul Dentru culturd a1 judetului Dim- iovi ta, ~ i z e ~ l de istorie ~ irgovig te , Ins- pectoratut silvic a1 judetului Dimbovita, Statiunea de cercetare $i >productie pomi-

Voinegti, Statiunqa de cercetdri pisci- Cole Nucet # ~ s o c i a t i a Crescdtorilor de Albine din Rom&nia.

A m notat organizatorii pentru c6 din partea t u tu rw acestor organe centrale g i locale au participat delegafli destul de numeroase g i bineinfeles in cele 8 sedtii ale simpozionubi toti organizatorii au fost bine reprezentati.

Din partea asociatiei noastre au partici- wt prof. Costache Paiu, vicepregedtnte a1 organizatiei noastre, pregedinte a1 s e q e i d e istorie a apimlturii, semnatarul acestei relatdri (On calitate de secretar a1 , sectiei) . g i mai mult f apicultori g i specisligti care

au prezentat u n numdr de 14 referate g i 'comunicdri. Dintre% acestea notdm tn ordi- nea inscrierii i n program : dr. Radu-Octa- . vian MAIER (Institutul de Etnografie g i Folclor), prof. univ. dr. Mihaela DRAGA- NOIU (Institutu1 Politehnic),. dr. Mihai MI- HALCIU : ,,Cdrticicd de albindrlt" - tipd- riturd din Transilvania de la 1734 ; , prof. dr. Ioan CIUTA (Filiala S.I.R.A.R. Bacdu) : ,,Megtegugurl gi indeletniciri auxiliare Ee- gate d e apiculturd in Moldova e w l u i mediu" . ing. Traian VOLCINGCHI, Sorin B O D ~ ~ A : ,,Incursiune in istoricul awi- cul turic bucovinene" ; Eugen AGRIGO- ROAIEI (Muzeul Etnografic a1 Moldovei - Iagi) : ,,Exploatare gi-seleeie in stupdrtthl traditional din Moldova'' ; Prof., Mircea GEORGESCU : ,,Traditii apicole in zona

Dimbovita" ; iing: Mihai STEFANESCU (Inspectoratul szlvtc Tirgovigte) : ,,Stupul &per" ; prof. Emilia $i Marin POPESCU- IXCULESCU (Liceul agroindustrial Bdl- cegti, jud. Vilcea) : ,,Mdrturii despre albi- ndritul din OlteniaU ; Vasile POPESCU (Fi- liala S2.RA.R. Timigoara) : ,Apicultura bindteami in pwspectiva economiei de piatd" ; prof. Octav VITCU ($coals gene- rald Ibdnegti - jud. Botogani) ; ,,Branis- tile de altddatd - locuri preferate pentru prisdci" ; ing. Valer LUP$AN (Filiala S.I.R.A.R. Tzrgu Mureg) ; ,,A fost un con- gres apicol i n anul 1919 la Iaqi ? " Gabriel MIHAESCU (Redactia ziarului ,,DSmbovita - Tirgovigte) : ,,Mitologia albinei" ; Nico- aae V . ILIJC$IU (A.C.A. Bucure~t i ) ; Alexandru Tzaicu (1883-1958) g i preoapa- rile sale privind cercetarea g i utilizarea produselor apicole in scop profilactic g i terapeutic" - publicat in pagi'na urmd- toare.

Aga cum aminteam mai tnainte, cu ocazia dmpozionutui a avut loc g i prima Confe- rintd National6 a Societdtii, prjlej cu care au fost alese organele de conducere ale kocietdtii. Legat de aceasta trebuie sd men- tibn6m cd, reintorgi la Bucuregti, a m f6- cut conducerii asociatiei propunerea ca 07- ganizatia noastrd sd devinii membrd a S.I.R.A.R. fn doud gedinfe ale Sectiei de apicultrrrd

autorii citati gi-au sustinut comunicdrile~ fiecare temd f$ind u r ~ t i i de discutii $i completdri.

A doua ai, membrii sectiei au vizitbt Muzeul de-istorie din Tirgovigte g i Curtea Domneascd, oaspetii fiind. insopti de mu- zeografii tirgoviqteni care au fost gazde amabile gi indatoritoare. Sigur c6 tn mu- zeu s-a insistat asupra standurilor m tematicli de istorie a agrieulturii g i cregterii animalelor subliniindu-se ori de cite ori a fost cazul rolul ~tupdri tului i n ecp- , nomia agrard a plaiurilor tfrgovigtene. .

La Curtea Domneascd strdjuitd de turnul Chindiei ca g i in sdlile muzeului au fost evocate figurile legendare ale domnitorilor Mircea cel Bdtrin, Dan a1 11-lea, Vlad Te- peg, Radu de la Afumati , Mihai Viteazul, Constantin Cantacuzino ca g i prestigioa- sqle pwsonalitdti ale culturii r o d n e g t i ale

(continwre fn pug. 52)

MEDICUL DR. ALEXANDRU TZAICU (1883-1958) !$I PREOCUPARILE SALE DE CERCETARE $I UTILIZARE A PRODUSELOR APICOLE

IN SCOP PROFILACTIC $1 APITERAPEUTIC

..------- / '~omunicare prezentat8 la cel de a1 XI-lea Simpozion national de

istorie $i retrologie agrarii a Romlniei, tinut la Ttrgovigte : 12-15 i . iunie 1991 (prima Conferinti4 National5 a Societiitii de istorie gi ' \

retrologie agrarg din RomPnia - 12 iunie 1991). !

Nicolae V. ILIEVIU autorul produselor apicole biologic active ,,Apilarnil" gi ,,Apitotal NVI"

I

Tematica stabilitd pentru. cel de a1 XI-lea Simpozion national de istorie $i retrologie agrard a Romaniei, tinut la Tirgo- vi$te imi permite sd vd prezint o comu-

1 nicare, prin care conturez o personalitate, d in istoria medicinei romanegti a cdrzli activitate se leagd nemijlocit p i de bazele $ti- intifice ale medicinii naturiste - legate direct de activitatea agrard din care face parte p i apicultura: este vorba despre medicul ie$ean dr. Alexandru TzIvicu gi despre preocup&rile sale de cercetare $tiinti- ficd $i de folosire a unor produse apicole - ldpti$orzll de matcd p i h iere - En folo-

\ sul sdniitdtii omului. Se $tie cd produsele colpniei de albine

s-au insc7is - de la Enceputurile preisto- riei - in rindul al imatelor naturale utilizate pentru mmpletareg $+ Embuniitdtirea hransi qi apoi pentrzl combaterea $i prevenirea suferintelor omului. I n cadtul re- latiei plant&-albing om, s-a constatat prin cercet6rt ~t i int i f ice, cd principiile active ale diferitelm plante elaborate de celula vegetald, se regdsesc En produsele apicole : multe din substantele plantelor cercetate de albine slnt prezente fn compozitia neeta- rului in miere, polen, i n ldpti$orul de matcd, En apilarnil, En ceard sau in propolis. Elaborate ~i utilizate in stup de cdtre albine, preluate de om, ele constituie ele- mente active En reglarea pe cale natural6 a unor perturbdri ce pot afecta 0~ganiSmkl uman.

Cercetdrile vtiintifice din ultima vreme, efectuate pe plan 111.ondial. au confirmat calit&tile pozitive ale traditionalelor pro- ,

duse ale stupului cunoscute Qi f'olosite de milenii : nectarul, mierea, ceara, polenul,

' pdstura, propolisul g i veninul de albine. I n ultimii 36 de ani la aceastd gamd de produse Mturale, s-a addugat gi ldpti$orul de matcd, iar acum lO.ani, apicultura ro-

I

d n e a s c d a contribuit in premier6 mondial& - la realizarea unui nou produs apicol biologic activ : ,,apilarnil", precum $i la cel de a1 ,,9-lea produs apicol : ,.Apito- tal N.V.I.".

fn vremea noastrd inregistrdim, conco- mentele ei de sintezd- ci, ca o necesitate d e sintezd, g i tendinta actwaldi de revenire la ,,medicatia naturist& traditionalti". Aceastd t end iqd .nu trebuie interpretatd ca o abo- lire a practicii chimioterapiei cu medicamentele ei de sintezd, ci, ca o tkcesi tatede comwletare sineraicd si benefic6 a acesteia. impus& g i justifkatd 'de cell mai exigente cercetdri stiintifice de laborator $i clinice, efectuate in ultima vreme asupra resurse- lor naturale oferite de regnul vegetal $i animal pentru profilaxia $i terapeutica u- ' manii g i vetertnatd.

fn acest plan a1 actualisiirii cercetdzii ~ t i i n t i f i c e a produselor apicole se inscrie $i activitatea $i preocuparea profesionald a medicului d t . Alexandru Tzaicu, privind En special doud ptoduse apicole : 1dptQorul de matcdi $i mi&rea, in context cu ,,istoria" cercetdrii $i folosirii acestor prodtlse nutu- . rule in folosul sdndtdtii omului.

P r o b l e m .,ldptigorului de matcd" cu htanli larvard n u este o descoperire re- centd. I n secolul J XVII-lea g i al XVIII- lea, cercetdtozi pasionati de apiculturd au observat existenfa acestei substante, Enregis- trind in mod sumar PI-imele ca~acteristici de ordin fizic, f d d sd cunoascii originea $i compozitia substantei depozitatdi On botci (olandezul SWAMMERDAM - 1672 ; fizi- cianul francez ,R$AUMUR - 1734 ; el6efia- nu1 HUBER - 1788. C u un secol mai tir- .. ziu, doctorul g e r m n A. de PLANTE, prin 1888-1889 a determinat compozitia ldptipo- rului, stabllind calitdtile diferenflate ce exist6 intre ldptiporul comun - pmtru larvele albinelor luc?dtoare $i tdntori pe de

o parte - $i ldptigorul superior, pe a l e - 1 secret6 albinele doici pentru larvele de matcd, pe de altd parte. Aceste cercetdri, ca g i cele ale doctorului german J . LAN- GER din 1912 (care a descoperit cd hrana larvard este o secretie provenitd din glan- dele faringiene ale albinelor doici, Ohtre a 6-a g i a 14-a zi a existentei lor) au cla- cificat, cu deosebire, problema provenientei gi actiunii ldptigorului de matcd On dezvol- t'area normald a familiei de albine, On con- ditiqe mediului natural g i mai ales 'in le- &turd cu lucrdrile de cregtere gi selectio- nare a mdtcilor.

I n perioada 1900-1050 oamenii de $ti- i n t i au riugit sd stabileascd, On mare mcisurd, compozitia chimicd a ldptigorului de matcd. fdcind cunoscut calitdtile sale biologice gi biochimice, fdrd sii reugeascd sd determine gi sd dozeze ins6 Qate elemen- tele componente ale acestei hrane larvare.

IncepOnd cu 1950, datoritd compoziti'ei sale cu totul special5 (atit ca substante gi factori vitali, cOt mai c u seam6 datoritd raporturilor ce exist6 Entre acegti factori), ldptigorul de matcd a devenit o materie En slujba omenlrii. I n special, aceastd cotiturd s-a produs OncepOnd cu anul 1952, d n d bio- logul francez DE BELVEFER, a concretizat fn formule comerciale rezultatul cercetdrilor sale biologice, demonstrind cd este posibil $i $6 este necesar sd se producd ldptigorul de matcd +i pentru trebuintele gi folosul omului, t n sensul Ontrebuintdrii ldptigorului pentru menfinerea sdndtdtii $i vigorii organismului omenesc. .

Mentionez cd gi la noi On tard au sx fs ta t oameni de gtlintd care s-au preocupat d e aceastd problem&: au cercetat-o, au emis cu ani in urmd ipoteze care astdzi s-au dovedit realiste, au experimentat 16ptigorul de matcd, au inregistrat rezultate terapeutice importante g i mai cu seamd au pre- vdzut perspectivele nebdnuite ale acestui produs apicol. $i,toate aceste preocupdri au apdrut Enaintea acelora apartinand unor cercetdtort eminenti din strdindtate care ~ i - a u publicat lucrdrile de-abia prin 1953 -1954.

fn derioada ctnd,' de.pild& BELVEFER ,en Franfa examina calitdtile biologice ale ldptigorului de matcd g i utilizarea lui On organismul uman, independent- paralel $i cam On aceeagi perioadd cu cercetdrile lui BELVEFER,. doctorul Mexandru Tzaicu, la Congresul maladiei ulceroase tinut la lagi

- Qn octomb~ie 1950, fdcea cunoscut 'in mod public extraordinarele Onsugiri ale ldptigorului de matcd, cu aplicatii la o m g i On special On legdturd cu problema longevi- t d t i i , ca urmare a cercetdrilor pe care medicul roman le ldcuse inceptnd cu anul 1947.

I n fanua?'ie 1934, apicultorul rom&n DU- MlTRU STAMATlLACHE ' a publicat On

revistele de specialitate ,,Romania apicoldc6 (Anul 1X nr. 1 ianuarie 1934, pag. 2 ) u n articol despre ,,Rolul vitaminelor En biologia albinelor", ocuptndu-se tocmai despre problema compozitiei ldptigorului de matcd i n lumina datelor gtiintifice cunoscute la acia datd g i influenra pe care o exercitd Zdptigorul de mat& prin bogdtia substantelor active specifice ce le confine, asupra dlferentierii functionale a indivizi- lor d i n familia d e albine, On special asupra prolificitcitii mdtcii dt g i asupra unor fenomene biologice caracterisfice albinelor.

Preocupat de problema biologiei albinelor- de rolul pe care-1 Endeplinegte IdpHgo- rut de a matcd On polimorfismul albinelor, medicul roman Alexandru Tzaicu din Iagi, a contribuit prin observatiile sale, prin studiile g i experimentdrile sale, la i d c a r e a , drumului ce trebuie urmat pentru utiliza- , rea ldptigorului de matcd de cdtre o m in vederea obtinerii g i asigurcirii conditiilor . de longevitate, precum g i On scopuri terapeutice.

Doctorul Alexandru Tzaicu s-a ndscut On , . Tabdra, comuna Bivolari d in regiunea la$i la 22 aprilie 1883. A decedat la Hirldel la 7 februarie 1958. Liceul 1-a terminat la 1 , luindu-gi diploma de Iracalaureat cu .,laudd". In 1908 $i-a luat doctoratul On medicinci $i chirurgie cu vestita tezd, ce- rutd ~i publicat6 On extenso cu fotografii fn ,,Presse Medicale" d in Paris : ,,Autoob- servatia unei auto-operatii de hernie". In ajunul programdrii tezeC de doctorat Alexandru Tzaicu s-a fmbolndvit de hernie, avOnd nevoie de operatie. S-a hotlirit a- tunci sii Ontrebuinteze ca metodd de anes- tezie rahi-str cno stovain area, preconi- zatd - pe a z n c i l - de j ro f . dr. Toma lonescu, aceasta pentru a dove& cd metoda medicului roman Toma lonescu, este atit de inofensivd g i recomandabilii, Encft poate permite chiar o autooperatie. Se intelege cd acest act de curaj a1 tOnd- 7~1ui medic Alexandru Tzaicu, a uimit lumea, prin energia de care a da t dovadd, prin vointa gi priceperea chirurgicald. press mondiald de ge atunct, a consemnut acest caz.

In cariera sa chirurgicald a avut succese frumoase evidentiate , fntotdeauna prin actiuni .inovatoare, metode personale de Onaltd tehnicitate, A publicat multe lucrdti i n tar6 g i strdindtate, materiale care se gd- sesc depuse astdzi la Academia Romanii.

Deosebit de activitatea medical&, dr. % . Alexandru Tzaicu, in paralel, s-a ocupat de cercetdri privind viata albinelor, iar d in anul 1947 gi-a organizat o s t u p i d experi- mental6 proprie. L-a impresionat On mod .

. deosebit polimorfismul albinelor, durata vietii celor 3 indivizi care comvun familia : matca, trintorul g i albina lu&dtoare 9 a cdutat sd cerceteze g i sd expuce cauzele .

acestei variatii de longevitate. Dupii cerce- tiitorul roman ,,ldptigorul de mutcii" sau- cum 91 numea dr. Alexandru Tzaicu - ,,bulionul larvar de matcci" - este factorul care determinci o longevitate extraordinard la matcd f a t i d e albind $i trintor, impri- m fnd caractere fizice $i calitiiti specialede care depinde organizarea $i conditiile de activitate $i viatii ale intregii familii de albine i n stup.

Plednd de la compozitia biochimicd a Epti$orului de matcci, bogat On vitamine, substante hofmonale, aminoacizi $i On o serie de factori vitali incii nei'dentificati, medicul- ie~ean este primul r o m h care On- trevede importanta studierii lui g i perspectivele ce se deschid cercetcitorilor i n legdturd cu acest ,,nutriment1' natural util pre- lungirii vietii ~i care actiontnd On timpul ontogeniei g i On perioada de formare a fi- intelor vi i poate imprima caractere g i calitdti speciale, deosebite On aplicatii tempeu- tice.

Documentele care ne stau la dgpozitie dovedesc cci din lunu murtie 1949, ideile $i Cpotezele lui Alexandru Tzaicu privind EQptigorul de matcd, sOnt comunicate profe- sorului Agricola Cardas - de la Institutul Agronomic din Zagi, prof. Haralambie Va - siliu, agronomului-apicultor Neculae SCU- TELNICU Qi altora in cadrul unor sedinte de lucru comune. Pentru a da o bat6 con- cretd preocupiirilor sale in vederea credrii conditiilor tehnico-materiale de cercetare. doctorul Alexandru Tzaicu a ptopus En scris : - Constituirea unei asociatii sub denu-

rnirea ,,Asociatia r o d n & pentru studiul longevitdtif la albine. $i apli~atiile posibile la viata urnan&" sub auspiciile Academiei Romane. - Infiintarea unei statiuni apicole pen-

t ru prpducerea de ldptigor de matcii. , - Cooptarm .tn asocitltie de membrii d in

rindul ~?ofesori lor de zootehnie, zooFogie Qi chimie, En vederea efectudrii aanalizdlor la care trebuie s u p s 1dptLyorul de matcii. - Sd se fa& exwriente pe animale I g i

aPoi pe o m On legiiturd cu jngerarea de mici cantitdti, sd se deterntine dozele, sistemul de 'conservare g i administrare etc.

Se Ontelege c6 n u toatd Zumea din Iagi a fost de acord cu ,,piirerile g i ,,cercetdrilea propuse de doctorui Tzaicu, Psnii conside- rindu-le On petioada 1947-1950 drept irea- lizqbile.

Boctorul Alexandtu Tzaicu n-a abarado- nat k p t a . L-au mfhnie - e drept- rezer- vele formulate de unii, dar a continuat s6 cerceteze, sd experimenteze' pe animale g i

apoi pe ell 9nsugi efectele ldpti$orului d s matcd. S-a adresat Academiei . Rom&ne prin pre~edintele ei prof. Traian Sdvu- lescu, . s ~ a adresat cu memorii Ministerului~ Sdndtdfii gi altor institutii (S.R.S.G.).

Nu voi reproduce din memoriul adresht On 1951 Ministerulut ~cin.&tdtii. fn legdturci cu proprietcitile extraordinare ale lciptiyo- rului de matcd, dar voi aminti cci acest document - prin ideile g i .s,qlutiile date. - demonstreazci cd preocupdrile medicului i e ~ e a n se fnscriu pd l i n k cercetiirilor oa- wenilor d+ qtiintci contemporani din strzi- ncitate.

Doctorul Tzaicu a obtinut $i preparareu unui extract uscat $i On fiole, 'care experimentat la 'ciine a fost dovedit a fi lipsit de toxicitate.

lntr-un memoriu. (adresat S.R.S.G-ului) doctorul Alexandru Tzaicu solicitind concursul Institutului de fndrumare $tiintif!cd pentru studiul l d p t ~ o r u l u i , aratci urmdtoa-- rele (1951), citez : /

,,Cer concursul pentru a obPne cete mu! bune conditii pentru solutionarea cEt mai grabnicd a acestei probleme biologi~e Oncii nqrezolvatd, rezolvarea acestei probleme putfnd avea consecinte incalculabile nu numai pentru interesul gtiintific, dar g i pentru practicd".

,,S-ar da un imbold mure On selectwna- Tea animalelor folosite de o m ,qi chiar Om selectio?iarea g i in terapeutica umanii".

\ fn rezumat actiunea t&buia planificatti

astfel (citez din' doctamentatia dr-ului dl.. Tzaicu) :

1. Prin Ministerul Agriculturii sii se , organizeze o producfie mare de zeci de k g d e bulion larvar de matcd On stupdriile statu-

, lui.

2. Sii se'distribuie acest bulion l a - k b o - ratoarele cele mai bine u t i h t e ,pentru a- naliza compozitiei, determinarea hormoni- lor, vttaminelor etc. ce intrii En constitutia lui. ,

In aceastii privintd prof, ~ & o l i u a su- gerat sd ne adresdm laboratorului prof. Macovschi ciiruia noi i-am ' ~ i propus a-- ceastd chestiune acum doi ani. "

3. Propunem o Ontrecere Ontre laboratoarele din tar6 pentru rezolvarea c f t mai rapid& a acestei probleme.

4. Se vor experimenta apoi substantele- descoperite. Noi a m g i Enceput cercetdrl preliminare experimentale . a substantelor alimentare din stup On interes fiziologii: gi terapeutic, pregdtind substante chiar En fiolaje pantru inject i i subcutanate intm- musculare ~i f n t r a ~ e n o a s e " . ~ , .

I Doctorul Aleaandru Tzaicu considerind

c6 g i mierea confine, Pn cantitdti mi re- duse unele d in substantele active prezente En ldptigorul de matcd, a fdcut in 1949 u n extract uscat total din' miere in laboratoarele de fiziologie ale Facultdtii d in Iagi (cu prof. Petru Jitaru) pe care 1-a denumit ,,Meltotal" g i cu care a executat o serie de experimehtdri. Este interesant de ardtat cd aplicind Pntr-o serie de cazuri tratamentul preventiv g i curativ %u miere de albine in maladia ulceroasd doctorul A- lexandru Tzaicu a obfinut rezultate bune. h legdturd cu aceste aplicatii ale mierii,

medicul iegean consemneazd intr-un document. trimis On anul 1951 la Ministerul Sdmitdtii, urmdtoarele :

,,La Congresul maludiei ulceroase pnut la Iagi Qn octombrie 1950, a m comunicat in- teresantele rezultate obtinute prin tratamentul cu miere de albine.

Am ardtat cd suferind de mult t imp ,de ulcer duodenal cu ventricul preulceros, diagnosticat clinic g i radiologic de prof., Brdnigteanu, m-am vindecat complet in urma tratamentului cu miere de albine, luatd dimineata pe stomacul gol.

Ocufindu-se de o serie de cazuri de im- bolniiviri, in comunicarea sa privind utilizarea mierii Qn muladia ulceroasd, dr. Al. Tzaicu, conchide :

1. S6 se organizeze u n studfu sistematic asupra +olUlui mierii de albilte On tratamentul preventiv ,+i curativ al muladiei

care doctorul Alexandru Tzaicu s-a strii- duit g i a muncit mult, luptind cu greutd- tile inceputului g i cu inertia birocratlcd cunoscutd.

Dfnsul n-a r e v i t sii concretizeze in formule comerciale gi industriale ipotezele sale priviad ldptigorul de mutad, formuld pe care, 5n altd parte a lumii, cercetdtorii mai noroco,vi, i n iceeagi perioadd- au reu- $it ca pe baza lor sd pun& la dispozitia omului preparate cu ldptigor de A t c d .

Astdzi insd g a v a produsetor prepa7ate cu ldptigor de matcd realizate la Combina- ti1 Apicol a1 Asociafld Crescdtorilm de Albine d in Rom&nia ca g i Pn laboratoarele de productie ale lnstitutului de Cerceta~e g i Productie pentru Apiculturd este cuprin- zlitoare si valor2fica;ea acestui produs-constituie o sursd valmoasd pentru apiczlltori g i pentru tar6 intructt el este valorificat g i la export.

Pentru preocupdrile sale ldudabile, pentru i?forturiEe depuse, noi recunoagtem me- ritul $i cofitributia doctorului Alexandru Tzaicu. El nu mai este printre mi, dar spiritul de obiectivitate ne obligd sd-1 con- siderdm premergdtorul actiunilor g i reali- zdrilor obtinute in tara noastrd, in problemele l&pti$oruld de ~ t d .

ulceroase. 2. Nici u n bolnav de maladie ulceroasd

s6 nu fie operat inainte de a se vedea re- . zultatul unui tratament serios cu miere de

albine. , .

3. Mierep d e albine nu 'trebuie sd lip- seascd d in maternitdti g i crege g i trebuie consumatd in toate familiile ca un preven- t iv contra muladiei ulceroase. , :

4. Trebuie is6 se fa& u n ~ t u d i u serios asdpra mierii de albini in dezvoltarea sd- tuitdtii copiilor.

I n anul 1957. prin stdruinta ~soc ia t i e i Crescdtorilor be Albine d in R o d n i a g i . in- treprinderea ,,&icola" - a1 cdrui prim

, ' director g i organhator a m fost - pentru prima datd.' in tars noastrd s-a- produs g i , comercializat ,,Ciiptlgonil d s matcd" pentru

Alte ilustrate apicole din insulele Canare 4 In nr. 1011990 el revistei noastre consem- Localnicii practich o apicultura gospodg-

. nam praen ta unor specialivti romgni care reas&, lhsind totul pe 'seama naturii carp acord5 asistenth tehnicg pentru societatea este foarte generoasg cu albinele $i cu api- spaniolg CANARIMIEL S.A. din frumqasn cultorii. Aceasta inseamn5 c& nu se prac- insulfi Gran Canaria, coordonator tehnl- tic5 tehnologii moderne de cre$tere $i ex- responsabil fiind domnul F1. Hanganu. ploatare a albinelor ca s 5 nu mai vorbim .

Vegetapie l~xurtantd, stupt cu familtz puternice $t un aptc~l tor - dl . Ion Popescu - zatd cheia succesultri

harntc

ht#i cii acolo a fost plecat pentru o-pe- rioadh de c h v a luni dl. Ion Popescy, teh- nician principal la Cwnitetul Executiv a1 asociatiei noastre care la ineeputul lunii mai, reintors in ,patrie ne-a relatat urn&- toarde :

,,Din,punct de vedere a1 climei $i a1 flo- rei melifere in Insula Gran Canaria con- aitiile de practicare a apiculturii sint dintre' cele mai propice. In tot timpul anului terrrperaturile dlurne se situeazh Bntre 17- 30°C iar noaptea intre 9-17°C. Exist& mulk specii de p lank spontane de interes melifer care sint in vegetatie neintrerupti de-a lungul intregului an calendaristi- Aceasta face ca in familiile de albine sb

. se desfhsoare o activitate continu%, neexis- tlnd ca la .noi perioade d e sezon activ a1. ternate cu perioacle inactive dt2 repaus.

despre tehnologii intensive sau despre di- versificarea pruductiei agricole. Nu se cunosc alte produse decit Meres $i ceara care se produc oarecum la intimplare.

f n zon& este Srhsgindith albina telianh a- daptat5 foarte bine la conditiile de mediu. Aceasta este o albinh viguroas5 $1 sgnh- toash, rezistent.3 la boli $i nb atit de agre- sivfi cum credeam. Mhtcile sint foarte pro- lifice $i depun ponta - desigut cu rit- muri diferite - tot timpul anului. h conditii bune de cules de intretinere sau 18 o stimulare 'artificial5 cu sirop de zah5r se dezvoltg fahilii u r i q . Datorita izolgrii de continentele Europa sau Africa in zon5 varrooza nu este prezent.3 $i nu cred cg exist5 ififestare cu virozele asociate varro- ozei q a cum se intimplh d e obicei la noi ~i in toate tarile europene. ,

Conditiile favorabile ne-au permis ca a& cautat in permanat5 ca prin preen- ink-o perioad5 de trei luni fmpreun5 cu tare $i demohstratii practice s5 convingem dl. Florin Hanganu $i doi apicultori sezo- gazdele c5 tot ce se produce En tara noas- nieri s5 r e d r e s h cele 252 familii de albine tr5 pe linie apicol5 este de foarte bun5 existente $i s5 realiziim prin roire artifi- calitate $i cu un -malt nivel de tehnicitate,

ciala inc5 200 de farnilii noi. Tot 'in perioada amintit5 am organizat 10- noi vetre de stupin5 En zone testate din punct de vedere a1 valorii melifere a vegetatiei nec- taro-polenifere. TotodatA s-au obtinut can- tit5ti hsemnate de miere.

Am constatat c5 stupii multietajati pe trei corpuri confectionati la Combinatul apicol a1 asociatiei noastre $i livrati socie- t5tii CANARIMIEL - avind o capacitate

'

niare $i u$urint& fn manevrare sint foarte indicav pentru cre~terea $i expioatarea al-

I binelor din aceastg zon5. Pentru.a promova un export mai Pnsem-

W nat de produse gi utilaje apicole rom2n&ti

In centrul imaginfi dl. Ton Po- pescu, avfnd la stlnoa pe pre- pedintele societdtit CMNARIMIEL Oscar Vilardoga pi pe dl. Florin Hanganu, tar la dreapta dot apt- cultori spanioli Sergio $i Manelo care au invdtat metodele

'intensive de creptere, .fntretfnere $1 exploatare a albinelor .

Standul finnei CANARIMIEL, organizat ou prilejul expozitiet , in Gran Canaria. In prim plan

fiuput multietajat romnesc

ceca ce le confer5 competitivitate pe plan mondial.

Urmare acestei activitgti Spaniolii au , . f5cut un import destul de insemnat de 15p- tieor de matc5, tincturg de .propolis $i apilarnil liofilizat.

fn ultima decad5 a lunii aprilie la Las ,Palmas s-a organizat o expozive interna- tional& alimentar5 la care, cu concursul nostru, societatea CANARIMIEL a organizat un sand expozi@onal. fn acest stand au fost prezentate diverse sorturi de produse realizate de societate, derivate apicole realizate prin amestecuri diferite din' polen, 15ptieor de matc5, apilarnil $i peopolis, toate adnd ca s u m de bag mlerea.

In exp&Litie a foot p r m b a t $i stupul multietajat $i nuclee de Impereehere a miit-

, cilor confectionate la Combinatul apical. Toate exponatele s-au bucurat de .o bung apreciere din partea vizihbrilor.. Desigu cB aceastii actlune va contribui la promo- varea exportului de produse $i utilaje api- . cole rom5nesti pe piata mondials.

Gazdele, respectiv conduciitorii societlitii, doresc sii dezvolte apicultu~a in tara lor, s-o modernizeze din punct de vedere or- ganizatoric $i tehnologic, s5 diversifice productia apicolii, urmgrind real izwa ul- terioars a unei largi game de produse e- nergovitalizante $i' apiterapeutice, fn toat5 aceas% actiune se sconteaz5 pe sprijinul Asoociatiei Cresc5torilor de Albine din .Rom&nia recunoscind bunul renume de . care se bucurg apicultura rom&neasc5

Imagine partiald a unei stupine dm insztla Gran Canar?a

' . Elisei TARTA

I BIOLOGIA 81 FIZIOLOGIA IERNARII FAMILIILOR DE ALBINE

mediqui exterior. 1h lnteriorul ghemului se ghsesc albine mai tinere care inconjoarg ~i hrgnesc matca gi care au rold de a dezvolta energia termicg necesalrii printr-uin consum rnai intens de hranii $i mivgri ca- racteristice.

Consumul de ,hrang, mi$ciirile albinelor din interiornl ghemului $i dlametrul laces- ,tuia variazg in raport de terhperatura externii. Atunci cind temperatura extern5 scade, Volumul ghemnlui se mic$oreaz& mgr- densitatea albinelor, iar ccnd tern- peratura externii crevte, ghemul i$i mare$te volumul $i totodaa densitatea albinelor wade, cu cit temperatuta exterioarii s t e rnai sc&zut5, temperatura din interiorul ghemului ,este mai mare. '

A$a cum am argtat mai sus, o da t s cu aparitia puietdui, temperatura in interiorul ghemului orqte de la 14--20°C cit era la inceputul intervalului. atunci cind nu era puiet, la 32-35°C d n d maka incepe ouatul.

Trebuie mentionat cii producerea c3l- . durii in interiorul ghemului nu este con- tinug. Din momentul in care temperatura Sn interiorul ghemului a scbu t atingind temperatura critic5 (circa 14'C) albinele din miezul ghemului devin active. Ele se hrgnesc abundent $i prin mi$c&i carac- teristice produc cgldurg, ping cind temperatura din interiorui ghemului atinge li- mita superioarg de maximum 36OC. Din acest moment actvitatea albinelor scade treptat, ele 'intrind In faza 'de digestie $i repaus.

(continuare din pug. 4 )

Preclzgm cg albinele nu Pnciilzesc $i interiorul stupului unde temperatura este cu circa 1-2°C supenoar5 celei exterioare, ci numai interiorul ghemului. Durata st& rii de repaus $i de pktrare a c8durii realizate depindel de temperatura mediului exterior cit qi de puterea familiei de albine, adic& de mirimea ghemului.

Orice z g v o t din afar& sau din interiorul stupului cit $i umiditatea ridicatii, mierea' de calitate iaferioarg, ligsa matcii, etc. contribuie , la nelinigtirea albinelor $i prin aceasta la ridicarea temperaturii din ghem $i implicit la sporirea c o ~ u m u l u i de hranii unmat& de incgrcarea cu dejectii a intesti- nulvi gros al albinelor. In urma ierngrii pe fundul stupului se

stringe rumegu$ul de cearg rezulta~t din des- cgpicirea fagurilor cu miere de citre albine (roaderea cgpkelelor) precum $i albine moarte. Analizind rezidiile depozitate 1~ o foaie de hfrtie qezath tn acest scop pe fundul stupului, ne vom putea @a seama .de modul h care &urge ierna~ea.

Aparitia de cristale pe fundul etupului ne indicg faptul cg mierea a cristalizat,

.albine moarte cu capetele. roase $i excre- mente de goarece ne indicg piitrunderea acestor rozitoare in stup. , Albine moarte cu abdamenul ,urnflat $i Pete de diaree la urdinis indicii existents mierii de !man& sau .a nosemozei. Toate aceste semne ne ajutg la stabilirea cauzelor respective ceea ce face necesarii interventia noastrg pentru lndreptarea ,grabnicg a acestor s a r i anor- male.

Dornnulle Frelipceanu Dumitru, din It- cani, judeul SuceavB, v5 r5spundem prin intemediul dornnului Virgil. Caragiani, de la Serviciul tehnic a1 A.C.A. Preturile actuale de , achizitie, stabilite in conditiile economiei de piat5 sInt de 8.000 leilkg lap- tiqor de matc5 $i 120 leilkg. polen. Po- lenul uscat poate fi predat la magazinele filialelor A.C.A. iar l&pti$oruli de lmatc5 se pred5 personal sau prin delegat la Combinatul apicol a1 asociatiei din Bucu- rq t i . sector 1, b-dul Ficusului nr. 42. ha- inte de a trece la producerea pe s c a d maTe a l&pt.i$orului de matc5 v5 recaman- d?lm s 5 studlati cu atentie bravura ,,Teh- nologia producerii liiptigorului de matcdu autor Zaharia Voiculescu, editat5 de A.C.A. In anul 1980. De asemenea, v5 anuntgimpe aceasti5 cale ci4 in currfnd M a c t i a noastr5 va preda la tipar o alt5 bro$ur& tratind fntr-o manied acceeibil5 acela.$ subiect. In- ventarul necesar vi-1 puteti pmcura d e la magazind A.C.A. sau vi-1 ,puteti confec- tiona singur. Nu -este grea complicat. Re- cipientii necesari nu ridics probleme deosebite. Citgm Iq continuare din lucrarea amintit5 mai sUs : ,,Recoltarea ldptigmlui se face folosind spatula din lemn sau apa- ratuz cu aspiratie. Dacd exist6 sursd d e curent electric se poate folosi la extragerea ldptigorului aspiratorul de pra# sau un agregat electric de la frigideml cu com- presor, adaptat pentw aceastd operatie. Ldptigorul recoltat in s tup id , dwus in sticle brune neutre, cu dop rodat, se pds- treazii bind seara ,Qn sacoga rdcitor, f n ter- mom1 cu guru larga, Qh prezenta m b u ~ i - lor de gheatd sau En &ce altd improvizatie En care sd se mentind o temperaturd in jur de 3-PC, la care ldptigorul nu se degra- deazd. Seara, ldptigoml se duce acasd gt se tine On frigider, in compartimentul de sub congeZator., care-i oferd o temperaturd optimdi pentm pdstrare t imp indelungat. Dupd ce s-au adunat 200-300 g., liiptigo- w l dilt uasele mici se trece fn vasul mare, folosind la filtrate un ciorap de nglon care refine particulele de ceard ridicate din botci odatd cu ldptigorul. fn nici un caz,

l'fipti+orul nu se introduce pentru piistrare in congelator deoarece. prin fngh@are se pierde o parte din calitdfile, lui.. . Preda- rea liiptigorulut la combinat se face cu- lua- rea tuturor miisurilor pentru conservare, folosind mijloacele pentru piistrarea temperaturii joase".

- fn degZitur5 cn intrebarea m d e mai

tmulv apicultori, referitor la inscrierea Sn circulatie a remorcilor apicde mici ( ab - $ate autoturismelor) folosirea lor pentru deplmarea stu~pilor In pastoral, a m ape- lat la damnuil ing. Traian Voleinschi tax% - ne r-unde :

\ De la bun Inceput trebuie precizat c5 aVem de-a face cu dou5 situatii : cine cum- p5r5 ramorc5 ~ o u 5 , comercializat5 d e c2- tre Cdmbinatwl Apicol sau alte intreprin- deri specializate, nu trebuie s5 fac5 revizie tehnic5 in vederea. 'inscrierii ,aceskia in circulatie, fnscriindu-se doar pe baza fac- turii ; in cazul remorcilor rulate, procurate , de Ja un alt detingtor, este necesar5 $i re- ,

vizia tehhic5 plus actul de vinzare-cum- pHrare incheiat prin. notariat. La fnwie- rea in circulatie, gi intr-un caz $i in dtul . taxa d e inscriere pl5tit5 la agentia CEC - este d e 500 lei. De asemenea, este necesar, ca proprietarul 65 plgteasc5 la sectia fi- nanciar5 de care apartine impozitul $i asigurarea ADAS care totalizeazh 300 lei pe an. Cu aceste documente, gosesoru~ remor- cii se prezintil la Serviciul circulatie a1 po' litiei pentru inscrierea in circulatie, remorca prirnind un num5r de Pnraatriculare independent qi un talon (certificat de in- matriculare) separat. Important este c6 a- ceast5 remow5 poate fi tractat6 de cHtre ' orice autotur im care are sistern corbpun- ztitor de tractiune, prindere, semnalizare ei fdnare. Ca o noutate, consemnilm faptul c5 remorca poate fi imprumutat5 oric5rui alt rlpasesor de autoturism corespunzgtor. Tmte aceste iprevderi au' intrat in vigoare de la data de 1 ianuarie 1991 conform Ho-

t Gnirii Guvernului nr. 1028118 septembrie 1990.

a ,.ACT DE DREPTATE SAU DIVERSI-

UNE" vi4 intitullati stimate domnule Valentin Criiciunescu artkcolul trimis nou5. Acest t iau ne-a trezit interesul care Ens5 a scgzut brusc, aproape d e cota 0, dup* lecturare. Ei bine la P. S. dvs,: ,,Adrid fn vedere c~nt inutul articolului sPnt curios va apare" ? v5 rkpund : NU ! D a d cititi la rubrica , ,Pqta redactieiu din nr. 8 a revistei noastre sub Pntrebarea ,,REGINA, MATCA SAU IMPARATEASA?" veti fi l5murit de ce rsspunsul este negativ. Tot

t

atit de l h u r i t i cred c5 vor fi si alti' co- rapondenti da de piJd5 ~ i r g i l Gonte- Constantin Conduraru si Gheorehe Mihgiuc (toti trei din 1-i) ce continul-s& me asal- teze cu scrisori care dezbat tema propus5 de redactie : ,,MATCA SAU REGINA ?"

Rgpet5m Pnc5 o dat5 pentru toti cititorii : dezbaterea legatd de aceastd temd s-a On- cheiat. mteptilm de la corespondentii n q t r i scrisori cu subiecte interesante, relatbi din experienta proprie aau a altora, propuneri de teme pe care s5 le a b o r d h , opinii personale $i, in spiritul democratiei pe careo promov5m, sintern oricind de amrd s5 ini- tiem in continuare in paginile revistei dez- bateri asupra altor aspecte controversate din teoria $i mai ales practica apicol5. Cine face propuneri ? (E. T.).

Domnule Mad Ianceogln din comuna ZBbrani, jud. Arad, v5 rhpund cu intirziere la epistda dumneavoastrg scris5 spu- . neti ,,nu cu rlutate", ci cu sinceritate gi cu sentlmentul c5 nu ne va place gi c5 nu vam da revistei aceste r3nduriU. C5 mie personal mi-ar place sau nu ' mi-ar place o scrisoare grimit5 d e la un cititor a1 revistei este o problem5 pur subiectivl ; revista este ins5 a tuturor apicultorilor vi ea nu va reflecta niciadatfi sentiment& mele. Ridicafi dteva orobleme obiective, pe care, ins5 le imbrgcati ink-o hainl de vorbe a r e le confer5 un aspect inchizito-

-, rial, acuzator. -A$ vrea ins& s5 v5 rog s5 Juati in calcul $i posibilitatea ca alfi apicultori s5 gindeawi -altfel decit dumnea- voaetr5. Problem-e sint fnc& foarte multe. $titi bine cii nu n m i asociatia noastr5 $i bineinteles revista de -cialitate ci $i Ate multe sectoare d e activitate se con- fruntZi cu dificulati destul de m r i . V l

a asigur c5 atit la nivelu.1, filialelor. d t gi la nivelul celorlalte unitgti apartinltoare de AJ2.A. - Coxnbinatul apical $i institutul de cercetgri - se cautl mereu solutii - viabile pentru a p p a d q & i aceasa pe- rioad5. Spuneti .c5 ati,citit c5 ,,un apicultor ~francez produce pentru a =fi rentabil v a i n de albine a1 c5rui pret pe piata mondiali este mai mare deoit a1 aurului". . . in tianp ce la noi ,,pretul de achizitie este de 250 lei per g m " gi v5 rapor- tati la pretul aurului tot la noi" care este de peste 1000 lei/g. V5 intrebati ,,cine in-

F virtqte 314 din munca dumneavoastrl.. . dombinatul sau federatia ?" pot apune, in deplinEi cunwtint.5 de cauz5 c5 pretul aurului a aunjs la 3 000 lei/g (h bivnitari) $i c5 nici cind era 1000 lei/g $i nici in

I p r a e n t nici carnbinatul apicol $i nici aso- ciatk (cred c i la asociatie ati vrut s H v5 referiti) nu au ,,infirtit $i nu invfrtesc" nimic deoarece nu au revlndut veninul la

bignitari. Doa? @a & Putea vorbi de PLcel 314 sau, m5 rog, chiar mai mult dac5 ne ; v m tot r aparb la preturi1e.de la biqnita. Verrinulx achizitionat a- fost qi este folosit n u m i in m p u l prepargrii medicamentelor apiterapeutice destipate oarnenilor suferinzi. V5 inchipuiti ce s-Br Snbimpla dacl acqt i oameni a r fi p w i in situatia de a pl5ti un tub de Aipireven epre exemplu fidndu-se echivalarea veninului folosit la fabricarea lui cu aurul pl5tit de bi~nitari ? Dorip aceasta ? De altfel pretul de achizitie a fieninului la ora actual5 este d e 380 lei gramul.

Cmtinuati in scrisoarea dumneavozlsM s5 v5 uitati in gr5dina vecinului. In Un- garia . . in Iugoslavia, camparati preturile $i vorbiti tot de vinzarea. 1. la bivnit5. Hai- deti d Privim serios toate aspectele pe care le ridicl intreaga problematic5 a apl- curlturii romgnqti. De altfel, dumneavoas- k 5 ati avut posibilitatea, din cite gtiu eu, s5 demanstrati c5 sinteti un apicultor.'pro- fesionist bun $i care a fost rezultatul ? Des- pre activitatea dumneavoastr5 din trecut - *la Sectia apicol5 Pivhia a Inspectoratu- dui silvic judetean Timi$ - cred c5 este mai bine s5 nu vorbim. Poate ar fi cinstit gi ,,verde" in fat5 sil ne scrieti cum lucrati in prezent. Oare chiar nu aveti niunic s l ne relatati concret despre apicultura pe care o practicati actualmente ?

Sigur c l v5 putem rkpunde gi scurtei analize pe care o faceti articdelor publi- cate in revisti. He pare sincer r5u c5 mu v5 place mai nimic in A r l de documen- tarele traduse din revistele de specialitate strgine. Dar v5 reamintlm c5 revista este scris5 aproape in totarlitate de cltre apicultori pentru apicultori. Ceea ce apare re- flect5 preocupgrile apicultorilor din toat5 tara, fiecare cu nivelul s5u de cuno~tinte, cu nivelul s5u de intdegere $i interprehre a fenamendor. SB gtiv c5 agteptlim $i v m gublica cu mult5 gl5cere un material scris

'

de dumneavoastrl care s5 se ridice la nivelul pnacticgrii apiculturii Pn Europa. S5 auzirn de bine !

Rubrld redactats de S. BODOLEA . .

, Ce trebuie controlat ? I

. . Michel GONNET '- Franta j

Toate problemele de frnbiitrinire a miefii @*Omogenitatea structurii $1 important8 (natural5 sau aceelerati5 prin inchlzire) sint masei ; Qnsotite neapgrat de fonnarea de hidroxi- - evolutie foarte ,actelerati5 pentru mie-, metilfurfurol) (,HMF) ; imbgtrinireat in- rea in rupere .de faz6, rnai ales a stratului seam115 degradarea $i deci disparitia. Deci, superior care este intotdeauna 1ichiC $i cu cit exists in miere mai mult HMF, cu imboggtit sp3ntan cu ad5 ; . .

- atit aceasta qi-a pierdut din calitgtile ori- -- evoluti.? de asemenea ' crescuta pentru ginare. Am vorbit d e ,,indice de prospe- mierea cu crisialLzare grosierg saa nercgu- ti~me" sau de ,,tinereteU ; mi se pare cii la%, care inglobeazli vacuole lichide rnai aceqti termeni sint perfect adaptati pentru Dogate in apii d x i t masa compact8 ; a defini . un produs curat nativ gi cg ei se - ev~lu j i e afectqtS in fine, crescutg sau pot subsbitui de asemenea termindogiei incetinia, in funetie de .volumele stocate

\ imprumutate de care abuGim fgr5 indoial5. in-acelagi container. Astfel, un lot de miere De fapt, aproape toate sorhrile d e miere .p5strat5 in butoaie de 300 kg este . rnai

contin slabe urme de HMF in stare na- vulnerabils la degradare fat5 de o miere tiyg ; nu ~ s t e . exclus ca el s B se fonmeze conditionatil $i p&strat5 in borcane de 500 4n cantitgti mari. Mierea se conservs bine g in conditii asem5ntitoare. orice tratament $i timp Endelungat dacg se iau precautiunile prealabil fiind bineinteles ega'l. :

necesare pentru a-i asigura stabilitatea. ..Oe fapt, penetratia, dar rnai ales pierde- Fonnarea de HMF este in functie de nu- rea d e cgIdur5 in mass sint mult mai ra- mero$i factori legati d e calitate ,$i de me- pide in borcane decPt in butoaie. Se poate , , '

dlul hnconjurgtor. Toti a c e t i parametri se deci beneficia in aceste conditii de o al- vor interfera, accelerind sau intirzfind de- ternant5 cald-rece corespunziitoare ri tmu- gradarea. Cohditiile bune pentru psstrarea rilor zilnice d e temperaturg. Din contrg, mierii in stare proaspst& satisfgcgtoare sfnt aceast5 alternantg are un rol redus in

'

cele ale unui loc climatizat, unde tempera-. masa compact& de 300 kg sau crevterea de tura s8 nu depQeasc8 20'. Camera rece temperaturti v a fi apreape constanti cind . (5-10') peranite o pHstrare perfecG dar se . v a ivi .o perioads de, caldura.. Pre- . desiglir costisitoare ; ea nu este indispensa- cizam cti in ciuda acestui eventual incon- bilii pentru stocarea timp de citeva luni, venient, stocarea se face cel rnai ades in 12-18 luni, cu exceptia mierii care areun butoaie. fn primul ,rind din motive d e continut prea bogat Sn apg. Trebuie s& pre- spatiu ; apoi, gi dacg temperatura d e p5s- c i z h , pentru cei care stocheaza $i condi- , trare nu depg$e$te 20°C cum este necesar,

. tioneazg rniere'a $i care nu sint &peciali$ti nu rnai sint avantaje c h i ' evolutia . spolr- ' (poate $i pentru specialigti) cg mierea este tang a mierii riimine foarte lens $i a'- un aliment natu.ral, biodinamic!$i cil, din - ceasta independent de - m m conditionat8 i aceastii cauz5, se degradeazg rnai lent .decEt in fine, dacg temperatyra localului scade o proteins, dar la fel de inevitabil. Trebuie sub 10°C d e exemplq, se . va observa Pe sg se respecte deci temperatura de sto- peretele borcanului de sticlii un aspect mar- care ; ea trebuie s6 figureze pe toate a m - morat .alb legat d e fenomenele de contrac- balajele $i rnai ales pe cele care contin tie a rnasei mierii. miere considerat2 oficial .de calitate. rncglairea in timpul' stocirii la tempera-

Aceste evolutii neaqteptate ale HMF in tur5 inadsvat6 va ,af&ta ,mierea $i va ac- miere sint In functie d e numero$i factori celera formarea de HMF din doug motive ce se vor interfera, accelerind sau intirzi- esentiale : ind:aparitia acestui , cornpus. Printre Para- . . - .mai intii, prin crqterea temperaturii metrii de influent5 asupra fenomenului care contribuie la activarea reactiei chi- cithtn : . . - mice spontane in mediul acid ;

8 Continutul in apg a1 mierii": evolutla -, apoi, prin topire, partial5 sau total5, acceIerat.5 a produsului cind acestab&$te ; $i revenirea la o stare semi-fluid8 care va in spk52lial p e n b urniditZiG d e peste 18°/0. favoriza propagarea degradtirii.

, . Aciditatea (pH) :- evolutie in general Trebuie amintit c5, dac5 procesul de de- ' accelerat8 pentru mierea . c u pH redus gradare a zalvarurilor este declanqat $i ac-

(sub 4). . ticelerindu-se, chiar dacii sursa de cgldurg. ~ w , p e r a & r a de stocare : evolutie con- mentinut5 prea mult sau in exces esR in-

siderabil crescutg pentru teniperaturi .de trerupts. Astfel, o miere care nu a fost peste 25OC. niciodat5 incglzit6 va prezenta o curb5 de ..

<

. 36 . ..

I ?.

/ '

\ ' '

progresie a HMF relativ redus5 in:conser-. o miere l a 35 sau, 40°C pentrur a lua 5-10 vare, in timp ce acelqi produs mai m u l t mg HMF instantaneu. Nimiic nu este auto- sau mai putin inchlzit la pornire $i con- ' mat in mitterlre gi totul se, baieaz5 pe ca- servat a , p i m̂ aceleaqi conditii; va pre- litatea (bun5 sau rea) a vectorilor, de ~51- zenta o curb5 'de evolutie mai r y i * In dur5 folositi ca $i per iodele de inc5lzire proportie cu cantitatea de c5ldur5 primit5 ' pracbicate. , . . .

initial. fn fine, do& saU trei fncalziri sue- Sfi vorbim de praguride limit5 pe care le cesive vor provoca acceler5ri brutale ale propunem, adic5 2 mg HMF maximum degradarilor $i dac5 se dore$te r e m i n t h un- kg miere, pmtru un.produs vindut f5rfi sloganul valabil pentru bfiuturile alcoolice : referin@ calilbtil. Acest termen corespande 0 incglzire, merge.. . dous trei incfil- unei jum5t5ti din n o m a europeang . ac- ziri. . . bun5 ziua degrad5rii. tual5 ; el a fost definit in privinta concen- .

f n fine, m e n f i o n h c5 exist3 Pn miere tratiei de experti care cunosc cel mai bine substante care pot accelera sau frina de- produsul ~i sint capabili s5 aprecieze i,m- gradgrile spontane ale zaharurilor. . De portan@ degradgrilor suferite, referitoare exemplu, mierea de iarb5 albfi (Erica la BMF. Acest p r a g ~ m i se pare corect ; el arborea) cu pH de 4,3, recoltat5 cu un nu trebuie atin's pentru o miere conditio- continut spontan de ap5 .mai redus, a r natg cu valori de bazg sub' 10 mg HMF/ trebui. s5 fie mai protejat5. De fapt, este , ,kg $i conservat5 corect tbmp de 18-24 luni. ,

o miere fragilg care se degradeaz5 repede, fn concluzie, dac5 imb5trinirea mierii $i dac5 nu se iau mtisuri"de piistrare. Invers, cortegiul de transformgri care o acompa- alte sorturi d e miere, cum s h t cea de niazg sint inevitabile, ele mp~t .fi incetinite floarea-soarelui sau p5,pgdie. se conserv5 $i stgphite. Distrugerea mierii incepe inc5 bine in ciuda constantelor care. nu le sint d e la recoltarea sa, misiunea apicultorului f avorabile. este ins5 de a controls. Consumud trebuie

~ ' b s e n t a sau cvasi-absents HMF in miere sfi gfiseascg in circuitul comercial produse a t e un semn' esential ce garanteazfi Cali- de calitate, care s5 aib5 $i:ment.iuni pri- tatea produsului. eSte un produs de vind pbtrarea sa. tranzitie care se inscrie intr-un lant. lung de degradare. Nu trebuie s5 .se afirme, de Traducere de Liliana BRETOTEAN din , exmplu , cfi este suficient s5 se Pnc5lzeasc5 Revue frangaise d'apiculture, martie 1991.

~ 1 1 1 1 1 ~ 1 ~ 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 i 1 1 1 1 1 ~ 1 ~ 1 ~ 1 ~ 1 ~ 1 m 1 ~ 1 ~ t ~ 1 ~ 1 ~ ~ ~

SEMNAL -~ ~.

BIBLIOTE~A A P I C ~ L A A LUI I. VICOVEANU LA MUZEUL I BUCOVINEI DIN SUCEAVA

Una dintre cele mai complete $i ingri- jite biblioteci apicole drn Bucovina $i poate chiar din tara noastr5 afost biblioteca regretatului inviitlitor apicultor Ion Vicoveanu din corn. Vicovul de jos. h t r e cele peste 12.000 de titlwi ea reunea . a- proape toate cartile de apicultur5 rotnii- nevti cu colectii de reviste apicole din ta- 1.5 $i strgingtate in special cele care ap5-

'

reau in l i m b german&. h calectia =de carp detinea $i prima carte de apicultura ap5rut5 in anul 1785 scrisii in limba ro- miins cu litere cirilice intitulatii, ,,&ono-

- mia stupilori' de I. Piuariu Molnar $i alte cir t i rare. Toate cartile $i colectiile anu- ale de reviste erau. iilgrijit legate, majoritatea fiind de l a inceputul acestuisecol dar unele $i din secolul tre'cut. fn cdectia sa de reviste se afla $i revista Bienen- Vater care a inceput s5 apar5 la Viena in 1889 $i care era prima revist5 apicol5 de circulatie curenu in Bucovina pe timpul Imperiul'ui Austriac. fn aceast5 revistg apar numeroase r e fa i r i la apicultur5 din Bucoyina gi la apicultoral Ion ViCoveanu care se numea pe atunci Ion Bolocan el

schimbindu-$i numele ulterioor dup5 comuna s a natal5 Vicov (@a cum a proceda t $i Sofia Vicoveanca care se numea Inl- tial Fusa).

L-am cunoscut personal pe I. Vicoveanu care in timpul vietii sale a promis c5 va dona aceastii bibilotec5 Asociatiei Crescg- torilor de Albine din Bucuresti. De alffel, intr-o scrisoare adresat5 Asociatiei Cres- ciitorilor de Nbine, personal pre$edinteld V. Harnaj, datatB 14 ian. 19S9 $i care exist5 fn arhiva nooastd, I. Vico- veanu mentima : Am o fnnnoag5 . colectie de c54i d e apiculturfi, nu am urmqi , ca s5 -rncqiteneascA. Voi intocmi inventarul acestora $i m-am ho* Grit sii le donez Asociatiei Cresc5toril6r de Albine din Romfinia pe care cu onoare o conduceti". Dup5 moartea acestui mare inaintq a1 apiculturii romiine$ti evenimen- tele au succedat ins5 altfel $i in prezent o bun5 p a r k din biblioteca apicol5 a lui I. Vicoveanu se af l5 la fondul de carte a1 Muzeului Bucovinei din str. Stefan cel Mare nr. 53, Suceava.

ing. Trdan VOLCINSCHI

. . ,

s MASURJ SANXTAR-VETERINARE PENTRU ~COMBATEREA BOLILOR ALBINELOR IN PERIOADA TOAMNA-IARNA

(contlguare din pug. 9 )

Toate laboratoarele veterinare de dlag- Qoarecii $i vikspile. Pentru Soareci se var nwtic vor face recoltgri de albine din mai utiliza gratiile de undhig, pentru viespi, multe stupine, de la familii slabe, care nu distrugerea .cui~burilor $i sticle cu lichide s a u putut dezvolta din Gauze neprecizate atractive cfrept capcane. $i vor efeotua examnele pentru acara- Problema important& este p w a r e a fa- pioz&. gurilor goi de rezervg privind atacul g&-

Orice suspidune -sm diagnostic pozitiv se seln5Wlor. Prevenirea ~i combaterea atacu- ilmpune a fi confirmat de laboratml de lui se face cu acid acetic glacial 2ml l a patdogie apicd16 dim I.C.P.A. $I L.C.S.D.V. Iitru volum $i famigatii cu sulf 50 g la f

INTOXICAT11 m3. Trataunentele se repet& o datA sau de - - Toate stupinele Care au suferit intoxi- douti Ori pinti la venirea frigului.

catii cu pesticide in timpul anului vor fi Personalul sanitar veterinar -va impune atent supravegheate,htrucit En organlmul dezinfectii de utilaj, faguici de rezervg $i albinelor, fn rezervele de hrana $i faguri vetre de stupins acolo unde in t i m u 1 a- exist5 pesticide, care vor provoca in conti- nului au existat focare de boLi contagioase. nuare in sezonul de i m & intoxicatia cro- Sad& de rufe (carbonat de sodiu). Solu- nicti $i mare mortalitate. - Acestor faunilii de albine l i se vm Materiale deziniectante

iace s h u l t i r i de toam2 gi cornpletarea tie so/,, (50 g la litrul de ap& fierbimte) ; r-welor ad&w,nd protofil $i vitamins && caustic6 (hiclroxid de sodiu). M u t i e

mg la litrul de De 4% (40 g la litn-11 de- ~ 3 ) ; s b ~ de rufe. jSaluve l0Io (10 g la litrul de ap&) ; f o m l

vor beneficia de paste formate din miere, 140 ml ~a 1 litru ap& ; cloramina B. So- l

zah&r, protdil $i vitarnina C, 200 mg Js lutie 05-10/0 (10-20 ccunprimate la litrul kg, incepfnd cu Juna februarie. de ap6) ; acid acetic glacial. Vaporizare . , Intoxicatiile acute Qi crconice reprezintg direct8 pentru faguri goi ; var nestins

(oxid de cdciu), 0,5 la m2 S U P ~ & ~ % d e pentru crgterea albinelor cea mai grav6 problem&, ce nu se rezdv& cu medica- Realizarea acestor mksuri. pe ling& al- menrte. tele praprii metodelor d e crqtere $i intreti-

nere, aplieate En sezonul de toamn5-iarng DAUNATORII confer5 garantia unei bune ierngri a farni- . In a c w sezon d&un&torii pot fi socotiti liilor de albine.

........ma......... m m m . m 1 m 1 m m m m m

AL XI-LEA SIMPOZION NATIONAL DE ISTORIE ~I,RETROLOGIE AGRARA I

\ , (eontinuate din pug. 20)

C ~ T M nume se leagd de Ttrgovigte cum ar f t : Stdca Ludescu, Radu Popescu, le- ndchitd Viicdrescu, Ion Heliade Rddulescu, Grigore Alexanbrescu, Vasile Cfrlova gi Ion Al. Brdtescu-Volnegti.

Cu regretul c& timpul nu ne-a permis participarea la vizita de .documentare de la Mdnristirea Dealu. ~i Statiunea de cercetare g i productie pomicold din Voinestl amintim cititorilor nogtri cii, Oncepilzd .a nr. & a1 revistei am inceptit publicarea u- laor Eomunicdri prezentate la Simpozion. Tot fn acel numcir am inserat o convorbire cu un prieten a1 albinelor $i a1 apicultorilor - dl. dr. Aurel Brdgdu- directom1 Statiunil susmentio.nate cdruia i-am promis cd vom Qncerea sd vizitiim cu alt prilej u- nitatea ce o conduce.

Romania Apicola 1991 Nr.10 Octombrie

Documents

Transcript of Romania Apicola 1991 Nr.10 Octombrie