Romania Apicola 1993 Nr.8 August

Revistil lunar5 de informare tehnicii $i gtiintifics, schimb de experient6 gi opinii editat5 de Asociatia Cresciltorilor de Albine din Romirnia

pregeainte - Eugen MARZA

Anul LXXVll Nr. 8 august 1993

CUPRINS 1 Ion MILOIU : Metode pentru obtiaerea de fa-

miaii puternice in vederea i e rnk i i 3 Elisei TARTA : Pr.imire la Pre$edi.ntele Repu-

b!icii Moldova Domnul Mircea Snegur 5 Nicolae V. ILIE$IU : Calendaml apicultorului

pentru luna septembrie 7 Elisei TARTA : M5tcide produse de I.C.P.A. 8 Idtie CORNOIU, Liviu MARGHITAS : Cerceta-

rea unei familii de albirne 9 * * * . . Academia Universidar5 ,,Atlhe.naeum" -

Facultatea de Tehnologia $i Economia Apicul- turi,i

10 Octav VITCU : Pot s5 prevad5 apicultorii vremea ?

12 Tlie CORNOIU : Rama Netz - sigurant5 in apreoierea ~ a n t i ~ t l t i i de hr3an5 $i pusiet

13 Aurel PAPADOPOL : Comportamentul (Etolo- gi'aj albinelor, un capitol pasionat din viata y i activilatca complex5 a acestor pretioase insecte (I)

17 Traian VOLCINSCHI : Un apicultor octogenar 19 Gheorghe D. TUCUDEAN : Un strop d e v e ~ n i -

cie d u k e

20 Emitlia IERCOSAN : Legenda albinei

21 Marc BEAUDET : Comunicarca inire nlbi'ne pria antenele lor

24 Ion MILOIU : Din antichitatea apicu1lur;i

25 Cos:ache PAIU : Stupii in istorie

29 Lee F. ALLAN, Rob MANNING : Nouk5ti In programul australian de ameliorare a a.lbine- lor n~el,iIere

31 Emilin .~i Marin POPEISCU-DICULESCU : Com- .paratii (11)

C o P e r t a I : Cheia succesuluii in apicultura estc ci.1noaS;erea proPuBnd5 a vietii $i activit5tii albinelor.

(Diacoilor : Ioan NEGREA) .-

C 0 p e r t a IV : Banca Agricol5. S.A. - un prieten statornic a1 apicultorilor.

(Macheta : arh. Florin STEFUREAC)

COLEGIUL DE REDACTIE

Ing. AUREL MALAIU (P re sed ln t e d e onoare) , ing. ELISEI TARTA (Redactor get - Pregedinte exe- CUtlV), PETRE MIHAI BACANU. MIIlA1 BESLIU (Republics Mol- d o v a ) . SORIN BODOLEA (Redac- t o r d e rubric&). NICOLAE V. ILIESIU, Ing. ION MILOIU (Se- c r e t a r gene ra l d e redact ie) , VIC- TOR NEAGU, COSTACHE PAIU. iV1IHAELA SERBAN, ing. STE- FcXN SAVULESCU, ing . T R A l A N VOLCINSCHI (Redactor s e t ad - j unc t ) . i n a . EUGEPI ZORICI (Re- dac to r $cf ad junc t ) .

0 S t r . T o m e s Masa ryk n r . I?. B u c u r e ~ t i . sect. 2 9 Cod. 70231

Tel . 611.47.50 F a x 613.80.34 I Telex 11 205 api rorn-r Cont vir. 1 45980102 R.A.S.A. Sucu r sa l a Munl- 1

A N I H l N BOOK CLUB s.r.1. este aeprezentant in Bzioure$ti a1 v o m p n i e i britanice Collets Interna- tional Boololtsellers. f n aceastci calitate, Anihin Book Club oferci servicii de :

O comenzi de cdrti, ziare, reviste lde specialitate din Anglia, Franta, S.U.A., G c ~ m a n i a 'etc.

8 ojerte d e preturi pen- m ctirti qi ircvisle de specialitate selectionate de dvs. Pz~tet i t e l e f o m la 321 I S 63 sau 613 50 41.

fn pricinta tillurilor de apicz~ltt~rci care se public6 ?n lume, le pz~teti afla la Biblioteca ICPA fn Blv. Fir~isulzli 42 , Bucure~ t i .

IITEA APIMONDIA iz~nie I993

PE AGENDA FIECAREI STUPINE, LA RUBRICA PRIORITATILOR

Metode pentru obfinerea de familii puternice - in vederea iernarii

. ~ 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 = ~ - I n s Ion MILOIU .,,1m1111lm11l11~1m,,,;

! ~ i c . u l t u r 5 se consider5 cri m u 1 iapicol, care este cu totul d,iferit de cel ! 1 calendar;stic, incepe o dat5 c.u sosirea lumii august. 11 - Pentru ca f'3Jniiii;idile d e &bdne sri ia.55 :c&t m i puternice dim i.am5, itrebuie 5 ! l u a k o serie de mi i sW jnceiphd fnc5 d,in vara ~i t m a mu!lu i precedent (pen- -

tru crqterea ,unei cmrtsi:t&ti c i t mai m i d e w i & . In axrest Cd se lasigur5 gi o ! 1 iernare n o m l r i , uin consum r&'w d e h~anr i i n ti- iermii, uzur5 m'icri a albi- 1 ' ndor in sezonud r m e , farpt care le m r i w ~ t e lolugevitatea i n pr;im5vara urmritoare. i ! I n ffwniliille putennice primul puiet apa,re k r i din ilm f m a r i e , camitihtea aces- - I tnia aporinud mid, a18bina luaat5 dind id0~3u~i1t5 f 5 ~ 5 scMeri vrea nuari de efectdv. ! i Familiile &be, rpe 3hgri mnsu~mul cidicat d e hran5 $i uzura m5rit5 la al&aelor I. ' se resimt puternic in ~ a n B v w 5 , i$n perioada de s c h i m ' r e a iadbinei ,refZ&n- i ! du-$i f m ~ t e greu efectiwde d e ahbine. 1 Din lax:& cowsiderente, penimda premenggtaare inhroducerii familiidor la I -

iemat, deci l .mile iulie-septembrie, drebuie #falosit& pentru crqterea unui a u m h ! i c5t ' m i mare de Atxine. Acest i,um,u este En mod oibiwuit didliiul de redizat 1 - intrucit .$n aceast5 perioadri, o"n imajonihtea zonelor, at% cdesul de nectar cht i ! $i c d de lpolen se reduc considerabid, albindc duehdu-$i aoti,viit&ea i n specid - I pe barn r e m e l o r d e hran5 d'irn cuhb. Este perioada imn care d b i n d e i'ncep s 5 - ~ i i fmmeze ~,u,ib.ud d e iarni , gmp jnd reze lvde de hnatnri in fagurii din cuib, ocu- 1

pind m~tjox-ihta qmtiuaui din faguni $i limit5~nd spatiuil pentm puiet. - @ La hiindud lor $i m&iile, sub i,muen.fa lipsei d e cu3es precum $i ca ur- 1 - . I mare a epuiztirii in lur- efomtului din penioada de pnimrivarri $i d e varri, T$i i incetl.nesc r i h u ! l de oust : cele rnai qu i za t e , fndeosebi cele mai b5triine pot - ch'b'r s5 inceteze c q l e t ouabul. 1 .Degiolide daar de mkuride h a t e de apicultol- ca lactivitatea dor de om ' t s5 I - i fie mmtinutri la a c o t 5 ricliratri un timp c8t mai inddungat posibi.1. In princi- ! i Pal mentinerea activitritii de crWere e puictul,umi ae rwlizeaz5 prin : . - 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I .

I m ~ m t m t m t m ~ r n t = ~ = ~ m ~ = m i

1. Asigurarea unor miitci cu mare capacitate de ouat

Matca reprezintii o conditie hotiirbtoare pentru obGnerea de familii puternice. I n pr;imul rand este necesar sd se tin6 s e a m de originea miitcii. Sii se fnbocuiascii miitcile de rcind cu cele cu origine cunoscutii, provenite din familiile cale mi puternice, productive. Aceasta impune existen@ unel evidenfe stnicte In stupinii. Miitcile trebuie sii provinci din familii siiniitoase. Este cunoscut faptul cii prin oudle depuse, matca poate transmite o serie de boli ca : nose- moza, Zoca etc. Miitcile trebuie sii provinci d m familiile rezistente la iernare.

Intereseazd n u numai originea dar $i vhrsta mdtcii. Miitcile t i n e r ~ au prolifici- late ridicatii, deci depun rnai multe ouci. Activitatea miitcilor tinere inzepe rnai t im- puriu primlivara $i Enceteazii rnai thrziu toamna. Deci d e la mdtcile tinere se vor putea obtine rnai multe generatii de albine, familii m i puternice. Asigurhnd u n ouat mi intens, albinele din stup vor avea suficiente larve de hrdnit, deci prezenia

miitcilor tinere rerprezintii un mijloc important pentru prevenirea roirii.

I n aceastii perioadii f n l m i r e miitcilor bdtrhne cu botci cdpiicite, sau chiar cu miitci ce urmeazii a se tmperechea dupii introducerea I& in familii nu se reco- mandii. Aceasta pentru cii familia v a rb- mhne fdr6 puiet t imp de 10-15 zile sau rnai mult , iar unele familii pot riimane chiar fdrii miitci prin pierderea lor la zborul de imperechere.

/

2. Calitatea fagurilor

Ca ~i t n primiivarii, in perwada de toamnd miitcite evitii sd depunii ouii En fagurii noi, care piistreazdi m i greu ciildura. Din cuib se scot fagurii prea vechi sau cu multe celule de trhntori $i se reformeazii. Dacd unii dintre a c e ~ t i faguri mai au puiet se ntutci la marginea cuibului, de unde se pot fnldtura imediat ce sunt eliberati de pwiet. In mij lmul cuibului se lasii nu- rnai fagurii fn care au crescut c&teva generatii de puiet, av6nd suficiente celzrle li- bere pentru crevterea acestuia. Dacd 2*n

cuib, in zona cea mi fcuvcrrabilii createrii de puiet, sunt jaguri cu multe celule de trdntor, m t c a t ie cd va evita ace$ti faguri, fie cii, sub impulsul hriinirilor sti- mulente, va depune t o t u ~ i ouii producdnd o diminuare a cantitiitii viitoare de albinii lucrlitoare. A c m t i i pierdere de albinii lucrcitoare are loc din douii mot ive: i n pri- mu1 rdnd dntoritii faptului cii i n loc de albine se cresc trdntori intr-o perioadd En care nu sunt necesari, iar pe de altii parte din cauzii cci albinele doici se uzeazd i n zadar, nemaiputcind fi crescute i n locul lor cantztiiti mari de albine lucriitoare.

3. Deblocarea cuibului

La unele culesuri, ca de exemplu la sal- ccim, care este u n cules intens d a ~ scurt, b1o:area cuibului este defavorabild familiei $i este favorabild productiei ce se rea- lizeazd, deci u n fenomen dorit. Pe o perioadd scurtd, i n mod natural se limiteazii cantitutea de puiet neciipdcit. Bloca~ea are implicatii nefavorabite asupra puterii familiei la culesul de varii de la floarea- soarelui, limitcind crevterea puietului $i ducdnd la scdderea accentuatii a puterii familiei dug& .calori.ficarea cuksu~lui dz .varci. De asemenea, i n perioada de toamnd, i n zonele unde exist6 u n cules bun de intretinere, este posibilii uneori blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hranii in zona me$terii puietului. Dacii apicultorul nu intervine la timp, familiil5 de albine puternice i n timpul verii ajung toamna sla8b populate, d e ~ i au mari can- t i t i t i de miere $i piisturii On stup.

Deblocarea cuibului ,la familiile fntreti- nute i n stupi verticali cu u n singur corp $i i n stupi orizontali, se realizeazii prin introducerea periodicii, la interval de 5-7 zile, i n mijlocuil cuibului, a cdte unui fagure clMit regulat, cu celule de albine lucriitoare $i f n care au fost crescute douii- t r d genemtii de puiet.

Pentru ca abbinele sd pregiiteascii mai repede fagurele pentru a fi %nsiim?n@t, inainte ca aeesta sii fie introdus i n cuib, se poate St70Vi cu sirep de zahiir. Penlrzi . crearea spatiului se scot ramele pline cu miere de pe ma~g in i , rame care se pot folosi pentru conzpletarea rezervelor la d t e fami.lii. E~le se pot $i extrage in cazul i n care confin doar miere natural6 ~i nu nvie- re ~ roven ind de la hrdnirile de toamnci cu sirop de zahdr.

Ln slupul multietajat, deblocarea se rea- lizeazci prin inverearea periodicii a corpu- filar, oferind mdtcii posibi~litatea de a-$i eztin.de In sus suprafa@ pentru depunerea 0~610i . Pentru aceasta este necesar ca nici unul dintre cele doud corpuri ce se in- verseazii periodic in toamnii sd n u re,prP- z i n t e corpul cu rezervele de hrand aeon- rece. din moment ce corpul cu hranii pen-

tru i e r m t trebuie sii d b e fn ced zece faguri ui siii eel putin 18-20 k g miere, se intelege cd n u tm mui avea faguri cu celule goale pe o szvprafatii care sii 'usigure spatiul necesar cre~teri i de puiet.

4. Folosirea culesurilor tsrzii Practicarea stupiiritului pa8toral la cule-

surile tiirzii oferite de flora s m t a n i i sau cultivatd constituie unui din&e cele mai eficiente miiloace de stimulare a cresterii de puiet i n oceastii perioadd.

Culesurile naturale in sezonul de toamnd sunt de douci ori m i eficace comparativ cu hrdnirile stimulative, datoritd apor- tului de polen proaspiit. I n ace la~i t imp se realazeazd $i o economie de zahiir $i polen care, de reguld, acoperd cheltulelile de deplasare.

Ca surse de cules, la sfcir~itul verii $i toamna se pot folosi fcinetele din luncile T ~ u T ~ ~ o T . zonele inundabile, grcidinile de zarznvat, bostiinoasele etc., care, pdnd la efectuarea arciturilor de toamnii oferii CU- lesuri de intretinere a albinelor.

Se va avea grijii Onsii, in zonele viticole, i n cazul kn care culesul sucului de stru- guri este prea abundent, ca fagurii cu miere proveniti de la acest cules sii n u riimdnii i n cuib pentru iernare. Fiind foar- t e bogatii i n substante minerale $i zahu- ruri nedigerabile pentru albine, aceastii miere poate provoca nepliiceri in timpul iernii $i anume, inciirciituri intestinale mari, diaree, uzurii prematurd.

Prin folosirea ~ c u l e r i de Intretinere tiirzii, familiile de albine rewesc mi tot- deauna sii-$i Intregeascii proviziile de hranii pentru iarnii.

5. Hriinirile stimulative De ,la bun inceput, .trebwie net diferen-

fiat.e hrdnirile de campletare a rezervelor de hranii, care se fac i n .doze m r i , & 2- 5 kg zilnic $i se t e r n i d in 10-15 zile, de hriinirile 'stimulative care trebuie f6- cute i n doze mici pe intreaga perioadd de crevetere a puietului, respectiv de la ulti- mu1 cules principal pan5 toamnu tdrziu. Important este ca prin modul de adminis- trare .rii se creeze albinelor senzatia de pre~entii permanent6 a sursei de a l e s , sen- zatze care sii le menti& 5ntr-o stare ac- tivd. Astfel, Entr-o prijm5 metodl, se sti- muleaz6 fami,liile prin desciipdcirea fagurilor :u miere. Cantitatea de miere descii- pdcitd este in raport tcu rputerea familiei : la cele puternice se desciipiicesc 3-4 dm2 i n t imp ce ,la cele mediocre s.e desciipiicesc 1-2 dm2. La desccipdcire se folosesc fagu- rit de la rezervd care au cantitdti mici de m z e r ~ $i provin de la familii siiniitoase. Operafia se executii dupii incetarea zbo- rului. pentru a p-reveni furt&wgul.

(continuare in Dag. 4)

tic5 a -Mi ~i ~ o h b o r g ~ s4 ~ ~ i l ~ & mi aqAu wea oe numb awt'ivitqi de Id-1- a @cu&usii.

Considerifind de bun augur interesul $i qmijinul de care aceste actiuni se I b u c u ~ 8 Kn RepulMl& Mdl!d(wa h wl mi: halt niVel putem afinna e5 En initor fratii nqtr i mlrdmeni wlr mqi sB a s e ~ u w props- ~ i r e a amtei idedeitnicini - apidi tura - care h a c d e lmri are o tradiitj, unilenars. 0 garr ran tie a s~ulccesulud 0 metituie qi m1itat.m abiw- tivg cam v$dqte c5 multi fmain-i qi ~mntemporani ,din domeniu sunt f i i a i Batwmbiei.

Elisei TARTA

METODE PENTRU OBTINEREA DE FAMILII BUTERNICE IN VEDEREA IERNARII (continuare din p e g . 2 )

0 a doua metodii este stimularea cu siro,p de zahdr. Concentratiu siropului trebuie sd fie 111. Administrarea ,sub form6 de sirop, se vn face i n doze mici de 300-500 g la Interval de 2-3 zile. Administrarea siropului i n doze $i la intervale mai mari cre- eazd doar Socuri. Pentru intensificarea cre~ter i i [puietului este eficientd administrarea siropului i n faguri g i introducerea i n m:jloarl cuibvlui. Fagurele introdus este curd$at, lins $i devine corespunzdtor pentru a fi insumcinfat. Metoda gyesupune din partea apkultorului u n nivel profesional ridicat deoarece trebuie apreciatd bine pu- lerea familiei pentru a nu extinde prea mult fagurii ocupati cu puiet situnfie care ar duce la o lipsd a albinei de acoperire.

0 a treia metad5 constd En stimularea cu zahdr sub form6 uscat6 (tos). I n acest caz, este bine ca albinele sd aibd acces la o sursd de apd. Unele albine consumd acest z a h d ~ , altele 91 .car6 ins6 afar6 ; pen- t ru a preBnt8mpina acest aspect se pun cicteva picdturi de miere On hriinitor'ul cu zahdr.

Prezenta unui cat de mic cules de po- Zen din mturd mdreqte cu mult efectul hrd- nirilor stimulative.

Oricare ar fi procedeul folosit, hrdnirea stimulativd se face numai seaTa, dupd incetarea z b m d u i , luBndu-se mdsuri severe pentru prevenirea furti$agului care poate aduce En aceastd per,ioadd pagube m r i . De asemenea, urdini~uri le stupilor se mic$o- reazci i n raport cu puterea fiecdrei fami- 1 . C -.-.

CBt pr ive~te efectul hrinirilor stimulative asupra dezooltcirii creqterii wuietului On sezd:?ul de toamnci. comparativ cu culesul natural de intretinere, dupd datele din li- teraturci, acesta este cu circa 50°/0 m i mic fat6 de culesul de Ontretinere ?hz!up.~l. Rezziltd deci cci se va recurge la hrcinir?~ stimulativd de toamnli numai atunci c&nd n u q t e pmibil sd se asigure cules de in- iretinere natural pentru albine. De asemc-

nea, trebuie subl~niat cci hrlinirea stimulativd de toamnd dd rezultate numui On cazul ccind i n cuib exist6 provizii abundente de miere $i piisturd, precum $i spatiul nccesar pemttt:u dezvoltarea cregerii puietului.

fn afar6 de mcisurile ardtate, un alt procedeu de fntiirire a familiilor de db ine On v e d e ~ e a ierncirii este folosirea miikilar ajut5toare. f n acest caz se folosesc mdtcile s c o z e din famtlti cu ocazia inlocuirii lor cu alte miitci, mi tinere sau crescute spe- czal 6n (acest scop. iCu nndtcile r e z u l W d in aceastd opepatie se fwmeazii On cursul lu- nzlor iunie-iulie nuclee pe doi - trei faguri de cuib, din care unul cu puiet zar ceilalti cu rezerve de hrand. Aceste famz- Izi mzci se addpostesc i n lddite-nuclee, cu capucitute de 5-6 faguri, in despdrtituri amensjute cu urdiniq separat, aldturi de familia de bazd On stupii orizontali; On corpuri suplimntare, deasupra cuibului, la slupii multietajati ; On stupi suplimenkri , a ~ e z a t i aldturi de familia de bazd, On cazul stupilor verticali cu magadne. Pe mli- Pura dezvoltdrii, acestor nzcclee li se ldr- ge sn cuibul prin introducerea de faguri cllirEiti sau artificiali. Familiilor ajutlitoure li se a ~ l i c d acelea~i mdsuri de stimulare a rre.yterzi de puiet, in lunile iulie-septembrie, ca $i familiilor d e bazd. Toamnu, dupd incetarea depunerii oulikw, mdtcile bdtr&- ne se in ld tu~d iar albinele $i puietul din nucleu se unificd cu familia de bazd. 0 parte d i n nuoleele ,cu m6tci pot fi Idsate sci ierneze pentru a avea tn primdvard mcitci de rezervli.

Prin aplicarea acestui procedeu, familiil? de bazci se Xntdresc cu cdte 0,6-0,8 kg albind.

Procedeul de fntdrire a familiilor de albine prin folosirea miitcilor ajutdtoare prezintd u n deosebit interes en codi t i i t e din zona de sud a tdrii noastre unde sunt necesare familii foarte puternice chiar la Onceputul primdverii, pentru folosirea culesurilor timpurii (salcie, pomi fructiferi, salcdm).

Calendarul apicoltorului pentro luna septembrie Nicolae V. ILFIE$IU

La inceput de toamn9, 1una septembrie reprezinla pentru apicultui-S sfsrgitul se- zonului vegetal $i apicol activ qi intrarea in pcrioada de preggltire a iernarii familiilor dc albine, din punct de vedere iizio- logic. In aceasta lun5 mai pot s2 existe unelc surse de cules, in special polen, asigurate d e vegetatii $i culturi specifice se- zonului d e toamnB cum a r fi : facelia (cr. semSn5turii tsrzie), dalia, ochiul boului, fsnetele din luncile rdurilor, gradinile de zarzavat, bostrinoasele, flora miriqtilor etc,. care pan5 la arsturile d e toamng, ofera culesuri d e intretinere deosebit d e va!o- roase pentru existen@ albinelor, ca unitate biologicii.

Prin existents acestor culesuri thrzii ch vi prin hrgni'rile d e stirnulare $i camplet~sae ,a h'ranei necesare iern5rii, familiiie d e albine iqi m5resc ( p h i l a dublare) supra- fetele d e puiet. Aceste posibiliL5ti d e culesuri din vegetatia de toamnri ca $i ra- tiile date ca hran5 (sirop, tur te proteice etc.) administrate d e apicultor a u asuprr familiilor d e albine o actiune stimulativs : matca depune din nou ~i mai intens ou5, iar albinele lucr5toare culeg cu mult5 st5- 1uint5 ultimele surse d e polen din naturt .

Apicultoml trebuie sri $tie $i s5 urm5- reasc5 acest fenomen, cici dac5 culeic: este bogat (sau dac5 hrgnirile a'dminis:~~a,a:e a u fost corect esecutate) atunci $i ultimn genenatie de albine obtinut5 in aceastri pe- riaadri a anului v a putea s5 creasca i n conditii optime $i s.5-$i depunj. in carp un suficient s t rat d e grksimi $i albumine. Acest s t rat criptuverjte partea posterio3rZ a corpului albinelor $i constituie pricipala rezervri corporal5 necesarii vietii lor p5n5 in primSvar3, avAnd nslfel asigurat5 o nor- mals posibilitate de iernare.

I n lunn septembrie, apicultorul nu va ne- gli ja aceask2 obligatie d e aprovizionare spe- cials a familiilor d e albine cu materiiie care asigurB corpul gras, av5nd in acelnqi timg grijG s5 existe in cuib hrana, c i l - dura $i apa, toate acesten constituind ?on- ditlile care garantea25 o dezvolL3re s5na- toasii rji neintrerupti a familiilor de albine. Prin aceast5 m5sur5 sunt crutate rezervele corporale depozitate d e albine l a finele verii $i in lunile d e toarnn5 (septembrie-mocombrie), constituind o re- z m 5 care influenfeaz5 Pn mare m5sur3 intensitatea crevterii puietului : sun t mai puternic stimulate glandele produ.critoare d e lgpti$or d e matc5 $i astfel este opti- mal h r j n i t puietul (larvele d e albinri). ame- najgndu-se astfel albina Gntir5 o(b1igati s3 parcur& timpul d e iernare in conditiuni

care s i asigure in sezonul viitor in prim5- va1.i - o activitate productivi.

Pentru ca familiile d e albine s3 ias5 c5t ~ n a i puternire din iarn.5, apicultorul trebuie s5 aib: in vedere u~m5toare le si- tu.atii sesizate prin recomundiirile noastre calendaristice inc5 din lunile august $i septembrie :

1) Perioada d e la iepirea din i a r n i pin5 l a culesul de pr imivar5 este insuficient5 pent1-u dezvoltarea corespunziitoare a familiilor de albine. F i r 5 interventia apicultorului (hrjniri , or{:anizarea cuibului etc.) rin'terven,it5 in aceste zile - ele nu vor putea valorifica economic $i util rulesu- rile viitoare d e la pomii fructifesi vi nici pe cele d e la salcie, s d c i r n etc. De aceea. ca familiile de albine s5 ias5 cht mai puternice din iarnri, trebuie luate - ince- pSnd cu luna august-septembrie - o serie de d s u r i menite a contribui la creg- t.erea unei cantiEiti cSt mai mare de puiet. In acest fel se asigurii o normal5 ier- nnre, un consum redue de hranii in timpul iernii, o uzul-5 redusri, fapt care le mri- re$te longevitatea fn prim5vara viitoare. Practic in iarn5 trebuie s5 intre a!bina crescut5 dups ultim'ul cules din vat3 $i cen eclozionatS in septembrie-octombrie. Areast5 albinii este neuzatj. $i dispune d e rezelvele fiziologice necesare trecerii pe- rioadei d e iarnri.

2) Luna septembrie este perioadn I c asi- gurare a cBldurii in cumib, pentru i e ~ n a r e prin stricta delimitare a cuibului In spntiul ncoperit d e albine, care, pe m j s u r a sc5- derii temperaturii, sunt obligate s5 se strBngii in ghem.

La organizaren mibului d e ie!'nai.c o jirij5 deosebitj. trebuie acordat5 pentrd asi. gurarea accesibilitiitii albinelor la fagurii cu miere $i pristur5.

3) In cazul familiilor mai slabe, pc 15ng5 eplicaren m5surilor d e izolare ter- mica, prin aplicarea d e materiale termo- izolante densupra podisoarelor, se reco- mandri $i folosirea de saltelute la txale , montate dupri diafragm5 (eventual n':eza- rea u8?m-:'i >:':.?).

A nu s e exagera ambalarea teromizola- toare a familiilor d e albine, asigurBnciu-se doar strictul necesar d e crildurri in timpul iernririi cu inlriturarea posibilitAtilor d e urniditate dgun5toare (formarea d e con- dens).

4. Pentru realizarea acestor obiective En termen util, apicultorul v a desfrigura in aceast i lun5 urm8toarele munci :

a. terminarea hrgnirilor in vederea iernririi ;

b. organizarea $i inceperea acti'uni.i de impachetare a cuibului perah iernare ;

c. revizia rezervelor de faguri, sortarea lor utilitar5, indephrtares gi inlocuirea fa- gwilor negri depiivind 3 ani de folasintri, flambarea cu sulf a rezervei de faguri uti- lizabili $i depozitarea lor corespunz5toare ; curstirea hrrinitoarelor, dezinfectarea uti- la jului apicol $i executarea m5surilor s3- nitar-or,ganizatorice in stupin5 ; d. combaterea viespilor $i a voarecilor. 5) Grijg pentru inlgturarea fu~tigagului

posi.bi1 a fi declanrjat ca urmare a mani- pul5rilw gre$ite in stup $i in stupina.

6) Avind in wdere starea sanitarii alar- m n k 5 inregistrat5 in ultima vreme in apicultura rodneasc5 h specfal datoritri existentei unor viroze $i a prezentei parazitului Varroa, timpul din luna septembrie ,pennite '$i oblig5 la executsrea mii- surilor de continuare a aplicArii tratamen- telor specifice recornandate de catre organele sanitar-vderinare. Ca un exemplu; prrrctic vom aminti prevederile unui plan organizahric de combatere a parazitului Varroa, posibil a f i realizat cu u$urint5 de orice apicdtor, fie el incepstor, sau profesionist. Ce contine acest plan orga n izatoric ? - Procurarea medicamentului Varachet

cu v,alabilitate corespunziitmre, pentru toate familiile existente din stupin5. - .PregMirea plgc,ilor din tab15 $i pinz5

de s i d , in care se introduce, prin urdini$, cartonul-suport a1 pic5turilor cu Va- rachet (aceasta constituind o metodri e f i -

- Plierey (indoirea) acestor cartona~e- suport $i introducerea lor pe jum5tate sau trei sferturi in pEcile din tabla $i pinzii de sArm5. - Deschiderea corespunz5toare prella-

b iE a tuturor urdinigurilor, pentru a in- lesni $i uvura introducerea 'pl8cilor. - Preg5tirea unor ~omoioage de hiirtie

sau din pAnz5 pentru a servi la inchider~a e t a $ a urdini$urilor, dupd efectunren in- trduceri i plricilor metalice continind pi- criturile de Varachet. - Procurarea unei brichete necesare

aprinderii cartona~elor-suport imbibate cu Varachet.

O~eratiunea de tratare propriu-zis5 con- st5 din : - fn functie de volumul fiecjrui tip

de stup, cu ajutorul pipetei, aplic5m pe fiecare carton-suport intre 3 $i 4 piclitusi de Varachet.

- Aprindem cu ajutorul brichetei vfir- ful cartooldui-supart aflat deja in placa metalicil, pe care arztind (f5ril f l A r 5 ) il i n b d u c e m in stup prin urdinig, pin5 la mijlocul fundului stupului, sub cuib. - Urdinivul se astups imediat cu $0-

moi'ogul de hirtie sau p b z 5 , r h t i n h d (afar8 doar sirrna care constitbe coada pl5cii meblice $i de care ne servirn pen.tru scoareren ei dia stup, dup5 30 minute de la introducere. - Dup5 30 minute, se smate $omoiogul,

se trage de sSrmi placa metalicii $i se verificii dacii cartonul imbibat cu cele 3 -4 pic5tui-i de Varachet a ars integral $i dacg f.umigatia a . fast realizat5. In caz con- trar se repet.5 tratarnentul, dupa care se monteazii urdini~ul, cu deschiderea nor- mals de dinainte.

S-a constatat c5 operatiunea in flux continuu $i ordonat a tratamentului cu Va- rachet mai sus ar5tat, a durat in total pentru 80 colcmii (in stupi orizontali $i Da- dant) 2 112 ore, de La orele 16 la 18,30, deservit de doi stulpari $i utilizfind doar 40 pEci metalice, in prealabi pregiitite conform programului amintit. Din acest exemplu rezult5 c5 prin orgaizarea te- uneinics a muncY in stupin5 $i w i n apli- c a m unei metode eficiente (u,tiliz&ndu-se doar 40 plsci metallice pentru 80 colonii prin siistemul repet5rii folosirii a aceleiarji plgci, dup5 o staticmare de 30 M u t e in fiecare stup, timpul de lucru a foYt redus la maximum.

Legat de exemplul sus mentionat trebuie precizat c5 tratamentul a fost repetat de 3 ol-i a interval de 7 zile, obtingndu-g efecte deosebite in combaterea parazitului Varroa.

FARA PREJUDECATI DESPRE ...

0 intiimplare cu apreciatul actor Dorel VISAN, directorul Teatru- lui National din Cluj-Napoca.

21 iunie - data echinmfiului de var2 - cea m i s c u f i noapte a anului. 0 dimineat5 ce anunt5 0 zi canicuiar5 care a$a a $i fwt.

Dup5 o b5taie i n ~ $ 5 intr5 i n biroud re- dactiei iun cunoscut actor clujean - d l . Dmel Viqan. Schimb5m cfiteva a m b i l i - tAti conventionale ca En prologul unei piese de teatru. lntre doug drumuri la ,,Ro- m5nia film RIA.'', $i la Ministerul Cul- turii (intrevedere cu dl. Ministru Secre- tar de Stat Mircea Albulescu) simpaticul nostru interlocutor - (care conduce des- tinele na , t iml~ulu~i clujean este $i proprie- tarul $i .conduc5torud" unei mici stu~pine) - ne mSrturise$te ce nevoie 1-a adus 13 noi. Vrea s5 cumpere trei m5tci pentru a le introduce i n roii nou formati.

fntr-o Dacie cu n.um8r de Cluj, pn ban- cheta din spate - tapitat3 cu cati fel 1-o- ~ i e ca fotoliile din stalul unui teatru cc se respect2 - m5 aqez intre directoml economic $i contabila ~ e f 5 a teatrului care are oarecare tangent5 cu a.picultura. LBngB sofer, pe scaunul din £.at5 st5 dl. director cu care conversatia continu5 in aceea~i ?,manier5 banom5" - cum ar zice Tanti Elvira.

La Institutul de Cercetare $i Prduct ie pentru Apicultur5 d-na biolog Maria Dr5- m n , $d de llabcrator si totodat5 persosna rm supreme r&spua.deri i n actdxitatea cres- c5torilor de mj tc i , prevenit5 tdefonbc sa- recum abrupt de venirea noastr5, ne aa- teapt5. ,,0 m,atcG cost5 2000 de lei. Deci trei m5tci i n m e a z 5 6 000" precizeaz5 dis- tinsa doamnl. ,.Ce mai inseamnj ast5zi 2 000 de lei ?" Entreabs dl. Vi$an si tot diurnnealui rgspuuude : ,.patru beri !". De altfel, in centrul Bucure~tiului la ber8ri.7 Efes Pub, situat5 pe Bulevardul G-ral M.agheru (pe fmtu l amplasament a1 restau- rantului Grgdinita) 0 halbl cost5 750 lei (asta era situatia inainte de 1 iulie data apliclrii T.V.A.-ului). f n biroul directom- lui institutului - dl. ing, Aurel Mglaiu - dialogul se deruleaz5 ca-ntr-o pies5 de teatru in care actorii improvizeaz5 inspi- rati pe o t e m i datj ce se v%de$te bine ru'n- de fiecare i n parite. P&te de aceea rapliri'le , ,cu~g" u$or $i swt ' pline de SEtvme.

N u particip la discutie, cer permisiunea oaspetelu~i s5 pun in functie 'epertofo3ul. Accept5 q a c5 i n bun5 parte aceast5 re- latare se bazea7.5 pe transcrierea apraape fidelti de pe banda magnetic5 a ziselor de-.atunc,i.

,,Sd $titi cii sunt u n foarte mare iubitor de animale mici - afi1rm5 cmving5tor dl. V i ~ m . A m trecut prin ,,toate fazele". Pri- ma &at& a m inceput cu pe~ t i i de acva- riu. M-am ocupat multi ani de acvaristi- cd avhnd o camerii anume destinatii acestei basiuni. )dm crescut pe.yti T a ~ i $i f r u m o ~ i adu$i din Italia, din Germania, exemplare foarte pretentioase $i sensib~le. Mai apoi a m trecut la rpapagali. N-am avut o cresriitorie ca On cazul pe~tilor exotici. A m avut orgoliull, ambitia sii On- viit u n papagzl - mui bine zis u n Peru$ sii vorbeascii. Mia, cdzut i n man6 o car- te de specialitate din Ungaria $i On aceastii lucrare a m giisit date interesante, metode practice de cre~tere $i dresare a pzpaqali- lor. Aveam t imp muht .in acea perwadd $i ore intregi le dedicam papagalului. Am fd- cu t un pariu cu rnevastii-mea - care era ~cepticii - cum cii voi l nv i i p pasiirea s& vorbeascd. Miza pan'ului era o lad6 cu bere care nici azi nu mi-a fost datd cu toate cd dupii douii luni de ,,cursuri in tenr iv~" a m reu$it sd determin papagalul sd ,,.invete" mu? multe cuvinte $i chiar sii le emi- td in p to~oz i t i i coerente. 11 chema Boby, ern liber prin casii $i ultimele cuvinte En- vdtate ,,Rimhi sdndtoasii cucwnii ,,Inti iau o~amnntanul si plec" (versuri din ,.Balada chiriusului qrkbit'' de Topirceanu) s-au fn- deplinit Entr-o zi chnd a zburat pe fe- r~as trd $i nu 1-am mi v izu t . Mi-a pdrut r(i?~, foti din famhlie, prktenii $i vecinii 1-au regretat. Acum a m alt Peru$ crercut de mino yi care a f ncqmt sii vorbeascii.

Cu albinele e s k altii poveste. Ea Encepe cu tatdl mTu care era u n stu;var consma t . De la el a m inviitat aproape tot ce $tiu. Avea o stupinii fntr-un pavilion stabil. La Pnceput iscodeam cu n h i t a t e $i cu mirare C P $i c u m e cu albinele. Uithndu-mii la chte n ram6 chnd tutu lucra la stupi Ei .Qpuneam : iatii albina asta mare e m t c a ! Tata mii vunea la pumt : n u &la-i trantor ! Mii uimea c u m umbla la albine cu

(continuare fn pag. 16)

IN AJUTORUL APICULTORULUI INCEPATOR

CERCETAREA UNEl FAMlLll DE ALBINE Ing. Ilie CORNOIU, Ing Universitatea de Stiinte

Facultatea de

Dac5 starea timpului $i prezenta unui cules natural permit lucrul in stup1n5, iar noi ne-am hotirbt s5 deschidem $i s5 cercet5m mica cetate, trecind peste tearna fntepiturilor, dinainte va trebui s5 ne pre- g5tim un inventar necesar. Succint, avem nevoie de : dalt5 apicoli, masc5 apicol5, a f m & r apical, halht cunat, p r i e apicol5, caseti portwme, combustibli penkru afum5- lor, cannetud p n r t ~ u evilden@ duci-&rilar.

Preggtim afum5toml (aprindem combusti- bilul in generatorul de fm). ne sp515m mbinile ink-o solutie diluat5 de o p t cu ab5 (fzir5 s5punuri parfunate), imbr5c5m ;halam $i fix5m m s c a apicd5 pentm prevenirea eventualelor intep5turi in regiunile capului. Cu cele preggtite, ne vom deplasa $n stzqpini.

A j u q i I@& stup, ne v a n a- lateral, in partea opus5 cuibului. In liniste, se ridici capacul, iar dac5 este mobil (cazul stupilor verticali) se a$eai5 cu atentie in spatele stupului. Cu ajutarul da t i i apicole se d e k q a z 5 uL.tima s c h d u r 5 de po&$or, iar in cazul stupilor vertical1 intregul p3- d i ~ o r monobloc, dup5 care se aplic5 peste albine ciiteva rafale de furn Acestea vor reaeiona prink-un aumzet puternic, ri- dic5 u r n abdomenul, iar prin secretie glandei odorante vor comunica intre ele starea de panic& incercbnd si-$i wnple cbt rnai repede guvile cu miere din celulele fagurilor. In mamentul in care m e t u l a ince-

tat, podi$oml se va ridica complet. Cel anmobloc se qeaz5 in fa@ urdiniqului rezemat d e s c b d u r a de zbor. pentm a permite retragerea albinelor rsmase, in stup. In cazul stupului orizontal, sciindu- rile de podi~or se perie de albine cu pe- r ia apicoli, sau se scutu~-5 prinzbndu-sede un cap5t $i lovind repetat cu p d u l pal- mei de la mbna opus5. Scbndurile de po- d i p r astfel eliberate de albine se avekri suprapus la cap5tul stupului. Pentru a crea un spatiu optim de lucru, cu ajutorul d51- tii apicole se va desprinde $i ridvca, prinziind de cele dou5 extremitSti, mma de margine sau diafragma din dreptul nostru.

In cazul ramei, aceasta se va cerceta deasupra luminii stupului in pozitie vertical5 sau cel putin oblic5. uentru a nreveni des-

. Liviu MARGHITAS Agricole Cluj-Napoca Zootehnie

rama se roteate cu 180 grade, *a se co- boar5 in pozitia initialA $i astfel apnre cealalt2 fat5 a fagurelui

Dac5 stupul este plin cu rame. de pe rama de margine cercetati se vor inde- p5rta albinele $i se vor inti-duce provlzo- riu in caseta portrarne. fndepirtarea albinelor de pe ram5 (dac5 matca nu este pre- zent2) se face deasupra luminii stupului, cu ajutoml periei apicole, sau prin scutu- rare, folosind diferite procedee, dupii cum urn- : - rama se prinde de sub speteaza port-

f agure, strbns5 Intre degetele mijloci~ ale ambelor mbini, iar prin mi$c5ri verticale se scutur5 energic $1 scurt, deasupra sau h illiteriorul stupului, En spativll xiXmas G$er ; - se prinde unul din capetele spetezei

portfagure $i speteaza later&, intre dege- tul mare d e la d n a s a n g 5 $i celelalte degete d e la m6na stings. Cu podul pal- mei drepk se lovqte enengic $i repetat dosul d i n i i stbngi, sau capiitul spetezei port fagure-

Dac5 din neatentie sc5pii.m o ram&, se vor aplica peste albine citeva rafale de fum, ne retragem pentru putin timp din lucru pan& ce se lim$tesc, iar apoi ne contin* investigatiile.

Aceeqi conduit5 de l u m se va mentine (dup5 caz) pbn5 la cercetarea defintiv5 a fi-ei rarne din familia respwtiv5.

Dup5 terminarea cercetArii. ramele se a- in aceeqi ordine in stup (da& se constat5 o stare normal5 a familiei de albine), pentru a nu deranja modul de or- ganizare a cuibului. Pozitia nonnali a unei ram in cuitb se poate stabili dup5 modd de repartizare a mierii in fagure, extinderea suprafetei puietului de diferite vbrste, calitatea fagurilor etc. Ramele necorespun- z5toare (dup5 caz) se vor muta progresiv apre marg~nile cuibului, pentnu a se eli- bena de puiet $i astfel, trepbat, vor fi scoase din stup.

Dup5 terminarea cercefArii, la qezarea podi$orului se va evita pe cbt posibil stri- virea albinelor, prin miscarea u$oar5 a acestuia, pbn5 ciind simtim c5 ele s-au re- tras. Dac5 xiindurile de podisor (la sbpi i orizontali) din cauza umidit5tii sau a c5ldurii excesive se Encovoaie se vor aseza - .

prinderea albinelor tinere sau,^ a m5tcii. CU pa rka concavs in jos pentru la forma normal5. Obligatoriu dup5 a$e- D U P ~ cercetarea Pe 0 fa% a fagurelui, zarea capncului, in carnetul stupinei se

miina dreapt5 se ridic5 pin5 ce speteaza v w nota toate operatiunile efectuate gi portfagure ajunge in pozitie verticali, apoi st5rile observate f n familia respectiv5.

Primgvara $i toamna, cSnd situava ne Ca o concluzie la cele praentate, con- oblig5 s5 efectuEim anumite interventii sider5rn cZi cercetarea familiilor de albine chiar pe timp n&vorabil, este indicgt sB constituie in fapt o parte din modd de se procedeze la 0 cercetare rapids, desco- compartare.cu acestea, iar aplicarea tehno- perind cuibul treptat, iar pe m5sur5 ce fa- logiilor atpicole (indiferent c5t de avansate gurii sunt examinati, se vor acoperi in ar f i ) implicg obligatoriu un contact intim mod progresiv. cu specia.

SI ECONOMIA APlCULTURll Preocupare milenar5 a poporului rom5n - apicultura a dobandit

in ultima perioad5 o importantti sporitti at5t din punct de vedere econo- mico-social c5t $i ecologic astfel c5 formarea unor specialiyti cu studii superioare s-a impus cu necesitate.

Infiinfatg in urnti cu un an, actualmente facultatea functioneazi atst cu forma de inv5tGmlnt de zi c i t gi cu frecventi redus5 (Mri frecventi) - cu o durati da studii de 5 ani.

In paralel cu solide cunovtinte din domeniul zootehniei, horticulturii, pomiculturii, ecologiei sistemelor, contabilittitii de gestiune, informaticii, marketingului $i managementului in planurile de PnvtitPmCint sunt CU-

prinse celetmai importante discipline profilatoare : anatomia $i fiziologia albinelor, nutritia acestora, utilaje, constructii, instalatii $i dispozitive apicole, biochimia produselor apicole, tehnologii de conditionare $i prelucrare a produselor apicole, apiterapie, florti mdiferi, creqterea reproducitorilor apicoli, patologie apicol5, legislatia apicolti.

Facultatea pregtite~te specialivtii de nivel superior care dob4ndesc la absolvire calificarea de inginer-expert sau economist-expert. Admiterea se face pe baza unor teste de inteligentg $i perspicacitate, care cuprind subiecte din biologie, chimie qi materii studiate in liceu. Snnt asigurate contra cost cazarea in c5mine studentgti $i cursurile universitare ti-

Pentru anul universitar 199311994 concursul de admitere la cursurile de zi $i cele cu frecventi redusi are loc la datele de 22-24 septembrie a.c. la Decanatul facult5tii. Taxa de $colarizare pentru anul universitar 199311994 este de 75.000 lei pentru cursurilei de zi $i 70.000 lei pentru cursurile cu frecventi redusP.

Pentru inscriere sunt necesare : - diploma de bacalaureat in original $i copie xerox sau legalizati ; - certificat de navtere in original $i copie xerox sau legalizati ; - certificat de s5n5tate eliberat de policlinica teritorial5 ; - buletinul de identitate ; - 2 (dou5) fotografii 314 cm ; - chitanta pl5tii sumei de 3000 lei tax5 de concurs (taxa se plP-

te$te la Decanatul facult5tii) ; - cerere angajament a candidatului ; - un dosar plic. Pentru orice informatii suplimentare v5 puteti adresa Decanatului

facultstii din Bucure~ti, sector 2, str. Thomas Masaryk nr. 17, cod. 70231, telefoane : 611 47 50 sau 613 78 77 ; telex 11205 apirom r ; fax 613 80 34.

RASPUNS LA 0 INTREBARE

Pot s5 prevadg apicultorii vremea ? - =#=#-I= I=I-I=#. Prof. ing- Octav VITCU . l 1 l ~ l ~ l ~ l ~ l ~ l ~ l ~ l " , ' -

I Da, urmdrind semnele cereqti sau comportamentul unor animale. ! i Cunoa~terea vremii de ciitre apicultori, mui ales .evolutiu &, dd informatii i utile despre inflorirea pomilor fructiferi pi a planteZor d in flora spontunii m u $ - cultivatii. De asemnea cunoU+terea evolutiei 97-emii ne rpermite planificarea i l ~ n i i - - I ! rilor o p b l e de sezon, depksarea in pastoral, lori :putem sii l udm mdsuri d in - I t imp m p r a efectelor negative produse de rploile ,torentiale fnsotite d e furtun6. ! i De evolutia vremii depiqz.de astcizi atat secretiu de nectar -a plantelor meli- 1 - fere c&t qi recoltarea acestuia de cdhe nlbine, unde spre deosebi~e de plante, i

albinele Bunt m i ,putin limitate 3n 5mi+ca?ea [lor in aer liber pentru a alege - i conditiile olimatice ce,le mai favorabi~le, sau pentru adaptarea, la conditiile de ! . - - mediu m i putin prielnice. I . ! Albinele isunt supuse unor variatii de,ststul de puternice ale conditiilor cli- i I matice. Atcit plantele ,malifere cat ,vi albinele sunt influentate de fluctuatiile - . : i atmosferice ale vremii. !

Apicultorii pot isd prevhdd singwi mersbl vremii, at&t dupd semnele .ce- 1 :! re$Li, Cdt pi dupd eompmtmen tu l plontelor p i o animolelor d in naturl. Preve- i 1 derea ,,empiriciil' a vremii 8-a fiicut imi i d in ~cale bnai vechi timpuri, clar se m i -

face $i astiizi, i a r observatiile fdcute cu sute de ani 8n wrml au fost t.ransmise ! I - din generatie fn generatie, pan6 in rtimpul de mtdzi , observafii care dntregesc ! I ! prognozele meteorologice ale zilei. Insectele sunt h e t e r o t e m , adicd cu item- 1 I peratura t a ~ p u l u i variab616 dupii cea n mediului dn care t rd ie~te , iar activitatea - I - . vttalii a insectelor se desfii$oard la temperaturi mprinse intre 5-40°C, iar fiecare ! /! specie evdnd limitele ei specifice de tempmaturd fntre mTe ne dezw l t l . Mojo- ! !! rztatqa insectelm se dezvoltii fin conditii n o m l e optime Ontre 20 $i 3PC, limitele I 11 in eare dezvoltarea are loc In cel m i srurt timp. Ca j i @ante*, i n s d e l e in- - I - I slu,siv albinele au mevoie de o anumitd aumii ;d? grade d e temperaturii - i! pentru dezvolmrea tor, tnsd wariatiile de tempemturii d i n mediul inconjurcitor ! I znfluenteazl functiile ~i dezvolta~ea albinelor. I n cazul insectelor cat $i a plan- I 'i telor melifere procesele w,ifole ca : oegterea, deschiderea flor(lm, secretia qi - 1 i abundenta n e c t u r ~ l ~ i ca $i alte mtoni fes t l~~i bblogice tntalnite $1 in albino ca ! I - de exemplu : cre$terea, dezvdtarea, roituml, culesul, transformarea nectarului sunt j! strdns legate de evolutia m m i i , de conditiile metemalogice, $i care are o deo- 1 ' sebitii important6 pentru agricultori dar m i ales pentru apicultori, pentru cd - 1 i factorii . de- mediu prezintd oscilatii .care pot determina fnsemnute schimbdri Pn ! 1 - PTOcesele fiziologice ale tplantelor sau albinelor ~i i n ultimci instant6 i n des- 1 I! l 4 u ~ a r e a culesur+la, i n realizarea produc?iilor muri de miere ~i cearii pe fami- i : lia de a-lbine. Uneori datoritii lconditiilor atmosferice neprielnice poate d w e la - I!

I calamiturea cule.surilor partial sau total, aSa !cum s-au fnregistrat On unii ani. - A m observat cii umiditatea ridicatd s t c?n i ev s~+~ inflorirea plant-lor m ~ I i - 1

i ! fere, polenizawa ri fructlfiearea, iar i n timpul infloririi pomilor fructif-ri on- i j stituie u n obstacol In procesul poleniziirii flori:Ior, prin 5nt6rzierea maturiirii - I i 1 polenului $i inldturd posibilitatea d e a fi purlat de ,insecte (nlbine) sau cknt , - j i ceea ce duce la o productis sccizutd de fructe in anul respectiv. I

7 I 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l W 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 :

Apieuitorii pot s5-$i fa& singuri o imagine asupra evolutiei vremii, observsnd semnele cerevti, mai ales apicultorii care se ghesc En pastoral, pentru c5 la urma urmei, cerul pe care-1 vedern noi d e pe psmsnt, este mai muit un muzeu dec5t cer adevsrat astfel : - vremea se v a schimba - dac5 ste-

lele de pe bolta cereascs privite noaptea ni se par mai mari ca de obicei $i mai apropiate intre ele ; - tunetul continuu prevestqte o ploaie

torenti& inare ;

- cu~cubeul dublu $i bine colorat in- dic5 continuares ploii ; - sunt semne sigure de ploaie - iltumi

~ 2 n d apar coroane alburii in jurul soarelui, lunii sau stelelor ; - c5md p laa i~ cade, iar in u r n 2 se ri-

d iG aburi $i .,fuma atunci in mod sigur c5 ploaia va continua ; - cand privim pe cer $i ni se par doi

sari (soare) precis .c5 ne q t e p t s m L3 z5- padi $i ger, iar norii alburii in functie de anwtimp indie5 piloaie sau ninsoare.

Dar fiecare apicultor incepgtor sau profesionist in m t e r e a albinelor, pate aprecia vremea urmkiad ,,mwajele nortilor" astfel : - narii albi $i inalti profilati pe m l

senin nu ne agtept5m la o schimbare a vremii ; - n& cu aspectul lor intunecat, de tur-

nuri inalte de cetate, anun@ schim,bsrea vremii in scurt timp ; - nori.i cu margini $i forme neregulate,

v5to$i, albiciovi semnific5 inr5'utAtirea vremii, in timp ce norii lumino~i portocalii, aurii b orizont spre apusul Smrelui a- nunt5 pentru a doua zi vreme bun5 ; - dm5 norii se adun5 dup5 apusul

Soarelui $i acoper5 b l t a cereasc5, vremea se va schimba, va dweni ploioas5 in ziua u r d t o a r e .

Omul din cele mai vechi timpuri $i pin5 in zilele noastre a constatat d cei mai ,.m- r e e i meteorologi" sunt animalele, insectele $i p5s5rile astfel : - &d vacile alearg5 pe csmp cu cozda in s q iar pqt i i bmari ies din ap5 prevestesc un vint puternic, iar c h d p&Brile de curte se str- la um loc $i+i ciugulesc glanda uropigee de la baza cozii care se- met i gr5sime mai ales c5nd vremea se 'ja infiut5ti, pentru a-$i unge penele cu gr%imea secretat5, inseamn5 d in curind va ploua ; - dacA beneIe pleac,i mai d e v m .

iar iepurii sunt g r q i toamna se prwesteqte o iarn5 grea. De asemeni dac5 porcii iau paiele din asternut iarna $i le duc intr-un colt al cotetului prevestesc o noaptte ge- roas5 : - d a d bolovanii de sare ,,p15ng6' in-

seamn5 & ne a$tep%m la o schirnbare a vremii in sensul &I ne qtept5m la ploaie curind ; - dac5 vr5biile se ,,scaldB" in praful

drurnului de tar5 vremea se va schimba, deci va ploua cur5nd, iar c3nd rindune-

lele zboarii jos de tot, deasupra d r m u - dwr Dns-5 c5 vine ploaie nuare cu- rand : - se apropie ploaie mare. dac5 albinele

vin grsbite de la cules la s h p , iar flu- tua-ii zboari pe ling5 ferestn-e ; - dac5 pAp5dia iqi str5nge ziua peta-

lele, inseam115 c5 va ploua. Paianjenul a fost considerat un adev5-

rat ,,barometru6' pentru c5 el poate pre- zice timpul chiar cu 15 zile inainte astfel : - vom aves timp frumos - dac5 pro-

duce fire lungi ; - vremea se inrAu%p$te - dac5 pro-

duce f ire scurte ; - va incepe ploaia - d a d p5ianjenul

se ascunde ; - ploaia va fi insotitti d e f,urtun5 -

dac5 p5ianjenul i$i sparge pmpria-i tes5- tur5.

Dar pe ling5 aceste ,,informatii" consider c5 este bine ca fiecare apicultor s5-$i aib5 'instalat in stupin5 o mi& ,,static meteo" care s5 cuprind5 un barornetru $i un terrnornetru de geam, care se pot procura din cornert, $i care pe ling5 cele expme nmi sus pot s5 intregeasc5 paleta meteorologic5 zilnic5. De rn real folos cu- naaqterea acestor ,,informatiil' culese din natul-5. despre evolutia vremii prezintii m x e irnpc&t,+& pntm~. -mlb~rB +ar rnai ales p e n h apicultari, in special pentru cei m e p m t i c 5 an de an s tup5dM pastoral. Womet ru l $i termrnetrul a! nu lipseasc5 de pe pavilioanele epicole, ;sau cabanele apicole, intrucit sunt de un real folos pentru toti apicultorii.

Albinele I-au ornorht i'n legitimd apdrare

Ion Avasiloaie din Motru, de meserie hot de miere din stupinele ampla- sate En zon;, a fost atacat noaptea de un stup aflat in legitimii apgrare. fn- tepiiturile miilor de, albine i-au cauzat rn~artea instantaneu. Sotia care-] ag- tepta cu prada, la marginea stupinei, I-a t5rlt acas5 pe preq.

Din d d i a o l d ,,RomBnia liberii" de joi, 27 rnai 1993

RAMA NETZ-SIGUAANT~ h APRECIEREA CA'NTIT~TII

1%. Ilie CORNOIU - Universitatea de $tiinte Agricole Cluj-Napoca Facultatea de Zootehnie

Uneori. presati de anumite imprejursri sau de starea timpului, neglij5m anumite aspecte care ne pot oferi informatii utile legate de extinderea suprafetelor cu hranb $i pruiet 'din faguri, indeosebi toamna $i primSvam.

La intrebarea ,,Ce cantitate de hran5 ati lasat familiei X sau ce suprafaw cu puiet ati apreciat in familia Y la uitimud control in stupin5 ?", de multe ori r5s- punsul se rezum5 la afirmatia ,,Cred cB normaELL *

Pentru a da valoare c5t mai corect5 afir- m i e i , in practiea apicolb se folose$te rarna Netz. Utilizat5 de la inceput in mod cored, dup5 un timp va crea deprindere, astfel c5 l a ridicarea unui fagure cladit dintr-o familie de albine se va putea aprecia cu exactitate cantitatea de hranii sau suprafak pe care este extins puietul de toate v5rstele. Rama Netz se prezint.5 .sub forma unui cadru dreptunghiular (de mS- rimea unei rame STAS), care s e poate con- feqiona in atelierul stupinei din lemn d e s e n t 5 made, cu grosimea de 1x1 cm.

Fig. 1 - Bums Netz

Atgt laturile mari, cat $i la6ur,ille mioi se marcheazb $i se perforeazz din 5 in 5 cm. Pe cadrul dreptunghiular, in plan paralel - pe orizontal $i pe vertical - prin orificiile practicate se introduce (oj la insir'marea ramelor) un fir de silrm.3 sau nailon (fig. 1).

Foiosirea ramei Netz se face prin simpla miin'uire, aqezilnd-o alternativ pe fetele unui fagure (cu miere sau cu puiet) ridicat din cuib $i de pe care au fost scuturate albinele (atentie la mat&). C,uno&5nd cb un Mtrat cu laturile de 5 cm a1 ramei Netz acoper5 pe o fat5 a fagurelui circa 44 g miere c5p5cit5 sau 25 g miere ne- c&pgcit5, printr-o simp15 insumare a nu- d r u l u i de patrate se obtine cantitatea to-

tal5 de miere din respectivul fagure pe o fa@. ProcedAnd la fel $i pe cealalt5 fat5 a fagiurelui, iar apoi insumiind cantit5tile de ,pe ambele fete, se obtine cantitatea total i de miere d e pe fagurele analizat. 0 dekrminare mai expeditivii constb in a eonsidera c5 1 dm2 (4 patrate ale ramei Netz) acoper5 o suprafa@ care pe ambele fete ale fagurelui contine 350 g miere c5- p5oit.S.

Rama Netz este indispensabilg in munca de selectie- P e n h o apreciere corectZi a proldficit5tii m&tciQor, cu ajutonul ei se de- terming cu exac t i~hk (pnim aceea$i teh- n i a de d n u i r e ) extinderea suprafetelor ocupate d e celulele care contin ou5, puiet larvar, puiet c5p5cit. ConsiderAnd &I un p&trat cu latura d e 5 cm amper5 circa LOO de celule de albine lucriitoare pe o singur5 fa@ a fagurelui, sau c5 1 dm2 acoper5 pe ambele fete ale fagurelui circa 800 de celule de albine l u d t a a r e , rezul- t ab le detmImin5rJlor (,mkur&orilor) oferg informavi utile asupra ritmului $i pers- pectivei de dezvoltare a . populatiei fiec5rei familii de albine.

Concluzionilnd cele mention&, se m a t e aprecia c5 folosirea ramei Netz contribuie la formarea unor deprinderi practice $i precise in stabilirea cantitatilor de hran5 $i a suprafetelor ompate d e progenitux-5 In fiecare familie de albine. Totodat-5, acest l u a u permite aplicarea diferentiatfi a mb- surilor de intrctinere $i mentinerea in stare activ5 a intregului efectiv din stu- pins.

Corn po rtamen tul (Etologia) albinelor, un capitol pasionat din vista ~i activitatea complex&! a acestor

oretioase insecte ( I ) Biolog - Aurel PAPADOPOL

C u w t e r e a oompormentului mei " m b l u , ,mai precis a

in funcfie de k%ltudinca de rewi i gi interelatii eccrlogice (cu rllledi,d ,abiotic mu de bid&, $i m cal ~bidogic, legat de plantele $i anli,malele di,n rnedid incmjur5tor traspect4v), a reprezen%aft $i reprezimta i,n continuare unor cercetZr,i minutioase, f&e comp!kcak, cu metodologii $i dotari t eh ice ~i $tiinti$i.ce s,pecifj.ce. P e parcux%lll evolutiei $i d?iversific%+ii > $tii.ntelor Mologice, ,rzumura care s-a consacrat cencet%iIor asupra ~ c o ~ o r t a m e n - .tului v.ietuitoarel~r a fost denmnit5, relatiiv recent, etiologie. De%i,nindu4 tp scurt, comportumentul a t e modd de a se man'ifesta, de a reactions (de a rss- punde), de c5tre un bnd,ivid, sau de c5tre un .g'rup de oindivid (in cazul specbillor coloniale, in anumite simhuatii), la diferite cmditii sau Eac t~r i de mediru, orb unor stimuli, boxte =riati, h conditii de observatii obieotiive. Etologia derivi de ~h :. tenmenbi din greaca veche ethos = obicei, n5rav ; $i logos = $tiinti%. Iar in cam1 < etografiei, tot, de la ethos ~i de h graph6 = descaiere, c5nd se pre~int5, cu detalili, :: :. fazcle unor comportmente, descrierea sau ch~iar forme de ,qrezentare grafic5 ; <

$ a$a numitele etogrme . despre .care vom aminhi pe ~arours . > D.urp5 acas t5 suocintri ddinire a etologiei - $tiimf!.a conqpo~-tmentului <

vietuitcmrelor - webuie sg subLiniem faptul c5, inc5 din timpuri foarte 'vechi, au f& f5mQ mulrte .abserv@ii interesamte, unele foente realiste $i obiectiive, -de , c5Cre .apicdtori experimenbati - mult6 transmise oral, de h o garnea$ie la' alda,

cia1i~t.i ,sZ-$i indrepte a8tentia asupra unor asemenea observatii $i cercetki, deve- odat5 cu difenik .practici a r e le punmu Ln valoare - pan5 c h d primid spe- < mte apoi tot mai dskmatice $i rnai epwfundlate. Nu putem omite nilcj ,evolu$ia,' :: .. diversif'iearea $i perfeetianarea diferitelor instmrnente, aparate, parale1 CLI noi metode, care au pmnis - mai ales in ultimde dou5 secole - ammu~lwea mu4 mare vdum de cmog.ti,nte, b a a pe observatii re,petate, pe nmeroase expe- rienp, valarificate apoi, pe categorii, $i pme La iadem&m celar intermti.

Dac5 nmeroase cumportarmente ale v,ietuit.mrelor $i respectiv ale dbinelor au fost ren-var0at.e din timpu'ri w h , i , dmlumite in general obiceiuri chiar in manwlele de zoologie m i vechi ; etdogb, ca ramw5 a biologiei, s-a contumt mai mroape de timpunile noastre, incepgnd dup5 a n d 1700 $i m& ales de-a ' luagul mltrmuli 1% h & i putem spume, f5r5 g r q , c5 etulogia c-tituie nu n u m i o rmu'rg deosebit de complex5 de cercebre descriptim5 ~i e x p e r i m - bl5, da,r $i, c5 este unul din domenidle cele mi imtemsan,te, a w v e $i f.ru- imoase - c b i unm5wte $i elqplicii mmifestirile vie$uimar&ar $i mlul west- En v i a h speoii'lor. Iar alibinde oferri nenulmik-ate aqpecte c m n t a m e n M e , unele foar.te m q l i r a t e , care, hsq i ' t e de c5tre apiouau9b~d devin ajutoare preti-e in i n t r w activihte pnadic8, comlut&nd la e v i t a ~ a multm n a j u m m i $i la bbunSt5tirea conditiiior dim stupi, cum vom m s b b a din difenikle ex-pile.

Cum En acest prim articol vom prezenta o serie de date introductive mai generale, xecesare, subliniem cdteva aspecte esentiale, de bazd. Un prim aspect deosebit de important este oferit de nenumtirate observatii care ne aratti cti, majoritatea com- porlamentelor, a modalittitilor @n care albinele i$i rezolvci nevoile vitale : de hrci- nire, de amenajarea adlipostului gi a conditiilor de reproducere (de perpetuare a

speciei), imluz8nd comtruirea fagurilor (cu atdta precizie arhitectonicd $i economie de material), de uptirare $i toate formele de comunicare $i orientare etc., nu sunt ca- racterktici sau abilittiti dobandite (invti@- te) de fiecare individ En cursul vietii, ci sunt abilittiti ,in&cute (fixate genetic $i transmise ereditar). Desigur cti, o serie de comportumente sau partiC2Llaritdti de com- porjtamellit - fn general secundare, sau

care perfecttioneazd pe d e tndiscute, ere- ditare - sunit invdwte in declmsul vietii tndivizilor, In specuzl jiind vorba de colo- nitle ce sunt deplasate dintr-un loc i n altul, cu aspecte ecologke diferite (cazul stupdritwlui pastoral, adaptarea unor colonii d in alte wne, mi mult sau mai putin indepdrtate, modijicdri importante in pei- sajul zonei etc.). Este semnificativd con- semnurea Zui Dimitrie Cantemir (la 1715), in Descrierea Moldovei, ardthnd cd albinele ,,atup6 gdurile $i crestdturile cu ceaTa nea- grd" ... = propolis), sau despre modalitatea ,,furti$agurilor" etc., comportamente pe care nu le-au i nvdp t , c i sunit determinate de anumiti factori. Aceste consemndri jd- cute pe c&nd nu se vorbea de etologie, proveneau de la apicuMorii moldoveni (pri- scicari), dovedind spiritul atent de obser- v a t ~ e $i de inplegere a amportanpi obiceiuri lm respective. Dintre cercetdtorii $i sa- vantii care au contribuit la punerea baze- lor stohgiei, nentioniim pe cei mi importanti : Pernau, bun4oar6, a artitat i m d %n 1716 cd vietuitoarele posedd - pe ling6 abilitdti dobdndite - $i abilitdti eredita- re, cu w e se aasc, deci pe care nu trebuie s6 le deprindd, prin imitmea a l t m indiuizi. Dar cercetdrile aprojundate $i explic?cvtea acestor cinnpmtamente iluiscute, au putut f i veabiixate aMn peste un secol, prin contributiile lu i Spadling. Apoi, dupd alte cercetlETi ninutioase, pornind de la cele mengionmte, o serie de lmari bwlogi, cum au fost D&.twh, Whitman, Heinrolh, Craig, ~ ~ l i i prepnergdtmi ai etologiei, ' au cmdcc t mi &s Iaturile paricukre ale diferitekw comporanrente ; iar Lorenz, folosind datele ammulate Qi Zntregindu-le cu bogatale qi semnificativele sale date, a pus bazele etologiei d e r n e , cu o serie de principii $i metodologii specif ice. P ~ i m i - piile $i metodohgiile, chiar dacd n-au fa t aplicate la albine, ele sunt valabile i n cea mai mare mdsurd la celelaLte spe& de animale, Ontre mzre qi ialbinele. N u p t e m sd n u amintim i n acest context un important e n t o m , intre alte muldiple preo- cupdri stiintifice, care a fost Renk Anto- inQ Ferchauld de Rkaumur (1683-1757), cu deosebite catitdti d e observator $i e w e - rimentator $i asupra ailbinelor sociale. tntre cele 6 volume publtcate (1734-1742), a1 cincjlea volum cuprinde $i albinele, cu ample descrieri ale obiceiurilor lor. El n construit $i fobsit pentru observatii stupi cu pereti din sticld (dublati cu capace din l emn la exterior, demwntabili), reuvind astfel sd surprindd multe aispeote de comportament i n interioml stupilor scii. Datele sale au jost preluute apoi, contribuind sub- stantial la intelegerea ulterioarii a diferi- t e b r aspecte comportamentale ale albinelor, odatd cu evolutia etologiei. Cele pre- zentate mui i~uzinte ne amtd cd, pentru a cunoq te c m p o r t a m n t u l unei specii, res-

pectiv ail albinelor, a r e sunt colontale, cu cele 3 caste - deci cu o viatd mult m i cmnplexd decdt a srpeciilw solitare - este necesard activitutea de cercetare $i expe- rimentald a unui $ir de generatii. la7 dacd ne referim la faptul cd dqeritale c m p o r - tamente s-au zmprimat in structura orga- nismelor $i a m a n i f e s t d ~ l o r lor in t imp foarte indelungat de-a lungul evolutiei speciei respective, constatdm cd, de fapt, stu- diul comportamente2or pe care le facem in prezent, la oricare specie, este d w r o micd secvenfci din cmportumentul integral a1 speciei. Nu putem decht sd deducem i n lzniz foarte generale care au fost wpectele comportamemtale ale strlimo.$ilor Ondepdr- tati din care provin albinele actuale. f n fiecare situatie cbnd se fac observatii $i diferite exper'entc pcntru cunwcgterea unor particular~tutz de comportament, speciccli+- tii - etologii - cautd sd afle, pe de o parte, cauzele declan+cirii comportumentu- l u i ; pe de aUd parte, care este importan- ta acelui comportament pentru via@ speciei (albinelor), avantajele pe care le oferd i n urma selectiei, cunoscdnd cd $i q o r t a - mentele sunt forme adaptative de mani- jestare i n rapcmt ax difieriti factmi d e mediu, $i externi (ecohgici) $i interni (en- dogmi - jiziidogici). Factorii ecologici sunt joarte n u m $ i , g i ei se succed i n decursul anotimqmrilor prim jenomende climato-meteorologh, stadid vegetutiei $i florei, durata & lumind $i ktuneric, pozi- ria soarelui etc. ; iar dinkre fQctorii interni, cei mai importanti sunt cei neuro- hormonali, legati de reproducere, apoi ne- voia de surse enmgetice (hrand) ce se ma- nifestd prin joame (p rop i e dar Qi pentru nevoile progeniturii, a miitcii etc.). Pen- t ru fiecare, albinele, receptdnd stimulii externi, sau interni (endogeni), rdspuncl prin diferite manijestdri comportamentale. Pentru la W t e a dezvdta i n continuwe (in articolele urmdtoare) diferite comportamente $i ralwl lar, exemplificdm activi- tdtile co7n.plexe ale abbinelor {dupd caste). Matca, adicd femela reproducktoare (care depune oud) are abdomenul mai lung decht o femelii thndrd (virgind) ins6 ea Qi menfine agilitatea $i poate ro i ; de altjel specia Apis rneUifica este singura la care matca jondatoare ( b d t r h d ) roie$te, piird- sind stupul initial. I n cursuE vietii sale ea poate depune aproape 2.000.000 ouli. Din acest motiv, m t w i a jagurilor in stupul m u Bncepe odatd cu instalarea roiului $i se desfci$oarci joarte repede, fntdi placa baza- Id. de la tavan p&nd la mijbewl stupului, dupd care lucrdtoarele construiesc primele celule, la fel de repede, ritmul fiind corespunzdtor cu fecunditatea mare a mdtcii ; ea poate depune 1000-2000 oud zilnic. S-a ca l c~ la t cd cele cca. 2.000.000 oud depuse de matcd in cumul vieEi sale depbesc de 1600 de ori greutatea insectei ; dar exist6

variatii ale &mzului, ce derpind de hranii, temperaturi, ploi e6c. Nu mcGi inststdm acum asupra abilitdtii luc~*ditoarslor in con- struirea fagurilor, o adevdratd ,,perfec- tiune" teh~~icd-arhitscturald, pentru Care n-au fost Onvdwte d.e nimeni (deci una d in abilitcipk inciscute, erdi tare) . Urmare a acestor activitdti legate de reproducere, pentru fiecarme ou depus de m t c d se des- fd$oarci stadiile corespunzdtoare dezvoltci- r i i : sbadiuJ d e au dureazd 3 zile, dupd care apare larva ; Lama se &zvoltd foarte repede, 'in 5 zile, t imp En care este hrdnitci de anumite ~ U C T ~ ~ O U T ~ ; En a noun zi are loc imeputul impuparii, deci fomrea nimfei, care nu se mai hrcine~te, iar dupd 12 zile (desfcicknd ciipdcelul, comtruit de lucrcitoare dupb impupare), iese ahbina complet dezvoltatd, stadiul & ,,imago" ; deci interualul de la depunerea oului phnd la completa dezvoltare a albinei este de 20 zile (dupa Rosch, 1925-1930 $i $er,ban, 1986). Cu privire la lucrdtoare $i activitd- tile lor faarte variate $i complicate, di fe- rentiate dupd v a ~ s t d , desf&$urate in cele 5 sdptamiLni de viatd activci (dupci Rosch, 1925-1930), prezentiim o etogram5 genera- 15, care aratci trecerea prin mai multe ro- J U T ~ succesive (categorii de compor~tament), ce corespund cu stadiile de vhrstd $i f i- ziologice (= ale functiilor h terne , ale in- divizilm). I. P , R I W PNEIIIOADA : - w n - struirea d e ceble pentru pontd (oud) 2-3 aile ; alimentarea lamelor bdtrhne cu miere $i polen 3 z i k ; aZimentarea larvelor tinere cu ,,past& de matcd" 4-9 zile. 11. A IX)UA P ~ I O A D A : dupd 12 z$le & via- $6, primwl zbor de orientare $i r e c u m $ - tere a stupudui; &up6 w e urmeazd inde- plinirea umuitowelor activitdti : de maga- zionere (receptarea, maturarea $i Enmagazi- nawa necturului), de curdtitoare a stupului, de c h e r e $i de paznice la intmrea En stup, care dureazd 10 zile 2n ansamblu. 111. A TTlElIA PERIWDA : de culegdtoare $i t ramporhzre (de ap6, propolis, nectar $i polen) cu durata d e 20-30 zile. Desigur cd exist6 u n e k variutii nesemnificative ca duratB sau ca actihthti, care sunt in functie de conditiile sezoniere, m.teorologice, de abundenta sau imufi,cien@ hmnei , de raportul de vhrste fntre lwr&toare $i de mdrimea coloniei - dar care nu schimbci esential comporbamntele lucrdtoar~lcw. Adciugtnd acestei etograme o serie de date ecologice $i s e z o n k e (intervale calendaristice, dupd loc, zond de altitudine, com- ponenkx vegetatiei e t ~ . ) , putem obtine o etogramd mai complexci pentru fiecare Zoc sau izoni, permithnd icompararea datelor $i explicrrrea cauzelor i n modificarea stadi- tlor. Trebuie sd mentioniim cd, pentru fiecare perioadd, inclusiv pentru durata dez- voltdrid de la ou phnd la a l b i m thndrd (,,imago"), pot fi intoemite secvente de etograme (cu variatii zonale inevitabble,

exemplu Ontre zone mai sudice sau nuzi nordice, ori de campie, de munte etc.), cu descrierea ~omponktmentebr g i activitdtilor aferente pe zile, chiar pe ore d in zi - ca forme de inregistrare etologicb, ampra cb- Tom v o m mai reveni cu amdnunte. A m amintit de hrdnire (de fapt este vorba de regimul $i relatiile trqfice), proces :corn- plex, care se declan+eazci chnd organismu1 n u mai are rezerve energetice (apare foa- nlea), deci endogen, fizwlogic. Regimul de hrani este fixat genetic (ereditar, cu mo- dificarile conditionate de zond, neesenti- ale). I n prima fazci, Dnaintea hrdnirii ( a cdutcirii hmnei specifice), apare o mi-$care de orientare fati de sursa de hrand, numitii de etologi tax.is, care la albine, exceptcind intruccitva ,,cerceta$ele", care au gcisit mi surse, se realizeazii prin dansurile orienta-. tive bine cunoscute apicwltorilor, ca $i alte elemente (formele ,si culorile florilor, aromele lor $i multe alte amdnunte despre care s-a scris i n numerele t recuk ole revistei pe larg). A,lte aspecte interesante de comportament t in de temperatura exterioa- rci, $i i n mod special de cea d in interiorul stupilm, pe care albinele o rezolvd printr-o act.ivi.tate d e reglare termich. I n timpul verii tenvperatura dintr-un stup expus la soare poate depci'$i 40'-45', dar albinele prin vibratiile arirpilar, i n preajmu urdini- ~ u l u i reuqesc aci nnentinci o temperaturd de 35'-36'. ilatoritd curentilor de aer produ~i. larna, dupd constatdrile Jui Reaumur $i confirmate apoi de u n cewetdtor german, temperatura interioard osciileazd ilatre 13"- .

24°C. Albinele lucrcioare d in mijlocwl ghemului rcimcin imobile phnci cand temperatura scade spre 13". Atunci se trezesc d in somnolentci $i desf&soar& o actimitate mus- culard considerabild, prin vibmrea aripilm $i picioarelor, ceea ce restrsbileqte temperatura f n stup, phnd la 24". Apoi consumd miere $i devin s o m m h t e - adivitate re- pe,tatd pe durata a 22-23 ore. h t e l e respective n-au fost confirmute On totalitate de Hess, 1926 $i de H'imnner, 1926), cure ,

nrdtau cd temperatura putea ajunge la 7"- 8" la periferia ghemului; p a ce albinsk sd se pun6 i n miycare, iar nlbinele f$i pot ridica temperatum propriu1lua covp cu 12,5' f a t i de cea d in jurul lor. Acesk aspecte de comportamemt, de reglare tennicd En interiorul stupilw, cunoscute sub n u m e k de ,,cioLu,l lui brmnert", descoperit de Reau- mwr $i perfectat apoi de Lammert, amt6 cb alimentul calmific este mierea, pe care albinele dintr-un stup mijlociu o consu- mci On cantitate de 20 glpe zi En medie, rezerve,le & miere la inceputul iernii au ccintdr.tt 3-4 kg. De aici concluz2ia cci, duck apicultorii scot toamna ,tout6 mierea din stup, sau ,hi prea putin6 pentru 'lun5le de iarnri - tinhnd seamu d e numcirul re- lativ al mlibinelor - .riscd sd amenin@ cu -tea prin fvig a famiUei respective,

saw b unui mare-numdr de fndivizi. D ~ T BIBLIOGRAFIE ventilarea regulatoare n u este ' n u m i cea care regleazii temperatura ( w r a $i iarnu), ci contribuie $i la evaporarea apei g i con- GRASS& (P. PIERRE), 1951 - Trait6 de centrarm mierii. late deci numai cdteva Zoologic. Tom. X . fmc . 2 , Paris, pUg. cmpcrrtamente (inciscute) care ne aratii, 1222-1228 ; 1243-1257. totodutii, multzplek adaptdri ale albinelor MIHNEA (PIA-ELENA), 1978 - Misterioa- la conditiile mediwLui, modul in care riis- sa lume a celor care nu vorbesc. In : pund diferitilor stimuli prin felurite acti- Pratectia ecosistemelor, Constanw, pug. vitiiti carwteristice, pe care selectia le-a 175-177. imprimat i n decursul evolutiei lor, t imp de SERBAN (MIHAELA), 1986 - Albinu $i mi i $i chiar de milioane de ani. V o m re- colonia de albine. Manualul apicultoru- venii i n continume cu alte date $i exem- lui, ed. VI-a. Bucurem, pag. 5-32. ple, cu etograme, aLte fonne de reprezen- REAUMUR (RENE ANTOlNE FERCHAU- tare etologicii a activitiitii dbimelor, care LD DE), 1734-1742 - Mlmoires pour permit mai b u m cunoaqtere a vietii lor $i servir a ll'histoire des Insectes; vol. 5 a practicii apicole pennanente. (albine socicvle). Paris.

~n~~nn~-.1~=1.nnn~n1nu~1~=1.nn~nn~

MATCILE PRODUSE DE I.C.P.A. (catinuare din pug. 7 )

multii sigurantii $i degaja~e. f l fntepau dur locul Sntapdturii n u se u m f l a defel.

Nu foloseu decdt extrem d e Tar musca, atunci cdnd albinele erau excesiv de rele. Incst, incet m-am obQnuit $i eu u+a c6 acum pot sii mii kmfepe, nu mai am nicl un fel de w w i i n e p l a t e . A m o micd s t u p i d de am to^ care-nti d6 mari satis- factti. Sunt abonat la resists ,,Romania apzcoki" pe care o d t e sc cu mure pliicere mai ales cii intre mlaboratorii ei constanti sun$ $5 doi olujeni d e ispravii : domnii ing. Costinel Mihdilescu, secretarul filialei judetene a Asoaiafiei Cresciitorilm de Albzne ing. I l k Cornoiu $i ing. Livzu Mdrghitaq de la Facultatea de Zootehnie a Universitiitii de $t i inp Agricole. A m mai cumplirat de la magazinul filialei apicole miitci prodwe in pepinierele Institutului de Cercetare $i Produc* pentru Apicul- turii $i sunt multumzt de catitatea acestor mcitci. Ultima, introdusii in primiivarti intr-un stup a ouat cu o intensitate atdt de mare inccit acuma familia d e albine are nouii Tame cu puiet. Md ocuv cu mare pasiune de albinele mele $ i -m-ar bate Dumnezeu clucii as zice cci nu a m satisfactii . . morale @i materhle".

T h p u l il zorqte pe dl. V i m . T o t u ~ i ascult5 cu interes p r ~ i z & r i i e d-lui di'rec- tor M&ia $i cele ale d-nei Mania Dr5gan asupra modulvi de introducere a m5tcllor in roi direct cu colivie d e transport. ,,Cdte albzne insotitoare sunt Sn colovie ?" Entrea- b5 pe d-na Dr5gan. ,,Sunt Dntre 7 $i 9 albine lucrcitoare, care au rolul de suit6 provizorie a mdtcii" vine r%puunsul. ,,Dace vreo matcci nu corespunde, adicci n u va depune oud, vci asiguriim z"n1ocuirea ei" ii spune la plecare dl. M5lablu. ,,Disearii ajung la Cluj $i introduc miitcile Sn roi" antlci- pea25 d. Viwn Ua scana rna$inii. Este deja foarte cald $i i J sfgtuiesc s5 pun5 coliviine

cu mgtci la ujmbr5 h Joca$ul dim bordul rrayinii ~i sg nu adwnitii sB se fumeze. @ va face. Mai t k z i u , pe drum cstiva strcpi de ap5. picumti pe pliasa col~viilar sunt hinevmit i pentru ca mtca $i d b i n e k in- sotitaalre ssg traverseze mai u$or sksesul ptmnqmrbmlui.

,,Drum bun, succese in apiculturd $i vii rog sii aoceptafi sii finem legiitura adicd sii-mi spuneti cum s-au comportat mdtcile. Pot sii public ceva d in cele inregistrate ?" i i zic. ,,Da bine, v m w b i h telefon, dar discutia n-am t e r m i m - o $i nici n-a fost u n interviu" vine 'replica. ,,Nu-i bai poate continudm la Cluj in stupina dum- neavoastrci. N-am intentionat sii vci iau un interviu a m ldsat intcimplareu sd curgii d e la sine. Deocamdutii voi scrie ceva-ceva jtindcii sunt convins cii intdlnirea noastrii va interesa cdt de ccit pe cbtitori". ,,Bine zice,la revedere $i sdniitate ! fncearcd $i o sd mai vedem".

D~ept pentru care am desmis $i taran- scris o wrte a acestei intiilniri $i v 5 Las pe dumneavoastr5 stimati citiitori s5 apre- ciati dac5 a meritat.

Elisei TARTA

UN APICULTOR OCTOGENAR ) ~- - t& tZC-Z -CZ-CCZCC-C-CI'

Imzpdrrd cu acest numdr, la rubrica aniiversciri intentiondm sd prezentdm i ' periodic in semn de recuno$tinfd )i respect actioitatea unm remurcabili opicul- \ \ tort octogewri din toate judetele tddi, a cdror activitate dezinteresatd constituie ) pentm generafiile prezente $i vtitoare o pilduitoare d&ruire $i un bun exemplu \

demn de u m t . Ne referim la apicultorii Longevimi a cliror activitute neobositd \ \ este stimatl p i apreciatd de U.pZCW1.torii din zond gi cure prin munca lor indrlhz- \ \ gat6 perseverentd $i generoasci s-au ddruit cu paskne bunului mers a1 organi- \ i a l ~ i nmstre profesionule precum $i drrvoltdrii +i moder~z6rzz apleulturii romd-

ne~t i . Pentru a rface .cat mi lviabilci qi instructimd aceastd rrubricd solicitdm \ \ sprijinul domnilor prevedinti $i secretari ai comitetelor filialelor judefene ale \ Asociatiei Crescdtorzlor de Abbine precum gi altor cczlaboratori, cu rugdmintca \ de a ne trirnit-e artkole cu date m m e t e despre cei mi reprezentativi $i meri- \ ! t ~ i apkmltori iongevivi din jududefele $&I%. \

0 INDELUNGATA 91 EXEMPLARA ACTIVITATE APICOLA

0 vorb3 veche din popor spune c5 me- sertia se - nu se invat5. A$a se int5m- pl5 de mdte ori $i in apicdtur5 deoarece nu t@i apicultorii practicieni sunt dispuqi sH imp~rEi$eas& altora in mod sincer $i dezinteresat bate , m e t e lor prdesionale"

De aceea pentru a deveni un bun apicultor se cere ca incep5toml s6 fie rnai In- tSi bine instrqit teoretic apoi s5 aiba un simt de observatie ascutit, 6 fie deci un atent observator, sau cum se zice ,,ochi $i urechi" mereu $i sgruitor, s5 $tie s5 ob- serve, anabizeze, inteleagg, deduc5, intu- i a s a $i interpretae cu discerngmint once amhunt . Trebuie s5 recunoaqtem ins5 c5 exist5 $i numerqi apicultori genero~i bine instmiti care nu au secrete, nu sunt ego- isti, l e pLam s5 invete pe altii $i care prin activitatea lor contribuie la progresul $i dezvoltarea apiculturii, din tara noastr5. De altfel, se mai $tie faptul d realizarile unui bun apicultor care face totul numai pentru sine, dispare o data cu el dar ce face.pentru altii r5mSne in memoria multor generatii.

In cele ce urmeaz5 n e vom referi la activitatea unui asemenea apicultor altruist care prin intreaga sa munc5 s-a damit cu pasiune bunului m e n a1 apiculturii c5u- tSnd s5 PmpSrtA$easc5 altora f5r5 nici o rezerv5 toate secretele $i cunqtintele lui de specialitate. Este vorba de cunoscutul $i apreciatul apicultor ZAHARIA VOI- CULESCU care locuieste in Bucurevti, str. Aviator Teodor ILiescu nr. 2, sector 1 $i r5spunde la telefonul 633.51.09.

PubliGm din timp acest material $i m e n t i o n h adresa $i telefonul d-lui Za-

haria ~oicules& deoarece la inceputul: lunii urm5toare pe 3 sepltembrie a.c. el sZirbStore$te ziua lui de narjtere Emplinind vSrsta de 82 de ani. Sunt convins c5 nu- mergi din' fq t i i lui elevi azi buni apicultori vor dori s5 foloseasc5 acest prilej pentru a-i transmite cu recuno$tin\5 din toat.5 in,irna cele mai sincere u r a i de sH- ngtate $i la multi ani. In capital5 $i imprejurimi exist5 n:umeroase generatii d e apicultori tiieri $i vlrstnici de cele mai diferite profesii care practic5 azi cu pasiune aipicultura cu cele mai bune rez,ul- late datorit5 neobositului $i binevoitorului lor lector, indrum5tor $i sf5tuitor Zaharia Voicwlescsu. Nu este lipsit d e interes s 5 ar5t5m c5 in ultmii 25 de ani dl. Zaha- ria Voiculescu a coadus $i conduce inc5 perseverent $i competent cusswile apicole penltru incep5tw-i din municipid Bucu- revti $i imprejurimi. Numerqi fwti elevi din zon5 dar $i multi apicultori din tar2 au venit in decursul anilor la moderns stupin5 a d-lui Zaharia Voiculesc'u ca s3 fac& practid, s5 se. documenteze in teh- riologia producerii, recolt5rii $i conserv5- ;rii 15prti$orudui de matc5, recoltarii $i con- servgrii palenului $i pssturii, sau s$ soli- cite cele rnai diferite s fabr i pe care acesta le d5dea $i le d5 cu bunivointg, rribdare, modestie $i cu mult5 competent&. Nu d e putine ori dl. Voiculescu a vizitat la ce- ,

rere stupinele unor apicultori incepgtori din zon5 ge care i-a ajutat, incurajat $i in- drumat practic. La solicitarea multor apicultori din tar5 el s-a deplasat $i 2 tinut numeroase conferinte in marea majoritate a judetelor RanAniei. A scris $i pnblicat peste 100 articole de specialiate, numeroasn

~ t i r i $i inf0rmati.i utile In revista ,,RpmS. n i a apicoiY. A editat mai multe foi vo- lan te cu indrumsri tehnice $i bro$uri d e popularizare foarte apreciate la vremea respectiv5 de apicultori.

Dac5 ne referim la primele sale incepu- turi apicole este cazul s5 mentionsm cri m e s h a~ inceput in l~cal~iitatea sa nlatal5, ,ora$elul Lehliu', din judetul CiilHra$i unde a f 5 m t $i pri~mul contact cu albinele in stupina ou buduroaie a strsbunicului ssu.

Dl. Zaharia Voiculescu a devenit un bun practician fiind receptiv $i la curent cu tot ce este nou $i modern in apiculturz. A deveni,t membru activ a1 Societstii Cen- trale de Apicultur3 incri din anul 1937. f n anii grei ai dictaturii comuniste, printr-o decizie a Ministerului J.ustitiei $i a Mi- nister~11u.i Agriculturii din anul 1948 So- ciet3tea Centrals de A p i d t u r P a fost di- znlvat5 fiind numi t i 0 comisie interimar5 insrircinati cu conducerea activit5tii api- co,le pe tarii. Disn aceast5 comisie a f icu t parte $i dl.' Zaharia Voiculescu alsturi de prof. ing. Nicolae Foti, Constantin An- to,nescu, Valeriu P e t r w $i Mihai Buleu. Cu toate c5 aceast5 comisie format3 in ma- jcritate din apicultori cunoscuti $i ou bune intentii a luat hot irsrea d e unifi- c a r e a tuturor organizatiilor apicole din tnrri, nu a reu$it sri duc5 l a indeplinire acest deziderat datori t i presiunilor ,poli- t ice din awle timpuri. Apicultorii ins5 $i-au strrins r h d u r i l e s-au reorganizat $i peste cativa m i intr-o ~~~~~~~5 nouA a u in- diintat Asoeiatia CrescMorilor d e Albine din RomPni3 - vezi revista nr. 12/1992 ru- bi-ica Din viata organizatiei noash-e, ar- ticolul ,,Arc peste timp" din c u v h t a r e a d-lui m e n MBrza, pre~edintele A.C.A.

Dl. Zaharia Voiculescu este singurul su- p~-av i@dtor dintre apicultorii comisiei interioare, e l nu a fost angajat politic $i a

, fos t apai mu1 din colaboratorii aprolpiati Si sinceri ai prof. ing. V. Harnaj. A lup- t a t activ pentru strringerea rrindurilor apicu lhr i lo r in jurul Asaci'atiei Cresc&torilor d e Albine - a condus l a inceput mai multi a n i sectorul de productie a1 Asociatiei noastre ia r ca apicultor a fost un bun exemplu ,personal realizrind productii apicole rnari. Astfel, a u fost valorificate prin diliala A.C.A. Bucureyti multe tone d e miere $i importante cantitsti d'. cearii, boy- tia5, 15lpti~or de matcg, polen, pgslur5, pro- p ~ l i s , roi $i familii d e albine.

Prin rodnica si iadelungats srr nctivi- t a t e dl. Zaharia Voiculescu a ink les s5

se ~Ih-~iascEi cu pasiune m i nobile acti- viEZti avrind o contributie deosebitl la r a p l n d i r e a $i folosirea core& a stupului sistematic multietajat, la diversificarea productiei apicole in tara noastr5, in special la producerea 15pti$orului d e matc5 $i re- cdtarea polenullui $i in mod deosebit l a Eormarea $i instruirea multor generatii d e apicultori bine preghtiti.

Ca o recunoavtere a activitatii sale dl. Z. Voiculescu a fost coaptat in colegiul de redactie a revistei ,.Rom&nia apicolri" unde a activat peste 20 de ani, Din anul 1963 $i p&n i Pn prezent deci timp d e 30 de ani consecutiv a fost ales $i este $i in prezent membru in Consiliul National a! Asociatiei Crescgbrilar de Albine din Ro- m5nia. Multi ani a functionat in comite- tul filialei Asociatiei Cresc5torilor de Al- hine Bucurevti indeplinind functia de vicepre~edinte. La ultimul congres pe tar5 a1 apicu'ltarilor - ca decan de v i r s t s a fost ales En unanimitate c a presedinte de onoare a1 congresului. Pentru meritele sale n primit Diploma de merit (1970) $i Di- ploma de O n m e (1976) din partea Aso- ciatiei Cresc5torilor de Albine din Ro- mlinia precum $i Diploma $i lnedalia co- memorativ5 ce i-au fost decernate cu ocazia sirbstoririi a 50 de ani de la apari- tia revistei ,,Rombnia apicol5".

Dl. Zaharia Voiculescu a participat la nunteroase congrese apicole internationale organizate de Apimondia (Praga - 1963, Bucure$ti - 1965, Miinchen - 1969, Mos- m v a - 1971, ~ u e n o s ' Aires - 1973, Gre- noble - 1975, Atena - 1979 $i Budapesta - 1985). A mai participat $i l a alte sim- pozioane $i schimburi de experient5 inter- national5 din Bulgaria, Iugodavia ~i Italia unde a lucrat efectiv 100 d e ' zile intr-o mare stupinti. Din partea Apimondiei a primit premiul I pentru diversificarea pro- d,uqiei apicole cu ocazia expozitiei Ti1-g din 1976 i a r cu ocazia Simpcnionului international d e apiterapie de la Liubliana a primit o diplomi $i o medalie.

In incheiere, cu crcazia zilei de navtere $i a iznplinirii vrirstei d e 82 ani dorirn s3-i transmitem din partea Colegiului de re- d a a i e d-lui Zaharia Voiculescu sincere fe- licit&-i pentru indelungata, rodnica $i ne- obwita sa activitate vi s5-i ur5m din toatri inilma muilt5 s5n&t.ate, fencire $i traditio- nalul ,,la mtulti ani !"

Ing. Traian VOLCINSCHI

FOLCLOR 81 APICULTURA

Un strop de ve~n ic ie dulce Gheorghe D, TUCUDEAN

Frurnuse#.ea spiritual5 a poporului nostru a fost remarcat5 de multe ori de-a lungul istoriei. Fiind din spita nobilg poporul I-orndn a fost binecuvsntat de Dwnnezeu cu sensibilitatea $i vigoare, iar W n t u l dinauntrul hotarelor tBrii cu bogatii mult rAvnite de str5ini. Cu toate vicisitudinile istoriei pgmdnturile noastre au continuat s5 produc5 lapte $i miere, chiar dac5 mai putin pentru noi $i mai mult pentru venetici. Pentru a uita ne- :am1 ori pentru a pregtiti rhp la t a impi- l5rii r ~ d i n i i s-au infratit cu codrul, iar acesta, ca orice frate bun, le-a da t ad5- past $i i-a h r h i t . Sup-avietuirea poporului roamin in conjuncturi istorice nefa- vorabile reptPzint.5 un adev5rat miracol, dar acest mirawl nu ar fi fost posibil f a ioidli tate codrdui. Iar mmdnid, drept re- cunogtinG, tji-au pomenit fratele codru in toate chtecele, poeziile $i obiceiwile lor.

Despre poeta fAranc5 Emilia Iercgan am aflat d t e c w a din ziarul local a1 judetului Arad, in u r n 5 cu vreo 15 ani. Din cdnd in cdnd ace1 ziar Ti publica o poezie - dau5. La televiziune $i la radio iax%$i am remarcat prezenta dumneaei in cdteva rdn- duri.

Fiind pmzent adeseori din motive pro- lesionale (sunt piidurar la Ocolul Silvic [neu) in satul Iercoveni, jud. Arad, am 3vut ocazia s B o intAlnes: pe ,,nana Mili" cum Ti spun consStenii.

Pentru a-mi inf5tiqa inceputurile activi- t%$i sale intr-ale scrisului a trebuit s8-mi povesteasc5 toaG viata dumneaei, binein. leks, aGt cbt a hc5put din ea in cbteva ore de discutie. Pasiunea dntecului, ver- sului $i a iabriei, a culturii in general o nm$tenqte de la tat51 s5u. Eunica dins- pre mama ii povestea iar5$i o rnultime de legende de pe vremea cdnd satul era En- conjurat din b a t e p5rtile de p5dure. Ar- borii erau @ q i ,,ca butile" $i mmulG dintre!

Bhtrsnii povesteau ca dintr-o asemenea scorbur5 scoteau faguri cu miere ce um- pleau un ciwb5r mare.

Emiiihiia Iercown vosbe~te cu recuno~tdn\S yi admiratie despre foslul preot a1 pa- rohiei B m i g , Vasile Frentiu, cel care a €&cut-o cunoscut2 trimitgndu-i poeziile la revista ,,Tribunai' din Cluj, unde era redactor-$ef D.R. Popescu. Au urmat cola- borhrile cu Radio Timivoara $i cu Posit~l. centm j u d e m de indrumare a creatiei populare. 0 m'ic5 parte din creatia sa li- terarg in ve& $i prcnk a publicat-o En C A ~ V E I c5Qi f h t e im colectiv, cu alti scri- i b r i tfirani, cdt $i in m* sa de autor. Mu1.k poezi,i ii sunt impr*ti&e pnin pa- ginile diferitelor ziare $i reviste. A fost re- marcat5 $i ii place sfi-$i a d ~ & aminte d e cele spuse d a r e dbnsa de Alexandru An-

ei adgposteau in scorburi roiuri de albine. In c e n t ~ u talentata uersificatoare

*itoiru, Mihai Beniuc, Ana Blandima, Adrian Paunescu, Sinziana Pop. 0 p m k e hw& i-o face prof. Pe-

tru M. Ardelean : ,,In ceasul de veghe $i rigaz Ernilia Iercqan, tiranca aceasta cu sufiletud senin ca o nabil5 dac5, Wtmne pe .hSrtie ou slova tremurinds ginduri ina- ripate, crimpeie de crez, de iubirea sacri pentru legendara Tar2 a Zsrandului.

In, absolut toatA creatia literar5 a Emi- liei I e r q a n natura este prezent5 atilt ca decor cl t $i ca element participativ. Astfel, prezenta naturii in faza incipient5 a vietii omului. al5turi de Mami3 este de nesnlouruit : ,,$i m-a leggnat sub fa@/ Doinele sS-mi fie dragi/M-a culcat lLng5 bujor/SFi doinesc doine cu dor, /Ma scil- dat in lapte dulce/SS doinesc unde m-oi

d m / $ i mi-a pus pe buze rniere/$i grai ddce-a1 @rii wle' ' .

Despre Emilia Iercown se pot spune multe pentru c i multe se pot spune despre o vht& de om, iar dumneaei $i-a adunat trecutul $i 1-a agternut pe hirtia zecilorde caiete care aqteapt5, a$teaptA. ..

La plecare am primit ca o arnintire o poezie ineditg, pe care am considerat-o un oadm frumos pentru revista noastri. Am pornit la vale prin satui strgjuit de dea- luri $i pgduri. Dqi era aproape de amulg, ziua se indlrjea sSi ofere ochilor o prive- li$te ntinunatil. Spre r5s5rit $i spre mia- zcinaaipte se Greau doui fire de curcubeu. Privindu-le mi-a venit in minte o intrebare : oum se paate b d d dmeva de faptul c5 ,,ve$nicia s-a ngscut la sat" ?

LEGENDA ALBINEI I

I . Pe chnd umbla prin lume - Prea Sfhntul Dumnezeu, $i bunul Sfhntul Petru.

I 11 insotea mereu. i i 2. In. callea lor apare

0 pajiqte cu flori I: Ce imfloreau ca-n basme ! In sute de culori. -

! 3. 0 micd albinufli ,! Cu dorul la inimd 1 Oprindu-se smeritli

f n fafa lor se-n'chind ! -

! 4. ,,- Ce vrei, copblii micd ? I Ii zice Dumnezeu,

De ai vre-o dorintd ? Spune, sci $tiu qi eu" ! -

5. ,,- Doamne, zise albinuw. A$ dori ca a t e fbri

! ~)e acuma pe vecie ! Sci fmi fie dulci surori. 1 i 6. Sd zbor d i n floure-n floare,

Eu nu doresc mi mult Deccit pe fiecare

! Zburhnd, sci le scirut".

8. Sfdntul Petru zise : ,,- Doamne, Eu in fa@ Ta md-nchin, L u m acesta mi se pare Pentru dcinsa prea putin.

9. Dd-i dard sci culleagli La lumina zorilor Tot parfumul ce riisare f n gradim florilor.

10. In polenul-acesta sfbnt, Doamne dd-i a ta putere Ca din el sd fwd faguri Din mre sd curgd miere.

11. $i sli fie-n astd lume Izvor plin de scindtute, Luminoasa rugiiciune A celor ce trag pe , m r t e U .

12. ,,- Amin ! Sfinte Petre, fie, Zise Du.mnezeu eel Sfbnt, Se-mplineascli pe vecie Preadulcele tiiu cuvcint".

13. $i de-atunci $i p&nd astdzi Mierea-i leacul cel mi s f in t ,

1 Cdci ea curge din cuvcintul j 7. ..- Implzneascd-ti-.se dorul, ! - Zise Dumnezeu cel Sfdnt Domnulut pe-acest pcimcint. 1 1 A flmilw suricrarci I I Sd f ~ i ve$nzc pe plimcint" Emilis IERCOSAN i ; l 1 1 1 1 1 1 m 1 I 1 1 1 m ~ 1 I 1 I I I I I I I I I I I I I I m I I I I I I I I I I I I I I I I I m I I I ~ I I I I I I y I I L ~

COMUNICAR'EA f NTRE ALBINE PRIN ANTENELE LOR

) ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 m Marc BEAUDET , I = I = I = I = I = I = I ~ I ~ I ~ I ~ ~ ~ - Doctorul BEAUDET ne prezintd un fmr te interesant studiu, cu ajutcrml W

! U M I &sene, pe trm mmunicdrii intre albine p i n antenele lor ; el ne erplicd i 1 cum, weest5 comunhoare duce la transferul de I~mnd Entre albinele lucriitoare $i - i intre albinele i m d t o a r e ' , ~ i trlin~tori. 1 - C I ~ I ~ I ~ I ~ I = I ~ I ~ I ~ I = ~ = ~ I m n - n = ~ = ~ m n m ~ = n m ~ m ~ - n ~ T

Care apicultor nu s-a rninunat $i nu s-a intrebat atunci cAnd a asistat in stupii s5i la spectarold oferit de dous albine care striteau fat5 in fats, una dAnd hran5 ce- leilalte ? (fig. 1). Fiecare a putut observa c2 oferirea acestei cantit.5ti de rniere este precedat.5, gi apoi insotitii, de nurneroase $i rapide atingeri ale antenelor intre albina solicitatpare $i cea donatoare de miere.

Privindu-le cum i$i agit.5 antenele, ne putem pune intrebarea : ,,Ce pot s5-$i spun5 in momentul acela ?"

Putem constata c5 albina solicitatoare este adeseori o albinri lucritoare tSn5r5, cu aripile complet noi $i c5, prin aaiunea pe care o exercit.5 cu antenele sale asupra celei mai in vArst5, ea reu$e$te s5 obtin5 ceea ce cere ... Cu exceptia cazului in care aceasta se adresea25 unei lucr5toare tot acja de tinere ca $i ea cji la fel de lip- sit5 de hranri !

Aceastri comunicare intre albine prin antenele lor duce la transferul de hran5 de la albina donatoare la cea solicitatoare : donatoarea se a~eazii in pozitia de a regurgita (readucerea in cavitatea b u d 5 a continutului din g u s ) $i de a oferi, intra mandibulele intredeschise. pic5tura aurie a mierii pe limba albinei solicitatoare care o suge cu aviditate.

Acest tramfer de hran5 de la o dbin5 la alta, actiune esential5 pentru viata so- cia15 a albindor, se numecjte trofdaxie.

Dar cum pot albinele s5 comunice intre I ele prin antenele lor ? Chiar cu ajutorul

lupei, ochii novtri sunt prea slabi pentru a vedea la suprafata antenei unei albine foarte numeroasele ei organe senzoriale, d e n m i t e sensile sau receptmi, pe care le pune in evidenp studierea lor la un microscop fin.

Fiecare din aceste organe senzoriale de lLa suprafa@ anrtenei este legat de uma sau mai multe celule nervoase, situate sub peretele antenei, care se prelungqte printr-o fibrii a n e ~ u l u i senzitiv al antenei pdng la lobul antenal, la baza creierului albinei.

Organele senzoriale de pe antenele al- binelm au forme $i s t r u c t ~ r i diferite conform functiilor lor.

Chimioreceptorii sunt adaptati pentru a recepta mesajele chimice : mirosul speci- fic al stupului n a t l , al feromonului (re- gal) de rnatc5 r5spSndit de regina-marnB, a1 parfumului florilor.. .

Mecanoreceptorii antenelor sunt adaptati pentm a recepta stimul5rile tactile. Acg- tia sunt dotati cu un cil lung plin, a$ezat pe suprafata antenei $i montat pe o bazci sup& $i elastic5 care ii permite sii vibreze la fiecare impuls mecanic. Aceastii vibra- tie impres ioned celula nervoas5 subia- cent.3, la contactul cu baza sup15 a ci- lului. Astfel, fiecare imguls asupra cilu- lulvi mecanorecepbmlui declan$eazS emiterea de c5tre celula nervoas5 subiacentri a unui influx nervos care pitrunde rapid in fibra care prelungevte celula in nervul antenal, pSn5 la glomerulul antenal, d e unde este transmis centrilor nervcqi ai cre- i e ~ d ' u i pri'n care albina ia c.uno$tin@ d e ceea ce atinge fiecare antens, in relatie cu ansamblul mesajelor pe care le pri- m e ~ t e de la ceilalti receptori senzoriali ai s5i de pe toat5 suprafata corpului s5u.

Dintre toate insectele, fat5 de dimensiu- mea lor m i d , atbiade pe care le cre~tem 'noi au pe suprafata antenelor lor cel mai mare n u d r de mecanoreceptori.

Aceask5 abunden@ senzorial5 este legat5 de cantitatea foarte mare de comunic5ri pe care albinele le stabilesc intre ele prin contactul pe care il realizea75 antenele lor. Aceste comunidri fo rmeas ceea ce a pu- hit fi den,umit ,,l;mbajui antend a1 d- binelof'.

Contactele dintre albine, prin antenele lor, smnt adeseori observate de apiculbri $i de alte persoane curioase care vin sS priveasc5 prin stupii n g t r i transparenti. Numai ci, ,,limbajul antenal" care are loc se prodauce cu o vitez5 care scap5 percep- tie, oamenilor; $i anume aceea pus5 d e acord cu bioritmul albinelor noastre.

Pentru a intelege aceste comunic5ri prim antene, ele trebuie inregistrate in ritm ac- celerat, reproduse a w i cu incetinitorul, ima@ne cu imagine, p e n h a p u h ti sesizate secventele semnificative.

Comunicarea pain antene intre albine a fricut obiectul in Franta a unui foarte in-

Mesujul trece de la albina solicitatoare Za albinu donatoare (dupd lucrdrile pu- blicate de G. Arnold ~i C. Masson precum $i Peter G.

Mobbs). Stimuldrile exercitate pe antenele albinei solicitu- toare mecanoreceptorilor antenelor albinei solicitate decbn~eazd o emisie de influx nervos care trece prin nervul senzitiv a1 antenei 3a bbwl anterior, apoi la aen t~ i i neruo~i ai creierului prim care albina receptioneazd mesajul $t reactioneazci oferind mie-

rea sa. (fig. 1 )

t e r w n t $i rBbdAtor studiu realizat de HUBERT MONTAGNER $i echipa sa.

Textul de rnai jos reia ptirtile esentiale ale tezei de doctorat a lui GERARD GA- LLIOT, preg5tit5 in cadml echipei pro- Eesorului H. Montagner in laboratorul de psiho-fiziologie a1 Universitgtii din Be- sancon.

ANALIZA MI~CARILOR ANTENE- LOR

- intre dous albine lucrstoare, una so- l ici tatme, alta solicitats, apoi donatoare ; - intre un trsntor solicitatm $i o albini

lucritoare solicitatii, apoi donatoare, a fost .efectuatS pc documente cinematografice realizate in 1971 de HUBERT MONTAGNER $i JANINE PAIN, cu vitefi accelerati mer- gSnd p5n5 la ,500 cle imagini pe secund5 $i pe filme facute cu vite7e de 64 $i 24 imagini pe secundg, de cstre GERARD GAL- LIOT in 1976.

COMUNICAREA PRIN ANTENE fNTRE ALBINELE LUCRATOARE f N CURSUL TROFALAXIEI

Albina foarte tsn5r5, care are stomacul gol, la 21 de ore dup5 iesirea ei din celula natal5, isi intinde trompa inspre fata unei albinc lucr5toare rnai vgrstnic5.

D a d aceastii lucr5toare n-are provizie suficientri pentru a o regurgita, ea se intoarce rapid din fata tinerei solicitatoare, indepSirtdndu-se.

DacS lucrstoarea rnai in virstii (b5- t r i n i ) dispune de hrani, ea se intoarce spre .solicitatoare, luind pozitia care favo-

rizeazs trofalaxia. Prin cPteva vibratii ale antenelor, ea indreapt.5 trompa tinerei solicitatoare spre spatiul dintre mandibulele sale unde aduce prin regurgitare piGtura de miere.

Studi'ul contactelor prin antene intre albine tinere lucratoare $i doicile rnai b5- trsne ne demonstreazg & tiin5x-a lucrstoare nu 3i-a ad,apbat inc5 vibrava antandor la st,i,mularea organelor bucale ale domtoarei $i nu declan~eazi ritualul ,,stirnulLri-reactii" observat cu ocaza comunic5rii an- tenale intre albinele lucrstoare rnai bA- trine.

Albina lucrgtoare de o zi sau dous re- fuzs contactul antenal cu o solicitatoare de aceewi vPrst5 sau rnai in vilrstb, prin intinderea antenelor sale pe capul solici- tatozrei pe care incearci s5 o indepsrtem.

Spre dewebire de ceea ce se poate ob- szrva la viespi, acest refuz d e contsct nu antreneazi nici o manifestare agresivs, nici din par-tea tinerelor lucr5toare, nici a celor mai vsrstnice. La lucribarele care de- p55esc 5 zile- b5t5ile antenelor este deja ,,~.itualiza%".

Lucritoarele de peste 6 zile, cu guga hine umulut5. se com~ortii in mod suontan ccl tlorlatonre 'fat5 de cele rnai tinere': chiar $1 far5 a fi solicitate, ele sunt gata pentru t r o f ~ h x i e .

H. MONTAGNER $i J. PAIN sunt de piirere c5 :

/

,,Relatiile spontane dintre lucr5bwele foarte tinere $i donatoare favorizeaz2 in- contestabil dobsndirea de catre primele a ritualului ,,stimuliri-reactii" necesar sta- bilirii $i mentinerii contactului trofalactic intre 1ucr;ltoarele mature".

CONTACTUL TROFALACTIC IN- COMUNICAREA PRIN ANTENE TRELUCRATOARE fNTRE TRANTOR SOLICITATOR ,

Trofalaxia inceae in momentul in care $1 LUCRATOARE DONATOARE albina lucratoare care are gu$a plin5 ac- cepts contactul antenal cu albin,s solicitatoare, i$i ridic5 $i i$i indep5rteaz5 a n k - nele $i se plaseazri drept in fata solicitatoarei.

Aceasba Qi ioldreap5 cwul penizu a-$i lungi trompa in directia spatiului dintre mandibulele donatoarei unde apare pic& tura de hran5.

Durata stimul5rilor antenelor solicitatoarei asupra org'aneior bucale ale donatoarei variaz5 in functie de felul in care decurge contactul trofalactic. Cele douA antene ale albinei solicitatoare nu vi- breaz5 impreung cu a c e q i vitez5. In contact direct cu organeie bucale ale don,a- toarei, antena activii are mi$ctiri mai rapide.

Inceputul cmtactului se caracterizeaz5 prin succesiunea rapid5 a atingerilor celor dou5 antene. Adesea, numai antena activ5 este in contact cu organele bucale ale domtoarei. La sf5r$it,ul conrtactuilui trofakc- tic, stimulririle solicitatoa'rei scad in reac- tie in functie de 'mic$orarea, cantit5tii de hran5 regurgitat5 de donatoare.

In tilnpul trofalaxiei, antenele donatoarei execut5 vibratii rapide, de o ampli- tudine msi slabs, cu deplas5ri lente ale virfurilor antenelor donatoarei de-a lungul trompei solicitatoarei.

La incheierea regurgitgrii, cele dou5 antene ale donatoarei se agit.5 cu impingeri lente $i 1-eveniri rapide la pozitia initial5,

In zilele care umeaz5 eclozion5rii lor din celulele natale. trgntorii t iner~ sunt hrsniti spontan de ciitre lucriltoare, care solicitate prin atragerea antenelor.

Spre deosebire de lucr5tosrele solicitatoare, trantorii folosesc intregul flagel antenal in momentul in care solicit5 $i ,,pe- fiie" cu c d e dou5 antene, nu organele bucale, ci partile laterale ale capului donatoare (,,obrajiid') sau m ,,obraz" $i partea de sus a capului.

fn t insnd trompa sa s c N pan5 la contactul cu organele bucale ale lucr5tmsei, tgnarul trsntor deschide mandibulele, apoi declan$eaz5 emiterea picgturii regurgitate de donatoare.

Antenele trSntorului solicitator adesea nu sunt in contact cu cele ale albinei dana- toare. Aceste baterii de antene, regulate in fornza lor, r%msn stereotipe. La sf5r- $itul contachlui trofalactic, antenele trgn- torului se agitS $i exercit.5 o presiune ma1 mare asupra donatoarei care incearc5 sa-1 retin5 cu ajutorul picioru$elor.

Apoi. trsntorii vor merge s5 se hr5- neasc2 direct din celulele pline cu miere si nu vor mai avea decit foarte rare con- t ack trofalactice cu albinele lucr5toare. Ne m a n i f e s t h intreaga gratitudine fat5

d e profesorul HUBERT MONTAGNER .$i de doctorul GERARD GALLIOT, care ne-au perrnis cu generozitate s5 reprodu- cem textkle $i desenele lor.

Traducere de Marcel GHIBERNEA din :. Revue Franpaise d'Apiculture. mai, 1993

Propolis falsificat care a cauzat moarte in Argentina Totul s-a petrecut in v x a trecut5. Ce-

cilia Marcela Vega a aflat de la familia sa din Argentina despre pericolul ce o a$- tepta. Fetita, in vacant5 in Italia, a fost c5utat.5 de politia din Farragosto prin emi- siunea radio ,,Onda verde" pentru c5 exists temerea c5 va folosi un flacon de tinctur5 de propolis otr5vit din cauza unei erori de preparare : in lac de glicol etilenic, utilizat in mod normal, o $arj5 intreag5 de tinctur5 de propolis a fost obtinut5 folosind un alcool foarte toxic - dietilengli- col. iEraare fatal5 ce a fost la originea, h timpul verii, unui adev5rat masacru. Douris- prezece persoane, toate consurnatoare de

produse naturale, au mwit la Buenos Ai- res. Altele sint intoxicate la Rosaria. Ru- dele fetitei cind au aflat c5 la originea acestei morti era propolisul falsificat, au incercat s5 intre in leg5tur5 cu fetita, care fdcsea in mod obivnuit tinctura de propolis. Fetita, dup5 o extenbuantci curs5 contra cronometru, a auzit un ape1 prin radio $i s-a prezentat la amibasada Argen- tinei, unde printr-o convorbire teldonic5 cu familia sa, a inkles 6 a sc5pat ca prin minune de o moarte sigus5.

din revista APlTALIA nr. 1911 992

a DIN ANTICHITATEA APICULTURII ing. Ion MILOIU

Exist5 dovezi c5 omul primitiv a cunoscut $i a apreciat gustul d e r i i pe care $i-a procumt-o din scorburile ar- borilor unde albinele i$i aveau cuibul.

La eglpteni, apicultura era dezvoltat5 ~i pentru crevterea albinelor se foloseau metode perfect valabile $i astAzi. Ast- fel, pentru a obtine recolte bogate de miere, stupii erau deplasati dup5 anobimp $i flor5 meliferki. Cit de apreciatj era aceast5 indeletnicire se vede $i din fap- tu l c5 una din cele rnai importante de- coratii militare era ordinul ,,Aurul cu- rajului", reprezentat prin trei albine de a u r dispuse in form5 de triunghi. Mie- rea era folositg ,atit ca aliment, cit $i pentru tratarea plggilor, mumifierea ca- davrelor $i in cosmetic&, arnestecat5 cu ulei de m5sline $i parfumat2 cu petale d e trandafiri

Grecii din antichitate considerau c5 p e n h prima dat5 apicultura a fost practicaa de c5tre Aristeu, fiul lui A- polo $i a1 nimfei Cirene, p m n a j adorat Tn toati Grecia antics. In muzeul arheo- logic din Atena se afl5 un vas din sew- lul a1 VI-lea f.e.n. care-1 reprezint5 pe Aristeu sub forma unei fiinte supranatu- rale, avfnd aripi de albing, ceea ce de- not2 d apicultura era larg rispindit5 chiar inainte de aceastg dat5.

In insula Creta au fmt descopriti stupi de albine confectionati din argilg, a c5mr veclhime este de cel putin 5 000 de mi. Tot a d o s a u g k i t m e d e , biju- teriii $i vaselg decomte cu aJI1Mme de aur, o dovadg in plus c5 apicdtum in anti- ohiktea greacg se bucura de apreciere.

Pe timpul lui Solon (640-558 i.e.n.) apicultura era bine orgarzizatg $i regle- mentatj prin legi speciale. Primele tra- tate de apiculturl au fost scrise de He- cateu din Milet (540-479 E.e.n), Democrit (460-370 i.e.n.) $i altii. Cel mai docu- mentat tratat a fost scris de filozoful grec Aristdtel ( 3 8 4 4 2 2 i.e.n.), lucrare d e c5p&ti^i pentru crescStorii de albine din Europa antic5 $i chiar a evului mediu, pin5 in secolul al XVIII-lea. In vremea lui Aristotel stupul era sub form5 de cilindru, impletit din nuiele flexibile de salcie, corn etc., spoit pe din5untr-u $i pe dinafar5 cu un amestec f5cut din ba-

leg5 $i cenwj5 de lemn. Considerat ca s t r i m q al stupului cu rame mobile de astkzi, stupul grecesc era previzut la partea superioar5 cu 10-12 bare de lemn, pe care albinele i$i cEdeau fagurii cu miere.

Romanii practicau pe scar5 1argB stu- p5ritu1, mqtequg pe care, la rindul lor, 1-au transmis la toate popoarele cuce- rite.

In tara noastri, albinlrituI s-a dezvoltat din cele rnai vechi timpuri datorit& pe de o parte, p5durilor de tei $i a plantelor melifere rkpindite pe fntreg cuprinsul t5rii, iar pe de alt5 partte in- demEn5rii de care au da t dovadh apicultorii tinuturilor noastre. Acest lucru este pamenit de i.storicu1 grec Herodot, care a trait in secolul V i.e.n. $i care, Sn operele safle, afirrng c5 aceste tinu- turi erau de neinvins pentm c& erau pline cu albine. Despre m5iestria api- cultonlor geto-daci $i despre bog5tia lor in miere $i cear5 de albine $tiau prea bine $i colonivtii greci de pe coasta do- brogeans, care incepind cu secolul a1 VI-lea i.e.n. au p 5 h n s pe Dunlre in sus, ba chiar $i pe marile riuri afluente pentru comequl cu diferite produse. Din- tre acestea cele rnai apreciate au fast mierea ~i e r a de albine.

Un alt scriitor al anlichititii, Polibiu (203-120 i.e.n.), arat5 c5 negustorii greci au impinzit toate rilurile interioare ale geto-dacilor cu cor5biile lor, de unde-$i procurau articolele de lux din acea vrerne (tears, miere $i pe$e a@at).

DupS ce Dacia a fmt cucerita de Traian in mu1 106 e.n, mmanii au dat o atentie mare Engrijirii albinelor, fiind considerati ca cei rnai vestiti apicultari ai antichitgtii. Localnicii au inceput s5 practice $i ei albinaitul du@ metode inv5tate de la romani, deprinderi care apoi s-au transmis din generatie in generatie pin5 En timpurile noastre.

Dovezile cele rnai preioase $i conclu- dente privitoare l a practicarea neintre- rupE a albinaritului in tara noastr5 ni le of& limba, fenomen social $i istoric prin excelent5, care ne d5 informatii m i o a s e $i in acest 'caz, terminologia apicolg fiind in cea rnai mare parte de origine Jatin5.

PRO RATRIA - PRO APICULTURA

STUPII f~ ISTORIE Prof. Costache PAIU

Vicepre~edinte a1 Asociatiei Cresc5torilor de Alhine din Romania

I n legdturd cu stupii se pun dou6 pro- b1evue : prima dacd atunci cPnd cuvDntul apare En documente trebuie sd fntelegem cd sint stupi cu albine sau fdrd albine $i a doua problem6 m i impmtantd este aceea de #a qti cine erau posesori de stupi $i cine lucra efectiv c u aceqtia. Documentele, cind mentioneazii stupi, Bnteleg cd ace~t ia sint cu albine. Wumai strdinii care treceau prin Primipate pi nu cuno$teau prea bine situatia d in Tdrile Romdne scriu en amin- tirile 'lor ,,stupi cu albine". Astfel, V i to Piluzzi scria En 1670 despre preotii de la bisericlle catolice d i n Moldova $i despre slaba l w preocupare misionarii dind ca exemplu un (preot !care are ,,cam 7 aii, 20 iepe cu .minji, 200 d e stupi cu albine" (,,Ctildtori strdini ,En Tdrile Romdne" vol. V I I , p. 97).

D o c m e n t e k '& h n i e , de cumpiirdturd sau de ,scutiri inteleg prin stupi 'cd a u albind.

Pentru o dreapt6 interpretare a acestor documente privind pe posesorii de atupi $i tcine se ocupa efectiv de stupdrit trebuie sd determindm stdrile scrciale & la inceputul domniilor d in cele trei Tdri Ro- mdne : Tara Romdneascd. Moldova si Tran- silvania.

Despre Tara Rmn8neascd gtim d in Di- ploma cavaierilor ,&mnifi (1247) ck exis- tau incii de la aceatt i &t6 boieri (majo- res terrae), cneji, vecini mu r u m h i .

I n Mokbva afldrn dncii d in grimele documente d e dupd dntemeiere despre boierii d in Qtvan dar $i d in afara lui. Boierii $i cnejii erau posesori de piimint, de m o ~ i i . Unii idintre cneji m u judeti s-au boierit iar altii au rdmas On ?-indud tdranilor liberi (mosneni sau rdzeqi).

I n Transilvania documentele mentionea- zd nobilimea romdn6 $i iobagii care erau fie legati de o cetate care aparfinea rege- Eui, fie ,legafi de mn nobil. Tdranii liberi puteau deveni oriclnd proprietari fie prin mo~tenire , fie prin cumpdrare, iar tdranii dependenti puteau deveni proprietari pe viile pe 'care le plantau, pe morile pe care Ie construiau, pe livezi $i beneficiau de pddurea care era colectivd ca g i de islaz.

Acum putem r6spun.de la 4ntrebarea cine poseda stupi : toti cei ice aveau pdmint sau stdteau pe mo$ia: unui std@n : boieri, mi- ndstiri, cneji, juzi, meg ie~ i , iobagi, t6rani

Jiberi, vecini, biserici. 0 probd evident6 cd tot i cei care rhcrau sub o f o rmi sau alta pcimintul posedeau stupi o formeazd slobozii~le (atestate in Tara Romaneascd pentru prima datd On f505 iur in Moldova i n 1415). ,Toate aceste slobozii date pentru infiintdri de sate boierilor $i mindstirilor erau scutite de ddrile cdtre visteria domneascd pentru u n t imp limitat, tntre 3-7 sau 10 ani. I n rindul acestor ddri intra $i dijma d in stupi care se Encasa dupd ce termenul de scutire se epuiza. U n asemenea document em* On 1602 de Simion Mo- vild (1601-1602 Tara Romdneascd) scuteqte . satul Ciiline~ti - Prahova de toate ,,mtn- cdturile care se cuvin domne$tz" printre care este prevdzutd $i dijma de albine. Scutirea era lvalabild p n t m 10 tani (D.H.R. B sac. XVII , document 53).

U n alt document provenind de la Radu Mihnea (1611-1617 Tara Romaneascii) pen- t ru satul Negoie$tii ,,sd f ie in pace... $i de dijmd de albine ... gi (pentru miere" (D.H.R. B sec. XVII , vol. 11, documentul 225).

Num6rul documentelor este deosebit de mare En aceastd [privintii ~i este clar cd fiind scutiti de darea d in albine fnseamnri cd posedeau stupi $i cei care nu posedau pdmint. Pentru ceilalti tdrani documentele moldovene ca $i cele d in Transilvania prevdid la transmiterea proprktqi i mentiunea ,,sd le fie uric cu tot venitul" (Mol- dova) iar i n Transilvania ,,sii le fie toate folosintele". Dacd determindm dn ce con- st6 oenitul @i folosintele ne d d m s e a m c6 stupii fdceau parte dintre acestea.

Uricul insemnu a t t ~ c r k de intdrire a unei proprietdti iar ueniturile le Bntflnim z n A!Ioldova de-abia in 1409 tntr-o inter- dictie privind atribuirea unor bdlti Miniis- tirii Pobrata ,,a mimeni s2i mu cuteze s6 pescuiascd". fn 1443 un document care atribuze unui cdlugdr o vie plantatd de acesta interzice or icd~ui alt cdlugdr sau ,,pfrcdlabii noqtri $i nici deseatnicii sii aibd amestec sd ia deseatina d i n vin". Deci, deseatina din v i n ,era u n venit.

Dintr-un lalt document fn 1439 prin care se atribuia, Mindstirii Pobrata ,,o prisacdi la Botne anume prisaca lui Visoca ... g i de la oamenii d in satele lor s6-$i ia deseatina de la dzwii,,, iar deseatnicii nostti s6 n u fndrdzneascd is6 se amestece 3n aceasta" ~ e z u l t d cd $i deseatina d in stupi fdcea parte din venituri. T i Miniistirea Neamt

beneficiazd de o m e m e m a scutire pentru stupii d i n satele e i ,,$i d e asemenea ori- cine v a lua pentru noi (ad&& pentru clom- nie) deseatina de stupi, ace$ti deseatnici ai no$tri sd nu aibd a lua deseatina d in stupi d i n prisdcile mdndstirii" (D.H.R. A , veac XIV-XV, vol. I, documentele 50, 44, 40, 193, 396).

Situatia este la fel $i 2n Tara RomiLneas- cb. V o m cita lnumai un document de scutire dat de Matei Basarab %n 1633 pentru satul Turcine$ti. judetul Arge$ a1 Mdnds- tirii Topologu scutit de ,,miere cu ceard, de dijmli de stupi ..."

$i boierii aveau stupi. P e b u voievod 21~ldregte ,.hi Pan Cernat, ploscar $i fratelui sdu Stefan" 18 sate (care desigur dd.- deau dijmd $i d i n stupi) ,ji En dreptul Birzotei o prisacd, la finttna unde a fost cdlugiirul ~i pir%ul ?n dreptul Coje~t i lor unde a fost prisaca l u i Rogca". ;Ace&i voievod dd ,,hi Pan %$tea $i fratelui sdu Cojea mai lmulte sate $i Iseli$ti" $i prisaca ltii M ; 4 ~ ~ ~ ~ " . Astfel de documente mui En- t i lnim $i nu putine pentru Mihai Logofdt care primevte m i mullte sate d e la Ale- xandru Voievod (Alexdndrel 1452-1454) , , ~ i cu prilscicile care a u ascultat $i ascultd de aceste sate". $i Petru A r o n v a da acalu- iasi Mihni Logofi t alte sate precum $i pris@i la .Nistru (este vorba d e faimosul logofdt Mihu neimpdcatul idusman a1 lui S te fan eel Mare). (D.H.R. A , sec. XIV- XV, uol.. I , documante 273. 274, 278, 317, 335. 466 si ool. 11. docume.nt 44).

$i in Tara Romcineascd int i lnim pe boie- rul Stan Ardei care a fost priidat ,,de bucatele lu i miere $i griu $i vin". U n alt boier Crriciun d i n ClipdtEnegti a cumpiirat un sat g i 1-a pldtit cu bani, oi $i ceard ; deci avea stupi (.D.H.R. B 901. XXII I , do- , cumentul 202).

fn 1632 Udrea Logofdtul d ~ t i g r i un proces ca 'satxl Rdddcine$ti care ti stricase, En vremea lui Leon Vodri ,.$use cai bun;. d e cii76rie ... $i s4zrpi optzeci". C u m i s-au stricat, ancheta nu spune, destul cd ~ a t u l se angajeazri sd-i pldteascd paguba ( idem docummt 443).

Si p r ~ o t i i ~i s lu jba~i i d o m n q t i p o s ~ d n u stupi p e ~ t r 7 ~ carp pldteau dare. Aflrim aceastn dintr-un document d i n porioada lui Leon Tlorld ,prin care powii $i slujbr*$ii domneqti ..sri lfie tn pace d e d'jmii" ( idem documentul 258).

Intr-nn alt document de la acela$i voievod se prevede cd ,,.la fel datoria da dijmd a ze'cea .cum a fost legea ... mcicar f ie cdldra$, hricar Yo$, mricar tdran, md- car oro$an. veri slug6 domneascd" (iclem document 396).

$i miindstirile posedeau stupi. In 1407 Tosif, primtil mi t rqwl i t a1 Moldovei Zncre- dinteazd conducerea Mdndstirii Neumt lnoluthului ,,Chi,? Domentian" qi trimite acolo pe un boier, jupan P e h Ureacleu,

ca sd dea in primire, deci sh fach un inventar ,,sau cdrti sau oddjdii sau vase l o a t e de la mare ,pin6 la mic, mori, v i i , oile $i boii $i caii yi stupii ca sd le pd- zeascii #i sd.aibd grijd de ele" (D.H.R. A, veac XIV-XV, vol. I , document 19)

Sub voievozii urmcitori asemenea danii de prisdci cdtre m6nGstiri; sint pin6 la S te fan cel Mare deosebit de numeroase : Mdniistirea Neamt primeqte de la Alexan- dru cel B u n mentiunea ,.din aserea noas- trd" deci din averea personald a voieco- dului, baltii la Nistru ,,$i prhaca de la Zagorna" ( idem document 96 $i 102). h 1588 Petru $chimu1 hotdrii$te un in-

ventar la Mdniistirea Gablata, inventar care cuprin.de En cele 16 sate peste 1000 de stupi din care 300 a p r t i n e a u mdndstirii (D.H.R. A see. X V I , wol. 111, document 499).

Ace lea~i danii vor fi fdcute $i de Stefan cel Mar? care cumpdrd din banii siii sate pe care le ddruieqte Mdniistirii Moldovita sau Putnei (D.H.R. A, veac XIV-V, vol. I , document 17, vol. 11, document 88, 107, 127).

Din analiza acestor documente rezultb clar cd $i voievozii i$i aveau averea lor Personalii din care nu l i p e a u stupii. Cd- lcitorii .*trciini in Tdrile Romhne atestd $i ei acest lucru. Cezare Da.ponte vorbinrl despre bogdtia lui Constantin Brc%ncoveanu (1688-1714) noteazd $i stupii. chiar Ena- inl-ea o'lor sau cailor. tnz in te de Daponte Pau! Sfr:tssbourg carp ora consilier secret a1 regelui Gustaf a1 11-lea Adolf al Suedi- el constata fn 1632 c i 9% Tara RomiLneascd se aZ?cnau 300 d e mil d e galbeni ,.din dij- m a de pe$te, sare, miere $i cearii" (..Cd- 1d:ori stra'ini" vol. I1 p. 5). Oameni debo- fati misiunii lor y t :deosebit d e cult;, i ~ z u i - t i i a u desfiisurat la sfir$iful secolului a1 XVI-lea o vie activitate miqionard en Td- rile Romane $i au constatat cd uni i preoti c n m ~ r a cel de la Cntnari ,.nu stia 9nc6 romcineste" relateazd S t e f a n Atanasie Ru?zin,cl:i ,,si se ocupa dour de v i n $i de sfupiirit".

Situatia nu rliferea nici En Trnnsilvania unde dup6 rZ.uma ware d i n 1.585 ina?iitii 'reorganizeazci viata .ratc,lm catolice $i z n procesul ,lor de renrcanizare includ si re- orrianizarm stt~sinelor tiranilor ca si ale hinericilor. (,.Ciiliitori striiini" vol. I l l , p. 145-146. V O ~ . V I I , p. 151-153).

Stupii au jucat un rol deosebit f n viata societcitii romhne$ti d i n Evul Mediu. C u niutorul lor s-at& putut tcumpdra proarie- t6ti : Mircea A r m $ dii de zestre fiicei sale: 3 boi, 2 vaci cu Iapte ... $i 1 s tup (D.T.R. B. sec. XVII , document 311).

In 1645 un boier mi bogat, pitarul Ivan d i n Motdieni intocmeSte foaia de zestre pentru fiico. lui. A"lexandr/z. foaie %n rare figu?eazd ~i 30 de st@. {ApimZtura Zn Ro- mhnia, nr. 1211984, pug. 18).

Stupii se l6sau -tenire prin testamen- t e : Dumitru v w n i c u l d i n Mogo~egt i iasd mostenire (,,a1 m e u zapis") sotiei sale Ma- ria $i fiul siiu Bunea logofiit m o ~ t e n i r e mo- $ia $i inventarul ,,$i stupii &ti se vor alege toti" (D.R.H. B vol. X X I I I , document 265).

SI?~pii se foloseau , pentru cumpiiriiri $i vinzdri. Aceasta era o truditie veche mov- tenitii inc6 de la latini care utiliza vitele in relatiile de schimb (pecus - oris Pn- semna la origine turmii de vite $i n u m i m a i tirziu a insemnat bani). U n oarecare Criiciun d in Cdipiit.ime$ti cumpiirii in 1631 v i i .yi seli$ti cu .,ZOO de aspri gata $i 6 stupi mmci" iar i n 1609 Pave1 d i n Mezin a cumpiirat o parte dintr-o moarii cu un stup (D.1.R. B, veac XVII , d o w m e n t 371).

..fnfriifirile" care se fiiceau la inceput intre rude $i prieteni cu scopul d e a face f a t i robiei ce venea peste capul oricui de la tiituri $i turci, se tntemeiau $i pe ni$te schimburi de diverse proprietiiti pentru echivalarea bunur i lm puse ca garantie a .,infriitirii". , ,Apd acest Stunciu (1612) .... a infriit i t pe cumnatul siiu Stan ... $i la aceastu S tun incii a mi diiruit pe cumnatul sdu Stanciu cu 1 bou $i cu. 5 porci g 7 q i $i EU 2 oi F i 1 stup" (D.I.R. B , veac XVII , vd. 11. b c u m e n t 62).

S i doi boieri se infriitesc intre e i pentru cii tiitarii ~i turcii pe ei ii l w u in robie mi re~uede $tiind cii vor obtine bani de riiscumpiirare. ,Jar Preda postelnic i-a d6- ruit lui Pirvu pahurni,c $i sotiei sale Maria 6 matce de albine". Dar ,,Neagu pentru frcitia lui a adus On casa lui Stiinilii 4 boi $i I mci p i 2 m i ~i '13 oi ,$i 3 sttipi'' ( i d e m documente 290 $ i 336).

FVnd bunuri de pret, stupii au constitu- i t adeseori obiect de furt , iar furtul d e stupi se pedepsea ,,cu pierderea capului". I n 161.5 ,,Mihail $i c-u fratii lui" @i pierd m ~ i a pentru cd ,,Mihail $i cu fratii lui e i a u fost furat niyte stupi ai lui Urmenis $i a i lui Dragomir ... si i a u prins furi v e fat6 $i-au vru t sii-i spinzure". ( i d e m document 335).

Puterea otomznii stiipindi pe cele 3 Tdri R m 8 n e n avut tot interesul sd protejeze stupdritul, m a i ales 4n Moldova unde acea.stii Indeleinicire e7.a m z i dezvoltalii pnntru cii turcii e m u mari con.?um.n!ori de iniere .yi aveau nevoie de mult& ceard p?ntru luminiirl si pentru marinii. I n 1758 szrltnnzrl Murad a1 111-lea dd dispozitie sd se f o c i o anchetii privind niivala ftitori- lor in MoTdova care n u distrus zaherelele (cerealele), a u fdcut robi, au ~ i i p i t v i f e $i , o i nu s t rka t viile ,,dupii c u m au d's- trus $i au stricnt $i stupii care se v4nd merru cu acea sum5 de aspri". . Cu alt prilej sultanul intervine pentru a fi diirimate ,,odiiile . ~ i d$leleU ale turcilor d in Tighina si Brdila ,,$i stupii $i animu- -Isle lor... pe c a r e le' au pe cuprinsul amin-

ti tei fdri (Moldova) s& fie scoase de d o " . A f l d m astfel cd stupii se $i deplasau dar nu ne spune c u m (,,Relatide romhno-oto- mane", autor V a l m i u Vel imun, documente 135 $i 136).

Care era numi i rd de stupi pe care fl putea tine un boier, o miiniistire sau un jdran ? Dimitrie Cantemir in ,,Descrierea Moldovei", (Bucureqti, 1943, p. 33) precizeazii pentru Moldova cdi ,,prin legile tiirii era totu$i oprit sii t ie cineva mi mult i stupi dec-it ingciduie load pe care i l are pentru ca multimea 707 sii nu aducd su- pdrare vecinului". Din documentele publi- cate pin6 acum privind Moldova nu rezultii aceastii restrictie degi Cantemir era in deplinii miisurii sii cunoascii acest lucru $i afirmatia lui nu poate f i pus6 la in- doiald. fn t i ln im in Moldova doud catagra- fii : una d in 7 ian. 1407 privind Miiniis- tirile Neamt $i Bistrita prin care afliim despre existenfa siwpilor dar nu $i deslpre numiirul lor, $i a doua privind averea Md- niistirii Galatu g i in m e se precizeazii cd d i n dijmiirit au rezultat c u un a n inainte 100 de stupi care intr-un singur a n s-au dublat. N u l i s-a in terzb deci crefterea numiimlui . Dacii comi&eriim cd la dijmii se filua w n 'stup d i n 10 a$a c u m prevdid unele documente rezultii c6 mdniistirea a d i jmui t 1000 de stzupi d i n satele e i iar dacii consideriim cii dijrna a fost 1 d i n 30, a$a c u m mentioneazii alte documente, rezultii cii s a M e miiniistirii pcrsedau 3000 de stwpi (D.I.R. A, sec. XIV-V, nol. I. document 19 $i sec. X V I , val. 111, document 499).

I n 1652 Zocuitorii satului Toporduti d i n t inutul Cernduti erau scutiti de dijmd pen- t r u 1000 de stupi iar mdndstisea Golia En 1660 era scutitii de 1000 de stupi tiiriine$ti (A lexa Gonta, ,,Legciturile economice dintre Moldova $i Transilvaniu", B u c u r e ~ t i , 1989, p. 49).

Ciiltitorul Paul de Alep vorbind despre averea lui Preda Brilncoveanu bunicul domnitorului C. Brhncoveanu mentioneazii printre altele $i 800 de stupi (Nicolue lor- aa .,lstoria romcinilor prin cd l~ tor i" , Bucu- re$ti, 1931, p. 243).

Cine se ocupa in mod direct de albine 7

tdranii o cdror stupine erau foarte mici intre 4 $i 10 stupi. Ei ingriieau si stupii boierilor ca $i stupii bisericilor. Ciilugdrii r r ? ~ avut dreptul sii f ie stupari pin6 sub Constantin Mavrocordaf care le interzice prin A ~ e z d m i n t u l sdu d i n 1741 .,sG f ie v&- cari sau prisdcari". fn t i ln im ast fe l ciiluaiiri care isi aveau prisaca lor (..prisaca lui Chi- prian"). A f l d m tot de la iezuiti c~? ,,preoti i n u se ocupau de misiune ci se obosesc neste miisurii cu viile, c u caii $i c u stupii". Zrnul dintre acesti preoti avea ,,200 d e stupi cu albine" iar preotul d i n Cotnari ,,are un frate laic care vorbegte r o m h n e ~ t e

$i care vede de prisdci $6 de vii" (,,C&ld- tori strliini-', vol. V I I , p. 97 gi 151).

Del Chiaro fostul secretar al lui Con- atantin B T ~ L ~ c o v ~ ~ ~ u o b s e r w e cii de albine se ocupa ,,Ongrijitorul lor" (idem, vol. VIII, p. 370).

Iar un document din 1632 vorbind despre vinzarea unei mo$ii cu rumani cu tot, printre acestea se afld y i ,,Lupul stupariul cu feciorii lui" (D.H.R. B vol. XXZII, document 387).

Fireyte, o conditie primordial6 era gf alunci ca $i acum ca cel care ingrijea slupii sii aibli dorin#a de a invliw aceastd meserie $i sci tolereze fimtepiiturile. f n 1749 prisaca de 60 de stupi a contelui Ladislau Szeke81y de Boroyineu $i care stdpinea satul Allimor din comitatul Alba a fost distrwd Fn primcivarli prin furti~ag. Toti martorii din sat $i iobagi y i mici nobili romcini Z-au invinuit pe lon Mocanu, vdtaf la curtea contelui care, la controlul de primlivarii a

td ia t prea adinc fdgurif, ceea ce a provo- cat furti+agul (L. Moldovan ,,Audieri de martori la u n furt ivg de miere" i n ,,Api- C U ~ ~ U T U " , nT. 11/1969).

Documentele vremii aratd pretul pe care El aveau stupii i n economza mo$iilor $i a satelor : erau izvor de boglifie, cel putin pin& la aparttia zahiirului, dar vi dupli aceea pin6 rind lumincirile au Onceput sli fie fabricate din seu $i parafind. Toti cet care erau la conducerea statelor s-au ocupat de ridicarea nivelului economic $i cultural a1 tiranilor y i au 1ua.t i n m s i d e r a ~ e incuru- jarea stupciritului. V o m exemplifica numai cu mlisurile salutare ale Mariei Tereza (1740-1780) care cerea $i ofiterilor de grli- niceri sli se ocupe de stupi $i a determi- nut investitii de stat i n cunvpcirarea stupi- 107 care erau apoi dati i n grija tiiran~lor care puteau $i aveau dreptul sli tetinli u n stup din 10 anual, plus o jumdtate din productie.

Un sirop de coada soricelului vi miere pentru combaterea gripei

Din timpuri str5vechi tgranii ru$i foloseau Pmgotriva gripei un sir* simplu $i ef icace.

S e face intr-o can5 cu ap5 fierbinte o infuzie din 4 g de f m n z e uscate de coada ~or i ce ldu i (Achilles millefolium), o plant5 compozit5 cu flari unici regdate de culoare m, foarte obivnuik5 ge terenurile aride $i pe marginea drumurilor, care potrivlt legendei i$i trage numele de la eroul grec Achille, intrucit acesta i-a descoperit pri- mu1 calit5tile farmaceutice ; se lass totul t imp de 2 ore, apoi se adaug5 20 g d e miere brut:.

Sq ia din sirop de trei ori pe zi in dozli de o treime de pahar.

Actiunea medicamentoas5 a acestui simp, dabrat5 calit5tii sudorifice a plm- tei de coada $oricelului, are $i prop]-iet;+i energimnte, sedative Si laxative datoritii mierii, acemta din u r n 8 foarte util5 pentru m b a t e r e a st5rii de epuilare si a tul- bursrilor intestinale provucate de atacul gripei.

Acest simp este indicat $i pentm favo- riFea secretiei lactice la femeile care allpteaz5, contribuind & acelavi t imp si la restabilirea proceselor inflamatoare ute- rine, mai ales in caz d e rnetroragie, pentru c5 siropul i n t i rg t e musculatura ute- d u i , dar acfioneaza $i ca .vasodilator a1

intrejgdui sistem nervos utelin. Din aceste motive, se foloseste in vindecarea disme- noreei $i ammoreei, care sint determinate de o contractie m,ucular5 $i contractie vascdar5 datomth frigului sau unei spaime puternice.

Se recornand5 ca din infuziile antihemo- ragice f5cute din flori de coada ~oricelului $i m-tel, SS nu lipseascs mierea, element ce are proprietfiti $tiute ca cica- trizante $i dainfectante. Aceast5 infuzie se mai folosqte pentru a opri picrderea de singe abundentj din r k i , varice perfo- rate $i hemaragie de origine hemoroidal8.

0 infuzie de coada $oTicelului ameste- caB cu miere este indicat5 pentru cei ce sufer5 d e tulbur5ri sp3stice ale ixi-rc~ului tub digestiv, gastrice, ulcere gastro-du?de- nale, enterite, colite etc., oferind 7.l plus, prin calitfitile sale tonice, dn beneficiu intregului organism.

Aceast5 infuzie simp& este utilg pentru combaterea viermilar intestinali, ca anti- spas,modic in vindecarea cefaleei, I-PLW-

tismdor $i pa i t r u a ~a~lmaspasmele calicei renale. Remediu vechi care trebuie incercat pentru a-1 crede.

Din revista APITALlA nr. 2111992

Traclucere : Li- BRETOTEAN

Nouttiti f n programul australian de ameliorare a albinelor melifere

Lee F. Allan qi

Prorgramul de Ameliorare a M5tcilor (QBBP) a f& stabli t de c5ke Ministe- rul Agriculturii din statul Australia de Vest (WADA) in 1980 cu a sb tenb finan- c i a d a Consiliului de Dezvoltsre $i Cer- cetare Apicol5.

Au f w t create d t c i de inalt.5 prduct i - vitate in industria apicoli pentru a alcfi- tui un nucleu necesar programului de ameliorare. In 1985-1986, insgdntarea artifi- cia15 a m,5tcilo1- intrebuinthd sperm5 omo- genizatii (mixatB) a f ~ s t folosiL5 pentru prima chat5 in cadrul Programului de Ame- liorare a Mritcilor $i aceast5 tehnic5 a fost utilizata de atunci in fieoare an. Tehni- aa spermei omogmizate a fost pus5 b punct in colaborare cu , domni$oar~a T. Kuhnert de la lnstitutul de Apicultur5 din Germa- nia ~i este probabil primul grogram in- dustrial de ameliorare a albinei in iume care in t rebuintw5 CLJ succes tehnjca.

Programul ,de : Ameliorare a Mcitcilpr a fost pus la punct,, intrebuintind un pr?- gram de amelio~a're conceput de geneti: cianul dr. Me. .Cai-rick . ~ i : de catre ' api-ul- torul specialist,:dl: -L;i Allan: Are 20 de linii amelionate in .s.W~ina central5 de ameliorare (CBA) $i patru apicultori au dona't (industria) stupi d in 'care au fost crescute ~ a p t e mBtci fiice care au fost ins$Idntate artificial cu sperm5 d e la stupina central$~ de ameliorare. In interioml fieclrei linii cinci m$Itci fiice au fost evaluate in fiecare an $i a fost selectat5 cea msi bun5 matc$I pentru generatia urmiltax-e in func- die de productia de miere realizat5. ~ c o l o .ulade nivdele de productie h inkrioml fa- mieiei au fost similare selectia final5 s-a facut pe baza ViabiliEtii puietului, tem- peramentului, rezistentei la boli, existentei limbilor de e a r 5 (crex5tux-i) $i culorii albinelor. Fiecare din cele 168 de mBtci (20 de la 'stupina central5 de ameliorare Si 4 de la stupinele de productie X 7 m5tci fiice crewute) au fmt mloniile parentale cu cele mtai bune performante i'ntmbuim- t5nd aceleaqi criterii de selectie. DupH o perioad5 de aproximstiv o lun5, cinci dintre cele $apte m5tci fiice au fost selectate in functie de capacitatea lor de depunere a ouslor. Acest.ea au fost apoi evaluate pentru productia de miere in cadrul Pro- gramelor. Primele 10 linii de m5tci din program au fost intrebuintate in faza de

Rob Manning

multiplicare in fiecare an pentru a w t e m5tci de vsnzare industriei apicole. Pro- gramul de Ameliorare a MBtcilor a fost descris pe larg in revista ,,Apicultorul Aus- tralian", ,.Revista apiml5 australian8" $i in rwista international5 ,,Apidologie".

Programul de cre~tere a m5tcilor WADA a produs aproximativ 4000 de m5tci a n w l (media 1986-1990 = 4132). Cererea pentru aceste mgtci dep$I$e$te oferta de pri- mBvarri p3n5 la hceputul verii $i in unii ani cererea dep$I$it de asemenea oferta toamna. MAtcile au fost vAndute in b a t e .;tat.de $i teritoriile Australiei. Aproxima- tiv 47% dintre apicultorii care $i-au procurat m5tci au fost din Australia de Vest. Un numar mic de m5tci au fost exportate, in principal in t5ri din regiunea Ocea- nului Pacific, Oceanului Indian iadusiv Noua Caledonie. Canada, Indonezia, Ior- d?n;a, Malta, Tonga, Malaezia de V a t , Malaezia de Est, Insulele Solomon. Fin- Ianda, Insulele Cocoe (Keeling), Tailanda ~i Noua ZeelandB.

Reteaua Programului de Amelioiare a Mgtcilor a fast gSndit5 astfel inc5t fiecare linie de m$Itci poate fi urmk'itl prin program succesive de ameliorare. Datele $anuale pmtru prrrductia de miere. bimbi de cear5, rezistenta la boli, populatia familiei, viabilitatea puietului, tempemmentul si culoarea au fost toate Enregistcak pentru fiecare matc5 d e cAnd a inceput programul. Analiza renrltatelor de d t r e dr. M. Carrick sugereag o creytere teoretic5 de 6-12.8% a productiei de miere pe an pentru albinele din programul de ameliorare. Comparatii initiale intre albinde WADA $i m5tci neselectionate au ar5tat c5 primele au p d u s 17-22°/0 mai multi miere pe familie.

In august 1991 WADA $i Consiliul au d z u t de acord s5 transmit5 acest program reuvit apiculturii industriale pentru a fi pus in aplicare. Aceasta a inclus vsnzarea liniilor ameliorate superioare in d e m - brie 1991 c5tre cresc5torii de m5tci ex- perimentati $i apicultorii din Australia care lau avut capaciltatea de a selecta in conti- w a r e $i de a multiplica materialul genetic pentru beneficiul viitor al industriei mierii

0 intrunire special5 a Comitetului de Ameliorare a M5tcilor a ajurls la concluzia c5 implicarea marilor cresdtori de m5tci $i intrebuintarea linsulei Rottnest au fost

esentiale pentru a se da asigurarea cZi s-a mentinut nucleul efectivelor d e ameliorare organizate de c5tre WADA.

Sapte amelioratori $i a p i d t p r i din Aus- tralia de Vest au reu$it cu succes s5-$i p~wcure material ameliorat din cincisprezece linii dintre cele dm5zeci. Tfintorii $i matcile fiice au fost crescute din ele $i im- perecheate in Insula Rotttnest in luna februarie 1992 sub supravegherea Ministe- rului Agriculturii al A'ustraliei de Vest. Do& sute $i cincizeci $i Vse de M t c i au fost Pmperecheate cu suoces din cadnrul tuturor liniilor care in mod curent se gasesc in urmkrire (evalu..lre) in s,tupinele api- culhrilor pentru selectia ulterioar5.

f n septembrie acest an procesul va fi repetat pentru a evalua stocul superior de ameliorare aditional, selectionst din stupii de produeie pentru a fi incluse in s,tu- p b centrada de m d i o r a r e . Se apre- ci-5 c5 aceastA stupin5 se va m k i in urmBtorii ani @nil 13 20 d e linii $i se va mentine oa un nud- de ameliorare ,,des- chis".

Cei $apte apicultori $i amelioratorii de m t c i imlplicati in acest program a u format un cornitet de c m d o n a r e a pmgra- mului cu expertiza asigumt5 d e Ministerul Agriculturii din Australia de Vest. Sunt convins c5 cu entuziasmul $i nivelul ridicat al expertizei in practica apicol5 pro- a r m 1 v a continua spre profitul viitcvr a1 industriei apicale. Din cauza cnstului ridicat a1 punerii in aplicare a unui program de ameliorare de asemenea milrime si a resurselor initiale limitate disponibile la declanvares lui nu a fost posibil s5 se includ5 un control pentxu a misura rata s p ~ r u l v i in productia de miere $i alte ca- racteristici dorite. Aczrm pentru c5 progra- mu1 a luat sfPr$it Ministerul Agriculturii a1 Australiei de Vest $i Co-nsiliul de Dez- voltare $i Cercetare ApibEi au stabilit in colaborare un proiect de cercetare pentru n evalua avantajele genetice realizate prin program in ultimii 10 m i . In evaluaren stupinei formate din 120 d e stu~pi au fost intrebuinfate trei gmpe din chte 40 de stupi.

Grupa 1. MBtcile de la marii apicultori (industriali) care niciodag sau rareori au intrebuintat material genetic din cadrul programului.

Grupa 2. MBtci de la marii apicultori care a u intrebuintat in m d regulat material din cadrui programului.

Grupa 3. M5tci din programul de ameliorare a albinei de la Ministerul Agricul- turii a1 Australiei d e Vest.

f n fiecare din cele trei grupe, m5tcile au fost selectate la inamplare de la stupinele apicultorilor $i d e la stupina cen- traL5 de ameliorare. Trei G t c i fiice au

fost selectate la intAmplare din 7 botci crescu~te de la fiecare mat& de catre ace, la$i creschtor de m5tci $i in conditii similare. Miitcile virgine crescute au fost returnate la stupina din care provenea mat- mam5 pentrtr i%?wmectrPre. 1n';grapa 3 m5tcile neimperecbeat9- au fost impere- cheate in Insula Rottnest cu trPntori se- lectionati la inttimplare din fiecare din cadrul celor 20 de linii.

Stupina d e evaluare cu toti stupii stan- dardizati a fost organizatA la inceputul lui ianuarie 1992. S-a liisat o perioada d e Sase & p t a d n i inainte de a incepe evalua- rea pentru a fi siguri ca albinele de chmp din f~ecare stup au fost clcclea provenind din mstca mam5.

fncercarea va continua de la s f i r ~ i t u l lui februarie pPn5 la finele lunii octolnbrie din acest an. Rezultatele initiale arat5 c5 praductia de miere Pn Prograrnul d e Ame- liorare al albinei din cadrul WADA (grupa 3) a fost rnai mare d e 5 t aceea a api- cultcrrilor din Australia de Vest (grupa 11). Pentm acei apicultori care in mod regulat a u procurat m5l;ci d e la WADA. rezultatele ar avea tendinta sil indice c5 ei a u ;beneficiat $i b e n e f i c i d $i in prezent de productie sport& Praiectab pentru un sezon intreg $i exprimat in termeni mo. netari venitul sporit a1 acestor apicultori arat5 a fi considerabil.

Traducere : biolog Paul BUCATA din revista ,,The Australasian Beekeeper" nr.

93(12) VI 1992

APICULTURA - LITERATURA

COM PARATII (11) Prof, Emilia gi Marin POPESCU-DICULESCU

,,Sub hargnl luminis de sea~ i , /pe kctul cu palmi de ~ e a r 5 " ~ " ) o dragoste se va intru- chipa intre o Tincut5 $i-un Mihai, mai ceva ca-n .,Via@ la tars'' scris c.u atata har de Duiliu Zamfirescu. Vor fi prive- gheati ,,de stele moi ca pic5turi de miere":"'), tkcerile dintre ei colind5nd ,,ca zborul de albine".:!) Pe-a ~Brnbetului lor de dulce ,plutind u$or pe raze de lumina,/Se lass Cupidon ca o albinii:". ,,Un singur glas ing5n5 cuvintele de miere" 3:') : glasul iu- birii de care se face vinovat sirutul din- tai $i pofta de pe urm5. Am fi tentati s5-i spunem c5 ,,Zilele ei s5 f i e lumina,/ Mierii de salcSm'.. :") DBr - vai ! - amar- nic5 durere va ckdea pe sufletul ei de floare, durere neagri - ,.ca mierea de chih- limbar". 3:) Ingalbenit ,,ca turta de cea- r5", I*) chi,pul Ti 'ncupi se va stinge incst ca o floare la fereastra tigmul'ui Tknase Scatiu care, negru $i la suflet, ii va scurta zilele

Sarabanda comparatiilor o in%lnim cu o nonsalants dezannanti ~ i , pe c5t de dife- ritii,' pe a t i t de incitant5 in texte de tot Peld. Cineva, de prea mult5 bucurie, ,,ar fi impodobit tot paradisul numai cu stele galbem, m b n t e $i sprintene ca albinele din prisficile verii". 3) Ar fi gutut asculta abunci .,ni$te cuvinte duioase ca primiivara $i dulci ca mierea albinelor" 3') S-ar fi intrernat ca mg Corneagii Hurul la urfi- rile Mkiei-sale : ,,S5 fie viata voastx% ~i a tgrii, curat5 ca griul, dulce $i cinstitii ca mierea, bumroas8 $i plin5 de fndemn ca vinulU. 3')

,,Cuvintele sporind ca roiul d e albine" %),

a h ' w m in preajma cronicii , , v i ~ l u i lui Stefan-Vodi" : ,,Dar precurn yn roi de-albine,lAbStute de furtun5/Imprejurul -t- cei vine/Iar $i, zumz5ind. s-adun5,iTot q a de p ~ i n poiene,/Din piduri ad5nci coboa- & / h p f i Stefan moldovenii/$i cu drag il i m p m a r 5 !" 39)

,,Toat5 mierea CI-onicii lui Ureche" <O) s-a sours in opera sadovenianfi ,,ca-ntr-o ui- a $ i $i rninunati prisac5". unde slujesc ,.milioane $i milioane de albine", care aduc ..clip5 de clip5 picituri de miere, culese din felurite flwi si felurite locuri" 4 ' ) ro- manele sale istorice se fncdreazS epocii zugrfiaite, izulpli arhaic permanent, f l c h - du-ne s-o d u t 5 m intre legend5 $i adev5r.

,,Cind mdria s s a intors fruntea, co- misul Onu era plin ca un fagure ; mila ai d r a g a k a ii covir$eau sufletul"") Se intinapla a$a minune c ind d o m u l Stefan

mergea prin far2 si-$i ci$tige vitejii $i prietenii in vederea bgtiiliilor de neat5r- nare pe care le avea in minte.

Aici ni-i dat s-avem $i prieteni $i du$- mani ; vatra ne hrgnevte, de$i ,,durerile s-au adunat ca-n stup/Nectar, polen, $i cea- r5, dar $i miere". 4O

,, Tezaur ... de candoare" "9 aflim En stupul plin, simbol a1 trainiciei noastre. Nu in van se spune de o gospod5rie de ro- m5n harnic ci e ,.plink ca stupii" '"9 de da- ruri $i de roade. ,,Pntre floare $i izvor/ Peste ani pomu-a rodit/$i din fructele-i ca rniereamulti copii s-au indulcit" . ")

Fructele au ficut deliciul poftelor cu- rate. b t e p t i n d un fecior, o impirSteas5 a cerut, pe ling6 flarile dorite $i fmctele dup5 care se pr5pfidea : ,,caise parfumate $i dulci ca mierea, vivine ..., mere ro$ii ca bujorul, piersici catifelate $i rumene ca obrajii unei fetite frumoase.")

P5mhCul se-mbraci in straie de aur toamna, c5nd in viile sfitenilor ,,dulci sunt strugurii. Dulci cum e mierea"."') La To- praisar, oameni veseli pregitesc teascbrlle din care va curge ,.mustul dulce ca mierea, negru, deios." 50) De pe plminturile doljene porneau d t r e or* cele dintii lu- ben ib ,,mari &t bfiniciorul $i cu miez dulce ca mierea $i inrniresmat". j') De for- fota muncii, ,, satul. .. fierbea ca un stup ... @nfi t i n i u tolamna". 52) Intr-o povestire de V. Voiculescu, ,,Lostritagl se petrec intAm- plfiri sinistre : ,,Satul b lz l ia de zvonuri ca un roi intArStat. P r e m c i fata ar suge ssngele fliciului ca o strigoaicii". %)

,,F&ota obi~nuitk a unui stupi d e albine" %) o intilnim incfi de la ora 5 dimi- neafa la casa omului gospodar. S ~ d a n i a i$i cere tribubul de timp $i transpiratie.

La auml .,tulnicelor Inaaului ... tlrgul foia ca un stup fn ctilduri : de cu sear5 se imbulziserii w i , c o b r i n d de prin sate". 55)

Pentru romAnii de atunci, soarele r5s5rea de la Bucurevti, ,,ca de la cear5" %), dar cu speranta unei impliniri. Fuseseri vremi de ristrivte, in care alte pofte tiib5rlseri la noi ca 1Zcustele nes5tule. Aflaseri aici pin5 $i ,,iarba dulce ca mierea" "'), pe care, dac5 n-o pLytenru caii lor, o c5loau in pi- cioare, ca $i peste demnitatea noastri. N-am fost cuceritori de alte spatii $-am dorit linistea cgminului $i t5rii. De aceea ni s-a piirut CS pacea e ca o miere galbeni eternfi/$i dulce, cu arome parfumate" %)

,.Inmiinat ca o albinti de pavara mierii $i-a eiJS) neamul nostru a trecut cu dem- nitate prin istorie, n5schndu-$i $i eroii la timpul chemwi vremurilor, ,,M%tasea dulce ca mierea in auzm") fmt purtat.5 in dra- pelul neamului la Rovine, Vaslui, Rahova si aiurea, inmuindu-se in shngele viteji- lor no$tri f a d numar $i maarte.

Datorit.5 jertfei lor ne-a rgmas un cer senin $i noi ne putem intoarce la casa noask5 ,,ca albina spre stup,"") cas5 lu- minati in seara pove$tilor de o ,,lunA, ca un fagur" 9 plin de pofte. $i ,,de trei zile luna crevte ca un fagurelde miere intr-un ~ t u p " . ~ ) Visul $i reveria merg phn5 in v5zduhul Enaltului cer, care e ca ,,un fagure inchis din care se revars5 mierea soarelui. Iar dedesubt plmintul piirguit rsde. .. RAde p5mAntul in zumzetele ghdili- toare ale albinelor" . "I) Cu ,,faguri strzvezii ca un geam de ca-

tedral5, mimind a floare alb5 de salchm scuturat.5 peste 0 dragoste nou5" 4 2 ) ne-am obivnuit s5 ne ,primim aaspetii ce ne calc5 pragul casei, imbiindu-i cu &ine fr5m5n- tat5 din f5in5 de grhu de fete m i $i-m- pletite de neveste, dar rnai abitir a$ezhn- du-i lhl~g5 o zghihar5 r5t5ciG de p ~ n polo- boace, rumenie $i ,,gras5 ca mierea, de tei." " ) T o t de tei ar fi $i ceaiul servit in lumina diminetii pe masa din mijlocul grSidinii, ,,galben la culoare ca mierea de albine strhns5 in luna lui mai",62).

$i-n aceast5 oaz5 a linivtii $i a priete- niel, ,.ca o pulbere de soare. roiul de albine" 63) se va in5lta cu cantecul s8u in fiecare dirnineati, p3n5 chnd natura-$i va domoli caii stilbatici de lurnin5 $i cGldur5. Curind, ,,toamna se va intinde dulce peste munte ca mierea".%) PBnG la primgvar5, chnd albinutele ni se vor p 5 ~ a ,,r-- nite ce-ncearcg s5 zboare", 45) copiilor le vom spune povevti cu culeggtori de ciu- perci $i mure dulci, ,,mai dulci ca mierea" 64 ) sau cu nizdriivani d n d r i de crai ce vor ,.roi in jurul fetei de impkat, ca albinele pe ling5 stup, 4 era frumoasg, bat* norocul s-o bats, ca o floare de rozmarin" . ") Alungati de frlgul de afar& noi cei mari vom trai lhng5 sobele cu t5- ciuni ce se mistuie $i La mesele cu de toate ,,ca nivte trhntori intr-un stup de albine harnice" "") Ni se va p k e a traiul dulce $i ,,str5limpede ca mierea proaspfit stoars5 din fagurem). De ger $i chiciur5 team5 nu vom avea, chiar dac5 la stre- sini vom at5rna turturi alungiti ca lacri- mile sau ca ,,miere3 de salc3m curat5 si strsvezie ca o m5rgea de sticl&", . prelinss din fagurii desc5pAciti ai verii.

Sg multumim mamelor $i Anelor noastre bune care ne-au scgldat in lumina vietii $i ne-au binecuvantat cu dorul lor nepieritor ,,ca un zumzet de albine"

29. Antologia poedei simboliste romanesti, Edi- tura pentru Literaturd, 1968, p. 333, 515 ; 30. Alexandru Philippide, Visuri i n vuietul vremii. Editura pent% Literaturd, 1969, p. 45 ; 31. V a - leriu Ciobanu, Fiul lunji, Editura pentru Litera- turd, 1969, p. 6 1 ; 32. Mihail Codreanu, Cele rnai frumoase poezii, Editura Albatros , .p . . 119 ; . 33. Mihai Eminescu. Lnvierea; -in. z iaml ..Adeva- rltl" d i n 25-26 aprilie, 1992, p. 1 ; 34. Dumitru Radu Povescu. Cainele do fosfor . Editura Car- tea ~ o m a n e a s c d , 1982, p. 42 ; 35. iolanda Nicoa- rd, Daiio $i feciorii lui, Editura Ion Creangd, 1933, p. 23 ; 36. Kadtr Ciobanu, Namuritorul al- bastru, Bucuresti, 1976, Editura Eminescu, p. 168, 180 ; 37. G e w g e Ckipor Dinograncea, Ful- gerul, Editura Junimea, Zasi. 1973. p. 99. 202 ; 38. Marin Constantin, Cand cerne bland lumina, Editura Ion Creangii, 1979, p. 7, 36 ; 39. S t e f a n 0. Iosif. Versuri , Gditura Albatros Lyceum, p; 188 ; 40. George Cdlinescu. Istoria Literaturii Ro- rnfine, Efiitatd de Fundatla Regald pentru Lite- raturd $t Artd, 1941, p. 20-22 ; 41. Proftra Sado- veanu, Megterul w v e a n u , i n ,,Limbs $t Iite- ratura romdnd", nr . 1/1981, p. 36 ; 42. Octavtan Stoics, De-ale gurii din batrani, EdUura Sport- Turlsm, BuCure$ti, 1978, p. 24 ; 96 ; 150 ; 43. Mihail Sadoveanu, Fratii Jderi. Editura Ttnere- tului, vol. IZ, p. 345 ; 44. Mihai Beniuc, Tara arninttrilor, Editura Eminescu, Bucure$ti, 1976,

P. 35 ; 45. George Demetru Pan, Iubirea iubirilor. Edttura Tineretului, p. 75-131 ; 46. Constantin Prisnea, $i nozptea credcau En lumkna, Editura pentru Literaturd, 1964, p. ,197 ; 47. Dumitru Cri- gora.9, Intre floare 8i izvor, Editura Junimea, p. 34 ; 48. Nestor Urechfa, ZAnele din Valea Cer- bului. Edttura Zon Creangd, Bucure$ti, 1987, p. 147 ; 49. Zaharia Siclncu, Poezii; Editura Miner- va , Bucure$ti, 1987, p. 99 ; 50. Alecu Ivan Chi- l i ~ , Asaltul t impului , Editura pentru Lileralurd, 1961. p. 161 ; 51. Petre Stoenescu, Cearta, i n ,,Cltenia literard" nr . 2/1956, p. 618 ; 52. lon lAg8rbiceanu, Strigoiul. Fditura . pentru Literatu- rd, 1969, p. 618 ; 53. Vasile Voiculescu. Capul d e z imbru, Editura Cartea Romdneascd, 1982, p. 66 ; 54. Vasile. Sdldjan, Rodeo, Editura Dacia, Cluj- Napoca. p. 58, 264 ; 55. Dominic Stanca, Pentru un ho t d c impsrat , Editura penlru Literaturd, 1968, p. 94 ; 56. Dumitru R a d u Popescu, Som- nu1 pAmbntului, Editura Tineretului, Bucure$li. 1965, p. 211 ; 57. Home*, Odissea. Editura Tine- retUlUi, vol. I , p. 109 : 58: Andreea Mirescu, Pa- cea,£n ,.Mlddite litrrare", vol. III, BucUreSti. 1996. p. 49. 208 : 55. ~Mircea Dinescu, .,Aici" in ,,Rapsodii", BucureSti, l D i 5 , p. 49 ; 60. Lucian Blaga, Poienile lurninii, p. 190, 6 3 ; 61. Ionel Teodoreanu. 0 toamn2 i n Manualul de Limba $ i literatura romhnd, clasa u V - a cle autorii Ana Dumitresczc $i Vasi le Teodorescci, p. 72 ; 62. Vanicu Gafi ta , Curcubeu! poverj?;lor, Edttura I.

Creangii, 1072, p. 23 ; 63. Traian Copovei, Fnr- mzcul genezei, Edttura Albatros, Buclrre~' i , 1979, p. 415 ; 64. Aiexandru Mitru, Alte povc$:i c u talc. Editura Tinlretzllui, p. 2 7 ; 65. Ztu Maria. Pove$ti nemu,Fltoare, Editura Ion Creangd, Bucu- revti, 1982. p . 53 ; C6. ?Iarin Iancu Nicolae Flori de pndure, Editura Ion CreangLi, BUcure$ti, 1982. p. 78 ; 67. Ionel Pop, Povegti v f in8 tore~ t i . Editu- ra Ion Creangd, Bucure$ti,. 1986. p. 96.

Romania Apicola 1993 Nr.8 August

Documents

Transcript of Romania Apicola 1993 Nr.8 August