Revista lunxirli de informare tehnicii l i vtiintificii, schimb de experient5 qi opinii editat5 de Arociatia Cresciitorilor de Albine din Romania

Preredinte - Eugen MARZA

Anul LXXVlll Nr. 2 februarie *--I994 - -

CUPRINS 1 Ion POPESCU : LucsW de prim5varlI cu im-

portanw deosebtA In conducerea $i dezvol- tarea stupinelor de productie.

4 Ilie CORNOIU : Sernne privind starea fami- liilor de albine in perioada i am5 - prima- var l .

6 Gheorghe PETRESCU : Perfectionarea colee- torului de polen.

0 Nicolae ALEXANDRU : Aparat pentru liche- fierea mierii direct in bidoanele de p5strare la locul de depozitare.

12 Victor NEAGU : Nimic n u este int3mplator ! 15 Traian VOLCINSCHI : Contele Dr. Antonio

Zappi Recordatti. 16 Aurel PAPADOPOL : Despre ciclul anual $i

dinamica sezonierti a albinelor, repere im- partante pentru perfectionarea ac t iv i th~lor apicole.

20 Eugen ZORICI : Ce-i de fgcut ... ? 21 *** Albinele $i apa. PrimZvara - cel mai

mare necesar de H?O. 22 Corneliu POP : Prognoza meteo. Perspeetiva

primaverii 1994. 23 Constants CORPADE : Stuphritul - o posi-

bilti arninbie p m t m viitor ? 24 Traian VOLCINSCHI : Intrebgri si r&pun-

su,l-i. 28 Viorel LUPU : Nectarul florilar de pretutin-

denf . 28 Traian BUCOVIN'EANU : Un secol de la apa-

ritia ctirtii ,,Cultura albinelor" de Marin Pe- trescu.

20 J. JAROSZ, Z. GLINSKI : Strategii p m t m combaterea moliei mari a cerii.

C o p c r t a I : Primavara speranwlor noastre a venit mai devreme ca de ohicei. 0 iernare f5r5 probleme, o atentie spori t l acordat l albinelor, lu- c r k i in stupin3 la ti~mp $i d e calitate constituie premise incumjabare pentru un an apicol bun

(Diacolor : Constantin DINA)

C o p e r t a IV : BANCA AGRICOLA S.A. - un prieten statomic a1 tuturar apicultorilor.

(Macheta : arh. Florin STEFUREAC)

LEI 200

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. AUREL MALAIU

(Pre~edin te de onoare), ing. ELISE1 TARTA (Redactor $ef - Prqedin te Executiv), PETRE MIHAI BACANU, MIHAI BE$LIU (Republics Moldova), SORIN BODO- LEA (Redactor d e rubric&), NICOLAE V. ILIE$IU, ing. ION MILOIU (Secretar gene- ral de redactie), VICTOR NEAGU, COSTACHE PAIU, MIHAELA SERBAN, ing. STEFAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Re- dactor ~ e f adjunct), ing. EU- GEN ZORICI (Redactor get adjunct).

REDACTIA $1 ADMIMIS- TRATIA EDITURII

"ALBINA ROMANEASCA~'

Str. Tomas Masaryk nr. 17, Bucurevti, sector 2, Cod 70231; Tel : 611.47.50 Fax 613.80.34 Telex 11205 apirom -r ; Cont vir. 459601102 B.A.S.A. Sucursala Munici- piului Bucue$ti.

,:O CARTE DESPRE MIERE"

d e Eva CRANE

0 carte pentru toti api- cultorii d a r gi pentru prie- tenii gi cunoscutii lor se afld 8n pregdtire la Editura APIMONDIA. I n 200 pagini sunt scrise $i desenate (1) modul PUT a l culegerii gi de- venirii mierii - aliment energetic ce poate fi pdstrat la tinfinit, (2) continutul mie- rii pi valoarea lui, (3) utili- zdrile mierii i n gospoddria traditionald gi modernd, ( 4 ) istoriu mierii doveditd d e la desenele rupestre p&nd €71 zilele noastre, ca aliment a cdrui productie mondiald de- p d ~ e ~ t e 800.000 $one anual ; semnificatiile mierii i n di- verse veligii; 'la sf&r$it e&- teva informutii utile celor care dorind sd devirui apicul- tori 96 se poatii hotiiri dacli este oazul sau nu. (Ptet

ap rox imt lv - 700 let).

.gsndo eeued u!p eJe!w n3 awe1 ap !Jglnw u!~d 1nq!n3 wg~iue:, 'eelse3e q qndnis el0ielad 18 as~u!6~gw aWeJ c-Z Inlehlelu! u? as-npugz1le3ol 'eleJele1 el!Lgd u!p eun elds ~eseldep !j es ps 1nq!n3 !!we! ~ndw!~ ul e3 ~!q!sod else !!I!wej eleun el '!nlnq!nD alawel le~pew! we6ug~)s !n(nia!nd eeletuesqo gdna ewe^ 2-1 ed la!nd pistxa glep glsee3e el IeUJOU POW Ul '113~dg3 !~ilnie!nd eeJetueSq0 nllued ~'2~030u else lg3 'elpie JOIJeW0 elds !nlnq!n3 ~n~lue:, u!p alewel wl?iuels!p - ellep n3 101 - eisea3e nJlued 'q!n3 uj !nlnie!nd eiueze~d u!ld ple~n6!se else !!3lgw eiueis!x3 'giep glsee3e el al!!l!woj ne !ew aJa!w ap apl!iue3 a3 wgtuasqo eun!i~l0d0 $tsee~e U!J~ '!n(nb!~!pJn ~e~a!doJde u? dnls ap wyuazeJ o 0~ec-1 ed ~ST?IJ!~J~LU eleweJ aJiu!p eun q!n3 u!p weso3s !s ew6e~)e!p u!ind wgiuels!p e(o31de !!i~pp ln~olnle n3 !nlnlo~iuo:, eelenpeje nllued .!nlnq!n3 ee~ez11e301 14 eueJy ap etuazel '~~31g1.u eiuazeld i!qesep pow Ul ~ZEeSelelU! 0U )OJlU03 Pa3P 81

'inn3 alsa epun olo~e ~laiuaw!ldns a~eiay3edw? n~luad nes tdnls loun ee~ap!y3sep q pewn ysp6 1n!eley3edw? !n3o(u? a nllued w!soloj a1 elel!se3eu ap z??3 u? 'ale3 ad ~o(!dnls eelelay3edw? el l!so(oj ep eunq 'ele3sn eleloz! ap ep!lelew ' '(a~!sel6!2 !S elei!6e aueoj !!l!~~j) wglede

. . a!oAeu clew el !emnu e~e3 el 'elu!eu!p i!ig6a~d 'eun~bunj u? InJolpwnje '!pue:, ~gyez nes laq~es u!p elei!uni wehe ?s e!nqeJl gugwepul el '!ou ap edeo~dv .Joleu!qle e !s !nlnq!n:, WJelS eJeUO!Z!A ulld Lughl0SqO '~n~oi!pod wgqp!~ 'drip eJeDe!) pug^ ad wep!y3sep '!!ze3o eue n3 1!iu!ue !ew we wn3 eSe '~JBJ~~I gisea3e el 'aJew uoje n3 DejeJ o elau!qle ale3 ad q!n3 U!p elnpIp3 epJe!d 0s nu n~lued 1e!3eds u? un3s dw!l un-JIU! g3e1 es ps e!nqaJl

au!qp ap !!l!wej !eJgge!j e BJewns e!z!Aeu .au!qlv ep JOI!JO~~~S~J~ !a!ieposv ele elo3!de

Jolele!l!j e1au!ze6ew el ap ie~gdwn3 !pue3 Jeyez nes leq~es n3 nm elnssoun3 ~oleleie~ wJOJUO3 aJe!Lu !S g~pnd JgyeZ U!p gW3 u? al!tp6a~d VueJy ep eitunl n3 JO~ Jqau!qle ~nJoin!e u? e6~eew gs tpseeqp~6 0s ps e!nqeJi yise3y .?lep!pedns e~eiey3edw? o ~e~n@!se ne 1s eu!/nd gue~y ep eNazeJ n3 'aqels !!j!wej eJeUJe! el snd ne We3 !lo~n3!de !e3E ne IJeW !ew !!]owe !O !I!J~ 'q1n3 ul Jolau!qle eeis!u!l !s ealednl6 'dn~s ul !nln!e6e3nw I? !s !!lezaiun esdg 'JoleweJ e ple~n3 ea~au!iuew u!~d gZE0Z!J013eJe3 0s eJeUJe! FUnq 0 'JOl0UIq(e aJeuJa! eunq emsqo gs dnls e~e3ay pply3sep gs e~e3 u? 30~ - 81 ep p~nle~adwal n3 al!Josu? alel~z !!iowe n3 pugidelse '~!601o~oeiew lnu!lelnq . 3!ul!z pu!JgwJn e!lse3e '!J~w !ew luns 81!!!~6 '!lol(n3@e n~lued ~lpeo!led plsee3e u! '!nlnle!nd e gpw~ou senutpu !O (3, sc - pc) p~esemu e!ieqn~u! ep e~nle~edulel giuauew~ed ul eln61se gs gidnl eJe3 '!n'(ndnls InJO!JelU! U? lolau!qle !!lFl!A!131? B8J83!j!SUBlU! 0p aeu!wJalep pu!y eile el !z o el ap else13 gueJy ep lnwnsuo:, gpeo!~ad gisea3e n3 pugde~ub 'a(elsJgh aleoi ap ia!nd ap elel!iue3 pi!wnue o q!n3 ul ne eunq !!i!puo3 uj aleule! ep (nuozas s~n3~ed ne e~e3 eu!qp ep al!!l!wej eleoi ?pe0!~0d glsea3a u? yuew !!unl ~nlnde~u? - e!JenJqaj !!unl e gpez~ep elell e' u? ~ln60l ep el!unJiul iuns 0~!130ds0~ el!!i!puo3 30~~ - el ap else gu!dnis u? elnleledwel putp e~!i?~n3 ep ~oqz un gdnp 'eu!qle ep ~ol!!l!wej e PJewns e!z!AeJ o pzeenpeje es gdale ew!~d ul

'JO~~J~!UO~U? ln!peU .

u!p e~nleledwel ep (epads U? eleu!wJelep 'el!Je#p e!in3axe ep eiep !& ea!peds IJgJ3nl ep aJenpeje n3 eJe3e!j 'edela gnop epu!~dn3 eu!qle ap Jol!!l!wej e p~e~gw!~d ep e!z!heu

Apicultorii experimentaji, care au asigurat rezerve mari de miere in cuib si-au introdus la rernat familii puternice !$iu ca nu este necesar sa intewina cu rezerve de hrana din afara cuibului. Acestia efedtueaza doar o sumara rotire a ramelor de cuib imbracAnd,puietul pe ambele paqi cu rame pline cu miere.

Apicultorii incepatori care efectueaza lucrarrle respective mai greu, neputhnd aprecia cu precizie consumul si rezerva de hrana existent& in stup la acest.control, este bine s8 aplice o turti!a de hrana pe spetezele superioare ale ramelor sub podisor, la fiecare familie dupa ce au constatat prezenfa puietului. Pentru a preveni strivirea si agitarea albinelor inainte de amplasarea turti!ei de zahar este bine sA puna peste albine pe spetezele superioare ale ramelor o coala de hhrtie de scris pe care turtifa se palpeaza usor de 2-3 ori cu intreaga palma. La aceasta ac!iune albinele intra in cuib aslfel ca ramele ramdn libere in partea superioara, apicuttorul putdnd aseza hrana fara pericol. Cu ocazia. reviziel sumare refacem impachetajul daca este umed, eliminam din cuib ramele neacoperite cu albine, remediem toate sttirile anormale gasite, notam in carnetul stupinei constatarile si lucrarile efectuate.

Revizia generala de primavar8 la Yamiliile de albine reprezinta una dintfe lucrarile de baza ale stupinei cu imponaqa deosebita pentru dezvoltarea timpurle s1 echilibrarea intregului efectiv in asa fel incdt sa putem valorifica cu maxima eficieqa culesul de

kroduqie de la salcam, intrucdt aceasta lucrare necesita o intewenjie mai indelungata in cuibul fiecarei familii de albine, este bine sa o facem in zile insorite cu temperaturi de 19 - 20°C cdnd albinele lucreaza atat in stup cdt si 'in afara acestuia la culesul de polen si nectar. De regula, in jara noastra primavara isi intra in drepturi si se manifests pe deplin incepdnd cu decada a treia a lunii martie - inceputul lunii aprilie. in aceasta perioada albinele gasesc numeroase flori spontane in spec~al in padurile de stepa, florile respective fiind bogate in polen si nectar. De asemeni in perioada respectiva apar si primele flori la unele specii de pomi fructiferi care stimuleaza

familiile de albine sti-si intensifice activitatea atdt la cules cdt si in ckzvottare.

Revizia generala de primayara a familiilor de albine include cercetarea cuibuiui rama cu ram& reorganizarea acestuia in asa fel Inca sa aibe la dispozifie ramele cele mai bune pentru crescut puiet stiut fiind ca sunt prefera!i de matca fagurii mai inchisi la culoare cu celule uniforme numai peniru albina lucr2toare. Rezewa de hrana (ramele cu miere si pastura) o apropiem de puterea fiecarei familii. La Fnceputul primaverii, pentru ridicarea si mentinerea temperaturii la parametrii optimi (34-35OC) este necesar ca la aproape toate familiile sa eliminam din cuib unul sau chiar doi faguri. Pe cat posibil, daca nu au fost Ocupate cu puiet, eliminam ramele cu faguri deforma!i, cei mai vechi $1 goliti de miere. Prin aceasta operqune efectuam si o igienizare a cuibului, stiind ca fagurii foarte vechi au celulele micsor~te, cu pere!ii Pngrosaji si rigizi in care nu se pot dezvolta in condYii normale noile genera{ii de albine. FaCem cur& 'in stup adunend albiitele moarte $i ttrata lt%atura rezultata 7r1 timpukiernii, scdtitbm Cmpachetajul w i t ud dupa dkfragam8 si pe podisorul stupilor - inlocuindu-I cu altul uscat. De asemerii eliminam si cauzele care au generat umezeala in stup, tranmazhm dac8 este posibil familiile din stupi umezi cu defecte in stupi deznfectaji si uscqi pregatiti dinainte in acest scpp.

La terminarea verificarii fiecarui stup notam amanuntit in caietul stupinei observajiile privind puterea familiei, calitatea si prolificitatea matcii, starea sanitara si igiena, rezistsnla la iernare, consumul de hrana si rezewa existent& in stup la aceasta data. Aceste obsewajii corelate cu cele din toamna si vara anului precedent ne ajuti3 pe de o parte sa individualizam fiecare familie, sa indreptam starile anormale, direcjion8ndu-ne toate intewenjiile ce urmeaza sa le efectuam pan& la aducerea intregului efectiv intr-o perfect& stare de dezvoltare, lar pe de aka parte au importanfa deosebita in munca de seleqie si ameliorare. Cu aceasta ocazie o sa constatam cazuri fericite, ca avem multe familii puternice care au 4-5 rame cu puiet, 7-8 rame cu albina,

rezerve suficiente de hrana (6-8 kg) ca au acumulat in fagurii marginasi si in coroniie la ramele cu puiet pastura si migre proaspata. Pe acestea le incadram in grupa familiilor puternice. Nu au nevoie imediata de ajutorul nostru, ne facem planul ca de la acestea sa mai ajutam pe altele slabe. Tot la acest control gasim familii de putere mijlocie care la data respectiva au 3-4 rame cu puiet, 5-6 rame acoperite cu albina, 4-5 kg cu miere, matci tinere si aspect general silnatos. Acestea de regula reprezinta 60 % din efectivul fiecarei stupine, Pentru a se dezvolta cu intensitate maxima acestea au nevoie de Tmpachetare suplimentara si completarea reze~k i de hrana prin administrate de srop 111 cat@ 500 ml de doua ori pe saptamAna.

Cu ocazia controlului de primavara gasim si lamilii de albine slabe, de regula puline la numar care provin fie din familii tinere intrate cu albina pupa la iernare, sau dln familii care pe timpul iernii au pierdut muke albine (stupii fiind expusi la curen!i reci, deranjul soarecilor ?i a altor animale, epuizarea rezervei de hrana) dar care au matci tinere foarte prolifice, capabile sa insamAnieze peste puterea albinelor doici de a creste puietul. Acestea pentru a ajunge la starea normala de dezvoltare au nevoie de mult ajutor, h i reducem spatiul cuibului la maxim si il izolam termic, apoi le ajutam treptat sa-si refaca populalia prin schimb sau adaugare de rame cu puiet. Aducem saptamanal cate o rama cu puiet capacit gata de eclozionare de la familiile puternice din prima categorie, in locul careia ducem cAte o rama cu puietul cel mai tAnZir (01.18). Prin aceasta operalune putem realiza un echilibru biologic in fiecare familie si chiar in intreaga stupin&. Se $ie cB familiile foarte puternice pot ajunge la apogeu si intra Tn frigurile roitului 'in preajma culesului de la salctlm daca nu le incetinim ritmul dezvoltarii prin operalia aratata, iar familiile depopulate

,cu matci tinere la care grabim ritmul de dezvoltare prin adaos de puiet matur pot deveni de putere mijlocie capabile sa valorifice eficient primul cules de produc!ie. Familiile slabe, pe langa izolare termica, adaos de puiet capacit au nevoie si de hraniri

de stimulare cu sirop din zahar 111 de doua ori pe saptamdna si cAte o rama cu pastura luata de la familiile puternice.

Cu ocazia revlziei de primavara gasim uneori in stupina si cilteva familii foarte slabe, orfane sau cu matcile epuizate, care la Tnceputul lunii aprilie au numai cAte 300-400 g albine si acestea foarte uzate, cu foarte putin puiet sau cu o lipsa totala a acestuia. Pe acestea le desfiinpm pentru ca in mod sigur ele reprezinta o sursa de furtisag si transmitere de boli cu influenja negativa asupra intregii stupine. De regula, categoria familiilor foarte slabe - un adevarat balast al stupinei - reprezinta 2-4 % din totalul efectivului. -. . - - - . . - - - - - . - - - - . --

(conrittrtareu br tritttr~nrl viiror)

Calendar apicol la Onceput de primiivarH

* Stimulara si supravegherca zboru- lui de curil\ire a albinelor.

* Curil!irea $i pregatirea vetrelor de stupinil.

* Rcvizia sumaril si hranirea sti- mulenla a familiilor de albine, prolejarea cilldurii din cuib.

* Complclarea rezervelor d e hrana.

* Trimiterca de probe d e albine pen- tru analize de laborator in vedcrea verifi- carii sanitarc a familiilor de albine din stupine suspccle de imbolnilviri.

* Oblinerca reparti\iilor d e vetre de stupina la masivele melifere solicitalc pentru practicarca stupilritului pastoral prin filialelc judqene ale Asocia!ici Crescatorilor d c Albine.

* Instalarea ~i alimentarea adapa- toarelor in locurile cele mai insorite si adaposrite din stupine.

* Executarea tratamenrelor pentru combaterea nosemozei si varroozei.

CE-I DE FACUT ... ? (I) Ing. Eugen ZORlCI

' Secretar tehnic a1 Asociafiei Cresciltorilor de Albine din RomAnia

S-au scurs 4 ani de la Revolu!ie, s-au implinit 4 ani de libertate. Spun libertate pentru ca dupa ace1 22 decembrie 1989 ne-a placut si ne place sa spunem ca avem dreptul de a gAndi, de a hotad singurl, de a dispune, fara a mai respecta ca litera de lege "dispozilii superioare de partid".

Acestea fiind in principal considerentele pe care le-am imbracat in rezultatele economice ale ultimilor ani cat si previziunile pentru finele anului 1993, am inceput la sfArsit de an un periplu la filialele A.C.A din jude!ele tarii.

Intrucat erau vizate alaturi de aspectele privind realizarile economice si tehnice si aspecte de organizare a muncii, gradul de utilizare al spa!iilor comerciale de care dispun filialele, spa!ii care dorim sa le gospodarim cdt mai eficient asigurdnd astfel cresterea rentabilita!li asocia!iei noastre, alaturi de domnul presedinte A.C.A. - inginer Eugen MArza si subsemnatul, a facut deplasarea si domnul arhitect Cristian Maimaduc, acesta din urma avdnd si rolul de a da solu!ii in reamenajarea spajiilor existente pentru valorificarea cAt mai eficienta a acestora.

Si chiar data nu au fost in decurs de doua saptamani vazute decdt 6 filiale, respectiv Teleorman, Prahova, Dambovila, Calarasi, lalom$a, 011, ac!iunea urmdnd sa fie finalizata pe etape pe masuraa verificarii tuturor filialelor organiza!iei noastre, s-au desprins unele concluzii pe care vom incerca sa le comentam. in acest numar al revistei - Filiala Dambovila. Prin prevederile statutare aprobate cu prilejul Congresului Asocia!iei din anul 1991 s-a acordat personalitate juridic& tuturor filialelor jude!ene deci, asa dupa cum precizam la inceput - exista libertate de acjiune, inijiativa proprie se poate manifesta nestanjenit, diversificarea producliei este

nelimitata ca si desfacerea de mhrfuri: La filiala Ddmbovqa s-a putut constata un grad mare de interes din panea conducerii acesteia, magazinul dispunhnd de o larga varietate de marfuri 'incepdnd cu produsele apicole (miere, faguri , artificiali, polen, produse energo-vitalizante, medicamente de uz apcol si continudnd cu zahar, frigidere, covoare si de ce nu caqi apicole si de beletristica de bunti calitate

Prezentarea acestor produse cumparatorilor era deosebit de placuta, atractiva si nu in ultimul rand este de notat ca marfurile corespund cererii. Deci legea cererii si ofertei specifics economiei de pis@ func!iona bine. Asa se explica de ce pe luna decembrie prin magazinul filialei s-au vdndut marfuri 'in valoare de 11 milioane lei, celelalte luni ale anului 1993 nefiind cu mult sub acest nivel.

Ceea ce ne-a i~npresionat placut si consideram ca este o iniliativa demna de urmat si de alte filiale este faptul ca in comunele jude!ului au fost antrenali in acliunea de prospectare a nevoilor populajiei, apicultori voluntari prin intermediul carora se face dupa caz si desfacerea produselor solicitate de catre consumatori.

Si chiar daca nu st8 la indemana oricui, pentru a veni in intampinarea dolean!elor apicultorilor in valorificarea mierii de albine, prin filial& sunt achizilionate cantita!i care pot fi vAndute atdt in vrac catre popula!ie cdt si imbuteliata pe plan local. Se practica prejuri rezonabile care pot fi acceptate si de cei cu venituri mai reduse, respectiv persoane de vdrsta a treia, pensionari sau oameni mai pujin avu!i cu diverse afecjiuni in care se recomanda consumul de miere.

Pe aceasta cale aducem la cunqtinla

C filialelor interesate ca filiala DBmbovi!a este dispusa sa acorde sprijin in achizi!ionarea unor produse comerciale fabricate in jude! care isi gasesc desfacere la nivelul altor judep.

To!odatiI, I2 propunerea conducerii unor filiale car8 ifll3rnpina greutafi in vanzarea rapida a ulior stocuri do marfa, la nivelul serviciului fehnic al Biroului- Executiv A.C.A. func!ioneafa u n dispecerat care primeste inform@ telefonice din teritoriu asupra stmrilor de marfa gr& vandabile cat si comenti do produse cu vanzare rapida solicitate cle popula!ie, asigurand in limita posibilitB\i!ol, redistribuirea stocurilor c8t si fur~iizorii psntrii produsele solicitate.

Si chis1 ~I:.icil mi-am propus SB abordez doar as;)e!;ru din cadrul filialei Dambovila,

' ; trebuio s9 !la3 un semrial de alarma asupra modului I ~ C gc.;l:iodarire al spa!iilor comerciale

din magazinele proprii atst a celor de venzare cat si de depozitare.

Lipsa stodului de marfa intr-un spa!iu de dimensiuni mari (100-150 m2) - spaiii pe care datorita dlmensiunilor si amplasarii lor ?n perimetrul central urbanistic cu vad comercial le r~vnesc iriveslitorii paniculari demonstreaza fie lipsa de interes in gestionarea patrimoniului asociaiiei, fie neadaptarea la etapa pe care o parcurgem. Se stie ca in aceasta etapa numarul milionarilor se mareste in fiecare ti dar si a celor care au ajuns in pragul falimentului. E bine sa ne uitam in jur si vom constata ca lumea afacerilor e mare, ca patrimoniul organiza\iei noastre constituie in aceasta lume un capital poten!ial enorm si nl! ne este permis sB nu ac!ion€im spre a realiza reproduclia largita a acestuia pentru a ob!ine un profit corespunzator.

ALBINELE $I APA

Prir~lHvara - cel mai

Albinele au nevoie de apd pentru menfinerea organismului in stare activa. Organismul lor confine circa 80 % apa. Cea ma; mare cantitate de apd o folosesc albinele primavara la prepararea hranei puietului si la dizolvarea mierii cristalizate din fagurii mdrginagi. Pentru creFterea ur~ei grupe de 1000 ldme sunt necesare 35 g apa. Sn ?tie c3 matca poate depune pllnd la 1500 oua in 24 ore (primavara). Prin

I urnlare, in cuibul unei familii de albine ne sunt inyrijite in acelasi timp aproximativ 9000 larve. Consumul de apd in 24 ore pentru fiecare mie de lame este de 5,5 g iar p e r m toate larvele aproximativ 50 g. In zilele secetoase, cu vflnt, consumul de apd a1 unei familiide albine ajunge la circa 200 a ,*n 24 ore. in conditiile din sudul tdrii, " cflnd in naturd lipse~te nectarul si

mare necesar de H20 !

temperatura este ridicatd, o familie puternicd poate consuma si 500 g apd intr-o zi yi o noapte. CunoscAnd faptul cd o albind sacagi!d poate transporta intr-o incdrcdtura circa 40 miligrame apd, pentru a aduce in stup 500 g de ap8 ar fi nevoie teoretic de 12.500 zboruri pentru transponuri.

CAnd albinele nu gasesc a@ in naturd sau cand parcurg distan!e mari consumAnd apa in timpul drumului parcurs ele scot si. aruncd disperate larvele din cuib, sorbind ultimele picaturi din Idptisorul destinat cregerii

. puietului. Rezulid cd aceste precizdri' sunt suficient de convingdtoare asupra necesitd!ii asigurdrii unui adapdtor care trebuie instalat primavara ti,vpuriu in fiecare stupind.

T.V.

PROGNOZA METE0

PERSPECTIVA P R I ~ V E R I I 1994

Condi!iile meteorologice precum si cele ce privesc factorii geofizici ce influenfead evolu!ia vremii pe termen lung de la intrarea fn primilhra anului 1994, prezinta asemilnilri frapante cu cele din anii 1951, 1952, 1983 si 1993. Avfind in vedere d toii anii analogi s-au incadrat in perioade de secetai prelungitai ne asteptaim ca si Pn aceastai primlvara sil se manifeste capricii ale vremii asociate unor astfel de perioade aride. Rezervcle de a p i din sol diminuate reduc atfit evaporafia c$t si evapotranspiraiia iar ca efect a1 reducerii cantitiliii de vapori de apil din atmosferil nu se rnai manifest2 rolul termorcglator ce imprima moderatie in evoluiia regimului termic. Ca urmare se vor produce variaiii de temperatura rapide si intinse astfel fncdt la distanp de numai 2-3 zile regimul termic se va modifica chiar si cu 20'~,vremea succedand foarte repede intre aspccte de iarna si vara.

in perioada babelor, cunoscuta pentru capricile ei, sunt probabile intensfidri puternice de vfint. Da& pe meleagurile noastre rareori viteza vAntului dep$qte 20 mls, in 4 din cei 5 ani analogi in zilele de 7 si 8 martie vfintul a atins in Moldova viteze de 30-35 mls. Intensificarea vfintului din sectorul nordic ar urma sil produ& o rilcire a vremii astfcl ca cele rnai sdzute minime nocturne s2 coboare chiar si sub -loOc, valori ce rar au fost atinse Pn iarna ce a trecut.

D a d in ultima decada a lui martie sunt probabile desdr&ri electrice, fapt ce anunp instalarea definitiva a primaverii, totusi asociate toanelor acestui anotimp, in a doua parte a lui aprilie mai sunt posibile izolat ninsori si brume tdrzii nepersistente.

fn a doua parte a primaverii vor predomina zilele dlduroase si insorite, ceea ce dupil o iarn2 in care acumul8rile de ap2 in sol au fost modeste va determina un aspect de vreme sccetoasl. Legat de perspectiva secetei remardm d Pn cci 5 ani analogi, pe teritoriul Romdniei, a fost semnalata prezeqa unor invazii de Illc~~hic. Mentionam d in ultimii 50 de ani, pe Idnga cei 5 ani analogi, s-au mai consemn,lt rrlvazii de Iacuste numai in anul 1982. Absen\a perioadelor prelungite de vreme rilcoroas3 si umedl diminueaza riscul de imbolnivire in familiile de albine. fn cadrul ccosistemelor, insectele par a fi favorizate in condi\ile de vreme ce se preliminead astfel d apicultorii Psi pot face speranie dc un an bun.

Revenind la prognoza meteorologid, valorile termice extreme in martie si aprilie vor depBgi in sudul limita celor 2 5 ' ~ a zilelor de varil, iar in in mai chiar si valoarea de 3 0 ' ~ caracterjstid zilelor tropicale.

Ca rccorduri de frig, pe Ifinga posibilitatea anun1ata.a unor nopli geroase in prima parte a lunii martie, mai sunt posibile temperaturi negative n̂i cea mai mare pa.rte a pr i i $i Pn luna aprilie in timp ce sfin\ii de gheala caracteristici lunii mai se p a r e d nu-$ vor face simiitil prezen!a.

Corneliu POP

8 '68d U1 'WL e!JBIlUB! lJeU!A 'iuepuedepu! lBl (nun jnpeu n3 eqeJiu? es ',,i e!i4e~o ep 3ofm un elgd~n3 iod 9s e3 '!l~e!w le lenwe lnield el wn3e ne nep es !nqeJi Je elbnpold e3 .eJe!w

' "s~iuo3 eepu!h el !u e~e3 ed eleile el&:, !4 eueesled e~eoho:, 'euelq u!p eu!eq n3 eiejse~ eu - sop u!p e4n ed BUueh - e!ie~edoo3 -~e! '!nln@3 lnioq el eiejnq punie ed e~n6!se elie!~osy,, L W!~JOA !ew es e3 '~nlnle~oised ele !Jnool eleieloz! u? !nln!eJl e~eseaeu 8193 n3 ~~J~uo!Z!AOJ~~ eldsep l&3 'p!qJe3 n3 !~oi!u3od !4 eeideou pieoi ~seug3oq e~o3 u? e1qei n3 '!~n6u!s p~n6!se 0-!b ezed 'wn3y .eleueo!l!hed puguJnlspJ 'eu!dnls u? ewe! neepep e~e3 JO!SJ~ lnl1&9gq n~iued !s !i!ield Jol!Jelnp~d e '93!Al!S JOle!e030 e!i3910Jd qnS ee354 es - e~ej!lew euoz tyiseou eie!p!hu! ep I&ie u? - eiunw el InieDJn 'eJez!uelod ep pield9~ neewyd se(n3 ep eunq eloqde euoz u? lo(!dnis ee~ezese nliued ~e! 'IewJou lnield u!p eaeipwnl el eecqj es Joleu!qle lnuodsuell .!uew!u n~iued p~e!3ueu!j elehod o ele nu InleJoised 'Jeunznq tn!Jdo~d nliued linupq eAe3 1s - piue~aj!p 83 - Je! '!nlndnis Jese3eu Jeqez ep 6y z '!3unie ed 101 'neew!~d ele!w ep we~6ol!y !nun EJlUw qblndod n~lued snpold !nise3e !!~gz!leuo!ie~ epe0!~0d u? u!ind !ew i&ie n3 *piepo!3!u o-snp ne-u eu!dnis nJi~t3d !nlnJpyez ezy3 .a~!quielepu? e(e!mds ep )&is ezelnw!is el es '1n!lo6~o e!&6upu el es lnJep neehe 'ale neJe aitj3 wind !s eiunJelry ,6961 u? eu&d neJn3nq es e~e3 ep eleluehe ep ewnlq ei!n urn3 ne nu !!~oiln3!de 'eqi!lod !!61eisoy ei!wnue ep lelgdeeu !i!niupqeyy

33ej eltie '!!un ednp '!4 nep eigiy 'dnp/!al E :eU!qlt/ ep JOl!JOle3SeJ3 elie!30~~ Ul !&!J~su? JOl!JqWeU 8!kZ!l03 JeOp SeUgJ e !JnieJd ep !Jgzlenme Joipie yeJluo3 '~ol!dnis e eieiy~ps ep eie3!j!ue:, ~ol!ou eeJeJeq!le nllued in~e:, !nlnjeJd e el!dwn3s o n3 !e !s gzeaey303 ueu~~eieh-!mi!ues !!~o~edsu! 'sun!eepu! isoj !J ~e-u !~pp eelvie wn3 !d e3 ,eu!s el ep ee~elodeh0 'pJnleU U? eeJeple!d e3seeJdo

uoleu JV - .inwmav,, u? in~gda 103wv 1, 1-es eiewn3ul le-s eheu!3i1e eu!3 '~ol!zelq (a !JO ~ol!~ns!~necuz 1n~ei3eu e3!NJolen Je -u eleu!qp e3ea 'IJnped u? e~euo!ias ep ewl dnlsl!el oi)z edeo~de el ue pe3e nlwed ie~o(ew ne elm 'ey!swou el ep Jo(e3 eeep! eeJepeh n3 e3e~i iod nu !!lednls 'e~euo!inlo~a~isod !!iue~u! seleiupu ep 14 elellnu eJiul '!el ep OOSL sunle e 'Joleu!qle eeJeieJi n~lu;xl =el 4re~3e~e~ ep !J~!I!I!u eh!i&3 n3 uo3elj un Je! '!el mt ueeJopeunq ed leis03 e-I !n~n!iu!peyew e QUOZ eieu!3ehu? U? lel01~ed nllued (nuodsug~l Jeop 'in3eJi lnuy 'euzel esuj o-lenl ne e!bnpoJd ep el!Jnlso3 '6y/!el OOOZ ep !Ips inlnd e-U !!Je!U lnie~d !e!UeAl!SueJl e eJeq!l eie!d ed '!(03!de J01!l!qelU03 81!101030S de3 eised iep a n!umep !nlnw!Un Ie e!ide~xe ep ue - ~661 !nl le e!bnpo~d ep 1np~o3eu

'!el 000 1-006 wnwu!w no eJn30Jd eewd es e!qe-ep (3oisouo3ne1 EJPJ nes n3) Jeqez ep I~U~J~OI!~ pug3 eeweln el eisy '6y/!el 008 isoj e eu!qle ep !!~e!w ee~euo!i!z!y3e nliued q~!qeis e-1 Iniels ele3 ed (,,unq,, !ew 103 !O) ield Inw!iln 'ilnw !ew qw!u !s pselealep o !nlnugwoJ e e~ieiuew!le ee~eoi!s!iso~ ep igie u? qu!~ep gs epu!l luewe3!paw ~nso!ieJd !k xeldwo3 Iniuew!ly 'pzug~q nes weles 'eule3 ep lole:, InipJepu? 'i!I!wn 'wn3e eideelse eJe!w ap !nlnwel6o(!y le ield 1nso!(o6~0 ~ieu!6eu~!aw ep elsej pea! eie!d ed euep !O sele~e3 *e!ns I BS eiewn3u? !ew es !u!ind e~e3 ad S!UJ&AO~ idnl~ un uJn3e i!uehep e p7i!J~dnls 'ee3ej ip3 ed e~pug:, i!ie~dseu 'mJeu!q1e !s!u i!103o ne-u eie!d ep !!wouom. ellseou !~@u!~!Jo el!JnxopeJed '0000~ !ewnu i!nie!hEldns !ew ne eu!q(e ep !!1!wej 000~6 u!a '!ue ap 0s etsed ap else e!pew eislgh JOJQ~ e '0q)l JeOp i!qze~ !ew ne eo!wouo3e e!i!zue~i ep ue nou !nlsa3e 1nlnde3ul ol eu&d - 6961 ul neislxe !i93 - !ueJopeuny !Jolln3!de ep !m u!a 'eJ!lu!we o pu!~ep qs elasues eieoi eJe ~nl!lednls' @ !ue nlled Jol!ur!iln e e3 epeo!led enop

dintre stuparii hunedoreni. " Si cum se face cB pana deunauzi produsul nostru avea pi pre!, si cautare, iar acum nimeni nu-l mai ia in seama? Unde au disparut cel care rlguseau strigand ca fiecare gospodarie e musai sa aiba cel pu!in doi stupi ? Chiar to!i s-au lasat cuprinsi de amnezie, I&s%nd in paragina nobilul stuparit?"- se intreba nemuJumitul nostru interlocutor, decis sa urmeze sfatul celorlal!i confrali de breasla. Sa transforme adica mierea din cel mai natural aliment si binefacator medicament in ... tarie. Avantajosul pre! al spirtoaselor oricum e in ascensiune, iar farB cautare, bautura e greu de imaginat ca va ajunge !reodata.

In vartejul timpurilor actuale impasul apiculturii nu este singular. Aidoma crescatorilor de animale blocaii de pieile si

imensele cantitei de lana pe care din cauza pre?urilor neconvenabile le stocheaza in propriile gospodarli, stuparii se zbat in neputnl8. Neluate in seama le-au ramas 'nu doar repetatele valcareli, ci si protestele. Scrisoarea adresata de membrii Filialei Hunedoara a A.C.A., cu un an In urma Parlamentului !arii, a ramas panB In ziua de astai fara raspuns, Zvonurile privitoare la aparola Legii impozttelor pe famlliile de albine dau din nou tarcoale. "Niciodata in Romania ,

cu at& mai pqin in lume, albinele nu au fost si nu sunt impozaate", se spune A amintitul document din finalul caruia relinem "SB facem domnilor parlamentari, ca pe aceste meleaguri (asa cum scria Herodot la vremea sa) sa curga lapte si miere, iar in biserici sB arda, din nou, lumdnari de ceara.

Constants CORPADE

in ce masurd zgomotul este daunator albinelor ?

Stlinta si practica au demonstrat faptul ca zgomotul permanent sau frecvent perturba activitatea albinelor in tot timpul anului. Se stie faptul ca iarna albinele au nevoie ,de liniste. Nelinistea albinelor sau zgomotul produs spre exemplu de o creanga miscata de vdht care loveste in permanenla stupul sau accesul unor pasari salbatice sau domestice care ciocanesc stupul aduc perturba!ii odihnei albinelor care ierneaza si provoaca neliniste si epuizarea lor prematura. Albinele se supraalimenteaza, consuma rezervele de hran$ ceea ce duce la supraincarcarea intestinului si la producerea. diareei. Albinele se agita, se desprind din ghemul de iernare, mortalitatea lor este mare si iernarea lor in bune condi!iuni este compromisa. Zgomotul permanent este daunator si in perioada activa a albinelor deregltlnd produc!ia de laptisor de matca prod~cand modificari nedorite in alimenta!ia matcii si a larvelor.

Din aceasta cauza se modlfica orientarea larvelor in celule si ouatul matcii se reduce. in afara de aceasta este afectata si producerea diferiiilor hormoni care au un rol important in procesul de metamorfoza. Se mai cunoaqe faptul ca zgomotul (undele sonore) maresc agresivttatea albinelor.

Care este deosebirea intre ciipacirea uscat3 si umedii a mierii ?

Capacirea mierii de catre albine se realizeaza uscat, umed sau mixt In funqie de partlculariia?ile comportamentale a fiecarei rase de albine, in general rasele nordice au tendin!a de a capaci mierea uscat iar rasele sudice umed.

Referitor la particularita?ile comportamenta- le ale albinei noastre carpatine capacirea mierii este mixta, predominant uscata. in chpacirea uscata a mierii albinele lasa un spaiiu liber (cu aer) intre mierea din celule si ctipacelul de ceara care este convex (bornbat spre exterior). De aceea, fagurele cu miere caphit clscat este

IH3SN1370A ue!eJl -6u/ ,a3!ua!6! !!i!puo:, u! ainu!ie~iu~

IS aieiueu!le B~UOU~UJ~~ u~ all gs e!nqeJl al8~e0l?dap~ '~JIII el ales 6 s ap w!x-eu soepe un n3 ?ie~?s ~de n3 lnile !Q eie~n3 ?de n3 (nun ale3 u!p eJeol?d?pe ?nop vutdnis 9Je39!j U? e~n6!se 9s 5s eJehplU!Jd (e!~eds U? 83

vpuewo3eJ as 'eaa3e aa 'a~!isa6!~ !J?Jnqlni !s sowu UIPJO ap aqu!l3 auwas pupisa#uew ele~!ld 3S8AeU(OqU? 9s (ede 9p 9~'201?~?3) ei!6eaes 8leu!q(t/ '!!I!wej !!6eJiu! e plel9ue6 aalels pJnqlni ale:, ldej JOI eaJeqxoiu! el ~upd ~~1143 pug6~aw 'Jolau!qle Joleungp 14 eleod 1ni3ale ~ie6un1apu~ speol~ed o le~e6exe alsa eles ep 1niue3o~d pup3 puniv .JOI

!!!?l!~!~npo~d EaJ9pg3S El 93npUO3 JOl9U!qle e!ieiuew!p u!p n!pos ep !!JnJop eiuesqy

'!!la3 eeJ93npo~d el !s wn3eld 'gln6 u!p !nlnJeneu 1s !nlnuelod !!JgJ3n(aJd !JeS939U !yisa6!p !~U~LUJ~) ap e!ia~~es pzealnw!is e!~t?i?3nq ep eeJes PlSe93e ep ?Je@ Ul 'JOl (n~n~s!uo6~0 !!JgluJOj e~ese3eu iuns a!~gii:,nq ep eeles ui 3sasg6 es

jod es g!qdpgeu em!w no !!1n6ej i

jnlnue e ppeo!~ed pisee3e ul p~ese3eu ep ivie q!n3 Utp e~nplp:, ep~e!d es e BJB~ !O ~ndnls ep~y~sep e n!JndUJ!l ~J~A?W!J~ 9JelnU!lS 9p @l!J!UgJl/ n~iued ieqpu! eise !nlndnis InJo!Jewe u!p ayn6n n3 ?zeez!l!in es else3e ?3 !nlnidej ?uJoiea .!dnls ep el!Jnd!l eieoi el !soioj eieod es

'!Jel!paJe !J013F?j ap lPU!lUJ8lap else eJ%!lU n3 ~01!~168) IF! 8l!3?d?3 ep Inpow snJiun?u!p ed eiiazawn el ale3 !!~e!w ezne3 u!p 'gs!y3u~. !ew a~eoln3 o pupne p~e3uo3 eise elee3gdp3 ~e! 'znpJ el ~upd alelnle3 nldwn eleu!qle apewn !!~p?d?3 Inm3 u?

qeuo!i!zodxe ~ol!!we~d i~~eje~d else ~h ~osn leu et4e3pdg3sep as souJnJj ~edse un ale 'qle

CoizUfliieit?e

NECTARUL FLORILOR DE PRETUTINDENI Interviu cu dl. 0VII)IU BO JOK, Expert al Organimfiei Nafiunilor Unite

pentru 1)ezvoltare Industrials

Albina o stlam de acasd. Nectar~i s i coioritul fiorilor, I-am gustat gi 16-am v&ut fn fiecare stea meliferd. multicolord din flora spontand a &usenilor. indeletnicirea stupdritului o gtiam prin strdbunicii mei de la strSbunicii acestia, mqtenire scum$ de la traci gi daci din vechile vetre ale fnceputurilor acestui neam.

Valorile terapeutice cuprinse in aurul crstalin a1 mierii binefigciltoare se regdsesc la rsndui lor fn pldcerea cu care, la antipodul unturli de pegte, copiii asteaptd s& guste, sd se kfrupte din cea mai purA delicated pe care a produs-o vreodatd natura: mierea fagurelui de albine. Cu aceastd comoard fn suflet si amintirile mele de copil de mo! &erg parcd pe poteci tainice din muntii nostri Apuseni, spre acele scorburi in care bunicul imi ' ardta sdldsuirea si duicea lucrare a albinelor sdlbatice din a cdror truda se infruptau mai adesea gurile nesdlioase ale voievozilor din creqtet de munte, m o ~ i Martinii.

Cu aceastd imagine indr&nesc sd-mi inchipui cum ar fi o expedifie de cilutare tocmai acolo departe in Himaiaia, pe versantii stancogi ai Nepalului unde bunul meu prieten, Ovidiu Bojor, &pert ai Organizafiei Na!iunilor Unite pentru Dezvoitare IndustriaW gi-a desfdgurat vreme indelungatd cercetdrile. Si investigsnd bogdfia florei nepaleze el nu putea sd nu ajungd acolo unde fiorile @i dau fntalnire cu aurul mierii de aibind sdlbaticd. Asa s-a ndscut ideea convorbirii de fafd. 1'

Cu ce se hrignesc albinele sdlbatice din Asia ? *

Am strabatut multe lari asiatice de la vest spre estul indepartat. Nu am intalnit stupine decat sporadic deoarece populqiile locale prefera sa recolteze mierea, acest prelios produs al Naturii, de la albinele salbatice.

Hrana este foarte variata in funqie de zonele climatice care se afla in continentul asiatic: de la zonele tropicale, subtropicale, excesiv continentale, temperate si pan6 la cele arctice.

Albinele isi procura hrana, prin aceasta intelegbnd nectarul si polenul, de la peste 8000 specii de plante (spre deosebire de zona noastra in care nu sunt decat circa 3600 specii) incepAnd cu orhideele si pens la conifere.

MB voi referi acum la o zona in care am condus patru expedilii stiinlifice, la Nepal s i Himalaia. Aici e x i s t ~ " ' v ~ n ~ t o r i de

miere" (despre vdnBtoril de miere dn Himalaia vezi articolul publicat in "Rom$mia apicoW nr 211989, pagina 30), indeletnicire moqenitadin tala in fiu, din strabunic si stranepot, probabil de-a lungul mileniilor. Majoritatea dintre acestia apaqin comunitatii etnice Gurung, rude apropiate a celor mai abili si vajnici luptatori de pe planeta noastra Gurkhasii.

Vdnatorii de miere au o costumqie obisnuita, singurul lor scut fiind un sac de i d sau de canepa care le protejeaza capul. Se c a l m Pn grotele in care s8lasuiesc albinele sillbatice, acolo unde-si d u r e m fagurii, asigurati de frenghi~ impletite din liane rezlstente si cu prusi lungi din t~estie de bambus pena la inal!imi de peste 100 m, ducand fmr-o maria un cos enorm tot din fire de bambus R care iqi vor pune prada: faguri enormi plini cu comoara rezuitata din activitatea de un sezon a minunatei Apis iaboriosa. Jos, h peqerB aqeaptB cu farfurii

'jeleoxe ne !uasn& u!p !ew !pnqpjs . ale3 uj a~~qujelepuj eqmn o - IlHnlVN Y 3/3t/fl~vj ejeunu!w euneepjojy jeuo!sed

e-w lep jnedeiej!de p!u !i gjua!ladxa e1ew no lojlno!de juns nu :a~ezpeld o eundw! e~

'ieiloAzap !nqeJi Je e~e3 eieJnieu ]e!deJei p n!uewop un eis3 .iue13!je 'puglq pow ul ,,elu!i,, 6u!ie !k u!n6ues 1nl!n3~p ul 'ple~eiua~edeu ele3 ed 'dw!i un3s pu 103 ul Bunle ele 'e~e!w u? eieqolbul 'ezeiu!so!q pzeez!leeJ el e~e3 ed eyi3e ~oie\ueisqns eelei!~o!ew n~iued unq !eW 183 ,,lnl03!yeA,, 'I~JO~~O~SUEJ~ else E0JeIAj .wo e~ip:, ep pleztleel !j eieod aisee~\j 'ea

L geu!~!pew eJe!w o g/!q!q!sod ejs3 .ejwgugs !i ~oleu~qle lnsnpold e~ju!p eijela~ e~dsep ejieq~on as ejej\lqoeds ep elnje~ej!~ u!

.eiuew~ej nu e n~iued % wz9 ep e!j ps eu!q eise Jpyez ep e!ie~iue3uo3 e~e3 ul (ae e!le3e4 '30s 'wg~ps '!el) e~ea~ei~eu eiuqd ep e!znju! n3 ie~ede~d do~!s un n3 plene~o3 !j e~eod ee ghlezeJ giseeae ie!!16eu e (n~ovn3!de p3ea .ww31es ep ee3 !Q !el ep ee3 else e~e!w ~ieqpu! !ew ee:, gu~ej ep lnuozes nJiued weuJeq!y ep !epeo!~ed le Jeseaeu e3 e!uolo3 o n~iued phlezeJ 6y 02-01 'eeJe!w 'snpo~d Inienu!w u!p esel gs ellti Joiln3!de unq un

Leu!q/e naued gu~e! nljuad eunq pw eao euelq gljsmneeuwnp ea~elpd gdnp else e1e3 ~e3!6olo~oeiew el!!i!puoa !Q uozes ep e!bunj uj I!qeJOAej InlUeWOW p6eep pS 0!l6 eJe3 QU!qlE ep I!q!l!eju! ieu!wJeiep else epe3e nlnJepeu e elell03eJ ep ~!ld0 lndw!i el U!JejeJ eU p3ea zseipipunqwl es !eln ul 1nlnu!iuo3 !Q e3 'ze!w -plea:, nuo ode^ Je! '% OE ulind 103 n3 eise~~ eiu!wes ep e!bnpsJd ~oleujqp ln!pewJew! u!~d p~ i!l!qels e-s epun '!nle~eos-ee~eolj '(ele~eu!w [JnJps ul pie604 eueoj) eieugj ep 'e!le3ej 'zeuode! 1nwt$31es '3!leqlps uelse3 '!el 'ugqes :eJeaJeimu Jol!!3eds

e e~!~olju? ep apeo!~ad pdnp ie!pewl i !!la!w e elellooel ep w!jdo /ndw!l

'!e!UOl03 !!Qeu~n n~iued !4 ea n~lued alei!A eleiuelsqns ul gwJojsueJi o !s a6ele o-!O pine3 o-!Q eu!qle ale3 ed ee3 else '!!JgqeJlU? epundsgl e nlluad 'eu!qle nllued elue!3!je !ew em euwH

-au!wel!A 'e~ueweleo6!lo 'ep!to~d 'eu!xne '!uow~oy ep itzodap 1eJeAepe '~nuelod - !!.Inleu le ~ep tse3e !eu!qle p~ejo !peds eile !9 dold 'ejales ep 'Unle ep !!~u~uB pug3 eLueJA0p pJe~pU!Jd u!p pupde3ul lnualod eise pug1 eel!op le u?

.eJe!w ul ~n~epeu eunopueJ) is pl!qede:, e~n6u!s .ewe JOI!JOI~ InJeneu gzeeilo3e~ e~e3 eu!qle Je! e~e~~e~~eu eiueld gis!x3 .eJaj!low eiueld pis!xe nu eew t3elelpd pdna ',,eJej!lew eiueld,, ep InuewJei i!uei~le3u! e-s e3!j!iu!!lk ulind !ew nes llnw !eu !bp3 ul nes eiel!lepads ep elelell ul 'lenzn ~n!t?q~!l Ug :p3JeWeJ 0 3E4 9s eeJA 6e !3!\j 'UOZeS %p JOl!JOlj (nJel30U PUgJ ~nw!~d Ul

jeu!qle nljued p~uap!je !ewVeeo e!jejuew!/e -SAP ee~elgd gdnp 'ejse 81.93

ao-iei!n we 14 wg!!l6au o ,,pu~epow eewnl,, u!p !e3 '!ou e~e3 ed !z eJrxe!j ep JOI eie!~ ul iueuodu! IOJ un p~eo! a!lse6nsolne sele !ew' !& e!ise6ns ze3 e3!Jo ul 'JOI Jol!!iep~d undns 05 !4 pl3edse~ !l ,,eJe!hI ep !!JOlpU&A,, 0183

ed !ie!i!u! .bp ei!l!qeis iuns e~e3 el!qeJoAejeu el!Z !6 el!qt3JOAej e!Z FlS!Xe e3!lEqlpS eleU!qle el ep !!Je!w e e~ello3e~ ep e!ieJado p1!3!i!p gisee3e nJjued .pp~e!d es nu gs ielnide3 e(eJn6el u!p g~nlrp!d 0 !3!U 83 nllued eJa!w ap ~oigug~ !nlnJeJauei !!~oi!iosul asu!iug in1 ap

LIri secol de la aptir@a cor/r~ . . _ ..

-"Cultura albinelor" de Marin Petrescu

in anul 1994 se kplinesc o suta de ani de fa aparifia unei caqi apicole bune intitulata "Cultura alblnelor" de Marin Petrescu aparuta fn biblioteca popular& a Admlnistraffei Domeniilor Coroanei - c6rticica VI - Bucureyti, 1894. Migcarea pentru dezvoltarea apiculturii creatd in acest ultim deceniu a1 secolului trecut de distinsul om politic gi diplomat romdn Petre Carp si apoi de Ion Kalinderu fost administrator a1 domeniilor coroanei membru a1 Academiei Romdne au fost binevenite contribuind la aparifia unor brosuri gi c8qi apicole din care unele foarte bune.

Ca urmare a acestor indemnuri autorul Marin Petrescu de profesie silvicultor indeplinind funcfia de inspector de agricultura a intocmit si publicat aceasta reusit3 carticica apicola de 93 paglni sistamatizate h gapte capitole bine concretizate si frumos ilustrate. Lucrarea s-a epuizat h cbtiva ani si fiind solicitat6 a fost retiparita f3r.4 modificdri intr-o noua editie la Tipografia Gutemberg din Bucuresti in luna februarie 1899. De la aparifia primei editii a acestei 1ucr;dri s-a petrecut o schimbare h bine, un progres vizibil in apicultura Yrii noastre. Asa se men!ioneaza in prefafa edi!iei a doua, exemplificfindu-se apartia prisBcilor model de la Cocioc, Bicaz, Malini, iar mai tfirziu stupina din mogia statului Pancegti-Dragomirqti jud. Roman.

Regretatul Spiru Haret s-a stdduit sB dea viafa stup&ritului folosind gcolile din sate fermele gi pepinierele statului unde s-au infiin?at multe loturi apicole si stupine model, iar apicultura a inceput a interesa intr-un grad mai fnalt o seam& de mari proprietari si apicultorii de la sate. Autorul a scris aceasta c8rticica fn mod atragator intr-o frumoasa limb3 romfineasc8.

Un merit deosebit a autorului a fost si faptul cB a fost bine documentat gi la curent cu ultimele descoperiri, noutati gi tehnici moderne din acele timpuri. Recitind aceastil carticicii aproape cB nu-!/ vine sa crezi cB o asemenea lucrare a putut fi scrisa acum o suta de ani ea fiind in cea mai mare parte valabila si in prezent.

in prima parte a lucrdrii se prezinta interesante pi utile date despre viafa yi traiul albinelor - notiuni de biologie, anatomie gi fiziologie. Se arata despre producerea cerii si cladirea fagurilor, prasirea albinelor cu irnportante referiri la roirea artificial&. Despre stupir sistematici cu faguri mobili. Recomandari utile se fac cu privire la modificarea st~ubeielor primitive in gtiubeie mixte. Se amintegte despre mutarea stupilor dintr-un loc fn altul (stuparitul pastoral). Se prezinta fotografiile meloextractorulu~ (centrifuga) si a presei manuale de confec!ionare a fagurilor artificiali. Se fac recomandari tehnice cu lucrdrile specifice celor patru anotimpuri ale anului (necesitatea stimul3ni familiilor de albine primavara, unificarea familiilor slabe, transvazarea fagurilor in fame, despre obfinerea gi msnuirea produselor apicole, bolile albinelor, pregatirea si iernarea stupilor etc.).

in prefafa se arata despre importan?a apiculturii ca urmare a polenizarii plantelor cu ajutorui albinelor, iar in partea final& fn ultimul capitol a1 lucrarii se prezinta flora apicolil cu un calendar floristic prezentat pe luni cu recomandari practice de fmbunBta?ire a bazei melifere locale, in care scop recomandZl 31 plante melifere.

' Ing. Traian BUCOVINEANU J

DOCUMENTAR APICOI,

STRATEGII PENTRU COMBATEREA MOLIEI MARI A CERII

Larvele diferitelor molii infesteazH puietul, polenul $i ceara albinelor, putlnd cauza pierderi economice serioase in apiculturl. Molia mictr a cerii, Achroia greisella Fabr., $i rnolia mare a cerii, Galleria n~ellonella L., cauzeazfi stricgciuni serioase fagurilor albinei in depozite $i coloniilor de albine sl&bi!o (SHIMANUKI, 1981). Molia mare este mai rHsp5nditH si mult rnai dBun6tonre in zonele calde. unde oste considerate ca cel mai important dtruntitor al cerii de albine $i al produselor stocate (THAKER, 1976). Daunele sunt rnai mari in regiunile calde deoarece G. mellonella este activ6 pentru o lung& perioadh de timp. De asemenea, molia poate cauza rnoartea coloniilor deja slHbite de boli sau pesticide. S-a estimat c6 valoarea pagubelor produse de acest diunitor este de ordinul a milioane de dolari in SUA si Europa. Dar cele mai mari pierderi economice se TnregistreazH in larile tropicale si subtropicale.

Larvele moliei cerii, care in mod obisnuit prefer6 fagurii inchigi la culoare celor de culoare desctristi din cauza materialului hrHnitor pe care ei il cuprind, cnuzeaz6 stricgciuni grave fagurilor si, de asernenea, provoacH pagube in colonii. Milioane de faguri clHdiIi, de culoare inchis&,

. inrnagazinati in camere separate pentru a fi folositi Pn sezonul urm&or, sunt principals tint& a atacurilor moliei mari a cerii, Fagurii liisati fHr6 nici un

a tratament qi - fagurii plasafi spre depozitare neprotejati impotriva inhstHri moliei mari a cerii, se transforms in scurt timp intr-o.ma4 plinH de plasH si ramitsip (BURGES, 1978).

Pagubele cauzate de molia mare a cerii, precum ~i cheltuielile fHcvte cu munca si rnaterialele pentru protejarea fagurilor au argumentat eforturile pentru punerea la punct pi testarea a variate rnetode de combatere a acestui dHun6tor al stupinei. Cornbaterea moliei mari a cerii se bazeaztr pe: (1) distrugerea direct6 a d&un&torului prin distrugerea fagurilor infestati, (2) administraretl chirnicalelor, in special prin furnigare, $i (3) wtode biologice, folosind insecticide bacteriene parazitoide. Evident, controlul $i abordarea ataourilor moliei rnari a cerii in faguri $i in coloniile de Apis mellifera, trebuie sH !in& cont de biologia gi clclul biologic al moliei.

Ciclul biologlc a1 moliei Fernela de Galleria mellonella (Lepidoptera:

Pyralidae) depune gr6mHjoare de ou6 in Iocuri intunecate, in crHpHturi $i la incheieturile pHflilor componente ale stupului, ferite de pericolul de a fi ajunse de IucrHtoarele coloniilor slabe sau bolnave, sau in stupi goi (BECK, 1960). Eclozionarea gi dezvoltarea ernbrionului depind in mod direct de temperatur6. La 27% aceaste etapi dureaza circa 5 zile, dar la 1 0 ' ~ ajunge plnH la 5 sHptlimlni. Larvele abia eclozionate se tdrHsc de obicei intre podisor gi capac gi printre rarne. Larvele tinere igi creeazli tuneluri in ceara fagurilor, pe care le contureazg cu straturi laxe de m6tase. Extrem de active, curdnd ele se rilspdndesc in intregul stup. Ciclul de via!& al mdiei mari a cerii variazH de la 4 sHptHm&ni la 6 luni. Durata mai lung6 se explic6 printr-o perioadH de somn care intervine 'in stadiul prepupal. Temperatura cea mai favorabilH pentru dezvoltarea moliei este cea de 3035~C. Larvele isi iau hrana din fagurii cu puiet - polen, propolis, invells de la nhplrliri ale larvelor de albine. Desi dieta natural6 include in special ceara de albine, larvele hrhnite cu cearH din fagurii deschigi la culoare sau recent extragi, nu se dezvolt6 complet. DupH Fncheierea ciclului~ de cregtere, larvele plrhesc zona pe care 8-au hranit, se tdrHsc spre un loc potrivit, unde iql tes cocomh si impupeazH. Dezvoltarea pupal6 dureaz6 intre 8 si 65 zile. DupH Impuparea in coconi, adultii:eclozioneazi ca molii. Molia ierneazH in stadiu de pup& Adultii necesit6 p4inH hran6 sau deloc. DupH imperechere, femela incepe sH depunH out5 tirnp de 4-10 zile, in apropierea unor surse de hranH larvarti (NIELSEN $i BRISTER, 1977). Durata rnedie a vietii fernelei atinge 3,8 zile la ternperatura de 4 0 ' ~ si 19,6 zile la 2O0C.

- Metode flzlce de combatere a diunito-

rulul Cea mai bun5 rnetodH de ap&rare impotriva

moliei mari a cerii este o colonie puternica. lngrijirea corectH a coloniei poate preveni pierderile produse de d6unHtori. Aceasta presupune mentinerea unor colonii puternice, bine hrsnite, slntitohse, din care resturile organice $i de cearH

sunt indepartate periodic. in stupii eliberati de excesul de ceari gi propolis riscul populHrii cu molii este redus (BURGES, 1978).

PHstrarea fagurilor goi in camere de depozitare rHcoroase este o metodH eficienti pentru distrugerea tuturor stadiilor de dezvoltare ale rnoliei mari a cerii. Expunerea echipamentului la temperaturi scHzutH intr-un congelator este foarte e f i c i h i . Ternperaturile scbute, -6-7'C timp de 4 112 h sau -15OC limp de 2 h, distrug toate stadiile Be dezvoltare (CANTWEL gi SMFH, 1970). Depozitarea fagurilor in clidiri ciildufoase poate duce la mHrirea pagubelor. 0 alternativH pentru eliminarea activ5 a infestirii este pistrarea la temperaturi de 2OC timp de 10 zile sau de 5OC timp de 21 zile.

Tratamentele la cald sunt de asemenea eficiente, cu condqia controlului riguros al temperaturii. Altfel, prin depggirea temperaturii ceara se topefle. Mai mult decit atbt, pot fi tratati in felul acesta numai fagurii din care mierea a fost extras& Expunerea la 45OC timp de 90 minute sau la 49% tirnp de 40 minute distruge toate stadiile de dezvoltare ale moliei. in general, tratamentele la cald sau la rece nu protejeazg fagurii de reinfestare. De aceea, fagurii trebuie depozitati in medii lipsite de molii, bine protejate impotriva infestirii.

In afar6 de controlul termic, metodele fizice incercate includ radiatlile gamma (NIELSEN gi LAMBREMOT, 1976) gi scuturarea gi lovirea ugoari, mecanicl (SPANGLER gi colab., 1977). lradierea este scumpH pi eficacitatea ei este pus6 sub semnul intrebirii. Metodele mecanice mentionate nu s-au dovedit eficiente gi nu sunt adaptate in practica apicolH curentl. Pe scurt, nici una din aceste metode fizice de combatere a moliei nu este utilizati in marile ferme apicole.

Combaterea chimicii a mollel Diferite chirnicale s-au dovedit potrivite pentru

controlul infesthrilor de molie mare a cerii in fagurii depozitati. Protectia fagurilor se realizeazl prin

. furnigatie chimici. Substanfete furnigene inregistrate in acest scop sunt caracterizate printr-o eficacitate ridicatH impotriva moliei cerii gi nediunHtoare pontru albine gi om. Ele nu lash reziduuri in cearH, care sH poatH veni in comact cu mierea si polenul inrnagazinate.

Folosirea subotnnfelor fumigene are o rnultime de dezavantaje. Furnigantii chirnici pot fi foarte toxici pentru om, diverse alte animale gi albine. ~ b n t r o ~ u ~ efectiv at moliei mari a cerii presupune in mod obignuit cgteva repetitii. Pentru a distruge toate moliile esto necesar gi un sistem etang pe suprafata de stocare. Pe de altH.parte, reziduurile

chimicalelor folosite in fumigarea fagurilor utilizqi ulterior in caturi, creeazH un potential de periculozitatb pentru consumatorll respectivei mieri.

Fagurii de puiet pot fi furniga!i cu unul sau mai multe gaze sau compugi volatili. In mod curent, sunt folosqi ca fumiganti etilen dibromida,bioxidul de carbon, etil bromidi, cianuri de calciu, rnetil bromidl, paradiclorbenzen, metil fosfina gi oxid de etilenl (BURGES, 1978). Vaporii lor trebuie limitati la timp si temperaturh specific& Deoarece fumigarea nu protejeazi fagurii de reinfestare, acegtia trebuie inmagazinati in locuri neinfestate sau in wntainere bine asigurate impotriva infestirilor.

Utilizarea chimica!elor fumigene este controlati de legile sanitare. In unele Pri, reglemenurile limiteazi aau interzic folosirea unor chimicale care prezinth risc pentru consumatori. De exemplu, fagurii cu miere destinafi consumului uman nu trebuie s i fie fumigati cu paradiclorbenzen sau cu etilendibromidi. De aceea, apicultorii trebuie intotdeauna $6 se consulte cu controlorii oficiali tn IegiturH cu folosirea fumiganfilor. Mierea in fagure oferitH spre vbnzare, provenlnd din faguri tratafi chimic este periculoasi pentru consumatori. Chimicalele care nu sunt interzise sunt scumpe gi in mod obignuit nu suficient de active. Folosirea bioxidului de carbon gazos nu lasH nici un fel de reziduu, dar este costisitoare gi necesith un control permanent al concentratiei gazului, precum gi camere etange (BURGES, 1978).

Experientele de laborator gi incercirile in teren au dovedit eficacitatea oxidului de etilenH ca fumigant (LEHNERT $i SHIMANUKI, 1968; CANTWEL gi colab., 1975). Oxidul de etileni, un gaz de sterilizare la temperaturi sckute, este folosit in fumigarea nu numai impotriva moliei mari a cerii, dar gi a echipamentului apicol, pentru a distruge qi . aQi diunitori cum ar fi fungii care provoaci aparqia puietului pietrificat gi viros, spori de Nosema apis gi agentii locilor americani gi europeang. Mukiplii de 36 mgll timp de 90 minute sau de 18 mgll timp de 3 ore distrug toate stadiile de dezvoltare ale moliei mari a cerii (LEHNERT gi SMMANUKI, 1968; CANTWEL gi colab., 1975). Variate amestecuri de oxid de etileni cu gaze non-reactive pot fi folosite. Fagurii de miere pot fi fumiga!i in incinta sau camera etang gi reintrodugi apoi in circuit. In procesul de tratare a stupilor cu oxid de etilenl, Galleria mellonella este distrusi, ca $i multe alte organisme asociate cu bolile albinei melifere (SHIMANUKI $i colab., 1970).

Unul din dezavantajele combaterii chirnice este eficacitatea redusi a multor chimicale. Cele mai multe dintre ele nu distrug molia in stadiul de ou, degi dibrometilena (83 % substanti5 activl) distruge

molia in orice stadiu dupH 24 de ore de la administrare. Bioxidul de carbon distruge Galleria in oricare stadiu, clnd are o concentratie de 95 % gi 4 ore durata aplicHrii. Totqi, plnH acum nu s-a gHsit nici o metodH chimicH de combatere a moliei mari a cerii care sti fie eficace, dar fHrH a fi si toxicti pentru albine.

Combaterea biologic& Mubi ani s-au fHcut cercetHri pentru a se

descoperi alternative la insecticidele chimice folosite in combaterea infestHrii cu molia mare a cerii. Una din tendintele cele mai pronun!ate ale cercetHtorilor a fost dati de investigatiile asupra bolilor naturale ale acestui dHunHtor al fagurilor, boli rispunzHtoare de reducerea popula?iilor de molii in condcii naturale (BURGES gi BAILEY, 1968; CANTWEL gi colab., ,1972). Mulfi dintre virusi, bacterii, ciuperci gi protozoare, mai recent gi insecte paraziti s-au d0vedit.a fi promi!Htori ca agenti de control vii, putand fi folositi ca insecticide biologice. Bioinsecticidele trebuie sH poatH fi practic folosite atht in coloniile active, c l t gi in fagurii inmagazinati, sH nu producH nici un rHu albinelor gi s i fie eficace un timp mai indelungat, pentru siguranta combaterii. Folosirea dugmanilor naturali pentru controlul rnoliei va face posibilti reducerea cheltuielilor apicultorului gi oferti o alternativti sigurH insecticidelor chimice periculoase (FISHER si ROSNER, 1959).

Virusii ca agenti ai combaterii biologice Sau fHcut incerciri de combatere biologic4

utillzlnd virusii poliedrozei nucleare, care distrug larvele lepidopterelor. 0 caracteristicti a poliedrozelor nucleare este tendifla de a infesta omizile din ultimul stadiu de dezottare a moliei mari a cerii. Faptul ca virugii poliedrozei nucleare a viermilor de Mtase sunt d iudtor i pentru lawele moliei mari a ceril, recornand8 foloslrea acestui virus in ptacticH (~URGES, 1978). Obsewatiile asupra coloniilor de albine nu au indicat nici un fel de efect diungtor al unor virugi cum ar fi virugii granulari de Argyrotaenia velutinara ~i Carpocapsa pornonella, gi virugii nuclear ai poliedrozei ca Trichoplusia ni, Heliothis, Spodoptera frugiparda, Lirnantria dispar, Neodiprion serfifer (KNOX, 1970). MuQi dintre ei pot fi agenti poten?iall de combatere biologic& a moliei. in coloniile tratate cu acegti vlrugi ai artropodelor atat ponta, c6t gi cresterea puietului, productia de miere gi de cearH nu au fost afectate. Nu's-a inregistrat plnH acum nici un caz de transmitere a acestor virugi la oricare alt animal in afar6 de inseste. Folosirea virugilor nucleari ai poliedrozei impregnati in cearH a fost mai putin

eficientti dec6t combaterea biologic6 cu Bacillus thuringiensis (Bt). Virusul poliedric la G. rnellonella 'intr-un raport de 50 rnilioane corpusculi inclugi. Intr-o substant8 pulverizatH, realizeazH o protectie aproape total5 a fagurilor impotriva infestgrii cu Galleria ( C A W E L Si LEHNERT, 1979).

lnsecticldele cu Bacillus thuringlensis Metodele fizice gi chimice de combatere a

moliei mari a cerii previn stricticiunile la fagurii depozitaji, dar nu gi la fagurii aflati h stup. 0 atternativti a combaterii ohimice a moliei in stupi este inmuierea sau pulverizarea apeste faguri a insecticidelor bacteriene, $i mai recent Tncorporarea acestora in ceara fagurilor artificiali (JOHANSEN, 1962). Pentru a rezolva aceastH problems;, s-au efectuat cercetHri cu bacterii letale pentru larvele de Galleria, dar nediunitoare albinelor (CANTWEL-ai colab., 1972). Cel mai potrivit candidat s-a dovedit a fi Bacillus thuringiensis (Bt ) - bacteria care dlstruge larvele de molie fHrH nici un efect dhunitor asupra albinelor. Aceastg bacterie sporogenH cristaliferh produce in sporangium o - incluzie parasporalH de naturH proteicH foarte toxic6 pentru multe specii de lepidoptere (HANNAY, 1953; HEIMPEL $i ANGUS, 1959). lncluzia parasporalti numitH delta- endotoxini, IocalizatH IlngH endospor ?n sporangiumul bacteriei, este insolubilH in apti ei in cltiva solventi organic\, dar este solubilH in solutii slab alcaline. Este inerta la activitatea tripsinel, chimotripsinei, si pronazei, in afar6 de cazul c6nd este tratath in prealabil cu o solqie alcalinH. Tratat cu denaturanti obignu? ai proteinelor, corpul parasporal igi pierde activitatea biologicti. Este o proteins termolabili.

Modul de aqune a delta-endotoxinei din Bt, principalul produs entomocid ai Bt, a fost elucidat '

intr-o oarecare mHsuri. In general, endotoxina distruge mecanismele care confer& permeabilitate selectivi peretelui intestinal (HEIMPEL gi ANGUS, 1960). Simptornele de paralizie genemli a corpului imectei sunt cauzate de scurgerea in %emocel a unor componente puternic alcaline 'ale sucului intestinal, Instalarea paraliziei totale este rezultatul unei cresteri a pH-ului hemolimfei.

Procedeele de stropire sau pulverizare cu%t a .fagurilor, sau impregnarea cristalelor sau sporilor in cearLi nu s-au dovedit satisfhcitoare. Nici una dintre aceste metode nu este practic aplicabilH in colonii vii. Subspecia Bt varietas kwstaki, ingredient activ al unor insecticide microbiene cornerciale ca Thuricide, Dipel, Bactospeine gi multe alte preparate bacteriene testate in laborator, degi nediungtoare pentru albine, s-au dovedit a nu fi toxine nici pentru Galleria rnellonella. in toate

cazurile, albinele au luat in lucru cu upurintH fagurii tratatl $i pi-au continuat activitatea Tn mod normal (BURGES, 1966,1976,1977).

Au fost obtinute rezultate foarte bune cu Bt subspecia aizawai serotip VII, mai int l i in experimente in laborator, apoi pe coloniile de albine, clinic fHrH nici un efect negativ a1 agentului patogen asupra actvRHtii coloniei de albine. Acest prototip este incapabil de a produce beta-exotinH terrnostabilii, un compus toxic pentru multe specii do insecte. Aceasti4 tulpinh bacterianii a fost selecfionatii pentru realizarea unui insecticid bacterian cornercial numit Certan, foarte potrivit pentru combaterea biologic& a infesthrii cu molia marc a cerii, at& pentru fagurii depozltati, cdt si pentru cei din colonii (CAMWEL $i SHIEH, 1981; CALWERT, 1982). in produs, bacteria este cuprinsH in form& de spori. Sporii administrati o data cu hrana germineazH Cn intestinul mijlociu al larvelor rezultind bacilii care distrug structurile peretelui intestinal. Dispersat in apH, Certanul, un concentrat de serotip Bt 7, nu are nici un efect dHunHtor asupra vieti albinei in ceea ce privegte depunerea ouHlor, cregterea puietului $i cBpHcirea acestuia, productia de miere $i de polen (CANTWEL gi SHIEH, 1981). De asemenea, nu afecteaza gustul mierii produse ?n fagurii tratati. S-a realizat o protectie total6 irnpotriva stricHciunilor (efectelor, daunelor provocate de) moliei cerii, pe o duratH de 12 luni de inmagazinare dupH administrarea acestui insecticid bacterian. incerchrile de reinfestare a fagurilor cu diferite v8rste lawale ale G. mellonella in timpul acestei perioade de inmagazinare (1 an de zile) au dat greg. Totuqi, Certan este un preparat activ numai atunci cind lawele de rnolie mHnBncH sporii de Bt. De aceea, toti fagurii trebuie sH fie tratati integral cu acest preparat. Deci adrninistrarea Certanului solicit& apicultorilor profesionigti tirnp $i multH mum&.

Eficacitatea Certanului in coloniile active nu este bine documentat&. Probabil cH activitatea preparatului poate fi influen!atH in oarecare mHsurH de temperaturti sau de nivelul urniditiltii in stup. Trebuie s3 ne aqtepthm $i la o descrestere cu tirnpul a activititii biologice a coloniei. Acesta poate

fi pi rezultatul infrlngerii sporilor de cHtre albine, ceea ce poate duce la descregterea co@nutului de ingredient activ prezent in suspensie in preparatd folosit pentru pulverizarea in stup.

Combaterea blologicil cu ajutorul para- zqllor

Ultimele TncercHri pentru cmbaterea mole1 marl a cerii au fost facute cu folosirea parazqilor insectelor (WAAGE $i HASSEL, 1982). Folosirea parazifilor este o alternativH atrightoare ?n special pentru cH distrugerea dHunHtorului se realizeazH cu paraziti strict adaptql la Galleria ca gazdi. Parazqii sunt capabili st4 mentin6 o densitate sckut6 a gazdelor. Orice law4 capabilH sH se dezvolte devine la rlndul ei initiator de populatie (=mama unei populatii); implicit parazitii sunt permanent transmigi generatilor urmgtoare ale gazdei. Parazhii nu sunt dEiunHtori pentru albine $i om. Utilizarea parazitilor dugmani naturali ai moliei rnari a cerii, nu nurnai cH asigurH o alternativa sigurH a insecticidelor chirnice $1 bioproduselor bazate pe Bt, dar reduc de asernenea pretul combaterii moliei.

Astfel, ping acum, s-au flcut teste preliminarii cu Apanteles galleriae $i Bracon hebetor (JERVIS $i KIDD, 1986). A. galleriee este un parazit intern solitar care T$i depune ouHle in stadiile tinere ale moliei. 6. hebetor este un ectoparazit gregar polifag. El poate omofi un mare numHr de larve de molia cerii din faguri. in nitjele ecologice in care . trHiesc in mod natural, A. galleriae pot sH controleze infestarea cu rnolia cerii rnenlindnd populatiile acesteia foarte sckute.

In combaterea $i prevenirea infestatiei cu molia mare a cerii, nu trebuie neglijate testele de infectivitate care furnizeazH indicii, dacB asupra susceptibilitHtii albinelor adulte sau a puietului expusi acestor patogeni ai moliei. Unii patogeni, degi in mod normal au o anurnitti gazdH, pot ataca $i alte specii de insecte atunci cdnd sunt obligati. In colonjile de albine totugi G. mellonella nu este un factor puternic stresant pentru albine.

Traducere dc EIena PATAP din revista AI'IACTA nr.3/1%2