Romania Apicola 10 octombrie 1994.pdf

7/27/2019 Romania Apicola 10 octombrie 1994.pdf

1/36


2/36

'SOCIAT~A CRESCATORJLORE ALBINE DW R O M ~ I A 1~ F I F I ~momwp P ~ ~ S WW F ~me:am)

IBUCURESTI, B-dul Ficusului nt. 42. Tel679,55,60; 213 02.87; Fax:212.02.87 iII

y E F E C T U E A Z A A C T I V I T ~ T I5TIINTIFICE Y N DOMENIULAPICULTURII $I V A L O R I F I C A R I I PRODUSELOR APICOLEEz?? A C O R D A A S I S T E N T A T E H N I C A $ 1 ECONOM ICAIN OMENIU L APlCULTURll PENTRU IN STlTUTll

PUBLICE SI AGENT1 ECONOMlCl CU CAPITAL PRIVAT,DE STAT SAU MlXT

))M5 rci sclecriorla re ri vcrifica re preculn y i m a trrialbiologicic apicol de Inlare valoare 1_~rocl~rct iv5

)) roduse api tesaprut ice, t o r t i t i an re ~i energovicalizanredestin;ite co n s~ ~ r n r l l ~ ~ ilti1;ln.ACORDA ASISTENTA M E D I C A ~ ~RIN CADINETELEW PECIALITATEALE SECTORULUI pl APITIRA PIE D I N BUCURESIl sn?. C.A. ROSITTI~1.3f,m TBLABC);14ma1m41'

@ PREODUSELE NOASTRE SI ALTE PREPARATE RRMACEUTICESE GASESC ~ARMACIAAPIFARM AFLAT* LA ACEEASADRESA; nznima;maw


3/36

' Romania apicolaRevist5 lunarfi de informare tehnid si ~tiinfifid,schimb de experienp $i opinii editatii de AsociatiaCrescjitorilor de Albine din Romania

~ n u l XXWII Nr.10 octombrie 1994C U P R I N S

COLEGIUL DE REDACTIE 'ing. AUREL MALAIU(Presedinte de onoare), ing. ELI- 'SEI TARTA (Redactor sef -, Presedinte Executiv), PETREMlHAl BACANU, M lHAl BESLIU(Republics Moldova), SORlNBODOLEA (Redactor de ru-brica), NICOLAE V. ILIESIU, ing.ION MlLOlU (Secretar generalde redactie), VICTOR NEAGU,COSTACHE PAIU, MIHAEMSERBAN, ing. STEFAN ! SA-VULESCU, ing. TRAIAN VOL-ClNSCHl (Redactor sef adjunct),ing. EUGEN ,ZORICI (Redactorsef adjunct).

REDACTIA $IADMINIS-TRA 7lA EDlTURll "ALBINAROMANEASCA~Str. Tom as Masaryk nr.17,Bucuresti, sector 2, cod 70231;tel. 21 1.47.50, fax 21 1.80.34,telex 11 205 apirom r; cont vir.459601102 B.A.S.A. .SucursalaMunicipiului Bucuresti

2 Ion MILOIU: Pregatirea amiliilor de albine pentru ier-nare' \3 Traian DOBRE: Regina-mam a avea lungimea de patrucentimetri4 x x x: Anun! important5 x x x: Calendarul apicuttorului pe luna noiembrie6 Ovidiu BOJO R: Fitoapiterapia si dietoterapia bolilorapara tului digestiv (I)

. . . 11 V aii ica Cl?CA: Cmrnetoiatrie i i wm eto log ie api-\ cola14 In mem oriam: Ing. Aron Ursei

15 x x x: A picultura in Africa

'

MIEREA o fi astszi luxsau nu mai stie RomPnulc.t este de bung?'Care sZi fie oare pricina cHnurnai Rornlnul rgrndne vegnicslrac intr'o tar5 bogatl cat + ~ - ~ - ~ l n i a ? " ~ eintreba in 1931 revista~ ~ ~ t ~ ~ t ~ ~ ~mari, c l si cele rnai neputincioasebabe se jucau cu zecile de rnii delei. Unde sH fie oare acest nHrnol debani? A zburat, s'a dus ca'pe guride lup; a luat calea str8in&tZifii, aintrat 'in punga popoareloreconoame... Vr'o lo , 11 ani d u p ~r k b o i ~rlsrnele nu s'au rnaiinchistmagaziile de tot felul nu rnaidovedeau cu vbn?+re,. praznicele,cumZitriite, . colhc5riile s'au tinut.

I lafl... e bhuturi spirtoase s'au dus'in vlnt pe fiecare an nu tqai pqin de, m de rniliarde, iar pe lucruri de tux.peste5 rniliardel

f Si noi, cei de astki, ce facern?Astepttlrn, cu leharhite, sZi he piced i n cer un nou 'an "1938', de,.referin?&? . . .

1.8 Vasile POPES CU:.Simpozionul Na!ional de lstorie siRetrolog ie Agrara a Romani'ei, la a XIV-a edi!ie (I).20 Oana GROZUTA: Cosmetic& si sanatate21 Costacne PAIU: Produsele apicole in reialiile turco-romdne Cn evul mediu

- , ,25 milia si M arin POPESCU-DICULESCU: Rang si. m ir e ji g n palatul fermecat (11): 27 -JindrichBOHAC : P rey1 mieri i - problems principa~Ei,. 30 Yves DONADIEU: U n medicament esen!ial: Propolisul

- 0 I \ i,.C p e r t a 1: Toamna lungg din acest

. .an. permis,- ca urmare a vremii favorabile. - .efectuarea'la timp si in bune condifiuni a{Uuror lucr&-ilorde preggtire a familiilor de-~'"c'albihe entru iernare(Discolor: Constantin DlNA). ,.

. . .. , ; C :o"p e r t' a ~ a n c a gricolZ S.A. -., . B'anmtuturor,. , (Vacheta: .art,. F!orin STEFUREAC).

. ..LEI 200 .

I '. . , . , . .


4/36

PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINEPENTRU IERNARE

Ing. Ion MI1,OIU

Familia de albine, ca rezultat a1 adaptelrii la condiliile de mediu, are capacitatea dd a seadapta in tot cursul anului la varialiile temperaturii exterioare.Familia de albine are capacitatea de a suporta temperaturi deosebit de sc&ute. Pentrusupravietuirea ei Tn condi!iile de temperatura sc&uta sunt esentiale calitatea si cantitateaproviziilor de hran8. Desigur, rezisten?a a conditiile nefavorabile este rnai mare la familiileputernice.Pregatirea in vederea supravie!uirii la temperaturi sc&ute este un instinct dobsndit laalbine in decursul vremurilor s i acesta se manifests cu mult timp hainte de aparitia sezonuluifriguros prin:

, -,

a acumularea unor proviz~importante de de miere necapacita si uneori capacita de pehrana in cuib; , fagurii periferici in celulele eliberate de puiet. 0

a folosirea cu economicltate, in func!le de data cu raclrea progresiva a timpului,condi!iile exterioare, a acestor provizi~; descreste treptat si activitatea de zbor a A

a micsorarea numarului de albine i6 cuib albinelor, CnceteazB ouatul matcilor sidatorita uzurii albinelor culegatoare pe timpul cresterea de puiet. Familia de albine trece inculesurllor de vara, diminuarii treptate a perioada repausului de iarna care incepe la .,. .ouatului matcilor si a cresterii de puiet: sfarsitul lunii octombrie si se termina in lunile

a reducerea treptata a unor activita!i (de ianuarie-februarie, cand apare primul puiet increstere a puietului, de cladire a fagurilor); cuib. in aceasta perioada datorita rtlicsorarii

a izgonirea trantorilor, care fiind inlatura!i activitalii de zbor si a cresterii de puiet, scadetreptat de pe fagurii cu miere nu rnai .au simlitor consumulde miere, dar se men!ine in :,posibilitatea sa se hraneasca si sunt scosi continuare un cdnsum ridicat de polen si 'afara din stup unde mor de foame si frig. pastura, in organismul albinelor se producTrantorii mai sunt tolera!i doar in familiile cu modificari fiziologice caiacteristice albinelor .matci neimperecheate, in familiile orfane sau care vor ierna. Albinele crescute in aceastain familiile cu matci batrane; perioada se deosebesc de albinele crescute I :

a propolizarea cuibului si, rnai ales, a Pn sezon prin faptul ca pot trai 7-8 luni in loc decrapaturilor perejilor, albinele izoland in felul numai 35-45 de zile cat este durata de via!& la Ii.acesta rnai bine cuibul impotriva pierderii de albinele din sezonul activ. Longevitatea se- caldura si a patrunderii umidita!ii. datoreste, 'pe de-o parte faptului ' ca ele

Din toate aceste aspecte trecute in revista participa, intr-o masura rnai mica, la creqereamai sus, rezulta ca albinele isi pot asigura puietului si la culesul de nectar, iar pe de alta ., . singure regimul' optim de jemperatura in parte modificarilor anatomo-fiziologiceinteriorul cuibului pe perioadele reci: determinate de acumularea in ?esutulcorpului

Pe masura ce noplile se racesc, albinele , ras (!esut de culoare albicioasa ce! . +parasesc fagurii marginasi ai cuibului captuseste partea interioara a invelisului , i-r.L, jconcentrAndu-se pe fagurii in ca;e se mai chitinos) a rezervelor de proteine 9i.gAaimi p&:.j3.... i, . - . .' ' crege puiet. De asemenea, se accentueaza seama consumului intens, de p&sturi3,~7nsu$ire - . :. tendinla albinelor de acumulare a rezervelor , pe carenu o au-,~l(s:n8souteC.prim8ivara'-I::.. ) . . - . . . I ~ . . ..., . ? I4 :...< . := , . . .- : , . , ,.;,,, : . . ' . .. ,:, . ' ,' ~ - . . I. , _ , _ I I . . .. , , . -1 . (

' 2 ..: .: - , . ., . ', *'. '. ' '.~,, , . a, ,.. . iI- . - . i, , , .,..~ . . . . , . ' .: . . . .. . I . . .. . .. .\ " .I

. . . . : . , . . ' . . . ' - ,., . . . ., . ,. : . .". : ,;,. , , . I: ,...A%., '' >1 . . .. ..i . . , I ' . , . ,. - ,, , . ,,, ,..,.";.r;:;.2,;;>;:;;*;;;,>,/;;.;-~.::~::: , - <


5/36

sau vara. Datorita acestd rezerve, albinele potrezista intemperiilor iernii si pot producelaptisorul necesar cresterii puietului . spresfarsitul sezonului rece. /In perioada de toamna, cand nu mai exist&puiet, se face 4ratamentul impotriva varroozei,

, folosind pentru aceasta produsul Varachet.Acest tratament se executa in elul urmator:' Se indepartewa de la marginea stupului 0.rain8 sau hranitorul. Se .scoate din cutia

medicamentului o bancia de hartie impregnatacu generator de oxigen si la unul din. capete.se infige un ac cu gamalie. Cu ajutorul pipeteidin cutia medicamentului se ia din sticlufasubstanla si se picura pe hartie, (2 picilturipbntru un corp de stup multietajat, 3 picaturipentru un corp.Dadant 6i.4 picaturi pentru unstup orizontal) in poqiunea de banda dinimedjata apropiere a locului in care am infiptacul cu ghmalie. ,lmediat, cu ajutorul unui!chitxiit, .lumanare sau bricheta, se aprindebanda de hartie la capatul opus, avand grijaca arderea s2 fie mocnita, fara flacara. Cuajutorul acului cu gamalie se fixeaz4 banda de

hartie pe .partea interioara a peretelui,&tupului-in asa fel ca distan!a dintre banda de hArtie $iperete sa fie de minimum 1 cm (ca sa nu iafoc peretele stupului). Se asaza podisorul si,capacul stupului, iar urdinisul se inchide timpde 15 minute. Fumigalia se repeta inca o datasau de-doua ori la interval de 7 zile, in func!iede intensitatea infestarii cu Varroa jacobsoni.Este odigatoriu ca temperatura mediului,ambiant sa fie de peste +15"C atunci c&nd se

. ace tratamentul.Administrarea medicamentului se poate

face si ,prin ,urdinis, aceasta metoda fiindobligatorie 'Cn cazul stupilor din pavilioane,pentru a proteja apicultorul de inhalareavoluntara a vaporilor de substan!a activa.Tratamentul prin urdinis se face cu odeosebita atenlie, asezand benzile fumigantenumai pe plase de sLma sau buca!i de tablapentru a evita contactul direct a1 b'enziiarzande cu lemnul si a incendia stupul sauchiar pavilionul. ,

(Din brosura: lernarea familiilor de albine)1

INVAZIA CONTINUAI Rdzhoi cu cdtevn sure de viespi, -

Regina-m ama avea lungimea de patru centimetri~ x ac tn ziua in care ziarul nostru anunia zaceau moarte ' sau ' in agonie,

invazia de viespi, am descoperit la Casa, "exterminatorul" ,a fost atacat-,de un roi dePrbsei, in balconul redaqiei noastre o "lucratoare", - venite ' de pe 'Yeren". Norul."familie" care . numara cateva sute de provocat de o noua declansare a spraiuluiexemplare. Viesparul a fost construit cu insecticid a invaluit atacatorii; facandu-i K.O.migala intr-o cutie de carton. CAnd unul R&boiul om-insecte a luat sfarsit. in fagureledintre colegii nostri-de.la difuzare a vlut sa gigant au fost descoperite peste o suta demute cutia, "paznlcii" -au atacat'si I-au n!epat larve bine dezvoltate,, ungi de aproape 2 cm.. i n maE multe locuri, pe brate qi pe gat. in Dupa indepartarea capacebr protectoare,replica, viespile au fost "tratate" cu insecticid, insecticidul si-a facut inca o data datoria.de, '"extermlnatorul" Anghel Bedros, Joi sear&, vreo 20 de viespi, reintoarseadministratorul nosh. . ,, tarziu dupa "mhcel", Inca mai b&XiauGhnd victoria asupra insectelor era. bezemetice in locul in care fusese asezat8ap;'!oape cenEl, au fost date la o parte cele ' cutia de carton. lnvazia de viespi, incateva. cartoane ,de deasupra. Asa a iesit la Bucuresti, ia amploare. . ' ,

.iveala fagurele, fn care se dezvoltau larvele.Fagurele. era lung de 42 cm si lat de 23 cm. Traian DobrePrintre victim8 se afla si regiria-mama, de (Din cotidianul "RqrnBnia liberfj"; ,6 augustdoua ori mai mare decat o 'Yucr2toareM, 1994, peg. 16)masurand 4 cm. i n timp ce zeci de viespi


6/36

ANUMT IMPORTANTCresterea alarmant5 a costurilor hfirtiei, a cheltuielilor de fabridafie~i a taxelor de expediere au determinat scfiderea ingrijorgtoare a

tirajului revistei y i ca urmare a apiirut necesitatea subvenfiongriiactivitifii de editare a unicei publicafii apicole care apare in Romfiniade peste 75 de ani.

Grafie infelegerii de ciitre factorii de decizie a importanfeicontinuiirii aparifiei, a conjugiirii eforturilor de finanfare, revista $-aurmat neschimbatii .existenfa ritmicii in condifiile in care in alte {iirifoste socialist&,aparifiile revistelor apicole au fost sporadice si precaresau aceste publicafii au incetat s5 rnai apar5.

Pentru anul 1995 costul unui exemplar va fi de 500 lei, sum5 care nuacoper5 integral manopera yi materialele consumate. in atari cohdifiiun abonament anual va fi de 6000 lei. Facem un cilduros ape1 de sufletla tofi apicultorii, la toti salariatii filialelor nc~astreudefene, la melnbriibirourilor filialelor si cercurilor apicole, la tofi prietenii si cdaboratoriinogtri pentru a sprijini realizarea unui numRr cAt ~naimare d eabonamente. Este destul s5 menfion5m cR valoai-ea unui abonamentanual reprezint5 mai pufin deciit preful a doug kg de miere pe piafaliberii. Or nu credem s5 existe un apicultor care s& aib3. retinere in acheltui dou2 kg de miere pentru informarea sa din surse interne'$externe asupra a tot ce inseamnii teorie ;i practicii apicol5.

Situatia revistqi se va hotir i deci de ciitre cititorii ei fideli de la careqtept5m s5 fie mai mult decAt piing acum alilturi de noi, alaturi de tcrficei care practica aceastii nobil5 q i bilenar8 indeletnicire. -

Abonamentele se pot face la filialele judetene, magazinele apicole,cercurile apicole cu.gestiune ~i la oficiile postale urmiind ca revistd sii fienominalizat5 in Catalogul presei rom8ne pe 1995.

I Desigur am f i bucurogi s5 apar5 si sponsr~ri persoane particulare sauifirme)' prin ale ciiror contribupi blinesti situatia financiar5 a revistei s-arputea imBun2tiifi. Pe toti ii agteptRm cu speranta cii apelul noktru uag5si ecou la actualii cititori ciit si la viitorii prieteni ai publicatiei noastre.


7/36

CALENDARUL APICULTORULLJI PE LUNANOIEMBRIE ' ~

-A unsprezecea lun3 calendaristic3 "brumar" ne aminte~teprin ploile reci si deseoridatorit3 burnijei c3 ne aflgm in ultima lung de toamn.4. Fenomenele meteorologice - impactulintre aerul rece gi cel cald, v4ntul rece care de multe ori aduce zapada si s~arele u din$

definesc practic o dat.4 cu cgderea ultimelor frunze uscate c& toamna este pe sfifsite. .Ad3postite in stupi, fn aceast3 lun3, familiile de albine se string in ghemul de iernare pefagurii agezafi in dreptul urdinisurilor, din care au eclozionat ultimele generafii de puiet. Astfelorganizate, albinele conviejuiesc in ghemul de iernare pe intreaga perioad3 a timpului recepSn3 la inceputul prim3verii urmatoare. In cazul unor zile calde si insorite, albinele maiexecut.4 sumare zboruri de cur3jire pe care le efectueaz3 de obicei ultimele contingente dealbihe eclozionate.Avind linistea asigurat3 si flind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni,pasFi, animale domestice si dwndtori, albinele ierneaz3 in bune conditii far3 pierderi.In uneie cazuri pot apare in stupme si sMri necorespunz3toare care pun in pericol bunaiernare a familiilor de albine, situatii in care se actioneaz3 de urge@ pentru inl3turareaacestora ,I ILuc rirl de executat in ace ast i perioadi:

Ii- continuarea lucrarilor de pregatire a - verificarea starii gratiilor de la .familiilor de albine in vederea iernarii in cazulca acestea nu au fost terminate la tirnp:- upravegherea si controlul rnodului incare ierneaza fqmiliilb de albine;- hdreptarea grabnica a situaiiilornecoresp~zatoare e se intalnesc.Tn tirnpuliernarii familiilor.&albine:

. ' - timularea executarii zborurilor tarzii decurillire;-. contin,uarea aplicarii . rnasurilor de

, . prateqie a st.upilor contra daunatorilor si acuren!ilor de aer rece;

urdinisurile stypilor pentru a evita patrundereasoarecilor;- xecutarea de lucrari 'in atelierul stupineiprivind: recondilionarea si dezinfeciia stupilorsi inventarului apicol, extraciia cerii din faguriireforma!i, pregatirea cerii pentru a f i predata la\magazinele APICOLA ale AsociaiieiCrescatorilol de Albine in vederea obiinerii defaguri artificiali;- provizionarea stupinei cu materiale siutllaje necesare in sezonul apicol urmator.

Ne cerem scuze cititorilor pentru intdrzierea cu care au apdrut numerele 9 si 10ale revistei noastre. Decalajul nedorit s-a datorat unor defecriuni ale componentelorinstala!iei electronice de culegere si tehnoredactare computerizatil necesarepregatirii formei pentru imprimare. Din cauza acestor defecfiuni, mai bine ziS intirnpul, emedierii lor, s-au sters din memoria calculatorului toate textele acestorultime doua numere ca si prograrnele de paginare, selecfia de caractere pi corpuride litera. Asa cd totul a Vebuit reluat de la inceput. Tehnica noud face uneori figurinepldcute si s-a dovedit conform legilor lui Murphy cB fiai binele este uneon'd u w n u l binelui. Oricum, ntidajduind ca cititorii vor infelege necazurile prin caream trecut, sperdm ca asemenea intlirrieri s& nu se mai repere.


8/36

-'w1e!ke-ddeonppeu .,Oao~0UqoaeLaa

od1aajwaaau 6zMa~u I1ea6s.eewa~nwo@&woe .uZue~'O(u1ae6o.odaj ..

'das :gnasaeudaewb0apnQF.uanweep!ao

tapaeve91ee~g3o .enuausxa$d?socegeuau .uNOV~qOV

!aew eae661u'aeadaqaqna9 aqa

SaUeuoe WSea3Z!So11auoaep 5uad

!oxa9 !~a9U:ane~e 'aeaaes.uenneu;e3unn :!4aaan

'Ldu!au9e1duosoaas Iaeuae~q Iu

-n 1aaudne

laaa auea.aeuah 'ausaeuugdu

aodudw aenaeyae&u eew

1uauueueju esaeuplnaugaug geaee~esdp gaeeoee~!neeoIue uaew!eoenedaeeuuewan 'oOyeaDSeo aee~su

udqennau ,a91nuua~eaasgIwe .nudnpdaudasp&e9un 6edn

i


9/36

plus 20 ml eter. Amestecul se lass &teva zileintr-o sticla de culoare inchisa, nchis& ermetic,ag itdn du -~e in cand i n cdnd. Dupa filtrare printifon, lichidul oblinut se foloseste pentruprepararea formulei. Amestecul se aplicaastfel: locul bolnav se cur@ & u apt4 oxigenata,Se usu& si apoi se picyra s o lq a cu o pipetapfina la forrnarea unei pelicule unlforme. Serepeta la fiecare 2-3 zile pang la vindecare.Pentru stomatite severe, recidivate sau cutendinta de cronicizare, fiioterapia recornand2un ceai medicinal de uz extern, ca tratament delung8 durata, dupa urmatoarea formula:

RP.Flori de M uselel (Flores Chamomillae).. ..20Flori de Tei (Flores Tiliae) ........................0 gFrunze de Salvie (Folium Salviae) ...........10 gFrunze de Nuc (FoliumJuglandis) ............ 0 gTurtiIB Mare (Herba Agrimoniae)........,......20 gDin acest amestec de plante se preparaun decoct scurt (5 minute) folosind 2 lingurlplante la o dana cu apa. Se clateste cav~tateabucala de 5-6 ori pe zi, !inAnd decoctu l n gurachte 5 minutePentru abcesele dentare dupa faza acutafltoterapia recomanda con t~nuarearatamentuluicu plante cu ac?iune emolienta, antiinflamatoaresi cicatrizanta dlntre care men?ion?im Nalba decuttura sau Nalba mare (Flores et Folium

-MaIvae, Flores et Folium Althaeae) sub forma de, nfuzie preparata din 2 ingurce flor i si frunze la ocanB cu apa. C lBirea cavita?ii bucale se face decel puiin cinci.ori pe zi.Dintre produsele apiterapeutice de uzextern pentru ulcera? iiie cavita\ii bucaleutilizate in spar-ia menlionam MlLROSlNA(Lab. Carulla Vekor S.A.) care contlne peldnga alte, ingredlente extract fiuld de trandafirlsi miere si WGORDENTA (Lab. Kessler) caantiseptic bucal, homeostatic si bacterlcid pebaza de propolis.Afte, amigdalite s I dezinfectante bucalegeneraleLa fel ca s i ?n cazul stomatitelor $1gingivitelor Pn aparitia aftelor bucale factorildeterminaqi pot fi foarte variati: agen!ipatogeni (bacterii sau virusuri), age@ fizicisau chim ici sau facfori alergeni.I n rnedicina alopata clasica se recurge labadijbnari cu s o lq ii , de bicarbonat saupermanganat de pofasiu, cu albaswu de

metilen, cu glicerina, cu rezorcina sau , acidboric sau alte produse farmaceutice preparatede diferite firme be bata de substanlechimice. Se mai practica si cauterizari cusolutie de nitrat de argint.Un remediu fioterapeutic mai bland darfoarte eficient, din pacate i n prezent aproape uiratcare a figurat in mule farmacopeei este "Miereade Trandafir" (Me1 Rosatum) indicat 70 specialktratamentul aftelor si micozelor sugarilor sicopiilor si care se prepara in felul urmator:

RP.Flori de Trandafir (Flores Rosarum) .........00gGlicerina (Glycerinurn) .. ..-.....: ............... l og .Alcool (Spiritus) ................................. .9.'s.*)Apa (Aqua) ...................................... q sMiere (Mel depuratum) ...........................s. .*) q.s. este un termen farrnaceutic tehnic

(quanhm&s) caresartraduce prin"calcuprlnde".Se prepara n felul urmator:Se umecteaza 100 g petale de Trandafir cu,un amestec de 8 ml alcool de 90' si 40 mlapa. Se pastreaza in vas inchis timp de 24 ,ore. Se adauga apoi inca 100 ml amestecapa-alcool in propoqie 1 : l si se pune lamacerat h c a 24 ore. Dupa fikrare si stoarcereprin tifon se adauga lichidului rezultat glicerinade uz intern si se line pe baia de apa 3 6minute. Dupa o noua filtrare, lichidului rezultati se adauga 90 g miere.In final trebuie sa rezulte un lichid limpede,brun roscat, de consistenla siropoasa, .cu gustaromatic si usor astringent. Cu Mierea deTrandafir se fac bad ijona ii ocale.In amigdalke se recomanda gargarti cuinfuzii din flori de Musefel sau frunze deSalvie n ,paqi egale, 2 iinguri amesfec la o cana cy ap&Se mai recomanda decoctul, preparatdintr-o lingura rizomi de Cereniel (RhizomaGei) la o cana cu apa cu care se jace gargara.In toate afec!iunile cavitatii buco-dentare ..inso?ite-deeziuni ale mucoaselor se vor evitamfincaiurile picante, iritante si condirnentelede orice fel.Pentru proprietqile emolimte in gingivite si ' ,stmatite se recomanda smochinele, mestecateincet, timpcFit-mai ndelungat, apoi TnQhcite.in parodontopatii se recornand ti Hreanul ,masticat zilnic .Hreanul con?ine 'glicozizisulfuraii, acid ascorbic, aminoacizi, vitaminaB1, emime, senevali ?i substante, .


10/36

bacteriostatice si bactericide cu un spectrudestul de larg de ac!iune.Lamaile la randul lor se recomanda n afte,stomatite, amigdalite sub form-a de felii sub!iriimpregnate n miere si linute in gura. ,In laring ite,. faringite, amigda lite sistomatite se recomanda gutuile rase sau subforma de extract apos oblinut la rece.BOLILE SEGMENTULUI GASTRO-INTESTINAL

Plantele medicinale, produsele stupului si 'o dieta bine echilibrata predominantlacto-vegetarian8 ac!iorieaza nu numai asupra- glaydelor intestinale si a secre?iilor lor dar siasupra mucoaselor, florei microbienepatogene, a biosintezei enzimatice si aresorb?ieisubstanlelor nutritive.

in anorexie (lipsa poftei de mancare)pentru stimularea secretiilor salivare sigastrice se . folosesc plantele numite"tonic-amare" si cele aromatice. in specialpentru copiii care suporta greu gustul amar,extractele de plante se vor corecta cu miere.Pentru adulti, la persoanele care no prezintaintoleranja la alcoolsi nu sufera de afecliuni lacare alcoolul este contraindicat se recomandain cantitali mici (cca. 100 ml) asa-numitele"vinuri tonice" care se iau cu 15-30 minuteinaintea meselor principale.Dintre speciile amare vom menliona inprimul rand speciile de Ghin!ura (Gentianalutea, Gentiana punctata, si Gentianaasclepiadea) Care cresc in lanlul Carpatic.Prima menlionata este ocrotita si nu se varecolta din flora spontana ci numai din culturicare se afla in prezent in spdiul de cercetare.Cea mai. raspandita specie in Romania esteGentiana asclepiadea de la care se utilizeazaradacinile fie sub forma de decoct preparatdintr-o linguri!a de radacini uscate la o canscu apa, fie sub forma de tincture preparata

- prin macerare din 1,O g de radacina uscata la90 ml alcool de 7od. Din decoct se utilizeazacAte 113 canatinaintea meselor principale iardin tlnctula 30-40 picaturi in pu!ina apa.De subliniat este faptui ca preparatele pebaza de radacina de Gentians aqioneaza nunumai asupra organelor digestive dar stimuleazainmu?i~ea eucocitelor si hematiilor si prinaceasta crqerea rezistenlei organismului la

agresiunile externe. Gentiana aqioneaza Sjiasupra S:N.C. (Sistemul nenros central) castimulant, are . efecte bacteriostatice,antihelmintice, antipiretice si antimflamatorii. Nueste dB neglijat nici acjiunea coleretic-colagogaa radacinii be Gentiana in restabilirea funqieihepatice dupa hepatitele infec!ioase.Subliniem faptul ca depasirea dotelorrecomandate poate duce la iritarea mucoaseigastro-intestinale.Din aceeasi familie cu Gentiana .este sispecia Centaurium erythraea numita popularin Romania Tintaura sau.Fierea pamAntului.Se utilizeaza ca eupeptic amar in anorexiide natura diferita, in plus, produce.stimulareaactivitalii cardiace si cresterea excitabilit&!iisirnpaticului (parte a sistemului nervosvegetativ). Stimuleaza activitatea uterina sileucopoeza (inmul!irea leucocitelor) iar prinaceasta posibila ei utilizare n leucemii.Modul de preparare si administrare esteurmWorul:

- lnfuzia se prepara dintr-o lingurila deplanta La o cana cu apa din care se bea cate113 cana cu o jumatate de ora inainte demesele principale;- Siro~ule prepara prin infuzarea a doualinguri de planta la 300 ml apa, la care dupa

filtrare se adauga 112 kg zahar sau 600 gmiere. Se fierbe in contindare pAna capat8 oconsisten!a siropoasa. Pentru aduyi doza estede trei linguri, iar pentru copii 3 lingurite luateinaintea meselor principale. -- Tinctura se prepara di? 30 g plantamacerata.in 100 ml alcool de 70' \imp de 7zile; se iau cate 30-40 picaturi in pu!ina spasau vin, numai de catre adulli, Waintea.meselor principale.- Vinul t o n i ~ e Centaurium erythraea se.

.prepara din 60.gde planta usc&tF~i marun!itaprin macerare, timp de 8 zile, .Ftr-un litru dBvin negru vechi. Se beau cate 100 ml vin tonicde 3 ori pe zi inainte de mesele principate.Este contraindicat in gastritele hipera'cide, Cnulcerulsi in afectiuriile hepatice. .In combaterea. anorexiei; tot datoritasubstan!elor amare @e care le con!in Tnprincipal se remmanda foarte multe plantemedicinale din flora sqontana si din wlturi.Dintre acestea mentionam: Lichenul. depiatra (Lichen islandicus), fnrnzele de


11/36

, *Anghinara (Foliurn Cynarae) utila .s i. ininsuficienp biliara, colecistite subacute saucronice si in cazurile de h[percolesterolemie.In continuare. ne vom limita numai laenumerarea plantelor stimulante ale secretiilorgastrice, in sindroame dispeptice datoritaanaciditti!ii si hipoaciditqii:

Ungurasul (Herba Marubii), Papadia, (Foliurn, Herba et Radix Taraxacr], Coada.Sorjcelului (Herba Mi llefo li~, Albastrelele(Flores bani) si Conurile de Wamei (Strobuli

Lupuli). Dintre speciile care stimuleazasecreliile gastrice si intestinale care conlinuleiuri volatile menlionam: Anasonul (FructusAnisi) Seniculul (Frucfus Foeniculi) siCoriandrul (Fructus Coriandri).

De multe , ori anorexia este datoratasindromului dispeptic respectiv anaciditaliisau hipoaciditalii. Deoarece in acest cazineficienta asigurare a unui nlediu acid in , ,stomac sau chiar crearea unui mediu alcafinfavorizeaza dezvoltarea ' si inmuyirea: microbilor introdusi odata cu alimentele, serecomanda asocierea plantelor amare cu celeconiinand uleiuri volatile.

Fitoterapia recomandti in acest cazurrnatoarea formula: . ,-

Rp..Frunze de Menta (Folium Menthae)..........20 gFrunze de ~ o i n i l iFoliurn Melissae).........15 gTintaura (Herba eentauri)..........................0 gCimbr ip (Herba Serpylli)..,.. .... .. .. ........15 9Fructe de Chimion (Fructus Carvi)............20 gFructe de lenupar (Fructus Juniper)....... . log

Se prepara sub forma de infuzie dintr-oliniura amestec de plante la o cana cu apa; sebeau 1-2 cani pe zi inaintea meselor principale.

Una dintre speciile foarte utile atat' pentrustimularea poftei de mbncare, cat si pentrucresterea aciUit4ii sucului gastric este, chinelul (Cnicus benedictus). Aceastaspecie .se recomanda si in insuficienla' hepato-biliara si pancreatic& Se prepara subforma de infuzie, o lingura de plant&-lao can&cu spa. Se bea, ciite 113 cana cu o /urnatateore .inaintea meselor principale. Se poateI .indulci cu mieie. .

Tot. din Schinel se prepara o ;tincturafoloslnd 20 g de planta care se macereaza in100 ml alcool de 70, imp de 8 zHe. Se iau40-56' picaturi in apa sau pu!in vin, haintea

meselor principale.Dintre produsel6 apicole in psa poftei de

mancare ,si in anemie se remmanda produsulTONIC ROYAL fabricat pe baza de laptisor dematca de Combinatul Apicoi din Rorn&nta. Unalt produs a~icol abricat in Germania esteAPIFORT/LUL, care pe I8nga laptisorde matsare un bogat complex vitaminic si lecitina.Pentru-combaterea unor bacterii patogene dinsegmentul gastro-intestinal se utilizeaza cu bunerezukate tinctura de propolis 20% diluata cu a@in propoqisde1 5. .

0 serie de legume frecvent utilizate inalimentatie precum Ardeiul iute, Hreanul,Ridichea neagra, Leusteanul (Levisticurnofficinale) Patrunjelul, Tarhonul (Artemisiadracunculus) Busuiocul si Telina, au un, roladjuvant in combaterea anorexiei dand ungust placut preparatelor culinare. Acestelegume-condiment se vor eiiita insa la cei caresufera de hiperaciditate sau ulcer gastric. ,

Gastrite hiperacide, ulcer gastric siduodenal

In gastrita hiperacidh acuthca prim ajutorfitbterapeutic se recomanda; comprese calde cuinfuzie de Muse!el pe regiunea epigastrica siinstituirea unui post alirnentar de 1-2 zile timpincare se vor bea numai infuzii de plante (Musqel,Sunatoare, flori de Tei) neindulcite. Dupa douazile i se permit bolnavului supe de zaizavat,',pAine prajita si produse lactate. Urmeaza apoiun regim cu came slaba de pasare sau de vcelsub forma de rasol.

In boala ulceroasil de altfel ca si in alteafec!iuni digestive principalul factor terapeuticil constituie regimul igieno-dietetic si .'educqiapsihica;, tratamentul medicamentos avh d "nrol secundar. d

Totusi fitoterapia este bazata pe plantecare contribuie la neutralizarea aciditqii si celecu acliune antlinflamatorie calmante sicicatrizante.

in faza acuta a gastitelor 'hiperacide serecomandh: florile de Salcbm (FloresAcaciae), florile . de Gtilbenele (FloresCalendulae) si frunzele dq Zmeur (FolilrmRubi idaei) singure sau asociate in paqi egalesub forma de intuzie, o lingura de plante la ochna cu a@, lnfuziile se beau neindulcite sauusor indulcite, preferabil cu miere, cate o canhdupa mesele principale. - ,

. .


12/36

Atmosfera de, lucru laScoala de vara de

'T

Ca pansament gastric se recomanda RP. , .rizomul de obligean& (Rhizorna Calarni) sub Flori de Nalba (Flores Malvae)...................0 g :..... .orma de pulbere fin& cAte o jumatate de Flori de Muselel (Flores Charnomillae) 15 g :lingurila la o linguriia de miere.. Amestecul Flori de Galbenele (Flores Ca lendulae) ...20 g, -poate fi facut si in cantita!i mai mari, fiind Talpa gastii (Herba Leonuri) ............. 10 gcoriservabil. Se ia cAte o lingurip din acest Radacina de Valeriana (Radix Va1erianae)lO gamestec imediat inainte de mAncare. Radacina Lemn dulce (Radix Liquiritiae) 10 .g "... .......ezultate bune in ulcerul gastric se ob!in Conuri de Hamei (Strobuli Lupuli) :. 10 g.cu uleiul de Sunatoare (Oleum Hyperici) care Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri)..lO gare efect'cicatrizant. Din acest amestec de planfe se prepara o ....

Unul dintre procedeele de preparare "d infuzie folosind o lingura la o can& cu apa. Se ', uleiului de Sunatoare este urmatorul: , . beau2 3 cani pe zi, intre mese. , .20 g de planta uscata se amesteca cu 30 Factorul antiulceros sau "~itamina'U"

ml alcool de 70' intr-un vas inchis, timp de 12 descoperii in varza alba a dus la un tratamentore. Se adauga 200 ml ulei comestibil si se simplu care in majoriiatea cazurilor de ulcer \ .-!ine pe baia de apa timp de 3 ore agitand gastric a dat rezultate foarte bune. Se rvasul din cAnd in cAnd. Se lasa jn~repaus -3 administreaza timp de 30 zile suc celular de

apiterapie. in prim plan dela stAnga1 a dreapta: D-raDr. Alice ALEXANDRU,

I

specialists in acupunctur3,si D-ra Marta AGUAR din .Spania, studenta in ' . ,

zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza v a ~ a lba obfinut la mixer, cate un pahar .'cAte o linguri!a intre mesele principale. impaqit in trei paqi care se administreaza intre ; '.0 alta planta cu un con!inut complex de mesele principele. in muite caiuri s-au cicatrizatsubstan!e active este Lemnul dulce dupa acest tratament nise ulceroase evolutive,(Glycyrrhiza glabra), care se foloseste fie sub nemaifiind necesara intetveqia chirurgicala.forma de macerat rece timp de 8 ore preparat Subliniem inc2 o data ca in gastriiele , ,,din 112 linguri!& radacina la o can& cu apa hiperacide si in bcala ulceroa& regimulCare se bea in cursul unei zile, fie sub forma igiencldietetic joac& un rol major. Se recomandade infuzie preparata dintr-o lingura amestec in ca alimentqia prescriia de medic sB fie repartizata '.paqi egale de radacina de Lemn dulce si in cinci mese pezi (ora7, 10, 13,16si19).Muse!el la o can& cu apa. lnfuzia se .bea Se recomanda si Tinctura de propolis -

, treptat in cursul unei zile. 20%, 40 picaturi diminea!a pe stonlacul go1 in :. '0 formula mai complexa care este utila in pujina apa.'majoritatea ulcerelor, care,dupa cum se 9ie au (Continuare htr -ltn nurnilr viitor.)si o components rktvoasa'este urrnatoarea:' . .

I 9


13/36

'Farm.Vasilica CIOCAComhinatul Apicol Bucu rq t iDorinfa de a arata cat mai frumos este polen, propolis, ca elemente biogene. '

comuna, din cele mai vechi timpuri attit Aceste produse au o mare putere defemeilor catsi barba!ilor. penetra!ie si o hidratare a epidermelor. Ele~iecare,faza cwlturii umane a dat .mastere stimuleaza metabolismul la nivelul celulelor siunor concep!ii proprii despre frumusele, care aduc un aport insemnat printr_unproces activ-urma s8 fie atinsa si cu ajutorul mijloacelor de potenlare a iegenerarii naturale a pielii.cosmetice.in epoca modern&, cosmetica a devenit o Mierea este des folosita in cosmetic&, inramura apreciata si necesara a medicinei care amestec cu alte ingrediente, la preparareacauta sa fundamenteze stiin!ific activitalile cremelor, a lo!iunilor si a mastilor cosmetice. - 'legate de ingrijirea si de sanatatea pe care o Compozilia mierii justifica utilizarea sadatoram propriului nostru organism. tradi!ional& in,cqrnetica, mastile pe baza dein aceasta briintare si accefliune, produsele miere erau folosite din antichitate, tot asa cumcosmetice si de ingrijire igienica rqionala au o fac si femeile de'astiki.capatat o irnportanp deosebita, devenindf de ' Pe Ianga con!inutul sgu in factoriutilitate cotidiana, practicate de toata popula!ia fitohorrnonali si bioactivatori, valoarea mierii in!&rilor civilizate indiferent de varsta sau de sex. cosmetica consta in primul rand in calita!ileEle constitiuie astfel bunuri de larg consum si sale emoliente si in capacitatea sa de asunt soliciiate ca articole de stricta necesitate deterrnina prin odmoza un aflux marit deimpuse de civillza!ia corntemporana intr-o sange spre lesuturile cutanate carora levariatB gamg de sdrtimente. , amelioreaza astfel nutriiia.Se caul& acele produse care au un efect , i?tara mastilor de frumuse!e, mierea maireal, care fara a f i medicament, sB intervina este si un ingredient tradiiional al cremelor- asupra fiziologiei pielii si anexelor sale, pentru carora le confer& putere emollenta ' sia compensa tulburarile si a Fntarzia o anumitB hidrat t&. .evolqie ca: uscaciunea, uzura- sau P&rieta?ile hknitoare ale mierii fac caimbaranirea pielii. acest aliment s& aduca o contribulie serioasa '.Se ,caut& mereu si se vor Cauta acele ta catifelarea si suplelea tenurilor uscate, iproduse care sa nu pun& nici un fel de devitalizate si obosite.probleme de riscuri, de aici folosirea informulele cosmetice a produselor naturale. ' Crema de fa!a cu miere - Floramin ;

' Produsele stupului (mierea, laptisorul de reprezinta un produs care, datoritamatc&; polenul; propolisul) isi fac loc din ce in proprieta!ilor mierii de albine, are o aqiunece mat mult fiind cunoscute si folosite intrucat . emolienta yi regeneratoare asupra pielii.

- . ontin substan!e active naturale care nu au lhrodus& intr-un excipient alcatuit dincontraindica!ii sau efecte secundare adverse cetaceum, ceara de albine, -stearina, ,mierea. sau nocive. de albine confer4 'produsului FloraminAstfel, in cadrul. Combinatului ~ ~ i c o ll calitatea ce o recomanda pentru ingrijirea,

Asocialiei ~Crescatorlfor e Rlbine di Romania tenurilor uscate, normale si chiar acelea grase.au fost elaborate intrhd in produqie curenta Pielea grasa, cu toata secre~ia bundentho Eerie de produse cosmetic6 avand in . de grasime este de cele maj muRe ori aspra sicomponen!a lor lhptisorul de match, ,miere; ' , prea pqin supla. . ,\

*I Comunicare prezentatH n cadrulScolii de var& de apiterapie - UniversitateaMHriiNegre, Mangalia,1944.


14/36

.

.

.

,

-

>,,.,L

De aceea, dupa degiesarea pielii, masuracare trebuie sa fie moderata, este necesaraaplicarea unei creme semigrase sau pe bazade stearali, asa cum este crema Floramin.

Crema de fata cu miere se recomanda sipentru ngrijirea enurilor delicate si sensibile laacjiunqa lanolinei.

Demachiantul cu rniere, Floramin esteun preparat cosmetic destinat indepartariifardulu~1a intepaturilor de pe fala. El produceo curallre perfecta a pielii, o destinde, oCnvioreaza fara a o lasa grasa: Fiind bogat insubstanie nutritive, demachiantul cu mlere areo. acliune de normalizare a gradulu~ dehidratare a pielii.

Numeroase principii active continltiptisorul de matca, puternic concentratbiologic, cu mari valori nutritive. Hormonii,enzimele, precum si factorii vitali specifici dinlaptisorul' de matca, influen!eaza cabiocatalizatori procesele intime din celule siasigura mentinerea unui perfect echilibrubiologic al pielii.

Captisorul de matca se poate folosi incosmetics si anume in components cremelor,emulsiilor, lo!iunilor sau a maqilor cosmetice.

Cel mai cunoscut si apreciat produs culaptisor de matcg in compozi!ie estereprezentat prin crema Apidermin.crema nutritiva este indicata pentrueast,rijireatenului, influen!eaza tegumentele ridate pentrua-si recapata prospqimea natural& menlinepielea neteda, supla si catifelata. Laptisorul demat& prin complexitatea compozi!iei saleinfluenteaza circula!ia sangelui, men!ine apa intesuturi, regenereaza celulele pielii siatenueaza ridurile. Nu lasa luciu si nici urmegrase pe piele, nu declan~azaemnomenede intoleran!& fiind bine suportate de cele majsensibile tenuri. Crema Apidermin imprimatenului suple!ea si prospe!imea naturala atatde mult dorita.

Un alt produs cu lapisor de mat&:Antirid - emulsie I&ptoasil cu gel nutritiv

si dernachlant. Aceasta emulsie esteremediul cel mai eficace pentru intretinereatenului care are tendin!e de ridare. Acest

L

produs menline hrdratarea tenului, oferaacestuia un aspect neted, catifelat. Este un

'bun inlocuitor de crema, se poate folosi cusucces la tenurile uscate, narmale si grase.Nu dB fenomene.de intoleran!a.Dar nici barba!ii nu sunt uita!i. Astfel,

crerna - Matca - cu Iaptisor de rnatcii, esterecomandata pentru tenul gras si dupabarbierit. Patrunde in piele imediat, nu lassluciu si nici urme grase. Are actiune nutritiva,reduce formarea grasimilor si ac!ioneazacircula!ia sangelui in piele, nu da fenomene deintoleran!a.

!ILotiunea pentru piele - Tenapin.

Laptisorul de matca si polenul con!inute inaceasta ' lo!iune ii asigura rolul 'nutritiv sistimulant care in acelasi timp degreseaz*epiderma si indeparteaza toate impuritalile.Produsul are o acliune demachianta deingrijire si de hranire a tenului, are un usorefect dezinfectant, tonifica tesuturile siimprospateaza epiderma.

~ermapin - lo!iune ,pentru par cuItiptisor de rnatc8, polen si extracte d e .plante. Destinat ingrijirii parului, combatetendinla de cadere a acestuia, seboreea simatreafa, reda,parului luciul s&u,normal. Are siactiune dezinfectanta si degresanta. , tPropolisul sau cleiul-de albine cunoscutprin efectele sale ca un produs cu acliunebactericida, dezinfectanta .si cicatrizanta, cu ocompozitie chimica complexa ca balsamuri,substanle aromate. etc., a stat de asemeni inaten!ia noastra pentru valorificarea principlilorsale active in orme cosmetice.

In acest scop a fost elaborata crernapentru fala - Florak - in care propolisul a fostincorporat sub forma de extract moale.Extractul obtinut prin epuizarea propolisului oualcool etilic si eliminarea solventuiui la vacuuma fost introdus n excipientul gras.

Datorita compozi!iei sale, propolisul are sacliune antiseptics si dezinfectantapronun!ata.Posedil pretioase insusiri ca sedativ,

antiinflamator si antipruriginos. Stimuleaz8creqterea !esuturilor de granulqie, contribuie


15/36

la exfolierea !esuturilor neorozate.Crema c u extract mogle de propolis Floral- este o crem a hranitoare, emo lienta, cu.efecteregenera toare asupra pielii.Alaturi de aceste componente cu actiunebinefacatoare, prez en m p propolisului confer8produsului efecte antiseptice si bactericide.Produsul a re s i o acliune calmant2 asupratenurilor obosite. sau cu tendinla decongestionare, datorita propolisului, care afosi studiat din punct de vederefarmacodinamic.

Floral - apfi de guri cu propolis. Estesolu!ia rezultata din macerarea in so lujiea lc o o li c ~ urmatoareior substaq e: propolis,scoqisoara, ciusoare la care se mai adaugamentol, eucaliptol, zaharing. Balsamurileconfe ra solu!iei proprietati dezin fectan te sicicatrizan te. Uleiurile eterice si ceilal!i com pusidin scoqisoa ra si cuisoare, precum si cele dinuleiul de menta si eucaliptul, imprimaprodusului proprietafi antifermentative sidezodorizante.Sfimuleaza secrefia salivarg si impiedicafermenta!iile. i n contact cu procese le din cariidentare neacoperite face . sa Cncetezefenonienele dureroase.

Mai nou gama acestor produse a fostcompletatg cu o serie de noutati prezentateintr-o forma mai deosebita ca- pidermin lux- oliune dupa barbierit' - arnpon cu polen . .- ampon cu propolisAceste cateva produse cosmeticeprezentate aici pe scurt au fost cercetate decatre specialistii Combinatului Apicol care auurmarit in primul rand stabilirea condi!iilor decalitate a materiilor prime necesare,introducerea metodelor stiin!ifice de lucru,uniformizarea proceselor tehnologice.S-au stabilit metode de purificare a unorproduse apicole pentru indepartarea unorimpuritZi!i sau balast (cazul propolisulu i,. cearade albine, polenu l). S-a urmarit stabilitatea intimp a produselor realizate fala de diversifactori sau fala de ambalaj.Produsele prezentate si care definescgama principalelor preparate cosmetice,reprezinta un mod de valorificare superior aboga!iilor stupului.Se confirma astfel Inca o data calitateaproduselor apicole, ca izvor d e sanatate,frumusele si tinere!e.


16/36

Ing. ARON URSEI(17 ianuarie 1948 - 18 august 1994)

. - Prea des in ult ima Din anul 1988 este numit secretar al Filialeivrem e vo rbim la trecut judetene Timi? a Asociatlei Crescfitorilor de Albine. Indespre pl ec iril e pe aceasti5 u lt im i functie a reugit SA p&streze si s idrum ul f i r 5 ntoarcere a sporeasci5 patrimoniul apicol al unui judet cu bogateunor oarneni de bine, trad611n stupi ri t - unul dintre judetele tfirii c u cel m aiDe c u rl ti d ne-a p i r i s i t mare nurn$r de familii de albine si implicit dein f loarea v l r st e~ , a 46 apigultori. In perloada de p d n i la evenimentele dinde ani, d u p i o indelun- decernbrie 1989 a stiut s5 intretini relatii demne,gat5 si grea suferint5 ing. ARON URSEI, secretarulFilialei judetene Timis, a Asociatiei Crescitorilorde Albine.N5scut i n comun6 Vdrciorova, judetulCaras-Severin, localitate i n care natura aspr5 sivicistitudinile istoriei au imprirnat caracteruluioam enilor o anume dlr ze nie $i tenacitate i ninvingerea greutiti lor, inginerul Ursei a parcurstoate etapele unei vieti $i dweniri profesionale pecare nurnai lupta ne ob os iti $i efortul continuu auputut sH le imp l ineas ci. D u p i absolvirea scol i igenerale din localitate -1copil fi ind - a luat contactcu munca grea din agr icul tur i in tr-o zo n i i n carenatura nu este prea generoasfi cu cei carernuncesc pimdntul sau cresc animale. A urmatapoi o scoalH profesional i doblndind cal i f jcareai n rneseria tbmpl5riei de m ob i l i . Angajat tdmplarde mobi l i la fabrica Tehnolemn din Timisoara.d u p i do i ani $i-a satisfacut stagiu1,rnil itar si, i nurmq ori i c inci- ani - angajat la ac eea sj unitate - aurmat cursurile' liceului teoretic seral. In perioada1975-1979 a fost student al Faculti?i i de toot ehn iesi M ed icin i Veter ir iargdin Ti rn i~oa ra cursuri de z i- la absolvire primind diploma de inginerzootehnist. A fost incadr at succesiv i n functii m ai

' in t l i de execwie apoi de conducere. i n cadrulDirectieie'Generale pentru Agr icu ltur i si, lndustrieAlimentara a judetului Timis, director al AsociatieiEconomice lntercooperatiste cu profi l zootehnicdin Dude gtii Noi, sef d e sector la Comb inatulAgroindustrial Timis (Comtim) , Coinplexul 19D u d q ti i Noi. A, fost u n om optimist care,a iubitvi$a si bum ne ie u I-a inzestrat cu o voce plHcutfide ' ten,or, cu un talent d e autentic interpret almelodii lor po pulare. Acekte daruri i-au' permis s iactiveze c a solist intr-u n angamblu folcloric c u carea efectuat turnee ce.s-au bucurat d e succes in !arip i in . str i iM tate . Frumoasele c lntece s i doine 'binf i tene au avut 7n el un interpret care stia sfiin du ci n ascul t i tor i minunatul curcubeu al st i r i lorsufletegti ini l tHto are .

, .,

corecte cu organele 'locale ale $erii de Stat, re ly iiprofiabile, evitdnd ingerintele neavenite hproblemele complicate si complexe ale apiculturii.Desigur, ocrotirea albine lor $i pto tejarea apicultorilor,me mb ri ai asocia!iei, I-au preocu pat $i le-a dedica tbun g pa rte din ac tivitatea sa. De aceea, oarnenii Cauiubii I-au apreciat si au fost alituri de el inmomentele grele, C lnd ; d u p i decembri'e 1989, auap iru t 'tendinte centrifuge privind vjata si viitorul'asociatiei, chiar din partea celor la care s e-ag eptace lrnai pflin , a reuJit cu tact, cu ribdar e si intelepciuned ep e e a sc i mornentele de crizfi si si anihileze p eaga zisii dizidenti. , .Perioada de dupi5 decembrie 1989 a fos t o

: per ioad i g rea pentru c i - ' a $ a cum in toa tesectoa rele economiei nafionale rezul'iateleeconornico-financiare au fost si sun$ intr-oconstanti descrestere - $i apicultura a inregistratrecesiuni ingrijoratoare. T otusi Fncrederea' i n foqeleproprii, optimismul si o m u n c i sustinuti5 zi de z i deinginerul Ursei si colectivul ce-l conducea au fi cu tca bilanturile financiare anuale ale fi lialel s i fiepozitive. A demonstrat cH se p a t e lupta cu. greutgtile s i - ceea ce este m ai important - c i cesteg,reutH?i po t fi invinse, iar perspe ctiva b un6 poate fico ntu rat i si atinsfi in imp scurt.

Cbnd , i n urm5 cu d oi arli, o boa15 nemiloa si i-amicinat organismul, nu a cedat continudndu-siactivitatea cu o voint5 exemplari. A iu bit v i a p c uincrbncenare, si-aprop us s5 luptre cu boala, avdndconvingerea c i va invinge r iu l 'ce-l m ficina. Inaceast5 lu p t i a fost ajutaf de distinsa sa sdtie MaFia,% .Ursei, care I-a protejat gi incurajaf p l n h i n ultimaclip6 cu acea abnegatie, cu ace1 devotament alromdncelor - sotii credincioase si duioase m 8m e-fat8 d d care recunostinta noa stri nu v a fi niciodatfisu ficie nti. Alfituri de e l a fost gi fiul si5u Daniel Ursei

' .student in anul al Il-lea' al prestigioasei Politehnicitimisorene. Ultimile zile ale vietii i-au fost intunecate

(Continuare fn pag.17)


17/36

APICULTURA ,IN AFRICA,Familiile de albine din Etiopia, RepublicsMalgasa, precum si din alte Iari de pe acest

continent produc insemnate cantitB!i.de cearade buna calitate' care este in mare parte ,exportata fn Europaaproape n totalitate.

Resursele nectaro-polenifere de pecontinentul africa'n sunt asigurate de padurilecu arbori s i arbusti de eucalipt (Eucaliptussp.), plantaliile de citrice (Citrus limon), (Citrus ,,aurantium) si (Citrus nobilis), arborii niombo . ,din padurile tropicale, levan!ica (Lavandula .sp.), . rosmarin (Rosmarinus officinalis), ,,:.,cimbrisor (Thymus sp.), cosaci , (~s t raga lussp.) voronic (Marrubium vulgare), iarba mare(Imba. viscosa), capul sarpelui (Echium sp.), .'arborii de cafea (Caffea arabicaj. si sisalul(Agave sisalama). iTarile cu apicultura dezvoltata sf mariproducatoare de miere din Africa sunt ,urmatoarele: Angola 15.000 tone, Etiopia

, 23.700 tone, Maroc 3.164 .tone, Madagascar ' ,3.780 tone, Kenia 19.000 tone, Tanzania15.600 tone, Tunisia 1.120 tone si Africa de'Sud 900 tone. Din lipsa de date, suficiente, . ,referitoare la principalele {ari producatoare demiere, ne-am opr:lt,numai asupra acelora carepot fi mai bine reprezentate. , ,

. Maroc,, este situat in nord-vestulcontinentului Africa, are o suprafala de 446.550 . . ,km2 cu o popula!ie de 26,36milioane locuitori si , .o densitate de 59,D locuilori pe km2.

Efectivul de familii de albine este evaluat la - .500.000 dar este foarte variabil de la un an laaltul din cauza pierderilor de familii care inperioadele de seceta pot atinge anual 50-70% ,din intregul efectiv dar care in anii cu umidtate . .suficienta revine la normal urmare unul intens' 5 i+ '

a proces de inmutiire. Produc!ia,;de miere .ce serealizeaza anual este de 3.184 tone, respectiv6,2 kg pe familia de albine.

Rasele de aibine ce populeaza teritoriul . .. Marocului sunt: rasa nord-africana (Apis , ,mellifica intermissa) -care cohstituie o veriga. ,in tre rasa Apis mellifica sahariensis si rasa

Continentul african are o suprafa?a de30.307 mii km2 cu o popula!ie de 682 milioanede IocuitoriSi o densitate a pogula!iei de 23,Olocuitor~a km2.

Asemenea cu apicultura din Europa,cresterea albinelor in Africa 'are tradiiii milenaresi sunt nymeroase date care atesta ca Pn p i l edin n~ rdu l ontinentului - Egipt, Maroc -

a apicultura era bine cunoscuta si practlcata depopplatia acelor jinuturi tnca din cele maivechi timpuri.Creqerea albinelor pe acest continent secaracterizeaza prin aceea ca in Africa de Nord 'apicultura se practica asemanator cuapicultura din prile mediteraneenefol6sindu-se albina noi'd africana (Apismellifica intermissa), alblna egipteana (Apismellifica lamarkii), albina bruna europeana{Apis mellifica mellifica) adusa din Fran!a sialbina italiana (A p~smellifica ligustica). Seapreciaza cB intr-un vi~tornu prea hdepsrtatrasele de albine aduse din Europa suntcondamnate sa dispara IasAnd loc raselor dealbine locale mai bine adaptate condi!iilor' climatice din zona. in Africa Central& intreSahara si Desertul Kalahari, este raspanditaalbina galbena africana (Apis mellificaadansonii), apicultura se practica prinfolosirea stupilor amorsa-goi in care seinstaleaza roiurile migratoare care isiconstruiesc cuibul cu faguri in timp scurt. Larecoltare, fagurii cu miere se decupeaza dinstupi, se preseaza iar mlerea scursa sef~ltreaza. eara se topeste, se toarna in blocurisi se vinde; in Africa de Sud se practica oapicultura moderna folusindu-se albinelelocale din subspecia albina capului (Apisme llilica capensis) precum si albinele din rasagalbena (Apis mellifica adanson ii).

Se estirneaza efectivul familiitor de albinedin'~fricaste de peste 12.010 mii iar produqia demiere ob$nuta este de 112189 one cu o medie de9,3 kg pe famlia de albine 98 se fobsqe hprincipalpentluconswnul popula!jel.


18/36

,

Apis mellifica iberica din peninsula lberica sitotodata o noua rasa de albine - Apis mellificamajor care se . caracterizeS2B prin lungimeadeosebita a limbii, comparabila cu a albineicaucaziene (Apis mellifica caucasica), capulsi indicele cubital mari si care o deosebesc decelelalte rase cunoscute.

Produclia de miere realizata in Maroc sebazeaza pe valorificarea resurselor de nectarde la urmatoarele plante melifere: mustar

' (Sinapis sp.), lev&n?ic& (Lavandula sp.),coriandru (Coriandrum sp.), cimbrisor(Thimus sp.), floarea-soarelui (Helianthusannuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis),capul sarpelui (Echium sp.), plantatiile demigdal f lmigdalus sp,), glantatiile de lamhi,portocali si mandarine (Citrus limon), (Citrusaurantium) si (Citrus nobilis) precum* sipadurile de eucalipt (Eucaliptus sp.).In ansamblul ei, practicarea apiculturii seimparte Cn doua: apicultura traditionala care

, cuprinde marea majoritate a efectivului de. . familii de albine si realizeaza o produclie de2 3 kg miere pe familia de albine si apiculturasistematica care totalizeaza cBteva mii destupi cu rame mobile si realizeaza anual oproduclie de 25-30 kg miere pe familia de. -albine, in ambele cazuri Cnsa tehnicile de

, exploatare a albinelor sunt aproapeintotdeauna extensibe, fapt ce impunepromovarea unor importante actiuni de

, instruire a producatorilor din intreaga ara.Egipt, se intinde pe o suprafa!a de

1.001.449 km2, cu o popula?ie,de 55,16milioane , locultori si o densitate de 55,Olocuitori pe km2.'.Primele informatii asupra apiculturii inEgipt dateaza inca din anul 1500 1.e.q.Cartusele care conlineu numele regilor erauprecedate intotdeauna de o albina si o trestiecare reprezentau simbolic Egiptul de Sus si

. Egiptul de Jos, iar o pictura murala de lamormantul lui Rekh-Mi-Re ce'dateaza din anul1450'i;e.n. prezinta recoltarea m(erii si punereaacesteia Cn vase de lut ars.

Rasa de albine locale, respectiv albinaegipteana (Apis mellifica lamarkii) ester8s@ndita pe intreg teritoriul Egiptului. Dinanul 1933, dr. A. Z. Aboushada, pentruameliorarea albinelor locale a incurajat

. irnportul de albine de fasa carnioliana (Apis

mellifica carnica} din Europa.Se apreciaza ca efectivul. de familii de

albine pe teriforiul Egiptului este de 970.000din care 600.000 familii adapostite in stupisistematici de tip Langstroth si 370.000 familiiadapostite in stupi prirnitivi confeqionali dinargila arsa. . .

Produc!ia anuala de miere a familiilor dealbine din Egipt este de 10.000 tone din carepeste 8.500 tone provenind' ,din stupisistematici iar restul de la stupii primitivi.

Principalele specii melifere ce se dezvoltape teritoriul Egiptului sunt urmatoarele:plantatiile de ' citrice (Citrus limon) lamai,(Citrus aurantium)' portocali, (Citrus nobilis)mandarini, trifoiul egiptean (Trifolium sp.),.lucerna (Medicago sp.), bupbacul(Gossypium sp.) precum si' ,alte specii deplante mai pulin importante care contribuietotusi la dezvoltarea familiilor de. albine cumsunt: pomii fructiferi si fanetele naturale. '0.mare atentie se acorda.Cn Egipt pentru

instruirea celor care doresc s.3 practiceapicultuia, prin organizarea de cursuri despecialitate la diferite nivele in scoli, institute sicolegii de agricultura pentru perfectionareacunostin!elor de specialitate privind tehnologiacresterii albinelor precum si a prevenirii sicbmbaterii bolilor si daunatorilor la albine.Africa de Sud, situata in extremitatea desud a continetului, are o suprafala de1.221.037 km2, cu 36,88 milioane locuitori si odensitate de 30,O locuitori pe km2.

Dimensiunile teritoriului, clima favorabila siresursele melifere abundente creeazaposibilita?i deosebite pentru practicareaapiculturii in condilii de tentabilitate. ~rincipalaiona productlva se afla in colinele Transvaalunde se produce miere incolora (ca apa) de lafasole (Phaseolus sp.) si miere de culoaredeschisa de la floarea-soarelui [Helianthusannuus) gi de eucalipt (Eucalyptuscamaldulensis), (Eucaliyptus sideraxylou) si(~ucal j /ptus mel l iobora). Se obiin deasemenea mari cantit&i de miere in aona 'Zululand de la (Eucalyptus grandis).,La nord

'de Pretoria se afia 'o zona in care creste aloe(Aloe davyana) care constituie principalasursa de miere iar in zona Capului se oblincantitali considerabile de miere prtmavaratimpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus


19/36

raphanistrum) si o miere deschisa la culoarecu gust placut si care nu cristalizeaza de la(Eucalyptus cladocalyx) .Teritoriul Africii de Sud este populat curasa de albine din zona Capului (&is mellificacapensis) care are o dezvoltare mai tarzia'sicu rasa de albine (Apis mellifica adansonii) Cuo dezvoltare timpurie dar mult mai roitoare,perioada ce coincide cu inflorirea principalelorspecii de eucalipt.Efectivul de albine este 52.000 familii cu oproduc!ie anuala de miere de 900 tone, care inmod obisnuit este consumata pe plan local.In vederea valorificarii m~erii pentruconsum aceasta este achizilionata de laproducatori si apoi condilionata in centreSpeciale de prelucrare. 'Condijionarea mieriiconsta in preincalzirea si decristalizareaacesteia, filtrarea, omogenlzarea, maturarea siin cele din urma imbutelierea in borcane sauambalarea in bidoane si butoaie, dupacomenzi.Se poate aprecia c8 in etapa actual&apicultura in Africa de Sud se afla in plingdezvoltare cu posibilita?i argi de a deveni inscurt timp o fndeletnicire rentabila si utila.

Tanzania este sitlrata la sud de ecuatori n partea de est a continentului african, are osuprafqa de 945.087 km2 cu o populajie de31,38 milioane iocuitori si o densitate de 33,Olocuitori pe km2.Cresterea albinelor si consumul de miereeste o activitate deosebit de veche inTanzania si prin studierea modului de viala atriburilor in trecutulc indepartat a rezultat ointredga gama de practici apicole de la celemai simple pan6 la cele mai complexe. -in prezent efectivul de familii de albine ede de1,6 milioane familii care realizeaza o produgiean'uala de miere marfa de'15.600 one.

IN MEMORIAM - Ing. ARON URSElI (Continuare d in p ag. 14)de un sdcditor's i nedrept proces prin.care un omfgr5 suflet si o instant5 corupt5 si de aceeanedreaptg au incercat si incg mai Fncearc5 cu opersevereritg diabolic5 55-1 scoat5 din casa dinDudestii Noi de unde sufletul sau zbuciumat a.plecat i n ~ve snic ie, lrnpresionant5 a fost Fnlocalitatea b5nqeanB ' ceremonia -inrnorrndnt&riidup& datina Sfinlei noastre Biserici Ortodoxe la

Rasa de albine cea mai raspandita in zona 'de coasts este rasa de albine 'cu benzi 'galbene (Apis mellifica litorea), albine cu taliemica si foarte roitoare precum si o rasa dealbine bruna de dimensiuni mai mari si foarte -blande, Apis mellifica monticola, raspandita inzona Muntelui Kilimanjaro si a Muntelui Merula 0 altitudine de peste 2000 m. Pe intreg ,teritoriul Tanzaniei se gasesc de asemeneaalbine melipone cu precadere Trigbnatogoensis fala de care se acorda o atenliedeosebita si constituie obiectul unei cregeriintensive.Flora meliferii este deosebit de variata sipermite recoltarea unor cantltali de fniere defoarte buna calitate. Cele mai raspandite 'plante melifere sunt: arborii de cafea (Coffeaarabica), sisalul (Agave sisalama) si Cajanuscajun (Pois d'Angola) reprezinta principalelesurse melifere in timp de Acapia sp.,Braclujstegie sp. si Julberwrdia sp. asigura .importante surse de cules de intrelinere.Tehnologia de crestere a albinelorpracticata in Tanzania este de tip traditional ',familiile de albine fiind adapostite in stupiprimitivi confectionali din trunchiuri de copaciscobiji, agaja!i cu liane de trurichiurilecopacilor din padurild'tropicale pentru a fi ferqide atacul termitelor si animalelor. lntroducerea .stupilor sistematicilin practica apicola curentaeste abia la Cnceput si ne~esitanca o lungaperioada de timp pentru a putea fi realizata.Numeroase triburi din Tanzania sunt mari .

' consumatoare de miere,, fapt care face caproducjia de miere realizata sa fie aproape intotalitate consumata in lara, 'la. expon fiindvalorificata cu prioritate dema recoltata fn mari \oantitali din stupii tradqionah(Dintr-un volum de apicu l tu~3 ifl pr6gstirepentru tipar.)care o m are rnultirne de oameni au pa rticipa t cusufletele cernite, cu lacrlmi in o chi si cu o revolt6 1.greu stgpdnit i fat5 de strbmbitatea condamnpbilg'a acelui cu care urmagii decedatului inc5 se judec5,pentru o locuint5 ce le apaqine de drep t si de fa p tFie ca bunul Durnnezeu s5 lumineze miwilejudecgtorilor si acestia - neuitdnd c5 pe toti neasteapt5 pragul dreptei ju de cqi vesnice - 85 dea siei o solu!ie drepf5 p e care urrnasii unu i om b un , . .. .. ~ntegru icu ra t o m e rit5 c u p r i s ~ i n t i . . , ,Dum nezeu . 5-1 odihneascB iqpace!


20/36

\1

SIMPOZIONUL NATIONAL DE ISTORIE $1RETROLOGIE AGRARA A ROMANIEI , LA A XIV-A IEDITIE, BacBu, 23-27 august 1994 (I)Vasile POPESCUVicepre~edinre l Filialei S.I.R.A.R.Banat

In contextul organizatoric de exceplie,deschiderea lucrarilor simpozionului a fostfacut3 de ilustrul om de stiinla si istoric alapiculturii medievale din Moldova:Prof.dr.loan Ciuth - Presedintele FilialeiSlRAR Racau, artizanul incontestabil alorganizarii si desfasurarii celei de a XIV-a ediliia Simpozionului de istorie si retrologie agtaraa Romtiniei, care dupa ce a adresat salutul de"bun venit" participan!ilor, a omagiat in cuvintecalde viala si ,opera lui Ion lonescu de laBrad - personalitate proeminenta a stiiniei sipracticii agriculturii moderne romtinesti.

Manifestare stiinfifica de prestigiu - intrata Tn tradifie - a fntrunit la ed itia sa jubiliar3 - de 25de ani - (Cluj 1969 - Bacau 1994), nurnerosi oameni de stiint3 - istorici, etnologi, arheologi -atademicieni, cercetStori, cadre didactice gi specialisti in stiintele agricole, silvice sieconomice, precum gi repfezentanti ai institutelor de profil si a1 unit3tilor de produc?ie,ziaristi, um plan d p2n8 la refuz sala "ATENEU" din BacBu.Organizat de Societatea de lstorie si Retrologie Agrars din Romgnia, in colaborare cu:Academia RornsnB, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Ministerul Agriculturii siAlimenta?iei, Ministerul Cercetarii si T ehnologiei, Directia Generala a Arhivelor Statului,Asocia?ia Cresc3torilor de Albine din Romania, Prefectura ud e~ uluiBacau, Consiliul judeteanBacau, Directia General3 pentru Ag ricu ltud si Alimentarie a judetului Bacgu, lnspectoratulpentru Cultur3 a1 jude!ului BacBu, U niversitatea BacSu, Muzeul d e Art3 si E tnografie Bacau,Muzeul de lstorie "IULIAN ANTONESCU B a d u , C omplexul Muzeal de S tiintele Naturii Ba cau,Imprimeria "BACOVIA" Bacau, Biblioteca judetean3 "Costache Sturdza" Ba cau , Filiala Bacgua S ociet3tii d e S tiinte Istorice, Statiunea d e Cercetare si Productie Pom icol3 si Legum icol4Bacau, a dezb3tut h plen s i in cadrul celor 8 secfiuni de profil, pe parcursul a 4 zile, lucr3rilesimpozionului consacrate studiulqi experientei umane acumulate fn domeniul agrar, subaspect economic; tehnic, stiintific si social, studii concretizate fntr-un numar de 364 decornunic3ri ce au scos la lumin3 noi dovezi docurnentare care atesta bogatele cunostintedobsndite de-a , lungul secolelor de catre poporul rorngn in practicarea agriculturii,argumente c e se po t constitui fntr-o valofoas3 sinteza de certa utilitate dezvolt3rii viitorare astiin!elor agrare din tara noastra.

Din partea organelor locale si jude!ene,participanlii au fost salutali UeConf.univ.dr.lng. Dumnltru Bontas -,Prefectul judqului Bacau, care a expus, in ,

.

continuare, starea economico-social2 ajude!ului Bacau in actuala etapa de tranzitie.'In cuvantul sau de salut adresat celorprezenli, D-nu1ing. Eugen Popa - Directorul ,

general al D.G.A.A. Bacau, ne-a infalisataspectele esenliale ale agriculturii jude!uluiBacau si perspectivele de viitor ale acesteia. -Despre un sfert de secol de activitate ,organizata a ~storicilor grari din Romania sicontrtbu!la lor la fundamenta!ea istorielagrare ca sJiin!a, s-a referit pe larg D-nu1Dr.ing. Eugen-Constantin Mewes -Presedintele Societa!tt de lstorie si

Retrologie Agrara din RomAnia.~n discurs fulminani asupra starii !ari3ntmii - '


21/36

i agriculturii rombnesti din perioadacolectivizarii si post-revolu!ionare, a fost rostitparticipan!ilor de Prof.univ.Dr.ing.Victor Surdu- liderul Partidului'Democrat Agrar din RomAnia.De asemenea, au mai linut alocqiuni pe teme

de profil, reprezentaqii: Academiei Rombne,Academiei de Stiir?e Agricole si Silvice, DireqieiGenerale a Arhivelor Statuiui, c d si al attor'organisme de nivel nqional al Rombniei.Dupa aceasta sumara introducere inatmosfera generala a lucri3riior Sirnpozionului,descriem, in continuare, desfayrarea acti%&iiseqiunii: Apicultra si Sericicultura, dezbatere cemafcheaza ."A X-a EDlTlE JUBILIAR~ (Arcus

1978 - Ba&u 1994), compartiment condus-cudeosebita competeqa profesionaia deoctogenarul Prof. Costache Paiu -Vicepresedinte al Asocialiei Crescatorilor deAlbine din RoMnia, 'secondat de muzeografAtisfta Duma - secretar si lng. Dan Tilicl -membru, secretarul Filialei A.C.A. Bacau.

La lucrarile secliunii a participat, in mod activsi Dna Mihaela Serban - Director al lntitutuluiInternational de Tehnologie si Economie Apicok?al APlMONDlA din Bucurqi, ale carei interveqiiasupra materialelor prezentate au fost beneficein clarificarea unor controverse ivite h cadruldiscqiilor.

Expunerea comunicarilor a debutat cureferatele: 1 "Sfinfllgi alblnele ' si 21 "Zei daci~i daco-roman1 {n report cu albineleu,prezentate de Ing. Valer Lupsan -viceprqedinte al Filialei SlRAR Tg. Mures,unul dintrs veteranii activi ai seciiei apiculturil,neobosit cercetator al izvoarelor documentare ,a istoriografiei apicole.\ De un interes deosebit s-au bucuratcomunicarile susiinute, cu lux de detalii, decatre D-nut Prof. Costache Palu, privind: 11'Produsele ap ko le in relatlile turco-rominein Evul Mediu" (comunicare publicata n acest

.: numar a1 revistei); 21 "Noi contribufii privindterminorogia apkoii5" si 3/ "Preocuparee, producitorulul eplcol pentru callteteaproduselor stupului in anumite etape seuepo ci din Evul Med iu".

0 larga audienta pentru participantiisec!iunii apicultura a avut expunerea D-lui ing.Eugen Zorici ,- Secretarul General alAsocialiei Crescatorilor de Albine dinRombnia, privind: "Aspecte generale aletehnologlel 'actuale in ap lcu ltud ", ca sisolu!iile date in interverqiile facute asupraelucidarii unor ambiguita!i ivite pe parcursulcomunicarilor prezentate.

De o apreciere unanima s-a dovedit a ficomunicarea facuta de D- nu1 ing. EliseiTaqa - redactor sef al Redaqiei revistei"Rombnia apicolF, cu privire la: "Cele ma1importante cdrfi apicole romdnegti apgrutein sec. XiX", precum si precizarile facuteasupra unor materiale expuse ce compohauin!elesuri diferite. -

Distinsul profesor de istorie din Bacau -Dr. loan Ciuta, cu perseverenta siComprehensivitatea ce-l caracterizeaza, ne-ainfalisat, in cuvinte pline de har d8scalesc:"fndeletniclrl epicole in Mo ldova EvuluiMediu, cu privire special6 asupra Bacdului(sec.XIV-Wln)".D-nui ing. Dan Bucur - filiala A.C.A.Bacau, a sus!inut cu mult aplomb - grafic -cornunicarea cu privire la "Perfecfionareacentrifugii pentru extras cqam din faguriide alblne', lucrare ce a stbrnit mult interes dinpartea apicultorilor participanii la simpozion.Doua materiale docurnentare de mareinteres au fost prezentate de Prof.lng. OctavVitcu, de la , Scoala Nr. 1 dinIbanesti-Botosani, referitor' a: "Istoricul flrululde mfitase naturald" si "Creg terea albinelorin fosta cepffaM a Moldovei".Intr-un stil retrologic si-a prezentacomunicarea secretarul filiatei A.C.A. Bacau -D-nu1 ing. Dan Tilici, care a Fmpartasitauditoriului: " f n ~ u l f i r e antenslvi a femiliilorde aibine: procedeu ce a suscitat multinteres pe linia ext~nder!i patr'imoniulur apicolrombnesc.Despre "Tradif ll 91 perspective inaplcultura b6n21feak6"s-8 referii comunicarea


22/36


23/36


24/36


25/36


26/36


27/36


28/36


29/36


30/36


31/36


32/36


33/36


34/36


35/36


36/36

Romania Apicola 10 octombrie 1994.pdf

Documents

Transcript of Romania Apicola 10 octombrie 1994.pdf