Romania Apicola 1991 Nr.11 Noiembrie

Romania apicoli Revista lunar3 de informare tehnicg $i gtiintificg, schimb de experientg gi opinii editat6 de Asociafia Cresc~torilor de Albine din Rombnia

Anul LXXV Nr. I1 noiembrie 1991

COLEGIUL DE REDACTIE

mg. ELISE1 TART-4 (redactor $eO, BODOLEA (redactor de rubrlcA), GEN MARZA, VICTOR NEAGU, biol. MIHAELA SERBAN, tng. TRAIAN VOLCINSCHI.

REDACTIA $I ADMINlSTRATIA

ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA.

Str. Iullus Fuclk nr. 17, Bucu- regti, sect. 2 Cod. 70231 Tel. 11.41.50 Telex 11 205 aglrom-r

Cont vir. 4596014 B.A. S.A. su- cursala munlclpiulul Bucuregti.

La 7 noiembrie anul acesta se Emplines 74 de ani de la nogterea i Felui care ne-a fost pregedinte timp de 25 ani. Md t i dintre noi Qi amin- \ tesc, iar acelora care nu au avut purte sd-1 C U ~ U M ~ S C ~ ~ li se cuvine sd ) afle cd ckgi a apar$inut elitei invdtdmintului universitar, gi-a investit \ eztraordinura capwitate organimtoricd in masociafia apicultorilor amtor i ; ( degi ln vorbe subaprecia efortul cercetdtmlui de pofesie, a infiintat un \ imtitut de cercetare ; dee glumea pe s e a m lemrilor, a pus temelia \ primului #i celui mai m o s e u t astiizi centru de apiterapie in lume ; degi \ trdia intr-o lard sortitd p r ~ t r irolririi a infiintat un institut cu vocafie \ internationaki ; deli pdrhte de copii, a gfndit $i a iniiltat case pentru \

\ apicultura fdrii sole ; deyi om de formatie pozitivistd, a conceput i n eel I ) m i u m 7 ~ i s t spirit liceul de apiculturd ; d q i s-a numdmt printre irnpor- \

tantele figuri ale unei societd$i conduad intru ateism, dnd a fost sd ' teas6 steag apiculturii mondiizle La inmedintot micilor de la Tigdnepti. \ Profesorul nos t ru ar fi implinit abia 74 de ani ... \ Mthcrelcr SERBAN

i . -

G-zz--.c*22ZrCFZ22~--a.rlir--*~d.. -

C U P R I N S 1 N. NICOLAIDE : Iernarea mPtcllor de r-6 3 Maria DRAOAN. A. SICEANU : Stndii privlnd proaeeul de maturizare a

trIntorilor 9 *** : In atenfia cltitorilor 19 A. PAPADOPOL : Mijloace de comunicue 01 de orientare la albine ; im-

portanfa lor 15 A. CHIRULESCU : ,pemiliau sau ,,colonia" de albine 16 Gh. D. TUCUDEAN : Dispozitive pentru detinleeia inventarului agicol 19 E. TARTA : Vizitg pri&neascH 21 Emilia si M. POPESCU-DICULESCU : Metdore apicole oltenegti ~ ---- - - - -

26 *** : pdgta # d h i e i 27 A. MATHESON : Crestera o lb~e lor conduce la o achimbare in 8grlcul-

~ o i i Zeelande

C o p e r t a I : Stuptna aptcultorulut Florln HANGANU din Jolya, jud. Giurgiu. (Toto : Adrian FELANCESCO)

C o Q e r t a IV : Autor arh. Florin STEFUREAC

ing. Nicolae NIOOLAIDE

In stupbritul modern, cit $i in conditiile specifice ale tcirii noastre, pdstrarea peste iarn6 a unui numcir mai mare de miitci Imperecheate, ca mcitci de rezervd, prezinti o important6 deosebita. Pentru iernarea m6tcilor de rezervdi

, - necesare pentru toate categoriile de stupine - exist6 diferite metode uzi- I tate de ccitre apicultori. In general, numdrul de mcitci de rezerv6 intr-o stupin6 I reprezintci 10-150/0 fatci de efectivul total al familiilor de albine. Procentul I mcitcilor necesare sporeqte $i mai mult in cazul folosirii procedeelor de intre- I tinere a familiilor de albine cu mcitci suplimentare. In vederea asigurririi num6- I rului necesar de miitci, acestea sint crescute in cursul sezonului apicol, urmind ; a f i pdstrate peste iarmi folosind unul dintre urmcitoarele procedee :

Intretinerea m6cilor de rezervci in ghe- mu1 de iernare

Iernarea m5cilor in nuclee, alituri de familia d e baz5 se folose$te adesea in srtupinele din tara noastri. Pktrarea milt- ci*lor pe itimpul iernii se face astfel : toamna, dap5 incetarea culesului, matca de re- zerv8, cu 3-4 faguri $i o cantitate de 0,400 kg-0,700 kg albine $i 4-7 kg miere se introduc intr-un stup alulgturi de o familie puternicti de care se desparte printr-o dlafraglma etanvi. Familita $1 nucleul au urdinisuri separate. Pentru ca in timpu,l iernii femilia $i nucleul sti formeze un singur ghem de iernare, cuibul aces- toca se organizeazi de o parte ~i de alba a diafragmei. Pe timpul ierniji, atit nucleul cit $i familia de bazil se protejeaz5 cu materiale izolatoare. fn iernile obivnuite, procentnl ,de 'mltci perdute este de 5-25°/0. 0 alt5 variant5 a iern5ri8i m5tcilor in

nudee ad5postite al5turi de familia dc baza, const5 in iernarea aucleului intre dou5 familii puternice adgpostite Entr-un stup o'izontal, avind fiecare urdin~ivuri separate.

Un alt procedeu este acela de iernare a m5tcilor in nuclee ad5postite in sturpi . cotnparti~mentati.

Tn vederea adgpostirii nucleelor se folosesc stupi goi, corpuri de stupi sau ma- gazine care se ~ompartimen~teazil e t a n ~ cu diagraane desptirtitoare. Fiecare compartiment va cuprinde 3-4 faguri cu 0,400- 0,700 kg alhine, rnatca $i 4-6 kg rezerve de hran5. fn stupii astfel compartimentati, avind urdinivurile separate, 'nuclede se osganizeaza perechi, de o parte $i de alta a diagramei pentru pktrarea mai bun5 a c5ldurii pe ,timpul iernii. Astfel orga- nizate, nucleele se pgstreazii pin5 in pri- milvars, cind mstcile de rezervi se folosesc in stupins.

0 altil variant5 a ien5rii mztcilor in nuclee ad5postite in stupi cmpartimentati consth in inlocuirea diafragmelor e t a n ~ e cu diafragme prevfizute cu plas5 de sinm5 prin care albinele $i matca nu pot trece dintr-un compartiment in altul. Nucleele formate fn acest fel detenmin5 pe timpul iernii fomarea munui ghem de demare co- mun care asigur5 un regi~m termic imbu- n5tAtit.

Iernarea mai multor m6tci fn nceea~i fanzilie de albine

Este un procedeu folosit in diferite variante de citre apicultor.

Variantele uzitate de apicultori se ba- zeaz5 pe faptul c5 in timpul iernii, cind nu cresc puiet, familiile de albine tole- reaz5 in ghernul d e iernare mai lnulte mPtci. f m vederea apHic5rii procedeului, m5tcile ce urmeaz5 a fi iernate se introduc individual En cwjti (baterii de custi), fiind astfel desp5rtite intre ele. Albinele din familie pot comunice cu miltcile printr-o grabie desp2rtitoarc. In acest sistem, important este faptul c5 in primilvar5, dup5 efectuarea zborului de curstire. milt- d l e trebuie scoase din cu$ti $i uti l i~ate imediat in stupins, deoarece in caz con- trar in fiemre fa~ni~lie in care erau mai multe mstci, r h i n e a in viatii numai cite o singur5 matcL Iesnarea miltcilor in nuclee se bazeaz5 Pn general pe iernarea acestora in femilii sbabe, cu 400-600 g albine $i care consum3 de regulil 4-6 kg miere cu toate dezavantajele ce decurg din acest mod de iernare. A$a cum am ar5tat piai sus, pierderile de m5ki se ri- dic5 uneod la peste 20°/0, iar familiile de albine care supravietuiesc in primilvaril devin atit de s l a b incit nu mai reprezin- t5 decit cel mult valoarea mgtcii h sine.

Din aceaskg cauzg cmciitorii de albine au caubat $i &te metode d e iernare a mltcimlor de m e w & .

Una din metodele falosi~te in acest scop - metod5 e1aborat.S in urm5 cu mai mulfi anl de ing. N. Foti care, in ace1 titmp era directarul Statiunii Cenltmle de Cereet5ri pentru Apicdtur5 si Sericicultur5 - este aceea de iernare a mhtcilor in afara ghe- mului.

Pentxu aceasta avem nevoie de urm5- toarele :

a) Cu$ca de iernare, confecfi~onat.5 dim makrkd plastic $i care inninte de folosire trebuie s5 ftie dezinfectat5 ;

b) Hrdnitoare de sticld cu diametrul exterior de 20 mm ~i o lungime de 60 mm in care h m p cca 20 g mlere. Hrgnitorul va 4i umplut cu rniere de cea mai bun5 calitate (salcim). Hrgnitonul se introduce in l5cagul prevgzut anume in partea su- perioarg a cu*i ;

C) Faguri cldditi dm cei in care albinele au crescut cite o generatie de puiet, cu celule de albine lucr5toare $i @are inainte de intrebulntare au fost tratafi contra g5- selnitei. De o deosebit5 important5 este faptul c5 atit fagurii cit $i mierea ce se va folosi trebuie s5 proving de la faimilii s5n5toase, indemne de boli $i in special de nosemoz5 $1 varrooz5 Pentru folosirea fagurilor se inl5tur5 sirmele $i celulele de pe una dlntre fete pin5 la baz5 apoi fagurele se tale cu un gablon incslzit la dimensiunile interioare ale cu$tii. Porfiu- nile de faguni astfel rezultate se fixeazg in pozitie nor1mal5 pe peretele din spate al cuetii $i cu celulele onientate spre partea din fat5 a acesteia. Pentru fixare se foloseste (putin5 cear5 ho~i t5 . Pentru a se preint?rnpi& imbolnfivirea m5tci.lor de nosemzg mierea se amestecl cu Fumidil B (1 g substrunf5 la 1 kg amestec) saw, in lips5, cu un alt produs meddcamentos si- milar.

d) Albinele necesare fnsotirii $i hrdnirii miitcilor ce 1ierneaz5 in acest mod, se ri- dicz periodic din f m i ~ l i i puternice $i s5- n5toase ce (au avut 2-2.5 kg albine ,la intrarea Bn iann5. Pentru insotirea unei m5t- ai pe dunata iernarii se folosesc 300-500 albine, calmlind in medde cite 60-70 albine la fiecare dintre cele 4-6 inlocuiri periodice.

Popu~larea cu~tilor cu albine $i mgtci se face &pre sfir$itul lunii octombrie $i nu mai tirziu de inceputul lunid naiembrie. Prima populare se efectueaz5 cu dbinele din lbmilia de unde a fost ridica* matca. Inlocdrea albi,nelar din cuetile in care ier- neazg m5tci in afara gheimulu~i se face ila un interval d e 3 sau cel mult 4 siipt5mid,

in perioada octombrie-ncdembrie $i La cite 3 sBptBmini in luniie februarie-mrtie.

e) Duliipiorul de iernure este confectionat din lemn, avind peretii de 15-20 mun grosime. In partea din fats este prevszut cu o u$it5 ce se deschide win gJbare. la\ interior existi4 un septar cu grilaj din lemn pe care se a$eaz& cu~tile, iar in treimea superioar5 este montatA o phs5 din sirma pe un cadru det-bil care servqte 1s pro- tectia Empotriva curentilor de aer. Aeri- sirea se asigur5 p ~ i n doua orificii drept- unghiulare de 1 5 x 1 0 0 nmn ce sint pre- vrizute intr-unul din peretii laterali ai du- 15piorului. fntr-un asemenea dullitpior in- cap 15-20 cyxulite cu m5tci. DulBpiorul se instaleaz5 intr-o ciwner5 de locuit cu o temperaturg constant5 de 2Q22°C, femt de curenti $i de surse de c5ldur5, la o distant% de 10-20 cm de perete. In toat5 perioada se va asigura o supraveghere atent5 a modului de iernare pentru Fnl5- turarea stgrilor anormale. Acestea pot fl : lipsa de hran5, n5cl5irea m5tcilor $i a albinelor din c u v 5 cu miere, plelrea 1m5t- cilor $i a albinelor 'insotitoare sau numai a unMcilor. Cu$t~Je far% m5tci se inl5tur5 din dulap. In mod n o m l pierderile de mgtci pe toat5 durata iern5rii nu brebuie s5 dep%$easc5 10-12% din efectiv. Se re- cornandB ca primul contra1 sSi se fac5 la 2-3 ore dup5 popularea cugtilor, a1 doi- lea dup5 24 de ore, iar urm2toarele la 7- 10 zile. Controlul custilor se va face cu ajubrul unor buc5tele de geam de 7 0 X 100 rnrn, care vor glisa in locul u$itei cu$- ki, permitind astfel controlul $i totodat5 impiedicind albinele sA iias5 din spatiul in care se gssesc. Cu ocazia verificHrii modului in care decurge iernarea, din cu$ti se scot albinele moarte iar fm caz de ne- volie se completeaz5 hrsnitoarele cu miere.

Fat5 de procedeele obignuite de iernare, iernarea mfltoiilor in afara ghmului, in camere, se reali7~azFi cu 4% din costul normal de hran5 6i 7% din necesarul de albine, ceea ce recoanpenseazg munca efectuat5 in plus prin aplicarea acestui procedeu.

NR. Dupd d t e cunoa$tem, foarte putfni apt- cultori ierneazd mdtct de rezervd. Aceasta face ca, prtmdvara devreme, sd nu exfste mdtcile necesare fnlocuirif pferderilor tnregistrate fn efectivele multor stuptne. Urmarea este aparttta unei serif de neajunsurt legate tn principal de diminuarea numdruluf de familli de abine care nu mat constftuie ca unttdti puternfce de gro- ductie capabfle sd valorifice la modul profftabil primul mare cules - cel de la saldm. Am f i lnteresatt sd primtm $i sd publicdm aftfcole in care autortf descrtu cum $i cu ce rezultate au fernat mdtclle de rezervd din stupfna personal&, precum $i modul de utilizare a acestor mdtci. ASteptdm asemenea relatdtf

Rezultate ale cercetilril ltiinflfice

Studii privind procesul de maturizare a trintorilor

biolog Maria DRAGAN, ing. Adrian SICEANU

INTRODUCERE (tratat5 GU CO?) dr. Rusu I. - 1982 - Studio1 procesdui de maturizare sexual5

l a tnhtoni prezimt5 un dulrlu in twa. Pe de o parte permite elucidarea proceselor i,n- ti'me Pn spenmatogenez5, migratia spermei din .testicule in veziculele serninale $i me- c a n h u l ejaculgnii. Pe de altft parte cunoa$terea vkstei la care se instaleazii ma- twi taka sexual5 la trintori precum $i a num5rululi de spermatozoizi din ejaculat in functie de diferiti factori de mediu are o deosebit5 important5 pr.acti.c5 atit pentru inssmbtarea artifi.cial5 cit $i pentru imperecherea natural5 a m5tcilor.

Rezultatele obtinute de diferimte cercetgri care s-au ocupat de problema rnatunizarii sexuale la tr,intoni diferg destul d e mult Cn anumite privinte, mai ales in ceea ce pr'i- v q t e procentul de trintori maturi $i nu- m&rul de spermatozoizi/mm:'. Este fisesc s5 fie a v intrucit cercet5rile s-au efeotu- a t in t5ri diferite, pe rase diferite $i in concbitii bioclimatice diferite. De aici reie- se necesitatea unui studiu complex $i complet pe Apis mellifica caspatica in conditiile bioclimatice ale t5Irii naastre.

Cercetiirile ce se desf5$oar5 iau in vedere $i un studiu histogenetic $i morfolo- gic a1 organelor constitutive ale eparatu- lui rerproduc5tor .ma3cul in ontogenez5 la individ in ima,go.

STADIUL PROBLEMEI PE PLAN NA- TIONAL $1 INTERNATIONAL

CercetSri,le efectuate in conditiile bio- rlimatice ale t5nii noastre (ds. Rusu I. - 1977) scot in evident5 faptul cli, pnim5va- ra, inc5 din a treia decad5 a lunii aprilie $i in continuare itn luna mai, cind tem'pe- ratura atmosferic5 este extrem de aariat5, maturizarea sexual5 este atins5 inc5 in a 16-a zi de da eclozionare. Pe mlisumr5 ce 6e inainteazli in sezonul de var5, durata rnatunizsrii sexuaie se.reduce la 8-11 zile. Se constat5 de asemenea o variatie a procentului de trintoni maturi Pn lunile mai-iunie (17-22%) fat5 de lumle iulie- august (55-57O/"). Un studju efectuat asupra spermatogelkezei ,la trimtori provemiti din albine ou5toare $i matca trintoritH

relev5 faptul cg; cantitgtile de sperm5 obtinute nu d.ifer8 in cele 2 variante. In ceea ce prive~te num5rul de spermatozoizi/ mmn apare o diferentli samrYificativ5 in favoarea celei de a doua grupe (peste 1 mil./mm".

Cercethnile efectulte pe plan intenuatio- nal scot in evident5 date de asemenea deosebit de hteresante. Astfel, in ceea ce prive~te virsta tnintorilm in stare s5 mpu- leze (deci maturi din punot de vedere sexual), Zander (1920) sustine c5 trintorii sink apti de imgerechere la v,irsta de 6- 10 zile. De aceeaqi parere cu el sint Bishop (1920) ; Machailer (1929) ; Laidlaw (1938) in timp ce Krasnopeiev (1950) afir- mB c5 d r s h copullatiei este de 10-14 zile iar Watson (1927) sustine c5 dep5$e$te 14 zi le.

Literatura de specialitate citeaz5 de asemenea existents trintorilor f i r5 lichid seminal $i f5rri sperm~tomizi (Bishop - 1920). Mindt (1962) a observat cel rnai rna- re numgr de asemenea iindivizi anorrnali in perioada de prim5var5.

Kurennoi (1954) a constatat un procent ridicat (6-9°/0) de exdstabilitate Ja trlnto- rii intorqi de la zbor cmnparativ cu cei cei pleac5 ,la zbor, lucru ins5 infinmat de Woyke (1955), Mindt (1962) $i Rusu I. (1977).

Jaycox (1956) indic5 ca optimg pentru crgterea trintorilar temperatura de 33,g°C, ternperaturi mai cobox-fste inhibind deplasarea spermatozoizidor din testioul in vezi- cula seminal5. Tot Jaycox constat5 c5 un a h u s de 4% 15pti~or de match in hrana trintori'lor are o influent5 pozitivii asupra matunizftrii sexuale a acestora.

CercetBtonii din Polonia au ajuns la concluda cii ,trintorii crescuti in conditii de spatiu redus (vuliere) declan$eaz5 foarte bine aparatul copulatar. E;i au analizat ~i volumul de spermit, obtinPnd de la 419 trintori o medie de 0,59 mrn"ermi4 cu variatii intre 0,l-1,8 mm3.

Cercetgri fn acelwi sens B tam noastrit au arfttat o variatie a canfii.tAtii de spem5 recolta,t5 initre 0,6-2,O nun3 ou o medie de 1,l mm3 in luna rnai, 1,2 m3 in duns iunie, 1,4 m3 in luna i d i e $i 1,6 mm3 in

luna august. In ceea ce privevte aumkrul de spenmatozoizilmm3 in primele 3 luni (ma i iu l i e ) a fost de 4.185.300-4.870.8'01 iar in luna august 3.598.012.

Trebuie ariltat $i faptul c5 o atentie deosebita a fast dat5 $i anajtomiei, fiziologiei $i histologiei aparatului reproduc5tor mas- 'cul, ,numeroase cercet5ri urmarind d.iferi- te aslpecte.

Un studiu mai vechi aparfine lui Snod- grass (1941), care a cercetat- aparatdl ge- nital a1 masculilor himenopterelor dind $i terminologia ce se folose$te $i ast5zi. Lu- crhri cu caracter rnai general sint facute de Zander (1951), problemele fbind apro- fundate din nou de Snodgrass.

H,istologia testiculelor a fost cercetat5 de Mewes (1967) iar Bishop (1920) descrie anatomia ~i histologia glandelor accesorii.

Elemente de fiziologie sint studiate ,de Woylre $i Ruttner (1958- - procesul de ejaculare) $i Ruttner (1956, 1957 - com- poatament la imperechere) Mindt (1962) - histologia trhtorilor).

Ruttner studiazj de asemenea inervatia organului reproduc5tor (1961-1962).

Migrarea spermatozoizilor in seminale este descris5 in lucr8nile l'ui B,ishop (1920), Zander (1953) ~i Kurennoi (1953), care arat5 c5 migrarea are loc la putins vreme dup5 eclozionare.

Ruttner (1961) arat5 c i testiculele nu au musculatur3 si nici inervatie descriind, ins& m~usculatura si terminatiile nervoase din gltanda mucoasi (1962).

Dezvoltarea testiculelor in ,stadid larvar este descris5 de Zander (1956). Fenomenul spernatogenezei a preocupat pe Mewes (1907) Fyg $i Hachinone $i Onishi (1952).

Lucrsrile experimentale efectuate au drept scop obtinerea de date care s5 elu- cideze o problem5 interesant5 $i disputatg a biologiei fundamentale constituind in acela~i timp un suport stiintific necesar perfectiongrii tehnologiei de reproductie a albinelor fgcind posibil5 recoltarea in moment optilm a materialului seminal desti- nat canserviaii.

MATERIAL $1 METODA ,

S-a lucra,t pe trintori provenind din mai multe femilii de albine. S-a procedat la ridicarea ramelor cu puiet de trintori la eclozionare $i grupare intr-o familie pu- ternic5 a csrui corp supenior, 3zolat de cel inferior printr-o gratie Hanemann a fost transformat in compartimentul de eclozionare..

S-a urrn5ri.t; mlozionarea fiecgrei gene- rafii, fgcindu-se dou5 marcgri zilnice - o marcare dimineata in jurul orei 8 $i una la orele 14, astfel incit cercetgrile s-au f5cut numai pe trintori eclozionati in aceast5 perioad5. Dup5 marcare trintor.i?i a u fost trecufi in com,partimentul de jos' asigurindu-li-se ingri ji'rea corespunz5- toare.

S-au ridicat probe zildce de cite 10 trintori de aceea~i virstg, prelevindu-se testiculele, vezicu'lele seminale $i glandele cu mucus. Aceste organe au fost mssurate, cint%ri,te la balanfa anatYtic5 $i apoi fixate in vederea efectu5rii studiului his- tologic.

Probele s-au studiat Pn perioade succe- sive in scopul detesminirii : - etapelor in evolufia maturizsrii se-

xuale a trintorilor (trecerea spermatozoi- ailor din testicule in g l a d e seminale) ; - msrirea testiculelor in perioada de

involutie in scopul determinarii perioadei de trecere a spermei in veziculele seuninale $i a determinarii momentului optim de maturizare sexual5 ; - m5rimea glandelor seminale in dife-

ritele stadii ale migratiei spermei ; '

- gradul de umplere cu mucus $i m5- rimea glandelor mucoase in functie de mucus ; - evo1,utia greutifii trintorilor in f'unc- fie de virstg ; - excitabilitatea glandelor seminale $i

mucoase. S-a continuat studiul miscroscopic a1

desf5$uriirii spermtogenezei f5cindu-se atit preparate fixe din testicule, vezicule seminale $i glande mucoase Ja trintorii de diferite virste oit $i frotiuri rapide dup5 metoda amprentelor pe lam5.

Pentru prelevarea tesuturiior au fost folosite 2 m e t d e : - 0 prim5 metodi a u m i r i t obtine-

rea de preparate temporare. Pentru aceasta organele extrase au fost fixate in solutie a r n o y , hipotonizate in clorur5 de pota- siu $i colorate in ordn3 aceticg, asigurindu-se piltrunderea colorantu~ui prin fier- bere 10-15 minuk. S-a p rocda t apoi la strivirea organului intre lam5 $i lame14 (testicule $i vezicule seminale in intregi- me iar din mucoase - mai rigide - numai o portiune ; - 0 a doua metod5 a vizat obfinerea

de preparate microscopice fixe prin teh- mca includerii in parafing, sgctionarea cu ajutcrul microtonului (lh) colorarea cu un colorant complex May-G,riindwald eosi- n5-albastru de meti,len pentru colorarea tesuturilor in diverse nuante de albastru violet $i evidenlierea citoplasmei $i nu- cleului.

S-a procedat la fixarea preparatelor in balsam de Canada.

EVOLUTIA TESTICULELOR Tabel nr. 1

4,975

5,282

5,2

4,455

3,707

3,24

2,39

2,375

2,076

1.9 2,o 2,o atrof.

2,83

2,465

2,5

2,389

2,045

1,877

1,3

1,29

1,05

1,o 1,o 1 ,o

atrof.

14,915

16,63 16,07

11,12

9,142

5,105

1,7G8

1.4

1,44

I .c 1,84 1,44 atrof.

Mari, cca 112 din abdomen, reniformi, gal- beni, greu detaqabili Ldem ziua I Sint mai usor detavabi- le, mai imdividualizate S-au redus ca volum, reteaua de traheole mut ;.edus5 Reduse mult, sint uqor deta~abile Continutul Pn spermatozoizi e mult redus fat5 de ziua a 5-a Au devenit verzui $i contin putin& sperm5 Sint mici verzui, nu contin spermatozoizi Foarte rar s-au vszut sperm,atozoizi * Sint atrofiate

' Practic s-au observat dour la un singur trtntor spermatozoizi rari In testtcule.

REZULTATE $1 DISCUTII

Datele obtinute in ceea ce prive~te m5- rimea testiculelor comparativ cu greutatea trintorilor pe o perioad5 de 18 zile de .La eolozionare relev5 urm5toarele (tabel 1).

La trintorii de o zi tes~ticwlele sint ,marti. reniformi, de culoare g51,buie ocupind aproape 112 d,in abdomen~tul trintoselui; fiind bine prime de acesta printr-un tesut traheal deosebit d e bogat. In ceea ce privevte greutatea apare o variatie intre 11,2-18 mg cu o medie de 14,915 mg. A,pare de asemenea o vaniatie a lungimii acestuia de 4,975 mm (limite 4,7-5,5 mm).

Examenul microscopic preleveazj la testiculele de ziua I-a o tunic5 de tesut conjunctiv lax $i o bogat5 retea de traheole de diverse grosimi. Nu se observ5 celulc musculare, confirminda-se datele din li- teaaturI (Ruttner - 1961). Sectiunea evi- dentiaz5, o variatie a num5rului de testicule cu lirnite in t re 200-216. Se va incer- ca in v,iitor o corelatie intre nu,mkrul testiolelor $i greutatea trintorelui. Lume-

nu1 testiolelor ($i greutatea trhtorelui) de- bu$eaz5 in cavitatea medians. Au fost observati in Jumenul acestora fascicole de spermatozoizi maturi organizati deja in fascicule in partea apical5 $i in bucle circulare in apropierea p5rtii distale. Tot in apropierea zonei distale s-au observat diviziuni celulare la mivelul celulelor fobiculare, rata lor fiind ins5 destul de redusS.

fn ceea ce privevte glandele qi veziculele seminale, la aceeaqi virst5 (tabel a r . 2) acestea au un aspect clar transparent, far5 continut de spermatozoizi. Greutatea lor rariaza intre 1.2-2,4 mg cu o medie de 1,72 ma $i o Ii1-g.ime medie de 3,62 m n (3,2-4 mm).

In glandele mucoase, mucusuJ este foar- t? slab individualizat in partea inferioarg. In ceea ce priveqte greutatea aceasta in- dic5 o med die de 8,515 m$ (7-10,7 mg). Lungimea variaz5 intre 4,3-5 mm cu o medie de 4,78 mm iar l5timea medie este de 0,82 mm (tabel 3).

Tabel nr. 2 EVOLUT,IA oUNDELOR SEMINALE

1 1 20 3,63 0,745 1,72 1,l- 2,4 Reduse, cu aspect clar 2 2 20 4,195 0,74 2,41 1,l- 6,6 Aspect clar, transpa-

rent, nu s-au observat spermatozoizi

3 3 10 4,125 0,74 2,77 1,l- 4,9 Aspect clar, transparent, nu contin spermatozoizi

4 4 30 4,08 0,817 3,6 1,2- 8,2 Toate contin spermato- zaizi $i au devenit u$or crem, s-au observat contractii perishhtice.

5 5 30 4,422 0,957 4,3 1,l- 9,6 Toate contin spermatozoizi $i a u dweni t crem. La 2 trint. s-a obtinut evers. insotit5 de ejaculare.

6 6 35 4,302 0,965 3,957 2,3- 6,7 Abundent5 de spermatozoizi. La 3 trfntori s-a obtinut ejaculare

7 7 30 4,283 0,86 2,66 1,6- 5,6 Idem 6 zile 8 8 20 4,05 0,826 3,642 1,6- 6,9 Idem 6 zile

9 9 17 4,164 0,935 4,08 1,9- 8,8 Idem 6 zile ,

10 11 10 4,35 0,75 3,77 1,5-10,2 Idem 6 zile

11 12 10 4,15 0,79 4,64 6,l- 2,8 Idem 6 zile

12 14 10 3,74 0,76 4,55 2,l- 5,8 Contractii peristaltice f. puternice ; la atingerea cu ac swtulet sperma este eliminat5 h gl. mucoasg $i canal ejac.

13 18 3 3,9 0,833 2,3 1,5- 3,2

Preparatele pnraspete efeotuate din veziculele semimile, arat3 in totalitate lipsa sperrnatozoizilor. Se observ2 distinct tunioile musou(lare precum ~i celule inalte de form5 cidindric2 apaeinind epiteliului glandular. Lumenul vezicular seminal este foarte ingus't.

Preparatele praaspete pe gJsnda mucoa- s5 relev5 o musculatur5 compact2 $i foarte dezvoltatA fapt care-i confer5 o rigidi- ate crescutti ce face deficit2 etalarea intre lam5 $i lamelk Musculatura nu apare uniform repantizat5 pe toat5 lungime2 organului fiind mi abundent2 la polul ba- 4 fatti de cel a.pica4, unde lumm~ul se 15rge~te muAt sub fonna de fund de sac.

Trebuie remarcat faptul c2 veziculele seminale $i glandele mucoase apar kc& din p r i m zi ca organe diferentiate histo- logic. Singurele modifichri care a u putut fi remarcate pe parowsd determinhrilor au fost doar cele legate de umplerea cu spermatozoizi a veziculelor seminale $i cu secretie a glandelor ~mucoase, precum $ i unele transformki h nivelul epiteliului glandular a1 veziculdor serninale $i glandelor mucoase in semul c5 pe rn&ura desfi%$urhrii p r o c d u i de secretie, acestea degenereazti conduuoind (la disparitia acestuia. Nu se observ2 diviziuni celulare ceea ce face ca aceste doug organe s5 fie dup5 eclozionarea trintorilor mai putin proprii unor cercetari de citogeneticg.

Tabel nr. 3 EVOLUTIA GLANDELOR MUCOASE

1 1 4,78 0,82 8,515 7 -10,7 20 M.ucus f . slab individualizat Contine 113 mucus Contine 112 mucus Contine 112 m'ucus au contractii peristalice, in contact cu spa se sparg (pres. osmotic5 f. ridicat5) Cantin 314 mucus Cantin 314 mucus Cantin 314 mucus Cantin 314 mucus Contin 314 mucus Contin 314 mucus Contin 314 mucus Contractii peristaltice puternice la atingerea cu spatula

Determin5rile efectuate la 48 h de la eclozionare nu scot En evident5 modificsri esentide ale testiculelor, greutaka lor medie tiind de 16.63 ~m. Examenul microscopic a1 glandelor sekinale nu relev5 amrit ia spermatozoizilor. Se constatri. ins5, crqteiea En greutate $i in lungime a acesltora.

Cele mai dlmportante modificsri apar da nivelul glandelor mucoase, constatindu-se rnarirea volumullui acestora urmare secre- t g ~ i mucusului, acesta ocupind deja .1/3 din volumul acestora. In ziua a 3-a testioulele apar mai bine

indivdiualizate $i sfinst m i uwr de tav- bile. Se constata o retragere a tesutului conjunctiv peritesticu~lar cit gi a numgrului de traheole. h imtenior se g5sesc foarte multi spematozoizi w mpetele indrepta- t . epre canalul deferent. In veziculele seminale nu se constats fnc5 aparitia aces- b r a .

In ceea ce privevte mirimea nu se con- stat5 modificiiri esentiale fat5 de ziua anteriaark. Acelwi Zucru putem spune $i daspre glandele serninale in timp ce in g l d e l e mucoase se constat5 m5rirea can- tit5tii acestuia, ooupind jumgtate din volu- mu1 acestora. Crqterea cantitstif de mu-

cus este marcat5 ca o crqtere a greut5- tii gJamdelor de L 9,7 mg la 13,Ol mg.

In ziua a 4-a se observa reducerea brus- c5 a testiculelor, avind in medie 11,12 rng, deci cu 4,95 rng mai putin decit in ziua precedentg. Re@aua d e trahei este pe cale de disparitie.

Veziculele seminale au devenit de culoare cram deschis, iar examenul microscopic scoate in evident5 aparitia sperma- tozoidlor.

Peretii glandelor mucoase sint foarte subtiri din cauza secretiei intense.

Putem afirma c5 momentul trecerii spermrutozoizilor din testicule in veziculele semimle este situat fntre a 3-a $i a 4-a zi de imago a trintorilor. Inceputul migratiei este insotit de o crevtere mai ac- centuatfr a greutstii glandelor seminale, vizibilg p e grafic. Se aconsta:5 de asemenea aparitia unei sensibikitgti mai amen- tuate a veziculelor semimle, puss in evi- demw prin atingerea cu spatulat. Apar de fapt primele contractii perlstaltice. Aceleqi contractii peristaltice se constat5 $i la glandele mucoase.

La trintorii in a 5-a m de imago se ob- servg testiculele in regres convtinuu de .la 11,12 la 9,14 ong. In paralel se constat5

crqterea in volum $i greutate a veziculelor seminale. S-a schirnbat in totalitate ~i culoarea acestora, devenind crem in- chis, dovada umplerii complete cu sper- matomizi.

In glandele cu mucus acesta ocup5 213 din volumul acestora. Greutatea glandelor atknge 13,7 mg, cifr5 rin jurul cke ia va oscila $i in zilele urmstoare, dovada ter- min5rii procesului de secretie $i amplerea acestora. Se constatii c5 are un aspect de par5 alungit5.

La aceast5 virst5 se constat5 la 2 trintori eversiunea complet5 a aparatului copulator $i chiar ejacularea.

Testele microscopice relev5 in testricule un numar redus $i degenerarea tesuturilor iar in veziculele seminale spermatozoizi in cantittiti foarte mari dispusi in pachete.

Tn ziua a 6-a se constat5 derularea mai accentuat5 a involutiei testiculelor, acestea aiingind greutatea de 5,10 mg. Se constat5 de asemenea c5 au devenlit foarte u$or de-abile.

f n veziculele seminale se constat5 o abundentg de spenmatozoizi, ins5 ca m5- rime apar putin recluse fat5 de ziua precedent&. La trktori s-a constatat eversiunea

complet5 insotit5 de ejaculare. Mentiomam faptul c5 nu s-a urm5rit in

mod special provocarea ejaculiirii, ci la trintorii la care in timpul preg5tirii pentru disectie s-a produs eversiunea incomplet5, s-a continuat doar eversiunea prin masaj abdominal pin5 ,la obtinerea ejacul5rii.

La glandele mucoase nu apar alte modi- fic5ri.

Testele microscopice rapide nu scot in evident5 nici un fel de modific5ri impor- tamte. Vor fi ,prelevate pe preparatele fixe.

fn ziua a 7-a se constat5 aceea~i deru- l a re accentuat5 a involutiei testiculelor, asem5n5toare cu cea din ziua precedent5 $i foarte vizibil5 pe grafic. Ca greutate ating doar 1,76 mg.

In zilele urm5toare greutatea testiculelor $i dimensiunile acestora se mentin in jurud valorilor din ziua a 7-a ceea ce demonstreaz5 c5 procesul migratiei spermatozoizilor practic s-a incheiat. Testicu- lele cap5t5 culoarea verzuie liar In interi- or se g5sesc foarte putini spermatozoiai.

In glandele serninale se constat5 o aglo- m a r e de spermatozoid ins5 un fapt inexlplicabil este acela c5 greutatea acestora apare mult redus5 fat5 de zilele ante- r imre (2,66 mg), desi dimensiunile de lungime $i Istime se mentin aproape la aceleayi rnedi'i ca $i in ziua anterioar5.

S-ar putea ca aceast5 greutate redus5 inregistrat5 s5 fie determinat5 de cauze subiective (mentinerea timp mai mare a veziculelor seminale En medlu uscat, £apt

ce a determinat deshidratarea rapid3 a acestora).

La glandele mucoase. nu apare niei un fel de modificare.

Disectiile din ziua a 8-a scot in evident5 testicule degenerate, de culoare verzuie, frirsi continut de spermatozoizi. Au o greutate medie de 1,4 mg.

Nu apar modific5ri En glandele seminale.

fn ziua a 9-a se constat5 o stabilitate a greut5tii testiculelor ele ap5rind practic atrofiate.

Greutatea glandelor seminale (4,08 mg) este greu'tatea in jurul c5reia va oscila si in urmiitoarele zile pin5 in a 14-a zi de determinari curente. Nici la glandele mucoase nu apar modific5ri.

Mentionam faptul c5 la trintorii de 14 zile veziculele seminale sint sensibile, astfel c5 la atingerea cu spatula o p a r k din spermii este eli'minat5 in glanda mu- coas5 in polul apical $i in canalul ejaculator.

S-au f5cut determSn5ri $i pe 3 trintori de 18 zile, constatindu-se contractii peris- tabtice puternice $i impingerea brusc5 $i puternic5 in polul apical a1 mucoaselor $i in canalul ejaculator.

Pe parcursul lucrririlor s-a urm5rit $i evolutin greuthtii trintorilor in rapor't cu virsta, constatindu-se c5 aceasta scade constant incepind cu ziua a 6-a. (Tab. 1).

Rezultatele din acest sezon vor fi completate cu observatii pe o nou5 serie de trintori privind cele trei itipuri de organe in stadiul larval $i nimfal pentru a avea o imagine total5 asupra evolutiei his- tologice in ontogenie. De asemenea va fi efectuat un studiu comparativ intre mo- mentu,l itnstaltirii st5rii de excitatie, ever- siune $i ejaculare $i num5rul de sper~ma- tozuizi eliminati la diferite virste In scopul stabilirii instalarii maturit5tii sexuale.

CONCLUZII

Din observatiile f5cute En acest a n au putut fi trase urmstoarele concluzii pre- liiminare :

1. La trintori apar modific5ri ale aparatului reproducator l a 48 de ore de viat5 imago, concretizate prin Inceperea umplerii glandelor mucoase cu mucus ;

2. Mierarea s~errnatozoizilor din testicule- in ;eziculele seminale incepe intre a 3-a $i a 4-a zi de imago moment In care incepe $i involutia acestora, proces ce dureazg pin5 in a 9-a ,zi, cind practic testiculele sint complet atrofiate. Migrarea dureaz5 masiv pin5 in ziua a 7-a, dup5 care in ,testicule mai observsm foarte rar spermatozoim pin5 in ziua a 9-a ;

3. Vezioulele seminale ating in evohtie 2 virfuri de greutate maximi' - in ziua a 4-a, cind incepe migrarea spermatozoizilor, $i in ziua a 9-a, cind acest proCes a luat sfirqit. Se lpresupune c i aceste puncte sint atinse, primul prin umplerea vedculelor seminale cu un substrat nutri- tiv secretat de glande pentru viitorii spermatozoizi ce le vor popula, iar a1 doi- lea - prin umplerea acestora cu continutul de sperrnatozoizi provenind din testicule. Datele sint comentabile, $i determi- n5rile vor fi din nou reluate in sezonul urrn5tor ;

4. Se constat5 sporadic aparitia excitabi- litltii inc5 din a 4-a zi de viati, c h d ve- zigdlele seminale atinse fiind . cu un ac s ~ a t u l a t reactioneaz5 prin contractii peris- Gltice. De akemenea se constat5 sporadic eversiunea complet5 a aparatului c q u h b r insotiti de ejaculare ;

5. La trintori~i de 14 zile se constat5 in totalitate instalarea st5rii de excitabili- tate ridicat.5 concretizatg prim permanente mi~ciiri peristaltice insotite de Ernpingerea spermei in canalul ejaculator ;

6. Urmirind evolutia greutgtii trintorilor pe lparcursul anaCuriz5rii acestora, se con- statA sctiderea peamanent5 a ei pe m&ura 'inaintkrii lor in virst5. Presupun cg aceas- t5 reducere a greutgtii este direct legat5 de maturizare $i preggtirea participgrii la zborul de imperechere.

B I B L I O O R A F I E

1. BOBRZECKI ' f - ~nflltenta procedielor de cregtere asupra maturidrii sexuale a trPn- tornor. Caiet selectiv 211965.

2. CHAUVIN R . - Traite de biologie de l'abeil- le vol. 1, pag. 145-173, Ed. Masson et Cle, Paris 1918.

3. DUMITRESCU I . ILEANA MZASNICOV, R. TUDORA$CU, ANGELA STOIOA - tndruma- tor de lucrari practice pentru reproductia animals, 1979, I. A. Nicolae Balcescu, Fac. de Zootehnie, pag. 92-118.

4. FOTI N . ELENA GROSU, MARIA DRAGAN - Rezultatele cercetarilor referitoare la migrarea spermatozoizilor la matcile mature !n conditii de captivitate, fnsilmintate natural $i artificial. Congresul I X V - APIMONDIA 1975.

5 . JAYCOX - Maturizarea trintorior 1962, Ed. 1962, Ed. Apic. C . S. nr. 2 .

6. RUSU I. - Cercetilri privind determinarea perioadei optime a capacitatii fecundante a trintorilor in vederea tm~erecherii naturale dirijate gi a insam~ntarilor artificiale a matcilor (Ap i s mellifca carpatica).

I . RUTTNER F. - 1916. InsHmintarea artificial8 a mktcilor.

8. RUTTNER F. - Cregterea miltcilor Ed. APIMONDJA BUC. 1980.

9. TAKEUKI N. W A T A N A B E , N NATSUKA- - Rearing drone honeybee in an incubator J. npic. Rev. 1972 11 : 147-151.

10. VESELEY V. - Rezultate ale tns&mintilrii artificiale a miltcilor. Caiet IDT 511969.

11. VESELEY V. - Retinerea spermei in ovi- ductele laterale la matcile SnsHmfntate ar- tificla4. ACta entomologica Bohemaslovacie 1970 67.2 : 83-92.

12. W O Y K E I. - Influenta vfrstei trintorilor asu- gra rezultatelor Ensamlntilrii instrumentale a miltcilor. Aplidologie 1978 - pag. 3 ; 203 :212.

- ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ I I ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ I ~ I ~ ~ ~ I ~ I I I I I ~ I I I I ~ I ~ ~ I ~ ~ I I I I I ~ I I I I I I I I I I I I I I ~

! i I IN ATENTIA CITITORILOR NO$TRI ! - 1 Penhu anul 1992 abonamentele la revisa se fac la Filialele judefene I

A.C.A. la cercurile apicole cu gestiune sau la oficiile pogtale din intreaga mii. 1 Costul unui abonament anual e s k de 400 lei (360 lei 12 numere f 40 lei taxe i 1 de expediere). i I Pe chitant5 se va trece corect numele gi prenumele abonatului, adresa

exact5 (localitate, or*, sat, comung, stradg, numsr, etaj, apartament, codul !/ 1 povtal gi judetul). - 1 Gintern datori s l i n l o r d m pe cititorii nogtri cii scumpirea de 12,s 015 a i hirtiei gi de aproape 8 ori a manoperelor 'tipografice ne-au obligat - impotriva m i i voinCei noastre - s5 mgrim pretul remistei. Aceastg mirire nu este proportio- i i nalk cu cregterile costurilor susmentionate intrucit pretul unui exemplar de la i - 10 lei a ajuns la 30 lei. i '

Rugim pe toti membrii asociatiei noastre, salariati gi vuluntari S& institole j o campanie sustinuts apelind la bunele sentimente ale apicultorilar pentru

a j realiza cit mai multe abonamente autocoleclrte. Aparitip in continuare a revistei noaslre care a implinil 7.5 de ani) este direct conditionat5 de numirul de

i abonamente pe care-1 vom avea In 1992. Acum, mai mult ca niclodat5 cerinta i obligatorie ca fiecare membru a1 Asociatiei s8 fle abonat $i propagator a1 Ro- i mQniei Apicole devine o necesitste prin care de rapt se &oar& patriotismui i

! f iedrui apicultor gi atagamentul lui faG de asociafia noastr8. i I Redactia i i ! ;~I~I~III~I~I~I~I~IIIIIIII-I~UIIY~~-~~III~IWI~III~III~II~I~

Mijloace de comunicare gi de orientare la albine; impor tanta lor - Semnale acustlce (sonore) -

Biolog Aurel PAPADOPOL

Albine~e melifere (Apis mellifica L., 1761) sint himenoptere foarte evoluate, cu o viat6 social6 deosebit de complex5 - cum este bi~ne gtiut - rnai ales dacS avem in vedere organizarea lor sociala,

stup, cu cele 3 caste ale fiecsrei colonii. Cons ide rb de interes ~pentru apicultori

s6 mention6,m cS, numai pentru almbina noastr5 ,,domestic6" Apis mellifica, cu subspeciile ei, cu variet6tile zonale $i cu ecotipurile (formele ecologwe ale acestei specii) s-au soris zeci de mii de IucrSri gtiintifice, articole $i note. Astfel, B e r- n a r d (Fr.), 1951 Cin Grass@, a ra t i c5, i~ncepimd din antichitate $i pin5 aproape de mijlocul actualului secol (1946) ap6ru- sera cam 35.000 de asemenea lucrsri gi articole ; num6rul lor a s t h i putind fi cel putin dublu, daca avem in vedere exglo- zia inf0r~mational5 din ultimele decenii.

In cele ce wmeazB v m prezenta citeva date $i aspecte importante ilustrate, privind semnalele acustice sau sonore, care, impreuna cu celelalte mijloace de percepe- re, orientare $i camunicare, cum simt cel vizual $i cel olfacliv (de lpercepere a, celor rnai discrete substank odorante), asigur5 desfsqurarea aptim5 - in conditii normale ale mediului inconjurStor - a intregii lor vieti sociale, a tuturor relatiilor lor externe, ca $i a celor coloniale din inte- lriorul gi din &ra stupului.

Trebuie sFi 'ubilniem faptul c5, in timpul orientirii prin semnale acustice, dupa ce unele albine lucrstoare au fnregistrat directia $i distanta pin5 la o ,nous surs6 de hran5 (nectar, polen, sau sucuri dulci puse experimental ca momeal5), atit orientarea olfactiv5 cit $i cea vizual5 (ochii cmpl i - cati, capabili .s5 perceap5 diverse radiatii ale luminii solare, ca infra-ro$ii, lumina polarimbh etc.), particbpa la orientare gi intercomunicare intre albina-mesager (cercet-, care a anuntat noua sum5 de hra- ng) $i celelalte lucrgtoare care vor pleca spre noua surs5 de hrana. Deci aceste relatii de informare, intercomunicare $i orientare sint foarte complicate, fiind XI- gurate cu ipartici'parea concomitent5 sau succesivS a ttuturor organelor de simt, am- grenind & diferite forme $i intensitilti, dup3 caz, celelalte p5rti ale intregului lor organism.

Orice apicultor rnai experitmentat a putut constata grin observarea gi urmarirea

nborului albinelor - sau va putea constata - rnai ales cind stupina este mutat5, sau cind infloresc treptat diferitele specii de plante melifere, dac6 o albin6 lucr6- toare g&se$te noi zone cu flori bogate in nectar, cum celelalte lucr5toare nu intir- zie s6 se indrepte spre aceasti4 nou5 surs5 de hran5. $i, acest lucru se intmpl6 adesea far3 ca albina mesager (cerceta~a) s5 le linsoteasc6. Ce le determiria s5 pomeasc5 spre ace1 loc, rnai mult sau rnai putin bogat in nectar, polen etc. ? Ba rnai mult, chiar florile aflate in locuri foarte fnde- partate (pin5 la oitiva km) sint repede descoperite de multimea d e lucr5toare. Se arat5 c5, albiaele solitare sau sociale (B e r n a r d, 1951, En Grasd), detecteaza florile rnai adesea dug5 miros decit du- p6 culori. Acelasi autor arat5 c5, se pare acum stabilit c5 roi'urile albiinelor emit ultrasunete (sunete cu intensitate ce nu poate fi perceput5 auditiv, decit de m i - male care au organe specializate), ajutind o lucr6toare rlit5cit5 s i reg5seasci grupul s8u. Un grup de 10-20 albine, avezate ge flori emit ultrasunete detectabile, care pot atrage alte exemplare (dupi R o s e $i S a v o r n i n, 1940). Dar s 3 vedem care au fost rezultatele sninutioaselor observatii $i cercetgri experimentale care a.u folosit $i multiple mijloace tehnice de iavesti- gare - la care ilu'stratia al5turat3 va permite Tnplegerea rnai deplin5, nu numai a comportamentului albinelor ci $i a mo- dulu,i in care s-au f5cut cercetsrile res- pective.

.Pin& )in primele decenii .ale secolului nostru capacitatea de orientare prin semnale acustice n-a fost studiatil $i explicat5 riguros. In aceste prime decenii K. von Frisch pe baza a numeroase experiente ei cercethri, a rewit sH descopere intere- saintele dansuri ale albinelor, care constituie de fapt un limbaj complex - numit gi limbaj gestual - oferind ilnformatii celorlalte albine despre sursa de hrana g a i t 6 de albina culegatoare ( ce rce t .5 sau mesager), incluzind directia ei, distan@ $i chi= cantitatea Gi continutul in zahar a1 aaii surse. Dac6 rezultatele experimentale ale lui von Frisch, au fost primite la t,nceput cu oarecare PndoialB, c.unind, noi cercet6ri le-au confirmat, ele devenind in scurt timp date de referint6, clasice - asemenea emisiuni diind studia-

te aproape in aceeqi perioad5 de rnai .multi cercetgtori (E s c h, 1961, fn Gerrna- nia, fiind elev a lui v. Frisch ; Wenfner, 1962 in S.U.A., atft pentru genul Apis, cit $i pentru unele genuri aparte, Melipona gi Trigona, foarte interesante, despre care vom reveni ink-un articol vitior). Este de mentionat gi L i n d a u e r, 1951, care a ar5tat c5 albinele folosesc dansurile nu nurnai pentru anunprea unei noi surse de hranli, ci $i ,pentru orien'tarea roiului spre un loc de ad5post cit mai bun.

Cind alhina-mesager (ce rce tq ) revi- ne in stup, celealte lucr5toare recunosc intii lparfumul nectarului ce a fmt ingur- gitat de mesager5, mai mult chiar decit pe cel a1 florii, care s-a fixat pe suprafa@ capului. Acest aspect a fost confirmat experimental, o luff5toare fiind supus5 s5 aspire un praf de la o floare, in timp ce era -ea t5 pe alt2 specie de floare.

A.$ezat5 pe suprafap fagurelui, a18bi- na mesager incepe dansul grin care transmite suratelor informatiile asupra noii surse de hranli. Acest dans variaz5 ca form5, intensitate $i ca variatii ale mi.$- c2rii aripilor $i a abdomenului, in functie de ,mesajul ce este Gransmis. W m a form5 de dans este dansul-in-cerc (fig. I),. gi du- reazB cam jumgtate de minut, albina ro- tindu-se odat3 spre dreapta (sensul acelor de ceasornic) $i apoi spre stinga (deci invers), f l r l pauza, aceste cercuri reptzn- du-se alternativ. h d a t a dup5 ce albina- mesager incepe dansul - aspect valabil pentru toate ti'purile de dansuri - alte albiae lucr5toare, culeg5toare se apropie de ea $i execut5 acela$ ti8p de dans. Dan- sul in cerc arat5 €5 sursa este bogatB in hran5 (cind sulrsa este s5rac5 albina-mesager n,u danseazk), acest dans fiind executat numai pentru surse apropiate (pin5 la 100 m di,stant5). Pentru sursele de h a - 1x3 rnai ,dep%rtate de 100 de metri, deci de la 150 .m pin5 la 3000 chiar 5000 m, sint executate dansurile in semicercuri sau in 8 (opt) turtit (fig. 2 ; 3 ; 4 ; 5 ; 6) cu me- saje rnai complicate. Dansul se compune dintr-un semicerc care evolueaz5 odat5 spre dreapta, apoi albina urc5 pe latura interioarci $i evolueaz5 in cel5lalt semicerc spre stinga (tot pe suprafafa fagurelui), aceste misc5ri repetindu-se, ,mai re- nede sau rnai lent, dup5 situatia noii surse

de hranli. Iat5 care slnt semnificatiile d,aasurilor

~i cum s-a ajuns la interpretarea lor de c5Cre cercetgtori. Dansul-En-cerc (circular) are $i el trei semnificatii, d q i este rnai simplu, $i anume : 1) sursa de hranci este bogat5 (In cazul celei skace nu execut5 dansul) ; 2) distanw este mic5, sub 100 m cmotiv pentru m e nu indicS directia, sursa pu'tind fi u v r depistat5) ; iar pentru

continutul in zaharuri a sursei, rnai bogat sau rnai slirac, dansul a t e executat rnai vioi, sau respectiv rnai lent ~i mai putin arnplu. Dansuzile in semzcercuri (in 8 turtit) sint ceva rnai complicate, atit prin forma lor cit gi prin mesajele pe care le transmit, fiind compuse dintr-un ,,limbaj gestual", exprimat prin formele d e rnivca- re, cit $i emisiunile sonore insotitoare, care intregesc Si dau semnificatii $i nuante diferite mesajelor (cam sint vibratiile aripilor $i cele ale abdomenului, rnai iuti sau mai lente, unele sau altele). Astfel, nu- mlirul de cicluri (~ernicerc~uri) ale dansului este invers proportional cu distanta ; pentru o distant2 de 100 m, s h t executate 35 tua'e pe minut ; cu cit distanp wte rnai mare num5rul de ture scade, ajungind ca, pentru o distant5 de 5000 m, la care se g5se$te sursa de hmn5, num5rul de ture s5 scad5 la numai 8. Durata traseul'ui, parcurs in linie dreaptil, ,pe Linia median2 dintre cele dou5 semicercuri, pe ling5 vibratiile aripilor, este insotis $i de vibratiile (bahnsarea spre stinga $i spre drepta) a abdomenului, vibratiile abdomi- nale Eiind proportionate cu distanta (cu cit distcunta este m i mare ele vor fi m i numeroase $i invers). In fig. 2 este pre- zentat5 (pe linia )medians), inregistrat5 la oscilograf (dup5 E s c h, 1967), miscarea abdomenului (de 5 ori) $i suprapuse, mi$- &rile aripilor, cu vibratii mici, care produc emisiunea sonorli (m&ri,t, aliiturat, mi$care?. aripilor Entr-o fractiune de 0,07 secunde). Cu cit cantitatea de hran5 este rnai abundent5 $i rnai bogat5 in zaharuri, mi~c5rile de dans s%nt m i viguroase $i invers pentru o surs5 mat slab5. Dar acds- t d a n s u r i indicii $i directia in care se afl5 sursa do hran5, aspect care marcheax5 oapacitsti senzoriole extraordinare la aceste insecte. Trebuie s5 retinem c5 dansurile au l oc pe fagurii ver+icali, iar in- fonmatia pe care o transmi;t albinele-mes.3- ger este necesar a fi receptionat5 $i fo- losit5 pentru orientarea zbor~!lui !l plan orizontal, ceea ce se $i realizeaz5. Cerc.2- tsrile lui von F r i s c h au ar5tat cS pirin dansurile execu~tate de albina-mesagerg, linia median6 dintre cele dou5 semicercuri ale optului descris, variaz5 in functie de pozitia soarelui, respectiv directia spre surss de hran5 este data de unghiul pe m e aceast5 linie median6 il face cu linia perpendicular5 ce corespunde cnntru- lui de gravitatie (verticalri), iar valoarea acestui unghi (fig. 7 ; 8 ; 9 $i lo) , albina, care se indreapt5 spre noua sursS de hran5, trebuie s5-1 mentin5, in plan orizontal, intre linia de dia'ectie a zborului $i pozitia soarelui, ceea ce albinele pot ad- gwra prin perceperea l m i n i i polarizate. Este de silbliniat canstatarea c5, servin- du-se de acest ,,cornpas luminos" (unghiul f o m t de directia corpului cu linia care

indic5 directia soarelui, imagine care este fixat5. inbr-un grup constant de omatidii ; ochiul compus a1 lucr5toarelor cuprinde 3000-5000 omatidii), rezulth , c5 albinele ,,domestice" percep radiatiile infra-ro~ii , care sint capabile s5 traverseze plafonul de nori ; iar v. F r i s c h , afirm5 cu argu- mente, c5, lucrlitoarele sint mai sensibile la lumiaa polarizat5, care de asemenea tra- verseaza mai bine norii. De aici explica- tia c5, albinele se ,pot orienta la fel de bine pe timp senin, dar $i' cind cerul este acoperit $i soarele igi filtreaz5 lumina prin plafonul d e aori.

Este interesant totu$i s5 mentionam unele ezperiente fiicute de E s c h, 1964 pentru a lgmuri cum actioneazs cele dou5 tipuri de semnale, respectiv semnalele acustice $i dansul propriu zis (~mi~carea En cerc sau ,in opt). In acest scop el a c5ut.t ss separe cele dou2 tispuri de semnale. Folosind o albin5 artificial5 (,,manechin" din lemn etc.), introdus2 intr-un stup, care printr-un mecanism putea s5 reproduca prin migcare dansul tipic ( f5r5 ins5 a emi- te sunete), a observat c5 la hceput alte albine culegtitoare s-au angajat in exe- cutarea dansului. Dar dup5 putin timp ele 6-au adunat lings cea artifici.al5 intepin- d-o. Cauza, exp'icatg de Esch, era aceea c5 albinele care vin alsturi de 'mesager8 $i imitH dansul, emit periodic sunete scur- te care imobilizeaz5 de fiecare data mi$- c5rile de davns ale albinei-mesager pentru un scurt interval. Lipsind riispunsul mesagerei (acea scurt5 pauzg), dup5 faza ini-

tial% a dansului, pe care modelul artificial nu-1 putea cia, urmau atacurile albinelor asociate la dans. Contindnd expe- rientele, Esch a inregistrat pe band5 magnetic5 emisiunea sonor5 a albinei-mesager, emisiuae pe care a folosit-o in ab- sRnta mesagerei in stup. Constatarea a fost urmgtoarea : albinele care au beneficiat anterior d e ambele faze de informare, atit limbajul gestual ( m i w r e a d e dans) cit $i cel acustic (sonor), deci de mesajul normal, piirkesc stupul ,plednd spre sursa de hran5 (ele fiind deja antrenate), altele nu. Dac5 dup% u n t imp se transmite din nou emisiunea sonor5, tot i n absenta mesagerei-dansatoare, albinele repet5 plecarea. Acest lucru dovede~te cii semnalele sonure cuprind informatii referitoare la distanta dintre stup $i sursa de hran5 (informatii codificate prin ,durata emisiunii acustice $i prin num5rul de impulsuni sonore CU- prinse in u.nitatea de timp=secuncl5), i n afar5 de infonmatiile despre calitatea hra- nei. In Manualul apicultorului, 1986 (Ed. VI ) , $ e.r b a n (Mihaela) prezint5 sintetic acest complex $i important comportament d e 'com~micare, care pnin spectaculozitatea sa este considerat cunoscut chiar in lumea nespeciali$tilor sub numele de ,,dansuri". In prezentarea noastrs am considerat util s5 ar2t2m mai pe larg aceste dansuri, rnai ales cu intentia de a pune la indemina apicultorilor, nu numai a principalelor experiente $i scheme ilustrative cuprinse in lucrarile publicate $i ci,tate la bibliografie, ci, $i sublinirea faptului c5, astfel

Fig. 1. Schema dansului En cerc : traseul punctat $i sdgetile aratii migcarez albinei- mesager pe fagure (dupd v. Frisch, 1967). Fig. 2. Schema dansului i n 8 (opt) : cu On- registrarea h 5 mi~car i ale abdomenului albinei (pe linia mediand), peste cele 5 oscilatii mari suprapunindu-se oscilafiile mici ,le enisiunii sonore produse de aripi (aliiturat, mdritd, o mi$care a abdomenului cu oscilatiile aripilor On interval de 0,07 secunde), (dup6 H . Esch, 1967). Fig. 3. Grafic indicfnd numcirul de ,,pa$il' de dans (pe ordonati = pe verticald), i n functie de distanta la care se aflii sursa de hrand (pe abscisd = pe orizontala) ; sdgeata marchea- z i numdrul de secunde (imitat dupii v. Frisch). Fig. 4 ; 5 ; yi 6. Dansul in opt executat de albinele-mesager pe fagurele vertical, cu diferite intensitdfi ale rni~cd- rilor abdomenului pe linia median4 (fig. 6, cu intensitate maximd), siigetile ardtind mi$carea albinelor (dupd v. Frisch). Fig. 8 ; 8 ; 9 $i 10. Scheme ale modului de re- perare $i de orientare pe trasee ale alb.ine- lor (dupd dansul i n opt), On functie de locul sursei de hranli ~i pozitia soarelui, indicate de albinele-mesageri prin directia

liniei nediane a dansului (a se remarca : pozitia diferitd a liniei mediane $i sdgetile care aratd mi$cdrile On semicerc $i pe median6 On timpul dansului. Planul de si- metrie a1 dansului cu verticals reprezintd u n unghi ce corespunde cu cel a1 direcriei soarelui $i directiei locului On care este sursa de hranci (orientarea valabila $i pe timp' noros) : St = stup ; S = Soarele ; H = hrand (sursd m u d ) , (dupa v. Frisch, modificat de Chauvin, 1949 ; modificat Pa- padopol). Fig. 11 ; 12 #i 13. Oscilogramele reprezintai frecvenfa sunetelor ($i durata) emise de albine-mesager, pe linia media- ni a dansului z"n opt : a = hrann la 1030 m distant6 ; b = h r a m la 400 m ; c = hrana la 100 m (durata sunetelor este proportio- nald cu distanta), (dupd A. Wenner, citat de M . C. Busnel, 1967. Fig. 14. Schema os- cilogramei unei emisiuni somre de tip Schwirrlauf : stinga frecvenra de 445 Hz (albinele sfnt in contact) ; dreapta, frecven- ta scdzutii la 250 Hz, dupli pierderea contactului cu congenera ; emisiune ca un piuit, produsd de adpi. (dupci H . Esch, 1967).

de lucr5ri impun o muncs migilloasil, difer ik aparate $i accesorii complicate adesea (ascilografe, miorofoane speciale son- d5, aparate de inregistrare ultra finti, alte mecanisme) $i multe procedee ingenioase.

In incheiere arn~ntim $i unele emisiuni sonore ale albinelor cu alte semnificatii. Un alt comportamemt complex al coloni- ilor de albine a fost cercetat de L i n d a u- e r (1955), de M a r t i n (1961) $i de von F r i s c h (1965), privind pregstirea $i sem- nalizarea roitului, capitol prezentat $i ilustrat in Manualul apicultorului ($ e r- b a n , 1986), pentru care d5m citeva de- talii. De alffel apicultorii cunosc bine zumzetul particular care cuprinde stupul ina- i n k d e pornirea roitului, de pare cg a intrat in vibratie. fnseamng cB s-a ldat semnalul sonor (numit de autorii respec- tivi Schwirrlauf), care difer5 ins5 de semnalele sonore din timpul dansurilor qi care este un zumzet particular transmis de la o albina la alta. Astfel, albina care a g5- sit un loc potrivit in care s5 se stabileas- c5 roiul (chiar dac5 va fi'provizoriu), re- vine in stup $i transmite informatia tot pe calea unui &ns (L i n d a u e r, 1951) rni$cgrile pe care le execut5 fiind cu atlt mai vioaie, cu cit locul ,,ales" este rnai bun. Mesajul este t r a n d s repede, pe mBsus5 ce albina initial& atinge o alt5 albin5, aceasta din u r n 5 hcepe $i ea ss zumz5ie ; $i tot a$a rnai departe semnalele se tranmit la multirnea de albine, pln2 cind zumz5itd cuprinde masa albinelor ce vor roi. Asemenea emhsiuni au o frec- vent5 d e 400 pEn5 la 500 Hz, iar durata lor este egalg cu durata contactului intre cele dous albine (cca. 5 secunde). CPnd acest contact se intrerupe intre cele dou5 albine kecvenka b5tBii aripilor scade La 200 Hz. In continuare, albina care poarts mesajul intr5 in contact cu alt5 albin5 $i frecven- ta wte iar+i, prin repetarea acestor emisiuni comunicarea se rBspinde$te la toate albinele roiului. 0 astfd de emisiune so- nor5 (Schwirrlauf) a fost inregistrats pe oscilograf $i analizats, frecvenw b5tHilor din aripi varilind de la 445 Hz (in tianpul con~tactului), $i scWind pin5 la 250 Hz (cind albina emitatoa~e a pierdut conltac- tul cu congenera), fig. 14 (dupg H. Esch, 1967).

Cunoavterea cit rnai amsnuntitg a com- porteunentului albinelor, a mijlloacelor de comunicare qi d e orieruEare - atit de complicate $i care se realizeazs cu participa- rea tuturor organelor de simt, de -emis& gi de receptie : v i a d e , olfactive, acustice, gustative etc. -, poate cantribui la Pmbuns-

tgtirea pracbicii apicole, atit pentru asi- gurixea unei productii sporite h sltupi, cit $i pentru asigurarea polenizsrii cu ajutorul albinelor a diferitelor culturi $i plantatii specifice. Acest ultim aspect are o dubla important5, atit pentru culesul albinelor cft $i pentru spori~rea productiei de semin- te. Verifiarea terenurilor de amplasare a stupinelor pentru cit rnai buna avezare $i orientare a stupilor, in raport cu distan- tele $i cu directiile zonelor, sau suprafe- telor, cu plante melifere valoroase, poate favoriza mult culesul $i rnai ales poate diminua - in m5sura poslbilit5tilor - efortul albinelor de a nu face zboruri prea lungi $i obositoare, deci de a realiza in aceea~i period5 de timp rnai multe transportulri de nectar, polen etc., precum $i alte aspecte, legate de roit, de protec- tia contra unor d5unLtori $0. De asemenea, pot fi um5rite unele aspecte $i obtinute date importante fliintifice $i practice originale, foloslitoare pentru diferitele zone apicole.

BIBLIOGRAFIE

BERNARD (Ff.1, 1951 (in Grass6 P. P.), Trait6 de Zoologte, tom. X. fasc. I, p. 711--812. fasc. II, p. 1231-1216. Paris.

BUSNEL (M. C.), - Donnes noouvelles sur les systbmes de communications des Abeilles. Journ. de Psychol. n. et pathol. Nr. 3 4 , p. 291-327.

CHENZBRAUN (Eugenia), 1913 - Modalitati de comunicare tn lumea animaelor.. Edit. $tiin$. Bucure~ti p. 50-56.

ESCH (H.), 1961 - Uber die Schellerzeugung beim Werbetanz der Honlgbiene. Zeitschr. f. vergl. Physiol, 01. 45, p. 1-11.

ESCH (H.), 1964 - Beitrkige zum Problem der Entfernungsweisung in den SchwPnzelt- anzen der Homlgbiene. Zeitschr. vergl. Phy- SlOl, VOl. 48, p. 534-546.

ESCH (H.), 1967 - Sounds Rroduced by Swar- ming Honey Bees. Zeitschr. vergl Physiol, VOl. 56, p. 408-411.

ESCH (H.), 1967 - Die Bedeutung der Lauter- zeugung fur die VerstBndigung der stackel- losen Blenen. Zeitschr. vergl. Physiol. vol. 56, p. 199-220.

FRISCH (K. von), 1931 - An dem Leben der Bienen : 2 edit. Springer edit. Berlin u. Leipztg.

FRISCH (K. von). 1934 - Uber der Geschmak- sin der Blene. Zetschr. f. vergl. Physiol. VOl. 21, p. 1-156.

SERB- (Mihaela) 1986 - Albina si colonia de albine. ~anualdl Agicultorului. Ed. VI. Bu- curegti. p. 8 ; 16-18 ; 25-28.

O P I N I I

n FAMILIA" SAU ,,COLONIA" DE ALBINE Aurel CHIRULESCU

0 familie de animale se compune de obicei din cei doi pcirinti bi puii lor. For- marea ei este consecinta unor necesitdti : perpetua- Tea speciei, asigurarea conditiilor de viatd pentm cre$terea puilor $i apdrarea. Realizarea lor este o sard- nci a pdrnitilor, care au astfel o functie de conducere i n organizarea familiei.

Omogenitatea familiei este mentinut6 prin relatiile de interdependent6 dintre membrii s6i, printre care cele mai importante sEnt schimburile de hrand. Cind aceste necesitdti au fost satis- fdcute relatiile familiale in- ceteazd, puii se risipesc $i familia se destramd.

Obiectivele, modul de constituire $i functionarea sznt comune tuturor familiilor. Ceea ce le diferentia- zd sfnt ,,caracterele biologice" ale membrilor din care se compune (compozitia fa- ni l iei) $i ,,conditiile lor de viatd". Prin cercetarea celor doud elemente specifice s-au obtinut cunogtintele necesare stabilirii metodelor zo- otehnice prin care acestea sd f ie asigurate pentru ere$- terea $i exploatarea animalelor.

Obiectivele comunitdtii albinelor fiind aceleaqi, s-a adoptat prin analogie denu- mirea de familie $i deoarece cercetarea lor avea ace- l a ~ i obiectiv. caracterele $i conditiile de viatii, procedeele utilfzate pentru we$- terea albinelor i n stupul primitiv au determinat ca, apicultura sd f ie considera- t d o ramur& a zootehniei.

Stupul sistematic ne-a oferit posibilitatea sd obser- v d m aspectele carcteristi- ce ale comunitdfii albinelor, care o deosebegte de conceptul general a1 familiei : ,,existenfa lor sociuldu.

Saltul calitativ a1 tehnologiei i n apiculturii, realizat la inceputul acestui secol, s-a realizat datoritd cum$- tintelor obtinute prin aceste observatii.

S-a putut astfel constata cd intr-un stup se desfd- gourd o activitate complexd, la care participd direct $i indirect fntreaga populatie printr-o diviziune a muncii $i fntr-o anumitd ordine. Existents social6 a albinelor este o form6 de organizare, ce se constituie $i functioneazd printr-o seamd de relatii de interdependen- t d , prin care albinele comu- nicd (prin semnale tactile, olfactive, schimburi de hrand etc.), se influenteazd, co- laboreazd, controleazd $i in- teractwneazd ,,toate asigurd tuturor", ce determind o functie de reglare a tntregii activitdti exercitatd de co- munitate asupra albinelor din care se compune.

Mecanismul prin care se comandd functionarea dife- rentiatd $i coordonatd a albinelor, este compus dintr-o retea a relatiilor sod- ale. Ele nu sint doar n i ~ t e legdturi familiale gi prin functiile 107 constitule ,,strut- tura" de organizare a co- munitiitii.

Comportamentul animalelor depinde de caracterele lor genetice. Manifestarea acestor caractere ale albinelor, chiar $i cel domniant a1 culesului, sPnt dirijate prin aceastd structurd. Com- portamentul lor este u n fenomen asociat organizdrii, in care sint implicate proce- se biologice g i sociale.

Forma de organizare a albinelor n u are caracterul temporar a1 familiei, deoarece pentru aceste f i infe sociale reprezintd ,,o conditie de viatd", i n afara cdreia n u pot supraviefui. Aceastd

formd este m i complexd decit cea a familiei, constituind u n sistem dinamic, care 3$i modificd functions- rea prin modificdri ale di- viziunii muncii On functie de conditiile externe $i in- terne adaptfndu-se acestora $i menfinind i n i n t e r i m 1 sdu conditiile normale de viatd ale albinelor i n cele mi diferite imprejurdri ji zone geografice, performan- td pe care o familie nu o poate realiza.

I n zootehnie productivita- tea depinde de calitdtile animalelor g i asigurarea conditiilor de viatii. In apiculturd, pentru realizarea productivitdtii este necesar ca, pe ling6 acestea sii asi- gurcim $i conditiile sociale ale organizdrii, i n care acest fenomen se produce, deoarece avem de-a face cu o productivitate a muncii. De aceea metodele noastre de exploatare sint nivte in- terventii in organizarea albinelor incepind cu lucrd- rile de primdvard $i inche- ind cu pregdtirea pentru

Pentm cre$terea eficientei i e rmt . acestor interventif este necesar sd cunoastem conditi- tiile de via?; ale albinelor, cele biologice, dar $i cele sociale i n case trebuie sd intervenim gi de asemenea interdependenfa acestora, ce determimi complexitatea fe- nomenelor gi tehnologiei i n apiculturii.

fntrebarea Jamilia sau colonia de albine" n u are u n caracter formal. Ea se referd la continutul $i semnificatia acestor denumiri, care sd corespundd realitd- tii g i sd orienteze pe calea progresului modul de a gin- di i n apiculturd.

N.R. A$teptem de la citlto- di nwtri $I alte ophii pe aceask3 temA.

15

Din experienta unui apicultor

Dispozitive pentru dezinfectia inventarului apicol Gheorghe Dan TUCUDEAN

Dezinfeclia inventarUlUi apicol este o iucrare de maximd importantd, mai ales ! I. in momentul de fati , dnd albinele au tot mai mult de luptat cu diver~i agenti

patogeni, ~tiindu-se $i faptul cii sdndtatea albinelor este o verigd principal6 in I 'i realizarea producoei apicole sporite gi diversificate. De la bun inceput trebuie i li ariitat c6 dezinfectia inventarului apicol este o mciszlrd profilacticii de prevenire

1 i $2 nu de eradicare a bolilor. i

h practicil, pentru dezinfectie, apicul- tonii folosesc mai multe metode : - metoda mecanicci - in care piesele inventarului - stupii mai ales - se rg- zuiesc de resturile de cearh, propolis etc., cu dalta apicoll (metodri dnsuficienth $i ineficienth ) ; - metoda flambdrii - in care obiectul

prietenii mei Cllin Malinski $i Crriciun Ratiu, doi pasionati ai tehnicii apicole din comuna Bocsig, judetul Arad.

Dispozitivul de flambare cu motorinii &rte un lclispozitiv generator de flachrl

folosit $i la pirjolirea porcilor in gospodh- ri,i.le personale. Detaliide pot fi vHzute in fig. 1 A, B, C.

AER 3l)B PRESIDNE ' 7

E

Fig. 1 - Dispozitiv de flambare cu motorinci

de dezinfectat este supus un tirnp scurt unei actiuni a unei fllclri - de regull cea data dc lamp de benzinl ; - metoda chimicd - in care obiectul de

dez~infectart este pus Pn contact cu substan- ta chamich dezinfecbatg aflat3 sub diferite f o m de agregare (solutie, vapori etc.) ; - metoda mixtd - in care se combing

metodele de dezinfectie enumerate rnai sus. Aceasth rombinatie de metode pre- z i n a eficienw cea mai mare.

Dispozibivele pe care le prezint in acest articol mi-au fost recornandate de chtre

Corpul de presiune in care se introduce motoring $i aer sub presiune are in partea exterioarl capacul cu filet pe care sint montate un manometru, de presiune, valva cu ventil, robinetul de alimentare $i un miner care inlesnevte manipularea clispozitivului.

Conductele de alimentare au rolul de a conduce combustibilul sub presiune de la corpul de presiune la arz6tor. Duza din components arzatorului se adapteazl la aragaz.

M d u l de falosire a chispozitivului : Se

devurubeazii c a w 1 dispozitivului $i se introduce motoring (drca 40°/" din capa- citate). Se iwurubeazg la loc capacul $i, cu ajutorul unei pompe manuale, auto sau a altei surse de presiune, se introduce prin valva cu ventil presiune in corpul de presiune (4-5 atmosfere mhurate cu un manometru). In continuare se incAlze$te putin corpul arzgtorului la o altg flacsrg pentru a m&ri fluiditatea motorinii $i a

- manometrul 1-am demontat de la un aparat de stropit ce nu mai putea fi folosit ; - valva cu. ventil se rec~~pereazh de la

orice camera auto iq i t5 din uz etc. Costul unui asemenea dispozitiv a r pu-

tea fi reprezentat mai mult de mnopera celui care-1 realizeaza. $i cum multi dintre stupari sint $i meseria~i priceputi in confectionarea utilajelor necesare in stu-

Fig. 2 - Dispozitiv de flambare cu gaz

ridica coefioientul de ardere ulterioarg. Preinciilzi~ea dureazg citeva minute, timp in care se deschide $i se inchide nSor robinetul de alimentare pentru a putea sta- bili grardul de incglzire a1 arziitorului. Dispozitivul nu functioneazs rece deoarece combustibilul este injectat liniar, ne- putindu-se mentine flacgra aprinsg. Se considerg arzgtorul Snc5la;t atunci cind combustibilul se aprinde de la flacBra ce o folosim ca sursh de preincglzire (binein- teles in urma deschiderii robinetului de alimentare) iar flacsra dispozitivului arde far5 s5 afume. Odatg in,trunite aceste conditii, dispozitivul este gata de lucru. De acum inainte combustibilul se va incglzi trecind din conducta de alimentare inferioarg in conducta de alimentare superi- oarri.

Concluzii : Mspozitivul de flambare cu motoring a fost utilizat de mine personal in cadrul actbunii de dezinfectare, folosind metoda mixtg. Pot spune c5 a dat rezultate foarte bune, inlocuind cu succes lam- pa cu benmng pentru care combustibilul este m i scump. Subansamblele dispozitivului prezentat pot fi in Entregime piese recuperate de la alte utilaje, dezafectate, cum a r fi : - pentru corpul de presiune am adap-

tat un corp vechi de sting&tor de incendii ;

pina proprie totul se reduck doar la ... preocupare $i arnbitie de a realiza ceva util.

Dispozitivul de flambare cu gaze Este un dispozitiv generator de flacrir5

ce folosevte drept combustibil gazul metan inmagazinat in butelia de. aragaz.

Este un dispom~biv simplu fig. 2, foarte practic $i uqor de manevrat, impunind Ens5 conditia existentei gazelor. Ca p g ~ t i componente se pot distinge : - Arztitorul - constituit dintr-o duzg

tip aragaz $i o pilnie din tab15 subtire pre- vgzuts cu orificii pe o Qrei.me din l'ungime (la fel ca in figura 2). Pilnia are rolul de a directions $i concentra in acelavi timp flacsra pe obiectul supus flambikii. Orifi- c,iile plllniei favorizeazg al~imentarea fl5- cgnii cu oxigenul necesar in grocesul d e combustie. - Conducta de legtiturti. Acesteia i se

monteazg pri,n infiletare la unul din ca- Pete duza, i.ar la celrilalt capiit un racord de pasaj cgtre furtun'ul de cauciuc ce duce la ceasul regulator de p'resiune a1 bute- Eiei de aragaz.

Modul de folosire a dispozitivului : S e deschide robinetul buteliei de aragaz dup5 care se apropie un chibrit aprins sau altii sursh de flactira de pilnia arziitorului. Imediat dupg aprindere arzhtorul este gata de 1,ucru.

Concluzii : este un dimozitiv practic, functional in special pentru acei apicultori care posed5 butelie de aragaz sau alte surse de gaz metan ; se construiqte uwr $i cu foaa-te putine materiale ; are o greutate redus8, ceea ce il face u$or de has- portat $i d e manevrat.

Dispozotivul de Ilambare cu lemne Este un dispozitiv generator de flaciir5

ce folo-e energia calonicB degajata in urma arderii cornbustibului lemnos.

Conpul de adere se prelungegte cu un tub director care 'concentreazd gi directio- neaza flachra spre obiecbul supus flambii- rii. La capatul s h interior se ailti dispus opritorul de jdratec. Tubul &rector $i carpul de a d e r e se confectioneaz5 din ta- blB cu grosimea d e 2 mm.

l'rinaipiul de functionare : Motorul electric actioneaza burbina cu p l e t e a r e ab- soavbe aerul din exterior $i il intraduce in cmpul de ardere. Curentul de aer ore-

b a ~ 6 ~ i e sAU RUbstESOR

Fig. 3 - Dispozitiv de flambare cu lemne

Components cea mai important5 a dispozitivului este reprezentata d e ansamblul motor electric - tunbina cu palete - carcasa turbinei. Acest ansaanblu este re- cuperat de la dnstalatia de climbizare a unui tractor U-650 M casat.

Motorul electric se alimenteazg d e la o baterie d e acumuilatari de 12 V sau de la r e w u a d e 220 V folosind un redresor de curent (acest redresor s e foloswte h principal pentru minciircarea bateriilor de acumu1laQri).

In 4igura 3 se poate observa c5 pe acest ansamblu este montat @i un miner.

Corpul de ardere a re in exterior un miner, o trap6 de alimentare cu combusti- M1 $i doua picioare de sprijin stabilizatoa- r e pentru pozipa de repaus. In in'terior, printr-o pa rk comunicg grin htanmediul unei deschizatutri 'patrate - cu ansamblul prezentat mi sus. In ,partea opus& se aflB opritorul de jdratic compus din trei buc5ti de fier-beton subtire, sudate vertri- cal in forma de gratii.

a t Entretine arderea lemnelor din corpul de ardere prin Pmbogatirea combustiei cu oxigenul din components sa. TotodatB, curentul de aer antreaneaz5 f lacka spre exteriorul dispozitivubi pnin tubul director.

Modul d e folosire : Se pregiitesc din timp lemne din a n t e tari care dau mare ran- dament tenmic (canpen, stejar etc.) $i se dilnensioneazB corespunz&tor (aprox. 250 mm lungime, 30 mm 18tirme). haintea In- ceperii ducruld se face m foc separat pentru obtinerea jkatecului. J&ratecul se introduce in conpul de ardere prin trapa de alimentare imgreunti cu oiteva buc5ti de k m n uscate.

Dup5 pornirea motordui electric, dispozitivul este gata de lucru

Concluzii : Acest dispoaitiv este relativ simplu qi accesibil, nefiind nevoie de o munc5 de specialist pentru realizarea lui. Combustibilul utilzat este rnai w a r de procupat decit benzina, motorina sau gazul metan.

Colaboriri si coaperiiri internafionale

In prima decadd a lunii august, asociatia noastrd. a fost vizitatd de o delegatie de apicultori din Bulgaria format6 din domnzz: Stefan ANGHELOV, secretar a1 Asociatiei Apicultorilor Bulgari - cu centrul in orayul Sumen, prof. univ. dr. Stoico NEDEALCOV, membru de onoare y i Ivan Vasiliev STOIANOV, contabil yef. La sfiryitul vizitei de documentare am solicitat membrilor delegatiei sd impartdyeasc2i cititorilor noptri gindurile yi impresiile lor. Dintr-o discutie mi ampld consemwin urmdtoarele :

Stefan ANGHELOV : ,,Pen,tru noi, relatiile cu apiculltorii din Romgnia nu in- cep acum, cu aceast.5 vizit5 de iucru. Este adevgrat c5 pin5 in prezent nu am avut leg5turi la nivelul conducerii apiculturii romgnqti dar am cunoscut m i multi stupari romgni c k o r a le-am vizitaG stupinele fiind plgcut impresionat de ceea ce am putu't constata. Trebuie s5 vg spun cS apicultura romsneas- c5 se situeazB ,pe un plan superior raportind-o la nive1,ul mondial $i dup5 di'k vtiu acest adev5lr este recunoscut de toti cei care v5 viaiteaz5. Cel ,mai important asect mi se pare acela legat de strin- sa leg5tur5 a r e exist5 in R o m h i a intre $-tiin@ $i pmctica apicolh. Aceast5 leg5- tur5 organic5 ,pepmite o cunoa$tere am%- nuntit5 $i exact5 a biologiei $i fiziologiei famibiilor d e albine $i drept urrnare cre$- terea, intretinerea $i exploatarea albinelor se soldeazg cu obtinerea de In stupi a unor productii sporite, nmplu diversificate. Tot- o d a a am ~putut constata c3 este deosebit de bine rezolvats aprovizionarea apicultorilor cu toate cele necesare practicgrii apicultu.nii 6ar achizitia d e prodnse adcole se desfiXqoar5 intr-o manie& eficientg, Am observat c5 momentan, din cauza proble- melor economice lipsesc unele materiale necesare apicultorilor dar cred c5 acest aspect este trec5tor $i trepetat, printr-un efort colectiv, se va reveni la abundenta pe care benefidarii o agteapt5. In ~timpul vizi~tei la Insbitutui de Cercetare $i Productie pentru Apiculturh a m avut posibilitatea s 5 ne intilnim ou dl. dr. MIRCEA MARIN, $ef de laborator, un cercetgtor gtiintific deosebit de ~productiv, care de \mai mult5 vreme realizeaz5 cu mult succes medicamente foarte efiicace pentru prevenirea $i combaterea unor boli ale albinelor. Noi ounoa$tern, u t i l i z b $i aipmciern aceste valoroase medicamente.

V5 rog s5 notati c5 venirea noastr5 In Romgnia nu este i n t i m p l h r e , a m venit la prietenii noqtri r m h i cu donin@ d e a realiza legBtud mai strinse ou apicultorii $i conducerea apiculturii romheqti. Discutiile ge care le-am purtat la nivelul conducenii apiculturii din p r a dumnea- voastrfi ca $i intilniirile cu simplii apicultori a u permis s5 se intrevad5 c5 toate solicit5rile $i propun6 rile noastre sint in m5sur5 s5 fie rezolvate intr-un spirit de cooperare $i colaborare prieteneascg in folosul ambelor p5rti.

La Insbitutul International d e Tehnolo- gie $i Economie Apicol5 a APIMONDIEI am avut o intilnise cu d-na Mihaela SERBAN, director a1 institutului, cu care avem leg5turi de colaborare in domeniul realizkrii unor ttipEinituri apicole.

In conclude, vreau s5 subliniez c5 peste tot in Romania am fost foarte bine pri- miti, astfel c5 vom putea transmite apicultorilor din Bulgaria ck deplasarea delegatiei noastre s-a efectuat in cele mai bune conditii, cu rezultate extrem de pro- mit5toare ".

Prof. univ. dr. Stoico NEDEALCOV : ,,Bunele mele impresii despre apiculbura rom2neasc5 nu dateaz5 de ast5zi. rnc5 din 1965 din pericada celui de a1 XX-lea Con- gres ju,biliar a1 APIMONDIA, desfhurat in Bumrevti, 1-am cunoscut pe marele om, pe marele apicultor care a fost prof. dr. ing. Veceslav HARNAJ $i pe dl. ing. Evgen MARZA actualul prgedinte a1 asociatiei apic,ultorilor romsni. De atunci in- tilnirile ncastre au urrnat o succesiune prilejuit5 de toate congresele internatio- nale de apicuJtur5 tinute in Eulropa. In- ceputu~l excelentelor impredi pe care le am despre apicultura romlneascil se situ- eazs deci intr-o perioad5 d e acum d

bine de 25 de ani. Imi amintesc cu mare ,pl5cere c5 atunci, cu ,prilejul congresului amiatit, am participat la o viziatk de documentare in Delta Dun5rii - acest ade- vkrat rai a1 albinelor. Acolo am cunoscut pentru pri'ma dat5 stupul multietajat $i - in bun5 m5sur5 - tehnologia de intretinere a famililor de albine Bn acest tip de stup pe care, cu timpul, 1-am introdus in tara noastr5. fn ceea ce pri- vegte sistemul d e organizare a apiculturii in Romknia, acesta se define~te printr-o structur5 cu totul particular&. Cunosc bine acest sistem de organizare incg dinainte d e evenimente din decembaie 1989. Dorim s5 introducem acest sistem de organizare a apiculturii in tara noastr5 pentru c5 sintem convinvi c5 vom obtine rezultate bune.

In Bulgaria, spre deosebire de tara dum- neavoastr5, s-a produs o revolutie lini$- tita pe plan politic urmatg de o revolutie in apicultura. Noi consider5m c5 luind ca exemplu sistemul de organizare a apiculturii rom&ne$ti vom putea dep8~i in rea- diz5ri vechea asociatie de apicdturk exis- tent5 inc5 in p r a noastrs. DabritH noilor relafii economice $i sociale din t5rile ve- cine $i prietene sint create conditii bune pentru o colaborare strins5 $i o cooperare fructuoas5 deopotriv5 profitabilk pentru apicultor,ii din cele .'oua t5ri.

Vreau s5 v5 multumesc pentru aleass ' ospitalitate pe care ati oferit-o delegati-

ei noastre, pentru discutiile sincere gi deschise pe ca're le-am avut .la conducerea asociatioi dumneavoastrs. In mod special multumirile noastre se adreseazg domulu i prewdinte ing. Eugen MARZA care, a p ca intotdeauna, a madfestaf o mare intele- gere fat5 de problemele apicultorilor bulgari. Aceasta ne face s5 consider5m c5 avem in persoana dumnealui un grieten de nfidejde $i un aliat sincer a$a cum de fapt a r trebui s8 fie fiecare apicultor na numai din Europa oi din orice tar5 din lume."

Q Ivan Vasiliev STOIANOV : ,,In calitate de contahil $ef al Asociatiei apicultorilor bulgari din $ m e n m5 asociez celor muse de domni,i Anghelov $i prof. Nedeal-

cov. De la inceput vreau s5 precizez c5 sint pentru a - cincea oars in Rom%nia da- torit5 unor probleme de relatii eccmomice ce vizeazZi realizarea la I.I.T.E.A. API- MONDIA a unor .tip5rituri pentru p r a noastrs. Am vizitat de cite dou5 sau trei ori oravele Buz5u $i Piteqti avind posibilitatea s5 cunosc indeaproape apicultura din teritorii.le strgbstute, v&ind la fata locului in teren aspectele concrete ale practicarii apiculturii. Tot ceea ce mi-a relatat dl. prewdinte ing. E. MARZA cu privire la activitatea organelor teritoriale ale asociatiei dumneavoastr5 am v5zut - cum se zice - pe viu av,antajele unei exemplare organizkri in profil teritorial.

Profitind de fap td c5 in Bulgaria a ap5- rut legea referitoare la miqcarea coopera- tist8 vrem s5 firuct,i.fich posibilitatea de a intraduce in practic5 prin adoptarea la conditiile noastre concrete a experientei apiculturii romrinevti reorganizind stups- ritul de la noi pe baza unei structuri elas- tice, eficiente $i rerttabile. Folosesc prilejul acestei intilniri pentru a reinnoi invita- tia facut5 d-lui ing. MARZA de a veni la noi in tar5 pentr,u .ca impreunk cu dl. Alexandrov, director a1 Nectorcoop s5 ana- 1iz;im atent $i s& g5sim locul exadt a1 organizatiei noastre in noile structuri eco- nomico-sociale. Dorim ca prin aceasta or- ganizatia noastr5 s5 se pmt5 implica mai mult in actiunile perrnanente de ajutor direct acordat apicultotAlor. Urmari'rn ca toti membrii 55-$i valorifice la modul superior productiile realizate $i s s putem s5 le punem la dispozitie tot ceea ce ne-am 0biqnui.t a numi baza tehnico materials modern8 destiaat5 obtinerii acestor pro- ducfii ale stu~pului. h aceasts idee consider c5 schimburile ou Asociatia Crescgto- rilor de Albine dln Rombia, actiunile de cooperare, colabarare $i Pntrajutorare vor fi de eficient5 maxim5. V5 rog 65 fiti de acord cu afirmafia mea c5 prilejul venirii in tara noastr5 a unei delegatii a conducerii dvs. va constitui un pas' fnainte pe dru~mul progresdui apiculturii din Bul- ga.ria. Dorim ca pe baza ex,pwientei dum- neavoastrg s5 promov5m ideile progresis- te din apicubtur5. Vk multumim pentru dessviqita dumneavoastr5 ospitalitate, $i v5 avteptg'rn in Bulgaria".

INTERFERENTA - APICULTURA - LITERATURA

METAFORE APICOLE OLTENESTI

Dacd i n prima parte a articolului (apiirut i n nr. 811991 a1 revistei noastre) a m ~ t e r s praful de pe condicele bdtrinesti cu referire la Oltenia, f n cea de-a doua parte ne v o m opri la izvorul de apd vie a1 gindirii scriitorilor, care au pornit i n dru- mu1 lor de pe aceste meleaguri ,,de legend& $i basm". $i nu putem fncepe cu altul, decit cu acela cdruia t i apartin cuvintele de mai sus, Al. Mitru, u n striilucit profe- sor $i povestitor de istorii uitate.

Inceputurile basmului ,,Fata stejarului" sint autobiografice, din moment ce autorul se consider6 urma$ul acelora care au rii- sdrit $i vietuiesc $i astiizi pe pdmintul oltenesc prin el. Atunci cfnd lumea era frumoasd ca-n pove$ti $i cind totul era vriijit" s-a niiscut fiica reginei ztnelor dintr-o dragoste curatii cu u n tindr cfn- tdret. ,,Zinele o hrdneau cu laptele sdlbii- ticiunilor ca $i cu mierea sau cu fructele strinse de ele, cu grijd, i n reviirsatul zo- rilor din piidure 16. Astfel a crescut mare $i neinchipuit de frumoasd. Curtatii fiind de fiul voievodului, ea n u putea sd-1 ia de bdrbat din cauza unui vrdjitor, care a transformat-o intr-un pe$te : ,,pe$tele s-a transformat fntr-o albinii ce s-a pierdut printre copaci".

Vrdjitorul n u s-a liisat. L-a prefdcut pe biiiat intr-o mierlii care a fnceput sd zboare ciiutind prin poieni albina.

Atunci albina s-a prefiicut intr-o flori- cicd de cimp. Iar biiiatul a luat fnfdtiva- rea de ,,cosa$ care reteza de zor otava".

Dupd multe alte metamorfoze ,,fat! stejarului a putut face nunta mult r i vn~ ta de iubitul ei".

,,Mierea cu care sint pldmiiditi" ni$te colaci ,,este vrdjitlj" $i aduce numai sliibi- ciune de se va atinge de ei, ii $opte$te calul lui Fiit-Frumos. Baba Hfrca va in- cerca sii-1 ademeneascd fmbiindzi-1 cu ,,ni$te colaci" despre care-i va spune cii sint ,,colacii puterii" 17.

,,Buruiana vietii" este cdutatii intr-un rdsiirit de zori din luna mai, fntr-o poiand plind de flori, unde, ,,viizduhul cra proas- pdt. Albinele, harnice, bizfiau i n ve$nica $i neobosita lor trudii de a pregdti mierea" j5.

Folosindu-se de tainu ,,piildriei ferme- cate", Pdtru scapd de bogdtaqii satului pe care-5 trimite i n bfrlogul ursoaicei sii smulgt? pdr de la ursuletii ei spre a f i apoi $i mai bogati. Uitii fnsd sd le spun6 cii dacd vor sd dobfndeascd puteri pentru pcildria fermecatc trebuie sd ducd ,,ur-

soaicei din piidure o oald cu miere $i urt ulcior cu apii ne-nceputd" l" Nesdbuinta celor avuti i i scapd pe cei siiraci de ei g i de necazurile vietii.

,,Alte poveqti cu tilc'' ne infdti~eazii necazurile unui vodii c-un fecior a1 lor'' sii- riicut tare cu duhul", ciiruia i se w i s e ,,cu binele pe lumea asta $i voia sii plece pe lumea cealalt ii... Credea cii pe acolo alear- gii ciinii cu covrigi fn coadli, cii rfurile-s pline cu lapte $i cu miere. Cum vine vor, ba, cii prostul .,asteaptii sii infloreascii po- rnii ca trai~dafiriz, muntele sii facd miere $i trintorii roiuri" i9.

Rodul dulce a1 ,,albinelor celor grase" ispitevte qi pe u n alt boier avar, care uitii de prietenia ce-o avusase odinioarii pen- lru u n tovard$ sdrac de joacd. Omenia este cdlcatii i n picioare pentru ,,un fagure de miere" luat dintr-o scorburii a unui copac din pddurea sa. Sdracul 1-a dus la u n roi de vzespi care se pripii$iserii ~i ele prin pcidure. ,,Albinete mari $i frumoase" 1-au inconjurat, I-au siigetat, fdcindu-1 de r f su t illtregului sat, ,,ccici cine stricdi prietenin din sete pentru avutii nu merit6 sd poar- te numele de o m !" 19.

Al. Mitru $i-a fncercat pana $i i n re- povestzrea unor alte timpuri $i altor ti- nuturi, ca de exemplu i n ,,Legendele Olim- pului". Aici este scrisii $i povestea prea- frumoasei Euridice, ~iipitd de u n crescci- tor de albine, Aristeu. Alergfnd dupd ea. prin pddure, fata a cdzut intr-o groapci peste u n $arpe care a muvcat-o. Fata a murzt, Orfeu a plecat i n Infern s-o ia, dar a pierdut-o cind $i-a intors capul s-o vadH pe iubitii, lucru interzis. Lui Orfeu I-a rdmas doar cfntecul2~.

0 altd secventii din mitologia greacd, repovestitii de Al. Mitru, surprinde ,,nim- fele care-1 hriineau pe Zeus cu laptele unei capre gi cu mierea parfumatii cum nu fd- ceau albinele decf En stupii de pe

Descinzind dintr-o familie olteneascli din Ciirbune~tii Gorjului, ,,cel mai sdrac tinut $i eel mai pietros din regiune" - c u m scrie i n s u ~ i poetul, nedisimilEndu-$i riidii- cinile vitalitiitii sale poetice - Tudor Ar- ghezi, de$i s-a nciscut la Bucure~ti , apar- tine sufletului pitima$ a1 aceslor meleaguri ddinuite-n piatra muntelui $i-n for- midabila imaginntie a lui BriLncuvi. Clasi- ficarea lui Tudor Arghezi ca ,,poet oltean' a acceptat-o $i Marin Sorescu prefattnd o antologie a poeziei ol tene~ti , alcdtuitd de Justin Constantinescu $i Ion Deaconescu,

publicatd in 1970 la editura ,,Scrisul ro- mhnesc" d in Craiova.

Tudor Arghezi, considerat de mult i drept cel mai strdlucit continuator a1 lui Mihail Eminescu, s-a aplecat cu sfiald $i inegalabild gingdgie asupra universului micilor albine, pe care le-a cintat cu nespusd fantezie intr-un intreg volum, special de- dicat lor, ,,PrisacaC', publicat i n 1954. Au rdmas de la el alte zeci gi zeci de giuva- ieruri poetice rdspindite i n Ontreaga sa creafie, fie i n versuri, f ie i n prozd. 0 sim- pld enumerare a lor devine destul de fn- tins& $i fdrd pretentia de a le epuiza ci- t dm : ,,Tilharul pedepsit", ,,Fetica1', ,,Stu- pul loru, ,,Paza bund", ,,Albinele $i tdu- nii", ,,Cintec de buduroi", ,,Timpul pu- tred", ,,Pomul cu pdpu$iU, ,,Trifoiul", ,,Lu- mimi linri", ,,Miere cu hrean", ,,Miere $i ceard", ,,Domnitaa, ,,Flautul fermecat", ,,Calendar horticolu, ,,Dare vindtor", ,,Tars piticilor" $i cite altele.

Pentru Arghezi, pentru familia Arghezi, albindritul era o terapie sufleteascd, u n echilibru necesar marilor creatii poetice. ,,L-am cunoscut pe T. Arghezi", declard Ion Larion Postolache, casa, maestrul, copii, pomii, stupii, gdinile, ciinii, intreaga atmosferd era aceea d in ,,Cartea cu jucd- rii". Totul era duminical ca intr-o poveste estivald, incdrcatd de lumind, de zumzet de albine $i de miresme de ierburi care dddeau i n copt" 2'.

,,Am invdtat sd md minunez de tintar qi de albinii $i s6 respect greierii $i cdrd- bu$ii6* declard marele poet in volumul ,,Subiected' 22. Am fi nedrepti dacd n u ne-am aduce aminte cd lui Arghezi ii pld- tea s-0 vadd pe sotie lucrind intre stupi fdrd team6 ; de altfel, tandru, el o considera o regind a stupilor $i o doamnd a casei. De la tnteleapta $i buna Paraschiva a deprins atftea fntelesuri d in viata albi- nutelor. fn frumoasa grddinri de la Mdrti- $or, Tudor Arghezi avea 12 stupi pe care-i fngrijea cu deosebitd pldcere. Fiica marelui poet, Mitzura Arghezi, numeste acest tinut ,,mica noastrd patrie". Stupii d in Mdrtigor, 4qirati unul dupd altul, cind nu adunau miere suficientd pentru iarnd, ma- m a le punea brindu~ele cu sirop de zahdr pregdtit de tata, ca sd supravietuiascd i n iernile aspre".

f n ,,Semnul oamenilor mari este bun& vointa fat& de cei mici", de Gh. Cunescu, este consemnat : ,,$i primdvara, cind cire- $ii de pe alee $i pomii i n livadd imbdl- sdmau locul cu miresmele florilor, cdutate de albinele din prisacd ivite $i i n poezie ... maestrul mergea sprijinindu-se i n baston ... Onvdluit fntr-o picld de f um , ca stuparii cind umbld la albine" ".

Recornpensat cu marele premiu european pentru literaturd Herder, poet prin exce- lent6 oltean, Marin Sorescu, ndscut doar la cfPva kilometri de Jiu, a rdspindit i n

creatia sa crimpeie de Entelepciune apicold : ,,Descrierea pe$te.rii gfndirii abstracten dii prilejul marelui artist a1 cuvfntului sd se ascundd i n pielea ursului impins de foame" intre literatura total6 g i plind de reculegere" 24.

fntr-o jars6 cu caracter de fabuld i n prozd ,,vulpea se sacrificd incd o datd acceptind sd i se ungd coada" numai cu miere, a$a cum de fapt se cuvine la o mi- ronositd ca ea. Se fdcuse propunerea la inceput sd fie uns ursul, dar nu a fost a$a fiindcd e tare de piele $i ,,albinele i$i ?up/ In el atitea ace". V i m 1ui cea mare e cd

',,virii MSU-n stup", a spus atunci vulpea ,,On glasul ei picurind u n strop de miere"?'. Pentru vestita cumdtrd se cuvine desigur, $i locuinta sd aibd ,,un perete urn cu miere", ohiar dacd nu face trebuintd ca ursului care 1-ar f i mincat dacd I-ar fi avut.

Parodiind $i ironizfnd i n stilu-i inid?- tabil, Marin Sorescu evalueazd ,,Sturea de destin" a civilizatiei bdtrinului nostru con- tinent : ,,lmaginea viespei fnotind fn miere e fncd mai plastic& pentru Europa, addu- gfndu-se la dulceata aticd de demult. Con- tinentul nostru are Oncd botul profund vi- rit i n gtiubeiul cu intelepciune greceascd" l .

,,Povestea vorbii" lui Anton Pann satiri- zeazd prostia, relele societdtii timpului sdu, fiind o pravild de indreptare moralii. latd citeva perle de autenticd valoare edu- cativd tangentiale ocupatiei apicole : ,,Due& prietenul tdu este miere, t u nu umbla sa-1 mininci tot" ; ,,Nu oricc muscd face miere" ; ,,Cu otet p i cu fiere nu se face agu- rida miere" ; ,,C-albina-n gurd cu miere/ $i-n coadd cu ac $i fiere" ; ,,A bdga mina i n miere g i a nu-ti linge degetele n u se poate" ; Mai rara vederelEste m i cu miere"; ,,?dcerea este ca o mierel la cea mai amard fiere" 26 etc.

Poeta de suflet a Craiovei, Elena Fara- go, se apleacd tandrd $i plimi de afectiune peste universul micilor necuvintdtoare in- cercfnd sd deslu$eascd ceva din tainele sau curiozitdtile lor. 0 omidd ii replicd unui licurici ,,Vin sd ne jucdm frumoslToatd seara i n grddind,/Cd ne-a spus ieri o albi- d / C d egti bun $i egti milos" 27.

1ncomodu1, dar autenticul poet, in ce are mai bun i n cele 19 volume publicate pin6 On prezent, Adrian Pdunescu, descinde d in filonul metaforic arghezinn, cel putin in felul de a privi aceastd nuantatd $i ne- nuntitd fiintd creatd numai spre a se bu- cura de muncd. Reddm i n Ontregime po- emu1 ,,Biserica de miere" spre exempli- ficare : ,,Albinele bdtrine ce Bnseamnd,/ Decit finalul ce-$i aratii spinii,lCum v i n la sdrbdtorile luminii/$i care-n arpi aurii de toamnri ? / / Ce inddrdtnicie $i ce vrere,/Ce sacrificii le mi cere rodul,/Cd ele mor to- pindu-se cu totul l fn cea din urmd sarcinii de miere ! I / Ce miere Ontre dragoste Qi urd,/Ce miere sfngerie e apusul,/ Ce mie-

r e Pncifratd e nespusul,/Chiar gtreangul i e rn i i e d i n miere P U T & / / , Si-n univers suride nesupusul/Bditrin stupar c-o mascd pe f i g ~ r i i " ~ ~ . B l inda toamnelor lumind ii t r im i te poetului l a S ib iu sau oriunde s-ar a f la u n ,,septembrie de miere, ... de brumd gi t i r z iu ...' 28.

Poetul vi lcean, de v i r s ta tineretelor $i t impur i lo r noastre, Fel ix Sima, dedicd adevdrate i m n u r i munci i anonime a albinei in speranta indu lc i r i i f i r i i omulu i , cdzind, n u de put ine or i , i n t r -un evident discer- &mint. L a edit ia a I X - a a ,,Fagurelui de aur" , scirbdtoarea apicultor i lor vi lceni, po- t u l inv i ta t Va recita poezia , ,Albina de Tomgani", publicatd in Ontregime in re- v is ta ,,Apicultura in Romania", n r . 811985, p. 22. ,,Colind albiitei rom&ne$ti" apare pe coperta revistei de mai sus in numdrul 1 d i n 1987 ; ,,Albina noastrdu alcdtui td d i n 6 strofe a ci te patru versur i este publica- t i in revista n r . 11/1987, p. 24.

La i tmot i vu l poeziei ,,Clips" - ,,aduceti f loare de salcfm" - are ceva d i n ,,muzica sf intd ...I d i n zumzetul de pace d i n toate albinele / in acul lor fdcut pentru miere", cdci ,,Pdmintul gi-adum? iub i r i l e toate / In fagur i de r n i e ~ e " ~ . h ,,Profilul cur t i lor domne$tiM f luenta metaforicd e debordan- td, accentuarea metaforicd inci tant6 spre a rdmine On suflet pus6 pe o l in ie melodic5 modernd, pr inzind ceva d i n s t i lu l minules- c ian : ,,pere mar i ce-ndreagd ceata servi- ti bun& d i m i n e a t a l p e batic pict ind albine / gi servi t i v d rog d i n mine" %.

Incheiem periplul p r i n creatia l u i Fe l i x S ima redind ce are m a i frumos - pdrerea e personal6 - refer i tor ,,la stupul de albine" : ,,Cuvine-se f i i n te i / De spitd-mpd- rdteascd 1 Alb ine i du lc i de aur/Col inda Ro- mdneascii" 30.

Coleg de generatie $i to t vf lcean este $i Luc ian Avramescu. De$i de facturd poet, el $i-a fncercat scrisul - $i a reu$it - i n a r ta reportajului , ca in ,,Luminci de vard", d i n care v o m reda citeva marginul i i apicole : ,,Vara trece Zn toamnd p r i n fereas- t r a lu i august. To tu l se desdvir$egte sub candela unei l u m i n i de miere, lumind bl ind6 g i mingfietoare ... L u m i n n de miere, lumind cernutd d in t r -un soare de miere. P r i n suf letul meu umbld balada culor i lor, poemul toamnei - toamnd pe care o v i - sez ca pe o mireasd inzestratd cu toate da- r u r i l e frumuseti i " 31.

,,h t impu l ani lor de miereu colegii .sdi de generatie' s-au logodit cu s implu l zbor" a1 $antierelor fdur ind ,,cet&ti ale luminilor' t impu lu i nostru 31.

,,Galben $i tu rnu t in ceard" Encearcd sd gdseascd o dezlegare cdtre tainele nef i intei , lutndu-gi ,,mdsura cuvintelor f n ceard" l a apropierea ,,de dfnsul a subl imei Doamne MoarteaY 33. FePicirea l u i cea mare e ,,de-a avea u n ro i de albine de a u r l i n fiece cu-

vint ..." pi de-a s imt i iubirea In f iecare respimfie a sa 33.

T r iumv i ra tu l poetic vi lcean este fe r i c i t completat de un al t t fndr de perspectivci i n a r ta cuvfntului rom&nesc : George T d r - nea.

,,Casa g indur i lor noastre" este planeta care are gust de miere / $ i gust de sare $i pfini" 34.

Poate sd f i e o ,,ucigdtoare miere" aceastii ,,minune fdrd nume / $ i ardere do- moald" dacd omul n u e stdpin pe min tea lu i g i v a dezvdlui atomul fncdtugat ca m i - neral. ,,Balada Jocului perfect'' i g i are re- gul i le ei g i incii lcarea ,,arsenalului sdu de miere" e nedoritd v ie t i i pe pdmint.

,,Cfntecul zmeului blind" e versi f icarea unui basm popular cu u n sfirgit fer ic i t . 0 fecioard a fost ispi t i td de u n zmeu gi, pentru a n u f i certatd de pi i r int i , i g i as- cunde iub i tu l in t r -o griidind : ,,Ce ~ i - a u spus n u gtiu prea bine,/ zumzdiau Pn j u r albine / gi-i pr iveam mi de departe". D e atunci grddina poartd ,,rod $i d n t e c / $i cercei de f l o r i cu toartd" /34.

Craioveanul l l i e Purcaru, specialist a t reportajului festivist astdzi repudiat ca gen publicistic consemneazd %n ,,Planuri de lu tu autentice scene de viatd. I n t r - u n sat de lingd Orgova ,,oamenii satului ... cresc albine, fabric6 miere. Cind infloresc, pe aici, pddurile de tei cu lmi le par incen- d i i nucleare, floarea miroase tare ... In aro- mu acestor pdduri, groasd s-o ta i cu cut i- tu l , deasd ca u n f u m inecdcios, T r a i a n Co- jocaru, o m de peste 70 de ani , fgi pagte cele 50 de fami l i i de albine a jutat de N i - colae, f i u l sdu, care are 50 de ani care m u n c e ~ t e gi la O r ~ o v a , care impacd f n t r - u n orar viguros, mdsurat pe minute indeletni- cirea modern6 cu cea s t r d ~ e c h e " ~ .

Pe plaiur i le Sisegtilor ,,se mai face $ i apiculturd (1 200 de f a m i l i i de albine pasc f lor i le de pe coast&)". L a Apele V i i ... se cresc albine" pr in t re alte mul te $i bune indeletnicir i . ,,Limunul, u n l iman a1 spe- rantelor" e g i pentru albinele de acolo, ccici adusd apa aici, nisipul a fnceput siT. aibd culoare verde, i n el prinzindu-se c u s t r d ~ n i c i e f lor i le mel i fere atEt cdutate In zilele cu soare darnic". 35

Pentru V i r g i l Carianopol ,,Limbs noastrci ~trdmogeascd / N u mai are-asemdnare ; / L i m b a noastrd are miere, / Are-n ea par- f u m $i soare"". A f la t l a u n caf6-bar cu marele poet Minulescu, V i r g i l Carianopot este acapnrat de vo rba dulce a colegului sciu care-i aduce ,.un somn nfit de dulce incf t pnrcd ti erau pleoapele unse cu miere" 36.

L a fe l sfnt bdt r in i i no$tr i : ,,Cu ochi i bliinzi ca rdsdt i tul de zori, / Cu vorba dulce, blind&. rom&neasc&, / 1 1 dcutd dour d i n m ie re gi d i n f lor i "

,,Bunii $i strdbunii" nogtri au crescut o tar6 $i i-w fdurit prin istorie ca zestre ,,un grai cum e mierea", grai f n care s-au scris doinele $i ,,MioritaU, u n grai cum ,,nu4 are nimeni pe pcimint" 37

,,Flu3~ul memoriei" lui A. E. Baconski pcistreazd crimpeie de via@ d i n anii de li- ceu petrecuti la Rm. Vilcea : ,,Salcimi, arbori de c i m p i e l c u flori albe ncipcidite de albine, Voi imi amintiti copildria, / Voi sinteti frapi cu mine ... Cdci sufletul co- pilului de-atunci ,' Adeseori invie-n mine / Salcimi, arbari de cfmpie, 1 Cu flori albe ncipddite de albine".

,,Poema rondelurilor" - forme f ixe de mezie. cu o structurd precis delimitatd - irubadurului Al. ace don ski ii impune o anumitd atentie. ,,Rondelul beat de roze" ni se pare mai nimerit pentru subiectul ce-1 avem i n vedere : ,,De roze e beatd grddina 1 Cu tot ce se afld imprejur : / E beat $i cerescul azur, / $i ziziie, beatd albina ... // Dar iat d... A mea n u e vina ... - / Chiar eu, u n gentil trubadur, / Visind, ling-a1 apei susur, / Md schimb, aqtepttn- du-mi regina ... j' De roze e beatci grcidina"m.

Rcispunsuri la ,,adevarurile de toatd ziua" ridicci vilceanul Dinu Sciraru i n ,,Ginduri Endrciznete"; ,,Undeva a m citit, n u mi t in minte unde gi cind, cd nu exist6 stup de albine fdrd trintori. E posibil, oaTe ca stupul sd-$i produce el singur trintorii sau e, oare posibil u n stup de albine fdrd trintori ? Nu, cumva fac $i trfntorii ceva pozitiv $i noi, oamenii, s fn- t em aceia care a m dat u n sens negativ unei biete insecte cu caracter profilac- tic ?" 40.

,,E dulce vara pe la noi", exclamci Duiliu Zamjirescu ccici ,,albinele u$oare / V i n din stup sd se imbete pe u n sin deschis de floare". Atunci ,,Rid stejarii f ioro$ii /Scot d in flori mirezme teii," fiindcd ,,fn tei std f loare ling6 floare" 41.

Inspirindu-se din ,,Hronicul" vechimii romrinilor Paul Constant, reinvie haiducii d e odinioarci, insetati de dreptate g i ade- vdr. Sub privirile lor, mocanii ,,aduseserci sare $i cearci de albine din pcirfile dinspre munte, cumpcirind i n schimb pe$te scirat pe care sd-1 circiumcireascci cum puteau ... Rindurile lungi cu saci de lind, cu trun- chiuri de cearci" i$i a$teptau clientii in tirgul de duminicci organizat de Vodci Ca- ragea, pe la inceputul veacului a1 XIX-lea. h urma unor incursiuni ale ostrovenilor de peste Duncire, de la biefii rombni 16- sati fdrd apcirare se luase ,,cake grele cu grfu, vite, sare, orz $i miere" 42.

Fratele sciu, Eugen Constant, de o altd facturd scriitoriceascci, e adinc ancorat in prezent. Poeziile sale sint : ,,evocciri ado- lescenttne" i n care ,, tineretea ... / Invelitci-n 2)rliji de basm" are ,,miini de cearci". ,,Toamna vie", toamnu vietii, i i impodobe$-

te paraclisul. d in ,,frunze cu surfs de cearci" 43.

,,Steaua Zimbetuluifi piesd de teatru scrisci de vilceanul Valeriu Anunia - pune i n scend oameni care vor f i existat in preaj- m a descdlecatului Moldovei, pe la 1359. Printre ,,md$ti" se afld $i ,,lfcu, priscicar la apa Sucevei", care se laudci, nu fir8 temei, fafd de voievodul Drago$ : ,,Am prisaca On pddure / Doamne pus2 la rdscruce ... / Iar eu cupcir i n tcicere,j' Cind cuvinte dulci de miere1 Cind sprfnceanci de custurd" i n vederea informcirii 44.

Apropiat de natura tdrii sale, pe care o apcirci pentru tot ce aare; Dragov, intr-un moment de linigte sufleteasca duce nostalgia celei care' a dispdrut g i de la care m i pdstreazci ,,Zulufi d in pcirul ei !... I $ i incci mai miroase a flori de tei / $2 fncci-aduce-a fagure de cearii" 44.

Tincira ciobdnitci d in altd piesd de teatru a aceluiagi autor. ,,Miorita", se numeqte Roinita. 44.

Aflat departe de tar&, printre ,,strdinii d in Kipukua", Valeriu A m n i a invatd sri facd ,,opaite d in ceard coloratd, turnate de-a dreptul i n nisip." 45

,,Zboarii albinele de mi se pare cd as- cult mirosul florilor noteazd Camil Pe- trescu i n poemul. ,,Primcivaraa 46.

,,Am adunat", mdrturisegte Gldgore Lun- gu, ,,nectarul f lorilor / din care cresc 1 oamenii" veacului acesta nou, i n care dez- ldntuirile energiilor multimii uitate s fnt puse i n valoare. 46

,,In a$teptareal' unor timpuri noi, rnai bune se situeazci Valeriu Armeanu, cind scrie : ,,Cumpcina de ceard a fintinii 1 Se proptise-n colful lumii" 46.

In ,,Stupul suspendat" a1 lui Gh. Smeo- reanu este strfnsli ,,mierea materiei din trupurile noastre" de ccitre ,,neobosite albine". Ele aduc o ,,miere albastrd" ca sem- nu1 gindurilor noastre. $i la acest tindr poet uilcean cuvintul are acoperire apico- 16. ,,Verbul im i umbld noaptea prin t rup l de la o celulci la alta g i oud 1 ca o bitrind matcci tntr-un s tup/ Cu urdiniqul spart On care ploud" 47.

,,Acoperi$ul unei sfinte biserice 1 e nZpci- dit de u n roi de albine" i n poezia scriito- rului oltean, Ion Lotreanu - dispdrut tragic dintre noi cu citiva ani i n urmci 48.

,,Mai aproape decit mierea $i mai departe decit tot ce se poate numai groazd ori indijerentii" sint prietenii lui Virgil Mazilescu, care-$i Oncearcti pana fntr-o poetic6 modernci, i n versuri albe intre care n u au loc semnele de punctuaCte @.

,,Potop de albine dintr-un domestic sols- titiu" invadeazci ,,poemul ,,In fata luminii" de Ion Pachia Tatomirescu $i de aceea simte cum ,,mierea i i invciluie sufletul" ginditor pe marginea labilitcitii omului pe pdmint 50.

,,Noi creqtem ca-n poveste ] Mai harnice ca albinele / ~Mai bune ca dulcea veste", fiindcd avem u n loc a1 frumusetii grddini- lor din ceard" On care E$i desfa$oard activitatea gi poeta craioveancd Violeta Zam- firescu 3'.

Doud mlddite o l tene~t i se inspird din universul apicol ; Constantin Bddita din Polovragi, Gorj intelege cd ,, istoria ... e unsd cu patrofii de miere"j2. Mihai Tudor din Bdbeni, Vilcea este impresionat de tre- zirea la viatd a naturii $i a micutelor $i harnicelor gize ; ,,Primdvara iar anind ; Flori $i fluturi prin gridindl Albinutele $i ele i Tot dau zor sd facd miere" %.

Folclorul oltenesc a pbstrat ca pe o co- moard de pret cintecele vechimii noastre $i ne-a hrdnit sufletul cu v o ~ b a lui dulce ca mierea. Omul din popor i$i $tie rostu- rile vietii dupd fntelesurile naturii ? ,,Eu cunosc vara cind v i n e ] Pe fluturi $i pe albine i Pe frunza de mdriicine ..." j4. Rds- plata muncii $i-o gdse$te seara-n poarta iuhitei ~ i - o ,,strig&-n" mijlocul satului la hord ? ,,Mindrut&, buzele tale 1 Ti le-a uns mi- ta cu miere" 55. Trimis apoi i n cdldto- rie i n depdrtdri tfndrul scrie iubitei : ,,Tri- mite-mi faguri de miere / $ i cu ei buzele tele ... / Pecetluite cu ceard / S6 le sdrut fntr-o sard, / Pecetluite cu miere / Sd le sdrut cu pldcere". Altul i i repro$eazii cd a uitat cind ,,mincau miere de la r o i / $ i se iubeau amindoi" ".

Credinta olteneascd veche avea leacurile ei pentru u n tindr nenuntit $i bolnav : El trebuia plizit de-o feti$cand ,,Cu trei lu- minciri de cearci" curatd luatd Zntr-o di- mineatd de la stupul din care a ie$it prima albind la lucru. Cu, acea albind i se ducea $i fldcdului tot rdul din trup $i suflet.

U n alt tindr pornit pe $otii cere : ,,Sd-mi vie ibovnica / Sd-mi tie luminarea / Sd mor cu ochii la ea,/ Eu la ea $i ea la mine, / S6 vedem : ii pare bine ?" 55.

Cinstirea i n timpurile noastre adus6 albinei pe pliminturile Olteniei este mare. Sd ne oprim doar la doud evenimente de exceptie, la doud sdrbdtori de suflet ale apicultorilor de aici: ,,Floarea de salcOmC' ce se tine in fiecare an, in ultima dumini-* cd a lunii mai, i n piidurea de la Desa de ling6 Poiana Mare. judetul Dolj, $i ,,Fagu- rele de aur", sdrbdtoare ajunsd la editia a XI-a de la T o m ~ a n i , Vilcea. ce are loc i n ultima duminicd a lunii iunie.

B I B L I O G R A F I E 16. Alexandru Mitru, Din rHd2cini de legend2 $i

balad2, Editura Junimea, p. 9 . 17. AE. Mitru, calatoriiie lui at-i-rumos. Editu-

ra Junimea, p. 44, 64 ; 18. 'Al. Mitru, Copiii muntelui de aur, Editura

Ion CreangB, p. 18-30 ; 19. AL. Mitru, Alte povegti cu tilc, Editura Tine-

retului, p. 97 128-132 : 20. Al. Mitru, Legendele Olimpului, vol. 11, Edi-

tura Ion Creang2, Bucuregti, 1983, p. 143- 151 : vol. I, p. 19 :

21.'L-am cunoscut pe T. Arghezi, p. 282 ;

22. Tudor Arghezi,' Scfieri' 15, Editura pentru"ii: teratura, P. C-9 ;

23. L-am cunoscut pe T. Arghezi. p. 17 ; 122- 124 :

24. filarin Sorescu. Viziunea viziunii, Editura Al- batros, Bilcurevti, 1982, p. 52 ;

25. Marin Sorescu, Starea de destin, Editura Junimea, Ia$i 1976, p. 7 ;

26. Anton Pann, De la lume adunate $i iaragi la lume date. Editura Albatros ;

27. Elena Farago, Pui$orul motat, Editura Tine- retului. D. 39 :

28. Adrian ~dunescu, Pamhtul deocamdats, Edi- tura Eminescu, 1977, p. 92 ; 88 '

29. Felix Sima, Cineva mai tin5r,'Editura Alba- tros, p. 31, 56-57, hfriguratul fierbinte, Edi- tura Scrisul romAnesc, Craiova, 1980, p. 18 :

30. Apicultura In RomAnia. nr. 111986, Colind la stupul de albind, de Felix Sima, r e~ rodus5

31. ~uc ia? t ~v ramescu , Trandafirul de albastru, Editura Sport-Turism, Bucurevtd, 1978, p. 202-203 :

32. Cetntea luminilor, antologie literar.3, editata la Rm. Vilcea, 1976, p. 6 ;

33. Lucian Avramescu. E i as ! svuuea ~ o e t u l ... Editura ~inere tu lu i , p. f6 ; NU cer' iertare 11, Editura Eminescu, p. 70 :

34. Georoe Tdrnea. Inalta fidelitate. Editura Scri- sul Fom'8nesc,'Craiova, 1977, p. 33, 5 $i 57 : Drumul domnului de roua. Ed~tura Cartea romaneasca, p. 70, cfntec pentru Tara-om, Editura Ion Creanga, Bucuregti, 1981, p. 14- 16 ;

35. Ilie Purcaru, Planuri in lut, Editura Scrisul romjnesc 1979, p. 45 ; p. 135, 160 ; Paralaxe la .,MioritaC'. Editura Eminescu, . Bucuresti. 1978, p. 117 : '

36. Virgil Carianopol, Copilul $i tara. Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1981, p. 36, Scriitori care au devenit amintiri, Editura Scrfsul romflnesc, Craiova, 1982, vol. 11, p. 64 ; Pei- sai romanesc, Editura MilitarH, Bucuresti, 1979, P. 36 :

37. Culegere de texte literare, Bucuresti, Editura Tineretului, 1963, p. 224 ;

38. A. E. Baconscki, Fluxul memoriei, Editura pentru Iiteratura, 1967, p. 354 ;

39. Al. Macedonscki. Versuri si oroz2. Lvceum - -~ . - . - 5, Editura ~ineretului , p. 135 :

40. Dinu Sdraru, AdevHrurui de toata ziua, Edi- tura Eminescu, Bucurevti, 1987, p. 86 ;

41. Duiliu Zamfirescu, Poezii, nuvele, romane, Editura Tineretului, Lyceum P. 51, 39, 76 ;

42. Paul Constantin, Haiduci?, Editura T ie re tu - lui p. 155, 299, 107

43. ~ d g e n Conslantin, Poezii, Articole, Editura pentru LiteraturH, 19G4, p. 64, 58 :

44. Valeriu Anania, Greul PHmintului. Editura Tineretului, BucureSti, 1982, p. 412, 423 :

45. Valeriu Anania, Strainii din Kipukua, Edi- tura Cartea rom8neasca. 1079, p. 32 ;

46. llnplinire - culegere literara, editat5 de Sfatul Popular a1 Regiunii Oltenia, 1966, p. 7, 100. 57 ;

47. Gheorghe Smeoreanu, Pasarea care ne stri- gg, Editura Sckqul romSnesc, 1983. p. 34, 9 :

4R Jon Lntreanu. Pe incinsele plite, in Almana- .. . hul literar 1980, p. 61 ;

49. Poeti olteni. antologie alcatuita de Justin Constantinescu $i Ion Desconescu, Editurn Scrisul romsnesc, Craiova. 1982, p. 292-703 ;

50. Ion Pachia Tatomirescu, Zoria. Editura Car- tea ron15neac2, BucureSti. 1980, p. 7.

51. Vtoleta Zamfirescu, Serbarfle celor mici, Edi- tura Sport-Turism. 1983. P. 194,

52. Copii-poeti, nr. 7, Editura Tlnerc-tului, P. 2. 53. Ml2dite vilcene, editate de CPOP Rm. Vil- ... - ~

cea, 1671. p. 83-84'; 54. Aurelian Dtdicescu, Folclor din Voice~ti, edi-

tat de Centrul judetetan de indrumare a creatiei populare $i a migcarii artistice de masa, Rm. Vllcea. 1901, p. 82';

55. Trlian Cantemir, Folclor literar vllcean, editat de Centrul Judetean de Indrumare ac rea - tiei. ponulare rji a rni~carii artistice de mas&, Rm. Vilcea, 1979, p. 42, 41, 65, 59 $i 82;

POSTA redactiei

Domnule Gheorghe Voicu- lescu, Birlad, En legdturd cu articolul dumneavoastrd ,,Cum extrag ceara din ja- guri", publicat in numcirul 3 a1 revistei noastre d in a- acest an, vci facem preciza- rea cd plata dreptului de autor se va face la sffr$itul acestei luni. Din cauza greu- tcitilor cdrora a trebuit sd le facd fatd revista - in- clusiv aparitia acesteia in pierdere - datorate scumpi- rii continue a hirtiei nu a m pldtit incd nici un colabo- rator pentru anul i n curs. Vci rugdm sd mai aveti pu- timi rdbdare.

Sd $titi domnule Sabin Sanda, sat Dumbrava de Mijloc, judet Mehedinti, cd nu este cazul sci treceti i n scrisorile dumneavoastrd la amenintdri. Pe noi reusesc sd ne impresioneze ... doar nepldcut. Am rnai rcispuns la probleme asemdnitoare cu a dumneavoastrci prin intermediul po~ te i redactiei i n numere anteraoare. Inte- legem, supdrarea dumneavoastrd pentru cd ati pldtit abonamentul q i nu ati wrimit nici un numdr de re- iistd. Cu chitanta pe care o aveti, vd rugdm sd merge- t i la filiala A.C.A. Mehe- dinti sci ve~i f ica t i dacd sinteti trecut pe tabelul innin- tat de ei. Dacd nu sinteti ($i ati achitat banii la a- ceastd filiuld) luati-i pe ei la Pntrebdri ! Dacd ati fdcut abonamentul i n altd parte (oficiul po$tal de care apartineti) trebuie sd mergeti -

la ei $i $6 aflati ce s-a tn- timplat. I n orice caz, pe lis- tele noastre de abonamente n u figurati. fncercati sd a- f latf unde este fncurcdtura ! Referitor la cererea dumneavoastrd sd vd trimitem cdrti i n locul revistelor, vci putem rdspunde cd a$a ceva n u se poate face. Trimitem cdrti, cu plata rumburs (a$a cum a m mai anuntat in revistd), dar nu contra unui abonament pe care nici nu $tim sigur dacd 1-ati fdcut sau cine I-a pierdut. Deci, dacd doriti cdrfi sau colec- tia completd a revistei pentru anul 1990. sau chiar 1991, a ~ t e p t d m sd ne scrieti ~i noi v i le vom expedia, urmind ca dumneavoastrd sd le pldtiti la primire, fac- torului postal.

Ne bucurd cd ne scrieti cu toatd sinceritatea, doam- ndi Mariana Ginta din Blaj, jud. Alba. Nu Zntelegem de ce continuati Bnsd sd primi- ti cu fntirziere revista noastrd, deoarece de d teva numere problemele de tipdrire $i difuzare au mai fost rezolvate. Spercim cd nu se va rnai EntOmpla. I n privinta abonamentului pe anul 1982 06 sfdtuim sd f l faceti tot la filiala A.C.A. judeteand de care apartineti. Prin PO$- td, trebuie sd o spunem, sint ~i mai mar2 necazuri.

Uliana Gheorghe, raionul Criuleni, sat Drdsliceni, Re- pub l i c~ Moldova. Nu ~ t i m ce sd vd spunem i n legdturd cu intfrzierea cu care continuati sd primitf revista

As& chiar ne nedumere~te. Mai nimerit ar j i sd vd adresati celor conapetenti in a dezlega aceastd enigmd de la dumneavoastrd. Avteptcim sd ne rnai sctieti $i chiar sci ne propuneti materiale spre publicare i n revistd. Scrie- ti-ne despre apicultorii si apicultura d in Basarabia, tinut vestit altddatd i n toatd Romdnicr pentru hdrnicia albinelor $i priceperea stupa- rilor de aici. Multd scindtate $i succese i n activitatea api- colci.

Ne bucurd cd sinteti u n pasionat cititor a1 revistei ,,Rom&nia apicold" stimate domnule Vasile Filip d in Bucuresti. Aprecierile dumneavoastrci v i n sd ne intd- reascci i n convingerea cd prin editarea acestei publi- catii punem $i noi intr-un fel umdrul la ridicarea e f i - cientei apiculturii romhne$ti. Sigur cd nu este u$or ca o revistd cu aparitle lunard, i n doar 32 de pagini, sd mul- tumeascci pe toatd lumea. Ne strdduim insd sd facem continutul dt mi variat, st publiciim articole pentnr toate categoriile de apicultori g i sd propagdm cit rnai larg progresul On aceastci mbild $i frumoasd indelet- nicire. Ne propuneti sd publicdm mai mult d in experienta unor apicultori d in Noua Zeelandd, Australia, Canada etc. Chiar On acest numdr, dupd cum vedeti, insercim la rubrica ,,API- CULTURA IN LUME" u n articol despre apicultura neo-zeelandezd. V o m continua cu aceastd rubric6 pe mdsurd ce v o m avea articole aotrivite. Reti-

noastrd $i cu faptul cd pri- nem $i celelalte propuneri mit i mai multe numere deo- ale d~mnea~0aSt l .d . V d VOm

Expedierea publicati- expedia revistele solicitate.

ei noastre se face centrali- Pentru a insera un anunt Zn

zat, n u de cdtre mi, ci de revistd v6 nrgcim sd ne tri- institutii apoi miteti prin po~tl i sums afe-

posta o distribuie cdtre be- rent& (calculati 10 lei pentru fiecare cuvint). A$tep- neficiari. Ne spunefi i n scri- t dm sd ne mi scrieti. soare cd revista ajunge $i

pe la Moscova mai f n t f i ... ! Sorin BODOLEA

APICULTURA IN LUME

Cresterea albinelor conduce la o schimbare in agricul tura leo-Zeelandeza -

Andrew MATHESON Director a1 International Bee Research Association - M. Britanie

C(IIIIIIIIIIIIIIII-I=I-*=~= ~lm111m1mIm111m111mIII~II1~

! ! In ciuda suprafetei sale mici $i a relativei izoldri fat6 de alte fdri, Noua I Zeelandd dispune de o industrie apicold activd (i progresiud care ocupd primele j

i Locuri in multe privinfe. industria este inovatoare $i s-a adaptat rapid la multi- i plele schimbiiri inregistrate in cursul ultimului deceniu. i

Acest articol descrie apicultura .yi industria apicold din Noua Zeelandd sco- i find in evidenfd acele caracteristici de interes ce ar putea f i folositoare pi pen- j 1 tru alte tlri. Prima parte, din acest numiir, pune la dispozitie date despre albine

1 $i metodele de apiculturd utilizate in Noun Zeelandii. fntr-un numdr viitor ne vom i i ocupa de infrastructura industriei, legislatie, ddunditori $i boli. i

Tara $i locuitorii Noua Zeeland5 a t e o tar5 siltuat5 in

sud-vestul Oceanului Pacific. Are aproxi- mativ suprafata Marib Briltanii .mu a sta- tului California qi const5 din dou5 insule importante $i un numar de alte insule mmai mici, csre se situeaz5 in principal intre 33' gi 47" latitudi,ne sudic5.

Tenitoriul este in cea rnai mare iparte stincos sau muntczs. Cele mai mari supra- fete de teren sint destinate ~p&$unatu~lui in ferme, cu unele zone caracterizate de practicarea horticulturii intensive. Restul este ?upat de p5dunile exotice indigene.

Primii locuitori e u ajuns aici din Poli- nezia cu circa 1000 de ani in ur,m5. Pri- mele shbiliri de europeni a u inceput cu aproxirnativ 800 d e ani mai itirziu. Ast5zi Noua Zeeland5 este occidentalizat5, inde- pendents, o tar5 demomatic5 c.u circa 3,3 milioane locuitori, cu o economie bazat5 pe agricultur5, pescuit, industrie ugoar5, slivicultur5, horticultur5 $i turism.

Albinele $i stupii Albinele

Albinele melifere din Noua Zeeland5 nu suferii din oauza a foarte m l t e boli $i d5un5torilor intilniti in alte lregiuni, da- torit5 izol5rii t&ii $i datoritg mfsurilor stnicte de carantin5 de la granite. Stocul de albine este cu (preponderent5 de tip italian, cu variate grade de culori mai in- chise ( m i ales eulropene).

Prima inregistrare a introducerii albinelor Apis mellifera in Noua Zeeland5 a fost fgcut5 in anul 1893, ci'nd o ciilug5rit5 mi- sionar5, Mary Bumby a ajuns la Mangun- gu, in nord, cu 2 stupi continind ccxlonii de

albine europene. Casa Mi,sim<i utilizatii de Reverendul James Bumby a fost de curind restamat5 d e c5tre Trustul de Locuri is- torice din Noua Zeelanda $i actualmente se g5segte ling5 prima biseric5 misionar5 pe Grmurile portului Hokianga. In martie 1991, portretul doamnei Bumby a fost ex- pus pentru a se comemora leg5tura dintre avezarea $i hceputu'rile industriei apicole Neo-zeelandeze. Albinele au fost introduse 5n insula sudicil din Australia Ln anul 1842.

Introducerile ulterioare de rase de albine negre au fost probbi l fiicnte aproa~pe regulat in cursul wm5toarelor citeva decenii. Albinele dtaliene au fost aduse pentru (prima oar5 aici in anul 1880, cind dou5 coloni~i au fost transportate din California. Mai multe albine italiene au fost introduse in acel an : 22 de stu,pi tot din SUA gi in anul 1884 dou5 transporturi totalizind 10 m5tci au ajuns direct din Italla. Isaac Hopkims a importat un num5r de rase difer ik in anii 1880, pe care le-a descris ca fsihd ihliene, alpine elvetiene, siriene Holylander (din .p5mintul sfint), cipriote $i carnica.

Nu a mai fost permis nici un fel de import de ,albine d.in anul 1950, cu exceptia introducerii sub metode stricte d e ca- ranting, de material seminal de albinii ita- lian5 din Australia de vest in anii 1989, 1990 ei 1991. Aceste importulri au fost efectuate .pentru a imbunltiiti caracteris- ticile stocului apicol a1 tarii, evitindu-se riscul importului de diiuniitori gi boli ale albinelor.

Sng,urele albine autohtone din Noua Ze- eland5 s k t cca. 36 de specii de albine solitare din familia Colettidae $i 4 din fa-

Tabelztl nr. 1 0 privire asapra aviculturii neo-zeelandeze -

Productie** Exporturl de"* Agicultori* Stupine* Stupl* de mierc mier;

(tone) (tone)

6.310 25.786 318.203 8.677 1.976 (26.5 kgistup)

Situa;ia este cea existenti 1a.data de 31 " Productia de surplus de miere, accesil

sitatile dc hr8nire) *** Media anual5 in perioada 1985-1930

milia Halictidae. Patru specii de bondari (Bombus terrestris, B. hortorum, B. rude- ratus $i B. subterraneus) au fost introduse din Anglia, intre anii 1885 $i 1905 pe,~tru a imbun5tFifi polenizarea trifoiului ropu. Ma1 recent, dou& specii de albine nord- americane au fost stabilirte ca fiind d e ajutor in polenizarea lucernei ; albina alkali, Nontia melanderi, din 1964 $i albina tQ- ietoare d e frunze a lucernei, Megachile rotundata, au fost introduse in anul 1971.

Q Stupii In Noua Zeelandc apicultura este per-

miss a se practica numai cu stupi cu rame mobile $i stupi Langstroth, universal!. Aceast5 standardizare aduce multe beneLi- cii pentru industria comerciala ca $i pentru apicultorii amatori ; echlpamentul este interschimbabil $i astfel atit confeccona- rea noului echipament cit $i a celui tra- ditional sint facute mai simplu $i mai ieftin.

Pri'mii apicultori au uti,lizat stupi cu rame fixe, in special confectionati din cutii convenabile cum a fost cazul celor de gin, containere de petrol sau e~~pozivi . Stupii cu rame mobile au fost utilizati pentru prima oar5 in Noua ZeelandFi in anii 1870. In anul 1878 Isaac Hopltins, a Snceput s5 utilizeze stu,pul Langhstroth $i 1-a reco- mandat pe aces t . in forma sa simplificnt5 cu 10 rame, in cirtile sale publicate In- cepind cu anul 1881. Stupii cu rame fixe au fost interziyi prin lege in anul 1906.

Sistemul metric de ,m5surFi (SI) a fost adoptat in B r a in azul 1969 $i 1376. Intro- ducerea m5surfitorilor metrice au oferit posibilitatea de a rationaliza $i standardi- za dimensiunile stupilor : pcntru a crea un standard care era efec,tiv intmschimbabil cu stupul anterior dar casre rectifica toate neajunsurile echipamentului existent. Stan- dardul adoptat a trebuit d e asemenea s5 ia in consideratie accesibilitatea dimensi- unii cherestelei standard. 0 anumitfi. varietate de esente lemnoase

.este utilizat5 pentru exectutarea psrtilor componente ale stupilor. Esentele autohtone au fost utilizate datoritZid~rabi~lit5tii lor, dar acestea dev'in din ce in ce smai greu da procurat. Pinul (mai ales Pinus radiata) este lemnul utilizat cel m i frecvent ar-

mai 1990 3il5 pentru vinzare (in exces fat& de nece-

tualmente pentru partile componente ale stupilor. El este relativ moale $i a re o d a t a limitat5 cind este utilizat in aer li- ber, netratat, in conditiile de climat cald $i umed a1 Tgrii. In prezent sint efeotuate

. o serie d e tratamente de conservare la lemnul utilizat pentru constructia stupilor. Se utilizeaz5 mai muite tratamente diferite cu fungici.de, in special cu naftenat de cupru. Acesta este diluat cu kerosen (petrol lampant foarte Wne rafinat) iar com- ponentele sint imbibate pentru perioadc ce variazP entre citeva minute pin5 la 12 ore. Fungicidele pe baz5 de cupru, S O ~ U -

bile in ap5 sint $i ele utilizate. Fiecare material tratat .trebuie s& fie bine aerisit inainte de intrebu~intare la constructia stupilor.

Apicultorii ce fac comert utilizeazs pe scar& larg5 introducerea partilor compo- npnte ale stupului in cear5 de parafin5 foarte fierbi'nte. Aceast5 tehnics se pare c5 a fost utilizat5 in Noua Zeelmd5 pe scar5 larg5 gi pentru o perioad5 lung5 de timp (mai mare decit oriunde). Ea a fost descrisFi pentru prima oar5 in anul 1939 $i fusese utilizat5 inainte cu un num5r de ani. Cei mai multi apicultori se pare c5 dispun de astfel de echipamente de imersie sau au acces la ele. P5rtile stu~pului, altele decit ramel?, si'nt introduse in cear5 de pa- ra6in5 la cca. 16OoC, care p5trunde in fibra lemnoas5 pentru a forma ,un film protec- tor. Cheresteaua nou5 este cufunudat5 cca. 2 minute, 1Fisatii s5 se r5ceasc5 foarte rapid $i apoi este vopsit5 la exterior cu vop- sele pe baz5 de ap5. Vopseaua pgtrunde in lemn in timpul procesului r5cirii cerii. formind o bun5 leg5tur5.

PSrtile vechi ale stupului pot fi cerui- te $i revopsite, iar echipamentul din co- loniile infectate cu Joc5 americang (Bncil- lus larvae) pot fi sterilizate prin scufun- dnrea timp de 10 minute la 160°C. Apicul- torii care au acces la astfel de echipament dtt scufundare in parafin5 i$i vopsesc in mod curent stupii la exterior, uneori dupa tratamentul cu fungicide.

Industria apicold Apiculitnra s-a dezvoltat constant in ul-

timii 20 d e ani, cu exceptia unei perioade de consolidare din ultimii 3 ani. In cursul

ultimelor dou5 decenii num5rul stupilor a crescut cu cca 60010. Dimensiunea actua- l& a industriei apicole este prezentat5 in tabelul 1.

In Noua Zeeland5, apicultura este cu preponderent5 o operatiune comercial3. De$i epicultorii ce posed5 rnai putin de 50 de stupi, reprezinti cca 91°/0 din total, ei posed2 numai 100,b din num5rul de stupi. Restul d e 90°J0 este in proprietatea apicultorilor comerciali sau semicamerciali (~peste 750 de familii).

In cursul ultimei faze de crevtere oamenii a u p5truns in indus,trie prin dezvdta- rea unor noi afaceri comerciale. In general acevtia a u calific5ri profesionale sau comerciale $i a u inceput prin a fi apicultori amatori $i a u inceput apicultura co- mercialh pentru afaceri precum $i pentr.u motive de stil de viat5. Ca o consecint5 a acestei c re~ter i iindustria contine o mul- time de oameni tineri cu o nouri indemi- nare $i experient8.

Apicultorii tind s5 fie multilaterali $i inventivi. Cei mai multi stupari comerciali i$i cresc o parte sau chiar toate m&t- cile. Unii i$i confectioneazg singuri o parte din p5rtile compmente ale stupilor, putindu-se face chiar aprecierea c i fiecase este un inveptator, avind un numar de in- ventii sau piese unice de echipament.

Dimensiunea medie a unei intreprinderi apicole a crescut in ultimii 20 de ani, cu operafia proprietar-operator (posibil cu un muncitor sezonier) ltrebuind sh creasc5 de la cca. 600 de .stupi la aprox. 1000 pentru a mentine profiitul. Intrepr'inderile comerciale rnai mari care utilizeaz5 personal salariat sau care sustin mai multi membri de familie dispun d e cca. 3.000-4.000 de stupi. ,Exist& $i inkeprinderi rnai mari care opereaz5 cu cca. 18.000 de stupi.

Apicultorii opefeaz5 intr-un mediu comercial diber, f&rri subventii $i niveliiri de preturi sau scheme suport, $i fiind che- mati s5 pl5teasch cea mai mare parte a costurile reclam%, control a1 bolilor $i servicii d e certificate d e export.

Productia de miere Productia de miare a fost mult5 vr&e

principalul obiectiv comercial a1 apiculturii $i este in continuare principals surs5 de ven'it pentru cei rnai multi apicultori. In ultimul deceniu a existat o m i $ w e semnificativ5 'de la vinzarea de canitit5ti mari de miere poliflor5 spre utilizarea unor ambalaje rnai inventive precum $i vinzarea de miere monoflor5. Cifrele sint prezentate in tabel.

Noua Zeeland5 produce o gam5 de sor- turi de miere din diferitele specii de plante, dintre care multe slnt unice pentru aceast5 p r5 . Multe mieri din sursele indigene florale au continut natural s c k u t de diastaz5 sau prezinti cantitfiti nesemni-

ficative de granule de polen (la numlirare). Necesitatea de a avea export cMre W o p a conform Codex alimentarius - standarde, a condus la o supraveghere a compozitiei chimice $i a num5nului de granule de polen la diferite sortlmente de miere floral&. Stupinele coqerciale utilizak pentru ,productia de miere sint situate pe terenurile din apropierea zonelor de arbuvti $i tufe autohtone. Cei rnai multi propnietari de p5minturi sint bucuro$i sli aib5 stupine pe terenurile lor $i numai d teva departa- mente guvernamenfale $i silvice percep o tax5 pentru admilnistrarea terenu~lui qi fac acorduri cu apicultorili. In mod normal apicultorii dau citeva ki(1ograme de miere per stupin5 fermierilor pe a1 criror teren i$i amplaseazi stupinele.

Stupinele comerciale in mod tipic contin 20-30 de stupi, de$i in zonele de miere de man5 este posobil& prezenta unor stupine cu citeva sute de stupi.

Stupii productivi pentru miere pot fi transportati din zonele de stupinh de iar- n5 in locuri cu var5 pentru valorificarea p~linci~palelor culesuri de miere $i adeseori sint amplasati in douA vetre de var5 diferite pentru a profita de diferitele culesuri. Munca de pri.m5varii include hr5- nirea cu zah5r sau miere, schimbul de m5tci (utilizarea de lmlitoi imperecheate sau celule - botci), prevenirea bolilor, prevenirea roitului, reparatii $i operatiuni de intretinere ale stupilor $i ale echipamentului in gixeral.

Perioada de cules principal5 depinde de zonri, dar adeseori este cuprinsi intre mij- locd lunii noiembrie (primlivar5 tirzie) $i sfirvitd lui februarie (var5 tirzie). Zonele neafectate de secet5 pot dispune de un mic cules de toamn5 care este util pentru asigurarea rezervelor d e hran5 pentru iarnri.

Apicultorii comerciali utilizeazs in cea m i m,are parte ,,sufl5toarea de albim" la recoltarea mierii : fie pe baz& de combustibil, petrol, fie electrice cele manevrate cu mina pe baz& de generatoare de curent portabi,le care produc tensiuuni (vol- taje de cca 220 V).

,,Sufl5toarele" de albine sint utilizate deoarece ele necesith un singur transport la s t u ~ i n 5 si ~ o t fi folosite in orice fel. de condioi mete& Se utilizeaz5 cartoane fu- migene. imbibate in bezaldehida sau uneori anhidrid5 propionic5 de$i aceast5 utilizare este dependent5 de vreme. Amatorii rnai fdosesc izganitoare de albine $i perii.

Cei rnai wulti apicultori profesioni$ti angajati in productia de miere i$i efec- tueaz5 sniguri operatiunile de extractie organizind a$a numitele ,,case de miere". TotuSi un num5r crescind parctic5 ex- tractia la un alt apicultor sau 'la un centru de procesare a mierii pe bazri de con- tract. Exist5 citeva centre cooperatiste ce se ocupri de exlractia de miere.

Din 1979 ,,casele de miere" au fost solicitate s H se conformeze aceloragi stauldar- de comructive $i de functionare ca $i alte unitati de prelucrae a produselor ali- melutare, $i au fost supuse unor inspectii de igien5 & rilult timp. Aproape intreg echipamentul utilizat este confectionat din otel inoxidabil sau alte substante aeconta- minake ca de exemplu plastice de grad alimentar.

Se utilizeazg echi,pament de procesare atlt de ilmport cit $i indigen. Capacitatea acestor imioi combinate variaz5 de la 1 la 10 pe zi $i influentea25 alegerea echipa- rnentdui. Un combinat trebuie sri contin6 o camerg de inciilzire, o . w i n 5 de desc5- pacit, dou5 exltractoare, echipament de procesare a desc&pticiturii, tancuri, inciil- zitoare de miere, m&tur5toare, pompe.

Recent multe cornbinate au inceput s5 utilizeze centrzugi de descgp5cire pentru a indep5rt.a cit rnai mult5 miere posibil din cgg5celele u'mede in timp ce se mini- malizeaz& utilizarea cadurii. Multe astfel de echi(pamente au fost confectionate de catre apicultori. Centrifugele sepsratoare de miere $i c a r 5 locale sau de imtport se utiLizeaz5 $i ele.

In Noua Zeelandg se recolteaz5 mai multe tipuri de miere tixotropic5, in mod deosebit de h iphntele autohtone manuca (Leptosepermum scoparium) $i katnuka (L. ericoides), precum $i de la rnai nou intro- dusa iarb5 neagr5 (calluna vulgaris). Se folosesc desc5piicitoare de miere manual sau mecanice.

Depozitarea mierii la combinatele de procesare se in general in tancuri de otel inoxidabil (adeseori din cele destinate industriei laptelui) iar canrtit5tile mai m r i se p5streazB $i se transport5 in containere mtaLice (canistre) de grad alimentar de 200 litri cap.

Certificarea .mierii pentru export se schimb5 de la baza de control a produsu- dui k un sistern de asigurare a alit5tii. Exportatorilor li ae oferg indrumgri $i li se cere 65-$i documenteze productia, mana- gementul rji sisternele de control a1 cali- tiitii. Dac5 planurile lor sfnt aprobate, atit sistemele lor cit qi produsele sPnt supuse unui control (revizid cmtabile) de c5tre oficiali guvernamentali.

Multe alte aspecte ale productiei de miere sint mentionate m i putin. Mierea de man5 este produs5 in regiunile monta- ne din jumatatea nordic5 a lui South Is- land (Insula Sudich). Insecta Ultracoelos- toma assimile trgievte pe mai multe specii de fagi sudici (Nothofagus spp.) $i produce cantitiiti considerabile de man5 care reprezina o important5 surs5 de hran5 pentru albinele din regime.

Inainte de jurniltatea anilor 1970 mierea de man& a fost privitii de catre o parte din comemianti, ca fiind deca-

litate scikmtii, potrivitii numai ca hran5 pentru albine. hpicultorii nu o puteau vinde pentru consumul urnan $i trebuia s5 fie foarte atenti la contaminarea de la fagurii umezi. Totuvi, tirziu, c5tre sflr$itul anilor 1970 $i lnceputurile anilor 1980, cregterea presiunii din partea apicultorilor $i altor persoane a deschis atit pis@ local& cit $i pe cea de export.

Mana de fag este produs5 indeosebi in Canterbury $i de asemenea in Nelson, Marlborough $i diferite p5oi din Westland (teritoriul de vest). Cantitati rnari din exudatul dulce se produc in zonele de p5- duri pure de fag ; stupine ce contin sute de stupi au acces la aceste zone. Princi- palele probleme de intretinere a stupilor in aceste zone sint : accesul, g5sirea locului de amplasare a stupinei, prezenta viespilor, lipsa de polen $i probleme de intretinere (in special furturile) provocate de prezenta unor astfel de stupine mari.

Mierea in faguri este un alt produs important a1 Noii Zeelande. Cea mai mare parte este vindutii sub form& de bucgti de miere in fagure, ambalate in cutii d e plastic, cu portiuni de fagure cint5rind un mi- nim de 340 sau 250 grame .Sectiunile ro- tunde (de 200 gr) sint din ce in ce mai agreate $i o micil cantitate de miere este inc5 produs5 in sectiuni de lemn. Cea mai mare parte a mierii in faguri este expor- tata.

Mierea comercializat5 in ambalaje, cu amsnuntul, in Noua Zeeland5 este indeosebi reprezentatg de mierea cristalizatii (granulata) sau de mierea crem5. De$i propoeia de miere lichidg comercializatii a crescut in anii din urm5, mierea pasta ocup5 incg cea mai mare parte a pietei. Tehnica de producere a granulelor fine de miere cristalizatg se refer5 in general la ,,Metoda Dyce", (dup5 un om de vtiint5 canadian care a patentat aceasta ,,nouga metodh in anul 1993).

Un progres recent in apicultura (industria de miere) a Noii Zeelande a fost reprezentat de cercetarea efectuat5 asupra proprietiitilor antibacteriene ale mierii. Mierea a fost c u n o s c u ~ de multZi vreme ca fiind un antibiotic, de$i au existat foarte putine cunovtinte privitoare la substan- tele chimice specifice, cu activitate anti- bacterianil.

Cercetarea efectuatg la Universitatea Waikato a identificat un numar de com- pu$i care confer5 mierii propriet5ti anti- biotice in plus fa@ de peroxidul de hidro- gen $i de osmoza $i aciditatea mierii (pro- prietiitile osmotice). Plantele indigene ma- nuka $i kanuka prezint.5 in mod deosebit activitatea antibacteriang.

Cercetarea continua $i identificarea de sortimente de miere cu ~ r o ~ r i e t 3 t i anti- biotice semnificative este deja utilizaa de

ciatre o serie de ambalatori de miere In strategiile lor de marketing.

Pietele se extind pentru mierea produsti organic. Unii produc&tori $i ambalatori negociazl cu Consiliul Producfitorilor Bio- logici $ i Ministerul agriculturii $i pescuitului (MAF) pentru a obtine inregistrarea ca produse organice. Sistemele lor de productie sint supuse unei revizii contabile.

Amenintdri asupra productiei de miere Reducerea surselor de nectar si polen

poate afecta practicarea apiculturii in anumite zone (regiuni). Pentru a reduce utilizarea ierbicidelor de c&tre proprietarii de terenuri au fost introdugi agenfi biologici pentru a controla sursele de nectar ca de exemplu cele de scaiete (ciulin, pSlhid8) (Carduus spp., Silybum spp., Cirsium spp.) $i importante surse de polen, ca de exemplu cel de Ulex europaeus $i mgtud (CV- tisus scorporius).

Semnificativ pentru reducerea surselor de nectar este roaderea l&starilor de la co- pacii autohtoni prin introducerea mamife- relor. Noua Zeelandg nu are mamifere te- restre indigene cu exceptia a doug specii de lilieci $i ierbivore introduse (in special lenesul cu coada-perie Trichosurus vulpe- cula) care distrug serios citeva surse importante de nectar.

Combaterea acestor mamifere (lenqi) afecteazs gi apicultura. Momeala otr&viM pentru aceste animale (un amestec de flu- oroacetat de sodiu, cunoscut sub denumi- rea de 1080, gi m3r) poate atrage $i ucide albinele si apicultorii trebuie s5 fie aten- tionati astfel incit stupii s& poa6 ti mu- tati inainte de inceperea programelor de otrgvire. Cercetarea efectuat2 prin adgu- garea de melase sau acid oxalic, pentm a otrsvi momeala. ca rmelent ~ e n t r u albinele melifere, sernnifich faph;l cfi aceastg cheltuialil su~limentaril Dentru anicultori va fi in curiid nenecesai5.

Mana toxic& este produs3 atunci cPnd puricele de viH (Scolypopa australis) se hrSnqte de pe planta tutu (Coriaria arbo- rea) $i albinele melifere pot culege aceass man& cind nu exist2 cules de.nectar. Can- titsti semnificative cle miere de man& de tutu pot fi pilstrate in anumite perioade ale anului de catre albinele din Golful Plenty, din est, $i Peninsula Coromandel. astfel incit apicultura $i recoltarea mierii in aceste zone sint strict supravegheate prin lege.

Viespile (Vespula gemanica $i V. vulgaris) sint in concordan@ cu albinele melifere pentru mana de fag $i pot intrece ca numHr albinele atit de dramatic incit pot chiar sil impiedice accesul la arbori (trunchiurile arborilor) unde exist& hrana accesibil5.

Marketing-ul (vtwarea) mierii Pentru apicultori sint deschise multe

strategii diferite pentru vinzarea de miere ! Nu exist& o agentie de stat pmtru vinzarea mierii, gi apicultorii pot s&-$i ambaleze propria miere, sau s& o vind3 En cantiati mari (en gros) la un ambalator de miere, d o exporte direct sau s& combine metodele. In anii recenti, mai mula miere a fast vindut.3 sub for- m& de tipuri (sortimente) florale distincte, gi mai putin& ca miere amestec (poliflo- r&) in conformitate cu indicii colorimetrici $i gralele de aroma.

Ambalajele din oarton cerat au disphrut $i mierea este vindut2 cu a M u n t u l in borcane de plastic, sticla sau plastic foarte clar (PET) (in general de 500 de grame) cu etichete atrggiltoare. Ambalatorii de miere (incluzind $1 multi producAtori- ambalatori) vind en gros sau direct in su- per-market-uri, care in general utilize& coduri pentru comenzi generate automat. Tendinta in ultimii ani pentru ambalatori a fost aceea de a deveni mai mari $i mai specializati, odaa ce pietele locale precum $i celc de export au devenit din ce in ce mai pretentioase.

Consumul casnic (intern) de miere este In medie de peste 2 kg de persoan3 anual, unul dintre cele mai ridicate din lume. Aceasta cerere puternic3 pentru rniere este un suport important pentru industria apicolh.

Polenizarea Cererea crescutci pentru servicii de po-

lenizare a schimbat probabil industria api- cols mai mult decit orice altcwa in ultimii 10-15 ani. Acum o lntreagg parte a industriei este implicas in a oferi servicii de pdenizare cu un nunfir de apicultori care produc faarte putin& miere sau nu produc deloc.

A existat de mult o cerere pentru colonii de albine care sii polenizeze culturile ; prin folosirea stupilor, contra unei taxe, s-a realizat polenizarea la o serie de culturi de fructe incluzfnd : merii, perii, f m - tele cu boabe precum gi culturile semince- re oa de exemplu cele de trifoi $i rapi* (brasicaceae).

Dimensiunea industriei polenizatoare din Noua Zeelands s-a schimbat in mod dramatic in anii 1970 cu o creqtere rapidti a cererii din partea creschtorilor de fructe kiwi (Actinidia delfciosa). Cu toate cA plantarea acestei culturi in scop comercial a inceput in anii 1930, ea nu s-a manifes- tat pin5 ?n anul 1971, cEnd suprafetele dp culturil au crescut semnificativ astfel cil a fost necesarg introduce= albinelor in momentul Enfloririi pentru polenizare.

Cercearile de la hceputul anilor 1970 au subliniat imporbanta polenizMi cu albine $i au recornandat u t i l i z e a la livezi

mature a unui nulllLLr de 8 stupi per hec- tar. Num3rul de stupi utilizat pentru polenizarea fructelor kiwi a crescut de la 1.600 in anul 1975 la aprox. 80.000 asGzi.

Centrul industriei de fructe kiwi este Golful Plenty (The Bay of Planty) $i aici s-au produs cele mai dramatice schimbiiri pentru apicultori. Multi apicultori profe- sionigti au inceput afacerea ca un rispuns la cererea pentru servicii de polenizare. Pn conjunctie cu Ministerul Agriculturii $i Pescuitului (MAF) - consultanti pentru probleme apicole, industria s-a dezvoltat pentru a include asociatii ale apicultorilor ce se ocup5 de polenizarea culturilor ; standarde de calitate pentru caloniile de albine ; revizii contabile de management ale apicultorilor prin consilieri juridici in- dependenti ; verific5x-i prin sondaj ale stupilor din livezi ; inv5Wmint $i antrena- ment pentru polenizare. Oamenii de $tiin- t5 au determinat semnificatia polenizgrii cu albine, comportamentul de cules pe florile de kiwi a1 albinelor $i efectul hrii- nirilor cu sirop de zah5r in crgterea co- lect5rii de polen de kiwi.

Utilizarea pesticidelor este o preocupare particular5 a apicultorilor polenizatori. Urmare a pierderilor masive de albine din stupii utilizati la polenizare culturilor de seminceri, in anul 1965 a fost introdus&, o lege care interzice aplicarea insecticidelor toxice pentru albine la cruciferele inflori- te $i culturile de leguminoase. Aceasta a fost extins5 in anul 1969 pentru a include toti pomii fructiferi.

Schimbarea legislativg ulterioar5, din anul 1983, a schimbat intreaga abordare a utilizgrii pesticidelor. Fiecare pesticid inregistrat spre folosire in Noua Zeeland5 poarta acum etichete de avertisment ce constituie o p a r k a legii privitoare la utilizarea acestor produse. Multe dintre acestea contin avertizarea : TOXIC PENTRU ALBINE !, urmatfi de modalitsti specifice privitoare la modul in care (cum $i cind) s5 se utilizeze produsele. Cea mai mare parte a unor astfel de restrictii interzic aplicarea deliberat5 sau accidental5 a insecticidelor la florile care sfnt atractive pentru albine, controlind astfel r5spfndi- rea prin pulverizare la flori ne-tint5 precum $i utilizarea la culturi.

Legislatia privitoare la utilizarea pesticidelor este in sine de valoare limitat5. E - trebuie s5 fie sustinutil de educarea atit a fermierilor, cit $i a apicultorilor precum $i printr-o publicitate eficient.5. Asociatiile de apicultori din aceste zone unde polenizarea este o afacere semnificativs depun un efort considerabil pentru a realiza le- giitura cu organizatiile de fermieri. Sche- me voluntare care notificH miqcarea albinelor si utilizarea chimicalelor sint oDera-

creazP pentru sfgtuirea fermierilor asupra responsabilitiltilor lor $i, ca urmare, peri- colul pentru albine este un aspect foarte important avut in vedere atunci cind sint planificate programe de pulverizare.

Alte produse ale apiculturii $i servicii Diversificarea productiei in afar5 de

productia in vrac, a fost larg riispinditil in ultimii 10-20 de ani. Curentele in industria mierii includ vinzarea de tipuri de miere unifloralii. Se raspindegte dezvoltarea productiei de fructe $i de miere, cresc volumele de miere in faguri pentru export, productia de miere cu umiditate crescutfi pentru piete specifice de peste ocean, b&u- turi cu miere, producerea de cantit5ti semnificative de miere uscat3 (deshidratat5) $i certificarea mierii organice.

M5tcile sint exportate in multe tiiri, in- duzind Canada, Marea Britanie, Orientul Mijlociu $i Asia, unde intrarea este per- misii datorit5 sGrii inalte de sfmiltate din Noua Zeeland5 gi a excelentului sistem de protectie de frontiers. Cu$tile de mgtci din plastic utilizate in aceastii tar5 sint, de asemenea, folosite intr-un numar de alte tilri. Roiurile la pachet sint exportate, in special spre Canada, $i s-au dezvoltat cu succes noi sisteme de ambalare.

Polenul este colectat $i conditionat pentru produse alimentare sh5toase, dar o nou5 dezvoltare prevede cantitiiti crescute de polen recoltat de albine care se co- lecteaz5 pentru o ulterioara aplicare meca- nic5 la florile de kiwi. Ceara de albine este utilizatfi iatr-un numgr de industrii in afar5 de apiculturi, precum $i pentru export. Propolisul $i lgpti$orul de matc5 sint recoltate de un num5r crescind de apicultori pentru a fi utilizate in alimente $i medicamente.

Sectorul de servicii Pn apicultura r de asemenea in schimbare. Agentii de polenizare actioneazg ca agenti pentru apicultorii care produc stupi pentru polenizare dar nu efectueazs tranzactii cu clientii individuali. fn mod normal apicultorii f$i trimit stupii la statii (depozite). Agen- tii negociazs contracte cu cresc5torii pentru a oferi servicii de polenizare, $i sint rEispunz5tori de introducerea $i evacuarea stupilor $i a altor parti din servicii. Ex- porturile de mBtci $i roiuri la pachet pot fi coordonate de asemenea de catre un astfel de agent. Partile componente din lemn ale stupilor $i echipamentul de con- ditionare-procesare a mierii (ca de exemplu masinile de descgp5cit, centrifugile $i cuptoarele de c5pEiceal5) sint exportate in Australia $i in alte parti.

va urma

tive in citeva districte. ~onsul tant i i - Mi- nisterului Agriculhrii $i Pescuitului lu-

Tfaduceze de Cristina Mateescu-Pugcagu din ,,Bee World" nr. 211991

Romania Apicola 1991 Nr.11 Noiembrie

Documents

Transcript of Romania Apicola 1991 Nr.11 Noiembrie