Romania Apicola 1991 Nr.3 Martie

Romania a Revlstii Iunarg de infonnare tehnlcii 91 $tllntiflcl, schimb de experienlil $1 oplnil editat5 de Asoclatia Cresci!itorllor de Alblne din Rom8nIa

Anul LXXV Nr. 3 martie 1991

N. NICOLAIDE : Revizia qi controlul de fond a1 hmiliilor de albine

M. NIOLAESCW, C. STOIWBSCU : tuorari do

COLEQIUL DE REDACTlE

Ing. ELLSEI TARTA ( redactor $el), PETRE MIHAI PACANU, SORIN BODOLEA ( redactor d e rubr ic&), ing. AUREL MALAIU. Inp. EU- CEN MARZA. VICTOR NEAGU, blol. MIHAELA SERBAN. lng. TRAUW VOLCINSCHI.

REDACTLA $1 ADMINISTRATIA COMITETUL EXECUTIV AI. ASOCIATIEl CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA.

Str. Iulfus Fucik n r . 17. Bucu- regtl, sect. 2 Cod. 70231 8 Tel. 11.47.50 Q Cont vir. 4596014 B.A. S. A. Sucursala municipiulul PNcuregtl.

Gh. VQICULESGU : Cum extrag ceara din fagurl

I. GURE$OAIE, Marla SIMION : Experiment pentru elaborarea unui premix des t i~a t sti- mulgrii crrqterii puietului

prim&var&

D. POP : Fixarea foilor de faguri artificiali in ramele lnsfrrnate

Maria-Octavia MANI$OR a Trifoiul alb $i trifoiul ro$u - don5 valoroase plante furajero- melifere

-

Tr. VOLCINSCHI : Aspecte mai putin cunas- cute din activitatea profesorului doctor inginer Veceslav D. HARNAJ

* * Opinii

D. APOSTOL : Apicultori din tatil-n fiu

D. STOlA : Repere istorice' ale stup5ritului dintr-o long a Transilvaniei

* * * Documentar apicol

C o p e t t a 1 : ,,lama-i Wea, omdtul marc Semne bune anul are"

Ifnto : Constantin D l N A )

C 0 p e r t a IV : ath. Florin Stefureoc

MAR!~$ORUL REVISTEI

Martie, lung in care - de

sub gheturi qi zilpal - in-

treaga naturs se t r a q t e la

via% adaee cu sine #i fru-

. moasa tradipe rom$neasc& a

MPrtigorult11. In stupine vgz-

duhul se va m p l e curind

de zumzefgl Ubieelar por-

nite dupg prinrul polen. fji

pentm c5 prfntre staparl sEnt

$1 multe fernel care cu rfvnai

gi pasinne au Pmbriitigat

aeeet sttgvecbl mqtegup a1

albi&itald, redactla le

transmite prin interrnediul

reviPtei un rnsrtiqor de su-

flet drub i se aUtur8 cele

mi sincere u r h i clc succes.

Recolts bun& ! ' Redactia

Pe agenda prioritcifilor fieccirei stupine ...

Revizia si controlul de-;; fond al .A fa'miliilor de albine

ing. Nicolae NICOLAIDE

Revizia de prim5var5

In primele zile c5lduroase ale primgverii, c b d temperatura aerului ajunge la 12-15°C se execut5 prima lucrare in stupins - lucrare denu- mit5 revizia de primSvar5 a farniliilor de albine $i care se face cu s c q u l de a se stabili starea familiilor de albine ~i a se lua m5suri ,imediate de in- dreptare a st5rilor anormale consta- tate cu ocazia reviziei. Lucrarea trebuie executat2 sumar, cit mai repede, pentru a nu scsdea prea mult tem- iperahra din cuibud familiilor de albine, edstenta rezervelor de hran5, prezenta m5ticilor du1p5 puietul existent in cuib $i starea fagurilor.

Astfel, familbile ce wup5 rnai mult de 8 intervale dintre Tame bine ocupate de albine se socotesc puternice, cele cu 6-7 ,intervale mijlocii, iar cele cu 4-3 intervalle wupate de albine slabe. fn cazul familiilor la care nu s-a gSsit puiet qi nu a fost v5zut5 matca, se trece de fndat5 la inch-ep- tarea lor tinbdu-se seama de puterea fiwilrei familii. Fmiliile puternice g5site orfane primesc alt5 matc5, in cam1 farniliilor mijlocii awstea pri- rnex matca $i albinele de la un nucleu ~de rezervg, iar dac5 familiile orfane s a t slabe, acestea se vor uni cu alte fmi l i i slabe din stupin5, dar care au matc5. Lucrarea se execut5 astfel : spre sears, matca se behide intr-o colivie impreun5 cu fagurii $i cu albinele din farnilia slab5 sau nucleu. Dupg ce se stropesc cu sirop de zah% cadut, se mutg in stupul in care este adspostit5 familia orfang.

Fagurii celor dou5 familii se a ~ a z 5 apropiati unii de altii $i trreptat albinele se obivnuiesc, se unific5 $i eli- bereaz5 matca din cuvc5. In cazul familiilor cu rezerve de hran5 ~insuficiente sau de proast5 calitate, necesarul de hran5 trebuie completat imediat cu faguri cu miere de la rezerva stupinei, sau de la familiile la care mierea pr i soqte sau, in Jips5, cu sirop de zah5r c5ldut "m proportie de 2 : 1. Siropul se toarn5 in celulele unui fagure go1 care apoi se ayazs ling5 ultimul fagure cu puiet. Cu oca- aia reviziei, fagurii din stup g5siti p5tati cu excremente de albine, mu- ceggiti, stricati sau f k 5 rezerve de hra(n5 $i neacoperiti de albine se scot din stup. Cuibul familiilor se strim- toreaz5 la num5rul de faguri wupati de albine, se pune diafragma ~i se impacheteaz5 cu materiale izolatoare pentru pbtrarea c5ldurii in cuib.

Durp5 revizia de primSvar5 a familiilor de albine, fun'durile stupilor se linlocuiex cu altele curate sau dac5 nu siolt detqabile ori nu exist5 fun- duri de rezerv5, se cur515 de albinele moarte. Resturile de wars rezultate din descgpgcirea fagurilor cu miere consumat5 de allsine & cursul iernii se adun5 $i se p5streaz5 pentru a fi conditionate rnai tirziu. Pentru prima perioad5 a primgverii urdiniqurile stupilor se reduc la 3-4 cm. Din albinele moarte ridicate de pe fundul stupilor de la fiecare familie se iau probe de 30-40 albine ce se trirnit la labolxitorul veterinar pentr~u exa- menu1 de nosemoz5. Pe un loc i n m i t din stupin5 $i ferit de vint se va in- stala $i ad5p5torul.

Controlul de fond a1 familiilor de albine

Dup5 efectuarea reviziei de primk var5 la toate familiile de albine din stupin5 $i odat5 .cu stabilizarea timpului mai oald trebuie executati revizia de fond a acestora, in scopul detenniniirii puterii farniliilor de albine la hegirea din iarn5, prezentei m5tcii $i st5rii acesteia, cantitgtii de puiet, prezenpi $i cantitgtii hranei ^m cuibul familiei, cit $i pentru asigurarea .unui mgim t emic optim dezvolt&% viitoare.

fn acest scop, Pn una 'din zilele se- nine, c h ~ d temperatura aeruld dep5- $e$e 15OC, se controleaz5 atent, in mod amsnuntit, fiecare farnilie de albine, notindu-se oorect in carnetul de stupin5 toate observatiile ce se fac cu aceast5 cxazie.

Se controleaz5 astfel ram5 cu r m 5 , stabilindu-se pnin apreciere cantitatea $i calitatea rezervelor de hran5, $tiut fiind faptul €5 o ram5 de stup orizontal STAS, avind miere c5pBciti pe ambele fete, contine circa 3,5 kg miere. Cu aceast5 ocazie se vor eli- mina diln cuib ramele goale ce nu contin rezerve de hran5 sau puiet, se- organizhdu-se astfel cuibul $i str^im- torindu-1 la spatiul necesar foarte bine ocupat ~de albine spre a se asi- gura un ~ e g i m t e m i c optim. 1 3 - 1 om- zia wviziei de fond se vor controla gi raunele cu puiet din cuib, notindu-se in caietul de stupin5 cantitatea de puiet g5sit8 la data controlului precum $i calitatea acestuia (compact, imprsgtiat etc.), adic5 puiet normal sau raspindit neuniforn~. fin contiiu- are se va nota $i puterea familiei de albine conform datelor menticmate mai sus.

Familiile slabe trebuiex unite deoarece nu este economic5 intretinerea lor, sau in cazul in care nu se doreqte diminuarea num5rului, acestea vor trebui ajutate periodic, pe parcurs, prin introducerea de faguri cu puiet proveniti de la familiile puternice, in

wopul Snt5xirii btregului efwtiv gi valorif ic5rii bune a culesurilor.

Puterea familiei de albine se sta- ,bile$% u$or dup5 n u m h l de spatii bine ocupate de albine, ~ t i u t fiind c5 Xn aceast5 perioad5 un fagure standard de stup orizontal bine ocupat de xlbine pe ambele p 5 ~ t i are o can- tibate ~de circa 300 g albin,e, iar un fagur,e id,e stup multietajat circa 200 g albine.

Diferenta de greutate dintre cantitatea cle albine $i cantitatea de miere gzsite & cui,b la revizi.a de f,ond, f,a@ de cantit5tile ex5stente Sn toamna precedents, la in'trarea %n iarn5, mat5 pierderiie (din oursul iernii precum qi consulmu1 de hran5 ce s-a inreg,istrat In aceast5 perioad5. Farniliile de ,albine cu cele rnai mici p i d e ~ i , cu cel mai mi'c consum ~i f5r8 semne de 'boa15 sint considerate ca rezistente la iemare.

Calitat,ea mitcii se apreciaz5 dup5 canti tatea $i calitatea ,puietului existent. Astfel, la o farnilie de putere normal5 car.e ocup5 6-7 faguri, puietul trebuie s5 fie prezent pe un nu- rn5r de 3-4 faguri din mijlocul cui- 'bului cu puiet c5p5cit in form5 de elips5, inconjurat de zone cu puiet nec51p5cit qi ou8. Prezenp pe fagurii din cuib a puietului de albine lucr5- toare indic5 calitatea mgtcii, in timp ce prezen* puietului de t rk tor tn celule de albine lucr5toare intre puietul normal, indic5 o sciidere calitativ5 a m5tcii respective. In acest ultirn caz familiile se controleaz5 din nou dup5 un interval ,de circa 2 s5pt5mini iar in cazul in care situatia r5mtne ne- schimbats, matca trebuie inlocu1it5 cu .o alta de la rezerva stupinei.

Farnidii'le g5sit.e la control lbezme- tice (cu albine ou5t'oare) trebuie lichi- date u m k d ca num5rul familiilor pe stupin5 s5 fie refacut in cursul Sezo- nului activ.

Cantit3atea de hran5 - miere - necesar5 in maceast5 perioad5 pentru o familie de albine normal5 este cu- prins5 intre 6-8 kg din care o bun5

parte trebuie s5 se afle in fagurii de cuib, deasupra elipselor de puiet. Pe ling5 miere, pmtru cre~terea puietului sint necesare $i unele cantitgti de p5stw5 provenite atft din rezervele din cursul iernii, cit gi din polenul proaspat recoltat de albine in aceast5 per ioad5.

De mentionat este faptul c5 o cre$- tere normal5 de puiet are loc numai in cazul in care albinele doici g5sesc & imediata vecin5tate a puietului cantitgtile necesare de miere ~i p5s- tur5.

f n cazul in care fagurii din cuib nu contin rezervele necesare de hran5 se introduce, & imediata vecin5tate a ramelor cu puiet de o parte gi de alta a fiec5reia cite o ram5 ce contine in celulele din jum5tatea superioars miere gi p5sDur5.

Restul fagurilor cu miere este ae- cesar s5 se g5seasc5 de asecmenea in imediata vecingtate a cuibului, astfel ca albinele s5 poat5 avea acces USor la ei.

Cailitatea fagurilor existenti in cuib prezintg de asemenea o importaxlt5 deosebit5 in aceast5 perioad5.

In acest scop fagurii cu celule de trintori, deformati, mucegzti sau prea ldesch+i la culaare se scot din cuib gi se inlocuiesc cu faguri con- struiti regulat cu wlule de albine lu- cr5toare $i care au o culoare ma.i 'in- chis5 deoarece ace~t ia sint preferati de mate5 la ouat.

D U P ~ terminarea acestei lucrgri, cui~bul farniliei se strimtoreazs cu ajutorul diafragmei in rap& de nu- m5ml de faguri bine ocupati de albine. Restul fagurilor unui stup, ce mai contin unele cantititi de aniere, se trec dincolo de diafragm5, iar fagurii goi la rezerva de f a m i a stupinei.

Cuibul se impacheteaz5 atit lateral, pe ambele p&ti, cit $i in partea su- perioar5 cu saltelute din paie sau alte materiale izolatoare. Saltelutele sau rnaterialul izolatm trebuie sii fie bine uscate spre a nu mentine sau favo- riza umiditatea in cuib.

fn raport de puterea farniliilor de albine se -va revizui qi deschiderea uudini~ului, in dreptul c5ruia trebuie s5 se afle cuibul familiei de albizle respective.

Modul de orinduire a cuibului di- fer5 oarecum dups tipul de stup folosit. Astfel, la stupul orizontal cuibul se va aveza la mu1 din capetele stupului, de preferint5 la cap5tul ex- pus la soare, fiind limitat de dia- fragmi $i saltelute.

fn acela~i mod se organizeaz5 cuibul in cazul farniliilor de a l b e ad5- postite in stupi verticali cu urn corp lde 10-12 rame ~i magazin. La stupii multietajati, in cazul existentei unei familii de albine puternice, iernate pe dou5 ~or~pur i , cuibul familiei de alblne ocup5 corpul superior gi in unele cazuri ~i treimea superioar5 a corpului inferior. La aceste familii revizia de prirn5var5 se face & acelagi mod, nefolosindu-se ins5 diafragma pentru strimtorare. In cazul unor familii de albine slabe, care nu sint capabile de a ocupa intregul corp, se va folosi doar un singur corp, cu diafragm5, urmind ca celelalte corpuri s5 fie ad5ugat.e dup5 ce familia de albine se va dezvolta suficient pentru a popula corpul sau corpurile suplimentae.

Familiile de albine cu hrm5 in~uf i - cient5 sau f5r5 hran5 vor trebui ajutate fie cu faguri cu miere cgp5cit5 luati de la rezerva stupinei fie, in lips5, cu sirrop de zah5r dens, turnat cgldut in celulele unor faguri goi de culoare bchis5, cl5diti regulat cu w- lule ide lucriitaare. Fagurii cu miere sau sirop dens se a ~ a z 5 de o p a ~ t e gi de alta a ~ultirnelor rame cu puiet ale familiei respective.

Hrana proteic5 se asigurg in general de c5tre albine prin culesul de polen din natur5, abundent in acest anotimp, sau, in lips5 se vor folosi inlwuitori de polen cum sint chojdia de bere inactivat5, fsina de soia de- gresatri, laptele praf desesat , polenul de porumb recoltat manual etc., administrate sub form5 de turtite pro- teice in amestec cu miere sau zahiir.

Actualitatea clasicilor apiculturii

Lucriiri de primiivarii N. NICOLAESCU gi G. STOINESCU

Sup~avegherea stupilor

Lucriirile pe care le cere fngrijirea stupilor trebuiesc imputinate pe cit e cu pu- tint% In chipul acesta u$ur3m albingritul, a$a ca $i aceia - $i acegtia, sint cei rnai multi - care, din multe pricini, nu dispun de mult timp, s5 se poat5 indeletnici cu creqterea albinelor. Cu cit albinele vor fi rnai putin stinjenite in lucriirile lor prin cercet5ri far& trebuintii, cu atit vor lucra rnai spornic la stringerea mierii.

De aceea, unii stupari sustin cii stupii glsiti in bung stare, la cercetarea de pri- mavarl, $i umpluti cu toti fagurii trebuin- cio$i pentru intinderea puietului $i a strinsurii, nu rnai au nevoie de nici o lucrare de dpetenie, pin5 la recolt5 sau pin3 la punerea la iernat. Despre mersul stupilor, in curgerea verii, ne vom da seama dup5 miqcarea albinelor la urdiniq. Dupii num5- rul lucr5toarelor care fac vint, dup5 numiirul acelora care intrii $i ies pe minut, ne putem da seama l5murit despre starea din5untru a coloniilor. Astfel, de afar5 putem vedea la unii rnai mult5 $i la altii, rnai putin5 silint5 la lucru ; la unii putem observa c5 $i-au pierdut matca ; pe cind la altii, unele ar5t5ri ne prevestesc ie$irea unui roi apropiat. Din cind in cind ne aplecgm, virim nasul cit rnai aproape de urdiniq $i mirosim. Mirosul de carne stri- cat5 ne prevesterjte c5 boala ,,putrezirea puietului" s-a ivit. Urm5reqte cum merg pe scindura de zbor, albinele care ies din stup. Dac5 unele abia igi tir5sc pintecele umflate, sau incearcii s5 zboare, dar cad jos, e semn cii sint bolnave. Stoarce pintecele umflat a1 unei moarte. Dacgmurds- riile sint negricioase gi miros a acreal5 sau tabac de tras pe nas, albina a murit de boalii.

Altii albina iese din stup, cu pintecele zgircit, tirindu-$i picioarele din spate in- tepenite. E o hoat5, prins5 la furtiqag, sau o albing care a nimerit din greqeali in stup str5in. Dup5 semnele de la urdini~, ne e u$or a veni apoi in ajutorul stupilor care dau semne, c5 au trebuintH de mijlocirea stuparului.

Cu toate acestea, semnele de afar& ne arat5 prea tirziu schimbarile ce s-au pro-

dus iniiuntrul stupului, cind r5ul e prea inaintat $i indreptiirile rnai greu de fiicut. De aceea e bine ca in cursul verii s5 cer- cetim iniiuntru fiecare stup o datii pe lun5. Astfel putem preveni multe rele.

In timpul culesului mare s5 urm5rim de aproape mersul strinsurii. Cind anul e bogat in miere, unii stupi, din cei rnai har- nici, pot umple in citeva zile toti fagurii cu miere. Dac5 nu le-am da alti faguri, nu numai cii am pierde din strinsurii, dar am da $i prilej albinelor, sii se pregiiteasc5 de roit. fn asemenea cazuri, stuparul va cerceta citiva din stupii cei rnai buni $i, dac5 ii giiseqte aproape plini cu miere, trebuie s5 scoat5 citiva faguri plini, pe care s5-i inlocuiasc5 cu altii goi.

Insemnare despre mersul stupilor

La cercetarea de primlvars, stuparul .$-a luat insemnare despre starea fiec5rui stup in parte, a$a ca s5 $tie rnai tirziu, f5rii a f i nevoit sii tin5 in minte, in ce conditiuni i-a aflnt $i ce lucr5ri are de f5cut la fiecare stup. Afar5 de aceasta s t u ~ a r u l rnai trebuie sB 'urmgreascti $i s3-$i insemneze - pe de o parte mersul stupilor, in toat5 curgerea verii, dup5 mi~carea de afarti, qi pe de altg parte mersul $i rinduiala, in care se petrec infloritul florilor de miere. S5 insemneze stupii care au dat recoltele cele mai mariFfG- ~ & % - i i i % t c i ~ ~ 1 pr"aKtp_are ; a @ ) ~ e l _ e e c ~ e ~ n ~ e ~ c & e s ~ l ma!* de - djmineaJ5-$!-1 s f i r~sc - sea~a-mamr-

L _ ~ u ~ m 5 t c i l e caree Piice~rim5vara-ouatul rnai devreme 8;-1 opresc toamna-_mai tir: - --- ziu. pentru Fa -fin ele s5--crea&-matca ~ i n t mai multe chipuri de a insemna starea stupilor. Ne vom multumi ins5 a ar5ta dou5 chipuri din cele rnai lntrebuintate de stuparii cei mai cu vaz5.

Unii se slujesc de un caietel cu atitea foi, citi stupi au. Fiecare stup i$i are foaia sa, in care se trec intimplgrile vrednice de tinut minte, din toatii curgerea anului. Acolo se scrie cind stupul a r5mas bezmetic, cind gi-a primenit matca, a roit, puterea lui, hrana liisatii pentru iarns, hrana cu care a fost ajutat.

Alti stupari agatii Pn peretele din fata fiec5rui stup, o tiiblitii de piatr5, pe care

scriu cele ar5tate rnai sus. Ca s5-gi amin- In chipul acesta, stupul slab $i-a sporit teascl dintr-o privire, de departe, starea musca $i s-a imputernicit Citeva zile, nu stupului la cea din urm5 cercetare, ei prind vom ziiri aproape nici o migcare la stupul tgblita in diferite locuri $i in diferite a$e- eel puternic, fiindc5 el gi-a pierdut toate zjri pe perete. Ca s5 aib5 folos bun din culegtitoarele gi in locul lor n-a primit acest fel de insemnare, trebuie s5-gi in- decit un num5r mic de albine, de la stupul tipareascl bine in minte t8lmScirea fie- cel slab, in locul ciiruia a fost pus ; dar el cgrui loc $i arjezgri. Astfel, t5blita prins5 are puiet mult, care in putine zile ii va in mijlocul peretelui insemneaz5 c8 stupul inlocui albinele pierdute. ]tn scurt5 vreme, e bezmetic ; la marginea dreapt5, i$i pri- stupul igi va relua din nou hgrnicia de me$te matca ; la marginea sting5, matca rnai inainte. e bun5 ou8toare ; in coltul drept de sus, Prin mijlocirea striimutsrii, in loc de un stupul se pregiterjte de roit, ori e slab etc.- stup puternic $i altul slab, am clpgtat doi

Cind ai stupi putini, poti fntocmi pentru stupi deopotrivg de puternici. Lucrarea toti un tablou pe o singur5 fat5 de caiet, aceasta se poate s5virgi rnai cu folos pen- fn Care iti hsemnezi toate $tiintele de care tru amindoi stupii, cind voim s& impiedi- ai nevoie pentru bunul mers a1 stupinei. cam pe unul din ei de a roi. fndatg ce

observ5m semnele roirii, facem strlmuta- tmputernicirea unui stup slab rea ; iar albinele, dac5 nu gi-au f5cut pre-

gltirile pentru roit, renunt5 la el. Stuparul trebuie sg se deprind5 a cum Inainte de a face imputernicirea, trebuie

noagte puterea fiecgrui stup, numai dupg s5 ne incredintim c5 stupul slab are puiet migcarea de la urdiniS a albinelor, far5 a de lucrstoare $i 0 mat& 0~5toare. Altfel fi nevoit pentru aceasta sg cerceteze in5un- lucrarea e zadarnicg. Dac5 nu gisim puiet, true Dacg in timpul verii, el bagg de ' iar matca e CU betegug, putem imputernici seam5 cg un stup a s15bit, are putin% stupul cu un roi, dup5 ce i-am nimicit rnai miere, dar cu toate acestea are destul intii matca gi am luat mgsuri, prin afumat, puiet de lucr5toare, va incerca s5-l im- de a Pmpiedica lupta intre albine. puterniceasc5. La rinduirea fagurilor, dupg cercetarea

un stup slab se imputerniceste Ln chipul de pi:imgvar5, am dat stupilor mai

mai lesnicios, str8mutindu-l fn locul putine rame, pentru ca albinele strinse intr-0 fncgpere mai mi&, s3 poat5 intretine unui stup puternic. mai lesne clldura trebuitoare pentru fm-

Aceastg lucrare se sgvtrgegte numai p e o puternicirea familiei. vreme frumoasg, intre ceasurile 9 gi 11, Cfnd, dupg citeva ~HptgmPni, observ5m cind albinele ies in numar mare la C U ~ . ,g albinele s-au fnmultit $i stau ingrgm8- D U P ~ ce afum5m atit stupul slab cit $i Pe dite pe faguri, trebuie sg le lgrgim cuibul, eel puternic, pe urdinig, lugm stupul slab inainte de a fncepe preggtirile de roit. de pe fundul s5u rji-1 punem jos, pe p5- culn lgrgim cuibul ? mht . Pe fundul s5u avez5m stupul cel pu- Albinele cladesc faguri numai atunci ternic ; iar pe cel slab il ducem pe fundul cind culesul rnierii intrece hrana zilnic5 a acestuia. Astfel, scaunul $i fundul fiecgrui lor $i a puietului. Cit timp puietul nu e stup rlimin neschimbate, la lo'curile lor. imbel:;ugat, lgrgim locul in cuib, adgugind Afum5m apoi din nou amindoi stupii $i numai faguri cl&-Jiti. E bine s5-i adgugilrn lucrarea e sfir$itg. Albinele care se intorc treptat

cind culesul spore$te gi Pntrece hrana albinele incep sg producl cears clgdi faguri noi. SS folosim atunci

recunoscindu-gi gregeala, firesc al albin&lor, de a cl5di fa- dar dup3 citeva minute cuibul $i adsugind rame cu

artificiali. In partea de jos llsa lot de 3-4 centimetri

lucrPtoarele vor clHdi cg- rnainte de Pnceperea CU-

simte nevoia de a celule mari. Cind nu puiet trece peste

in traiul lor. Nici albin5 n-a pierit. Clnd 2-3 faguri cu miere r)i pune ou5 de tdn- fncerclm s5 facem ace&& lucrare pe tori chiar in fagu~i i mgrirgina$i sau in cat weme de lips5 de nectar in fllori, fmpreu- dac5 g&se$te celule mari. E bine sg 1 5 S b narea albinelor nu se poate face f5rg oare- fiecgrui stup putinta de a-gi pr5si citeva care luptH. Dar afumatul 0 potolegte re- sute de trintori. pede. (continuare tn pag. 19)

Din experienja ' unor apicultori

Fixarea foilor de faguri artificiali in rarnele insirmate Dumitru POP

Oricare din lucrsrile din stupina mea nu le fac niciodat5 la voia intimpl5rii. Cu cit chibzuiesc $i-mi organizez mai bine munca, cu atit $i rezultatele sint rnai efi- ciente. Actionez in aceasts manier5 $i in lucrarea de fixare a foilor de faguri artificiali in ramele insirmate.

Pentru inlgturarea nepl5cerilor legate de rezistenta slab5 a fagurilor cl5diti s-a scris mult in revists in ultimii ani prezentin- du-se in acest scop diferite metode de con- --

- Fagurii noi continind miere c5p5citH din care trebuie s5 extragem mierea prin metoda extractiei centrifugale sint de asemenea foarte u$or rupti in timpul centri- fug5rii. - fn cazul insirm5rilor orizontale mi

s-a intimplat ca faguri noi cl5diti sii se rup5 in mod frecvent sub speteaza superi- oar5 unde, din cauza coroanei cu miere localizat5 deasupra puietului, albinele nu au crescut puiet. In aceastH sectiune re-

solidare, cea mai eficient5 dovedindu-se insirmarea ramelor.

Prin insirmarea ramelor de stupi, infeleg trecerea prin vipcile laterale, sau prin speteaza superioaril, la cea inferioaril a unui fir de sirmil zincatil cu 0 de 0,4-0,5 mm $i apoi fixarea foil de fagure artificial, intre vipcile ramei.

Aceasta inseamnil cil atit fagurelui arti- _ ficial, implicit celui clklit li se m5reqtere- zistenta in timpul manipulilrilor $i a1 ex- ploatilrii lor. In acest sens voi da citeva exemple negative de deformare a fagurilor neinsirmati : - F'ixarea fagurilor artificiali in rame

neinsirmate duce la deformarea lor chiar fn timpul construirii celulelor, datoritg atit temperaturii din cuib cit $i a greut5tii albinelor cl5ditoare. - Fagurii noi clilditi in rame neinsir-

mate se pot deforma sau rupe clnd sint plini cu miere, puiet sau albine, in timpul manipul~rilor, cu ocazia unor lucrari cu-

FAGURE ARTIFICIAL

zistenta fagurelui este mai slab5 fat& de ramele insirmate pe vertical, producindu-se mult mai u$or rupturi longitudinale.

fn zona noastr5 din muntii Apuseni, in care culesul principal este un cules lent $i prelungit, cl5ditul fagurilor artificiali in cuibul unei familii de albine necesitgcirca 3-5 zile, in cazul in care timpul este favorabil zborului albinelor $i existA o se- cretie abundentg de nectar de la flora melifers.

f n cazul insirmsrii ramelor pe directie orizontal5 mi s-a intimplat ca foile de faguri artificiali s5 se onduleze, albinele cl5- dind fagurele deformat. In aceastii situatie am fost nevoit s5 insirmez ramele pe ver- tical5, procedeu in urma caruia am obtinut rezultate bune.

Pentru fixarea foilor de faguri artificiali in ramele de stupi m5 foolsesc de energia solaril. In zilele insorite, pe o planset5 din scindur5 sau placaj a$tern hirtie sau ziare iar apoi citeva foi de faguri artificiali. Las foile la soare citva timp, in functie de temperatura aerului, care primgvara sau

rente in stup. (continuate tn pug. 8 )

Cum extrag ceara din faguri Gheorghe VOlCULESCU

Ceara este un produs a1 albinelor necesar in mod obligatoriu pentru crevterea lor. Ca unul care am indriigit din tinerete albinele mi-am pus o intrebare. De cind mri ocup cu crevterea albinelor, ceara am vindutro dar de cumprirat nici vorbri. De la o vreme am observat cri stuparii mai noi $i rnai vechi cautg $i cumparti cears ~i as?.<t m-a f5cut s i vri scriu aceste rinduri nu ca un autor de articole, ci ca un cres-

Dac5 posedati 20-30 familii de albine $i nu vg puteti procura utilaje rnai scumpe, metoda mea, pe care o folosesc de multi ani $i care implic5 o che:tuialg mai mic5 v5 este la ind~mlnti oricind. Trebuie sg aveti urmritoarele unelte :

1. un cazan de 20-30 1 srniiltrlit sau co- sitorit (cazan de fiert rufe) ; 2. un sac rar din pinz5 tare din iut5 rnai

mic in circumferintri decit cazanul ;

Ftgura I - Uneltele necesare lucrdrii de

c5tor rnai vechi de albine. Care este cauza pentru care apicultorii cumpPr5 ceara mai scump pentru a o da rnai ieftin, la cchimb, la centrul apicol pentru a primi faguri ar- cificiali pentru albine ? Oare albinele fac grev5 ? Sau vina apartine numai stuparilor care nu dau atenfie acestui pretios produs - CEARA. Am s l dau citeva exemple : dac5 ace$ti stupari vor schimba la timp ramele $i vor stringe orice buc5ticB de ceari, vor pune rame cl5ditoare in stupi, chibzuind extrasul cerii, vor avea $i albine sanatoase $i cear5 s5 vind5 sau s-o schimbe pe faguri artificiali.

Voi descrie in continuare o metod5 veche, folositti de mine pentru extragerea cerii, la care am f5cut o imbunZit?itire, me- todri pe care o recomand $i altor stupari.

eztractte a certi prin metoda prezentatd

3. un mustuitor din lemn tare care nu e altceva decit o bucat5 de lemn rotund cu diametrul de 3 cm, lung de 80 cm $i care in cap are o cruce din lemn avind lun- gimea cu 1 cm rnai mica decEt diametrul cazanului ;

4. un cleste din lemn tare, lung de 1 m ; 5 una sau rnai multe oale pentru turnat

fiertura care s5 fie smgltuite sau cosito- rite de form5 conicl, adicB rnai largi la gur5 decit la fund, ca s5 poatB ie$i calupul de cear5 dup5 ce se va int5ri (figura 1).

Acestea sint uneltele ce trebuie pentru extras ceara.

Modul de lucru. F010aesc ap8 de ploale daca am, dac8 nu aDB obiSnuit8. Daca fa-

gurii sint vechi se pun la muiat intr-un butoi, schimbind mereu apa citeva zile. Asta pentru a obtine cear5 mai curat5. Dac5 fagurii nu sint vechi ii pun direct in sac $i-i introduc in cazan, pe fundul c5- ruia am pus o tigl5 (pentru acoperiquri) pentru a nu se arde sacul $i pentru a avea rnai mare stapilitate cind voi presa cu mustuitorul pe sacul cu faguri. Pun mai bine de jum5tate cazanul cu ap5 $i incep inc5lzirea. Cind apa s-a incglzit, fagurii se inmoaie, ii presez bine pin5 am umplut sacul dup5 care il leg la gur5 $i continui fierberea, pin5 dB intr-un clocot, apoi presez cu mustuitorul pe sac. Schimb mereu pozitia sacului in cazan pin5 cind a ievit toat5 ceara din sac la suprafat&. Dup5 aceea scot sacul $i i1 pun in cle$te stor- cindu-1 bine in cazan. Socotesc c5 ceara se obtine rnai bine in ap5 clocotitg, presind-o cu acest mustuitor pe care 1-am f&cut $i 1-am botezat a$a. Dar el este foarte important, deoarece cu ajutorul lui se face ca sii riiming cit rnai putinii cear5 in boytins. Desert apoi sacul cu bovtin5, iar fiertura din cazan o golesc in vasele de r&cit $i limpezit. $i dac5 rnai exist& faguri de topit se poate continua cu fiertul.

De$i metoda e veche, totu$i folosirea

mustuitorului este dupB pHrerea mea o me- tod5 nou5, fiindc5 eu nu am rnai auzit sau citit s5 fie ;olosit5. Aceasta metod5 o poate folosi oricine, deoarece ceara se obtine cu cheltuieli foarte mici. Eu o folosesc de mulfi ani $i o recomand tuturor pentru c5, in comparatie cu iilte metode, prin utilizarea ei se reu$e$te o separare foarte bun5 a cerii de bqtin5. S5 Endr5gim cit rnai mult albinele care ne aduc in casele noastre bucurii, ssngtate, satisfactii. S& de- monstr5m dragostea noastr5 fat5 de ele h- grijindu-ne s5 le asigur5m prin innoirea fagurilor conditii de igien5 cit mai bune in stup. Pentru aceasta s5 producem, sii extragem $i sB condition5m cit mai mult5 cearg ! -

N . R. Publicdm contributta cititorului nostru cu precizarea cd fn ultimfi 3-4 ani sub ge- nerfcul ,,Ceara - o problemd mereu actuald" ciu apdrut tn revlstd o serfe de materiale legate de aceastd problemd. Am considerat cd sistemul gospoddresc $i oarecum arhaic pe care il recomandd autorul este actual cu toate cd no£ am pledat $1 pleddm pentru tntroducerea rnpidd a progresulut tehnic tn procesul de ob- tinere a cerii. Metode moderne $i descrterf de utllaje cu randament sporit pot f i gdslte de cei interesatt fn colectia revtstei noastre din anti trecufi.

FIXAREA FOILOR DE FAGURI ARTIFICIALI IN RAMELE ~NSIRMATE (contlnuare din pug. 6)

dimineata nu este prea mare $i am grij5 s& nu risc topirea faguriior.

Dup5 ce fagurele artificial a devenit ma- leabil il a$ez cu grijg pe o latur5 (mar- gine) a ramei gi il culisez in spatiul in care va fi fixat prin metoda impletirii astfel : prima sirmi4 apare pe prima fat5 a fagurelui artificial, urmstoarea sirmZL pe fata a doua, apoi firul a1 treilea de sirm5 apare pe prima fat5 $i a$a rnai departe pin5 la marginea cealalts a ramei (figura 1).

A$ez rama lnsirmatg cu foaia de fagure artificial pe calapodul de rame $i lndrept foaia de fagure cit rnai neted $i corect. Cu ajutorul virfului unui cutit de bucatsrie, presez fiecare fir de sirmi4 pe toat5 lun- gimea acestuia din centimentru in centi- metru, in aqa fel ca slrma s l fie lnglobatg perfect in foaia de cear5. Tot cu virful cutitului lipesc prin presare marginea foii de fagure artificial de speteaza superioar5 a ramei.

Dupg operatia de presare a sirmelor $i de fixare a foii de fagure duc ramele cu faguri artificiali fntr-o pivni$i rece, unde

ii tin circa o or& pentru ca ceara din fagurii artificiali s5 se contractae, s& se SO. lidifice, Pn scopul evit5rii deform5rii ul- terioare a fagurilor in cuibul familiilor de albine.

Pin3 la introducerea in stupi toate ramele pregstite cu faguri artificiali le p s ~ - trez intr-o incspere r5coroas3, in pozitie verticals pentru evitarea deformsrii foilor de faguri ce se produce la temperaturi rnai ridicate.

Perioada optim5 pentru clsdirea fagurilor artificiali in conditiile de puternics dezvoltare a familiilor de albine, corespunde cu inceputul culesului principal care se caracterizeazii in zona judetului Alba printr-un cules lent $i prelungit de la flora spontanli din pi$uni $i finete.

In concluzie. doresc s& mentionez c i h conditiile zon& Muntilor ~ ~ u s d n i , cit $i in celelalte zone deluroase din tara noastrg, cea rnai eficace metod5 este fnsirmarea ramelor pe verticals. Motivele le-am arstat rnai sus $i sper c5 am fost destul de con- vingstor.

Cercetarea stiintific6 in sluiba apiculturii

Experiment pentru elaborarea unui premix destinat stimularii cre~terii puietului

ing. Ion GURE$OAIE qi iw. Maria SIMION lnstitutul de Cercetare $1 Productie

pentru Apiculturs

3 I Pentru sporirea efectivului de familii de albine $i mentinerea acestora la i

i un nivel biologico-productiv ridicat, un rol deosebit il are baza melifers natu- i rals la care se adaugi culturile speciale de plante melifere fi hrlnirea rational5 i i a albinelor in perioadele lipsite de cules natural. i

Lucrarea de cercetare gtiintific5 decurge din necesitatea obtinerii unui i i premix biostimulator pentru albine, care s l asigure necesarul de vitamine, sg- i i ruri minerale $i lipide in vederea sustinerii $i intensificlrii crevterii puietului - i in special in sezonul de primivarg $i toamn5 $i in perioadele lipsite de cules 1 i natural. S 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I ~ 1 1 1 1 1 ~ I ~ I I t I I D

i . - m 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 m I I I I I 1 1 ~ ,

1. Studiul problemei pe plan international gi national

CerceGrile in materie de nutritie (Vesely, Haydak, Dietz) au scos in evidentg c l albinele necesits un regim alimentar corect pentru crestere $i dezvoltare. Aceasta pre- supune c l hrana albinelor trebuie s s con- tin5 in cantitilti suficiente toate elementele nutritive pentru intretinerea procese- lor vitale naturale. Constituientii de bazl ai hranei albinelor adulte sint : mierea sau nectarul $i polenul sau plstura

Cercetgrile privind efectul substituientilor de polen asupra familiilor de albine au inceput in anul 1920 (Ambruster $i Geiger). Cele mai vaste cercetlri asupra nutritiei albinelor le-a fgcut M. H. Haydak Pncepind din anul 1933, urmsrind timp de peste 4 decenii influenta inlocuitorilor de polen asupra albinelor. Haydak a urmgrit ca indic;: crevterea puietului, mortalitatea albinelor. evolutia greutgtii albinelor vii, contindtul fn protefni din corpul albinelor $i activitatea productivl a acestora.

Dup3 Haydak, productia cea mai bung de puiet o asigurg, in ordine descrescind5 urm5torii inlocuitori de polen : drojdia us- cat& laptele proasplit, laptele praf, fhina de soia sau floarea-soarelui, fgina din s l - mint5 de bumbac, fsina de carne, giilbe- nu$ul de ou, albuvul de ou.

Descompunerea $i resintetizarea proteine- lor $i a aminoacizilor sint principalele reactii biochimice care se desfh$oarl in corpul albinei.

De Groot a ari tat c l din cei 100 aminoacizi naturali existenti pentru albine sint

esentiali numai 10 (arginina, histidina, izoleucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, valina $i leucina). Ace$ti aminoacizi esentiali neputind fi sin- tetizati in organismul albinei, trebuie s l se g5~eascH in brans.

Indicele de bazg care caracterizeazs starea fiziologicii $i biologicti a organismului albinelor, il constituie continutul acestuia in proteine, grlsimi $i vitamine. Albinele depoziteazi proteinele Pn exclusivitate in corpul gras, spre deosebire de grisimi care pot fi acumulate in cantittiti mari $i in alte plrfi ale organismului.

D. Wahl a arl tat c i la o hran5 abun- dent5 in proteine se formeazi un corp gras sub forma unei ciptu$eli compus5 din mai multe straturi cu un continut bogat in proteine, glicogen $i grhsimi. Sub acest aspect, corpul gras a1 albinei este considerat ca un organ central a1 metabo- lismului (Urich, 1961).

Corpul gras influenteazs toate procesele fiziologice. iar dezvoltarea lui ~ o a t e fi un indice-principal de apreciere a sthrii fiziologice a organismului albinelor. fntre dezvoltarea corpului gras $ i durata vietii albinelor este o corelatie pozitiv5 (D. Wahl, 1963).

In procesul de hrlnire a1 albinelor, nivelul cantitativ a1 hranei energetice con- ditioneaz5 necesarul de proteine. M. V. Jerebkin, in 1963, a ar5tat c5 hrlnirea su- plimentarl cu zah5r in prezenta piisturii sporevte continutul in protein5 a1 organismului albinelor cu 6'/,3, iar in lipsa pgs- turii scade proteina din organism cu 4%.

Rezultatele experimentale obtinute de Goetze, Bentler, scot in evident5 efectul specific a1 substituientilor de polen in functie de fiecare furaj proteic utilizat, digestibilitatea acestuia si oerioada de ad- ministrare. Proteinele asimilate din drojdia de bere sint utilizate aoroaoe integral orin depunere ca rezerv5 i n or&nismui albinei, pe cind cele din lapte sint utilizate in exclusivitate pentru cresterea puietului.

Descoperindu-se importanta vitaminelor in alimentatie, au inceput si cercet5rile asupra vitaminelor din- miere (Dutcher, 1918). fn anul 1943, Haydak $i colaboratorii au constatat c5 prin filtrarea mierii in conditii de productie, cind se indep5rteaz5 resturile de polen, se reduce continutul in vitamine cu 8-45OI0 (cu exceptia vitami- nei K) pentru c5 sursa vitaminelor din miere este oolenul (Kitzes. 1943).

Polenul contine cantit5ti substantiale de vitamine hidrosolubile si hioosolubile. Pro- vitaminele cele rnai frecvente sint carote- noizii, dintre aceqtia ins5 numai alfa-carotenul, beta-carotenul, gama-carotenul $i delta-carotenul au rol provitaminic.

fnlocuirea polenului cu acid giberilic a permis cregterea albinei din larve rnai mult de o generatie (Nation $i Robinson, 1966). Cind acidul giberilic a fost inlocuit cu cantithti mari de inosit5, albinele lu- cr5toare au fost capabile s5 creasc5 puiet (Nation $i Robinson, 1966-1968). Continu- tul de vitamine poate explica de ce drojdia furajer5 Torulla amestecatii cu fain5 de soia, de$i are continut sc5zut in leucin5 gi lizin5, influenteaz5 pozitiv dezvoltarea $i longevitatea albinelor (Wahl, 1963 - SO- rian Bech, 1961).

0 grup5 de subsante cu rol deosebit in metabolismul organismelor albinelor o re- prezint5 s5rurile minerale $i microelemente bine reprezentate in miere $i polen. Valoarea acestor substante variazg in functie de sorturile de miere $i polen provenite de la diferite plante.

V. Planta (1886) a scos in evident5 c5 mineralele cele mai obienuite din polenul de fin sint : K, P, Ca, Fe. Toate oligoele- mentele esentiale (Fe, Zn, Cu, Co, Mo, Mn, I) cit $i cele cu functie cunoscut5 (Cr, V, Si, Li, Ru, Ag, B, Hg) se g5sesc in cenuga polenului in afarii de As, Pb, Cd care se pare c5 au asupra organismului albinelor actiune toxic& chiar in doze mici.

Dezvoltarea glandelor hipofaringiene gi a corpului gras (ceea ce caracterizeaz5 albinele fiziologic tinere) contribuie la cregterea unui num5r rnai mare de larve de prim5var5.

A. Maurizio (1954), B. J. Free $i- J. Spen- cer Booth (1968) au arhtat cii albinele eclozionate in toamng diferg de cele din var3 prin : durata medie de viatii rnai mare, dezvoltarea glandelor hipofaringiene $i a

corpului gras, continutul crescut in substante nutritive de rezerv5 gi activitatea oxido-reductozelor.

Dup5 M. V. Jerebkin, I. Chagun $i I. Ia- covleva (1974) nivelul de dezvoltare a1 acestor organe, precum $i substantele de rezervh acumulate in corpul albinelor de toamn5, se g5sesc in corelatie pozitiv5 cu intensitatea cregterii puietului in prim5- varg. Albinele care in toamn5 au un nivel rnai ridicat a1 azotului total $i a1 gr5simi- lor, particip5 rnai bine la cresterea puietului in prim5var5, iar cantitatea de hranii consumat5 in timpul iernii este mai sc5- zut5.

Pe plan mondial se experimenteazs $i se produc industrial o serie de premixuri mineralo-vitaminice incluse in dextroz5, continind urm5toarele substante : vitamina A, vitamina B, alfatocoferol, inositol, co- ling clorhidrich, metioning, acid para- amino-benzoic, riboflavin& piridoxin5, tia- min5, pantotenat de calciu, biotin5, acid folic, vitamina B-12.

Alte produse comerciale oferg in fura- jarea albinelor retete energo-plastice im- bogatite cu substante minerale $i factori activi ca : Beevert R-4, Bee Wheart, Am- ber-Jeaco (SUA), Apireve $i Apistar (Franta).

Institutul de cercetare $i productie pentru apicultur5 a realizat in perioada 1976- 1978 un amestec energo-proteic cu grad ridicat de asimilare in sezonul de toamn5 $i prim5var5, influentind ritmul de crestere a1 puietului cu pin5 la 53% $ i randamen- tul la culesul de salcim cu 16-27°/0.

fn perioada 1978-1980 in cadrul institutului s-au experimentat $i s-au introdus in productie rnai multe retete de premixuri vitamino-minerale cu rol de completare a substituientilor de polen pe substrat glucidic ca : Fepal, Zoofort, Apifort. Aceste premixuri administrate albinelor in perioada de iarn5-prim5var5 au determinat sporirea ritmului de cregtere a puietului gi au influentat durata vietii albinelor.

fn vederea realiziirii unui premix biostimulator pentru crevterea puietului En familiile de albine, in faza de cercetare 1990 s-a stabilit concentratia componentilor premixului avind ca punct de pornire concentratia in microelemente $i vitamine a polenului poliflor. Reteta elaborat5 a premixului s-a experimentat in conditii de

fn f a z a d e l a b o r a t o r s-a stabilit comportamentul in captivitate a albinelor hrinite cu premixul apicol elaborat in doui variante, pe substrat glucidic $i proteic (lapte praf degresat 1O0jo) administrat sub form5 de past5, comparativ cu martorul hr5nit cu pest5 de zahir $i lapte' praf degresat

La varianta 1, concentratia premixului in microelemente $i vitamine s-a stabilit plecind de la compozitia natural5 a polenului poliflor in aceste substante, iar la varianta 2, componentele vitaminice ale premixului au fost d e 10 ori mai mici.

Fiecare variant5 a fost constituiti din

cite 5 cu$li populate cu cite 200 albine de virsti cunoscuti (1-2 zile) obtinute prin incubarea puietului ciipicit gata de eclo- zionare in termostat, la temperatnmae--- - 35°C. Dup5 populare, cu$tile au fost men- tinute la temperatura de 20-25OC in conditii identice de microclimat.

Pe durata experimentsrii s-a urm5rit zilnic : consumabilitatea hranei (gravimetric), viabilitatea albinelor (numeric), iar starea fiziologici a albinelor s-a apreciat dup5 gradul de dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene $i a corpului gras (Determinarea celor doi indici fiziologici s-a f5cut dupg scara Hess).

Tabel nr. 1

Compozitia premixului biostimulator pe variante

Compozitia hranei la un kg de produs

Varianta

Martor V 1 V 2

zahir pudrii, g

lapte praf degresat g

vit. B 1, mg

vit. B 2, mg

vit. B 6, mg

vit. PP, mg

acid folic, mg

vit. C, mg

vit. A, mg

colesterol, mg

Kcl, g NaCl

cistein5, g

lecitini, g

gluconat de Ca, g

sulfat de Mg

f n f a z a d e s t u p i n i i - experimen- tarea premixului biostimulator pentru cresterea puietului s-a fHcut pe un lot de 10 familii de albine in perioada 16 iulie- 2 septembrie comparativ cu martorul hr5- nit numai cu sirop din zah5r.

Familiile de albine aflate Pn experient5, inainte de inceperea hriinirilor au fost apreciate privind : cantitatea de albinii (g), cantitatea de puiet c5p5cit gi puiet neciip5- cit (dm2).

Periodic din 12 in 12 zile, la intrarea

in iarn5 s-a apreciat puterea familiilor de albine $i cantitatea de puiet cspiicit $i ne- cip5cit $i s-au prelevat probe de albine pentru determinarea gradului de dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene ~i a corpului gras.

Premixul biostimulator s-a administrat in mod 'regulat in tot cursul experientei sub form5 de sirop in concentratie de 111, in portii de 400 ml la dou5 zile, in hrgni- toare uluc din plastic amplasate in imediata apropiere a cuibului.

Tabel nr. 2

Compozitia , premixului biostimulator

Compozitia hranei la Varianta 1 1 sirop conc. 1/1 martor varianta 1

zah5rJ g vit. B 1, mg vit. B 2, mg vit. B 6, mg vit. PP, mg acid folic, mg vit. C, mg vit. A, mg colesterol

cisteinz, g lecitinli, g gluconat de Ca, g sulfat de Mg, g

3. Rezultate obtinute

F a z d d e l a b o r a t o r : In alimentatie, verificarea efectului ~i a valorii biologice ale unui furaj se poate face numai dacg furajul respectiv este consumat. Pen- tru verificare, premixul mineralo-vitaminic a fost administrat in hrana albinelor pe substrat glucidic $i proteic., Ca substrat

proteic s-a ales laptele praf degresat cu actiune preponderent5 asupra glandelor hipofaringiene de a caror grad de dezvoltare depinde potentialul familiilor de albine de a cre$te puiet.

Fat5 de furajul administrat, comportamentul albinelor la toate variantele a fost normal, consumul mediu zilnic fiind cu- prins Entre 3,011 g $i 3,064 g.

Tabel nr. 3

Varianta martor v 1 V 2

consumul mediu zilnic de hranti, g 3,011 3,064 3,059

A$a cum reiese din tabelul nr. 3 consumul de hranH intre variante a fost, cantitativ, foarte apropiat, furajul avind pentru albine un grad asemHn5tor de atrac- tivitate.

Pe durata experientei, consumul mediu zilnic de hran5 nu a fost uniform astfel,

13. inceputul experimentului atit la martor cit $i la cele dou5 variante, albinele au consumat mai mult, urmind apoi o sclidere a consumului specific, fenomen explicat prin reducerea numlirului de albine din cuvti catre sfirvitul experientei (tabel nr. 4).

Tabel nr. 4

Varianta Perioada

martor V 1 V 2

1-7 zile 3,8675 3,9717 . 3,8924 8-14 zile 3,0242 3,1572 3,1033 15-20 zile 1,1003 1,7340 1,1728

Longevitatea albinelor in captivitate a fost diferitli in functie de compozitia hranei, respectiv de prezenta vitaminelor $i a componentelor minerale $i de cantitatea acestora.

Martorul a fost hrgnit numai cu past5 din zahsr $i lapte praf pentru a se pune Pn evident5 mai clar rolul vitaminelor $i a elementelor minerale in organismul albinelor.

Durata medie de viatli a albinelor a fost de 18,2 zile la martor $i de 19,4 zile la V 2 $i 23,6 zile la V1. Se constat5 c5 durata medie de via@ cea mai scurtli se Pnregis- treaz5 la martor unde ratia a fost consti- tuiti5 in exclusivitate din zahlir $i lapte praf degresat iar durata medie de via@

cea mai mare se Pnregistreazg la varianta 1 .uncle in compozitia hranei exist6 cantitsti

optime de 'vitamine $i elemente minerale. La varianta 2, durata medie de viat5 a fost de 19,4 zile deci mai mic5 decit la varianta 1 datoritli cantitstilor mici de vitamine. Se poate trage concluzia cli hrana albinelor lipsit5 de vitamine $i sliruri minerale sau cu cantitsti insuficiente din aceste elemente, scurteazs durata medie de viati3 a albinelor cu 5,4 zile respectiv cu 4,2 zile fat3 de hrana care contine vitamine $i elemente minerale in cantitliti optime.

Viabilitatea albinelor a fost calculat5 procentual pe perioada de captivitate $i pe variante (tabel nr 5).

Tabel nr. 5

Viabilitatea albinelor pe variante

Varianta martor V 1 V 2

Durata medie de viat5 viabilitatea 1-7 zile 8-12 zile 13-18 zile peste 18 zile mortalitatea : 1-7 zile 8-12 zile 13-18,zile . peste 18 zile

18,2 zile 23,6 zile 19,4 zile

In prima perioadl a experientei (1-7 zile) viabilitatea albinelor a fost de 81,30/0 la martor, de 83,6OlO la V 1 $i 80,9°/0 la V 2 iar la sfirsitul perioadei de 18 zile, mai erau in viatl 10,2°/0. albine la martor, 15,4OIO albine la V 2 $1 29,3Ol0 albine la V 1.

Premixul biostimulator pentru albine cu cantittiti echilibrate de vitamine $i ele-

insuficiente de vitamine (V 2) sau .lipsit& (martor) de aceste elemente.

Influenta premixului biostimulator elaborat asupra stlirii fiziologice a albinelor s-a apreciat dup5 gradul de dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene $i a1 corpului gras. Nivelul de dezvoltare a1 acestui or- .gan $i substantele de rezerv6 acumulate

mente minerale pe substrat glucidic $i pro- in organismul albinelor se g5sesc fn core- teic ( V l ) spore~te viabilitatea albinelor cu latie pozitivli cu intensitatea de crestere 13,g0/0 $i 19,1°/0 fat5 de hrana cu cantit&ti a puietului.

Tabel nr. 6

Nivelul de dezvoltare a1 glandelor hipofaringiene

Valoarea glandelor hipofaringiene Varianta -

a + S; diferenta semniflcatia

martor 2,56 5 0,1052 - - V 1 3,30 f 0,1079 0,74 XXX V 2 2,78 & 0,1083 0,22 Ns

Conform datelor din tabelul nr. 6, pre- din care lipsesc vitaminele $i elementele mixul biostimulator elaborat in varianta 1 minerale influenteaz3 negativ dezvoltarea asigur3 o dezvoltare bun5 a glandelor hipo- glandelor hipofaringiene cu valoare medie faringiene cu o valoare medie de 3,3 f de 2,56 f 0,1052 (martor).

0,1079 f a t i de ~ r e m i x u l elaborat in va- Analizcle variantei datelor obtinute la rianta 2, in care vitaminele au fost in cantititi de ori mai mici Si unde valoarea aprecierea glandelor hipofaringiene la mar- medie a acestor glande a fost 2,78 & 0,1083. tor g i la cele dous variante, este prezentata

Hrana artificial5 administrat5 albinelor in tabelul nr. 6 a.

Tabelul nr. 6 a

Bursa varlatlei Suma patratelor GL Patratul mediu F

Total5 intre variante in interiorul var.

Valoarea F teoretic3 pentru P GLi = Din interpretarea statistics a datelor se = 2 $i G L ~ = 72 este 3,11. Valoarea F constat5 c5 premixul biostimulator elabo- estimats de 12,56 fiind mai mare decit va- rat in variants cu concentratie optimg loarea F teoretics, intre variante sint diferente Semnificative. pentru a stabill intre de vitamine, elemente.minerale $i coleste-

care variante sint diferente semnificative r01 Pe substrat glucidic $i ~ r o t e i c asiguL-5

am aplicat testul ,,t-. stabilind diferenta cea mai bun3 dezvoltare a glandelor hipo-

limit5 semnificativg pentru P 0,10/0 de faringiene fat5 de hrana cu cantitsti in- 0,5139 diferenta intre V 1 $i martor, dife- suficiente de vitamine sau hrana din care renta nu este semnificativg. lipsesc vitaminele $i elementele minerale.

Tabel nr. 7

Nivelul de dezvoltare a1 corpului gras

Valoarea corpului gras Varianta

Fa s'; Diferenta Semnif icatia

martor 2,7 f 0,1224 - - Vl 3,6 & 0,003 0,90 XXX V2 2,8 5 0,020 0,lO Ns

Conform datelor din tabelul nr. 7, pre- die a acestui indice fiziologic a fost de mixul biostimulator elaborat in varianta 1 210 * gi 2*7 * 0,1224.

Analiza variantei datelor obtinute la influentea26 pozitiv dezvoltarea corpului aprecierea dezvolt5rii corpului gras la gras cu o valoare medie de 3,6 & 0,03 fat5 ~nar tor $i cele doui variante, este prezen- de varianta 2 gi martor unde valoarea me- tat in tabelul nr. 7 a.

' . Tabelul nr. 7 a

Sursa de variatie Suma patratelor GL Piitratul mediu F

Total6 41,17 74 intre variante 12,17 2 In interiorul variantei 29,O 72

Valoarea F teoretic5 pentru P sol0, GLi = ficiente de vitamine sau f5r5 premix vi- = 2 $i GLe = 72 este de 3 , l l . va- taminomineral. loarea F estimatb de 15.136 fiind mai mare decit valoarea P teo'reticb, intre va- a a u p riante sint diferente semnificative. A ~ l i - cEnd testul ,,tU $i calculind diferinta limit5 semnificativj pentru P = 0,1°/0 de Administrarea in hrana albinelor a pre- 0,607, intre varianta 1 ~i martor diferenta mixului biostimulator elaborat, s-a fbcut de 0,90 este foarte semnificativg iar intre in sezonul varb-toamn5 in perioada 16 iu- varianta 2 $i martor, diferenta de 0,10 nu lie-2 septembrie, urmgrind cre~terea can- este semnificativ5. titbtii de puiet $i implicit a cantitbtii de

Testarea pe albine intretinute in conditii albin5 pentru iernarea unor familii de al- de laborator a premixului apicol elaborat bine mai puternice. in doub variante, in functie de cantitatea Premixul biostimulator sub form5 de si- de vitamine, ne permite sS concluzion5m rop, a fost bine consumat, de albine, mai cb : vitaminele $i elemntele minerale ales cind in naturb nu a existat un cules adbugate fn hrana artificial5 a albinelor, natural de intretinere. Pentru aprecierea in cantitsti optime care s5 asigure necesarul influentei biostimulatorului apicol asupra fiziologic a1 organismului albinelor, cre$te st5rii fiziologice a albinelor, s-a determinat durata medie de viat5 a albinelor cu 5,4 nivelul de dezvoltare a1 glandelor hipo- zile, viabilitatea albinelor cu 19,1°/0 $i in- faringiene $i a corpului gras. fluenteazg dezvoltarea glandelor hipofarin- Datele obtinute privind dezvoltarea glan- giene $i a corpului gras cu valori sem- delcr hipofaringiene sint redate in tabelul nificative fat5 de hrana cu cantitsti insu- nr. 8.

Tabelul nr. 8

Valoarea glandelor hipofaringiene Varlanta

P& SX Diferente semnificafia

martor 3,04 f 0,072 - - varianta 1 3,48 f 0,069 0,44 -

Premixul biostimulator administrat albi- zahgr care a asigurat o valoare a acestei nelor in sirop din z a h k concentratie 111 glande numai de 3~04 * 0,072.

Analiza variantei datelor obtinute la cele a influentat favorabil dezvoltarea glande- dou5 loturi experimentale privind dezvol- lor faringiene care au avut 0 valoafe me- tarea glandelor hipofaringiene, este redat5 die de 3,48 f 0,069, fa@ de siropul din in tabelul nr. 8 a .

Tabelul nr. 8 a

Sursa de variatie Suma patratelor G L Patratul mediu F

Total5 fntre variante In inter. variantel

Valoarea F teoreticg pentru GLi = cind testul ,,tU $i calculind diferenta limit5 = 1 $iGLe - 158 este de 3,90. Va- semnificativg intre varianta 1 $i martor loarea F estimat5 de 45,64 fiind mai diferenta de 0,44 este semnificativg. mare decit valoarea F teoretics, intre va- Datele obtinute privind dezvoltarea riante sint diferente semnificative. Apli- corpului gras, sint redate in tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9

\laloarea corpului gras lTarianta -

n f ST Difercnta semnificatia

martor 3,18 & 0,072 - - varianta 1 3,76 & 0,062 0,58 XXX

Asupra corpului gras a1 albinelor, pre- tor unde corpul gras a avut o valoare me-

mixul biostimulator a avut o influent; fa- die de 3,18 * 09072.

vorabil3, valoarea medie a acestui indice Analiza variantei datelor obtinute la cele dous loturi experime.tale privind corpul

fiziologic fiind de 3,76 + 0,062 fat3 de mar- gras, este redata in Fabelul nr. a.

Tabelul nr. 9 a - - -- - -

Sursa de variatie Suma patratelor GL PStratul mediu F

Total& intre variante in inter. variantei

Valoarea F teoretic; pentru P 50i0, GLi = 1 $i GLe = 158 este de 3,90. Va-

loarea F estimata de 37,87 fiind mai mare decit valoarea P teoreticg intre variante sint diferente semnificative. Aplicind testul ,,tU $i calculind diferenta mit; semnificativg, Pntre varianta 1 $i martor, diferenta de 0,58 este foarte sem- nificativs.

Premixul apicol cu compozitie complex& Pn vitamine, colesterol $i elemente mine-

rale administrat famililor de albine sub form& de sirop concentratia 111, a determinat la albine o dezvoltare semnificativg a glandelor hipofaringiene $1 a corpului gras -in..conditiile lipsei totale de cules natural, comparativ cu lotul martor hrsnit cu sirop de zahgr.

Evolutia puterii familiilor de albine la cele dou5 loturi experimentale pe perioada 16 iulie - 8 octombrie, este redat; in tabelul nr. w.

Tabelul nr. 10

Evolutia cantitittii de aibing (grame)

Data determinlrii 18 28 9 21 2 14 26 8 varianta iulie iulie aug. aug. sept. sept. sept. oct.

martor 825,5 925 1010 1145 1180 1120 ' 1 0 6 5 1010 varianta 1 862,5 990 1125 1220 1310 1250 1220 1160

La inceputul experientei, puterea medie a familiilor de albine din grupa martor a fost de 825,5 g iar a celor din varianta 1, hrgnite cu premixul vitamino-mineral a fost de 862,5 g.

Puterea familiilor de albine dupg aceastg dat&, in conditiile lipsei totale a culesului natural, fitri interventia noastr5, ar fi intrat in declin cu urmari imprevizibile.

Dup5 cum se observii din tabel, prin hr5- nirile de stimulare, puterea familiilor de albine la cele dou& loturi a crescut pin& la inceputul lunii septembrie dup3 care datorita ciclului biologic a1 familiilor, puterea acestora a inceput s& scad& ajungind la data de 8 octombrie, la 1010 g albinH la grupa martor gi la 1160 g albina la varianta 1.

Hrlnirea familiilor de albine in perioada a determinat un spor de albin5 la intrarea var8-toamnl cu premixul mineralo-vitami- in iarn3 -de 150 g fat5 de lotul martor nic elaborat dup l reteta propusl de noi, hrinit numai cu sirop din zahsr. inclus in sirbpul din zahlr concentratie 111 Evolutia puietului neclpHcit in familiile a influentat favorabil starea fiziologic5 a de albine aflate in experient5 este redat5 albinelor, a intensificat ponta m5tcilor gi in tabelul nr. 11.

Tabelul nr. 11

Evolutia cantitltii de puiet necipicit (dm2)

Data determinsril 16 28 0 2 1 2 14 25 8 varianta iulie iulie aUg. aug. sept. sept. sept. Oct.

Martor 22,9 26,2 33,5 37,7 30,2 20,2 7,7 2,2 Varianta 1 21,6 30,5 45,3 54,7 45,6 37,9 28,O 8,4

Prin efectuarea hrlnirilor suplimentare, ponta mltcilor a fost stimulatl $i a cres-

i cut cantitatea de puiet neclplcit atingind un nivel maxim la sfir~itul lunii august dup5 care activitatea de cregtere a puietului s-a diminuat.

La lotul experimental in care familiile I de albine au fost hrBnite cu premix mi-

neralo-vitaminic, activitatea de creqtere a puietului a fost mai accentuat5, atingind la sfirqitul lunii august un nivel mediu de 54,7 dm2 fa@ de grupa martor unde cantitatea medie de puiet necspscit a fost de

37,7 dm2. Cantitatea de puiet neclpscit la varianta 1 s-a mentinut ridicats $i in cursul lunii septembrie iar la inceputul lunii octombrie mai existau I n familii In medie 8,4 dm2 puiet nec5p5cit fats de 2,2 dm2 din familia martor.

0 evolutie asemlnltoare crevterii puietului neclplcit s-a intilnit $i in cazul cantitltii totale de puiet din familiile de albine aflate in experientl.

Evolutia cantitstii totale de puiet este redat5 in tabelul nr. 12.

Tabelul nr. 12 pp --

Data determinarii 16 28 9 21 2 14 26 8 varianta iulie iulie aug. aug. sept. sept. sept. oct.

Martor 54 69,3 65,4 70,9 54,O 34,5 17,5 7,3 Varianta 1 46,3 73,2 91,8 97,O 76,9 61,7 43,O 12,4

Prin utilizarea Pn hrana albinelor a premixului biostimulator s -h form5 de sirop de zahlr concentratie I/& perioada vars- toamn5, cantitatea total5 de puiet (cgpgcit gi nec5pBcit) a crescut cu 34,g0lO, iar cantitatea de puiet necgpgcit a crescut cu 50,6°/0 fat5 de grupa martor hr5nit5 numai v cu sirop din zahir.

Concluzii

Premixul mineralo-vitaminic in compo-

.# zitia clruia sint incluse vitamine, colesterol gi elemente minerale, stabilite cantitativ dupl compozitia natural5 a polenului poliflor, administrat in hrana albinelor a determinat : - cre~terea duratei medii de via@ a al-

binelor in captivitate cu 5,4 zile $i a via- bilitatii cu 19,l0I0 fat5 de varianta in care albinele au fost hrinite numai cu zah5r gi lapte praf degresat ;

- dezvoltarea glandelor hipofaringiene $i a corpului gras la albine, cu valori de 3,30 f 0,1079 $i de 3,6 & 0,03, semnificativ mai mari fat5 de valoarea acestor indici la albine hr5nite cu cantitsti insuficiente de vitamine sau f l r5 adaos tle premix ; - dezvoltarea mai accentuatl a fami-

liilor de albine in perioada var5-toamni, cu sporuri de albin5 l a intrarea In iarn5 de 150 g fat2 de familiile martor hrlnite numai cu sirop din zah5r ; - influentarea ritmului de cre~tere a

puietului nec5pBcit cu 50,60:0 ~i a cantitHtii totale de puiet cu 34,Dn// fat5 de lotul martor hrBnit cu sirop din .zah%r f5r5 adaos de premix ; - pregBtirea fiziologic5 a organismului

albinelor in vederea iernlrii exprimat5 prin valori ale glandeor hipofaringiene gi a corpului gras de 3,48 0,069 $i respectiv 3,76 0,062 semnificativ mai mari fat5 de lotul martor

Album de specii nectaro-polenifere

TRlFlllUL ALB $1 TRlFIllUL ROSU- DOUA VALOROASE PLAHTE FURAJERO-RELIFERE

prof. dr. ing. Maria-Octavia MANISOR

TRIFOIUL ALE (Trifolium repens) Ca specie spontanH trifoiul alb este un

component nelipsit a1 vegetatiei paji~tilor din zona de cimpie ping la munte. Planta prezint5 o mare variabilitate geneticii, fapt ce-i con'ferii o ~last ici tate ecologicii ridicatii

Caracteristici melifere. Este una dintre importantele specii de trifoi ce ofera un bun cules de nectar, fiind intens cercetatg de albine pe toat.2 durata zilei. Albinele culeg nectar ~i polen cafeniu-inchis. Du- rata Enfloririi este lungs, din luna mai

$i, ca urmare, o riispindire geograficj foarte mare (fig. 1).

f n prezent, pentru infintarea ps~unilor irigate s-a introdus soiul ,,LadinoU, un trifoi de talie inalts, cu frunze mari gi sto- loni lungi.

Pentru producerea de furaj, trifoiul alb se cultivg numai in amestec cu graminee, iar in culturii purii numai in loturi semincere.

Dintre toate speciile de trifoi din tara noastrii este cea mai atragatoare pentru albine.

Caracteristici morfologice. Trifoiul alb este o specie erbacee perens, cu tulpina tiritoare, frunzele lung petiolate, trifoliate, florile albe, cite 40-80 grupate in capitule (fig, 2). Este o plant5 alogamii la care polenizarea se face cu ajutorul insectelor, mai ales a albinelor.

pin5 toamna tiziu, in octombrie. Productia de miere este evaluat5 la 100-250 kglha.

TRIFOIUL ROSU (Trifolium pratense)

Atit in agricultura mondial5, cit $i in agricultura t5rii noastre trifoiul ro$u re- prezint5 o cultur5 furajer5 de baz5 pentru zonele umede $i rnai reci.

Importanta acestei specii este data de productivitatea ridicat5, de calitatea fura- jului bogat in caroten $i vitamine cit $i de insuvirea lui de a ameliora solul. Uneori c r e ~ t e spontan. Pentru albine ofer5 culesuri importante, realizindu-se $i polenizarea entomof il5.

Caracteristici morfologice. Trifoiul TO$U este o plant5 peren5, erbacee, cu r5d5cina pivotants, tulpina fiind repreZentat5 de co- let, din care pornesc frunzele trifoliate.

Florile papilionacee, roviatice, grupate in c a p i t ~ l e globuloase. Semintele sint mici iar culoarea este de la galben-violaceu la brun inchis.

Cerintele fat5 de d im5 $i sol. Trifoiul ro$u d5 rezultate bune in climat r5coros $i umed. Sensibilitatea la secet5 se mani- fests rnai ales in perioada form5rii bu- tonilor florali. Lumina nu reprezint5 un factor limitativ. Solurile cele mai potrivite sint cele argilo-lutoase, , bine aprovizionate cu apg, bogate in calciu.

Este cultivat in tara noastr5 in Cimpia Transilvaniei, partea de nord-vest a tarii, Banat, regiunile subcarpatice ale Transil- vaniei, Munteniei $i Moldovei.

T~ehnologia de cultivare.

Dezvoltindu-se slab in primul an de ve- getatie, trifoiul rovu se seaman5 de obicei

sub plant5 protectoare (orz sau griu). Epoca de inssmfntare este primgvara devreme, in mustul zspezii, la 12,5 cm. distant5 intre rinduri, folosind o cantitate de 16-20 kg s5mint5 la hectar. Pentru productia de furaj, cultura este rentabil5 2-3 ani. fn lo- turile semincere recoltarea se face in anul a1 11-lea, la a doua coas5, cind capitulele capst5 culoarea cafenie iar semintele sint tari $i lucioase. Trifoiul ro$u fiind auto- steril, polenizarea este asigurat5 de insecte, rnai ales de bondari $i mai putin de albine deoarece acestea avind trompa scurt5 nu ajung bine la nivelul nectardlui aflat la baza corolei. Selectia convergent5 preconi- zeaz5 ca in viitor s5 se obtini gi la aceast5 specie flori cu tubul corolei rnai scurt, precum gi albine cu trompa mai lung5. Prin dresaj, albinele pot fi dirijate s5 efectueze polenizarea trifoiului rovu, in scopul m5- ririi productiei de s3mint5, in acest caz productia putind cregte cu 200 la sut5.

Caracteristici melifere. Inflorirea trifoiului ro$u are loc in luna rnai $i se continu5 toat5 vara, pin5 in luna septembrie. Canti- tatea de miere este evaluat5 la 25-50 kg/ha. Relatia biologic5 albin5-trifoi rovu este important5 ills5 nu atit prin cantitatea de micre care se poate obtine, cit mai ales priu aportul albinei la sporirea productiei de s5mint5.

Pe ling5 trifoiul alb $i trifoiul rogu exist5 $i alte specii de trifoliene, rnai putin r5s- pindite, dar care au o valoare melifer5 ri- dicatri clatorit.5 productiei de nectar $i perioadei lungi de inflorire. Acestea sint trifoiul hibrid, trifoiul fragifer $i trifoiul persan.

(continuare d i i ~ p u g . 5 )

Unirea stupilor care s-au Emputernicit

Dac5 un stup, ggsit slab la cercetarea de primivar2, nu s-a imputernicit pin5 in apropierea culesului mare gi dovedim c5 sl5biciunea vine din pricina mitcii care nu e bun5 ougtoare, P1 unim cu altul vecin. 0 mate5 nu e bun5 oustoare, cind pe roa- tele cu puiet cgpgcit, vedem c5sute goale imprigtiate f5r5 rinduiali, ca ~i atunci cind .puietul e mai putin intins decit in stupii de aceeagi putere.

S5 nu stam in cun1grin8 ; s5 jertfim asemenea miitci . ~ i sii unim albinele ei, cu ale nltui stop. Stupii slabi nu pretuiesc nimic la culc tul mare, fiindc5 m5nincB f5r5 s5 aducj vrc?un folos, $i ne rapesc timpul, f5r5 s.5 ne riisplriteascii ingrijirile ce ni le ccr. Uniti cu altii ins5, populatia lor va spori num5rul culeg3toarelor din aceia si <a fi de folos la cules.

din volumul , , C ~ L ~ U Z A STUPARULUI" Editura ,,VICTORIA", Bucuregti, 1948

Mcir turii

ASBECTE MA1 PUTlB CUNOSCUTE DIN ACTIVITATEA

ing. Traian \'OLCINSCHI

f n anul 1943 .in revista ,,Romania apicold nr. 2, organ de presd a fostei Societdti Centrale de Apiculturd d in Romania apdrea primul articol semnat de locotenent ing. V . Harnaj cu titlul ,,Hrdnirea de stimulare", urmat i n acelagi a n de alte patru articole despre : ,,Schimbarea mdtcilor bd- trine On primdvarli" ; ,,Centrul de initiere apicold" ; ,,Stupdritul nomad'' g i ,,Cursurile de initiere i n spitale". Aga a intrat On pu- blicisticd V . Harnaj care de la inceput a dat dovadd de o deosebitci maturitate i n gindire, competentd, perseverentd gi stdpi- nire a scrisului apicol. h anul 1944 acesta devine bibliotecar la

revsta ,,Rom&nia apicold" iar. apoi redactor la aceeagi revistd.

Peste u n a n i n 1945 ciipitanul ing. V. Harnaj devine directorul revistei ,,Romcinia apicold" prin grija cdruia apare i n 1947 pe lunile august-septembrie u n frumos numdr festiv $i bogat ilustrat OncTzinat i n inlre- gime dr. Florin Begnescu cu ocazia impli- nirii a 40 ani de activitate apicold a acestuia. f n anul 1949 V. Harnaj a fost ales pregedintele fostei Societdti Centrale de Apiculturd din Rlndnia.

Dar cine ern acest ing. V . Harnaj, ofifer de geniu, entuziast gi altruist, comunicativ gi uesel, cu sufletul plin de bucuria vietii gt a muncii, intotdeatcna gata la o replicd bine plasntli, st6pin pe fiecare subiect de discutie ? AvDnd i n vedere cri scria despre apiculturli, trebuia sci f ie stupar !

fntr-adeviir, de mic cnpiE a mogtenit de la pdrinti dragostea pentru albine.

fnlregul neain, din tat5 i n fiu, de-a lun- gul generatiilor s-a trezit ca $i el intre stupii din prisnca de lingd casa pdrinteascd, la Baimaclia, en Basarabia. PrZsaca de la Baimaclia ern cunoscut6, cdci Oncd din 1934 pe coperta revistef ,,Romania apicold" nr. 7 apare o fotografe semnificativd : u n preot - Dimitrie Harnagea cu familia sa On mijlocul unei prisdci cu 120 stupi sistematici tntr-o livadd infloritd. fntre copiti ce &n- conjurau pe pdrinti era $i Veceslav niiscut la 7 noiembrie 1917. Tatdl sdu, pdrintele Dimitrie Narnagea (1886-1944) - unul dintre Dnaintagii apiculturii romanegtt - a publicat i n anul 1932 lucrarea ,,Ocupati-vi cu albindritul" precum gi numeroase articole gi prelegeri pe teme apicole.

f n anul 1.043 tindrul ofiter de geniu ing. V. Harnaj, absolvent a1 Academiei militare tehnice, s-a gindit sii dea o minii cle ajutor celor loviti de soartd. Vizitind spitalele a cunoscut $i i-a adunut pe cei care vroiau sd-gi croiascd o noud preocupare gi a On- ceput sd le tin; lectii de apiculturd. Felul clar gi atrligdtor de expunere, cdldura care radia din dragostea mare ce o avea pen- t ru albine a fdcut ca multi suferinzi sd-st gtis-ascd bucuria unui viitor 2n aceasti noud activitate. Astfel in revista ,,Rom&- nia apicold" nr. 2-3 din 1944 dintr-un proces-verbal a2 Comitetului Societdtii Centrale de Apiculturd rezultd cd It. V . Harnaj are la Strdulegti 300 stupi pentru invalizi iar i n primiivard Palatul invalizi-

0 zl cu soare fn stupina de la dnagov (foto T.V. )

lor urmeazd sii fmpartd 250 stupi celor dornici sii imbrdtigeze apicultura.

Dupd citiva ani, odatd cu desfiintarea a l t 0 ~ societdti, regimul comunist a desfiin- tat $i Societatea Centrald de Apiculturd. Viata apicold a continuat On cadrul fostei Societdti de $tiinte Agricole ,,I. V . Miciu- rin" unde la conferintele din cadrul Sec- tiei de zootehnie veneau sute de apicultori. S-a fnfiintat o sectie central6 de apiculturd de sine stiitdtoare, primul responsabil fiind Constantin Antonescu, iar secretar Traian Volcinschi.

La aceste conferinte, u n strdlucit lector era V . Harnaj care a reu$it, aldturi de alti entuziagti sd imprime u n curent de opinie On favoarea unei noi organizdri a apicultorilor romdni mai ales cd in far6 se On- fiintaserd numeroase cercuri apicole teri- toriale.

t Ciclurile de conferinte au continuat hpoi la Asociatia Stiintificd a Inginerilor gi Teh- nicienilor unde On t imp putem consemna cii s-a constituit nucleul actualei Asociatii a Crescdtorilor de Albine. Cu toate greutd-

r tile intimpinate, dupd o perioadd de cdu- tdri gi frdmlntdri, u n comitet de initiativli fn frunte cu V . Harnaj reugegte On anul 1957, sd Ontocmeascd toate formele legale On vederea fnfiintdrii Asociatiei Cresciitori- lor de Albine. Aceastd organizatie a StU- parilor romhni este fnregistratd la Notaria- tul Principal de Stat a1 Capitalei $i Re- giunii Bucuregti prin procesul-verbal nr. 5 497 din 4 octombrie 1957, document ce contine 34 de semndturi, prima fiind a lui V. Harnaj.

Nu peste mult t imp, En zilele de 28, 29 gi 30 decembrie ale aceluia$i an s-a tinut prima Consfdtuire apicold republicand la Casa Agronomului d in Bucuregti, consfii- tuire la care au participat peste. 170 de apicultori din Ontreaga turd. I n ultima zi a reuniunii s-a Onfiintat Asociatia Crescd- torilor de Albine ocazie cu care prof. V. Harnaj a fost ales primul pregedinte bar Nicolae V . Ilie$iu prlmul secretar general

I a1 Asociatiei. Activitatea ulterioard este bine cunoscutd majoritiitii apicultorilor din tara

? noastrii. fiind consemnatd On t imp On revista noastrd. Astfel, s-au publicat f n de- cursul anilor numeroase articole, $tiri $i informatit despre activitatea $1 realizdrile apicole care sint strfns legate de viafa $i

$ activitatea acestei personalitiiti ce a condus nefntrerupt Asociatia Crescdtorilor de Al- bine t imp de 25 ani.

Dacd apicultura a fost marea lui pasiune En care s-a afirmat strdlucit ca Ontr-o a doua profesie, trebuie sd preciziim cd V . Harnaj s-a format ca o m de $tiintd gi practician On domeniul hidrotehnicii fiind considerat fondator a1 unei discipline noi - hidromecanica fluidelor polifazate.

Vo i enumera succint principalele etape .

$ i realizd1.i pe care le consider semnifica- f ive : absolvent a1 Academiei militare tehnice devine ofiter de geniu; absolvent a1 rnstitutului Politehnic sectia hidraulicd

. 1945 ; asistent unicersitar din 1948, confe- rentiar din 1953, profesor titular prin con- curs din 1964. Doctor inginer d in 1968. PTO- rector la Institutul de petrol, gaze $i geo- logie 1971-1973 ; Membru activ a1 Acade- miei de $tiinte d n New York, 1964 ; membru de onoare a1 Academiei ,,Pontzena de litere, gtiinte gi arte d in Napoli, 1975 ; pregedinte a1 Asociafiei Internationale de Fluide Polifazate, 1966 ; pre~edintele Comi- tetului tehnic de fluide polifazate $i Aso- ciafiei Internationale de Cercetiiri Hidrau- lice, 1967, Fort Collins (S.U.A.), reales 1969, Kyoto (Japonia) ; pregedinte a1 Simpozio- nului international de fluide polifazate, 1968, Moscova, cetdfean de onoare a1 ora- gului Le Mans, Franta, 1968.

Autor a 164 de lucrdri gtiintifice, din care 96 aplicate efectiv i n productie gi 12 tipdrite peste hotare (Sao Paulo, Mos- cova, Londra, Tokyo, Praga, Paris, New York etc.). Autor a 22 comunicdri $tiinti- fice din care 15 sustinute la congrese $i reuniuni internationale (Sun Francisco, Lille, Moscova, Bled, Fort Collins etc.). I n 1970 a condus u n curs special de hidromecanica fluidelor polifazate la Universi- tatea d in Roma. f n 1969 a obtinut Marea Medalie de aur la Salonul international de inventii de la Oberhausen (Germania) pen- t ru brevetul ,,Rambleiajul hidromecanic di- rijat" lucrare brevetatd On Germania, Franta, Japonia, Algeria etc. Citat En mo- nografia ,,Engineering" Tokyo, 1969 $i altele, Cavaler a1 Ordinului pentru merit al Republicii Italiene, detiniitor a1 altor ordine gi medalii.

Dacd aceste enuntdri sintetice se refer6 la activitatea sa strict profesionald, este cazul sd prezentdm pe scurt gi din activitatea sa - sii-i zicem - extraprofesionalii. care a fost apicultura.

Aga cum a m mai ardtat prof. dr. V . Har- naj primul pregedinte care a detinut aceastd functie t imp de 25 ani a condus apicultura romrineascd pe cele mai Onalte culmi fn perioada anilor 1957-1982 perioadd On care efectivul familiilor de albine d in tara noastrd a crescut de la 571 000 la 1 149 000 familii albine.

Din initiativa lui s-a luat mdsura tipi- zdrii $i a standardizdrii stupilor recoman- dafi En tara noastrd. A contribuit Ompreunii cu N. Romanescu la realizarea primului stup standard R A 1 001. Impreund cu colaboratorii ski a pus bazele Combinatului apicol, Institutului de Cercetare gt Productie pentru Apiculturii, a liceului apicol care-t poartd astdzi numele precum $i a Sectoru- lui medical de apiterapie. Mat multe sute de apicultori $i speciali$ti rom&ni au fost

trimigi i n strdindtate pentru perfectionare gi documentare iar cu ocazia diferitelor nzanifestdri apicole internationale - tara noaslrii a primit sute de diplome g i medalii care au sporit gi atestat faima apiculturii romknegti in lzcme.

f n anul 1965 este ales la Bucuresti i n functia de Pregedinte a1 Federatiei internationale a Asociatiilor de A~iculturi i API- M O N D ~ A fiind apoi reales~consecutiv i n aceastii functie ?n Germania la Miinchen, 1969, Argentina - Buenos Aires, 1973, Australia - Adelaide, 1977, Mexic - Aca- pulco, 1981 iar la Nagoya i n Japonia, 1985 dupd o perioadii de 20 de ani de activitate ca pregedinte in functie a fost ales ca pregedinte de onoare a1 APIMONDIEI. Cele cinci alegeri consecutive au necesitat mo- dificarea Statzctului APIMONDIEI, fapt unic i n istoria acestzi asociatii care func- fioneazd neintrerupt din anul 1893.

A fost reprezentant a1 organizatiilor ne- guvernamentale pe lingii O.N.U., 1972, dele- gat permanent a1 organizatiilor neguverna- mentale pe lingd Programul ~fatiunilor Unite pentru apdrarea mediului Pnconjurii- tor. A contribuit la Onfiintarea i n ~ucureg t i a Institutului International de Tehnologie gi Economie Apicold a1 APIMONDIEI - i n august 1970 - care dispune de o editurd proprie unde de tiphresc gi i n prezent numeroase lucrdri de specialitate precum gi revista ,,ApiactaN i n 6 limbi internationale. f n calitate de pregedinte a1 comitetului di- rectorial al I.I.T.E.A. a condus acest in- stitut international pinti i n ultimele zile ale vietii sale.

Personalitatea, demnitatea, tinuta gtiinti- ficii gi simtul practic de bun organizator care $1 caracterizau pe V . Harnaj au stat la baza prestigiului, stimei, respectului $i popularitdtii de care s-a bucurat acest mare o m a cdrui imagine va rdmine vie i n memoria noastrii gi i n istoria apiculturii nationale gi internationale.

Competenta $i intensa sa activitate, cali- tdtile de bun organizator gi farmecul personal deosebit i-au creat o mare populari- tate pe plan international. Aceste calitiiti i-au oferit prilejul de a f i primit, de a avea Entrevederi gi convorbiri, i n calitate de reprezentant a1 organizatiilor neguver- namentale O.N.U., cu numerogi oameni de seamii gi chiar gefi de state din perioada respectivii ca de exemplu Habib Bourghiba pe atunci pregedintele Tunisului, JosB Lo- pez Portillo pregedintele Mexicului, Char- les de Gaulle, pregedintele Franfei, Gio- vanni Leone gi Alessandro Pertini prege- dinti ai Italiei, Lindon Johnson pregedintele S.U.A., Andrei Gromiko; Giuseppe Sa- ragat, U-Thant, Adam Malic g i altii.

Datoritii succeselor yi popularitiitii obtinute peste hotare gi a nzimerokselor con-

tacte i n afara fdrii cu remarcabile perso- nalitdti externe, precum g i datoritci fap- tului cd era fiu de preot gi originar d in Basarabia se goptea Zn ultima perioadii a vief i i sale din ce On ce rnai mult - zn cercuri restrinse - ch V . Harnaj n u rnai este agreal gi nu se rnai bucurii de fncre- dere din partea lui N. Ceaugescu. 0 anume nepldccre la auzul numelui Harnaj era semnalatii i n special din partea sofiei dic- tatorului, academiciana analfabetii care fd- cea gi desfdcea politica de cddre a tuturor institutiilor centrale din fara noastrii.

De asemenea nu era pe placul dictatoru- l z i i faptul cii On Asociatia Cresciitorilor de Albine condzisii de V . Harnaj, s-a promo- vat gi s-a apdrat prin toate mijloacele pro- prietatea particular6 i n apiculturh, care era cea rnai rentabild gi preponderentii - 84% din patrimoniul national apicol. h acelagz t imp toate propunerile g i programele asociatiei noastre privind organizarea apiculturii pe baze reale n u au fost luate i n considerare fiind impuse cu aroganta $i brutalitatea bine cunoscute alte programe venite de sus. Acestea erau total nefondate gi irealizabile, intocmite conform ,,pretioa- selor indicatii" g i ele i n utlimul t imp nici n u rnai erau comentate de aparatul nostru lucrativ, producind cel rnai des tristefe gi uneori ilaritate.

fntr-adeviir aceste'zvonuri goptite de unii s-au adeverit curind deoarece prof. V . Harnaj a fost i n final victima dictaturii ceaugiste. La inceput a fost ,,ldmuritU, apoi constrins iar mai apoi obligat sii cearii personal inlocuirea sa din functia de pregedinte. Neacceptind la inceput demisia, conducerea Ministerului Agriculturii, la in- dicafia fostului cc a1 pcr a dispus convo- carea g~din te i extraordinare a Consiliului Asociatiei Cresciitorilor de Albine i n ziua de 19 Inartie 1982 ora 18. $edinta consiliului a fost condusd direct de ministrul agriculturii di.n acea vreme - Ion Tegu se- condat de alti ,,observatori" de la fostele sectii agrarii gi organizatoricii ale cc a1 pcr care aveau instructiuni precise d in partea cabinetelor 1 g i 2.

Conform ordinei de zi gablon s-a pre- zentat u n raport g i u n program de miisuri urmate de discutii. In partea final5 s-a trecut la scopul principal pentru care a fost convocatii g i pregdtitii ~ e d i n t a Consiliului Asociatiei. Fostul ministru a1 agriculturii lon Tegu a informat cd este i n posesia ce- rerii prof. Harnaj prin care acesta solicitii inlocuirea sa din functia de pregedinte $i cii i n acest sens exist6 gi aprobarea supe- rioard de partid.

Congtient de imposibilitatea mersului im- potriva curentului ca gi de inflexibilitatea acestei hotiiriri aberante care a intristat

sufletul $i a revoltat cugetul apicultorilor, prof. V . Harnaj a tinut o scurtii $i demnd alocutiune multumind consiliului pentru sprijinul acordat pOnd i n ace1 moment $i fn final a fdcut u n ape1 la unitatea apicultorilor $72 jurul asociatiei lor profesio- nale.

S-a citit apoi components noului Comitet Executiv urmind ca pin6 la viitoarele alegeri organizatia sd fie condusd de Biroul Comitetului Executiv A.C.A.

Nu Ontlmpldtor, On urmdtoarea perioadd de t imp membrii familiei Harnaj n u au mai primit vize de i e ~ i r e din tard o bun6 perioadd g i chiar prof. V . Harnaj fiind Pncd prevedintele i n functie a1 APIMON- DIE1 a intfmpinat numeroase greutdti la obtinerea vizelor necesare pentru efectuarea deplasdrilor i n strdiniitate, deplasdri impuse de exercitarea mandatului incre- dintat.

A m consemnat aceste evenimente mai putin cunoscute de majorittaea apicultorilor $i datoritd faptulzci cd la timpul respectiv nimeni n-a Ondrdznit sd publice fn revista noastrd nici mdcar o scurtd $tire despre aceastd gedintd extraordinard $i mdsurile nedrepte impuse de regimul dic- tatorial.

Mentiondm cd prof. V. Harnaj s-a stins din viatd la 29 octombrie 1988. Semnifica- tiv este $i faptul cd ultima lui dorinfd precum $i a familiei fndoliate a fost ca trupul neinsufletit a1 acestuia sd fie agezat En pa- vilionul expozitional a1 complexului nostru

apicol pentru ca prietenii, colegii $i apicultorii sii-gi'poatd lua ultimul rdmas bun de la cel plecat pe u n drum fdrd intoarcere. Solicitindu-se aprobarea pentru aceastd actiune, n u s-a primit aviz favorabil din partea conducerii superioare. Cu toate acestea, cortegiul funerar a trecut cu mavinile przn incinta Complexului apicol unde s-a fdcut u n popas $i s-a sdvir~it o scurtd slujbd religioasd. La funeralii au participat n u m e r o ~ i apicultori din lard $i Bucure~t i precum $i reprczentantul Asociatiei api- Cole d in Ungaria $i secretarul general a1 APIMONDIEI (Italia).

Conducerea APIMONDIEI a stabilit ca prima vedintii a Consiliului Executiv sd aibd loc la Bucure~ti f n zilele de 31 martie - 3 aprilie 1989. $edinta a avut drept scop $i comernorarea fostului preqedinte a1 APIMONDIEI prof. dr. ing. V . HARNAJ care a condus aceastd organizatie international6 20 de ani. A$ participat reprezentanti din Anglia, Belgia, Brazilia, Canada, Finlanda, Franta, Germania, Italia, lugoslavia, Polo- nia, Spania, Ungaria, U.R.S.S. ?. Romcinia.

Cu aceastd ocazie En incinta lnstitutului International de Tehnologie $i Economie Apicold a fost dezvelit bust'fl prof. dr. ing. V . Harnaj - iar la mormintul acestuia d in Cimitirul Belu - Bucur~j t i s-a deplasat o delegatie reprezentati~5 din conducerea APIMONDIEI, cu care ocazie pe crucea ce-i strdjuie$te locul de 0;5nd ve~nicd s-a aplicat o placd come?,~orativi? din marmurd albd cu emblema APIMONDIA $i urmdto- rzil text i n limbra francezd :

(7It41. dr. Weee~lau- >%atnap 7. XI. 1917 - 30. X. 1988

El rijmine in inimile apicultorilor din lumea intreagti

In incheiere trebuie consemnatd hotdri- apicol a unei pldci comemorative din mar- rea luatd Bn qedinta Comitetului Executiv murd. Aceastii placd va f i dezvelitd -CU

a1 Asociatiei din 31 ianuarie 1990 cfnd s-a ocazia Congresului National a1 apicultori- propus gi s-a aprobal fncastrarea f n zidzll lor din Rom&nia $i va avea urmdtorul con- unei clddiri de pe platforma Complexului tinut :

Pta.1. dt . . c73eee~laa- D . %ama(

1917 - 1988 Pre~edinte al Asociatiei CrescGtorilor de Albine din RomGnia 1957-1982

Pre~edinte al Federatlei Internationale a Asociatiiler de Apiculturti APIMONDIA 1965-1985

N u funetiile ~i titlurile i-au adus autoritatea spiritualti, .ci el le-a conferit tuturor acestora prestigiul unei opere vi a1 unei vieti de om care au dobindit o valoare perenij.

23

Opinii

,,M-am ocupat incd din copildrie de cregterea gi fu- rajarea albinelor, a m prac- ticat stupdritul pastoral cu- treierind goselele, drumurile gi colfurile fdrii pin6 in sa- tele gi comunele cele mai indepcirtate. Pentru a avea rezultate cit rnai bune mi-am deplasat stupii in pd- duri de salcim $i de tei, On lanuri fntinse de trifoi, le- gumznoase g i floarea-soarelui. M-am ocupat i n mod special de stupine mici B i . mijlocii (50-100 de stupi) pe care le consider pentru stuparii amatori gi profesio- ni$ti ca avind eficienta cea rnai mare. Am cunuscut multi incepdtori, amatori gi profesionigti, gi vreau sd-mi exprim admirafia pentru sfrguinta gi dragostea cu care crescdtorii de albine se ocupd de aceastci frumasd gi strdveche indeletnicire. Mai s fn t ins6 unii stupari care, nerespectind unele ce- rinte deloc neglijabile a- ajung la insuccese nejusti- ficate, asupra ccirora mi-am propus sd mi opresc.

Astfel, cred cd trecerea de la amatorism la semi- profesionalism $i profesionalism n u estc u n lucru sim- plu ; trebuie sh decurgd pro- gresiv g i prudent. Mai sint stupari care n u fin seamd de faptul cci teoria gi practica unei discipline n u sPnt

ded t doud laturi obligatorii ale aceluiagi proces unic, care nu se exclud, ci se conditioneazli $1 se comple- teazci una pe cealaltd. Do- vezi i n acest sens ne oferd experienfa de toate zilele gi, pentru exemplificare, a m ales citeva aspecte.

De pildd, ldrgirea cuibului i n sezonul de primdvard, pentru a f i executatd i n condifii optime g i cu efi- cientd maximd, cere tradu- cerea i n practice a cunog- tintelor teoretice ale stuparilor pentru a $ti cit rnai bine ce anume se urmdregte gi cum se executci aceastd lucrare nu tocnzai simpld.

De asemenea, apicultorul trebuie sd find seamd ca in- multirea familiilor de albine sd se facd pe princlpii gtiintifice. In practicd ins;, unii stupari amatori, din dodnta de a avea cEt mai multe familii, obignuiesc sd-gi sporeascd numeric efectivul folosind deseori mdtci de salvare din cadrul propriilor stupine gt respec- t iv mdtci eclozionate i n cel rnai scurt timp, din cea rnai i n virstd larvd, contribuind astfel i n mod cert la degra- darea fnsugirilor biologice ale albinei noastre autoh- tone. Este bine ca stuparii sci cunoascci metode de cregtere rational& a mcitcilor gi, intrucit nu dispun de con-

difiile gi mijloacele necesare i n acest scop (mdtci gi trintori de calitate) sd foloseascd cu toatd atentia g i indeminarea metodele de in- troducere a mdtcilor selec- tionate g i procurate de la cercurile .apicole ale Asocia- tiei Crescdtorilor de Albine. A$ reaminti cd, de felul cum se realizeazci legdtura dintre teoria gi practica apicold, clepinde i n esenfd atit dezvoltarea famtliilor de albine cit $i rentabilitaea stu- pinelor noastre. Stuparii On general se strdduiesc gi reugesc in preajma culesurilor mari sli aibd familii de albine puternice, prin aceasta Ontelegindu-se mai fn- totdeaunu prezenta unui numdr cit rnai mare de albine (intre 60.000 g i 80.000 de albine, din care culegdtoare 30.000-40.000). La prima vedere se pare cd aceastd a- preciere este fireascd dar practica apicold bazatd pe principii gtiintifice ne de- monstreazd cd potentialul productiv, respectiv puterea unei f.amilii de albine, n u constd numai i n numdrul mare de albine ci g i i n calitatea acestora. Cu alte cu- vinte, puterea unei familii este egald cu numdrul de albine inmultit cu calitatea acestora".

dr. Economist Daniel MARIN

DESPRE TRATAMENTUL ANTIVARROA

,,Parazitul varroa este ina- micul numdrul u n u al albinelor, el cauzind pierderi mult rnai mari decit pier- defile provocate de toti cei- lalfi inamici la u n loc. Dacd fntr-o stupind se neglijeazd lupta fmpotriva acestui dug- ,nun, f n cel mult trei ani acea stupind va f i complet distrusd. Gravitatea constd Zn faptul cd la inceputul in -

festdrii prezenta acestui parazit nu apare evident6 la prima vedere, albinele fiind active. La aparifia primelor semne vizibile de Zmbolnd- vire, cfnd i n fafa stupilor se tirdsc pe pcimint multe albine, cind se nasc albine degenerate, fdrli aripi, cind populatia stupilor scade vd- zind cu ochii, atunci multe familii sau chiar Ontreaga

stupind s fn t sortite pieirii deoarece orice mdsuri a m lua este prea tirziu. Prac- tic, este cu neputintd acum sci ne rnai debarasdm cu totul de acest parazit, dar pu- t e m sd menfinem prolifera- rea lui la u n nivel a t f t de coborit incit familiile de albine sd n u aibe de suferit de pe urma lui. Se consi- derd ca fiind inofensivd o

infestare cu varroa de cel mult 2O,fO; adicd pe o sutd de albine sd n u se afle de- cf t , cel mult, doi paraziti. La u n procent mai mare, familia de albine trebuie tratatd obligatoriu. De altfel i n practicd se fac $i trata- mente profilactice, respec- tSnd principiul cd mai u$or este sd previi o boald decit sii o combati.

Reamintesc aici modul de inmultire $i metamorfoza acestui parazit, cdci de aici se pot trage anumite concluzii i n legdturd cu modul de aplicare a tratamentelor.

Femelele varroa depun oudle lor de preferintd pe larvele de trintor care sfnt in ajun de a fi cdpdcite ; in lipsa larvelor de trintor, ele depun oudle $i pe larvele de albind 1uc1-dtoare. I n general o femeld depune 3-5 oud dar adesea, On aceeasi celuld pdtrund 2-3 femele. Unii autori sustin cd au 96- sit pe aceeasi larvd g i 15 oud. Oudle s2nt de doult fe- luri, astfel cd din unele se vor na$te femele iar d in celelalte masculi. Dupii doud zile, din oud eclozioneazd larvele care incep sd se hrdneascd cu singele hemo- l imfa) gazdei. Transf ormd- rile in continuare ale larvelor varroa decurg intr-un ri tm rapid, in& ajung i n stadiul matur $i se impe- recheazd in celuld inainte de eclozionarea albinei. Dupd imperechere, masculii varroa m o r ; in stupi n u v o m gdsi masculi varroa care sint de culoare alb-ce- nu#e, ci numai femele a CEiror culoare este brun-inchis.

A l b i m care eclozioneazd din celuld poartd tntre ine- lele abdomenului femele varroa care sint apte sd de- pund alte oud, parazitind d in ce i n ce mat multe larve.

Dat fiind faptul cd Znmul- tirea $i toatd metamorfoza parazitului pin6 la insecta maturd se petrec On celula cdpdcitd, parazitul este apdrat de actiunea medicamen- tului $i, din aceastd cauzd,

tratamentele fdcute i n prezenta puietului cdpdcit au eject min im cdci substantele active ale medicamen- tului nu pot pdtrunde i n celule.

Pentru a n u repeta tratamentele de prea multe ori $i pentru a obtine randament maxim, ele trebuiesc fiicute Sn lipsa puietului cdpdcit. h acest scop, propun urmdtorul procedeu care mi-a dat rezultate bune :

Presupunind cd i n toamna precedent6 albinele au fost bine tratate contra varro- ozei, i n sezonul urmdtor, primul tratament trebuie fiicut dupd culesul de la saldm, imediat dupd extractia mierii. tn acest scop, scoatem de la 2-4 stupi toti fagurii cu puiet cdpdcit $i cu albinele de pe ei $i t i punem Ontr-un stup go1 pre- gdtit din timp, avind ins6 grijd sd n u mu tdm gi vreo matcd. Pentru a evita o eventuald Encdierare a albinelor, le d i m acelagi miros iar mutarea fagurilor se face cind majoritatea albinelor sint plecate la cules. Fami- liile din care a m scos puietul ciipdcit au numai puiet tindr i n care varroa n u a depus oud ; le tratdm a doua zi dimtneata sau cdtre seard, cind toate albinele sint En stup.

Familiile mu formate avfnd numai puiet cdpdcit, le v o m trata dupd m u d zile de la formarea lor, t imp i n care toate albinele s-au ndscut (puietul a eclozionat). Dacd dorim sd extindem stupina, mdrind numiirul stupilor, v o m da cite o matcd acestor familii dupd 4-5 zile de la formarea lor, avind grijd sd dfstru- gem toate botcile construite intre timp. Dacii n u dorim s6 sporim efectivul stupinei, sau n u avem mdtci, atund cu aceste familii putem tn= tdri alte familii mai putin dezvoltate, bineinteles dupd ce au fost tratate.

Dupd culesul de la salcim, stupii ajung la o dezvoltare maxim6 gi albinele se pregdtesc de roire. In

aceastd situatie este chiar necesar sd scoatem citiva faguri $i sd punem i n locul lor faguri artificiali.

A1 doilea tratament trebuie fdcut toamna, dupd ce a eclozionat tot puietul. h primele zile ale lunii

august trebuie inceputd hrdnirea stimulentd $i conco- mitent completarea rezervelor de hrand pentru iarnd. Hrdnirea stimulentd trebuie opritd dupd trei sdptdmini de la fnceperea ei $i tot atunci trebuie oprit g i ouatul mdtcilor. fn acest scop, separdm fagurii cu puiet de cei blocati cu miere, punind intre ei o gratie separatoare (Hanemann), Car matca o mutdm pe faguri cu miere, unde n u mai are loc pentru ouat.

Oprirea ouatului mdtcilor este necesard din mai multe motive :

1. Inainte de a intra i n iarnd, mdtcile au $i ele nevoie de odihnd pentru a se reface ;

2. Puietul existent in luna august este hrdnit de albinele niiscute On iulie $1 tot aceste albine sEnt folosite pentru completarea provi- ziilor de iarnd. Aceste albine oricum vor muri pin6 la Snceputul iernii. Albinele niiscute la sftrgitul lui august $i la Onceputul lut septembrie sint cele care rdmEn peste iarnd $i care in primiivara urmiitoare VOT asi- gura dezvoltarea mpidd a familiei ;

3. lncepind din august tn stupi n u m i exist6 larve de trfntori, astfel cd pa- razitii varroa depun oudle numai pe larve de albine. Aceasta face ca tratamentele sd fie aproape inef i- ciente far albinele intrii i n iarnd uzate, sldbite, cauzfnd o mare nwrtalitate in sezonul rece $i o slabd dezvoltare la primdvard.

Prelungirea exagerat; a cresterii puietului, uneori pin6 i n luna octombrie, pune sub semnul Ontrebdrii eficienta tratamentului de

(continuare fn pag. 28)

Emiqrarea - un fenomen actual Ce putem tnvifa de la albine 7

Cind n u rnai ajunge pli- mintul pentru u n numdr prea mare de oameni, sau cind conditiile de viatli se fndspresc, atunci oamenii emigreazd, adicd pribegesc On alte tdri, ba trec chiar $i peste oceane numai ca sd poatii gdsi rnai u ~ o r o bu- catti de piine.

Prin politica de emigrare $i colonizare din toate veacurile, guvernele urmd- reau ca sd emigreze mai ales oamenii cei rnai tineri. Dar ace~t ia au pldtit intot- deauna scump gcoala asprd a vietii ce au trebuit sd o inceapd ca dezrdddcinati $i a fost necesar ca Intotdea- una ei sd piardd multd energie pentru a se deprinde cu rostul noii viefii. Asta i n principal din cauzd cd le lipsea experienta ce o aveazc pdrintii lor rdma$i acasa. Cu totul altfel se desfli$oard ,,politics de emigrare" a albinelor. Iatii cum ,,intelegC' ele sd facd emigratia $i co- lonizarea : stupul a avut o iarnd grea ; in primdvarii regina $i albinele dau viatd la o noud $i ginga~d generatie de albine $i i$i pun castelele lor minunate in rinduiald. h t r - o vreme scurtd, printr-o perfect; or- ganizare, adund bogdtii mari i n magazii pline de miere, polentzind florile $i c u k - gind nectarul dulce $i parfu- mat ca $i polenul atit de pregos. Dar dupd o vreme stupul devine s~prapopulat Ze harnice muncitoare Care n u mai au destul Z O C On casa lor.

A sosit timpul roitului, timpul emigrdrii $i a unei colonizdri in alt loc. Cind se inttmpld aceasta ? Dupd ce albinele bdtrfne au edificat o societate minunatd

care se apropie de perfec- tiune, dupd ce au asigurat perpetuarea speciei Engri- jind zeci de mii de albine tinere $i dupd ce au inma- gazinat i n faguri rodul muncii lor neintrecute, ajungin- du-se i n momentul i n care stupul geme de miere $i scopul lor este implinit. Acum a sosit ceasul ca regina bdtrind $i albinele lu- crdtoare deprinse cu munca $i cu m e ~ t e ~ u g u l de a clddi castele de ceard $i miere sd se hotdrascd sd lase i n urma lor cdminul iubit, attt de cdldut gi de frumos clddit, toatli averea lor adunatd cu trudd $i sd apuce i n mas6 drumul pribegiei. Vedeti de- osebirea ? Fie cd roiul este prilrs $i a$ezat la locul CU-

venit de cdtre om, f ie cd ele singure i ~ i afld dupd des- tule cdulQri un nou adiipost, fndatd ce pun piciorul i n noul climin, in noul sdlab, dupd aproximativ doud ore ele Psi reiau activitatea de ,zi g i noapte cu o rivnd ne- fntrecutli. Aducdtoarele de polen incep sd culeagd ne- obosite grdunciorii colorati necesari hrdnirii tinerei pro- genituri, altele stau a t h a t e intr-un lant viu, pentru cii numai astfel pot produce acea ceard minunat2 necesard construirii celulelor, ceard pe care omul - cu toatii mintea lui - nu o poate produce pe cale artificiald. Regina incepe deindatii depunerea a mii de ouli pe zi iar alte muncitoare vor ventila stupul pe cind alt grup de albine il v a curdfa cu sirg, pentru cd familia nu poate trdi in murddrie, cum din pdcate mai trdiesc unii oameni. Dacd t e v e Zuita la ele dupd 48 de ore vei ve-

dea o clddire minunatfl, cu cdsute strdlucitoare, vei vedea in multe celule oud, ve i vedea o pilduitoare curdte- nie, vei simti un miros dulce $i pldcut, $i mai tirziu vei observa cd golurile g i crd- piiturile au fost pecetluite pretutinderi cu propolis - o m.aterie lipicioasd cu virtuti dezinfectante care le apdrd casa de intemperii $i mi- crobi.

$i dacd incercdm o comparatie asemdnind felul cum inteleg oamenii gi albinele a face emigrdri $i colonizdri, ce rezultd ? Dintr-o co- lectivitate umand de obicei emigreazd rnai mult tinerii, adeseori li,psiti de mijloace, unul cite ttnul, sau En grupuri de multe ori dezorien- tat,: salt rnai rar familii con- stituite. In schimb albinele ,,emigreazd" in roiuri pe care le putem considera grupuri compacte cu o or- ganizare bine constituitd ns*,fel cd i n noul loc a1 ,,co- ionizdrii" viata $i activitatea colectivitdtii Zncepe imcdiat cu 0 surprinzdtoare energie. Inr. la pregdtirea plecdrii i n timpul frigurilor roitului albinele nu silesc s i piece pe cele tinere ci doar cele ma- ture se zoresc la drum 16-

mo~tenire generatiei ti- ncre casa care a fast add- postul comun a1 familiei ce se divide.

Nu trebuie sd se Pnteleagd din ceeo. ce a m scris pin6 acum cd plcddm pentru o emigrare $i o colonizare umand periodic6 i n grupuri mari g i uneori repetate (la albine, cum bine se $tie, pot npare roii secundari, tertiari $i chiar cuaternari). V r e m sd subliniem cd albinele Esi

(continuare tn pag. 28)

o?zn pdnp nun atnlpnzap .au loa!de ~n~elua~u! !S !dn)s lauo!$3a$uo3 as lnlndnrs ayautoz 'arnpqp~ IS auntsod n3 n~-!$ !ydo~d a1a)~oj n3 'e!lSaae pup !ue

13u13 n3 eman ug azaz1la.1~~03 as 9s Inda:, kj'e .1o~!!do3 e aun!sed ap eu!Id e3unm

-!Josaj -old IS !aoleleauj !?S !!8aIoa aqu!p alaed o IS aoIau!qIe ,,a~au!~?q" ug ape20 elsea3e n3 pu!!l!u! 'ae1osS 103!de 3aa3 un-~lug e!lSa3e ad lez!ualao e-! pnlln3!de n~luad !!do3 !+~nur Blsaj!ueur -(-a~e3 ad InsaJalu! pu:zeA ,,ng u-gel u!p ~ednls" '!!'[o3S ~n~opa~!p 'qes u!p !~epodsoB ~01!3!u~ey [nlduraxa purag

.aednls ap 1nfInSalSaur al~edap !am a3np aoa aae3 a!I!urej e!Jdozd u!p ,,!aa[a" ne !lo$ !S au!q[e ap !!1~ure3 ap a!ru !Bur qurnu un na pyspd alm3 ur ne !~epodso8 .ap !aaz !S !3az !)IV '!dnls ap 002 qsad a01 al!u!pp9 u~ na nzgg !elnaa~ !S p!.qad 'ayfd~oayf) !!$e~g 'au!qIe ap !!I!UIEJ 001 alsad asaC!aZur 'a~ma!j lo3as ap alel~UInF o ap au!q !em ap !.lednls '!~eua%oq3o 'aaolsodv .yf) aI!s -eA !P aeolsodv '11 aI!seA ,,!Sour" !op !a3

'!zu!IlO aI!pg !!un!lels 1e ~a!~el!dso !S asa~o$!d 1n.rpe~ ug '1e301 I~JOI~IOJ n3 !!~nljna!de e!$!peq so!uour~e Dsalaldurj j~epodso8 !!aolIn3!dv

.gueur ap !Joasap !S urrqes el a!i3npo~d ap TJnsaI -na 14 lp 'n!z~j$ euureol ~urd !S e~e~eur!~d ap aaau!la.l?ug ap pnsaIn3 FJaJO IS ge!~e,~ ap vqasoap alsa ap eJaj!Iaur eaoI,g 'apurnu !B alsa !I urn3 ednp 'ales ao~au!d -nqs !S ao1!u~pp~8 ea$asnurn~j u!ad al&aur!n axe3 IES un '!zu!~Bo Inles !!Jnped ala~eod e1: !lSau~~luj 'po~a!o~ uejal$ in1 aalela3 ap ,,leq ap BJ~~!I.IJAZ o" el - e8uea~3 uo~ JO~ -!lsaaod nalsou alaaaur a3!z JE urn3 - !nI -nlurea~ ~nlnu!l u!p ~uoz a3sea~ol!d UI

I 'sof !em ap aI!Jnpup 16 a$ea!pap $up qeJap!zap Inlsaav .aIe!Jomam! !anmara nip a!nu!yp *osauFmo~ Inlu!mgd ad Laavo

1 !5: eanlIno!ae elsa are:, !a!a!u$aIapuj al!qou !a$saoe !t! !laape IOU s eaaeS!jh!o i ap mydnoo au ?S $u'qaodm! ap q!qasoap a)= 'arIe!oos !.xaaejaad aapaalnd ap

!anmaaa a$sam ur 'Jep !!Jn)[na!ds Inzso aysa nu 'an9!s 'ao[!up$?q a[!lbaaod i mop pujuyuga wm!l ug mils s-s '$npaa!d s-s qssaae elqasa aqJsoj aznea u!p i 'aa!o!rqaIapu! %!tunus o !mdm!$ !yaaa !em a(ao u!p ae!laeJd as aaeo ur auoz

u! 'puy !mzsa !ulgu! Inlnd nn-s !a0 au!$nd ap nu 'a$myd u!a -3nbqSam -am nes !!)!pea) fapas eaqqn! 16 eaaalbaouna uj !!)eaauaf aolarau!q saueanpa 14

ii sa~albara naluad a.mdnaaa:d puquoo !9 yuale o yawamu alsa 'Fase!nu!yp 1 ys oPnblmnf pn nes a!j!pe.q o so nquad 'go au!opo aalp ap a ln!!l$

I

cesar. S-a niscut astfel o stupin5 cu 14 familii de albine. Roiurile au fost donate gcolii de c5tre apicultorii din sat.

Cercul cuprinde astizi peste 60 de elevi, avind $i o grup3 de ,,avansatia, copii ai ciiror pirinti au stupi in gospod5riile pro- . prii.

Sedintele cercului apicol ~co lar se desf5- $oar5 bilunar. Cu sprijinul Filialei A.C.A. Neamt, micilor apicultori li se prezintg $i filme, p lan~e, diafilme gi al.te materiale care sint destinate ridicsrii nivelului de cunogtinte a1 cursantilor.

Copiii no$tri invat5 din hirnicia albinelor pe care ei singuri le ingrijesc. fnvat i de ce este atit de minunati cunoavterea vietii albinelor, invat5 s5 respecte $i sB iu- beasca aceste truditoare inaripate care ne driruie o mare parte din tot ceea ce string.

Deosebit de interesantg a fost pentru toti cei care au participat $edinta din luna decembrie cind, cu ocazia ,,Sgptgminii internationale a apicultorului ", apicultorii fruntagi au vorbit copiilor. A fost evocaa figura unui strglucit inainta$ a1 apiculturii romAne$ti - prof. dr. ing. Veceslav Harnaj - care a condus apicultura romSneasc3 o lung5 perioad5 dc t imp $i a actionat i n calitate de prevedinte a1 APIMONDIEI pentru afirmarea apiculturii pe plan mondial $i i n mod deosebit a traditiei $i experientei romhnevti i n acest domeniu. -

N . S . Sperdm ca despre bunele rezultate ale coptilor apfcultort din acest f lvmos tinut al Neamtulut s6 tnserdm informatit la rubrica ,,$TAFETA GENERATIILOR" $t cu alte prilejuri, cu convingerea cd exemplul nu este ~ingulat . A$teptdm cu deosebit fnteres $i materlale realt- zate chiar de cdtre tinertt apfcultort.

EMIGRAREA (conttnuare din pug. 26)

pdrdsesc casa atunci cind $1-au Ondeplinit misiunea $i cind efectiv n u mai au Eoc toate i n aceea~i incintd. Cu cite eforturi $i cu citd dd- ruire au edificat ele casa pe care o pdrdsesc ? A u robotit zile g i m p t i , apdrind cu propria lor viatd integritatea pi functionalitatea stupului. Citi dintre oamenii care

emigreazd $i-au Zndeplinit menirea On locul unde s-au ndscut sau in tara pe care o pdrdsesc? Citi dintre ei vor r e u ~ i sd se realizeze ca imigranti ? Citi au motive serioase ~i de necombdtut care sd justifice Izotdrirea lor de a emigra ?

latd fntrebiiri la care ld- sdm pe cititor sii rdspundd

singur. Nu Znsd Onainte de a-1 ruga sd incerce, trecind prin propria-i judecatd, sii desprindd ce putem invdta noi, oamenii de la albine cind judecdm fenomenul emigrdrii, fenomen care din pdcate On ultimul a n a inre- gistrat fn R o d n i a g i tnalte fdri est-europene o creftere fngrijo~dtoare.

Prelucrare dupti articolul publicat in revista bucovineanii ,,Vista albinelor", nr. 6/1926, Cernsuti. (T. V.)

DESPRE TRATAMENTUL ANTIVARROA (conttnuare din pug. 25)

toamnii $i sdndtatea albinelor. Albinele de toamnii nu trebuie nici sd creascd puietul nici sii prelucreze sf sii depoziteze i n faguri siropul cdcl aceste munci le uzeazd. Ele trebuie sd se odihneascd pentru a putea eeumula On organismul lor substantele corpului gras QO pentru aceasta au nevoie de 2-3 sdptdmini spre a f f apte, d e d bine pregdtite sd traverseze En bune c o n d i ~ i perioada de iarnd.

Precizez cd tratamentul ~ntivarroa de toamnd trebuie efectuat dupd ce a ecloztonat tot puietul, adicd En jurul datei de 15-20 ~eptembrie. Tratamentul va ( i repetat dupd 7 zile, apa

:um se indicd in instructiuni.

I n incheiere a$ vrea sd medicamentelor.

La no2 se folose~te u n singur medicament antivarroa, amitraza, sub denumi- rea de varachet, in t imp ce Zn alte tdri se folosesc me- dicamente diferite. Pe lingd faptul cd amitraza este foarte otrdvitoare, avtnd g f alte neajunsuri, in curind parazitul varroa se va obi$- nui cu acest medicament $ f va deveni imun la actiunea lui. Este necesar a$adar sd se foloseascd gi u n alt medicament alternativ cu varachetul, evittndu-se, sau cel putin Ontirziindu-se, imuni- zarea parazituluf. A$ pro-

pune ca, pe lingd varachet sd se introducii i n folosintfi acidul oxalic $i acidul formic concentrat. I n tratamentul de primdvard s-ar putea folosi varachetul sau acidul formic, far On cel de toamnd tratamentul cu acid oxalic repetat la 3 4 ztle, putindu-se realiza astfel o deparazitare de 98-99O/@

In acest mod s-ar reduce numdrul tratamentelor la trei in loc de 6-7 cum se recomandd On Znstructiuni, iar produsele apicole ar fi astfel mai putin Ombibate cu substantele toxice conti- nute de amitraz".

profesor Vladimir ULMENI

REPERE ISTORICE

Crevterea albinelor in tinutul Transil- vaniei se bucur5 de o traditie foarte veche. Mgrturie stau nenumgratele documente de arhiv5 - hrisoave emise de cancelariile domnegti, inscrisuri pentru folosinta vetre- lor de stupinii, scutiri de d5ri gi impo- zite - care atest5 num5rul mare a1 stu- pinelor existente in aceast5 parte a Romi- niei, precum $i preocuparea administratiilor pentru perpetuarea $i dezvoltarea acestui me$te$ug care, se spune, ,,s-a n5scut odat5 cu rom2nul". Demn de relevat este faptul c5 prima carte romineasc5 de apiculturg - ,,Economia stupilor" - scris5 de doc- torul gi cgrturarul Ioan Molnar-Piuariu a v5zut lumina tiparului in a.doua jum5tate a secolului a1 XVIII-lea tocmai in aceast5 parte a Prii. Dezvoltarea apiculturii pe intreg teritoriul transilvan a . fost puternic impulsionat5 de clima favorabil5 existents, de abunden@ finetelor naturale bogate in flor5 melifer5, precum gi de inclinatia tuturor celor ce locuiau aceste tinuturi c5tre ridicarea unor gospod5rii bogate din care, de regul5, stupii nu lipseau. Acelea~i con- siderente favorabile sint valabile atit pentru zona Sibiului cit $i pentru zonele Turda, Cimpia ~ransi lvan3 gi Valea Arie- gului. Din vechi timpuri aici d5inuie cre- dinta c5 fagurii cu miere sint o adev5ratH binefacere a naturii, un dar pentru s5n5- tatea oamenilor. Mierea era socotit5 atit hran5 cit $i medicament iar ceara de albine era folositii pentru confectionarea lu- min5rilor atit de necesare pentru iluminat $i pentm ritualurile religioase. Numeroase

. toponimice $i nume de familie atest5 $i ele adinca implementare a apiculturii in viata oamenilor din aceste -zone.

Si as tki , venite din negura vremii, se pBstreaz5 diferite ritualuri in care mierea, ceara, albina in general sint implicate. Simbolistica legat5 de apicultur5 este foarte bogati. fn zona Clujului, in inima Ardealului, se p5streaz5 spre exemplu un foarte vechi obicei care poate avea r5d5- cini chiar in perioada precrevtin5, fiind apoi preluat h cadrul ritualului ortodox. La ceremonia religioas5 prilejuitg de c5- sgtoria a do\ tineri, preotul ofer5 in mod solemn acestora - dintr-o cup5 preg5tit5 dinainte - buc5ti de fagure cu miere

ALE STUPARITULUI

I STOIA

urind cuplului ca viata s5 le fie dulce ca mierea. Poate c5 nu exist5 semnificatie mai frumoas5 decit aceasta acordat5 fagurelui cu miere intr-un moment de o atit de covirgitoare important5 ca cel in care se intemeiazii o nouii familie.

Mgrturii despre preocuparea locuitorilor din aceast5 zon5 pentru crevterea albinelor sint foarte multe. Printre acestea putem cita abonamentele la revistele de specialitate, abonamente ce dep5gesc in ve- chime 100 de ani (din 1883 $i 1884). $i aici, ca $i in Banat $i Bucovina s-a manifestat un interes deosebit pentru introducerea stupilor sistematici Dzierzon cu rame mo- bile, stupi care apar mentionati in zon5 pentru prima data la sfirvitul secolului trecut. Se organizeazii expozitii de popu- larizare a acestora $i, ca urmare, iau fiintEi mari stupine, organizate pe principii pro- ductive, ca cea de la Ceanul Mare, a lui Ion Urd5 $i cea de la Turda, a lui Ioan Florea.

Dup5 actul unirii din 1918 gi constituirea statului national unitar romin, deci dup5 terminarea primului r5zboi mondial, cre$- terea albinelor a cunoscut Pn zona Turda un mare avint, paralel cu dezvoltarea so- cia15 $i economic5 a tlrii. In acelavi timp, cuno~tintele de specialitate sporesc. Revis- tele, c5rf;ile cu specific apicol $i alte lu- cr5ri inlesnesc accesul la informatia apicola unui cerc din ce in ce mai larg de pasionati ai acestei indeletniciri:.

La qcoala agricol5 Turda ia f11nt5, SO- cietatea stuparilor ,,Fagurelel' care gru- pea25 apicultorii din zon5. Aici se tin cursuri apicole cu un inalt grad de profesionalism. Stupina acestei ~ c o l i se dezvolt5, devenind o solid5 baz5 pentru desf5vura- rea, in fiecare prirniivarg, a acestor cursuri. Aici se fac faguri artificiali $i inventar apicol, stupi sistematici etc. Ani Pn $ir activitatea acesei societ5ti este condus5 de c5tre inimosul profesor Gheorghe Petean. Anual, Camera de Agriculturg Turda or- ganizeaz5 expozitii la care apicultura O C U P ~

un loc de cinste. Se acordau diplome de onoare $i medalii de aur. Expozitia perma- n e n a de pe platforma Combinatului B5-

(continuare tn pug. 32)

Documentar apicol

METODA CIAICHIN

M. PODOLSKI

Pentru prima oar5 metoda a fost pu- Cea de a doua matc5 tinsrfi (ajutgtoare) blicat5 En revista ,,Apicultura de step&" se poate obtine far5 a se agtepta botcile nr. 5 din anul 1911, dup5 care a mai fost de roire. fa acest caz in urma intlririi descris5 in revista ,,Pcelovodstvo" nr. 10 familiei se deschide urdinigul ,,magazinu- din 1963. lui" $i aici albinele vor trage o botc6 de

lntretinerea albinelor dup5 metoda ciai- salvare. In prezenta a douh mhtci familiile chin const6 in urmltoarele : albinele se i$i dobindesc mai r e ~ e d e ~ u t e r e a de fa- mentin in stupi orizontali cu 20 rame cu milii bune producgtoare- doug urdiniguri inferioare, dispuse ambele Cind trece necesitatea de a avea dou& pe una din fetele stupului la distantg de mgtci, una din ele se scoate sau se scoate 7 cm de peretii laterali. gratia despsrtitoare : albinele vor alege

rnai bine pe cea rnai buns. PrimBvara, pe m5sura dezvoltfirii gi in- tsririi puterii familiilor, cuibul se lfirge~te. f n ,,magazin" se poate int~'oduce qi cind acesta ocupg 9-10 faguri $i in botc6 matur5, gata de ie~ire , din alt5 fa- tia spar trintorii, stupul se desparte cu milie (in momentul En care albinele incep gratie despsrtitoare in doug pgrti neegale sg-gi trag& botcile proprii). Din aceast5

mai mica - cuibul cu urdinigul des- botcl rnai matur5 matca va i e ~ i rnai de- chis $i mai mare - ,,magazinul~ cu vreme decit din botcile familiei pe care urdinigul inchis, se cautg matca $i fagurele albinele le vor distruge. In acest fel putem cu aceasta $i se lasg in cuib gratie ; cregte materialul dorit, alegind m5tcile din se rnai adaug5 trei-patru faguri de cuib gi rasa sau calitatea dorit5. rame cu faguri artificiali (dacg este cules). Dup5 pfirerea lui A. Ciaichin prin acea- Restul de faguri cu puiet, miere gi p5stur5 st8 metod5 albinele nu rnai roiesc deloc. din fostul cuib se trec in ,,magazinG' peste Trintorii, nfiscuti in ,,magazinew neavind gratie, fagurii cu puiet tin5r agezindu-se pe unde iegi din aceast5 desp5rtitur5 mor rnai aproape de gratie gi rnai departe puie- sau zboarg din stup doar in momentul ve- tul rnai in virstfi iar ling6 peretele lateral rificgrii stfirii familiei. Autorul este de ase- fagurii cu miere $i p5stur5. menea de p5rere c5, contrar tuturor celor

Dup5 aceast5 impsrtire a cuibului matca fiind izolatii de puiet, care se afl5 in cea rnai mare parte in ,,magazinU depune ou5 intens in cuib, unde e deschis urdinigul. Dup5 10-12 zile se verificg familia, se caut6 din nou matca, care de regulg depune ou5 acum pe ultima sau penultima ram6 din cuib. Rama cu matca se trece din nou ling5 gratie. Restul de rame cu puiet se trec in ,,magazinG, agezfndu-le En aceeavi ordine ca gi prima dat5. Fagurii plini cu miere se scot $i se extrag. Spatiul go1 din ,,magazinl' se umple cu faguri cl5- diti iar cuibul cu matc5 se completeaz5 cu faguri cafeniu-deschis gi cu rame cu faguri artificiali.

Dup5 alte 12-14 zile se revizuiegte $i se repet5 din nou operatia. $i aga se continua pin5 la sfirgitul culesului dup5 care gratia

,se scoate $i se formeaza cuibul pentru ier- nare.

Dac& la verificare in zona cu matc& apar botci, atunci toti fagurii cu botci se trec de asemenea in magazin ~i se deschide urdinigul. Aici va apare o mat& tin5r5.

Dup5 inceputul depunerii ou&lor, urdinigul ,,magazinului" se Enchide gi familia lu- creaz& in tot timpul culesului cu dou5 matci, fiind in tot acest timp PmpBrtitti cu gratia $i circulind printr-un singur urdinig.

cunoscute, aceast5 metodg este universal& gi poate fi folosit5 cu acelagi succes in orice moment a1 sezonului. Ea dB posibili- tate ca toat6 vara s3 se mentin5 familia in stare activ5 cu putere $i energie maxims. Prin aceasta se reduce tendinta de roire in orice fazfi de dezvoltare a acestuia gi se readuce familia in stare activfi.

POLIAMINA - SUBSTITUIENT PROTEIC

A. N. SATNICOV gi colaboratorii

Una din repercursiunile negative princi- pale ale acarianului Varroa asupra albinelor infestate constri in sctiderea albuminei in organism. 0 situatie analog5 se observ5 in cazul lipsei de p5stur8, fapt care se pe- trece de multe ori cind completarea rezervelor de hran5 se face doar cu sirop de zahgr, precum $i in cazul intretmerii familiilor de albine in sere. h acest caz albinele cresc puietul pe seama rezervelor interne din organism, fapt care duce pEn5 la urm5 la aparitia unor indivizi tarati din punct de vedere fiziologic. Albinele de o zi eclozionate din puiet au masa corporal5 $i gradul de dezvoltare a1 corpului gras mai redus, iar in continuare acestea se caracterizeaz5 printr-o durat5 mai mic5 de viat5 $i rezistent5 la boli sc5zut5. Canti- tatea de puiet se reduce iar familia sl5- be$te.

Cele spuse mai sus dovedesc necesitatea complet5rii deficitului in organismul albinelor prin hrgniri cu proteine, o conditie obligatorie fiind asigurarea complexului de aminoacizi esentiali.

Legat de aceasta s-a studiat influenta poliaminei asupra dezvolttirii familiilor de albine.

Poliamina se prezinti printr-un amestec echilibrat a treisprezece L - aminoacizi, din care zece esentiali (arginina, histidina, leucina, izoleucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul, volina).

Cercetgrile s-au executat pe familii ana- loage, parazitate de acarianul Varroa, in conditii de productie. S-a urm5rit puterea lor in intervale, cantitatea de puiet nec5- p5cit $i cBpticit, virsta mgtcii, gradul de infestare a1 albinelor $i a1 puietului ~ 5 ~ 5 - cit, greutatea $i gradul de dezvoltare a1 corpului gras (dupi Maurizio) la indivizii de o zi.

Poliamina s-a administrat in sirop de zahtir (1 : 2) in concentratie de 2,25, 22,5 $i 45% fn hr5nitoare individuale sau de grup, timp de 1 la 30 zile fn conditii de lips5 de polen (in ser l iarna), de cules slab in perioada de primlivari-var5 $i toamna Pn cea de completare a rezervelor de hran5. Grupa martor primea aceeavi cantitate de sirop de zahBr.

Pe parcursul experientei la 4-7 zile se calcula cantitatea de h r a n ~ consumatl, suprafata acoperit5 cu uuiet necgugcit. greutatea $i gradul de dezcoltare a1 corpul lui gras (principalii indicatori ai st5rii fiziologice a organismului) la insectele de o zi. S-a observat c5 din hrgnitoarele de grup albinele luau doar siropul cu con-

tinut de 2,25OlO poliaming. Preparatele cu 22,5olO $i 45% concelltratie administrate in hriinitoare individuale (2,5-3 l), precum $i siropul de zah5r curat era consumat de albine in decurs de cinci zile.

Poliamina data in hrana albinelor in diferite perioade ale anului nu a avut nici o influentti negativci $i a determinat o dezvoltare intensivti a familiilor. Astfel, in cazul folosirii concentratiei de 22,5OlO a preparatului in perioada de primiivara, cantitatea de puiet a crescut de 1,5 ori, cu circa 45OlO toamna de 5,3 ori. Nu au existat cazuri de pierderi de familii in timpul ier- niirii la familiile hr5nite toamna cu polia- min5. Acestea aveau la ievirea din iarn5 cu 1,6 ori rnai mult puiet decit martorul.

fn perioada de iarnri in sere, o cantitate de 400 ml sirop cu poliaminri 45% a sti- mulat ouatul mstcii, a crescut cantitatea de puiet $i puterea familiei $i a avut 0 in- fluen@ pozitivri asupra indicatorilor fiziologici.

Puterea familiei experimentale in sera a crescut de la 3,2 f 0,25 intervale la 4,4 & & 0,7, in timp ce la grupa martor a sc5- zut de la 3,7 f 0,3 la 3,4 f 0,3. Greutatea albinelor de o zi in familiile care au primit poliamina a scgzut de la 77,2 f 1,3 la 71,9 f 31 mg iar la cele care au consumat sirop de zah5r curat de la 73,l f 0,6 la 60,O f 4,2 mg. fn aceastti situatie sclderea in cadrul grupei martor a fost de 2,6 ori mai mare decit in cea experimental5.

Gradul de dezvoltare a1 corpului gras, la albinele eclozionate Pn familiile hr5nite cu poliamin5 a crescut de la 1,4 f 0,2 la 2,4 & 0,l iar la cele care au primit doar sirop de zah5r de la 1,2 f 0,l la 1,4 f 0,2.

fn perioada de varti, hrana cu poliaming datEi in patru rate la interval de $apte zile in doze de 700 mllfamilie a determinat dezvoltarea intensivti a familiilor. Dupi trei administrsri a preparatului, cantitatea de puiet a crescut in medie pe grup5 de la 4,7 la 7,5 rame iar la martor de la 4,2 la 5,8 ceea ce corespunde la 1,2 $i 0,8 rame de puiet la intervalul de albine.

Fiecare grup5 a clldit Pn medie 2,O $i respectiv 1,5 faguri artificiali $i au produs 0,8 $i respectiv 0 roi. La terminarea lu- crgrilor cantitatea de puiet la grupa ex- perimentalri a fost de 7,8 rame, la martor 6,O. Puterea lor era 10,6 $i respectiv 6,8 intervale. Plusul de albin5 la un interval existent la inceperea experientei a fost de 1.5 ori si resuectiv 0.9 intervale. ' ~ o a m n a poiiamina 'a avut de asemenea

o actiune stimulativ5 asupra familiilor de albine.

Puterea familiilor care au consumat po- liaminl a crescut cu in timp ce la martor aceasta a sc5zut cu 17%. Gradul de dezvoltare a corpului gras a sc5zut la grupul experimental de 1,4 ori, iar la martor de 1,2 ori. Masa albinelor de o zi din grupul experimental a fost cu 2,7 mg mai mare decit la martor.

fn acest fel poliamina in concentratie de 2,5 la 45% nu a influentat negativ asupra albinelor sau puietului, determinind o in- tensificare a cre~teri i puietului, a dezvol- t5rii puterii familiilor $i a PmbunStltirii sttirii fiziologice a indivizilor. In urma acestui fapt preparatul a fost recomandat de Directia general5 veterinarg Gosagro- prom a URSS ca stimulent proteic pentru

albinele parazitate de Varroa precum $i pentru cazurile in care femiliile sint lipsite de polen.

Poliamina se foloseqte primgvara qi vara dup5 extractia mierii la temperatura aerului de minim + 14°C. Siropul cu adaos de poliamin5 se preparh in ziua administrlrii. Preparatul se amestecii in volume egale cu sirop de zah5r (1 : 2), amestecul se admi- nistreazg in trei-patru reprize cu interval de 24 h Pn hr5nitoare montate in interiorul stupilor in doze de 0,5 Ilfamilie. ,

I . ~.

Traducere gi adaptare de ing. Vasile ALEXANDRU

din revista Pcelovostvo nr. 211989 rji nr. 611990

REPERE ISTORICE (continuare din pag. 29)

neasa-Bucure~ti expune Diploma de onoare obtinutti in anul 1922 de c5tre apicultorul Florea Ioan $i tablouri de la inchiderea cursurilor de apiculturi din anii 1926 $i 1927. Activitatea societltii ,,Fagurele0 este intreru~tii doar de cel de-a1 doilea r5zboi mondial. fncheierea conflagratiei gSse$te aceastg organizatie a stugarilor din zona Turda sl5bit5 de'marile distrugeri produse in stupine.

Episodul Enfiintgrii gospod5riilor colec- tive inregistreaz5 350 de familii de albine pe raionul Turda $i 500 de familii in sectorul de stat, la G.A.S. Poiana.

Anul 1957, anul infiintgrii Asociatiei Cresc5torilor de Albine din Rominia, mar- cheazSi ~i deschiderea unei filiale la Turda, precum $i a unui magazin cu specific apicol. Incep s5 se tin5 cu regularitate, in fiecare iarn5, cursuri apicole pentru ince- p5tori. Munca de promovare $i populari- zare a apiculturii incepe s5-$i arate roa- dele : num5rul familiilor de albine pe ra- ion ajunge la 3.500. Cresc cantitstile de produse apicole contractate cu statul. Se trece la o nou5 etap5 in apicultura din aceastit zon5. Filiala A.C.A. Cluj organi- zeaz5 practicarea stup5ritului pastoral la floarea de salcim (Valea lui Mihai, Vinju Mare, Poiana Mare, Calafat etc.), folosind pentru deplasare garnituri CFR $i ma$ini ale ITA intr-un sistem foarte bine pus la punct, sistem unic in felul s lu pe tars.

Activitatea filialei A.C.A. Turda cunoavte o largg dezvoltare. Membrii conducerii filialei iqi dedica intreaga activitate dez- voltSirii gi modernizgrii apiculturii de pe aceste plaiuri rorngne~ti. Pe ling5 produsele aur apicole, sint reconsiderate $i folosite vechi retete de preparare a hidrome- lului din fructe $i miere, precum $i retete de dulciuri traditionale in zonl, cum a r fi ,,pogacea cu miere" denumitii $i ,,guri$e dulci de Turda". Dulciurile - pogace, turtite gi prljiturele cu miere - incep sH fie produse in cantit5ti industriale, fiind pre- zentate $i la numeroase tirguri $i expozitii internationale la care au obtinut medalii $i diplome, la fel ca $i diferitele sor- turi de hidromel. Unele dintre aceste retete au stat de altfel la baza organizlrii productiei sectiei.de patiserie a Combinatului apicol Bgneasa - Bucureqti.

fn continuare apicultura cunoa~te in zong o dezvoltare continuu ascendent5. Metodele moderne de stupgrit, aplicate din ce in ce mai larg, se imbinii cu pasiunea oamenilor. Tot mai multi apicultori sint preocu- pati de obtinerea - pe ling5 miere $i cear5 - $i a altor produse ale stupului cum a r fi : llpti$orul de matcg, veninul, propolisul, pb tu ra $i polenul. Sectorul particular inregistreaz5 cele mai bune rezultate.

In prezent, apicultorii din zona Turda au planuri temeinice de creqtere a activi- t5tii apicole in condifiile liberalizgrii vietii economice $i sociale a Romaniei.

Romania Apicola 1991 Nr.3 Martie

Documents

Transcript of Romania Apicola 1991 Nr.3 Martie