Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999

7/30/2019 Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999

http://slidepdf.com/reader/full/romania-apicola-nr1-ianuarie-1999 1/34



Romdnia apicoliiFONDATA TN 1916

Revist5 lun ar5 de in form are tehnic5 $i $tiintific5,

schimb de experienti $ i opinii edita t5 d e Asociatia

Crescfitorilor de Albine din Romiinia

Anul LXXXIII * Nr. 1 * ianuarie * 1999

C U P R I N S

2 Elisei TA RT A: Ma ximi i atentie exportului de miere

3 x x x: I n atenria tut uro r apicultoril or!

4 Stefan S~VULESCU Elisei TARTA : Problema Nr. Ia apiculturii - exportul de miere

I Laurentiu ROSU: Calendarul lucririlor apicole in

lunile februarie yi martie12 x x x: Mierea $i ceara la T V R

13 Vasile POPESCU-ALBINA: Stimularea ri tm ul ui de

dezvoltare a1 fam ili ilo r de albine p ri n completarea

proviziilo r proteice

15 George D. VAS IL IU ; Io n POPESCU: 0 metodii

simplificatl de determinare a pontei medii la

matcii $i puter ii familiei de albine

18 Emilian TELEGARIU: Reuniuni ale apicultorilor

19 M iha i L ISOV SCHI : Omologarea remorcilor ti p

pavilion apicol

22 Dan CIU BLE A: Apicultori i judeiului Timi?- benefi-ciarii u nui amplu program tle formare $informare

in domeniu

23 Vic tor NEAG U: Ecou ri la o prestigioasii reuniune

zootehnicii

24 Preci zsri importante de la Registrul Au to Roman

25 Costin NEDE LCU: C i n d u r i la inceput de an

26 x x x: P ii re ri despre revista noastrii

27 r x x: Reclamii: Fumidil B@

28 Mihaela SERBAN: APIMACAZIN: Carl SII;iI;ER: Se

poatc prevedca pre(ul mierii: I'l ciu~.i lc olatile impotriva

varroozei: 3larla SPIVAK, Gary S. REIITER: Performanlafamilii lor de albine cu comportament igienir intr -o stupin5

comercialfi; Karsten M~NSTED,lwe 1,ANG: \l ierea -

riscori $i fecte adverse; A. h1ATIIISON: Situalia locii

an~rricane dilema industriei apicolc: Prolil: Dr. tlachiro

S l l l J l t t S ~ t K l .

C o p e r t a I: Fa mili ile de alhitre air iertrrtl hine

Petilru ca ctcerrsld stare sfi corrlitrrtepcitrfi Irt rlesprinid~uircrre,

ccinrl va frebui sii a~~enram ilii puternice $i sfitrfifoasc,srrpra~~eglrerealenffi a slupinei eslc obligaforic

Cifi!i arficolcle din pag. I I $i 13.

(Diacolor: Constantin DINA)C o p e r t a IV: Macheta arh. Cristian MAIMADUC

COLEGIUL DE REDACTIE

Ing. EI,ISEI T.4Rl.4

(Pre$erlinfe e.~eertliv,

rerlaclor$aIng. ION M I L O l l ~

(Secrelnr general rle redac(ie)Biol. 1IItiAEL.A SERBAN

(Rehetor responsabil a1 rrtbriciiA P I M A G A Z I N )

Dr. DAN IONESCII

Bioch. CKISTIN..\ hl*ATEESCII

Ing. Ell<;EN XIARZA

Prof. VICTOR NE;\GI1

Col. (rez.) TRAIAN P/\$CI'

Ing. ION POPESC'II

(memhri)

REDACTIA $I ADMlNlSTRATlAREVISTE'I ROMANIAAPIC

Str. Thomas Masaryk nr. 17,Bucurevti, sector 2, cod 70231; tel.21 1.47.50, fax 21 1.80.30,

telex I 1 205 apirom r; cont virament45960102 Banca Agricola S.A.Sucursala Municipiului Bucure~ti.

M U L T U M l R l

Cu prilejul Cr5ciu nului ~i a1Anului Nou 1999 reda cfia qiColegiul ei au primit maimulte mesaje scrise, felici-tari, telefoane qi urari prin viugrai de la cititorii noqtri fideli,colaboratori, susfinatori qiprieteni ai revistei noastrecare in acest an aniverseaza83 de ani de la aparifiaprimului num ar.Dintre mesajele transmise

de persoane qi personalitatidin cele mai diverse mediisociale din far5 qi strainatatereproducem trei in pagina 26.

Tutoror celor care ni s-auadresat le m ul~ um im ransmi-fand u-le sincere qi caldeurari de sanatate, prosperi-rate ~i bucurii mai multe inacest an.

i n nulnclc

CO1,EGIlJLUI DE REDACTIE .

Elisei TartaRerlrrctor $ef



1 MAXIMA ATENTIE EXPORTULUI DE MlERE

A fost tema centrals inscrisa pe ordinea de zi a pedintei Comitetului Executival Asociatiei Crescatorilor de Albine convocata statutar in a doua jumitate a lunii

decembrie (joi 17) a anului trecut. Au fost prezenti membrii Comitetului Executiv,

domnii : ing. Aurel Malaiu, pre~ ed in te ; ng. Eugen Zorici , secretar general; ing.

Stefan Savulescu, vicepregedinte; ing. loan Fetea, vicepre5edinte; ing. llie Tudoran,

viceprepedinte; ec. Nicoale Platon, director economic; ing. Dan Ciublea, ec. Aurel

Mlnd ru , dr. Ion Mitrea, dr. Cornel Petrescu, ing. Vasile Puf - membrii; pi invitati

domnii: ing. Eugen Mlrza, prepedinte de Onoare al A.C.A.; ing. Ion Popescu,

secretar tehnic, Leonap Cihovschi , consilier juridic pi ing. Elisei Tarfa, redactor pef.

Dupa supunerea la vot de catre dl. pre~edinteMalaiu a ordinii de zi s-a

convenit ca principala temi a dezbaterilor sB o reprezinte contractarea, achizitia,

valorificarea intern3 pi la export a mierii de albine in anul ce se incheia p

perspectivele pentru 1999.

Rezultatele economico-financiare ale unititilor din structura asociatiei pe 9

luni ale anului 1998 au fost prezentate de dl. director economic Nicolae Platon,

fiecare participant avln d in map5 sinteza acestor rezultate pi comparava \or cu ce\e

inregistrate la 30 septembrie 1997 la principalii indicatori economici: venituri, 1chel tuieli, profitul brut pi profitul net. Chiar daca pe ansamblu veniturile inregistrate

la 30 septembrie 1998 comparativ cu 1997 au fost mai mari cu 8% , profitul net s-a 1situat doar la 53,8% fati de cel inregistrat la aceeapi data a anului trecut. Din

materialul prezentat de dl. director economic Platon au refinut cA "Aceasta situafie

a fost determinata de faptul ca in anul 1998 S.C. Complex Apicol S.A. , pentru aimpulsiona achizifia de miere prin unitafile A.C.A. a stimulat prep1 de achizifie prin

diminuarea profitului refinut din operafiile de procesare a mierii destinate exportului

qi care s-a situat la circa 1% fafa de anii precedenfi c l n d acesta a fost de circa 5-

6%".

To t in expunerea amin ti ti s-a precizat: "Ca on element de informare este de

refinut ca la 30 septembrie 1998 cantitatea de miere preluata prin unita!ile A.C.A. a

reprezentat 88,3% din cea achizifionata in anul 1997 (plnd la 31 decembrie),

respectiv 2.350 tone".

S-a subliniat c i : "Legat de achizifia ~i valorificarea mierii la export, in anul

1998 qi in perspectiva anului 1999 se retine faptul c i s-a rest rlns in mod

semnificativ i ncep lnd cu luna august (1998) cererea, ajunglndu-se la situafia de a

opri achizifia. Pentru mierea de albine, ca de alffel ~i pentru alte produse agro-

alimentare care fac obiectul exportului pe piafa vest europeana, exportatorul se

confrunta, incep lnd d in 1998 cu o serie de dificulta!i legate de:- restricfii impose de Uniunea Europeana cu privire la calitate,

prezenta antibioticelor in miere.

h situaf ia in care Programul de monitorizare elaborat de Comisia Consiliului

Uniunii Europene se va pune in aplicare ( incep lnd) cu I ianuarie 1999, face incert

exporful mierii de albine in farile vest europene. in cazul in care nu se intreprind

masuri pentru a opri fratarea-unor boli la familiile de albine cu antiobiotice qi in mod

deosebit cu streptomicina;- lipsa cererii, prin scgderea consumului qi a ofertei din partea farilor mari

producatoare la prefuri cu mult sub cele acceptate pe piaFa romlneasca". i



Domnul preqedinte MHlaiu a informat pe cei prezenti despre situatia

organizatoricg din unele filiale judetene cu probleme: Bistrita N is iud , Giurgiu,

Bacau qi Braila. i n discutii nu au fost ocolite situatiile economice nesatisfacatoare

din filialele judetene Harghita qi Caraq Severin. Problemele amintite qi cele

prezentate i n continuare au fost abordate i n luarile de cu vl nt ale domnilor: A.

Malaiu, N. Platon, St. Savulescu, I.Tudoran, I.Mitrea, I.Fetea, V. Puf, I. Popescu, D.

Ciublea, A. Mlndru.i n continuare dl. vicepreqedinte ing. Stefan Sgvulescu, direc tor general al

S.C. Complex Apicol S.A. a prezentat situatia contracarilor, achizitiilor, valorificarii

la intern qi exportul de miere i n cursul anului 1998 qi perspectivele pentru 1999. Nu

mai insistam asuspra expunerii domnului Savulescu pentru ca in paginile

urmi toare publicam un amplu interviu care, credem noi, lamureqte intr -o manierii

de transparen@ d ep li ni aspectele abordate de domnia sa i n gedinp .

Nu putem incheia relatarea noastra f3ra a sublinia apiisat aqa cum a m facut-o

~in alte ocazii c5 prezenfa streptomicinei in mierea anului 1999 va deterrnina din

partea partenerilor din Europa refuzul cu mp l ri r i i mier ii romcinegti. Dac5 se va

intcimpla aga stup5ri tul nafional va intra inr-un c on de umbr5 falimentar g i extrem de

periculos atcit p e termen scurf c l t~ie termen lung.De fapt aceasta apreciere a reieqit qi din intervenfiile participantilor

insistlndu-se asupra unor masuri rapide qi hotarlte de automonitorizare menite

rezolvarii favorabile a situatiei create prin Programul de monitorizare al Comisiei

Consiliului Europei.

La s f i ~ i t u l edintei au fost rezolvate unele probleme punctuale legate de

activitatea curentii. (E.T.)

Inceplnd cu anul 1997 au fost inregistrate refuzuri repetate de loturi de miere din

tara noastr5 de cHtre partenerii externi, datorit5 punerii i n evidentH a streptomicinei peste

limitele admise de normele unificate ale !Hrilor din Comunitatea European%.

Acest fapt se datoreaza utilizHrii in mod absolut nejustificat $i buziv de cHtre

apicultori a streptomicinei it? preven ireo $i conlbrrterelr ho l i lo r bocteriene (11e nlhin elor $ i a$a-

zisei st imul ir i a mHtcilor. Subliniem cB aceste practici conduc - pe Ii ng i impurificarea mierii

$i a urmare refuzul ei la export $ ia aparitia fenomenului de rezistenti a ageniilor etiologici

la efectele actiunii medicamentelor recomandate de speciali~tinerealizindu-se scopul scontat

in tratarea $iombaterea bolilor respective.

Pentru evitarea acestor neajunsuri atentionfim incB o datH pe aceastH cale, apicultorii

din intreaga tar8 sH evite cu desiv l r~ ire treptomicina $i lrtuni in c o z ~ r lo l )n r i l i e i ho l i l o r

hacterietie sfi foloseasci preparatul LOCAMlClN pulbere (pe bazi de oxitetracicilini)

conform prospectului, tratamentul trebuind sH fie obligatoriu susqinut de mBsuri severe de

dezinfectie, topire a fagurilor proveniti din famil ii bolnave$ i e schimbarea m5tcilor.

Asupra aspectelor relatate revista noastrs a atras atentia in mai multe rinduri,

incepind cu anul 1997 iar Filialele A.C.A. judetene au primit oficial mai multe circulare pe

aceasti3 tern&. Din p%cate, practicile piguboase datoriti cHrora apare streptomicina in miere

au continuat. Ele trebuie sH inceteze imediat $ idefinitiv pentru c i altfel nu vom putea f i

competitivi la exporturile de miere realizate cu partenerii n o ~ t r iraditionali sau mai recenti,

nerealizlndu-se interesul principal a l apicultorilor -profi lul obtinut ca urmare a valorificHrii

corespunzfitoare a celui mai important produs al stupului - mierea.



uuueeeaea

eS+

iee

puebeeugm(p

I/m

a7a

!Sr

a

a/?awmmu%

uu

,aw3%

IqUPSu:Bea

au

:Bedupauauoua

.ye

uuSe~eo.u&Sa!Sauaeueoeeeu-uw!aunee

aaa

ee-uuaaue

.u!eSaepoado1aSleanSuaaa-

ue

!Sa

!uweosJauea!wauJnO

aSaenoule~uueeujueueoe.a~

!ue!eeaaae!nouoeaueeuuaaaeeuo6u~lnuoaau

~eeeoaelanu~yqU

ujeeeie

9S"

p11a/n

UM:-

!nea&-laueu

l

,!ma,e-oaee

wNeeas

eud



extrern de redus - 40-50 de grarne de

miere pe an gi pe locuitor - este de natura

sa ne indreptiteasca a caracteriza

cornet?ul intern cu rniere la un nivel

absolut nesat isf icator. Un cornet? aflat, ag

zice, intr-o stare de re stri ~te conornica a

tarii rnai ales daca asociern aceasta stare

generala de fapt cu spectrul gomajuluicare afecteaza segrnente irnportante de

potentiali consurnatori de rniere.

Legat de ceea ce ati spus durnneavoasti-3

ag vrea s3 va' citez un fragment dintr-unarticol editorial ap ir u t miercun 4 noiembrie1998 in ziarul ADEVARUL: "0 itunfie de-n

tlreptul incredibild se inregistrenzd ir i rlomeniul

comer!ului exterior cu pro(1use ngronlimenfnre.

In vreme ce exporturile romirnqti rl r nsemenea

produse sunt insignifinnte, in primele 8 lurii nle

trnului 1998, importurile ngrotrlimentnre tru

crescuf cu 445 In sutri!"

Firegte c3 in aceste importuri intr.3ala'turi de fs in i, cam e, brdnz3 , fructe, legumegi mierea la care v-ati refent adicB inMi

exportati de unii comercianti romBni gi apoiimportat3 de aceeagi sau de altii care o"arunc3" pe p iata intern3 a m ierii. Nu gtiu gipoate nici nu e atat de important dace acestcaruzel export-imporl le este profitabil. De

aceea revenind la problematica achizitiei demiere - de c3tre societatea comerciali ce oconduceti - in vederea exportului m3 v3dobligat s3 v3 fac cunoscut3 o situatie denemultumire, cred aproape generalizt3 pe

care am constatat-o in anul trecut rnai alesintr-o penoad3 de la sfdrgitul verii cand m-amoprit la cdteva societ3ti comerciale, respectivfiliale din unele judete ale ti r i i Este vorba deun derapaj financiar, ca s3 nu zic blocaj incare se aflau aceste societdti comerciale dincauza imposibilititi i de a achita la timpproduc3tonlor sumele datorate pentru unelecantitsti destul de man de miere achizitiont3gi livrat3 S.C. "COMPLEX APICOL" S.A. Ce

preciza'ri aveti fat3 de aceste uneon man

int8rzien in plata mierii achiziiionat3 dinteritoriu?

+ Cele sesizate de durnneavoas-

,trS sunt corecte ~i spectele concrete sunt

reale. Dar trebuie sa fac o mica paranteza

~i anurne: este bine s3 se gtie caapicultorii au beneficiat de o parte din

aceste surne gi nivelul acestor surne este

de clteva rniliarde de lei. Aceasta surni

trebuia cornpletata cu o diferenta. Dar la

ora aceea statearn pe stoc cu circa 500 de

tone rniere adica cam un miliard ~i suta

de rnilioane lei care reprezentau surna pe

care rnai trebuia sa o achitarn p lna in urul

datei de 5-10 decernbrie. Si am achitat-o.

Nu se punea problerna ca s i r ar nl nicineva neplitit gi nici n-a rarnas. in acest

moment al convorbirii noastre cred ca ati

putea pune intrebarea: De unde a pornit

aceastii diferenta care nu a putut fi

achitata?

Chiar aga, v i fog IBmuriti trangant acea stisituatie.

+ h t l i de toate trebuie sa firn de

acord ca acest fenornen generat de

recesiunea econornici i n care suntern totiparteneri are faze rnai evoluate sau rnai

putin evoluate sau voalate ca sa spunern

aga gi el ex is ti i n toata Europa. Aceasta

recesiune econornica sigur ca a ingreunat

la un moment dat capacitiitile de absorbtie

a unor cantitiiti de rniere pe pietele

europene. Astfel, din mierea pe care

negustorii au irnportat-o in 1996-1997 rnai

detin stocuri nevlndute gi chiar i n Statele

Unite ale Arnericii care sunt unul dintre

rnarii irnportatori din lurne la nivelul de 35-40.000 tone anual a renuntat s i rnai

irnporte rniere. i n aceste conditi i s-a creat

o supraofeft3 i n Europa evaluata la ora

actuala la circa 60.000 de tone i n special

din Argentina, Mexic gi Uruguay. Acestei

supraoferte ca sa poata fi valorificata i-au

coborl t preturile pi n5 la lirnita posibilului

astfel ca sa poat5 fi vlnduta. in compara-

tie cu prefurile noastre aceste preturi sunt

mai scazute cu circa 150 $/tong.

W Ceea ce afinnati dumneavoastra' sereg3segte gi in articolul d-lui PARKER dinrevista american3 amintit3 la inceputulinterviului. Autorul apreciaz3 cB eel mai mareexportator de miere din lume pentru anul1997 este Argentina care a vdndut in 1997peste 43.000 de tone, mare parte spreEuropa. Un fenomen care a creat probleme.Totugi haideti s i revenim la problemelenoastre gtiut fiind c3 in Europa noi am fost gisper cB vom fi in continuare exportaton' de

miere.+ Aceste aspecte proprii pietii

rnondiale ale rnierii au deterrninat in



Europa comunitarh o intensificare a

exigentelor pe linia de control a1 calitatii

mierii care intra prin import in ?rile

membre ale Consiliului Europei - practic a

tuturor statelor apusene a continentului

nostru. Aceasta creeaza greutati in

exportul mierii pornind de la faptul ca

anumite substante ca de pilda streptomi-cina, oxitetraciclina sau sulfonamidele

sunt admise i n cantitati extrem de mici.

Pentru noi exigentele de calitate gi puritate

pretinse de importatorii europeni

traditionali sau potentiali ai mierii

r om l ne~ t ireeazi gi ne vor crea probleme

mai ales c l dorim sa devenim membrii cu

drepturi depline ai Uniunii Europene.

W Concret, care sunt aceste probleme?+ Trebuie sa pornim de la faptul

c i a aparut problema prezentei unoranumite substante in miere care ping

acum nu erau stipulate in contractele

externe, ele au inceput acuma sa devina

conditii restrictive de contract. De

exemplu streptomicina.

De ce streptomicina?+ Se pare ca prezenp ei in miere

chiar i n cantit3ti extrem de mici creeaza la

om prin consumul de miere un fel de lips2

de reactie a organismului atunci c i n d oboali este tratat3 cu antibioticul respectiv.

Sau o surditate prin malfonnatii la urecheamedie la copii de vi rste foarte fragede?

+ Asta-i mai greu de spus. Sunt

mai mult nigte supozitii, problema este

inci i de dezbatut.

Ati putea preciza care sunt limitele admiseale streptomicinei in miere?

+ La ora actuala nu se pune

problema admisibilit3tii unei limite pentru

c i nca nu exi sti legiferat pen5 la aceast3dat5 (decembrie 1998) nivelul continutului

de streptomicinl. P l n i acuma partenerul

extern a restrictionat continutul la limita

maxim i de 100 ppb (p lq i per billion). Am

avut situatii cind la mierea livrati s-au

decelat 200', 500 qi 700 ppb. Dar dupa 1

ianuarie 1999 avem inforrnatii c i nu se vor

mai admite depagiri ale limitei de 100 ppb

streptomicina (se vorbegte chiar de 20

ppb) gi loturile care depigesc aceste limite

vor fi probabil returnate in cel mai fericit

caz data nu cumva vor fi retinute-blocate

acolo gi distruse fiind considerate nocive

pentru consumatori.

W Restrictiile acestea sunt numai laexporturile destinate Gennaniei?

+ Nu! Sunt exigente valabile $i

obligatorii pentru toate tarile comunitare

(membre ale Uniunii Europene). Noi

detinem contracte pentru export de mieregi cu Anglia, Austria ~i talia, V r i care ne-

au solicitat sa le specificam confinutul de

streptomicina al mierii.

Oe alffel Programul de Moniforizare a1Comisiei Consiliului Europei prevedeobligativitatea confrolului unnaririi deceldriiprezentei antibioticelor in mai multe produseanimaliere intre care pi la miere. Dupd catemi-ati spus dvs. intr-un singur loc din tare, la

Laboratorul Central se poate face aceasf5

detenninare calitativd pi cantitativd. Ay vreasB v5 semnalez un articol apa'rut mai demult

intr-un ziar provincial (Gazeta de Sud) cu titlul"Exportatorii craioveni sunt revoltati cd li sepun bete in roate" avand supratitlul: "Unsingur om din Rominia poate aviza exportulde miere': ldeea acestui articol ar f i ca inacest singur loc din RomBnia (respectivLaboratorul Central) in care se pot faceanalizele deceldrii streptomicinei, buletinul de

analizs se elibereazd in 10-12 zile iar costulunei analize este de circa 300.000 lei. in atancondi!ii, considerati cd acele cantitdti de 4000tone de miere pe an destinate exportului saumai mult, tinBnd cont c3 a[; afirmat cdpotentialul apiculturii rominegti este ma;mare, nu se ajunge la o strangulare aderuldrii exportului datorit5 acestor analizecostisitoare pi de duratfi? Ajungem asffel lanecesitatea automonitorizdrii.

+ Automonitorizarea inseamnii

bani! 0 instalatie completi de analizacost3 75.000 DM.

W Dar exist5 unele mai simple numai pentru

analize calitative (decelarea doar a prezenteiantibioticelor in miere).

+ Da, aceste dispozitive simple

care cost3 34.000 DM sunt capabile s l

indice dace proba de miere respectiva

contine sau nu antibiotice. Dar problema

este alta. Bun! Mierea care nu contine

antibiotice merge foarte bine la export. Oarcea care contine? Aceasta, vrei nu vrei,

trebuie adusa la limitele admise pentru a



putea fi exportat& la t i o problem5 care nu

este a asociafiei noastre sau numai a

asociatiei noastre. Este o problem5 a

apiculturii romanegti gi ea trebuie privita

intr-un context general. Si atunci problema

analizei mierii ar trebui s2 intereseze

laboratoarele asociatiei gi alte laboratoare

cu preocupari similare. La o rata deschimb de 7000 ieill DM, 75.000 DM

inseamnl 525 milioane lei in conditii in

care nu exista nici un ajutor din partea

nimiinui.

W Dar Programul PHARE despre care sevorbegte in Agenda 2000 a ComisieiEuropene? Nu ne-am putea folosi de uncredit nerambursabil aconlat prin acestprogram?

+ Nu credl DacB ati observat

creditele nerambursabile PHARE s-auacordat cu precadere unor investitori

persoane fizice pentru dezvoltarea unor

activititi direct productive, creatoare de

noi locuri de munca. Nu gtiu s5 se fiacordat bani pentru aparatura de laborator

de inal ti tehnicitate.W Stiut fiind ca' tr5im intr-o societateconcureniiala' va' intreb domnule DirectorGeneral cBti exportaton de miere exist5 inRomsnia?

+Din ceea ce gtiu eu la oraactuala gi din discutiile pe care le-am avut

in Biroul Executiv sunt 25-28 de firmeexportatoare de miere care bineinteles au

gi alte produse in nomenclatorul activita-

tilor lor.W Dintre acestea c8te sunt viabile?

+ Vreo 4-5 care exporti gi altemirfuri nu numai miere. Ele reprezinti ofoqa concurentiali3 pe p iap mierii.

Lega t de exportul de m iere va' semnalez ca'Firma Kremos a lui Dobre gi fiii a intocmit un

memoriu ca'tre Ministerul Agriculturii giAgeniia Sanitar Veterinar3 in care atrageatentia asupra dificult5tilor de ultim5 or5 inderularea activit6filor de expoti a rnierii dincauza im ~ u n e ri i restrictiilor orivitoare laprezen fa 'streptomi,Cinei 'in ackst principalprodus a1 stupului. In tr-o frazB din scr isoarealor se spune c5: "Blocarea exportului de m ierepe p ie~ ele europene ar fnsemna moarteaapiculrurii prin desjiinfarea a 50-70% dinefectivul fam iliilor de albine ~i a$a mull sub

capacitatea realrf a {rfrii noastre care in trecutera o m are exporfatoare de miere $i alte produseale stupului". Credefi ca' scrisoarea se

justific5 iar aceast5 afirmatie nu este cumvaexagerata'?

+ Omul a tras un semnal dealarm2 facend nigte aprecieri juste gi debun simt. Este o realitate ce spune el legatde apicultura romiineasca. Spre deosebire

de cateva p r i din jurul nostru carebeneficiaza de subventii gi care creeaza

nigte probleme insurmontabile chiar inmomentul in care negociezi un contract devlnzare a mierii cu partenerii dinComunitatea Europeana, i n Rominia

situatia se pune i n alti termeni. SS va spun

de ce. Costurile gi la noi gi i n Ungaria deexemplu, indiferent de evolutia salariilor gia celorlalte cheltuieli sociale pe care le areun individ ca s i p oa ti sa-gi duca traiulcotidian sunt aproape identice. Preturilesunt cam acelea~i , costurile, salariile

asemhatoare. Nenorocirea este ca dacape mine sa spunem ma costa 1 $kilogramul de miere, tot ce se numegte

cost: materiale, salarii, transporturi, gi pecel din Ungaria, Slovenia, Slovacia, Cehiasau Polonia il costa tot atat. Dar cand

mergi la acelagi partener extern decontract, cel de Ianga mine poate sa zica:accept un pret mai mic cu 30 de centi perkilogram. De ce? Pentru cii statul suportadiferenta printr-o serie de facilitati. Care

sunt aceste facilitati? In primul rindsubventia directi, apoi o serie de facilitati

vamale .$ acestea toate impreuna pot

ajunge pan3 la aproape 30% diferenta

intre oferta mea gi a concurentului. Astfeloricat ag vrea sa fiu de competit iv pe piatanu reugesc. Nu vorbesc numai de mine cide oricare alt ofertant roman. Situatiaaceasta este valabila la orice produsagroalimentar: grau, porumb, carne,

fructe, legume. Atata timp cat aceastasubventie nu ex is ti - bineinteles daca ea

ar exista, ar trebui fiicuta cu cap - nuputem sa concuri3m intr-o piata saturati

de o oferti mult mai mare decat cererea.

Eu trebuie sa fiu congtient ca daca cedez

acolo la pret nu 30 de centi cat da colegul

meu ci 1 cent - intru in pierdere. $iaceast2 pierdere din pacate nu are cine oacoperi.

Trebuie sa ma lupt in primul randpentru a asigura apicultorului producatorun pret de cumpirare atractiv pentru el

adica un pret care sa-i acopere cheltuiel ilegi s5-i asigure un cat de mic profit gi i n aldoilea rand pentru mine, ca unitate



exportatoare sa realizez nigte costuri

minime ca sH pot prin insumare sa obtin

un pret de vdnzare care sa-l multumeasca

gi pe producator.Pentru conditiile de calitate

beneficiarul extern a mai inchis ochii. Dar

ne-au avertizat ca de la 1 ianuarie 1999 la

calitate or sa ne judece la fel ca pe toatalumea. Daca alti ofertanti din alte tari vor

avea o miere cu continut de substante mai

scazut decdt cel din mierea noastra f i r e~ teca vor f i preferati.

VB referiti aici la streptomicinB?+ Nu numai la streptomicina ci gi

la alte 6-7 substante c u caracter restrictiv- ca de pilda sulfone - care incepdnd cu

acest an sunt nominalizate cu nivelele

respective i n afara substantelor indicate

plna acuma ca: substante

organoclorurate, metale grele ~i altele.

Caracteristica este o severitate

extraordinara care protejeaza calitatea

mierii admisa pe piata europeana gi

provenita din importuri. Bineinteles

intervine gi celalalt factor pentru ca

negustorul este inclinat sa-gi inceapa

motivatia pentru care cere o scadere de

pret cu aceste no i exigente calitative.

in anul 1997 dvs. afi exportat in jur de 4000tone de miere ..

+ Da, circa 4000 de tone. Dar n-aufost 4000 c i vreo 2500.

in 1998 la cBt estima ti exportul?+ Cred ca ne vom cantona i n urul

cantitiitii de 2000-2200 tone. Deci va fi

aproape nivelul de anul trecut. Dar

mentinerea pe acest nivel s-a facut cu

n i ~ t ereutati foarte mari. Greutati datorate

cal iti tii gi situatiei di n piata mierii.

W T5rile arabe, destul de mar; consumatoarede miere, din Magreb-Africa de Nord, dinOrientul apropiat sau mai indepBrtat n-arputea deveni parteneri de afaceri caimportaton' de miere romBneascB? Poate cBexigentele lor de ca litate nu sunt ch iar atBt dema n . .

+ Orice tara poate sa devina

partenerul nostru de afaceri. Dar apar

probleme de finantare legate de piatavalutara aflati sub un puternic proces

inflationist ce determina scaderea valorii

leului fat& de dolarul american sau marca

germana. Patenerii din tarile arabe nu sunt

de acord sa avanseze sumele necesare cucare noi sa putem achizitiona, prelucra,

procesa, ambala gi expedia mierea. Aga ca

nu putem incheia cu ei contracte cadru

avantajoase.

Totugi eu cred cB preturile de achizifie anlierii de cBtre asociatia noastrB sunt un felde preturi de referinfa. 91am sB vB explic dece. Spre sfargitul anului am il~ treb ata cBtevasocietBti comerciale care export2 miere cat

oferB pe kilogram. RBspunsul a fost:deo cam dats nu achizitionam 91 agtept51npretul stabilit de Asociafia CrescBtorilor deAlbine, respectiv Cornplexul Apico( $ i prahabi(vom ofer i 500-1000 lei in plus atunci ~ 2 n dconjunctura va fi favorabilB adic3 un pret ma;bun. Este real2 ace as ti situatie?

+ Da, dar n u trebuie uitat ca

aceste patru, cinci mici intreprinderi

deruleaza cantitati nu prea mari de miere,

i n total pe an poate 4-500 de tone. Noi n u

putem achizitiona mierea fara filialele

noastre judetene, respectiv societatile

comerciale din teritoriu. Apoi apicultorul

producator caruia nu-i convine spotul

actual de pret a~ te ap ta e regula un pret

mai atractiv. El are mierea bagata i n

bidoane de aluminiu pe care asociatia i le-

a dat i n folosinta cu ti tlu gratuit gi

agteapta. Fireqte ca da mierea cui vrea la

pretul pe care-l vrea.

lstoricul $1 omul politic roman Tacitus carea trsit intre anii 55-120 d .C hr. spunea: "Mul t r

lucrrrr i pcrrtrrr ctrrr rru sr pot lrrrr nuisuri vor irgimrri hirtr (lrrtoritri irrtciny)lririiW. Nu cred cBdatoritB intBmplBrii lucrurile se vor indrepta,sau oricum nu m e e vor indrepta. ChiardumneavoastrB aminteati cu altB ocazie cBproducBtoru1, apicultorul care predB mierea lafilial5 se bucurB de nigte facilitBti, de uneleavantaje, de spri~in. cestea toate il ajut5 peapicultor sB de sfggoare o activitate soldat5 cuprofit. Filiala nu-; pune la dispozitie numaibidoane pentru miere ci gi utilaje, rame, faguriartificiali, medicamente, asistenfa tehnic5 infine toate acestea se constituie ca factorifavorizanti gi propulsatori de productie pecare stuparul nu-; gBsegte in altB parte. Credcs el ar trebui sB fie fidel asociatiei gi sBrBmBn5 un partener traditional de afaceri incomeflu1 cu m iere. C e dacB oferB un altcumpBriitor 500 sa u 1000 de lei ma; mult?Cum altfel va exista un parteneriat corectintre asociatie gi membrii ei?

+ Aveti dreptate daca noi am

derbate aceste aspecte intr-o econornie

agezati pe principii sanitoase gi sigure.Dar din nenorocire aceste convulsii mai

ales de natura economici cu care se



confrunta intreaga societate qi econornie

gi in special agricultura, determin i oalterare a derularii corecte a partene-riatului de care aminteati. Este foarte greusa lamuregti un apicultor c5 fiind rnernbrual asociatiei qi beneficiind de unelefacili tati pe care le-ati enumerat trebuie s5

fie trup gi suflet allturi de organizatia dincare face parte. La ora actuala seprofileaza altceva gi anume o categorie deapicultori profesionisti. Daca p lna acurnaunii rnai ficeau o apicultura de placere, de

relaxare, altii s5-qi cornpleteze intr-un fel

veniturile farniliei sau ceva din hranazilnica, acegti crescatori de albine treptat-

treptat dispar sau oricum se reducnumeric. Apicultorul profesionist vainlocui pe aceqti rnici producatori. Pe elnu-l intereseaza unde gi cui preda mierea.

El igi face un calcul exact: cat investegtein stup gi cat cigt iga de la ace1 stup. Credca in aceste conditii schimbate qi inschimbare noi va trebui sa ne glndim cumsa atragern pe aceqti apicultoriprofesioniqti, cum sa-i inrnultirn pentru ca

intr-un viitor foarte apropiat cei care vor

dicta pretul pe p iap mierii, cei care voremite pretentii chiar la contracte insituatiile in care vor evolua condifiile deachizitie de miere pentru export, vor fi

tocmai aceqti apicultori profesioniqti. Eivor avea un cuvant greu de spus pe piatarnierii. CInd afirm aceasta ma bazez pesituatia din tirile Europei apusene ca deexemplu Franta unde am fost gi amconstatat cum au evoluat in timp lucrurile

qi cum se desfagoara ele in prezent.Acolo, o ferrna de 500 de farnilii de albine

cu tehnologie total industrializati estedesewiti de proprietar, trei mernbri aifarniliei iar in v l r f de carnpanie mai suntangajati 2-3 sezonieri. Deci o productivi-

tate a muncii foarte ridicata. Despre oasemenea ferrns cu 1000 farnilii de albineati publicat qi durnneavoastra i n 1995 unarticol i n revista nr. 10 (octornbrie) la pag.

25 qi rnai de curand la pag. 22 din nr. 11din luna noiernbrie a anului trecut despre

o ferrna din Anglia cu 470 de stupi.Dar diversificarea produc;iei, adici

obtinerea gi a altor produse ale stupului d e c itmierea nu e o cale d e creytere a-profitului?

+ Categoric da! lnsa vedeti

durnneavoastrfi diversificarea a fostneglijata la noi i n ultirnii ani. S i luarn caexernplu laptiqorul de mat&. Aga se face

c2 din exportatori de laptiqor am devenit

irnportatori pentru a putea s i ne cornple-tam integral necesarul de materie primadestinati realizarii de produse energovita-lizante, concentrate alimentare, cosrnetice

sau apiterapice. S-a ajuns la aceastasituatie pentru ca noi nu ne-am angrenat

suficient i n actiuni de reclarna a acestuiprodus gi nu am acordat niqte inlesniri

unor categorii de apicultori producatoripentru realizarea acestui produs caretrebuia mentinut la un prag de interes

corespunzator necesitatilor interne.

Cred cB spre finalul discutiei noastre artrebui s i reveniti la problema aceasta aprezentei streptomicinei in miere care mi separe o problerna' foarte serioasi. Avetiprefigurat in profil tentorial de unde vine, deunde provine, mierea cu cea mai multi

streptomicina'? Dace puteti preciza din carejudefe?

+ N-aq vrea s5 deranjez pe nirnenicu aceasta problerna. Dar pentru cainsistati, aceasti prezenti se constati inaproape toate judetele !hi. Mai putin inmierea provenita din Ardeal g( cuprecadere in toate judetele sudice ale tarii.

Mentionand cB in revista' au apBrut de maimulte on recomanda'ri de eliminare cudesBvipire a streptomicinei din tratamentelemedicamentoase sau hrBniri, credeti cB

aceasta' problem5 trebuie sB fie mai multmediatizats?+ Obligatoriu este nevoie de o

sustinuta campanie de formare qiinforrnare a tuturor producatorilor i n

directia pastrarii nealterate a calitifiirnierii. Si aici trebuie avute in vedereigiena individuala a crescatorului dealbine, igiena stupilor, a utilajelor, aarnbalajelor, a incaperilor de depozitare.Chiar intr-un nurnar de anul trecut al

revistei (nr. 6 - unie - pag. 28) ati relatat

despre exigentele inspectorilor cernonitorizeaza calitatea mierii in Australia,despre vasele de inox, despre spatiile deconditionare $i depozitare etc. In nici uncaz rnierea nu trebuie poluata custreptornicing sau alte substante care

deterrnina refuzul ei la export. Marile firrnecare produc utilaje gi arnbalaje pentrurecoltarea, extractia, conditionarea qidepozitarea rnierii ca de exernplu LEGAdin ltalia sau THOMAS din Franp nu

folosesc d ec it tabla gi accesoriile din inoxgi chiar sudurile sunt facute tot ' cuelectrozi din inox.



'UJeo

eenLo'qe,JueeoS:eyueASAS

esee!S

geean,

geaee

aeeeol'~w

eojwnwuend

wepuqe1e6euuwnnaqar1newa

n. .j

meeeu

ua!eqauaa

!eeSeena

uuau!neeodseua

uede

nq2m.aq

JJ

!yuewawaanSwZe~wzaeaS~aew,uan6e'e6une!3y!Awn!Seue

(rn jen

aaeou1qwewe

!eeaeuee

aaaua.eqd

!Seua-S'oj

jugee

.'aasA

Iu!onS-e!n!waSawuwo!u'ae'!eeSnspJndeuewu

aaeaneeeu

uneeaaaeeoO.wweauSaaVosaseeeaeaSaeeaaau!SauaAeeuuqSnd

uJane

!SdSaaaeued

aeo-Jee

Uwaw

Inuua'geenpeeeuee

gaawgJeaaS

-daqaqe

auaee-ww!SwpenS!!e!e!wn'~neseea

gqa uSw

leoSwaejeuva-d(~euSeO

yaOa

uedanwge!S0a



CALENDARUL L U C ~ R I L O RPICOLE

N LUNILE FEBRUARIE $1 MART IEIng. Lauren@ RO$U

Cercetiitor ~tiinti ficn lnstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura

PROGNOZA METE0

Luna lui Faurar, din noul an, seanticipeaz5 mai aspr5 decdt in mod obignuitin cea rnai mare parte a duratei sale. Mai alesin zilele din prima pafte a lunii vor fi prezentefenomene ce sunt atribute caracteristicepentru decorul anotimpului hibernal: nopfigeroase, ninsori viscolite gi strat de zBpad5.Ca urmare, regimul termic mediu lunar se vasitua la cote mai coborSte comparativ culimita sa obignuit5 pentru aceast5 perioad,Bcalendaristic5 in majoritatea zonelor t3rii. In

estul Munteniei gi pe alocuri in Transilvania,in nordul Criganei gi a1 Moldovei ca urmare adepunerii unui strat de z5pad5 consistent, ceva persista pe parcursul celei rnai man pB@din lun5, se vor inregistra temperatun maiscizute d e d t in mod normal. In cele mai recinopti ale lunii temperatura va cobori sub -70°C in toate regiunile ti ri i, iar in regiunile dincentru gi nord chiar la -20°C, put&nd atinge indepresiunile din estul Transilvaniei -25°C. ineel ma; putin rece interval a1 lunii, eel ma;probabil situat in a doua jum3tate a lui

februarie, se agteapt5 atingerea unortemperaturi maxime cu valori de peste 10°Cin sudul tirii gi cu totul izolat in celelalteregiuni. Ca durat5 intewalele de timp cuvreme moinoas5 vor f i destul de reduse.Acestea vor favoriza producerea poleiului.

Luna martie, se anticipeazi maicapricioas3 decaf in mod obignuit in cea rnaimare parte a duratei sale, nu numai inperioada "Babelor". Se agteapt5 chiar gi inzilele de dup5 echinoctiul de prim5var5

fenomene cracteristice anotimpului hibemal,cum ar f i ninsorile viscolite, posibile in estul gisud-estul {Sri i . Regimul termic mediu lunar seva situa la limitele sale obignuite pentruaceasti perioad5 calendaristic5 inmajoritatea zonelor t3rii. in cele mai reci noptiale lunii temperatura nu va cobori sub -10°Cdeoarece in pnmele dou3 decade ale lunii nuse agteapt3 invazii de aer rece ma;impoftante.

In cele rnai calde zile ale lunii, eelmai probabil situate in a doua decadB a lui

rnarfie, se agteapt3 atingerea unortemperatun maxime cu valori cuprinse intre20 gi 24°C exceptdnd zonele deluroase din

Maramureg gi Transilvania unde se vor atinge

numai 17-18°C. Existti deci condifii pentru caalbinele s i efectueze zboruri de cur5tire iarapicultorul va putea controla sumar stupii prinssltarea capacelor gi a podigoarelor.Precipitatiile, preponderent sub form5 deploaie, vor fi in general excedentare, valorinormale fiind probabile in vest gi sud-vest. Seagteapt5, eel mai probabil in utima parte alunii, s5 se produc5 ninsori viscolite.

APlDlAGNOZA

in aceasti perioada, in familiile

bune ~i oarte bune matca, sub influentaconditiilor din interiorul ghemului, incepe

ponta (depunerea de oua). Ghemul, pinaacum cu o activitate relativ redusa incepe

producerea de caldut-3 in vedereaasigurarii conditiilor optime pentrucreqterea puietului.

Mecanismele specifice de

producere a caldurii determini variatii

mari ale activititii de termogenezg in

interiorul ghemului de iernare. Ca urmare

aparenta inactivitate a albinelor i n ghemeste o falsa impresie, acestea avind o

continua m i~ca re in interiorul (miezul)

ghemului, unde temperatura este mai

ridica ti spre "coaja" ghemului unde

aceasta este mai mica. Variatiile externe

de temperatura duc la o marire sau

mic ~o ra re densitatii albinelor in ghem

aceasta ducsnd la o rnai buna reglare a

temperaturii ghemului.

0 data cu aparitia puietului

temperatura ghemului de iernare devineacum aproximativ +35"C, cresterea aceste-

ia fiind realizati cu un aport crescut al

consumului de glucide. Aceasta tempera-

tura trebuie mentinut5 in limite strinse

(343-35°C) variatiile rnai mari de

temperatura in minus du cind la o tarare a

puietului $i apoi a generatiilor urmatoare

de albine ce vor fi crescute. Mentinerea

temperaturii se face c j i prin cresterea

densiatii ghemului (strhgerea ghemului).Orice curenti reci pot duce la un consum

mai mare de glucide sau o concentratie



mai mare de Cog (bioxid de carbon) in Este strict interzis;i adminis-

stup ca urmare a activitati mai intense a trarea de streptomicina in turte, aceasta

albinelor. regasindu-se in mierea de salcam,

0 data cu CreSterea temperaturii f5c=nd-o improprie pentru valorificarea

medii, spre luna martie-aprilie ghemul de miereiernare incepe sa se desfaca (se afaneaza) Pentru favorizarea zborurilor de

iar activitatea albinelor devine din ce in ce ,urgtire, atunci can^ este posibil, se vor

mai evidenta. Cre~t erea ~u i e t u lu i se ridica reductoarele de u r d in i~ ,e va curatadesfaqora acum pe suprafete din ce i n ce urd in i~u l~i fundul stupului cu ajutorulrnai mari ducand la "foame de proteina". uneisarme indoite la cap8t, ia r dac8Este momentul c l n d se accentueaza temperatura se ,.idice peste 12-140~, e

schimbul intre generatia de albine de pot ridica capacele+i pernitele pentru

iernare ~i albinele de primavara. Se expunerea lasoare a podiSoarelor,

intensi fica zborurile de curatire. In zilele mai calduroase, cand este

ACTlUNl SPECIFICE posibi l sa se lucreze i n stup, se vor

Principala grija a apicultorului indrepta starile anormale.

ramlne , pe intreaga perioada a iernii, Astfel in fami\ii\e cu rezerve

supravegherea condit iilor de iernare cu scazute se poate introduce chiar inaccent pe asigurarea, acolo unde este mij locul cuibului un fagure cu rniere ~i

cazul a rezewelor de hrana. pastura. Aceasta este pos ibil numai in zile

inaceastg perioada, asigurarea mai calduroase, Cu temperaturi peste 12-

necesarului de este conditie 13'C qi cu soare, atunci c l n d ghemul este

esentiala a supravietuirii familiilor. UndeSfacut.

control sumar, prin simpla ridicare aFamiliile care au p ierdut matca se

pot unifica cu familii mai slabe, procedeulcapacului Si ~ o d ~ ~ ~ ~ ~ l ~ ~uce la fiind complicat, impunand cPteva zilecunoa~tereastarii familiei $i intewentia c-.lduroase sau incalzi ta.~ C O ~ Onde eSte C ~ Z U ~entru indreptarea Familiile se tin c-teva ore la c-ldurasituatiilor anormale. Se Vor administra pentru a da posibilitatea ghemului sa se

turte de ~erbetzahar pudr5 i n amestec cu desfaca, se introduc apoi in acelaqi corpmiere 30%) i n cantitate de 0,5-0,7 kg despieite printr-o rama invelita in ziar

aqezate deasupra ghemului de iernare, apoi se scoate stupul afara, Si se vor

ceea ce asiguri necesarul de hrani pe o com~le taezewelede hrat-15.

perioada de 10-15 zile. Familiile cu lipsa de Familiile mai agitate cu consum

hrana se observg uqor prin faptul ca rnai mare de hrana pot sa aiba rozatoare in

ghemul este ridicat la po di ~o r,ar albinelecuib. Aceasta situatie nedorita se poate

constata prin simpla observatie aau un bazait rnai puternic. i n a doua parte

excrementelor de Soarece in cuib g ia iernarii se vor completa qi rezewele de jumatati19r de corpuri de albine.proteina, prin administrarea de turte de In zilele cu viscol, acolo unde este

zahar cu miere cu adaos de polen 30%. cazul, stupii se vor proteja suplimentar.MIEREA $I CEARA LA TVR

Vineri 8 ianuarie a.c. l a ora 17,00 d-na biolog Ma ria Driignn de In Institutul de Cercemre-

Dezvoltare pentru Apiculturri a fosl prezentd pe Po sl~ tlNa!ional TVR pe programul 1 in cadrul

Em isiunii de educ a~ie cologicri.

Emisiunca realizatri de Florin Crriciunoiu ~i Flo rin Corn ea a avut ca temri Modelele lumii

vii - o sursti nesecatd de nspirafiepentru invenmtori.

Doamna Drrigan a vorbit despre cele doud minuni ale naturii: mierea ~i ceara de albine,

precizcind unele aspecle ale procesului de realizare a celor douri produse, valoarea alimentard: a

diferitelor sorturi de miere, secretin cerii ri alte anuinunte m i ufin cunoscute publicului lnrg.

Emisiunea a ctfrui reporter a fosl (1-ra Da na Corn ea s-a bucurat de un larg interes din

p&&z r e i e s p ~ ~ f a r , - / r f r d f i i w c adfp'cspon'fd. ( I .M.



1 Din experienfa unor apicultori 1

D€ nlBln€ FRln COmFl€TfiR€fi FROVlZlllOR FROT€IC€

~ a s i ~ eOPESCU-A LBINAPregedinte interimar al Filialei S.I.R.A.R. Banat

Un factor determinant a1 succesului activitafii apicole il constituie - f i r a

indoiala - practicarea stuparitului cu familii de albine puternice gi viguroase in

perioada optima a culturilor de plante m elifere. Pen tru realizarea acestui stadiu

propice in mo me ntul culesurilor principale gi obfinerii unor recolte apico le pe masura

agteptarilor, familiile d e albine trebuiesc dezvoltate la poten fialul biologic m axim .

in vederea atingerii parametrilor scopului urmgrit este necesara asigurarea

familiilor de albine, inca de pe timpul iernii, cu provizii stirnulatorii confinand toate

elementele proteice ~i vitaminele necesare c re ~ te ri in cantitafi sporite de puiet, timpuriu.

In contextul acestui deziderat

imbratigat de orice apicultor consacratimpartagesc colegilor de stupgrit una dintre

rnetodele eficiente de dezvoltare tirnpurie a

familiilor de albine, metod5 care contribuie lasuccesul obtinerii de productii superioare.Astfel, deosebit de existents in cuibul

familiilor de albine a cantititii de mierenecesara iernarii, hrana proteica esteindispensabila unei dezvoltari sustinute,cunoscut fiind faptul ca: "pastura este pdineapuietului". Cum ins5 in foarte rnulte cazuriacest produs proteic fie c8 scap5 din vedereapicultorului ori se gisegte in cantitsti

insuficiente sau in locuri inaccesibileconsumului fata de pozitia ghemului face ca

familia de albine s i nu se dezvoltecorespunz5tor gi timpuriu.

In scopul inlaturarii acestui neajunseste absolut necesar a se inte~enidupizborul general de curatire cu hrinirilecompletatoare cu proteine sub form5 depasta din zahar farin cu miere in care se

incorporeaza pi dozele corespunz5toare depolen floral colectat de albine sau desubstituientii acestuia precum gi alte

elemente vitarninizante. Prepararea pasteidin zahar, in care se omogenizeaza gi

elementele proteice vitaminizante se face prinincorporarea acestora astfel: la o cantitate de650 g zahar pudra se adauga 200 g fain2 de

polen floral cules de albine sau substituientii

acestuia compugi din: 100 g fain5 de soia cugranulatia de sub 0,3 rnrn, 50 g lapte praf gi

50 g drojdie de bere. Administrarea de

inlocuitori de polen (substituientii) in acestedoze asigura un procent de 12% protein5,concentratie ce se incadreaza perfect intre

limitele optime de 10-15% necesare uneibune hraniri de completare stimulatorie.

Substituientii bine omogeniza!i incantitatea de 650 g zahar pudra se

umecteazg cu circa 150 ml ceai din extract deplante medicinale obtinut din infuzia rezultatadin cantitsti egale de: sunhtoare, coada

goricelului, rnugetel, menta, pelin gi rnaceg,ceai in care se mai adauga 25 g suc deceap3 gi zeama de la o Iamiie sau 1 g desare de lamilie (acid citric). La aceastg

cornpozitie rezultata se rnai adauga, pentru a-i da aromatizare, 50 g miere de albine gi apoise framdnta pan3 ce amestecul devine o

pasta de consistenta unui aluat ce nu selipegte de degete dar nu este nici f5rdmicios.Daci devine lipicios se rnai adauga zahar

pudra iar daca este f5rdmicios se maiumecteaza cu ceai din extract de plantemedicinale.

Urnectarea zahirului pudri gi a

polenului floral sau a substituientilor acestuiase poate face gi numai cu miere de albine

insa personal prefer extractul de plante



medicinale cu sirop de ceapa $i zeamii deIamiiie, pentru urmatoarele do u i consideren-te concludente: 11 extractul de plantemedicinale cu sirop de ceapa gi acid citric iiconfer2 compozitiei o proprietate antibiotic5 gio aromatizare naturals, factor ce stimuleazaalbinelor s-o consume cu prioritate fa@ deprovizia de miere existent5 i n stup, gi 21 dinpunct de vedere al costurilor, aceast3provizie este mult mai economicoasa pentruapicultor pi contribuie in mai mare masura lastimularea depunerii ouslor de catre matca $icrepterii puietului influentfind astfeldezvoltarea timpurie a familiilor de albine.Pasta proteici astfel preparata seadministreazs periodic, la intervale de 15-20zile, in ratii de cAte 800-1000 g, sub form3 de

turte in grosime de 10-12 mm pe suport dehartie subtire perforata cu un ac dedimensiunea suprafetei ghemului de iernare aalbinelor respectiv al spatiului de sub podigorcare este ocupat cu rame pentru iernat. Nusunt adeptul folosirii tifonului ca suport alpastei cum - de regula procedeaza altiapicultori - atiit pentru faptul c2 dupiconsumarea pastei, albinele, din dorintaevacuarii tifonului se agita gi se gtranguleazain firele acestuia, cat pi din motive economicedeoarece tesatura este mult rnai scumpadeciit costul hfirtiei, iar evacuarea acesteiade catre albine se face cu mult rnai multaugurinta ~i far8 pierderi din efectivul populatieistupului.

Ca o masur2 suplimentar8, cu dubluefect benefic pentru albine, se aplicadeasupra turtei de pasta o foaie depolietilen8, care are rolul de a mentineprospetimea compozi!iei pe intreaga perioada

piin5 la completa ei consumare, c2t gi casuport pentru condensarea vaporilor produgide temperatura ghemului familiei de albine,fenomen ce asigura necesarul de apa ininteriorul cuibului pentru cregterea puietuluipe timpul rece ciind albinele nu pot sB aducaacest element vital, care-i apa, din afara

stupului.Utilizarea acestui procedeu pe care

I-am instituit gi il aplic de multi ani oferaapicultorului atfit sentimentul de linigte datoratgarantiei unei bune iernari a familiilor de

14

albine din stupina cat pi o serie de alteavantaje de ordin economic ~i productivdintre care rnai importante se pot enumeraurm8toarele:a. existenp i n perrnanenp de provizii

deasupra ghernului de iernare qistirnularea tirnpurie (inca din lunaianuarie) a rnatcii pentru incepereaouatului in mod intensiv qi pe unperirnetru c l t rnai larg;

b. asigurarea proteinelor necesare creg-terii puietului i n lipsa pasturii cu cares-a intrat in iarna c l t qi a instabilitatiii n perioada respecti vi a recoltarii dinafara a polenului de catre albine;

c. rnentinerea unu i rnicroclirnat optirnpentru populatia ghernului datorita

existentei tu rtei de pasta de deasupracuibului;

d. prevenirea piei rii fami liilor de albineale caror provizii din perimetrulghernului de albine s e epuizeaza rapidi n perioada de tirnp a unei ternperaturiexterioare foarte sclzute clnd esteirnposibila deplasarea ghernului dealbine pe rarnele c u provizii din st lngasau dreapta lui;

e. economisirea corespunzatoare acantitatii de rniere neconsurnate dincuibul de iernare cu efecte pozitiveat5t sub aspectul potentialuluibiologic al farniliei de albine c l t ~idinpunct de vedere economic deoarecepretul rnierii este mult superior pasteidin zahar proteice consurnate inschirnbul rnierii.

Practicarea in mod consecvent ametodei descrise mi-a adus satisfac!ii

deosebite reugind sB ob\in an de an rezultatetot rnai bune in practicarea stup&ritului, faptce m-a determinat s i fac cunoscuta metodagi altor apicultori dornici s5 realizeze productii

apicole cfit mai mari ~i rnai sigure.Desigur, daca in cursul iernii se

constata, chiar in cursul lunii ianuarie ca este

necesar se poate interveni cu turte din zahsrpi miere dar fir5 polen sau inlocuitori. Agacum am precizat la inceputul articolului turtelecu polen sau inlocuitori se administreazanumai dupB zborul general de curatire.



0 METODA SIMPLIFICATA DE DETERMINARE A PONTEI

MEDll LA MATCA SI A PUTERll FAMlLlEl DE ALBINEDr. fiz. George 0 . VASILIU, Drd. ing. Ion POPES CU

1. Aspecte generale

LucrSrile de specialitate recomanda pentru determinarea prolificitS!ii m5tcii pi a

cantitatii totale de puiet, metoda ramei Netz. Aceasta se aplica unui lot de stupi selectionati

pentru studiu, fiind i n mare parte apanajul cercetitorilor pi a specialiptilor.

Apicultorul amator sau chiar profesionist aplica greu aceasta metoda, depi este foarte

interesat i n cunoa~tereadin timp a calitatii matcilor pi anticiparea puterii fiecarei familii de

albine, pentru a lua masuri in consecinti. in prezent, practicianul obtine aceste informatii cu

aproximatie, estimand numsrul ramelor cu puiet existente in stup la o anumita data.

In cele ce urmeaza, se propune o metoda rnai simpla ~i rnai exact2 de determinare a

pontei mitcilor pi a cantitatii totale de puiet la un moment dat. Metoda se poate aplica la toate

familiile unei stupine qi nu doar la stupi selectati.

2. Descrierea metodei

Se ptie cB o ram5 de tip Dadant, are o suprafata interioara de circa 11,2 dm2,suprafata efectiva a fagurelui, cu celule normale in care se poate crepte puiet fiind de circa 10

dm2. Dupa construirea celulelor pe ambele fete, o ram5 are 20 dm2 de fagure construit, cu 440

celuleldm2, deci cu un total de circa 8800 celule, din care o parte rnai mica sau rnai mare poate

fi ocupata cu puiet Ill 161.

Metoda propusa const2 i n determinarea canti tatii totale de puiet capacit prin

determinarea suprafetei ocupate de acesta, in ziua masuratorii. Prin efectuarea unor

calcule simple, se poate determina a t i t ponta zilnica a matcii c i t ~icantitatea totala de

puiet existent5 i n stup.

Pentru aceasta se va examina fiecare rams cu puiet din stup ~i se va evalua suprafata

acoperita de puietul capgcit, care este mult mai upor vizibil. Aceasta se poate face fie global

pentru intreaga suprafat8 a ramei, fie pentru inceput $i o evaluare mai exacts, se imparte

"mental" suprafata unei rame Dadant in 4 dreptunghiuri identice, ca in figura 1. Suprafata

fiecsrui dreptunghi este So = 2,5 dm2 (20 x 12.5 cm). Zona hapurat5 reprezinta suprafata cu

puiet cap5cit (aleas5 pentru exemplificare). Se estimeaza cat (fractiunea F) din suprafata

fiecarui dreptunghi imaginar este ocupata cu puiet capki t (PC). n cazul ales, vom avea: F1 =

215, F2 = 215, Fg = 617 pi Fq = 617. Suprafata totala va fi:

Sa = Sox(F1+F2+F3+F4) = 2.51 x So (1Similar vom proceda pi cu cealalta suprafat5 a ramei, obtinand suprafata Sb, suma lor

Sa + Sb, reprezentand suprafata S1 cu puiet capacit, existents pe prima ram& La fel vom

masura pentru celelalte rame S2, Sg, Sq, . . .Sn.

S5 presupunem c5 i n familia respectiva exist2 in ziua"z "

(de exemplu intre 1 rnai $i 20iunie), 6 rame cu puiet ca pkit, acesta ocupand suprafetele: S1 = 9, S2 = 10, Sg = 11, S4 = 11,

S5 = 10 pi S6 = 8 dm2, determinate cu ajutorul relatiei (1). Suprafata total5 cu puiet cipacit din

familia respectiva va fi:

STpc(z) = S1 + Sp + Sg + S4 + S5 + Sg (2)iar numarul efectiv de celule cu puiet capacit va fi:

TPc(z) = ~ ~ ~ ~ ( z ) d m Z4400 celuleldm2 (3 )Pentru exemplul ales, STpc(z) = 59 dm2 $i TPc(z) = 25960 celule.

Puietul capkit are maximum 12 zile; el nu poate avea rnai mult de 12 zile caci ar

ecloziona. Cantitatea PC calculata cu relatia (3), va corespunde deci, acumularii de puiet

cipacit din ultimele 12 zile anterioare zilei "z", adica din intervalul "z - 12" . . .."z".

Daci imp8qim la 12 numarul total de celule cu puiet capacit dat de relatia (3),

obtinem:

Po = TPc(z) 1 12 (4)



aeasazJeee

eJSeyeSa

eaaeoe1uawuseu

(xLL-=@:e-'nuuen

duSueaeoeu-G-aeaeeeaWo -IZeueeeneu 'paGL~

'1asuneueeueUueealewaaneoauaanpea

~'a6peeIeu

uuenaaeunuzeepaejauawpee

,eaae'apeeeneeeaaeuaee'pwu

'9eaneneea

*O

(Ox=o:wSaeap

~aeadnseeu



JSaee'epasauaeneeauSS

'aeSeen

ee~naauddaeau

aude

e~eqpewIS

eaeeuaeuU.eeSe

aewuSew

!eSonaae

'-eeeeuaueoue

1uudnea !ueuau!Soa

'naeaw

nllu'Je'au1ueuaa

a'ea163auuaA

~lna~anaewa~neen!

euuBedaeaeaeoeu

eeauwasuea!C

.neuews!ap'a3na

+anaeu-eueea?eu- :eue$$ne-zqaeuu-

.1=0eueJc0uu

enduepenm0eeeSe

adauuSe

.Z2eda'Zuean!andsSaeauuA

.a~eua

JeyJoaeaea!eus

aeneauea2eApeua

iselaeueauuSo

au'uzaaeauU

au!eoe~uees

aeueegIu'neauww



Exactitatea informatiilor obtinute prin aceasta metodi, depinde esential de exactitatea

estimirii suprafetelor cu puiet capacit. Dupa un exercitiu nu prea indelungat, aceasta nu va mai

fi o problem8, determinarea putandu-se face chiar dintr-o data pentru intreaga rami, cu o

precizie acceptabila.

Degi simpla, metoda este surprinzator de exact:, gi furnizeaza informatii de

importan!: practic8 incontestabil.3, apicultorul putand face un pas inainte pe calea transformarii

artei gi experientei sale intr-o tehnologie mai exact& bazat: pe mijloace de investigatie

cantitative, gtiintifice, tehnologia sa devenind mai eficienta.Dat fiind importan!a determintirii puterii familiei de albine la un moment dat,

anticiparea dezvoltarii pentru o periaod: data gi corelarea dezvoltarii in raport cu aparitia

culesurilor de productie gasim aceasta preocupare la numerogi specialigti ~i practicieni in

apicultura (vezi "Romania apicol:" nr. 611992, p. 11, nr. 511996, p. 2).B l B L l O G R A F l E

/ I / A. MAlaiu: "Stup.3rituln,Editura Ceres, 1971.121E. Marza, N . Nicolaide: "lnitiere gi practicg i n apiculturAU,Bucuregti, 1990.131x x x : Manualul apicultorului, editia VI, Bucuregti, 1986.

141 L.A . Msrghitag: Cregterea albinelor", Editura Ce res, B ucuregti, 19 95; "Albinele gi produsele lor", EdituraCeres, Bucuregti, 1997.

151 M . Bu ra: "Crevterea intensiv.3 a albinelor", Ed itura H elicon, Tmigoara, 1996.I61 C.L. Spataru g.a.: "Apicultura gi sericicultura", Ed itura Didactics gi Pedagogich, Bucuregti, 1983.

I71 G.D . Vasiliu: "Programul PONTASIM pentru evaluarea comparativa a pontei". 1998 (nepublicat).181G.D Vasiliu: "Programul APlSlM de simulare a dinamicii familiei de albine", 1997 (nepublicat)191 G.D. Vasiliu, I. Popescu: "Familia de albine, calculatorul gi tehnica de calcul", "Romania ap~colh"nr .1011 997.

REUNIUNI ALE APICULTORILOR

i n cndrul prograrmr lu i de Conferin!e apico le cnre se rlesf ri~o nrri n jiecnre sezon cle

toamnri-inrnri i n i lia lele judefene nle orgnrrizntiei nonstre, i n ziun rle 14.01.1999 i n snln T m tr u lu i

de pripugi din Albn I u li a +nu rlnt inli i l nir e npicultorii din urleful AIbn.Pe pa rcu rsu l n pesie tre i ore, Secretnrul gerrernl nl A.C.A. din Romrirrin, ing. Eugen Zo rici

n prezentnt pscu ltrit oril or reglemeniririle legislnlive i n vigoare referitonre In nctivitnterr rlin

npiculturr i. I n continuare a rrispuns In intrebdrile r lomnilor: Flo rian , Rotaru, Srrs. Pe c~ n,

Ardelennu, Cristea, Cenpn, Rusu, Telegnriu. Intre brir ile se referenu nt2t la sub iectul temei

conferintei dnr m ai ales In problemele nctunle cnre frrimiintri pe np iculto rii prorlucritori: ncliiz ifin

produselor apicole ~i nivelele pre! urilor de cumprirare; cnlitnten utilnje lor, medicamentelor,

m ate rialulu i biolog ic oferite la viinznre i n magnzinele societrifilor comercinle rlirr structurtr A.C.A.Tot in cn(lru1 u n u i dia log ce cuprin den intrebnrea ~i rrispurrsul nferent, rru fost nbordnte rrspecte

prnctice privinrl: orgnnizarea cnmpnniei de stupririf prrslornl, locul npiculturii romiirregti in

circ uit ul m onrlinl n l v nlorilo r npicole, renliznren u no r videocnsele cu tem aticri rrpicolri, reclrmtn ~i

publicitnterr apicolri p ri n ton te ormele de mnss-merlin etc.Continunfe i r r cerc restriins I n serliul F ili al ei judefene n Asocin!iei, rliscu!iile nu fost

concluzionate cn ji in rl benefice gi incurnjatonre pentru v iito rul npicultu rii.

Ing. Emilian TELEGARIU

Vicepl.e$edinte al Filialei A.C.A. a,judetului ,\lba

MICA PUBLICITATE

VAND doua pavilioane apicole: cu 84 de locuri gi lazi Dadant; c u 36 locuri. Miercurea

Sibiu. Telefon: 069153.32.1 1.

VAND casa gi vatra de stupina (1000 mp) i n z on i melifera, 40 km de Bucuregti,

Telefon: 011336.93.63, dupii orele 19.



I Preciza'ri utile despre.. . 1OMOLOGAREA REMOKCILOR TIP PAVILION APICOL

Ing. Mihai LlSOVSCHl

S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. apublicat in revista "Romania apicol3" dinnoiembrie 1998 o oferta complex% legat3 deremorcile pentru transportul stupilor.N~lmerogi apicultori ne-au contactat latelefonul mobil 094505469; fax 011232.42.70pentru relatii suplimentare cuprinzand o marediversitate de problerne, pe care noi le vomlamuri in numerele ce vor urma ale revistei. innumsrul prezent veti face cunogtinta cu filiera

complet5 pentru omologarea remorcilor tippavilion apicol.1. S.C. PAVERTI COMIMPEX va

intocmi o fig$ tehnica a vehiculului continandtoate datele necesare conform modeluluianexat. in plus, la figa se va mai anexa oschita de ansamblu a vehiculului, pe care safie notate principalele cote de gabarit gifunctionale, subansamblele principale,precum gi dispunerea elementelor instalatieide ilurninare-semnalizare.

DacS la constructie s-au folositelemente componente preluate de la vehiculeconstruite industrial, far8 modifidri gi folositein aceleagi conditii ca la vehiculul de origine,este suficienta indicarea in figa tehnica amarcii gi tipului vehiculului de la care s-a

preluat subansamblul respectiv.In cazul in care unul sau mai multe

elemente constructive care concurs lasiguranta circulatiei sunt construite artizanal,modificate sau sunt folosite altfel decat lavehiculul de la care provin, se va anexa gischita subansamblului rspectiv, insotit3 de uncalcul de verificare gi de lista de materialefolosite. Subansamblele pentru care suntnecesare aceste date suplimentare sunt:gasiul, puntile, instalatia de franare, sistemulde directie, pro!apul.

Pentru gasiu, punti gi protap se vaanexa schita cu forma constructiva, coteleprincipale pi calculul sumar de verificare.

Pentru instalatia de franare se va anexaschema instalatiei, cu indicarea aparatelor def r i n i folosite gi capacitatea rezervorului de

aer (in cazul franei pneumatice) saudimensiunile gi calculul mecanismului deactionare (in cazul franei ineqiale). Pentrumecanismul de directie, se va anexa schemamecanismului, desenele pieselor confectio-nate artizanal gi calculul de verificare pentruacestea.

Figa tehnica impreuna cu toateanexele se va semna de &tre S.C. PAVERTICOMIMPEX S.R.L. pi de catre proprietar.

Pe aceasta cale, rugim pe ceiinteresa\i, sd ne contacteze i n scris,completand FISA TEHNICA dupa modelulanexat, cu cat mai multe detalii pentru oanaliza corecta din partea noastr8, urmandca noi s8-i contactam pe solicitan!i. in cazulin care din analiza figei tehnice se constatacB nu se poate omologa remorca respectiva,noi vom face cunoscut aceasta solicitantuluipentru a-l feri de cheltuieli inutile. Daci ins&din figa tehnic5 reiese ca remorca

corespunde din punct de vedere tehnic unspecialist al societatii noastre se va deplasala fata locului gi va intocmi FISA TEHNICA

definitivii.

2. S.C. PAVERTI COMIMPEX S.R.L.va depune FISA TEHNICA la R.A.R. pentru

avizare. Tariful perceput pentru acesteformalitati va cuprinde comisionul datoratsocietatii noastre ce se va negocia de la cazla caz in functie de cornplexitatea lucrarii gicomisionul R.A.R. ce se va achita acestuiaulterior, dupg analiza documentatiei.

3. Reprezentantul R.A.R. Bucuregti,in urma analizei solutiilor prezentate in figatehnics, intocmegte un referat de constataregi de avizare a acestor solutii, acordsnumarul de omologare gi intocmegtecertificatul de ornologare individuali.Certificatul de omologare individuals estefinalizat de cstre reprezentantul R.A.R. careverifics efectiv vehiculul. Referatul de

constatare in 2 exemplare gi certificatul deomologare in 3 exemplare se inmaneazaproprietarului vehiculului.



4. Proprietarul vehiculului se va (omologare individual2 artizanala - codprezenta cu documentele mentionte la cea NOA04 + WlH08, deplasare la domiciliu -mai apropiata reprezentanta R.A.R., unde va W1 H I1, poansonare - cod W1 F10). Se vor

solicita deplasarea in teren a unui arhiva: raportul de verificare tehnica inreprezentant autorizat pentru verificarea vederea omologirii, un exemplar altehnica propriu-zisa in vederea omologarii. referatului de constatare gi un exemplar alProprietarul are obligatia de a asigura certificatului de omologare individualstransportul reprezentantului R.A.R. la gi de la artizanal8.locul de garare al pavilionului, ca gi existents Cele 6 puncte detaliate mai sus,la fata locului a unui tractor rutier echipat reprezinta fidel "instruc~iunile pentrucorespunzator pentru efectuarea unor probe omologarea remorcilor tip pavilion apicol"sumare. De asemenea, se va asigura gi elaborate de R.A.R. gi insugite de S.C.echipamentul apicol de protectie specific. PAVERTI COMIMPEX S.R.L. Pentru reugita

5. Reprezentantul R.A.R. care se deplina a actiunii va trebui ca impreuna sadepalseaza la locul de garare va verifica la respectam fluxul formalit8tilor descrise.fata locului daca datele mentionate inreferatul de constatare corespund cu

realitatea. De asemenea, se vor efectua:proba sumara a instalajiei de franare, probacompleta a instalatiei de iluminare-semnalizare gi verificarea celorlaltesubansamble conform RNTR 1. Se vaefectua gi poansonarea numarului de

Tarifele R.A.R. pentru cele patruoperatii ce le efectueaza sunt la data de 21

dec.1998 in valoare de. Cod NOA04 -104.900 lei, cod WlH08 - 4.100 lei, cod

W I H I 1 - 71.400 lei, cod Wl FlO - 9.100 lei,total 189.500 lei. La aceasti sum& se adaugagi comisionul pentru S.C. PAVERTICOMIMPEX S.R.L. ce se negociaza de la caz

identificare pe vehicul. la caz in functie de complexitatea lucrarii gi6 . Daca nu se constata nereguli costurile deplaserii la sediul beneficiarului.

$ilsau neconcordante, reprezentantul R.A.R. De remarcat faptul c5 vehicululcare a efectuat deplasarea, va finaliza (pavilionul apicol), in conformitate cuomologarea prin semnarea pi gtampilarea prevederile Decretului 328 privind circulatiacertificatului de omologare individuala pe drumurile publice, trebuie sB fieartizanala, eliberarea CIV, a anexei la inmatriculat $i sB poarte numar de circulatie.certificatul de inmatriculare gi a ecusonului de In caz contrar, punerea in circulatie averificare tehnica. Se va incasa gi acestuia constituie caz penal $i secontravaloarea prestatiilor efectuate pedepsegte ca atare.

Categ oria vehiculu lui: rernorca

Subcategoria Idestinalia: agricola I pavilion apicol

Proprietar:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

domiciliat in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Tipul remorcii: . . . . . . . . . ..') cu o ax& cu doua ax e, cu trei axe , etc . . . . .

Num arul de identificare (seria d e vasiu): . . . . . . se va trece seria acordata de catre lnspectoratul

de Politie teritorial sau seria qasiului preluat de la un vehicul de serie dace acesta nu provine din casari pi

daca seria exists efectiv poansonata pe pasiu de catre uzina constructoare.

An ul fabricatiei: ................ Culoarea: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dime nsiuni de gabarit (mm):

- lungirne totala . . . . . . . . . . . . . . . . . . lungirnea caroseriei.. . . . . . . . . .

- Istime totala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . inaltime totals .....................

- ampatament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ecartament (fatalspate).. . . . . .

- inaltirnea platformei. . . . . . . . . . consola fats . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .- consola spate . . . . . . . . . . . . . . . . . garda la sol .......................

Mase (kg):- rnasa totala maxim a autorizata . . . . . . . . . masa proprie .................

- masa maxima autorizata pe: axa fata ........... axa (axele) spate . . . . . . . . . . .

Caracteristicile incarca turii:



Num arul de stupi transportati . . . . . . . . . . . . . . . . dispunerea stupilor . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . ............................. . . . . . . . . . . . se va ane xa o schita cu pozitionarea acestora .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .tupii sunt (nu sunt dem ontabili) .

Caracter is t ic i construc t i ve :Principalele subansambluri provin de la: .. .. .. .. .. .. se vor indica marcile gi tipurile vehiculelor de

. . . . . . . . .a care au fost preluate principalele subansam ble............. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .aulgi sunt constructie proprie daca este cazul

Sasiul .... se vor indica marca gi tipul vehiculului de la care a fost preluat daca nu exista

modificari; daca exist6 rnodificari rnajore sau daca este constructie proprie se va anexa o schita asubansam blului insotita d e verificarea prin calcul.

....................................untea fata vezi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .untea (puntile spate) vezi punctul 1 din articol

Sistemul de direcfie ......................... vezi. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . .uspensia

Rotile ..... se va indica numarul de roti total gi pe fiecare ax& dimensiunea (dimensiunile). . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .nvelopelor gi dimensiunea jantelor

lnstalatia de frPnare ............ n cazul i n care instalatia nu este identic3 gilsau nu se folosegte i naceleagi conditii de functionare cu instalatia vehiculului de serie de la care a fost preluata, se va anexaschem a instalatiei cu indicarea aparatelor de frana folosite, a legaturilor dintre ele, a ca pacitatii rezervoruluide aer (in cazul frPnei pneurnatice) sau schita mecanismului frenei ineqiale; de asernenea, se va descrie

sumar frPna de stationare (solutia constructiv8, axa actionat8, dispunerea pe vehicul a organului de......................................................................ctionare) .......................... ...rotapul ...............

Caroseria se va descrie sumar constructia, cu indicarea materialelor folosite pentru podea,. ..ereti, acoperig. Se indica n umarul de ugi de acces gi dispunerea lor

lnstalatia de ilurninare - semn alizare cuprinde: dothri obligatorii- priza electrica auto standardizata cu 7 poli (12 V).- cablaj electric alcatuit din conductori tip VLPY (multifilari tip auto), de sectiune suficienta,

potejati, izolati gi poza ti corespunzator.- la partea din fat& doi catadioptri netriunghiulari de culoare alba, doua lampi de pozitie cu lumina

alba cu bec de 5W ( d a d IBtirnea este mai mare de 1600 mm); pentru latimi mai mari de 2100 mm se vormonta in plus gi doua lampi de gabarit cu lumina alba cu bec de 5W;

- lateral: pe ambele flancuri ale caroseriei catadioptri netriunghiulari galbeni intr-un numarsuficient astfel inca t distanta dintre doi catadioptri succesivi situati pe aceeagi parte sa nu fie ma i mica de 3

m;- la partea din spate: - doua lampi cornpartimentate care cuprind fiecare cPte o lanterna de

semnalizare cu lumin5 portocalie sau galben auto cu bec de 21W, cPte o lantern5 de pozitie cu lumin.3rogie cu b ec de 5W gi o lanterna de stop frana cu lumini3 de culoare rogie cu bec d e 21W.

- o lanterna cu lumina alba cu bec de 5W pentru iluminarea plgcii de inm atriculare, a care i IuminBsA fie proiec tata nu rnai pe aceasta;- o lanterns cu lumina rogie, cu bec de 21W, rnontata in p aralel pe circuitul lam pilor de pozitie .$pre vg zu ti cu intrerupator separat, m ontata in partea stanga, pentru i lumianre suplimentara numai pe timpnefavorabil (ceata);-

doi catad ioptri triunghiulari de culoare rogie cu latura de 150 mm;- o placa de identificare pentru vehicule lente, reflectorizanta gi fluorescent& omologatg de formatriunghiulara cu latura de 450 mm;- doua lampi de gabarit cu lumina rogie, cu bec de 5W daca latimea depagegte 2100 rnm.

Dotari suplirnentare ............. se va indica dotarea cu lanturi (cabluri de siguranta, precum gi custingator de incendiu gi cale de blocare a rotilor (numai pentru vehicule cu masa totala maxima autorizatapeste 3500 kg ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

PROPRIETAR,Numele, prenumele,Semnatura

~NTOCMIT,Numele, prenumele,

Semnatura

'IAcolo u nde este folosita o rernorca ornologat3 (exem plu: R BL-4, 2 R B 50 etc.).



[ i n perioada repausului de iarns pentru albine ]

APlCULTORll JUDETULUI TIMIS - BENEFlClARll UNUl AMPLU

PROGRAM DE FORMARE $I INFORMARE i~ OMENIU

in conditiile etapei actuate ale economiei de piafa. pcntru practicarea unei apiculturi modcrne.

intensive $i prolitabile. este obligatorie continua forrnare. informare $i perltc(ionare a celor care doresc s B

practice aceasta nobila Si straveche indeletnicire. in aceasta perioada rct igorarca apiculturii estc absolut

necesara tit pentru obtinerea unui profit direct dc catre cei cc o practica. c5t $i pentru beneticiarii

produselor apicole $i a unui mcdiu arnbiant sanatos.

In urma mediatizarii s-au inscris 104 cursanti tin ii~ ore ni. de vir ste ~i profesii diferite.

pensionari. studenli. cetateni angajati in diferite sectoare de activitate.

Aceste cursuri au avut loc la Ti m i~ oa rancep ind din toamna anului 1998 in sala de conferinle a

Direcliei Agricole. a v h d la baza tematica orientativa. elaborata de Departamentul Teh nic al A.C.A . din

Romania. care a fost discutata $i adaptata conditiilor locale de catre Comitetul 1:ilialei A.C .A. ;~ ju d c( u lu i

Timi$.

Cursurile dc initiere au fost tinute dc Conf. dr. ing. Carmen 1.ia SpBtaru. pregedintcle 1:ilialei

,jude{ene Tim i? ~i prof: Ion Pescaru. pre~edinteleCcrcului Apicol 'F im i~o ara . ar deplasarilc pe tcren au

avut loc la stupina d-lui Ion Secara din Jebel. unde cursantii au beneticiat de toate inforrnatiile solicitate.

prezenthdu-se practic lucrarile specilice sezonului respectiv.

Cursuri de initiere in apicultura s-au tinut $ i in cadrul Cercului Apicol Lugo,i, avind 45 de

cursanti. su b indrumarea dirccta a d-lui Ghc orgh e Rista. pre~ edi nte le ercului.

De asernenea $i la Buzia~ existat aceasta preocuparc. participariii liind I5 cursanli. iar lccliile

sustinutc de d-nu1 Petre Dota. pre ~e di nt cl e crcului.

Paralel cu aceste cursuri dc initierc. o preocupare >i un interes deosebit s-a manil'cstat i n

directia linerii c on feri nfe lor lunare la Timigoara gi Lugqi. acestea devenind o traditie pcntru apicultorii

banateni.

l,a acestc rnanifestari. cu scop asociativ. surit invitati confercnliari. spcciali~ti in Hucuregti. dela Asociatia Crescatorilor de Albine precuni $i de la lnstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura

care reuSesc sa irnprime acestei activitati succesul $i prestigiul binerneritat.

in zilele de 9 $i 10 ianuarie a.c. apicultorii judetului Timi? au avut invitat $i au beneliciat de

prezenta la conferin te a d-lui drd. ing. Ion Popescu, secretarul tehnic a1 A.C .A. din Rom dnia.

Conferintele au fost organizate s&rnbatA9 ian. in municipiul Lugqi la care au participat peste 50

de apicultori consacrati $i incepatori. iar duminica 10 ian. in Tirnisoara. la care au fost prezenti mai mult

de 100 de apicu ltori reprczentfind intreg spectru l social $ i profesional al judelului

1.a propunerea organizatorilor s-au dezbatut urmatoarele terne:

I ) Condipi rehnice, urganizarorice$i biologicr penrrrt brrna iern arr a firmiliilo r cle ulbirre;

2) Renrabilizarea aclivifrlfii in upiculrrtrci prin clinunsionarru oplinvf a e.rploulo~iilorapicole $i aplicarea unor

3) Speciolisrul la dispozi{ia apicullorilor - nlrebrlri $i rrlspunsuri perlinenre privincl pracricarra unei apiculturi

rentabile.

1.a ambele cercuri apicole du rata dialogului (c onferin lei) a fost dc peste 3 ore. tematica

dezbatuta tiind de mare actualitate pentru participanti iar pregatirea profesional3. experienta practica in

domeniu. rnodul atractiv $i convingator de expunere al domnului ing. Ion Popescu a suscitat un mare

interes pcntru apicultorii judelului Timi$. fiind invitat sa revina $ i la alte conferinte de specialitate

organizate de apicultorii bana\eni.Cornitetul Filialei A.C.A. judetul Timi$ apreciaza re u ~i ta eplina a

conferinlelor. mul[umind participantilor $ i lectorilor.Toti apicultorii prezenti la aceste rnanifestari

debutanti. incepatori sau con sacrati, beneticiaza de cunoa$ terea ultimelor noutari $i strategii in domeniu.

care consideram ca in final prin aplicarea $i adaptarea lor la conditiile concrete le vor asigura satisfactii

morale $i materiale.

Ing. Dan CIUBLEAVicep re~edintc l 1:ilialeijud. A. C. A. Tim15



ECOURI LA 0 PRESTIGIOASA REUNIUNE ZOOTEHNICA(din 23 iunie 1998 Bucuregti)

Prof. Victor NEAGU

I n organizarea Sectiei de zootehnie a Acade rniei de Stiinte Agricole pi Silvice"Gheorghe lonescu-Sisepti" s-au desfggurat la 23 iunie 1998 la Bucuregti i n Aula Magna de

la sediul din Bd. MBrBgti 61, sector 1 lucrarile sesiunii ptiintifice cu terna "Bazele gtiintificeale dezvoltarii produciiei anirnale".

La prezidiu au luat loc o serie de personalit5ti din Ministerul Agriculturii giAlimentaliei. S-a subliniat ca i n etapa actuala agricultura ram ane o sans3 pentru Romania,

iar gtiinta rgrnsne o sans5 pentru agricultura. Zootehnia reprezinta industria grea aagriculturii rorn inepti, degi ne aflsrn i n faza unei crize a agriculturii.

Din partea Asociatiei Crescatorilor de Albine din Rominia a participat biol. PaulBucata - Director ptiintific al 1 .C.-D.A. Materialul expus a fost "Conditiile necesare pentru

organizarea fermelor apicole", material publicat pi in revista "Romania apicol8" n r. 9 din1998. i n material se arata cB practicarea apiculturii profesioniste presupune efectuarea unui

volum anual de 2000-2400 de ore rnuncg, fapt ce irnpune angajarea de personal calificatsuplimentar in pe rioadele de varf de activitate. Surprinzstor r a m in e faptul c5 din tot

rnaterialul prezentat nu reiese un singur cuvint privind declararea ca "rneserie" pi de aicidrepturile care decurg din aceasta: vechirne i n rnunca, asigurari gi prevederi sociale. SSi fie

o scapare?

Am spus-o inca de la inceputul

anilor nouszeci, in condif iile noii societsfi

romlnegti, politice gi in special economi-

ce, apicultura romlneascg curent i, zis5 de

"intlmpinare realist5 ", a trebuit sB-gi

revizuiasci nu doar metodologia de lucru,

ci chiar rostul ei. A devenit pe parcurs tot

mai limpede c5 vechile noastre obiceiuri,

nu se mai potriveau cu noul orizont de

agteptare gi dezvoltare, mai mult, visul

nostru, care era, poate, viciul nostru de a

fi nigte apicultori profesionigti de gust gi

performanf5, nu se poate realiza cel pufin

nu in formula din vremea regimului trecut.

in acele vremuri apicultura era destul de

mediatizata, dar blazata, apicultorul pufinin concurenfa cu el insugi, nu o data tentat

de a fi sau nu, in afara serviciului. AZI, se

cuvine sB apars apicultorul profesionist

oarecum mediator, provocator a1 interesu-

lui gi oarecum obligatoriu agent de

publicitate a/. apiculturii, cu amendamen-

tul pgstrarii rolului nu obiectiv ci

obligatoriu profesionist dictat de situafia

de moment a economiei romdnegti gi de

perspectivi.

Proliferarea, posibilitatea de in-zestrare tehnico-material3 imediat dupa

1990 ar fi trebuit s i conducd la aparifia

multor apicultori profesionigti, devotafi

migcirii apicole. Dacii nu s-a intlmplat

aga, e fara indoiala gi pentru cd nici

statutul de apicultor profesionist nu a fost

gi inc5 nu e incadrat legal gi corespunza-

tor in legislafia muncii, a asiguririlorsociale, in ciuda faptului c3 se arat5 des in

ultima vreme c5 in apiculturi se depune

un volum de ore muncd anual, echivalent

cu alte profesii.

Din ce in ce mai des se

recunoagte cii apicultura a devenit o

problem3 de profesionist, o meserie ca

oricare alta, dar nici un cuvlnt despre

grija forurilor tutelare faf5 de acest

apicultor profesionist.MB bucur cd; se intlmpli3 una ca

asta, vezi recunoagterea apicultorului ca

profesionist, a necesitafii existenfei lui,

dar dincolo de toate conjuncturile,

recunoagterea meseriei de apicultor,

doblndirea statutului socio-profesional

corespunzdtor reprezinta in cazul nostru

un semn de recunoagtere de catre noi

ingine a propriei vocafii dar numai at l t ..Ag vrea si3 fie o alffel de prezentare declt

am facut-o in trecut tot intr-on numar a1revistei "Romlnia apicol5': dar daca nu

are reacfii palpabile din partea forurilor



competente totul devine a p l de ploaie.

Teoretic e relativ bine, dar nu gtiu dace de

aceasta data am izbutit s5 prezint situa!ia

aga cum o glndesc.

Oricum "orice inceput se vrea

fecund", numai cd, deqi sunt dispus s5 ma

dedau risipei cu explicafiile, nu mi-e inca

limpede daca con;inutul e bine infeles sau

DORIT. in acest inceput de drum propun

sa ne acordam reciproc o gansd. Noi

apicultorii sa devenim adevarat

profesioniqti iar cei de sus sa ne

recunoasca prin prevederile din legislapa

muncii. Apicultori sunt, baze melifere

agijderea, timp ~ioc de comentat DA, gi

fie, ca in cadrul filialelor apicole din judefe

qi sub obladuirea Ministerului Muncii ~iProtecfiei Sociale, apicultorul profesionist

- meseriag, s5 prospere. E i bine,

increderea, certitudinea este gi in scopul

acestui articol. Cu vorbele altui apicultor:

"chiar pentru asta m-am agternut la scris".

REGISTRUL AUTO ROMANCalea Grivitei 391, sector 1.78341 Bucureqti

Nr. 7593 din 21 .X11.98

C g t r e

ASOClATlA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA

str. Thomas Masaryk nr. 17, sector 2, 70231 Bucureqti

Referitor la scrisoarea dv. privind efectuarea inspectiei tehnice periodice a

pavilioanelor apicole v5 comunicam urmatoarele:

In cazul i n care este pos ib il i deplasarea vehiculului, inspectia tehnici

periodic5 se poate face la oricare statie de inspectie tehnici periodica autorizata.

In cazul i n care nu este posibila deplasarea vehiculului, inspectia tehnicg

periodici a acestor vehicule se poate face gi la locul de garare, in acele a~i onditii i ncare s-a facut ~i erificarea tehnica in vederea omologarii: asigurarea deplasarii, a

chipamentului de protectie (dac5 este cazul), a unui tractor pentru verificarea

nctionarii sistemelor de frinare gi de iluminare semnalizare. i n acest caz, inspectia

hnic l va fi efectuat i nurnai de ciitre reprezentantele R.A.R.

i n ultirna perioada a aparut insa diversificarea foarte mare a activiEttii

prezentantelor, in conditi ile i n care numarul de personal a ramas practic constant;

e Ifinga activititile desfagurate la sediul reprezentantei se desfaqoari acurn gi

ctivitati de auditare a atelierelor de reparatii, a statiilor de inspectie tehnica, etc. Din

cest rnotiv, posibiliti itile practice de a rezolva problema i n acest fel sunt destul de

rnitate, deplasarile la locurile de garare fiind rnari consumatoare de timp.

In consecinp, va rugarn sa aveti in vedere ca, prin filialele A.C.A. judetene ~i

rin punere de acord cu reprezentanp R.A.R. locali , sg organizati aceasta actiune,

colo unde este posibil, prin gruparea efectuarii acestor inspectii astfel incit la o

ingura deplasare s i se efectueze inspectia tuturor pavilioanelor dintr-o anume zon5,

entru ca problerna s& fie rezolvaa intr-un numar minim de deplasari $i cu un minim

onsum de tirnp. Este recomandabil ca, impreuna cu geful reprezentantei R.A.R., s i

e intocmeasca o programare sau un grafic a1 deplasarilor.

In alte conditii, degi i n principiu suntern de acord cu verificarea la locul de

arare, nu vom putea pune i n practica decfit cu mare dificultate cele stabilite sau

iar vom f i nevoiti sa aminam sau sa anu lim deplasirile, din cauzele mentionate



G ~ D U R I A ~NCEPUT DE ANCostin N ED ELC U

I Surtt urr tiin ir rrpicultor cle .?Icrni yi pe lfirtgri profesicr me([ rle ingirter constructor imif"c (/imp ,si perrtru nlhinc Pot spurre "tf inrir" (leottrece e.~perien~nren pe cont proprirr este rle nirmrri

cfi!ivrr crrri. AltfeI cu rrlbinelc sun1 crmilirrriznt rle multd vreme, rleonrece hurricul mey sc ocupn cu

rrcrcrstri fr~tmonsri irrdeldrricire, Irr crrre mrri pcrrlicipam $ i cu din crinrl in cirrrl. lncepcirr(l rlirrncmstri vnrri nnr Irottircit sri mri implie mni mrrlt in creyteren crlhinclor, sri-mi formez o mrri hunri

cevn mni mull. Fnctorul umnrt irrfluentmzri i r r cen mni mare mrisurri rnnrlnmerrtul in npicultirrti,

este prohabil cel mni importlmt yi este rrecesnrri o instruire corespurrzritorrre. Pcirrri ncum rtu rrm

hrr:ri teoreticri yi prncticri prirr pnrlicipnrnr l r r cursurile grrrtuite orgnni:crte cle A.C.A., pr in

rrbonnmentul In rrvistrr "Romcinirr rrpicoli" gi nlte rrc{iurri yi rliscurii cu nyiculrorii rsperirncntnfi.

Pot sri spun ctS cl(rcri penlru mine cresleren nlhirrelor n fost un hobh.y, crcum clorcsc s r i f i e

RVUI n plcrrr pe cure s6 cnut sri-1 urmriresc irrtlmpronpe, a fost a elrrpn' in cnre nm criutnt sri-mi

irr.suye.sc dirtrrmicrr fnmiliei rle nlhine in rlrcursul unu i nrr. La itrceput rrm fricut multe greyeli din

care crm (rvrtt (Ie invri!nt, nm inti lni t multe obstncole chinr deznrmante, urrele existii yi i n prezmt,

.

clnr mi-crm propus sri trec peste tot yi nstlr clntorilii fcrptului cri i r r ultimirl l imp roaclele nu inceput sri

se vntlri.Pe viitor mi-nm propus cn sd obtirr urr profit ir tc l~eren l i t rle mic, ceerr cc pentru mirte

problemn se reduce perttru incepuf In un pl rn cle venituri yi clreltuieli mirru!ios intocmit yi

respectcrt yi rrstn rleonrece in eecononrin cle picrtri tonte nctivitritile i r r crrre se face a investitie in hnrri

yi nrund trehuir sri nclucri yi profir.

GLtrlesc cri i n primul r i nd trehuie sri merg irtrrirrte pe forte propri i ~i sri nu mri hnzcz pe

cijutor clirr nltri pnrte, crici In urr mornerrt rlnt voi oh!ine yi njutor. 0 ortcluzie 111enre urn cijurrs este

cri o sfupirrti micci rtu rerrtecrzri, rrslrr in ctrzul ht crrre esistii limp yi rloresc sri grisesc urt rrumtir

rr(1ecvrrt cle frrmilii cle nlhirre cnre sri-mi coresl)unclri rlirr tonte purrdele rle velrre.

Mul!umitri Asocirr!iei Crescritorilor cle Albirte ncrim in Ronrrinirr existri Legm ApiculturiiI

I ceerr cr reprezintri urr print prrs forrrte iml)ortrrnt, nrrri cr1e.s cri (rcerrslri I g e crre un crrrrrcter

stimulati~.Este fo(irte cr(1evtirrrt cri in conrli!iilc crcturrle rrle economiei din !crr(r rrorrstrri rrpicultorii

clevin din ce in ce mrri pu!irri gi frirri o investitie pentru incepuf de ccitevcc miliorrne de lei nu se

ponte porrri i r r creyterm crlbinelor. Mai este nevoie rle o jresibilitntr ~i cle o putere mare cle ndnptnre

Irr sclrimbririle de orice nrrturri care npcrr cn de nltj2l in oricc clr~mmiu.

Acum sun1 necesare cunoylin!e nu numai cele legnte strict de fnmilicr rle nlhine, prohlemele

errre rrpnr surrt de orrlin tehnic, ecorromic snu jirri(1ic yi frirri o hunri,formrrre yrofesiorrnlri nu pot f icleptiyite.

Rrrl,ortirl verrituri / clreltrtieli este irrrliccrturul rle lc r ccrre nm pornit i r r rr-mi rerttnbilizrr

stupirtrr. Aceastn se poale fnceJie mririrrd verriturile prin riclicrrren prefului proclusului (cu ccn ntrri

mare portrlere i incl mieren) ceecr ce prnctic nu se ponte, f i e prin micgornrm chelfuielilor snu chinr

eliminnrea pierderilor. Penlru ncensta consirler cri primordinl estc Irirgiren orizontului teoretic pr inpnrlicipnrea In cursurile orgnniznte de Asociafie, documenta!in tehnicd cu nutori de prestigiu,

npicultorii experimentn!i, profesioniyti y i nu in ultimul r i n d pentru n f i bine $i rnpirl informnt

nbonamentu/ In revism lunarri "Romrinia apicolri". De nll jel in paginile "Romriniei npicole" in

uhimi i nni nm ohservat o pondere tot mni mare n nrlicolelor rle marketing / manngement $icitesc

cu foarle mure interes relnlrir ile i n cnre npicultori d in @rile cu o ecottomie cle pinpi indelungatri

prezirrtri prohlemele ye ctrre Ie-nu nvut $i rezolvdrile pe care le-nu grisit.

Drrtoritri evolrr~iei npicle (I cuno~tin!elor $tiin!iJice cn i i n situn~i iloreconomice, este

necescrrri o informare permnnmtri, crltj2l vrr f i repede rlepdyit. Un mare avnntnj este INTERNET-ul

crrre rerluce clistnn!ele gi costurile extrem de mult, npicultorii de pe tot globul nu posibilitnten sri i r r

legriturcr instnntarreu $i pot cercetn bnzele de (late din diferite {rir i cu costuri minime.

Consider cd pr in mririrea rubric ii de micn publicitate $i publicaren (Ie nnun!uri grntuit,

revistn vn deveni mai cciutntri.



La fnceput de an

PXRERI DESPRE REVISTA N O A S T ~

Excelenfa-Sa Domnul JAMES ROSAPEPE

Am basadorul S tatelor Unite ale Am ericii la Bucurepti:

"Sunt on mare admirator a1 apiculturii romlnegti unde am observat poten!ialul

imen s, o bogatd istorie gi crescdtorii de albine au juc at gi joacd un rol imp ortant in

acest cadru.Apreciez ocazia de a vedea in revista "RomBnia apicold" promovarea

efortorilor ambasadei noastre de a simplifica procedurile de obfinere a vizei pentru

romsni.

Apreciez gi rnai molt faptul cii revista a preluat anun!ul (in nr. 10/1998 la pag.

19).

Doresc noroc apicultorilor romlni pentru noul an gi LA MULTI ANI!" (urarea afost f i c u t i in l imba romani) .* *

Domnul CRlSTlAN TRlFapicultor din Oradea, udepl Bihor:

"Stimati domni,Cu admiratie pentru dumneav oastri, doresc s i v i felicit sincer pentru munca

d e pu s i in a mentine nivelul informational la linia de plutire pe cat este posibil, in acestemomente vitrege apiculturii. M ic a r n oi cei s tipa niti de pasiunea pentru apiculturi3, in ciuda

piedicilor, s i nu o I i s i m s i di sp ar i deoarece a fost prac tica ti de m opii pi strimo pii noptri pieste binecu van tati ca $i roadele ei. Deci sA ne inc ur aj im unii pe altii pentru a puteacontinua.

V i multum epte cu stimi3, un s implu ap icultor."

Domnul ION P~RGHIEapicultor din Vicovu de Jos, judetul Suceava:

"Stimati editori, membri ai colegiului de redactie,i n pr imul rand vreau s i v i urez LA MULTI AN1 pi s in it at e, s i v2 dea Dumnezeu tot

ce v i doriti, putere de m u n c i ca s i ne puteti scrie frumoasele articole care le apterneti inre vi st i pi care ne trezesc spiritul pi initiativa de a ingriji albinele cu cat mai mare dragoste pidevotament. Ap vrea s i - l felicit pi s i - i mul\umesc frumos domnului ing. Eugen Marza care ascris atst de frumos despre con sitean ul meu loan Vicoveanu pe care I-am cunoscut bine."

Potrivit art. 206 din Codul Penal responsabilitatea juridic5

pentru continutul articolelor publicate apaeine autorilor. De

asemenea, in cazul unor agentii de pres5, publicatii qi personalitati



sanofi santC animale romiinia s.r.1.

FILIALA SAN OFI SANTE NUTRITION ANIMALE

Srr. Cristofor Columb 13, sector 1,

Bucuresti 7018 1

tel: (011211 7363; fax: (01) 21 1 7427



ar ue inlormare apic0l i l internar~unara reuacrrtr suo ausplclr

l n s t i t u t u lu i I n t e rn a f io n a l de Tehnologie gi Econornie ApieolH sl A P I M O N D I A

iie

MARKETING APICOL

SE POATE PREVEDEA PRETUL MIERII?Prof. Carl SHAE'ER

Departamentul de Econornie Agrars - Universitatea A&M Texas-SUA

In timp ce tendintele pe termen lung in ce privegte productia de miere din SUAevidentiaza o scadere, importurile crescute au aprovizionat cerintele din ce in ce mai mariin consumul mieri i in SUA.

Pretul pro du c~ toru lui xceptional de ridicat in 1996 gi 1997 a fost datorat se pare

cantitatilor de m iere destul de mici din stocul m ondial .Cregterea importurilor i n ultimul timp gi intr-o mai mica m asurii creqterea stocurilor,au condus la o scadere upoar3 a preturilor in SUA i n 1997 i n timp ce pretul la vgnzarea cuamanuntul qi profitul au ramas la fel de neconvenabile.

Preful (cost) de productie al mierii in 1998 va depinde i n m are rnasura de 3 factori:- productia de miere;- managem entul stocurilor ca raspuns (rezultat) la pretul agteptat;- rolul importului de m iere ca parte din totalul cantitstii de miere din SUA .in prezent, programul guvernamental de sustinere (subventie) a pretului nu mai

ex is ti. Productia de miere este i n continua scadere, degi consumul este in cregtere. Acestconsum a fost asigurat prin importuri. Exportul este slab, dar stabil - 4% din productia SUAiar prep 1 s-a stabilizat.

intr-o foarte elementari prezentare se sugereaza factorii majori care pot influenlapretul de la an la an. Care sunt Determinantii pretului mierii? 1. Producfie; 2. Stocur i ; 3.Importur i ; 4. Fa cto rii c ere rii (interni, exporturi); 5. M ark etin g (care asigura profitul).

Productia interna, contributiile la stocul intern, importurile, reprezintg cantitateatotal5 anuala,

Consum ul intern, exporturile, iegirile din stoc, diferentele i n activitatea demarketing reprez ints cererea la nivelul produc8torului.

Modificarile la n ivelul ofertei sunt in general m ai mari decgt cele la nive lul cererii.De aceea, factorii care influenteaza oferta sunt factori critici cgnd se incearca explicareamodificarilor de pret.

in timp ce productia se poate predetermina, stocurile gi importurile influenteaza

pretul. Aceasti situatie poate face dificila prevederea pretului deoarece preturile marim5resc importul gi acest fapt conduce la scgderea pretului ~implicit a imp ortului $.a.

Pentru a se individualiza efectul fiecarei variabile asupra pretului se cere un numardestul de m are de ani pi date.

Traducere din American B ee Journal, nr. 5, mai 1998.

=PIE A P I C O L ~

ULElURlLE VOLATILE ~MPOTRIVAVARROOZEI

C hia r d a c i s tu pa ri i au i n c ep u t s i s e o b i ~ n u i a s c i u i n am i cu l n r. 1 a l

a lb ine lor Varroa Jacob son i lup ta co nt i nu i .C e r ce s to r ii i n c e a r c i s i g is e a s c i a lterna tive la me tode le ch im ice ex is ten te

da to r i t i apa r it ie i mecan ismu lu i de rez is ten t i semna la t i n l ta i ia $ i da to r i t i i nce rca r i lo r



de a elimina reziduurile care ar putea apare i n miere gi ceara datorita folosirii

indelungate sau incorecte a chimicalelor.

0 noua metodi ar putea fi aceea a folosirii uleiurilor volatile (eterice)

impotriva varroozei.

Robert C. Noel, stupar american din Cuhberland, Statul Maryland a

descoperit c3 folosirea uleiurilor volatile reduce drastic infestarea cu parazitul

Varroa.

i n vara gi toamna lui 1995, Robert C. Noel a hranit familiile de albine c u sirop

continsnd u leiuri volatile i n special ulei de perigor (Wintergreen Oil). El a amestecat

10 la 20 de picaturi (112 c.c.) de ulei in 453 grame de zahar intr-un vas de un litru

restul cornplet5nd cu apa calda. El a hranit albinele cu acest sirop folosind un

hranitor de urdinig. Dupa 30 de zile de tratament infestarea s-a redus drastic, albinele

fiind aproape fara paraziti.

Robert C. Noel, folosegte uleiurile volatile i n 3 moduri: sub forma de sirop,

sub forma de turte gi sub form3 de ali fii pe fsgii de plexiglas.

Dupa primele comunicari facute de Robert C. Noel gi Marry Mallow - fost

pregedinte al Asociatiei Stuparilor din Statul Maryland - prof. James W. Amrine -entomologist la Universitatea West Virginia - a inspectat familiile de albine gi prinstudii a ajuns la urmatoarele concluzi i:- tratamentele cu uleiuri volatile sunt eficiente daca ele ajung in aria de puiet;- folosirea uleiurilor volatile sunt capabile sa ucida parazitii Varroa prin

contact direct i n 24 ore sau mai putin. Albinele nu sunt afectate de uleiurile volatile;- se pare ca uleiurile volatile pe flgiile de plexiglas sunt capabile sa rupa

buna functionare receptorilor chimici de pe tarsiile gi partile bucale ale parazitilor.

Parazitii nu mai sunt capabili sa recunoasca o larva matura de albin5 datorita

prezentei uleiurilor volatile;- i n prezenta uleiurilor volatile se pare c3 parazitii nu se mai po t reproduce

normal. Pe fondul mai mul tor celule cercetate s-au gasit paraziti imaturi rnoqi.

In concluzie se pare c3 uleiurile volatile rup mecanismul reproducerii

parazitului Varroa.

Sa fie oare uleiurile volatile medicarnentele viitorului i n lupta impotriva

varroozei?

Traducere de Gheorghe T A M A ~ in American Bee Journal, nr 6, 1998.

PERFORMANTA FAMlLllLOR DE ALBINE CU COMPORTAMENT IGlENlC

PNTR-o STUPINA COMERCIALAMarla SPIVAK, G a r y S . REUTER

Departarnen tul de Entornologie al Universitatii din Mineso ta St. Paul. SUA

Colonii cu rnhtci irnperecheate natural dintr-o linie de albin5 italiana (A . ligustica)cu comportament igienic dezvoltat au fost cornparate cu colonii dintr-o linie neselectionat5

pe comportarnent igienic, tot din rasa albinei italiene.

S-au cornparat urmatoarele caracteristici:- rata indeparthrii puietului ornorat prin inghetare;- gradul de infectare cu puiet v5ros;- inciden!a locii americane;-produc!ia de rniere;- numhrul de paraziti varroa pe albinele adulte.

Coloniile cu comportament igienic au indep5rtat semnificativ mai mult puiet

inghetat decat coloniile neselectionate.



S-a gis it rnai putin puiet varos, nu s-au imbolniv it de l oc i americana ~i au produsmai mult i miere.

S-au gisit de asemenea rnai putini acarieni Varroa in 3 din 4 stupine.Acesta a fost primul studiu care s3 evalueze liniile de albini cu comportament

igienic in colonii i n d m p deschis, cu rnitci imperecheate natural.Comportarnentul igienic al albinelor este un mecanism de rezistenti la maladiile

puietului gi este unul din modurile de apirare irnpotriva acarianului Varroa.

In ciuda avantajelor evidente pe care le aduc farniliile selectionate pentrucomportamentul igienic, putini crescitori de rnitci selec!ioneazi acest caracter. Scopulacestui studiu a fost acela de a se compara familii cu rnitci irnperecheate natural, provenitedintr-o linie de albine italiene cu un pronuntat caracter igienic (A.m. ligustica spinola), cufamilii provenite dintr-o linie cornerciali de albine italiene neselectionate pentru acestcaracter (martor).

In studiile precedente care au urmirit relatia dintre comportamentul igienic pirezistenta la boli pi acarieni, coloniile testate s-au format cu mitci insimintate artificial.Acest studiu s-a facut pe familii formate cu rn5tci imperecheate natural.

S-au enumerat urrnitorii parametri (caracteristici):- (procentul) rata eliminiri i puietului omorat prin frig;- prezen\a puietului v5ros (nivele de infectie);- prezen!a locii americane;- productia de miere;- numarul de Varroa pe albine adulte.in general, apicultorii comerciali folosesc mitci imperecheate natural, doar

crescitor-ii (selectionatorii) de rnitci utilizeaza insamantarea instrumental&In primul caz poate exista un control genetic al acestui comportament igienic prin

saturarea arealului de imperechere cu trantori proveniti din familii care manifest5 acestcomportament.

Pentru selectionatori, mitcile obtinute trebuiesc testate pentru urrn5toarelecornportamente:

- eliminare a puietului omorst prin frig;

- incidents puietului varos pi a locii americane;- prezenta pi in ce masuri a Varroa;- productia de miere.Selectarea cornportamentului igienic nu compromite productia de miere, aceste

doui trisaturi fiind corelate pozitiv genetic.Traduce re Si prelucrare din revista APIDO LOG IE, m ai-iunie 1998.

PRODUSE APICOLE

MIEREA - RlSCURl $I EFECTE ADVERSE

D r . K a r s ten ~ S T E Di D r . Uwe LANG (doctor in medicina)Geissen, Gerrnania

Botulismul infantil

Botulismul infantil, insotit de constipatie ca prim simptom a fost pentruprima oara descris i n 1976.

.In 1989 s-au gasit mai mult de 600 cazuri i n SUA. Unele studi i (Arnon, 1979)au descoperit asocierea dintre botulism ~ihrrinirea cu miere a copi ilor la 27-29% dincazurile cercetate.

In cel mai recent studiu (1989, Spika) s-a gasit indrept lti ts aceastri asocierela 15% din cazurile studiate.

Studii microbiologice au arritat c i 4% - pPna la 25% din probele de mierecontineau spori de Clostridium bofulinium. Aceqti spor i sunt rezistenti la temperaturimari p5nS la l lO°C, la temperaturi mai mari fiind distruqi dupri 30 min.



0 ipotezs privind etiologia stabilegte c2 i n intestinul copii lor exist2 diferentecalitative gi cantitative i n ce p r i ve ~ telora intestinal2 in functie de forrna de hr2nire(lapte rnatern sau inlocuitori). Aceste diferente pot inf luen9 germinarea, rnultiplicareagi dezvoltarea (elirninarea produ~iloroxici) i n urrna ingestiei sporilor de Clostridiumbotulinum.

De exernplu, este cunoscut din studii in vitro, cs anurnite specii deruterobacteriaceae gi Clostridia pot dist ruge toxinele botulinice gi inhiba dezvoltareaC. botulinium.

Deoarece cunogtintele nu sunt complete in acest sens se interziceadrninistrarea rnierii i n hrana copii lor rnai rnici de 1 an gi i n special celor rnai rnici de6 luni, din motive de sigurant2.

Traducere din American Bee Journal nr. 5. rnai 1998.

SlTUATlA LOCI1 AMERICANE - DILEMA INDUSTRIEI APICOLEA. MATHISON

Pre ~ed in te l Cornitetului Industrial al Fermierilor apicoli din Australia

Trebuie s i ie recunoscut faptul c i oca arnericani atinge propoqiile unei epidernii inintreaga industrie apicola australiani, 30% din totalul stupinelor avind 1% din totalulstupilor infectati.Situatia a luat amploare din 1977 cind rnai putini de 1% din totalul apicultorilor aveauloca in familiile lor.Unii apicultori din sectorul cornercial prornoveazi in prezent conceptul de utilizare,universal valabil, al antibioticului oxitetraciclina (OTC) in profilaxia locii arnericane.in America, OTC a fost cu succes folosit2 in profilaxia bolii pentru rnai rnult de 30 deani.In acelagi tirnp, procentul stupilor infectati in SUA a crescut de la 1% la 100% in unele

locuri.Asociatiile de producetori cornerciali de rniere pi a polenizatorilor din Australia care aupistrat stupinele libere de loca printr-un management corect, disciplinat se gisesc dinnou in fata acestei boli cauzate de neglijen!a pi nepisarea altor apicultori din zonele cuo mare concentratie de farnilii de albine (necesare polenizirii sau productiei de rniere).in tirnp ce trebuie recunoscut ca loca arnericani este epidernici, este probabil ca 60%dintre stupine s3 fie libere de loca in prezent.Legile curente sunt inc2lcate prin transrniterea bolilor pi a rnierii cu reziduuri de OTC,intre t ir i, i n cantiti ti rnari, bine irnpachetate (rnascate).in !imp ce industria poate pi trebuie sB f ac i mutt rnai rnult pentru a se autoregla, peterrnen lung epecul i n a face ceva acurn pentru a controla loca arnericana, va conduce

la situatia de a se utiliza oxitetracicilina in 100% din stupi pentru a se controla loca pi asupravietui industria apicol2.OTC, depi este singurul medicament disponibil cu prescriptie pentru a controla locaeuropeani, este utilizat pi in tratarnentul locii arnericane $i este irnportat la cerere.F i r i reguli de discipl ini pi legislative, precum $i f i r i controlul rnierii la vAnzitorii engross nu se vor putea preveni unele infectii.Degi este probabil ca utilizarea pe scari largi a OTC de citre apicultorii cornerciali,pentru a 'trata loca arnericani, s i fie cel rnai eficient tratarnent pentru loc i,consurnatorii de rniere vor deveni conptienii, inevitabil, de faptul c i rnierea esteobtinuts (produsi) ut iliz ind un antibiotic pi c i aceasta nu rnai este un produs pur. Vaexista probabil o reactie a pietii.in ultirnul tirnp, utilizarea antibioticelor in producerea hranei ornului cum ar fi produsele

anirnaliere a devenit o problem2 a cornunit8!ii rnedicilor pi oarnenilor de ~t i inta.Antibioticele folosite considerate ca fiind eficiente permanent in tratarnentul unor boliale ornului sunt in prezent in situatia de a fi retrase din tratarnentul rnultor infectii



comune, in patologia umana ~i se prevede a deveni inutile in tratarnentul rnultor boli

data fiind rezistenta ageniilor patogeni ai bolilor la antibiotice.

Deci este probabil c3 utilizarea antibioticelor in profilaxia unor boli care afecteaza

obtinerea de produse pentru hrana omului, s i ie abandonat3 in viitorul apropiat.in acest context, industria apicoa poate deveni falimentara ~i cu nici o variants de

salvare prin folosirea sau interzicerea utilizarii OTC. De aceea productia de miere,campaniile de irnbuteliere $i securitatea pieiii, in prezent va suporta o presiune mare a

importurilor creind o multime de pierderi serioase.Astfel, deocamdata, singura solutie ramhe un management corect, distrugerea

materialelor infectate, ca m3sur5 de profilaxie in aceasta boala.Traducere din The Australasian Beekee per, iunie 1998.-

Dr. HA CHIRO SHlMANUKlPre ~e din te l I .B.R.A.

(International Bee Research Association - Asociatia lnterna tionala a Cercetarilor Apicole)

S-a ndscut qi a copildrit in Hawai; qi-a luat bacalaureatul qi licenfa la

Universitatea din Iowa, Hawai.

Shim, aqa cum este cunoscut de cei mai mulfi prieteni, a studiat apiculturacu Dr. Walter C. Rothenbuhler. Dupa terminarea facultafii (1963), s-a angajat la

Departamentul de Agricultura din SUA la laboratorul pentru apiculturti din Laranne,

Wyoming. in 1966 s-a transferat la Beltsville in Maryland ca qef de investigafii in

bolile albinelor. in prezent este cercetator qef in cadrul aceluiaqi laborator din

Beltsville, eel mai vechi laborator din USDA (Departamentul de Agricultura din SUA).

Dr. Shimanuki a scris multe articole qti infif ice qi capitole de caqi ocuprindu-

se in primul rdnd de bolile albinelor, nutr ifia albinelor legata de patologie.

Unul din multele lui roluri este sa serveasca drept legatura, consultant,

reprezentant tehnic in universitcifi, agenfi i de stat sau federale, la nivel guvernamental

qi in diferite organizafii nafionale qi internafionale.

Dr. Shimanuki a fost membru a1 Consiliului /BRA editor SUA a1 publicafiei

APIDOLOGIE, membru a1 Comisiei de Patologie apicold a APIMONDIA, membru in

Agenfia SUA pentru albinele africanizate qi in grupul de lucru tehnic pentru parazitii

traheali, precum qi membru in Comitetul celor 3 fari - SUA, Canada qi Mexic. Dr. Shim

a fost membru in IBRA, Societatea americand de Entomologie, Societatea americana

de Microbiologie, Sigma Xi, Societatea pentru Patologia Insectelor, Federatia

Americana de Apiculturri, Asociatia Producatorilor Americani de Miere, Societatea

Apicultorilor din Est, Asociafia ~mericana Apicultorilor Profesioniqti, membru de

onoare in Asociafia lnspectorilor Apicoli din America.

Alegerea lui ca preqedinte a1 /BRA vine ca o urmare a vastelor cunoqtinfe

acumulate in apicultura.Dr. Shim a vizitat laboratoare apicole din SUA, Mexic, Canada, Paraguay,

Brazilia, Japonia, Vietnam, Tunisia, India, Pakistan, Tailanda, Israel, Yugoslavia,

Polonia, Germania, Franfa, Italia, Anglia, Noua Zeelanda, Costa Rica, Belgia,

Argentina qi Egipt.

Casatorit cu Susan, au 2 copii: Eli qi Annie. Susan este apicultoare in

adeviratul sens a1 cuvdntului, avsnd 35 familii de albine in Maryland qi in New York, a

cdqtigat multe premii pentru miere, ceara, refete culinare.Traducere din Bee Wold, n r 3/1998.

Traduceri ~ i re lucrar i de ing. Eliza COZMA-CAUIA

RUBRICA' REDACTATA"DE BIOL. MIHALELA JERBAiV

Mrmbru rlr Ot~oarrnlAPIMONDIA

Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999

Documents

Transcript of Romania Apicola Nr.1 Ianuarie 1999