Romania Apicola

33

description

Romania Apicola

Transcript of Romania Apicola

Page 1: Romania Apicola
Page 2: Romania Apicola

Revistglunaril delaformare tda ic8 ~igtiir#ifi&, sehiib do experrientii f i opinii editat8 de Amciati Cresciikrilor de Albine din Romllnia

- --

Anul LXXV Nr. 4 aprilie 1991

C U P R I N S

I ing. A. MALAIU : APEL catre tori cei care pot sgrijlai uaa dintre activititile umane cu certe ofecte acslsgiee, economice qi sociale : API- CWLTURA

ing. N. NIOOEAIDE : Preg5tirea familiilor de albine !n vederea eulesului

dr. M. MARIN : MSisuri privind asigurarea su r i i de sbgbate a illbinelor Pn pcrioada dc primivarl-vari

dr. F1. BEONEQU : Operatiuni de apicultura In cele patru sezoane ale anului ; primgvara

ing. I. CORNOIU : MetodCi simplH de prindcre a roiului natural gi de ingrijire a lui

*** Curiozitgti, cunogtink teoretice $1 practice din viata albinelor

Ing. T. VOLCINSCHI, S. BODOLEA : Incursf- une in istoria apiculturii bucovinene (I)

* * * S5 cinstim memoria inainwilor

Spicuiri din vechile reviste $i ailrti de apicultura

* * Redactia In dialog cu cititorii

* * Documentar apieol

Q o p e r b a I : fstreaga cregtingtate - deci $i ertodoc$ii romAni - celobreaz5 in biserici, la inceputul primgverii, hvlerea din morti a Mln- tuitsrului nostru, Isus Hristos.

(foto : Constantin DINA)

C o p e r t a IV : putor arh, Florin STEFUXEAC

' COLIWIUL DR REDACTIT

Ins. ELISEI TMTA w ~ ~ a t o r w . PETRE MRIAI: B A W U . SORIN BODOLEA (redactor de rubric&), hg. AUREL MALAXU. I-. EU- GEN MARZA. VICTOR NEAGU, bbl. MIIS- $ERBAN. lng. TRAIAN VOLCINSCHI.

REDAWIA 91 ADMINISTRATlA

COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIA'J'IEI CRESCATORZLOR DE A L B m DIN ROMANIA. 0 str. ~ u i l u s ~ucik nr. 17. Bucu- ragtl, sect. 2 Cod. 10231 0 Tel. 11.41.50 0 Cont vir. 4996014 B.A.I.A. illlala municiplulul Bucuregti.

Cn ocazia Sfintelor SHrbLL- tori alc Pagtelui, adre65m tnturor colaboratorilor, citi- torilor $i prietenilor ravistei noastrc urBri de sgniitate, fe- ricire gi succes in noul sc- zon spiaol pe care il dorim bogat in rezultate bune.

Hristos a inviat !

,,Albina - este amica d r a - cului" : sint multi care din venitul stupBritului i$i pig- tesc d5rile ; sint altii care isi crcsc copiii sustinlndu-i la ~co l i pe banii cigtigati de al- bin% ; sint apoi oare alte me- serii in legiturg mai strinsg cu agronomia decit apicul- tura ? Exist2 oameni care din venitul stup5ritului i$i inmul- test aputul. Stupjritul deci merit& atentiune nu numai ca venit lateral, ci si cn venit principal. Venitul stup5ritului ins5 numai atunci e sigur dacH stuparul se pricepe la stupHritu1 rational, adic5 dsc5 $tie ingriji $i manipula albi- nele astfel ca ele s2 fie in stare a se folosi de toate iz- voarele care i se oferg. Elevii vor trebui instruiti in ~co l i ca s s - ~ i insu~eascl de- prinderea pentru stupgrit in- cit atunci cind vor porni in via@ s5 fie stupari indepen- denti ".

Din articolul ..Pplf~carea apiculluril", apdrut fn revista ,.STUPAP,IWLU

,

Page 3: Romania Apicola

A P E L catre toti cei care pot sprijini una dintre activitilfile umane

cu certe ef ecte ecologice, economlce ~i sociale : APICULTURA

ing. Aurel MALAIU Dfrector a1 Institutului de Cercetare gi Productie pentru Apiculturl

Vicepregedinte a1 Asocisfiei Cresciitorilor de Albine

Asigurarea unui medin Pnconjuriitor corespundtor, impune nevoia de a pHstra resursele naturale finind cont de raportul ce exlstg intre consemarea acester resurse gi PnsHgi existents oamenilor.

Albinele melifere constituie resurse biologice de importanw vita%. Prin urdtoarele punctgri Be Sncearc& definirea rolului pe eare acea-

tea il au.

1. Rolul ecologic

Prin pmlenizarea plantdor entomofile, p r o m urmam c&ruia se produce tecundsrea qi ca atane formarea semintelor, legumelor gi fructelor, albinele an un rol cheie Pn perpetuarea gi deci supravietuirea a sute de mil de specii de plante. Din resurse anorganice $1 energie solar& aceste plante creead prin foto- sinted materie organid iar din aceasta ae formeaeH stratul de sol fertil qi se produce hran& pentru insecte, pgsLi, mamuere gi mnlte alte animale.

Aceste relafii ecologice sint esenfiale pentru existen@ noastrii gi psntru mediul incenjnriitor. D a d vrem 8% ptistrgrn nealterate in eontinuare aaeste re- lafii tiebuie s& mentinem apicultura ca ramura important& a activita~i umana Mai mult, cu inteligenfii gi ddresantg perspectivh trebule s& creem toate .con- ditiile pentrn apicultori in vederea consemilrii gi dezvoltarl neatinjenite a patri- moniuiui national apicol.

arcetgr i efectuate de a&tre organleme ~peeializate ale O.N.U. an clasilicat aceastg harnid gi minunats insect& pe losul al IV-lea ca aenaor a1 polu5di.

2. Rolul economic

Datoritg nevoii de polenbare, agricultura modern& de lnde In mare mH- sur& de albina melifer&. Oricit de bune ar fi metodele agrotehnice (pregstirea solului, calitatea seminklor, PngrSgarea, irigarea, Pntrefinerea culturilor, comba- terea dtiuniitorilor), lipsits de polenizarefecundare, nici o plants nu va da nicl flori, nici f r u c w nici seminfe $1 nici nu se va inmulti ca mas& vegetativfi.

La numeroase culturi (arbori gi arbugti fructiferi, leguminoase, furajere, plante tehnice gi oleaginoase, seminceri legumicoii etc.) polenizarea este fkcuta de cstre insecte, dintre care 85-90O/~ le reprezintg albinele crescute gi Cngrijite de apicultori. Sg nu uitgm d fa condifiile intensividrii agdculturii prin meca- nizare gi chimizare entomofauna spontan polenizatoare dispare treptat astiel CA rolul albinei de agent polenizator dirijat de om doblndqte pe zi ce trece un re1 mereu mai I m p o r h t Pn realizarea reeoitelor.

Page 4: Romania Apicola

D a d dorim a& avem aceste recolte, la imaginea copiilor care-gi bean cam cu lapte, la imaginea livezilor gi a panerelor pline cu soare gi fructe, la cea a lanurilor be aur vegetal care devine ulei la toJe acestea gi la multe dtele trebuie algturatiS imaginea tuhmr florilor din aceastii tar&, polenizate de toate albinele crescute de a t r e apicultorii r o d n i . AceastiS utlimg imagine este in- tr-adevgr dumnezeiasa, care face ca toate celelalte s& fie posibile. Albina de- vine asttel aliatul eel rnai statornic $i leal al agriculturii. .

Valoarea produselor agro-alimentare obtinute cu ajatoml albinelor este de zed de miliarde de lei 41 depwgte de circa 30 ori valoarea produselor direete ale acestora. Albinele igi Pndeplinesc astiel menirea, Pn conditiile in care in to- talitate aceasa prooductie rgmine En bendiciul intregii societiifi, celui care le Itngijqte - apicultorului, nerevenindu-i nimic pentru a recupera costurile ac- tivitgtii sale. Pe b u d dreptate Gaston Bonier spunea d : ,,Albinele au nevoie de flori ca a& tri$ias& $1 Llorfle au nevoie de albine ca sH rodeas&".

3. Rolul social

Productda direct4 realiaat4 de almine (mierea, ceara, polenul, p l ta ra , Up- tiprul de mat&, veninul, propolieul) prin nnele sortimente, asigurg hrang cu valoare nutritivg ridicatg qi dect fortitiant, prin altele asigurH substank active natnrale pentru realizarea de medicamente apiterapeutice. Inditerent de modul in care sint foloaite, prodneele apicole au un ml social deosebit, contribuind la pibtrarea a&n&tiitii copiilor, biitrfnilor. a tutnror oamenilor. Valoarea producfiei directe a albinelor nu rgspUtqte in fnkrgime munca apicultedlor. Dintre cei care se ocupii cu aceastii indeletnicire numai putini reugesc sB obt id remltate favorabile p e n h t i gi aceasta nu in fiecare an. Mdti pierd, pierd chlar albinele in special ca urmare a aplidrii neeorelate a pesticidelor, erbicihlor, hgrW- mintelor chimice, a prezcmtei in unele zone a noxelor industriale, a contaminHrii radioactive, precum $i urmare exacerbgrii unor boll periculoase.

Toate acestes conduc la o diminnare acantuatg a efectivalui apicol, cu toate efectele negative care decurg din aceaeta.

Importan@ albinelor ca factor ecologic, economic gi social poate fi snsti- nut& cu zeci de tomnri gtiintitice pline de argumente 9i date mncrete. Mmina- area sau mate chiar diaparitia in anumite zone a acestei specii de la care socie- taka omeneascH beneiiciazg atit de mult, poate ti stiivilitg nurnai prin legile care sil incurajeze apicultorii, de impertanw deosebitg fiind asigurarea vetrelor pentru stupine gi nu prin reglement&d cu d e c k restrictive saa care lntkpgr- tead oamenii de la aceastg Pndeletnicire, cum ar fi impozitarea stupilor.

SH incheiem cu cele spuse de marde savant - fizicianul Albert Einstein care a dovedit d poate apnecia la adevHrata dimensiune importanta albinelor : ,,Dm& ar disparea albina de pe suprafa@ globnlui, omul ar mai avea doar patru ani de viati%. Cu cit exist4 rnai multg polenizare, tu atit iarba este mai multit. sint m i multe animale, mai multi oameniu.

N.R. cu ajutorui domnului Tralan niescu, membru al asodaflei noastre, acest ape1 completat cu unele date tehnice apicole a fost difuzat In cursul lunii februarie parlamentarilor romBni (senator1 gi deputati) membri ai gmpsrilor parlamentare ale PaNdului National Taranlst - cregtin $1 democrat $i ale Partldului Ecologist. ,Se Intelege ca prin aceasti4 actlune se urmarea sensibilizarea puteN legislative In directla apararii $i promovHrii inte- rcselor apicultorilor $i ale apiculturii nationale.

Page 5: Romania Apicola

Pe agenda priorltitilor fiecirei stupine

Pregatirea familiilor de albine i n vederea culesului

ing. Nicolae NICOLAIDE

Epoca de inflorire a plantelor melifere, a c5ror secretie abundent5 de nectar este valorificat.5 de albine $i transformati in miere se consider5 in apiculturi ca peri- oad5 a culesurilor.

In condivile tiirii noastre culesurile abundente de nectar de la sfir$itul prim$- verii gi vara, de la salcim, tei $i floarea- soarelui, in zona de step5, de la salcim $i fineat5 fn zona de deal, de la f ineap, zmeurig gi zburgtoare in zona de munte, asigurB obunerea unor importante pro- ductii de miere.

La fnceperea culesului in comportarea albinelor se constat5 o schimbare bruscg ce se manifest3 prin : intensificarea zbo- rului albinelor, in5lbirea fagurilor in cuib, ventilarea puternic5 a urdini$urilor gi creg- terea in greutate a familiilor. ca urmare a acumultirii nectarului in faguri.

In aceast5 perioad5 se impune a se asi- Pura f w l i i l o r de albine spatiul necesar wntru depozitarea nectarului in care scop In stupi se completeazg echipamentul de faguri, se procedeaz5 la agezarea magazi- nelor $i a corpurilor suplimentare. La com- pletarea necesarului de faguri se folosesc cit mai multi faguri artificiali pe care in conditiile de cules albinele ii clgdesc in- tr-un timp foarte scurt. In acest fel se asiguril echipamentul de faguri necesari $i se c r e e d rezervele pentru inlocuirea fa- gurilor necorespunz5tori. Cu ocazia com- plethrii echipamentului de faguri pentru depozitarea nectarului Pn cuibul familiilor de albine se urmBrevte asigurarea spatiului necesar mtitcilor in vederea continusrii ouatului gi dezvoltarea familiilor in peri- oada culesului. In acest scop in cuibul fa- miliilor se introduc faguri clBditi $i artifi- ciali sau se inverseazg corpurile cu puiet. h timpul culesului, familiile de albine

se urmgresc cu atentie in functie de canti- tatea nectarului acumulat, iar spatiul ne- cesar pentru crevterea puietului $i depozi- tarea nectarului se m5re$te in continuare.

Datorit5 faptului c5 in timpul culesului albinele depoziteazi nectarul $i Pn fagurii din cuib, in care se cre$te puietul, activi- tatea de ouat a matcilor se restringe din cauza blockii cuiburilor cu nectar. In ca-

zul in care nu se intervine in familiile de albine in acest moment se produce un dez- echilibru. Ca urmare a ouatului intens a1 m5tcilor inainte $i la inceputul culesului, in familii eclozioneazg foarte multe albine tinere, comparativ cu num5rul larvelor existente in cuib. Ca rezultat a1 acestei situatii necesiGtile biologice ale albinelor tinere de a hr5ni larvele nu mai pot fi satisfacute $i albinele incep sii cl5deasc5 botci in care matca depune ou% $i familia intr5 in frigurile roitului. La provocarea frigurilor roitului contribuie de asemenea spatiul insuficient din stupi pentru ad5pos- tirea familiilor, cgldura excesiv5, blocarea cuibului cu miere $i polen cit $i lipsa de cules. In aceast5 perioad5 m5rirea volu- mului stupilor, amplasarea familiilor de albine in locuri umbrite, asigurarea unei ventilatii active, deblocarea cuiburilor, ri- dicarea periodic5 a fagurilor cu puiet cB- p5cit care prisosesc pentru intiirirea fa- miliilor slabe, deplasarea familiilor de al- bine in localit5ti in care exist% culesuri de nectar, asigur5 mentinerea familiilor de albine in stare activs $i preintfmpin6 in- trarea acestora in frigurile ,roitului.

A$a cum v5 este cunoscut, la venirea culesului de salcim, familiile de albine ocup5 in general 10-12 faguri din care 8-9 cu puiet. OdatB cu inceperea culesu- lui cuibul va trebui organizat astfel : la capBtul stupului dinspre urdinigul princi- pal folosit in tot cursul primaverii r5mine un fagure cu provizii, urmeazti apoi fa- gurii cu puiet, un alt fagure cu pis tur i gi 4-5 faguri goi pentru depozitarea necta- rului. Fagurii pentru nectar se recomandg s5 fie albi la culoare pentru a nu deprecia calitatea mierii de salcim. In nici un caz nu se va deschide $i cel de a1 doilea ur- diniv, deoarece matca va trece cu ouatul $i pe fagurii destinati nectarului. In pri- mele zile ale culesului, albinele culeg5- toare vor depozita nectarul in celulele care se elibereaz5 in cuib $i prin aceasta limiteaz5 intr-o oarecare m5sur5 ouatul mgtcii, producind in urm5toarele zile o micvorare a cantitgfii de puiet care trebuie hr5nit $i o m5rire a num%rului de culeg5-

Page 6: Romania Apicola

Pe agenda flecgreii stuplne - la rubrica prioritiitilor

Masuri privind asigurarea st i r i i de sinitate a albinelor in perioada de primavara-var8

dr. Mircea MARIN gef de laborator la Istitutu1 de Cercetgri yi Producb pentru Apiculturii

In indelungatul sezon de iarn5 familiile de albine sufer5 insemnate modificari in structura $i fiziologia lor, modific5ri ce le slgbesc rezistenta fat5 de schimbsrile bruvte ale vremii in perioada de prim5- var5 cit $i fat3 de microorganisme $i para- ziti praducstori de boli. h lunile martie $i aprilie albinele in-

trate la iernat i$i epuizeazs capitalul bio- logic, uzura $i imbstrinirea fiind ireversi- bile, astfel c5 trebuie sg moarg. Continui- tatea vietii familiei de albine este asigu- rat5 de matc5 $i noile generatii de albine.

Un numar important; de m5tci nu rezist5 rigorilor iernii, $i mediului interior a1 stupilor, de foarte multe ori cu o mare Pnc5rc5tur% toxic%, umiditate $i mucegaiuri.

Multe familii de albine pier in timpul iernii $i prim5verii datorit5 unor gre$eli ficute de cresc5tori in sezonul anterior in special in perioada de toamn5 sau a unor situatii independente de acegtia.

1. Gregeli ale posesorilor de albine :

- tendinta de inmulfire a efectivului f&r% s5 se tin5 seama de posibilit5tile bio- logice ale familiilor de albine. Astfel sint sl5bite toate caloniile, ad5ugindu-se gi procesul natural de diminuare a popula- tiei tnaintea intrsrii la iernat. Aceasta este metoda de ,,inmultire prin diviziune mor- talii". Foarte multi apicultori, mai ales hcepltori, practic5 aceastii metods de ,,marire a efectivului stupinei. Teti au pierderi importante in timpul iernii $i pri- miverii ; - neasigurarea rezervelor suficiente de hran5 pentru sezonul de iarns-primsvar5. Din aceasts cauz% multe familii de albine mor prin infometare ;

cerea de turte, plilci de candi etc., de multe ori cu adaosuri precum ftiina de soia, drojdia de bere, lapte praf etc., care conduc la o mare inc5rc5turH intestinals, fermentatii aberante, toxicozg, ce omoar5 un mare num5r de albine sau familii in intregime. In acest mediu intestinal se dez- volt5 puternic Nosema apis $i mucegaiuri ; - impachetarea excesivti, f5cut5 $i cu

materiale impermeabile ocnduce la acumu- lare de condens, sciderea temperaturii, mucegiire cu consecinte negative asupra albinelor $i moartea multor familii ; - amplasarea stupinelor pe vetre expuse

la vinturi, viscole $i umiditate excesiv6 se soldeazil cu moartea multor familii de al- bine iar noile generatii de puiet apar $i se dezvoltg tirziu ; - iernarea pe faguri vechi pLini de

microorganisme patogene (spori de NO- sema apis, Ascosphera apis $i alte mu- cenaiuri etc.) care infecteaz5 albinele $i primele generatii de puiet ; - neglijarea tratamentelor de toamnil

ale varroozei sau efectuarea lor in pre- zenta puietului, lass familiile prad5 unui num5r mare de paraziti care le spoliazg de hemolimfii $i le sl5besc rezistenta in general ; - lipsa rezervelor de ptisturii care sEi

asigure albinelor $i noilor generafii de puiet principii alimentari esentiali plastici $i energetici ; - spargerea cuiburilor primsvara ina-

inte de vreme, in perioade cu temperaturi scilzute, ploi reci sau chiar lapovife con- duce la mari pierderi de puiet $i albine ; - atacul de roztitoare Pn stupii neasigu-

rati care conduce la pierderea a citorva mii de familii de albine anual.

- scoaterea svre valorificare avroaae in - - fntregime a miekii din faguri $i inlocuirea ei cu sirop de zah5r care nu asigur5 0 2. Sitrrafii negative indepen2-te de hran5 complet5 albinelor ; crescfitori - prezenta Tn rezervele de hran5 a unei mari cantitsti de miere de man5 ce con- - o mare hc5rc5tur5 cu pesticide $i duce la toxicoze $i stimuleaz5 dezvoltarea nox5 industrial5 a rezervelor de miere $i nosemozei ; palen precum $i a orgnnismului albinelor. - suplimentarea hranei incepind cu lu- Aceasti5 situatie determinil o mare morta-

nile decembrie $i ianuarie prin introdu- litate in timpul iernii $i primhverii ;

Page 7: Romania Apicola

- lipsa zborurilor de curatire, perioade indelungate, datorit5 temperaturilor sc5- zute.

Aceast5 situatie conduce la o mare in- c5rc5turg intestinal5, la fermentatii de rea natur5 $i st5ri grave de toxicoz5 in- sotite sau nu de diaree urmate de o mare mortalitate a albinelor. fn aceastg situatie $i nosemoza poate lua form5 acut5 in stu- pinele infectate. - marile intoxicatii de prim5var5-var5

cu pestiaide, un adevgrat masacru, cind se pierd o dat5 sau de mai multe ori albinele culeg5toare sau cind sint omorite zeci de mii de familii de albine.

In perioada de prim5var5 stupinele pot fi clasificate in modul urmgtor, urmind s5 se interving corespunz5tor :

1. Normale, sgngtoase cu populafie de al- bine diminuat5 corespunzgtor rigorilor ier- nii $i legilor f i r e~ t i ale ierngrii cu albine nou eclozionate $i puiet s5n5tos. Acestea reprezintg marea majoritate.

2. Cu boli virale latente sau in fazg acut5, sub form5 de focare.

3. Cu nosemoz5 form5 cron'ic5, far5 semne de boal5, sau cu form5 acut5, acea- sta din urmg in numar foarte mic.

4. Contaminate cu locg european8, clinic s5n5toase $i foarte rare stupine cu mani- fest&$ clinice constituind focare de boal5.

5. Contaminate cu locg americang ur- mind ca in unele din ele, dac5 Vremea este foarte ciilduroas5 sau intervin $i alti fac- tori de mediu sau de intretinere favori- zanti s5 formeze focare.

6. Cu ascosferoza (puiet vgros), in unele familii ap5rind larve afectate de aceast5 micoz5.

7. Cu vaarooz5, infestatie slab5 (zeci de paraziti) sau medie (sute de paraziti). Acestea din urma stupine sint cele unde nu s-au efectuat in toamn5 tratamente sau s-a fhcut ultimul tratament in prezenta de puiet c5pgcit parazitat.

8. Intoxicate (alimentar, medicamentos, cu pesticide $i nox5 industrial&) :

- intoxicate cronic in diferite grade ; - intoxicate, f5rg posibilitate de re-

facere. 9. Cu mai multe maladii (stupine in

mizerie, intens exploatate, subalimentate, intoxicate, intrate slabe la iernat, sau ne- tratate in anul anterior).

Mentiongm cP in tara noastrs, loca eu- ropean&, loca american5 si nosemoza nu mai constituie probleme deosebite datoritg actiunilor de prevenire si combatere efec- tuate pin5 in prezent, dar efortul continu5 pentru mentinerea acestei situatii. $i in combaterea varroozei rezultatele obtinute au fost foarte bune la scar5 nationals.

h anul 1990 $i la noi in tar& s-a extins ascosferoza (puietul v5ros). De citiva ani ascosferoza tinde sg se extind5 la scar5 mondialg, in multe t5ri ale continentului european, asiatic $i american luind forme grave.

Exist5 o izbucnire periodic5 a unor ma- ladii la insecte. - avind com~lexe cauze favorizante ce exacerbeazk virulenta unor microorganisme cum sint - modificgri Pn- delungaie ale vremii, radioactivitate cres- cut5, poluare chimica, folosirea excesivP a antibioticelor, intoxicatii subacute sau cro- nice ale albinelor.

Dat fiind existents acestei situatii se im- pun m5suri generale de ingrijire profila- xie $i combatere in mod diferentiat dar $i masuri speciale.

MASURI GENERALE

a) In functie de situatia fiec5rei familii de albine se administreaz5 alimentatie de hrgnire $i stimulare cu paste preggtite din zahiir, miere, polen gi infuzii de plante medicinale $i atunci cind temperatura me- diului permite administrarea de sirop de zah5r cu adaos de miere. Aceste hr5niri se fac in functie de rezervele ce le mai au albinele in stup, de puterea familiei $ i de cantitatea de puiet existents. Aceste hr5niri de stimulare se fac $i in concor- danw cu aportul de polen gi nectar ce El aduc albinele din naturi.

La familiile slabe, cu fenomene digestive sau cu diagnostic de laborator de nose- moz5, se administreazg in paste 30-40 ml protofil la kilogram sau cite 17-20 ml la litrul de sirop. Zahgrul, polenul $i mierea trebuie s5 fie de cea mai bun5 calitate. Polenul 20-30 g la kilogramul de past5 (turt5).

b) cur5tirea fundurilor stupilor de ca- davrele albinelor ce au murit pe parcurs $i de resturile de cear5 provenit5 de la descgpticirea fagurilor cu miere, de c5tre albine. Materialele de pe fundul stupilor $i cadavrele de albine din fata scindurilor de zbor se aduns cu grij5 $i se ard.

C) se indepgrteaz5 fagurii muceggiti ~i se topesc ;

d) se indep5rteaz5 saltelutele $i alte ma- teriale de impachetare umede $i dac5 este cazul se Pnlocuiesc cu altele uscate $i cu- rate ;

e) se face restringerea sau lgrgirea spa- tiului ocupat de albine in functie de tem- peratura mediului $i evolutia vremii. Se previne astfel moartea puietului prin r5- cire, dezvoltarea germenilor conditionat patogeni, evolutia nosemozei unde se afl5 in form5 latent&, sau aparitia ascosferozei ;

Page 8: Romania Apicola

f ) se Instaleaz5 din timp adSp5tori pen- tru ca albinele ce ies la zbor s5-$i creeze reflexul pentru aceast5 surs5 de ap5 $i nu pentru alte surse cu ap5 murdar5, infec- tat5 $i poluat5.

h complexul de mSsuri privind preve- nirea $i combaterea bolilor infectioase $i parazitare dezinfectia este factor de baz5. Din p5cate dezinfectia fagxilor, stupilor $i stupinelor nu a devenit o practic5 cu- rent5 a apicultorilor $i nici personalul sa- nitar-veterinar nu a impus-o la nivelul intregii apiculturi.

Dezinfectia comport& urmgtoarea con- duit% :

1. cur5tirea cu $paclul, dalta $i perii a stupilor $i a altor materiale ;

2. dezinfectia propriu-zisa cu substante dezinfectante ;

3. respectarea timpului de contact intre obiect $i substanta recornandat5 ;

4. indep5rtarea prin spalare cu ap5 a substantelor cu care s-a practicat dez- infectia.

In apicultura noastrii dezinfectia poate fi practicat5 cu urm5toarele substante tn functie de obiectul de dezinfectat.

Stupi $i alte materiale

- carbonat de sodiu (sod5 de rufe, sod5 calcinati) concentratia de 5% (50 g la 1 li- tru de ap5) ; - s5pun sodic (s5pun de rufe din co- mert sau preparat in gospod5rie). Se folo- se$te in concentratii de 0,5-1°/0 (5-10 g la litru de ap5 cald5) ; - hidroxid de sodiu (sod5 caustic%).

Se folose~te in concentratii de 4% (40 g la 1 litru de ap5). Dezinfectia cu sod5 caustic5 este bine s5 se practice numai in stupinele de stat $i cooperatiste sub su- pravegherea sanitar-veterinarii $i numai folosind haine si materiale de proteetie. - formol (formol comercial ' ~ e folosesc solutii 2-4O/0. Aceast5 substant5 poate fi folosit5 cu echipament de protec- tie $i sub supravegherea sanitar-veteri- nar5 ; - Dezinfectant cationic - 2O0l0. Se uti-

lizeaz5 in concentratii de 7,5 ml la litrul de ap5.

Fagurii goi de rezerv5 :

- Acid acetic glacial (967. Se folose~te sub form5 de vapori emivi la temperatura mediului. Cantitatea ce creeaz5 concenratia dezinfectant5 este de 2 ml la un litru vo- lum, cu o expunere de minimum 7 zile.

- Sulf. Se foloseqte sub form5 de fumi- gatii prin ardere in cantitate de 50 g/m3. - Hidrogen peroxidat (ap5 oxigenata).

Se folose~te solutia comercia15 3% sau se prepar5 din perhidrol 1 parte la 9 parti ap5 din perogen 6 comprimate in litru de ap5. - Cloramina B - compozitia 0,5 g. Se

prepar5 solutie 0,5-10/o (10-20 compri- mate la litrul de ap5).

Solutiile de perhidrol, perogen $i clora- min5 se prepar5 imediat inainte de folo- sire $i se utilizeazk mai ales la dezinfectia fagurilor in caz de viroze $i pentru ma- terialele folosite in cresterea m5tcilor.

Stupina

Pentru dezinfectia vetrei de stupin5 se recornand5 varul nestins prin fmpr5$tiere, 0,5-1 kg/m2, apoi vatra se sap%. Se poate folosi $i varul stins sub form5 de suspen- . sie in ap5.

fn dezinfectia de necesitate in caz de boa15 contagioas5 se poate folosi $i clo- rura de var suspensie 10-25°/o.

C Diagnosticul bolllor albinelor

a) Diagnostic clinic

h perioada de prim5var5, specialiqtii in medicina veterinarg din teritoriu efec- tueazl controlul stupinelor pentru urm8- toarele maladii : viroze, loca european5, loca americang, nosemoz5, ascosferoz5, varrooz5 $i intoxicatii.

a) Diagnostic de laborator

Acest diagnostic se practic5 in labora- toarele inspectoratelor sanitar-veterinare judetene $i Laboratorul central de diag- nostic. Aceste laboratoare, pun diagnosti- cul pe baza materialelor recoltate $i tri- mise in conditii optime de consenrare $i in timp rapid, de catre personalul sani- tar-veterinar $i chiar de c5tre apicultori. fn functie de boala suspicionat5 sau diag- nosticatti clinic se trimit probe de albine, faguri cu puiet; faguri cu miere $i p5stur5. - Pentru diagnosticul virozelor se tri-

mit albine vii, $i buc5ti de fagure cu pu- iet afectat $i neafectat. - Pentru loca europeani $i loca ameri-

can5 se trimit probe de faguri cu puiet bolnav. - Pentru aascosferoz5 (puiet v5ros) se

trimit faguri cu puiet $i larve moarte $i eliminate de albine pe fundul stupilor sau in afara acestora. - Pentru nosemoz5 se trimit albine re-

coltate vii.

Page 9: Romania Apicola

- Pentru varroozH se trimit albine re- coltate vii $i faguri cu puiet chp3cit, mai ales cu celule de trintori. - In caz de intoxicatie se recolteazg $i se trimit albine moarte recent $i vii, fa- guri cu puiet mort, precum $i bucgti de faguri ce contin polen $i miere recent in- trodus5 Pn faguri. In caz de intoxicatie cronicZL - albine. faauri cu rniere cgp8citg . - $i p5stur3.

Mentiune : (Foarte important !). Desi acarapioza, rnaladie parazitax% produsti de acarianul Acarapis woodi. nu a fost incg diagnosticat3 pe-teritoriul. t5rii noastre, nu este exclus s5 fi ap3rut Pn vreo zonii de granit5 sau s5 apar5 in viitorul apropiat. Pentru aceasta, toate probele de albine vii sau moarte in stare proaspiit3 primite la laborator vor fi supuse si examenului prin stereomicroscopie $i microscopie conform metodelor de analiz5 indicate de Institutul de Cercetare $i Productie pentru Apicul- tur5 $i L.C.S.D.V. - Toate laboratoarele de diagnostic prin

specialiqtii lor vor face recoltiir,i de albine din mai multe stupine de la familii de albine slabe sau care nu se pot dezvolta $i vor efectua examenele pentru acara- pioz5.

Orice suspiciune sau diagnostic pozitiv se impune a fi confirmat de laboratorul de patologie apicol5 a1 I.C.P.A. $i L.C.S.D.V.

Tratamentol de primiivarii d bolilor albinelor

In domeniul combaterii, tratamentele se fac in trei situatii :

1. In stupinele unde a fost diagnosticaa clinic sau prin examen de laborator boala.

2. In stupinele unde in anul precedent au evoluat : loca europeanH sau americang si ascosferoza.

3. In toate stupinele, pentru varroozg.

Se procedeaza cu multg exigent5 la sus- tinerea organismului albinelor pentru a rezista invaziei prin :

1. Hrgniri de completare $i stimalare 2. Igienizarea familiilor de albine

'

3. Tratamentul, de la primele semne, ale celorlalte boli

4. Combaterea infecvilor supraadgugate provocate de bacterii, spiroplasme, ricket- tsii, micete $i protozoare conditionat pa- togene.

Aceste infectii pot fi prevenite $i com- bgtute cu urm5toarele medicamente :

Oxitetracicling 0,5 g la litrul de sirop, cite 250-500 ml in functie de puterea fa- miliei de albine, dou5 tratamente la in-

terval de 4 zile, apoi la 7 zile, pfn5 la dis- paritia semhelor de virozg sau maladie se- cundar5. La siropul medicamentos se adaug3 Protofil 17-20 ml la litru.

Concomitent cu acest tratament se va administra Micocidin cite 100 g prin pre- sarare peste albine.

Se interzice utilizarea preparaklor ee contin virupi (aga zise vaccinuri) care perpetuead infectia $1 conduc la rupin- direa virusului $i a bolii gi in stupinele ce vin in contact (in stationar sau pasto- ral), la pierderi de miitci $i la subires qi moartea multor familii de albine, ma1 ales in sezonul de iarnii-prirn6var5. De' asemenea se creead posibilitatea izbuc- nirii $i rhpindirii maladiei produs6 de virusuri modificate.

Locs eumpesnii

Se trateazti cu una din urmiitoarele sub- stante : - Oxitetraciclina (teramicina). Doza este

de 0,5-0,75 g la litrul de sirop, cite 250- 500 ml in functie de puterea familiei de albine $i gravitatea bolii, 4--5 administrgri la interval de 4--5 zile. - Locamicin (Oxitetracicling) 2.5 g la

1000 g zahgr pudrg. Se fac pudrari printre rame, peste al-

bine, cu cite 80-100 g. Tratamentul se re- pet5 de 3 ori la interval de 3 zile gi fncg de 2 ori la interval de 5-7 zile.

Concomitent cu primele 3 tratamente se pot face $i 3 administrari de sirop prepa- rat din 1 kg locamicin la 1 litru de apg cite 250 ml. - Streptomicing 0,5 g la litrul de si-

rop. Se administreazg cite 100 ml sirop pentru o ram3 ocupaa de albine. Trata- mentul se repet5 la interval de 5-7 zile, pin5 la disparitia semnelor clinice.

Loca americad

Se trateazg cu una din urmiitoarele sub- stante : oxitetracicling, locamicin, sulfatia- zol, negamicin eritromicing.

Tratamentele cu oxitetracicling $i Loca- micin au fost explicate pentru loca euro- peanl. - Sulfatiazol, solutie 20%. Se utilizeazk

1 g de substants activh (5 ml) la litrul de sirop. Cite 250-500 ml pentru o familie, de 3-5 ori la interval de 7 zile. - Negamicin. Se utilizead cite 0,4 g la

litrul de sirop, cite 250 ml pentru o familie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inc3 de 3 ori la interval de 7 zile. - EritromicinZI. Se folosesc 0,3 g la litrul de sirop, cite 250-400 n l pentru o fa- milie de albine, de 2 ori la interval de 3 zile, apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile.

Page 10: Romania Apicola

h caz de paratifozb sau septicemie se folosegte tratamentul cu oxitetracicling.

La apariua bolii se trateaz5 toate fa- miliile de albfne din stupina, ele fiind con- siderate contaminate.

Ascoaferoza (puietul v5ros) - Micocidin pulbere alb5, ugor gglbuie,

ambalatA h flacoane de mas5 plastic5 a 1 kg.

In functie de mlrimea familiei de albine gi intensitatea infectiei se administreaz5 cite 80-150 g preparat, prin impragtiere cu mina printre rame, peste albine. Tra- tamentul se repet3 de 3-5 ori. Primele dou5 tratamente se fac la interval de 3-4 zile, ultimele la 7 zile.

Cind infectia micotic5 este grav5, mico- cidinul se poate administra $i sub form5 de sirop (1 kg micocidin la 1 litru de ap5) cite 50 ml, de 3 ori, concomitent cu pri- mele trei administrgri de micocidin pul- bere. In cazul cind, concomitent cu ascosfe-

roza, apar gi semne de loc5, se adaug5 2,5 g teramicin5 la 1 kg micocidin ; se amestec5 bine gi se fac tratamente con- form indicatiilor pentru ascosferozl.

Nosemoza - Protofil - form5 medicamentoas5 li-

chid5 in flacoane de 1 1. Prin substantele extrase din ~lante . vi-

taminele $i mi'croelementele ce-le co'ntin, imDiedic5 in mare m&sur& realizarea ci- clului evolutiv a1 Nosemei apis, inhibP flora patogen5 intestinal5 gi stimuleaz5 se- cretia enzimelor digestive a albinelor $i larvelor.

Se administreazg in sirop, 17 ml la litru gi in past5 de 34 mI la kg.

Cantitatea de Protofil ce se adminis- treaz5 intr-un anotimp unei familii de al- bine variaz5 fntre 50 $i 80 ml, in functie de m5rimea $i starea acestora,

Protofilul se administread familiilor de albine afectate de nosemoz5, viroze, intoxi- catii cronice, cit $i celor sl5bite de intern- perii.

Intoxicstiile Intoxicatiile albinelor nu se trateaz5 ci

se previn. Prevenirea lor este o datorie $i o obli-

gatie atit a celor care folosesc substantele toxice in actiunile de fitoprotectie gi in- dustrie, cit gi a tuturor apicultorilor.

Pentru a preveni intoxicatiile acute ale albinelor este necesar s5 fie recitit de fie- care apicultor ,,Ordinul nr. 45/110194/23/ 1987 privind mlsurile pentru protec@a fa- miliilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide, publicat de revista ,,Apicul- tura in RomaniaU nr. 211988.

- Pentru a se pb t r a hgtatea farnil\\- lor de albine fn perioada de var5 mai sint necesare urmhtoarele m5suri : - Asigurarea surselor curate de apg On pastoral. - Diminuarea stresului de transport $i evitarea insbugirii familiilor de albine. - Evitarea marilor aglomerh-i de fa- milii de albine in pastoral. Nu toate stu- Pinele transportate in pastoral sint sing- base $i acolo se fac sigur comtaminlri gi inf estatii. - Evitarea stup5ritului pastoral in apropierea granitelor cu @rile unde se ma- nifestl epizootii la albine. - Stuplritul pastoral f5cut haotic la surse ce nu secret5 nectar conduce la grave perturbgri in viata familiilor de al- bine, sl5birea $i fmbolnlvirea lor, precum $i la mari cheltuieli cu transportul ce fac stupinele nerentabile. Lipsa unui sistem informational privind practica anual5 a stup5ritului pastoral aduce mari pagube economiei privind productia $i mari per- turbgri in via@ gi starea de s5n5tate a albinelor. - S5 se inlocuiasc5 mgtcile bltrine $i cele necorespunziitoare. - S5 se creascii roi vigurogi $i familii de albine ajutiitoare cu care s5 se consti- tuie familii puternice pentru perioada ce urmeaz5. - S5 se elimine din efective toate fa- miliile ce nu progreseazg, care mentinute, conduc la degenerarea intregii stupine prin aport genetic necorespunzgtor $i a marii sensibiliati la boli. - S i se inlocuiascl toti fagurii vechi

purtitori de gerrneni infectiovi, cu faguri noi crescuti in sezonul de primlvar5-var5. - S5 se ~ r e ~ l t e a s c 5 ~rofesional a~ icu l -

torii care s i inkleag5 roiul preveniri<boli- lor si cum s l creascl si s5 ex~loateze al- binde pentru a realiza' profilaxia gi me$- terea corect5 a albinelor. - S5 se tin5 seama de faptul c l pro- ductia de miere este variabil5 de la an la an, fn plus sau in minus, gi s5 nu se vi- tregeasc5 familiile de hrana lor in marile goluri de cules, aruncindu-le astfel prad5 degradhrii fiziologice $i bolilor, cazuri de- osebit de frecvente.

Medicamentele $i substankle dezinfec- tante pentru combaterea bolilor albinelor vor fi g5site de apicultori Pn unit5ti de desfacere dup5 cum urmeaz5 : - Farmacii, puncte de desfacere ve- terinare qi aircumscrip~ff : - varachet, protofil, oxitetracicling, streptomicin8, sulfatiazol, fenotiazinl, clo- ramina B, perogen, acid acetic glacial, sulf precipitat, dezinfectant cationic. - Magazinele filialelor ACA - micocidin, locamicin, streptomicing, sulfatiazol, arahnol, sod5 de rufe, s5pun.

Page 11: Romania Apicola

Actualitatea clasicilor apiculturii

OPERATIUNI DE APICULTURA IN CELE PATRU SEZOANE ALE ANULUI

Dr. Florin BEGNESCU

Cdtre a doua &miltate a luni i martie, dteodatd ceva mai tnainte, dupd sezon, cind au fnceput zilele cdldute, apicultorul v a incepe a-gi ageza stupina pentru viitoa- rea activitate a albinelor. Munca acelui ce are stupii Pn stupdrii fnchise g i con- struif i astfel cd ei au iernat acolo - (stupi cu peretii dubli) - este mai ugoarb decft a aceluia ai cdrui stupi constmiti tot cu peretii dubli ins6 tiispfndlfi sau izolati Qn locul destinat stupdriei, $I bineinteles a acestuia e mai ugoard decit a aceluia care pentru fernatul stupilor are camere spe- ciale (timnicuri).

Majoritatea apicultorflor nogtri, avfnd En vedere climatul td7ti mastre, face parte d i n acegtia d i n urmd gl ded scoaterea stu- pi lot de la locul de iernare gi agezarea lor f n locurile destinate En stzrpindi v a f i lucrul ce v a perocupa pe apicul tot ; pen- t r u aceasta va prepara d in vreme scdune- lele necesare t n s t u p i d , formate d in mes- cioare de scmduri f ixate pe cite patru pi- lot i bdtufi On pdmint, cind ele servesc pen- t r u unul sau doi stupi, sau agezate pe mai mul t i pi lot i cind acestea servesc pentru agezarea stupilor f n rinduri...

Obiceiul tdranilor nogtri de a scoate stupii de l a iernat i n ziua de 40 de mu- cenici. Aceastd z i se poate ded lua ca tnceputul primdverii apiculturii.

Stuparul ded dupd ce gi-a aranjat stu- pina, v a proceda On o z i caldd l a scoaterea stupilor gi agezarea 107 i n s tup id . Albi- nele tndatci VOT Pncepe a iegi i n j um l stu- pilor pentru z b m l de curdtire cdd $ t im cci mare parte d i n ele Onmagazineazd Sn t impul ierni i excrementele En intestine pentru a nu murddri stupul g i fagurii.

Acest zbor este favorizat mai d in vreme i n stupii ce au iernat afard, $i la stupii d i n stupinele fnchise, cdci albinele cu mult mat d i n weme $i anume chiar pe la finele l u i februarle, au gdsit Ale cdldute pentru a ie@ dinaintea stupilor, g i nu depa7te de ei pentru zboml de curdtire.

I n aceastd privintd stupinele aranjate astfel au u n avantaj mi mult cdci reco- mandafia unor stuparf gl anume de a scoate d in Mmnfc f n zilele calde ale lu i

februarie stupii, pentru ca albinele sii facd z b m l de curdtire, daciZ poate sd se Qnde- plineascd de aceia ce au cit iva stupi, ea este foarte grea pentru aceia ce au mi mulf i gi apoi transportarea g i mutarea stu- pilor afard $f apoi iardgi fnduntru deran- jeazd mul t coloniile g i deci e mi bine a a ~ t e p t a Sncd d t v a t imp pentru ca scoa- terea d in t imnic sd se poatd face in mod definitiv.

Aranjati stupii la locurfle destinate, vom proceda d i n prima zi la vizitarea lor g i dacd nu i-am puttit v f i i t a t n prima zi pe toti, vom continua a face aceasta in zilele calde ce vor urma. Nu vom risca a face v iz i ta pe o temperaturd prea rece cdci v o m expune larvele sii rdceascd sd w a r d g i apoi sd avem grave consednte pentru co- lonie.

Viz i ta stupului se v a l imita la pr fmi i fa- guri dacd acegtia se gdsesc On bune con- d i t iuni g i dau i nd id i de u n bun mers a1 coloniei. Vorn cur&@ podeaua stupului g i - l vom Onchide, avindu-I en vedere fntre stupii de frunte. Dacd d in contrd gdsim faguri murdari sau mucegditi, oom proceda la o vizitd completd a stupului, pentru a vedea dacd colonia ajutatd de noi v a mi putea progresa sau gdsind-o prea slabd sd o reunim cu altele On modul cum am ard- tat t n capitolul reunirfi stupilor.

Prezenta lawelor f n celule ne asigurd de vezenta mdtcii. V a trebui sd observdm ins& dacd larvele sint de albine lucrdtoare, dacd depunerea oudlor este 5n mare canti- tate g i fdrd lacune On faguri, cdci pufine Iarve g i ldsarea de celule goale Ontre ele ne dau indiciul unei mdtci putin prolifice care v a trebui mai Wrziu Onlocuitd sau su- p r i m t d de fndatd, far colonia reunitd cac o alta cu m t c d vigumasd. Pentru a ne face fnsd o just6 idee de prolificitateamdt- ci i trebuie sii tinem cont $i de populatia albinelor gi de numc5rul celulelor ce au de acoperlt cdd se Dntelege cd o matcd, chiar f i ind prolificd, nu v a depune owl mi multe decSt albinele pot acoperi mai cu seam6 la tnceputul prfmdverii. Gdsind colonii orfane, va trebui de fndatd sd le zeunim cu altele cdci chiat dacli ele sou

Page 12: Romania Apicola

not le-am procura o celuld d i n care sd se nuscd o matcd, f i ind incd prea devreme ea nu v a putea f i fecundatii in lipsd de t r intor i jzi deci colonia v a merge spre pieire.

Stupilor slabi fnsd, cu Mtci tinere Qi prolifice, le vorn administra alimentatia de necesitate procufindu-le faguri operculati sau administrindu-le miere fluidd, aga cum am ariitat la capitolul alimentarea albine- lor. Alimentatia trebuie fdcutii d i n abun- dentd, pEn& atunci cind f lora de primd- vard v a permite recolta de afard.

Nu vorn neglija a procura coloniilor apa necesard, mi cu seam6 d n d albinele nu gi-o pot procura singure d in apropierea stupinei. V o m a$eza i n acest scop i n stU- pinii, addpiitoarele ce avem sau i n lipsa acestora, vom pune cite u n burete imbibat czr apd curatd chiar i n interiorul stupului pe podea, mai cu seamii l a coloniile slabe. Oricine ins6 v a putea sii-$i procure sii-gi construiascd adiipdtoare.

Acelea$i ingr i j i r i se vor da dupd putintd $i pe cit permit stupilor rustici Ce vom avea i n stupinii.

Cu progresul sezonului g i dezvoltarea d in ce in ce mai mare a f lorei de primdvard, coloniile vor progresa g i ele d in ce i n ce mi mul t g i conducerea lor mi departe v a f i d i n ce in ce mi ugoard $i mai pldcutii. Ddm cuvintul pentru cele ce urmeazdi api- cultorului Viappiani pe care 1-am citat de multe ori in cursul acestui volum :

,,In bune condifiuni stupii deci se vor dezvolta repede astfel i n d t fagurii ldsati En vizita de pr imivard nu mi sint Sufi- cienti pentru trebuintele stupilor. NU vorn fnt irzia deci a adiiuga al t i faguri (cite pu- t in i deodatd) cu celule feminine aldturin- du-i de fagurele ce contine polen gi miere g i care urmeazd dupd fagurele confinind larve.

I n aceastd epocd sd nu se introducd i n stupi rame numai cu inceputuri de faguri int re acelea cu miere gf cu pui, pentru cd i n stupii puternici aceste Tame vor f i um- plute numai cu celule de t r intor i g i ar pro- duce u n go1 ddunitor mentinerii cdldurii i n stupii mediocri or i slabi.

Indatd ce albinele vor f i in condi tbni de a putea recolta nectar rnai mul t dedt este consumatia zilnic6 a coloniei, se v a mn i fes ta in ele instinctul de a construi $i vorn avea u n indiciu dgur de aceasta p d n alungirea peste murginile ramei a ce- lulelor destinate mieri i sau d in atirnarea a mici inceputuri de faguri ic i g i colo. Acesta este momentul de a ajuta albinele procurlndu-le Tame cu faguri artificiali avind totdeaunu gr i ja de a le ageza intre fagurele ce v ine imediat dupd fagurele ce contine pui $i intre acele ce urmeazd dupd e l ; sau d n d temperatura este deja Mi-

catd g i activitatea coloniei mare, int re u l - t imu l fagure cu pui gi acela cu miere gi polen. I n scurt t imp astfel vorn avea u n aSa numdr de faguri cu celule feminine cd vor f i suficienti a umple i n mod complet cuibul sau catul de clocire p i nu numai at i t dar incd de a ne rdmine de prisos pentru trebuintele viitoare ale altor colo- ni i . Albinele apoi p r in aceste metode se- condate i n lucriiri le de constructie, vor f i indemnate l a recoltd pentru cd experienta ne aratii cd atunci d n d colonia constru- iegte faguri, albinele merg la recoltd cu rnai multd ardoare.

N u este convenient a pune in practicd cele recomandate de diferitf apicultori pen- t r u a inmul t i repede cregtera puilor. Aga ar f i de exemplu desfacerea cuibului re- compunindu-1 astfel cd fagurl i centrali cu pui ce i n mare parte sint astupati, sd f i e agezati i n piirti le laterale iar faguri i late- ra l i agezati i n centrul stupului.

Albinele pr in natura lor sint contrarii acestor schimbdri ale cuibului g i cu toate cii citeodatd se vor f i obtinut bune rezul- tate cu asemenea mijloace, ele nu sint de recomandat mi cu seamd celor ce nu sint profund cunoscdtori i n practica apiceld.

fnaintind i n sezonul cald trebuie a des- chide mai larg urdinigul pentru a da 0 mai liberd intrare gi iegire albinelor Si pentru ca interiorul stupului sd f ie mai bine aerat.

Dacd vo im ca stupii slabi g i cei.mediocri pdstrati de la revizia de ptlmdvard sd-i facem mai puternici gi i n consecintd sd dea rezultate mai bune, t i vom transIoca i n locul stupilor puternici avind ins6 f n vedere cd aceptia d in urm4 sd aibd o dez- voltare suficientd i n ceea ce privegte nu- mcirul puilor i n celule g i a albinelor. Sd nu ui tdm cii aceastii operatiune o vorn face intr -un t imp indeajuns de inaintat astfel ca sd f i m siguri c~ larvele stupului puter- nic cu care am fdcut translocarea sd nu rdmind descoperite g i sd rdceascd d i n cauza siiriiciei sale de albine ; tot aga vorn alege pentru aceastii operafiune o zi frumoasd g i ora cind cele mai multe albine sBnt i n zbor pentru a evita luptele int re ele. In loc de a face translocarea, se v a putea fn- t i i r i stupii slabi cu faguri cu pilC opercu- lati scuturati de albine t intnd cont de con- ditiunile ce am descris int r -un capitol an- terior.

Pe mdsurd ce sezonul inainteazd iar dmpu l se acoperd cu f lor i , populatfa i n stupi se inmultegte tot mai mul t pimi d n d ajunge la maximum de dezvoltare. Cuibul stupului - catul de clodre - nu mi e de ajuns de incdpdtor pentru cantitatea de albine, este deci nevoie de a decide care colonii trebuie de preferintd sd ne dea ro i

Page 13: Romania Apicola

$i care sd ne dea miere pentru a dirija activitatea lor intr-un mod sau En altul.

fn stupii ce vor fi destinuti pentru miere deindatd ce fagurii d in cuib din apropie- rea diafragmei stupului sint umpluti cu miere iar indidile externe ne dau garantia unei flore bogate, v a trebui sd ddm albi- nelor intrarea liberd in catul de miere transportfnd i n interiorul acestuia u n fa- gure, doi, cu miere pentru a invita albi- nele, sd-1 ia mai repede i n posesie. Fagurii acegtia luati din cuib se vor inlocui cu faguri goi cu celule feminine sau cu faguri artifidali, observind de a n u ageza pe acegtia din urmd intre fagurii de miere desoperculatd pentru cd albinele, i n loc de a construi un fagure nou dteodatd se mul- tumesc a indlta pur gi simplu celulele de miere ale acestora alungindu-le. U ~ m i n d a transporta fagurii de miere din cuib in catul de miere, dind astfel cite putin d t e putin spatiu albinelor in aga mod cd sint constrinse a fabrica g i umple la loc cuibul, se potolegte instinctul coloniei de a roi.

Dacd stupul se mdregte din cale afard este folositor chiar a-1 transloca cu un stup mediocru sau slab pentru ca sd se mi sd- rdceascd de albine. Cu acest mijloc nu zi- cem ins6 cd a m Enldturat putinta de a avea ~ o i ; cu ugurin@ ii v o m putea avea, afard dacd n u recurgem la o vizitd gene- rald g i la distrugerea tuturor celulelor tle m t c d , existente sau in f o r m t i e .

Nu e de altfel cazul de a ne opune prea mult roitului ; albinele constrinse a face ceea ce nu le dicteazd instinctul lor, n u mai lucreazd cu aceeagi ardoare. Chiar g i a celuia ce nu v o i e ~ t e a miiri numiirul stu- pilor sdi, d t i va roi mai mult nu-i va strica pentru cd este Dncd t imp in toamndi sau tn primdvard a face reunirea lor.

Stupii ce vor trebui sd dea roi se vor tine constringi in cuib, astfel ca albinele inghesuite intr-un spatiu relativ mic i n care temperatura merge continuu iniiltin- du-se, sd fie excitate, aproape constrinse a se Empdrti. Finitd apoi epoca roitului, se va da gi acestor colonii liberd intrare in catul de miere operind cum s-a descris ma5 sus pentru stupii destinafi recoltei.

Aptcultorii d n d dau liberd trecere albi- nelor in catul de miere trebuie sd proce- deze tn mod di fet l t dupd tipul de stupi ce posedd. fn stupul Sartori, Berlepsch, Grand etc. se ridicd dopul de sdndurd aplicat pe deschizdtura central6 a sdndurelei ce des- parte catul superior de cel inferior; En stupul Lawstroth, Dadant g i in ceilalti stupi asemdniitori se ridicd sdndura ce formeazd tavanul stupului g i se aplicd cu- tia care formeazd compartimentul de miere, deasupra celui de clocire $i tot aga facem pentru stupii descomponibili adicd f o r m t i d in mi multe bucdti g i de aceeagi

manierd putem aplica calota la stupii cu fagurii ficgi.

Timpul suprapunerii caturilor de miete cade cam i n aceeagi datd cu epoca roitu- lui. Apicultorul congtient de datoriile sale v a f i pregdtit stupii, fagurif, ramele cu fn- ceputuri de faguri pentru a primi m i l e co- lonii gi a-gi pregdti locuintele.

Asupra facerii roilor artificiali s-a DOT- bit cu altd ocazie ; e bine acum a aminti cd roirea artificial6 trebuie sd procedeze cu ceva t imp pe cea naturald, g i cind este condusd cu bdgare de seamd $i En o just6 mdsurd, poate sd fie de mare folos pentru apicultor.

Acesta este timpul favorabil de a avea celule regale sau regine noi pentru a le procura roilor care ar avea nevoie, colo- niilor cu matca bdtrind etc., procedind cum a m vdzut la capitolul ,,Introducetea noilor mdtci". V a trebui ins6 sd t inem de aproape i n vedere coloniile cu regine ne- fecundate pentru a le putea da o altd re- gind, o celuld regald sau u n fagure cu larue mai mici de trei zile, dacd noua matcd s-ar pierde i n zborul de fecundatie sau d n d nu ar fi inceput a depune oud 15 zile de la nagterea ei.

Dacd avem de transportat En stuptna noastrd stupi aflati la o mice distant6 nu e nimic mai bun de fifcut ded t a proceda la aceastd operatiune in timpul roitului. Iatd cum operdm : in locul coloniei pe care vo im sd o mutdm, dupd ce a m ridicat-o, agezdm u n stup asemdndtor iar seara ridi- cdm $i pe acesta cu albinele ce se vor fi adunat Entr-fnsul gi-1 un im la stupul sursd.

A m spus in rindurile acestui volum care trebuie sd f ie mdsurile ce apicultorul tre- buie sd ia pentru diminuarea numdrului trintorilor ; in caz d n d apicultorul n u s-a pus On, gardd, distrugind de mi inuinte ce- lulele operculate de trfntori, va trebui sd procedeze la uciderea acestora g i la extra- gerea d in celule atit a larvelor d t g i a nimfelor, oper3nd in modul urmdtor : Se afundd fagurii in apd tinindu-i orizontali astfel ca sd se dizolve sucul nutritiv ce tine puii lipiti i n celule g i apoi se scuturd fagurele bdtfnd ugor cu palma miinii. Dacd avea a face cu larve acoperite, se vor re- teza i n t f i operculele, apoi se vor scoate tot ca mai sus avEnd grija de a ingropa acele larve sau a le da de mincare la gdini. Fa- gurii curdtati se vor repune in stup, cdci punfndu-i necurdtati expunem albinele la pierdere de t imp g i o muncd obositoare.

Epoca recoltdrii mierii cade cam la fi- nele lui mai g i lunile iunie g i iulie. Api- cultorul posesor de stupi sistematici re- colteazd mierea excedentd trebuintelor al- binelor ori de cite ori gdsegte in catul de miere faguri operculati. E chiar o bun& metodd de a-i lua substituindu-i cu altii

Page 14: Romania Apicola

goi pentru a excita din ce 4n ce mat mult albinele la muncd. Unii apicultori agteaptii umplerea completd a catului de miere pe care C I separd apoi la cel de jos prin o di~fragmd cdreia i s-a aplicat pe o des- chizdturd, aparatub lui Porter. Comparti- mentul astfel se goleate de toate albinele g i fagurii se pot u$or ridfca fdr6 nici o al- bin& pe et. h timpul recoltdrii mlerii se obsewd

stupi ce lucreazd foarte mult ,altii Ensd cam On aceleagi conditiuni de populafie $i pui stau pe loc $i produc putin fiird o cauzd evidentii. Tocmui acegtia din urmd trebuie sd fie stimulati la lucru ldrgind spatiul cuibului, transpmtind fagurii de miere $i chiar cu pui t n catul de miere g i dacd nici aceasta nu servegte if vom transloca cu alf i stupi mai slabi. fn loc de translocare se poate face o amestecare,

transportind unul sau doi faguri cu put $i viceversa de la o colonie la alta dar mi cu seamd din acelea ce lucreazd la acelea ce stau pe loc fiindcd s-a observat cd fa- miliile ce provin din mame diferite, pros- pereazd mai bine. Astfel stimulati neince- tat, se finegte prin aceea cd de multe ori if putem scoate din inertia lor $i sd obti- nem u n bun profit.

Pentru a avea ago-zigii faguri imperiali adicd cu celule de miere alungite, alegem de preferintd fagurii de miere neoperculati $i cu celule masculine ; se Endepdrteazd in- ce-fncet unii de alfli astfel cd albinele sd fie constrinse a alungi celule f i r6 a con- strui intre ace$* faguri noi.

Din volumul : ,,Coltura albinelor - Notiuni de a~iculturg rational%"'

PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE IN VEDEREA CULESULUI (continuare din pag. 3)

toare prin eliberarea unui numiir tnsem- nat de albine-doici de la hr5nirea puie- tului. In continuare nectarul este depus in fagurii a$ezati in partea lateralii a cui- bului. Apicultorul trebuie s5 supravegheze culesul $i in functie de puterea familiilor $i de PnregistrBrile cintarului de control, adaugii fagurii clitditi $i artificiali intre fagurii cu puiet $i cei plini deja cu nec- tar. Culesul de salcim fiind de mare in- tensitate este necesar sB existe un stoc mare de faguri clBditi pentru fiecare fa- milie de albine, acesta flint: in jurul a 15 faguri cl5diti dintre care 5-7 pot fi clBditi chiar in timpul sezonului respectiv.

In scopul mgririi numiirului culegiitoare- lor pe timpul culesului prin mobilizarea unui num5r mare de albine tinere la cu- les, se poate practica $i ingrgdirea ouatu- lui m5tcii prin izolarea ei cu ajutorul unei diafragme cu gratie despgrtitoare pe 3-4 faguri cu puiet necBpBcit la capatul stupu- lui. Ingriidirea miitcii se face cu 7-8 zile inainte de inflorirea salcfmului pentru ca acesta sii giiseascB familia pregiititg. Inde-

piirtarea mgtcii pe timpul culesului nu d5 rezultatele scontate.

Unii apicultori vorbesc mult de perioada optim5 de dezvoltare a familiei de albine, adicg de acea perioadii in care se cre$te puietul care devenit adult va valorifica un anumit cules, considerind cii orice canti- tate de albine produse in aceass perioadii $i in special dupB aceastii perioad5, nepu- tind participa la culesul respectiv, consti- tuie pe de o parte o cauzii a intriirii fa- mildilor in frigurile roitului, iar pe de alta parte o surs5 de consum din mierea deja realizatii. Pentru conditiile din tara noas- tr5, considergm ins& cii nu poate exista acest pericol, mai ales pentru culesul de salcim, pentru cii, cu toate mssurile de fortare a dezvoltgrii familiilor, pericolul de roire inainte de salcfm este destul de mic, iar masa mare de albine care se g5- se$te in familii dupii culesul de salcim poate f i folosia la formarea de roiuri, fa- milii ajutgtoare $i in acelavi timp pregii- t im cu aceastB albina generatiile de albine culeggtoare pentru celelalte culesuri ca : tei, zmeurg, floarea-soarelui, fineat3 etc.

m . . . . . m . . . . . . . . . . . . . . I I W m . . . m ~ m m

M I C A P U B L I C I T A T E

VIND pavilion pentru 60 familii, fLH albine, Suceavs, Telefon : 987110611

I W W . W . . . . . W . ~ W B . W . . ~ ~ ~ W ~ ~ W ~ m W H W W I

12

Page 15: Romania Apicola

Pinii la perioada de roire va mi trece ceva timp.

Totu~i sii fim preghtiti

Metodg simp15 de prindere a roiului natural ~i de ingrijire a lui

ing. IHe CORNOIU

Cu toate cii roirea naturalti in preajma prezenp $i activitatea miitcii continuind culesului principal este nedorit.5, uneori, lucriirile de Ingrijire. cu toata grija ce o purtiim, penru a evita Scopul acestor lucrki vizeaz5 reciipiita- intrarea unor familii de albine in ,,frigu- rea identitittii de familie, astfel ca la in- rile roitului", o parte din ele vor roi sin- trarea in iarnii s& dispunB de cel puvn gure. Cunoscute fiind cauzele ,avantajele 1 kg albine (cca. 10 000 de indivizi) $i $i dezavantajele roirii naturale, atentia 12-15 kg rezerve de miere, iar Pn sezonul noastrii trebuie indreptatg spre gssirea urmtitor, sii participe la valorificarea cu- unor metode cit mai simple, rapide $i efi- lesurilor. ciente de prindere a roilor (roii primari) In vederea realiztirii acestor deziderate, $i trecerea acestora in grupa familiilor de supun atentiei urmiitoarele : bazii. - stimularea ouatului matcii prin ad-

~ ~ i ~ l p&r&seqte stupul intre orele 11-15, ministrarea la hrgnitor din douii fn douii in zilele cglduroase f&r& vint, agezindu-se zile a siropului de zah&r 1:l in cantist i de regulii nu departe de stupin&, pe cren- de 200-250 ml ; gile unor copaci lufnd form& de ghem - msrirea puterii n0ii unitgti biologice sau ,,cgciul&". Aici, albinele de toate virs- prin introducerea de mme Cu puiet ~ 5 ~ s - tele fmpreuna cu matca b&trfn& ramin li- cit de la familii s&'l&oase $i puternice. niqtite timp de citeva ore. Aceastit operatiune se va face treptat in

lmediat dupii depistarea roiului ieSit, in functie de populatia roiului capabili de functie de mgrimea acestuia, se pregg- acoperirea suprafetelor cu puiet e5~5a i t ; teSte un de stup cu 2--3 faguri - stimularea instinctului de cltidit prin

diti care se aflii miere, piisturii, un fa- introducerea In continuare de faguri arti-

gure artificial $i o diafragmii. Dinainte ficiali ; - dacH matca pare epuizat.5 biologic, pregiitit dispozitivul de captare, (confec- (ponfi sciizuE) se va inlocui cu matcg tionat simplu dintr-un sac de material plastic a ciirui gur5 este fixatA pe un ca- tin&rg - in perioadele lipsite de cules, roiului dru de lemn sau de metal u$or, previzut se vor administra cantitati suplimentare cu miner de lemn detavbil lung de 3-4 m) se fixeazg sub roi ping ce acesta intrg in de sirop de zahgr pin5 la 500 ml, din dou&

sac. Prin scuturarea crengii cu ajutorul doug zile; unui ,.irlig din lemn, albinele impreun& cu - efectuarea obligatorie a tratamentelor

specifice conform prospectelor ce Pnsotesc matca vor fi adunate in sacul de material medicamentele folosite. plastic, iar apoi golite f n stupul preggtit. R~~~~ care nu are perspective de trecre In acest timp o parte din albinele nesur- 1, grupa familiilor de bazg, toamna se fo- rinse roi, vor continua s s se aseze pe lose5te la intarirea altar familii impgrtind aceeavi creang5 unde mai persisa mirosul albinele, hrana puietul, iar matca se rn5tcii. Se va proceda la 1-2 asemenea post, ierna in ghemului sau operatiuni de captare, scuturare $i golire duce fntrmo familie, care din diferite mo- a albinelor in stnpul pregiitit. Dintr-o fa- tive pierdut-o. rnilie sBn&toas3 se vidicg o ram& cu puiet ,--a concluzie la cele aratate, se poate nec&piicit $i se introduce fntre ramele cu afirma, cs preocupare temeinicg in peri- miere $i ~Ssturii , iar la o margine fagurele oada roitului, (chiar d a c ~ uncle familii de artificial. albine roiesc natural) fiecare familie de

Roiul astfel captat $i organizat Pn cuib albine in parte, poate oferi anual cel putin cu urdinivul redus, (1 cm pentru un inter- cite un roi. val albin8) f n functie de puterea sa, se Acest lucru determini4 o mtirire conside- a$az5 la grupa roilor din stupinti, iar in rabilii de efectiv, iar prin mentinerea efec- evident5 se va specifica ,,roi natural". tivului in stare puternic activs, se reali- Dupii 2-3 zile se procedeaz5 la un con- zeazh Pnsemnate cantitsti $i, caliati de trol sumar a1 roiului captat, se verific5 produse apicole.

Page 16: Romania Apicola

Curiozitafi, cunostinfe teoretiee si practice din viata albinelor

0 matcd de albine poate depune in se- $i albinele au paraziti care p r i ~ atin- zonul activ i n 24 ore 2 000-3 000 oud, gerea mandibulelor le silesc sd le ofere care cintdrite depdgesc de 2 ori, greuta- miere de pildd Braula coeca. tea corvului ei.

Ca sd culeagd 1 kg mfere o albind ar trebui sd cerceteze 2-5 milioane de flori g i sd parcurgd o distant6 egald cu ocolul pdmintului. Pentru aceasta ins6 ea ar trebui sd trdiascd de 100 ori mai mult (100 de vieti).

Viteza madmd de zbor a unei albine ajunge 70 kmlord. fncdrcatd, viteza se reduce la 20 kmlord (440 bdtdi de aripil secundd).

Viata unei albine lucrdtoare in timpul activitdtii (culesului) este de 42 zile, iar i n timpul repausulvi de iarnd, de 6 luni.

Matca degi se dezvoltd din acelagi fel de ou din care se dezvoltd g i albinele, datoritd faptului cd este hrdnitd En timpul dezvoltdrii sale cu ldptigor de matcd, se dezvoltd cu 5 zile rnai repede decit o albind, este de 2 ori rnai mare, iar viata ei este de 61 ori mai lungd decit a unei albine in sezoaul activ (ea trdiegte 5-7 ani).

0 albind cheltuiegte aprodmativ 0,s mg de miere pe 1 k m de zbor. h timpul zborului temperatura albinei depdgegte cu 10' temperatura ei de repaus.

Nectarul florilw se transfownd On miere abia in gugtta albinei, unde zaharoza tncepe sd se transforme i n glucozd g i fructozd, addugindu-I-se g i o serie de fermenti g i alte substante organice.

Mierea favorizeazd dcatrizarea rapidd a rdnilor, continind hormoni de cregtere.

Cind o familie de albine se pregdtegte de roire, ea adund de doulf ori mat pu- find miere.

Mdtcile eclozionate toamna roiesc mai putin decit celelalte.

Albinele pot fi dresate sd polenizeze anumite plante de culturd. Pentru acea- std destinatie l i se distribuie dimineata cite pufin sirop de zahdr cu mirosul specific al florilor respective. Siropul va contine 5 litri apd g i 500 g zahdr plus corole proaspete din florile plan- telor propuse pentru intensificarea po- lenizdrii.

fn caz de intepdturi de insecte (viespe, albind, pdianjen etc.), dacd acul a rdmas i n rand, I1 scoatem cu bdgare de seam&, stoarcem apoi locul intre doud com- prese, pind cind r a m sfngereazd. Fric- tiondm dupii aceea cu amoniac, apd s6- rat6 sau otet. Putem folosi g i procedeul popular, de a freca Ontepiitura cu o frunzd de pdtlagind, pe care o ldsdm apoi aplicatd pe locul intepdturii citeva ore. Dacd locul se umfld, aplicdm com- prese cu apd de Burow, iar dacd umfld- tura persistci, e rogie $i dureroasd, fa- cem u n pansament ster51 cu praf de suljamidd sau cu aureomicim? pomadd.

Albinele au g i ele graiul lor care se manifest6 prin diferite mfgcdrf ritmice cunoscute sub denumirea de - dansul albinelor. L h p d cercetdri indelungate acest mijloc de comunicare a albinelor a fost descoperit de cercetiitorul austriac Karl von Frish.

1 Pentru a aduce 100 g apd in stup, albi- nele au nevoie de 3 000 de zboruri.

0 familie de albine puternicd de 35 000 albine, i n timpul iernti consumd de 6-7 ori mai putin decit o jamilie de albine slabd (2 500 albine).

0 familie de albine puternicd de 6 kg (sau 60 000 albine) in timpul unui sezon bun de cules asigurd o productie de 2 ori g i jumdtate rnai mare decit 4 fa- milii de albine slabe de 1,5 kg.

Larvele de albine sint vizitate de 10 000 ori t n timpul celor 6 zile de cregtere, iar larvele mdtcilor Qi rnai des. 0 larvd de albind, care la nagtere cintdregte mai putin de I mg consumd i n 6 zile 200 m g de hrand. Pentru hrdnirea a 10 000 lame (1 kg albine) este necesar 1,140 kg miere $i 0,894 kg polen, deci i n total 2,034 kg hrand, adicd de doud or1 greutatea al- binelor.

Raza de activitate (de zbor) a albinelor este de 3-6 k m In jurul stupului g i uneori chiar rnai mult, insd nurnai pin6 la 3 k m se poate vorbi de o valorifi- care rentabild.

Page 17: Romania Apicola

Insecta scorpionul fals care trdiegte Pn interiorul stupului, este folositoare pr in faptul cd se hrdneyte eft oudle g i larvele pdduchilor albinelor (Braula coeca).

0 albinif este de 20 or i mai puternicd dedt u n cal, Qntrucit ea poate tirD pe u n teren plan o greutate de 20 ori mi mare dedt greutatea corpului ei, pe ctnd u n cal t i r i ie abia o greutate egald cu a so.

Pr in polenizarea culturilor agricole, al- binele sporesc productia de fructe, le- gume g i seminte y i calitatea acestora adudnd astfel u n venit indirect de peste 25 or i mai mare dedt valomea produselor directe ca miere, ceard etc.

h medie 10 000 de albine dntdresc 1 kg. Cind roiesc, la plecare albinele sfnt in- cdrcate cu provizii 6i stnt mi grele, intr ind numai 6 000 de albine Ontr-un kg.

() Soarecii stnt atragi i n stupi nu attt de mierc c i t mi ales de polenul care con- tine albumin&.

() Trfntorul are trompa scurtd astfel cif el nu poate sd culeagii nectarul d in f lori . De aceea el se hrdneyte numai cu nectarul gi mierea existent6 i n starp.

Un kilogram de miere are 4 100 de ca- lorii, iar valoarea alimentard echiva- leazd in calorii cu 50 de oud, sau 16 kg rogii, sau 14 kg cartofi, sau 7 kg mor- cov, sau 6 kg lapte, sau 25 banane, sau 40 potrocale, sau 1,680 kg carne vitii.

Albina g i matca au cite 3 ochi simpli (oceli) $i 2 ochi compugi, care la r indul lor sint alcdtuiti d i n cite 5 000 ochi sim- pli (omafidii), iar tr intorul are 3 ochi simpli $i 2 ochi compu$i, care sfnt al- ciituiti d i n cite 8 000 de ochi simpli.

Calitatea $i cantitatea de nectar produse de plante variazd de la or& la ord. fntre factorii p7incipali care influenfeazd aceastd variatie sint conditiile pedocli- matice g i valoarea nectariferd a speciei respective.

() In timpul v w i i , d i n cauza argitei soare- lui, stupul se usucd atit de tare, incit se produc crdpdturi, care odatd cu ve- nirea ploilor constituie locuri de inf i l - trare a apei, favo7iz9nd putrezirea lem- nului. Toate aceste f isuri gi crdpdturi trebuie astupate la t imp cu chit. Cel mai bun chit se prepard d in fdind de rumegug y i aracet care, dupd aplicare gi uscare se vopsegte cu o vopsea de ulei. Fundul stupului este expus i n per-

manent& la o variatfe de umiditate a Zemnului d in cauza evapordrii apei d i n sol i n tot timpul anulai. Se recomandd ca partea inferioard a fundului sd f ie protejatd cu u n strat de smoalif, ulei ars, teroson sau vopsea. U n stup bine intretinut se poate exploata ~i peste 40 ani. -

() Antenele albinei d n t organe tactile $i in acela@ t imp olfactive. Ele sfnt alcif- tuite d in 15 000 de fosete cu celule ner- voase senzitive.

() I n ghemul de iarnd albinele suportd geruri de minus 50°C $i chiar mai mult, z n t imp ce o albim? luatd ca in - divid aparte amortegte g i este imobili- zatii la o temperaturd sub plus 8'C.

Cantitatea de miere aflatif On gu&a unei albine d in ghemul de i a d ti ajtinge pentru intretinerea v iet i i 25-30 de zile, iar o albinh izolatd tot CU gU- $ulita p l i d moare i n dteva ore, la o temperaturii de minus 20 grade.

Toate produsele apicole : mierea, ceara, propolisul, polenul, pdstura, veninul. de albine, ldptiyorul de mutcd $t apilamilul au proprietdti terapeutice $i se folosesc i n medicina unaanii y i veterinard.

Pentru a prepara 10 kg de miere d i n nectar, albinele c o n s u d d r ~ 2 kg nectar.

Propolisul este u n anesteziant de 3,5 or i mai puternic decit cocaina $i 52 ori mi puternic dedt novocatna.

# In t impul veri i stupii agezatf On umbra aduc mai multd miere dedt cei expuqi mereu in soare.

AIbineIe au nevoie de f lor i ca sd trd- iascd, far f lori le au nevoie de albine ca sd rodeascd.

0 aIbinif i n via@ ei de culegdtoare adum? dour circa 10 grame de mime pentru care trebuie sd parcurgd o dis- tantd de circa 400 k m

Albdna Zgi petrece jumdtate d i n v iata ei in interiorul stupului tar aMa i n cea- laltd jumdtate a vietfi sale devine al- bind culegdtoare de nectar, polen, apd sau propolis. Multiplele activitdti ale al- bfnei, sfnt On strinsd legiiturd cu virsta ei (albina doicd, cereasli, ventilatoare, sacagitd, cdrdtoare de polen, nectar, propolis etc.).

Page 18: Romania Apicola

lncursiune in ist oria apiculturii bucovinene

ing. Traisn VOLCINSCHI, Sorin BODOLEA

Bucovina - tinut romflnesc strgmogesc, rol de mare importan@. 0 prim6 mgrturie cu un bogat gi zbuciumat trecut istoric, istoricg asupra practicgrii apiculturii in meleag de glorie gi legendg, locuit de oa- zona de nord a Daciei, Pn tinutul dintre meni harnici gi mindri ce gi-au adsugat Siret, Prut gi Nistm ne parvine de la ma- necontenit contributia personal& la tezau- rele istoric a1 antichitgtii, Herodot (484- rul de valori mhteriale $i spirituale ale 425 f.e.n.), care in cZil5toriile sale prin poporului romhn. aceste locuri noteazg c5 este cea mai bo- h acest nord de tarti, lovit de multi

rivnitori la bogatiile lui, cQcat gi jefuit nu rareori, viata a rensscut tot mereu rnai puternicg. S-au ridicat gi s-au dezvoltat aici puternice centre ale comertului gi cul- turii, orage ce gi-au Inscris numele pen- tru totdeauna fn congtiinta neamului chiar din perioada de fnceput a cristalizgrii unor forme statale. Astfel, multe documente atest4 existenw oragelor Rsdiuti, Baia gi Siret Pnca inainte de intemeierea statului feudal moldovenesc, ele fiind apoi amin- tite pe rind ca centre ale puterii (Pndepli- nind rol de capitala) gi ca localititti ce s-au bucurat de o deosebitg faimil datoritg bogatei vieti comerciale gi spirituale. Ve- chiul orag Siret spre exemplu - prima capital6 a Moldovei -, a fost atestat do- cumentar fn anul 1340, dar sgp5turile ar- heologice au dovedit c& pe acest loc a existat anterior o gi rnai veche colonie ro- mans ridicaa, la rindul ei, pe vatra unei alte agezgri preexistente. Oragul Riidiiuti pastreaza Inca unul dintre cele rnai vechi monumente de arhitecturg feudal5 d i n Moldova, Biserjca Bogdana. constmitti de Bogdan I (1359-1369); nec~opolil a primii lor mugatini, cei care au pus bazele inte- meierii Principatului Moldovei. $i tot aici, in nordul Prii , se aflti gi prima ctitorie a marelui domnitor Stefan : Mgngstirea Putna. 0 altEi localitate cu puternicg rezo- nanth istorica - ora$ul Suceava - cetate de scaun ridicatg de Petru Mugat gi in- tAritli de Stefan cel Mare ca principal5 rqedinti a domnilor Moldovei - este atestat5 documentar pentm prima datA in anul 1388. Timp de trei secole Suceava a jucat un Pnsernnat rol politic $i militar.

. Aici au descglecat primii voievozi mara- murgeni, aici s-au ridicat cele rnai im- portante ctitorii ale mugatinilor gi cele rnai numeroase gi reprezentative minbtiri , considerate astgzi monumente de arts.

In ansamblul dezvoltgrii istorice a aces- tor tinuturi, cregterea albinelor gi comer- cializarea produselor stupului au jucat un

gat2 zonB melifer5 din partea aceasta a Dungrii. Totodat.5, el preia informatii de la tracii de pe malul drept a1 fluviului, care spun cg aceste tinuturi nu pot fi chl- cate cu ugurintg din cauza codrilor sglba- tici gi a multimii albinelor. Acestei pareri i se raliaz5 ulterior gi cronicaml polonez Rimschi, care, in secolul XVI mentioneazil cii regii Poloniei n-au putut cuceri Bu- covina gi nordul Moldovei din cauza mul- timii albinelor. Chiar dac5 aceste afirmatii ni se pot p5rea exagerate, ele aduc totugi la luming un adev5r care nu poate fi con- testat : populatia se ocupa intens cu ere$- terea albinelor.

Cucerirea Daciei de catre romani in cursul celor doug rgzboaie (101-102, 105- 106 e.n.) a fost urmatil de o puternics colonizare a celei rnai mari pilei a teri- toriului. In nord fns5 au rAmas puternice agezgri ale geto-dacilor, dacilor Liberi $i carpilor care gi-au continuat ocupatiile traditionale, intre acestea un loc impor- tant ocupindu-1 apicultura. Firesc, s-a dez- voltat, atit Pn teritoriul Daciei romane, cit gi in zona libera un comert fnfloritor in care produsele apicole - mierea $i ceara - au ocupat un loc de frunte. ExistA nu- meroase dovezi in scrierile unor istorici gi literati ai timpului cum ar fi Cat0, Varro, Julian, Columella, Flavius, Virgil- lius gi multi altii referitoare la importanta ce se acorda mierii gi cerii provenind din aceste tinuturi Pn cadrul ansamblului ne- gotului Imperiului Roman. Istoricul Pto- lemeu (150 e.n.) spre exemplu, noteaz5 faptul cg in capitala imperiului - Roma - la slujbele divine, ceara $i mierea Pro- venite din Dacia roman5 erau la mare v e t .

0 alti4 d r t u r i e ce a tesa o larg5 dez- voltare a apiculturii in teritoriile locuite de strlibunii nogtri consti4 in numeroasele toponime, hidronime gi patronime de in- spiratie apicoi provenind, se pare, din aceeagi str5veche perioadg $i folo-

-site ping in ailele noastre. Dr. ing. Eugen

Page 19: Romania Apicola

Mewes, in lucrarea sa ,,Argumente apicole la formarea $i dezvoltarea unitar5 a po- porului romPnu evidentiazi c5 termenul de prisac5, spre exemplu, are o rlspindire mare in wra noastrl, regisindu-se in 21 de judete denumind 23 de localitsti (6 displ- rute) $i 16 locuri geografice. In Bucovina, arat5 autorul, numele de Prisaca a fost purtat de dou5 c5tune - unul apartinind comunei Tereblecea iar altul comunei Vama -, precum $i de o localitate, Pri- saca Dornei, care $i in zilele noastre poart5 acest nume datorat existentei pe aceste locuri a unei stupine apartinktoare de Mi- nistirea Vatra Moldovitei. Tot unei stu- pine, apartinind ins5 de Mgngstirea Solca, i se datora numele fostei comune Stupca, azi Ciprian Porumbescu. In leg5tur5 cu numele acestei comune, putem cita $i un document din vremea lui Petru Rareg (1546) care pomenevte de un anume Sandru Vatman de Stupca. $i asazi, in actualul judet Suceava, mai exist5 o comun5 de- numitg Stiubeni ce st5 drept m5rturie prin vechimea numelui s5u continuitstii tradi- tiei $i practicii apicole in aceasta zonh. Legat de denumiri derivate din cuvinte cu specific apicol, cronicarul Miron Costin noteaz5 in letopisetul s5u c5 descllic5torii venind de peste munv, pe viile Moldovei, Siretului t i Sucevii au g5sit codrii seculari cu poieni gi cimpii mhoase. Drago$ VodB cu ai s5i c515reti au z5rit un stilp de fum spre care fndreptindu-se au ggsit, intr-o poian5, un b5trin inc5rcat de ani pe nume Iawu ce trebgluia in mijlocul unei fru- moase prisgci, r5mas pe loc nestingherit de migratia popoarelor. In cronica lui Enache Kog5lniceanu, tom 111, pag. 513, se precizeazi c5 voievodul Drag05 a d5- ruit lui Latcu p h t n t pentru prisaca sa cit se vedea cu ochii. Acest pamint a fost denumit Latcani, de unde a derivat cu timpul actualul Itcani. Tot legatl de voie- vodul Dragog este, se pare, $i denumirea

f orqului Suceava. Lucrarea ,,Un dalmatiu prin Moldova anului 1762", publicat5 in ,,Adev5rul literar $i artistic" nr. 723, Bucu- revti 1934, la pag. 3, arat5 c5 aceast5 de- numire vine de la aceea a pris5carilor aduvi de Dragog Vod5 de peste munti $i care in limba veche se chemau sucevi - adici oameni care triiesc din albinlrit.

Lucrare de referin@, Marele Dictionar Geografic a1 Romlniei, alcgtuit in 1908 atestl existenta pe Entreg cuprinsul t5rii a acestor localit5ti cu nume de inspiratie apicol5, ba mai mult, semnaleazg ape, vrii, sfori de movie sau trupuri de pldure, piscuri $i trec5tori ce poarta din vremuri stravechi denumiri apicole, dintre care multe in Bucovina.

Un alt fenomen ce poate atesta larga rhspindire a albingritului fn nordul Mol-

dovei $i in Bucovina, este cel a1 pastr5rii in timp a unor nume de familie cum a r fi : Prisacil, Prisgcaru, Stuparu, Albinaru, Boqtinaru, Hovtinaru qi altele, fntr-o vg- dit5 legitur5 cu albingritul atit fn trecut cit gi in prezent. Vechi documente istorice atesta existenta in divanul boieresc a1 domnitorului Alexandru cel Bun (1400- 1432) a unui dreg5tor numit ,,AlghinhU.

Dacg ar fi s5 privim evolutia stup5ritu- lui bucovinean in ansamblul dezvoltEirii apiculturii romlne~t i am putea trage, fBri3 indoial5, concluzia existentei unei apicul- turi infloritoare pe aceste meleaguri, prac- ticatA din mo$i str5mo$i $i mult mai pu- ternic implementat5 in via@ obstei in Bu- covina $i Moldova (ca $i En Banat de alt- fel) decit En Muntenia $i sudul @rii. Nu- meroase dovezi cu privire la istoria api- culturii din aceast5 zon5 le g5sim in arhi- vele moldovene$ti. Din cercetarea acestom rezultl cg la Siret, in Bucovina, existau cele mai mari topitorii de cear5 din in- treaga ~o ldov i i , proprietate domneasc5. fiind Pnfiintate fnc5 din 1404, pe timput lui Alexandru cel Bun. Notind cauzele care-i fac pe moldoveni mai avuti tn ceea ce priveste mierea $i ceara, lucrarea lui Franz Joseph Sulzer intitulaa ,,Geschichte des Transalpinischen DaciensU - Wien, 1781, vol. I., pag. 88 mentioneazi : ,,In Va- lahia nici un domn nu a avut un venit atlt de mare dup3 albine ca in Moldova. Aceasta nu numai din cauza terenurilor ~i a climei mai slabe, ci $i datoritg fap- tului c5 boierii munteni nu depun atfta chibzuinv $i sErguint5 in domeniul albi- ngritului, care cere indeminare $i st5ril- int5".

In Evul Mediu apicultura ocupa a1 tr&- lea loc in economia t5rii dup5 agriculturs $i cre$terea vitelor - menfjoneaz5 istori- cul Nicolae Iorga, iar Bogdan Petriceiclv Hasdeu precizeaza c l apicultura O C U ~ ~ a1 treilea rang ca insemnhtate pentru veni- turile statului. Printre documentele ce n e parvin din aceast.3 perioadi, referitoare la aceast5 straveche ocupatie, mentionam Hri- sovul de la Suceava, emis in anul 1400 de Alexandru cel Bun care face o con- ventie comerciall cu negustorii cerari din Pocutia, clrora le inggduie s5 colecteze, ceara din Moldova cu conditia ca la vam5 s5 dea cite o piatr5 de cear5, adic5 un, sloi cu o greutate de 3,870 kg, denumit $i camln5, plat5 in naturi impus5 pe circu- latii cerii. Printr-un alt hrisov, emis la. Suceava la 8 octombrie 1408, Alexandru cel Bun schimb5 taxa in natur5 prin plat5 in bani, obligind pe colectorii de cearl s& dea la cele 13 v5mi existente tax5 in bani $i anume : ,,Ceara din Muntenia sau cea din Bra~ov, nu este slobodl $i vor da vam5 pentru o piatr5 de cearP un grov,

Page 20: Romania Apicola

iar la desc5rcare la Suceava, de fiecare piatr5 de cear5 un gro$, iar la Siret o piatr5 de cear5, un gro$". Ultimul popas a1 cerii la Siret este explicat prin faptul c5 aici existau, cum am amintit $i mai sus, mari topitorii de cear5, proprietate domneasc5, unde se preparau sloiurile prin presare, in ateliere specializate, prevgzute cu teascuri. Bemeficiarii plgteau, bineinte- les, o anumit5 tax5 statului. In aceeavi perioad5 se consemneaz5 in documente aparitia preocup5rii albinarilor pentru pro- ducerea unui amestec de cear5 cu propo- lis - foarte pretuit - in vederea comer- cializsrii, in special peste fruntariile t5rii. Exist5 aprecieri $i mentiuni speciale prin care se atest5 faptul c5 ceara bogdanic5 era cea rnai c5utat5 pe piata Venetiei, fiind apreciatg pentru mirosul deosebit $i alte calit5ti in toat5 Europa (Bogdania era denumirea veche a Moldovei, dup5 numele lui Bogdan I). fn lucrarea sa ,,Voyage en Valachie et en Moldavie", consulul austriac in Tara Rom5neasc5, Ignatz Stefan Raiche- vici noteaz5 c5 ... ,,Moldova este reputat5 pentru ceara verde, foarte c5utat5 in str5i- n5tate". R'Iarele c5rturar Dimitrie Cante- mir precizeaz5, la rindul s5u, in lucrarea ,,Descrierea Moldovei" c5 ,,albinele mol- doveneyti rnai d5deau $i alt soiu de cear5, cam neagr5 $i prea mirositoare" pe care, spune el ,,o scot prisacarii la vreme cu miere $i o vind mai scump5 pentru c5 miroase rnai ca $i ambra $i st5 impotriva soarelui". Autorul arat5 in continuare y i modul in care albinarii ,,bortilesc stupul $i fac cr5p5turi in multe locuri, iar al- binele astup5 acele deschizgturi cu ceara aceea neagr5". Este vorba, bineinteles, de propolis care se dovedevte a fi cunoscut bine de c5tre prisscarii de pe aceste locuri. Inspirindu-se probabil din aceste vechi do- cumente yi poate yi din altele necunoscute nou5, Mihail Sadoveanu mentioneazl in cunoscuta sa trilogie ,,Fratii Jderi" ... ,,faima unui anume fcl de cear5 care nu se g5- seyte nic5ieri in lume, ci numai in Mol- dova, $i rnai ales pe Valea Siretului, ajun- sese pin5 la palatul cel mare a1 dogelui $i la sala sfatului celui mare a1 senatorilor venetieni care se fuduleau c5 au in pala- tele lor f5clii din cear5 verde la culoare, cu un prea pl5cut miros. Aceast5 cear5 se pl5te$te de dou5zeci de ori rnai mult ca cealalt5". Istoricul Nicolae Iorga mentio- neaz5, de asemenea, c5 mierea Moldovei se trimitea in Italia, iar ceara moldove- neasc5 ajungea pin5 la Venetia, pentru a da acolo acele frumoase peceti ventiene $i pentru a lumina - fk-5 s5 le afume - strglucitele picturi, din catedrala $i bise- ricile vestitului orav a1 Adria-ticei. h Bucovina existind nurneroase m5n5-

stiri $i biserici, iar la Suceava fiind ce- tatea de scaun, mult timp in acest peri-

metru au fost emise cele rnai numeroase documente - hrisoave $i urice de danie $i scutire de d5ri pe stupi - prin care cei rnai multi domnitori au incurajat cres- terea albinelor pe ling5 m5n8stiri, aceasti3 ocupatie fiind considerat5 extrem de folo- sitoare cultului bisericesc atit datoritA ob- tinerii cerii folosite la confectionarea lu- mingrilor, cit $i prin celelalte venituri ce se realizau din vinzarea mierii. Obiceiul de a intemeia locaquri sfinte $i a le in- zestra cu mo$ii $i prisici este continuat de toti urmavii lui $tefan cel Mare, Bog- dan, Vtefinit5, Petru Rare$, Alexandru LB- puvneanu, Petru $chiopu $i altii care au dat in legStur5 cu stup5ritul multe urice yi hrisoave. Rezult5 clar din aceste ducu- mente c5 apicultura era mult rnai dez- voltat5 pe domeniile m5n5stireqti sau apar- tinstoare unor biserici decit pe domeniile boiereqti. G5sim ins5 in arhivele statului yi acte domneyti. prin care se fac avantaje $i inlesniri unor boieri, persoane privile- giate, sau acelora care s-au evidenfiat prin acte de vitejie. Printre ace~t ia apar ins5 foarte rar oamenii de rind.

In cele ce urmeaz5 ne vom referi la o parte din aceste vechi documente cu pre- ciziiri apicole emise la Suceava precum $i la altele emise in alte localitati dar care se refer5 la Bucovina.

Astfel :

- 1429, Suceava - Alexandru Voievod d5 mBn5stirii Neamt prisaca domneascg de la Zagora $i iezerul cu acelaqi nume cu prisaca din juru-i.

- 1431, Suceava - Alexandru Voievod d5ruieyte mBn5stirii Bistrita patru pri- s k i : La Bohotin, la obirvia Timancgi, la Itchil (Itcani) $i la gura Botnii, scu- tite de vama ge stupi.

- 1431, Suceava - Alexandru Voievod En- areyte boierului Cupcici clteva sate din care unul - Tirgul Cirliggtura are $i o prisac5.

- 1438, Suceava - Ilieg Voievod d5m- i e ~ t e M5n5stirii Neamt prisaca de la Gura T5tBrcBi.

- 1451, Suceava - Rogdnn Voievod d5m- iegte prin hrisov !ui Petru Durnea ,,un loc de prisaca", iar hotarul acestui loc va fi dup5 obiceiul prisiicarilor ,,in toate p8rtile". Aceast5 exprcsie este o unitate de mRsur5 a suprpfetei, moyte- nit3 de la str5buni yi stabilea limitele proprietgtii astfel : cel dartlit arunca din mijlocul locului spre laturi o secure $i acolo unde ea se oprea, era hotarul prisgcii d5ruite.

- 1453. Suceava - Alexandru a1 11-lea d5 m5n5stirii Moldovita scutire de vamB mentionind : .,iar cind vor aduce miere din prisscile lor, s5 nu pliiteasc5 vamB

Page 21: Romania Apicola

nici la Iaqi, nici aiurea, nici o brodinii s5 nu pl5teascS la nici un vad". - 1454, Suceava - Petru Voievod emite un act prin care m5nBstirea Moldovita ,,s5 nu dea vam5 pentru carele lor cind vor c5ra miere de la Bohotin".

- 1458, Suceava - Porunca lui Stefan cel Mare : ,,nimeni din boierii no~t r i sau destoinicii no$tri s5 nu indrHzneasc5 s5 ia desetina Sin alyine $1 rilci berbe~lta de miere $i nici pe pris5cari s5 nu-i tulbure nimeni". - 1463, Suceava - Stefan cel Mare ins- re$te M5n5stirea Neamt cu diferite pri- vilegii. El orinduievte intre altele ca sotirea (insotitorii n.n.) sau slujile lui $i nici altul nimeni din boierii no$tri sau slugile noastre $i nici un suflet sg nu aib5 nici un amestec la prisacile m5n5stire$tia.

- 1466, Suceava - $tefan cel Mare acord5 m5nistirii Probota ,,jum5tate din ceara adunat5 la Tirgul Frumos $i berbeniple de miere din zeciuiala care se va stringe din satele ei la Botne".

- 1467, Suceava - Stefan Vod5 confirmti Pntgrirea m5n5stirii Humor cu ~ O C de prisach, danie fgcutg de pan Iurie Ser- bici. - 1471, Putna - Stefan Vod& int5revt.e mlngstirea Probota cu invoirea de a trimite la Chilia care cu grlu, cu miere sau cu orice altceva $i s5 nu plSteasc5 vam5 nici la dus nici la intors. - 1475, Suceava - Stefan Vod5 d5 m&- nastirii Humor citeva sate pe Jijia $i o prisacl, anume a ZlBtBroaiei. - 1482, Suret (probabil Siret n.n.) - Dom- nu1 Stefan r%splBte$te vrednicia unui slujitor ,,cu loc de prisaci a1 Horgi ce- lui bstrin, la ob!r$ia piraului Gusana $i Strimbeni, la Bujor $i fintina lui Mu$at co sa fie la noi uric, cu tot venitul". rn tncheiere se specific5 c5 dau cre- dint5 pentru aceastil danie prea iubiti no$tri ... mentionindu-se nominal toti bo- ierii mari gi mici din divan. Stefan cel Mare d&dea urice in plin divan, iar pentru m5rturie viitoare, punea sH is- cBleascil $i pe fiii s5i Alexandru gi Bogdan $i pe boierii de seam& ce con- duceau diferitele pircslabe din Moldova. - 1483, Suceava - Stefan VodH confirm& vinzarea de cltre LazBr Plvcu, printre altele a prisilcii Vrabia cu poenele ,,credinciosului nostru pan TButu logo- fhtul, pentru 80 zloti t5t5r&$ti. Aceasa s i l i~te $i prisaca cu poenele s5 fie de la noi uric cu toate veniturile lui $1 copiilor lor $i nepotilor $i str5nepotilor lor $i intregului neamU (zlot = florin de aur). - 1483, Suceava - Stefan VodH confirm& c& ,,Bflcu Blrliideanu a vindut o prisac5 pentru 18 zloti t&t&re$tiu. Din acest uric

se vede ce pretuire are o prisac5, com- parind vinzarea facut& in acelavi an cind logof5tul T5utu cumpara cu 80 zloti o mo$ie cu prisacg. - 1488, Suceava - Stefan Vod5 domnul intBre$te $i imputernice~te Sf. m5n5stiri Putna cu ,,venitul s5u drept toate pre- sele de ceari de la tirgul nostru Siret $i 6 vo$tinari de la Tirgul Siret $i pro- p<\\~ noastte m~* & \a SL..et f;\ sbd'\@ de la Jicov". (Mentionarea vo~tinarilor se refer5 la me~terii teascului domnesc $i nu la achizitorii de bogtin5 n.n.).

- 1490, Suceava - Stefan Vod& cumpgrii de la moqtenitorii lui Dasco din Cicli- cliuti ocina lor, un sat pe Prut, pl5- tindu-le 250 zloti a t g r a t i . El face un schimb cu egumenul rngnhstirii Mol- dovita primind o prisac5 anume Co- marna la Bohotin, iar Domnul d5 m&- n5stirii Moldovita pentru ea cinci fBlci de vie de la Hirlfiu pe care Vodg 0 cumpBrase cu 260 zloti tat&r&$ti de la Dumitru R5u din Hirl5u. Toate cele de mai sus, atit satul cumpsrat Giclic5uti cit $i prisaca de la Comarna, Domnul le-a d5ruit Mhngstirii Putna prima lui ctitorie ,,cu uric neclintit niciodat5, in veci". Din nou se dovedgte pretuirea unei prisgci care valoreazk cit 5 f5lci de vie pe care Vod5 le-a cumpgrat cu 260 zloti t&tAr5$ti. Stefan Vod& cumpgr5 cu 200 de zloti t&t5r5$ti moviile unor boieri $i le d5ruievte m5nhtirii Putna. Fixind hotarele acestei ocine se preci- zeaz5 : ,,$i satele $i priskcile pe care le vor intemeia in acest hotar egumenul $i cglug5rii de la Putna, $i acestea S% fie lor uric, sfintei mhfistiri". Deci Vod5 Stefan nu numai c% inzestra mil- nilstirea cu moqii $i prissci, dar d& fn- dramare chiar in actul de danie s& se infiinteze sate $i pris&ci, cunoscind c5 acestea creeaz& venituri sigure pentru mkngstire. - 1502, Hirl5u - Stef5nitA Voievod do- neaz5 episcopiei R. SBrat o prisacs din Bucovina, la hotarul tirgului Cernguti, pentru pomenirea mamei lui, Stanca. De asemenea, mai doneazli aceleiavi episcopii, in acelaqi scop $i ,,prisaca cu gr5dina ei de la Cirlig5turaU. - 1518 - $tefgnit& Voievod Pntgregte lui Teoctist, mitropolitul de Suceava ,,o pri- sac5 unde a fost mh&stire $i o poenifl mic&" - cump5ratg cu 80 zloti G a - r5$ti

- 1520 - Stefiinitg Voievod tntgregteepis- copiei de Riid5uti ,,o prisacB la Cirligg- tura ... ling5 pirPul Fintinilor $i cu gr5- dina care este ling& aceastti prisacg". - 1522, Hirlsu - prin care $tef&niw Vod& domnul Moldovei (fiul lui Bogdan a1 111-lea deci nepotul lui Stefan cel Mare) dgruiegte prin uric episcopiei R5dHuti

Page 22: Romania Apicola

un loc de prisacB pe virful Crasnei de- numit Hruzca, unde a fost pe vremuri prisach domneascg.

- 1531 - Petru Rare$ dsruieqte o prisacii m5n5stirii Humor la Bohotin.

- 1582 - Voievodul Petru cel $chiop d5- ruieete mBn5strii Sucevita o prisaca mare in Branivte.

- 1586 - Petru Schiopul d&ruie$te pircg- labului de Suceava Andrei Hatmanul un loc de prisacg in braniatea dom- neascii pe valea Hemeiosului.

- 1606 - Simion Movil5 face danie un loc de prisacg c&tre mangstirea Suce- vita, in braniste, in dosul Bohotinului in care se mentioneazg printre altele ,,pe care 1-au intocmit rgposatii monahi Eliseiu gi cu Dionisie $i-au ridicat-o din ins&$i pajistea $i au destelenit-o $i-au facut-o prisacBu.

- 1615 - Ioachim, fost vornic de Suceava, dilruie~te m5nSstirii Bistrita ,,un loc de prisac5 Pngrildit cu gard $i cu case $i cu grgdini la Denereu, pe Valea Dumii, in tinutul Orhai.

- 1633 - Popa Aftanasie vinde jum5ta- tea de sus a satului Mele$&uti, de ling& R&d&uti lui Evloghie episcop de R&d&uti pentru 200 ughi. Cu ace$ti bani cum- p&r& pentru mhBstirea Solca dou& pri- sBci : una la Clit ling& Solca $i alta la satul Botogani tinutul Suceava.

- 1706 - TBnase Borcan dgruia lui Vasile Plqcan un loc de prisac5 in satul Let- cani (Itcani). - 1723 - Atanasie episcopul de Roman d&ruie$te mhast i r i i Putna o prisacB mare din satul Camenca.

- 1723 - episcopul Atanasie cumpgra 0 prisaca cu 60 de stupi in satul Voitinel $i o d&ruie$te mgnistrii Putna.

- 1730 - marele logoftit Iordachi Canta- cuzino Isi mgrit& fata sa B&la$a, $i-i d5 multh zestre $i pe ling& aceasta trei stupini cu 230 stupi.

- 1778 - episcopul Iacob a1 Riidgutului dgruievte mgnilstirii Putna o prisacg cu 80 stupi din Lgpu~tinul de jos.

Num&rul unor astfel de exemplificgri a r putea continua, multe dintre documentele vremii consemnind bogate tranzactii de stupine, precum $i un infloritor comert cu produse apicole in Bucovina. Unele docu- mente privesc direct apicultura din zonl iar altele care au fost elaborate la Su- ceava, In Bucovina, privesc $i apicul- tura din imprejurimi, Pn special din nordul Moldovei. A$a cum a m rnai ar5tat apicul- tura $i moviile din cadrul m5n5stirilor erau concentrate in mod reprezentativ in Buco- vina $i nordul Moldovei unde apicultura dar $i mogiile s-au dezvoltat considerabil.

Un ultim document pe care vrem sB-1 fnf&u$&m in aceast5 prim& parte a lucrarii este cel notat de Eudoxiu Hurmuzachi cind prezintB ,,Descrierea Bucovinei" facut5 de guvernatorul Enzenberg (prim guvernator militar a1 Bucovinei, ca nou5 posesiune anexat2 imperiului Austriac) - in care se arath printre celelalte date referitoare la populatie, animale $i alte bogatii $i si- tuatia apiculturii. La 25 februarie 1786 aceasta se prezenta astfel : Districtul Siret avea 3 898 stupi iar districtul Suceava 2 010 stupi. In aceeagi lucrare guvernatorul En- zenberg face urmstoarea precizare : ,,Api- cultura aceasti5 ramurB industrial5 nepre- tuitg cgruia inmultirea nimarui nu-i va fi nici impov&riitoare nici stinjenitoare, dar totu$i aduce mult folos, incit prin arabili- tatea multor terenuri este data mare inles- nire. Albinele primesc, dacg nu mai mult, atunci cu timpul rnai mult imp5rtita hran5. Sintem la aceasta precauti s&-i facem @- ranului s& priceap5 un alt mod de a lucra cu albinele rnai bun $i mai putin egoist. Apoi albinaritul s5-1 facem rnai pretuitor $i rnai obvtesc in tar& la ceea ce va con- tribui mult dac5 aceasta nu va fi un obiect de impozit". In darea de seam5 a Camerei de comert $i meserii din Bucovina anului 1861 se arat.5 c5 apicultura cea rnai dez- voltat& era fn judetele de exceptie Zas- tavna, Cotmani $i Sadagura. Se amintevte $i de Podi~ul Sucevei precum $i de trei comune de lipoveni care fntretin stocuri mall de albine la Climguti, Fintina Alb5 $i Lipoveni.

Despre toat2 aceastg bogiitie ne putem da seama cel rnai bine dup5 aparitia legii privind secularizarea averilor m&ngstire$ti, pe timpul lui Alexandru loan Cuza (1863), nctiune prin care rnai mult de un sfert din teritoriul @rii a intrat in proprietatea statului. Astfel, din Buletinul Oficial a1 Moldovei g5sim precizari c& numai de la mangstirea Neamtului au trecut la stat 74 mo$ii cu peste 300 mii ha teren agri- col, psduri, concuri, acareturi, mori, 472 cai, 2 686 boi $i vaci, 175 bivoli, 10 269 oi, 132 capre, 1538 porci $i 1784 stupi.

(Continuare ink-un numgr viitor)

Page 23: Romania Apicola

Sa' cinstim memo ria tnainta$lor Se cuvine p i este instructiv sd comemo- inainta$ilor din apicultura naflonald $i in-

r i m realizdrile $i sd cinstim memoria per- ternaflonald. Astfel En anul 1991 gindurile sonalitiitilor din apiculturd relevind orice noastre se Cndreaptd cu pfogenie g i recu- eveniment important cu casacter educativ nogtintd fatd de o serie de promotori ai care tinde la cultivarea g i formarea senti- apiculturii noastre nationale g i internatw- mentului de recunogtintd g i admiratie pen- nale pe care 01 comernordm On cifre ro- tru faptele trecutului $i cinstirea memoriei tunde, dupd cum urmeazd :

0 Un secol de la moartea lui Ion IONESCU de la BRAD

Academicianul Ion Ionescu de la Brad pacte capitole apicole c u p r i d n d prefloase (1818-1891) este intemeietorul ptiintei date cu privive la cresterea g i Ongrijirea aaricole moderne. fiind aoronom. econo- albinelor. De la a~ar i t ia acestora au trecut - . mist, statistician Si profeso; la la+. A 07- 145 de ant. ~1 a tntrodus serviciul statistic ganizat $i condus de la i n c e p t gcoala de in Moldova Si a partcipat la revo~uw din agriculturd. In anul 1846 a organizat primele ferme model si a editat .Drime~e 1848 jucind U n rol t n~emna t la fnfdptui- manuale hgronomice cu'importante bi com- rea reformei agrare d i n 1864.

O 40 de ani de la moartea Iui Constantin HANGANU

Constantin Hanganu (1889-1951) se fn 1915. Este primul titular a1 catedrei de afirmd prin organizarea atelierului apicol apiculturd la Facultatea de Agronomle din $i a stupfnei sale din Nicolina Ia$i reu$ind Ia$i ~i apoi profesor i n Bucuresti. Publicii sd aprovizioneze aflcultorii din ?arc CU fa- numeroase articole apicole Cn revistele de guri artificial4 stupi gf utilaje apicole m- specislitate. Despre Societatea de derne de cea mai bun6 calitate. Participii la infiintarea ~i conducerea primei socie- apiculturd, personalitatea Sf realizdrile lui tdti Nationale de Apiculturd din Rom&nia C. Hanganu vezi revista nr. 911989.

30 de ani de la moartea lui Dumitru STAMATELACHE

Dumitru Stamatelache (1892-1961). Edi- de faguri artificiali. A publicat brofurile teazii g i difvzeazd revista ,,Buletinul Api- ,,Albinele izvor de bogdtieu, ,,Foloasele al- culto~ulul" organ a1 stuparilor din Roma- binelor gi agrimlturau, ,,Albinele - hta nia fondat in anul 1922. La inceput acti- veazd la ferma apicold Tg. F ~ u m o s unde obiceiurile lor" b i ,,Cregterea albinelor functioneazd g i o gcoald de apiculturd con- On Rom&niau. dusd tot de el.

Fire combativd, ambitioasd $i perseve- rentd prezintd i n anul 1924 Ministerului Agriculturii propuneri de organizare a api- culturii i n Romania. A organizat -stupini la fermele de stat pi a condus gcoala apicold de la Cornepti Dtmbovip. A preluat un t imp conducerea redactional& a revistei . ,Rodnia Apicold". TtecZnd apoi pe teren la conducerea unei mari &pine de stat la PerQ a preluat de la C. Hristea fabrica

A fost En colegiul de redactie 61 a co- laborat cu revfsta bucovineanZL ,,Viuta Al- binelor". Activist de seamd En comitetul Societdtii centrale de apiculturd din R o d - n2a 1928-1948. U n neobosit propagandist participtnd cu entwiasm la finerea de nu- meroase lectii $i conferinte aplcole.

Pentru meritele sale deosebite a fost de- corat de cdtre M. S. Regele Mihai I cu ordinul ,,COTO~IUI ROm&nieiu Si gradul de cavaler.

Page 24: Romania Apicola

30 de ani de la moartea h i E. IOVANESCU

E. Iovdnescu (1879-1961) a fost un api- utilaje apicole moderne contribuind la dez- cul tm pasionct $i un neobosit propagandist voltarea g i modernizarea apiculturii d in din Poiana Mare judewl Dolj. S-a ocu- Oltenia. A contribuit la imbuniitdtirea ba- pat de selectia g i cregtere mdtcilor, con- zei melifere prin plantarea pddurilor de tribuind la Embuncitdtirea ecotipurilor lo- salcim din zonii - i n prezent considerate cale. A construit stupi sistematici gi alte ca u n bazin melifer de interes republican.

20 de ani de la moartea lui Valeriu PETRLJ$

Valeriu Petruq (1902-1971). Debuteazd ca agent apicol oficial in 1932. Devine se- cretar de redactie al revistei ,,ApiculturaW 1949-1960 i n cadrul Ministerului Agricul- turii, indmmdtor apicol i n cadrul Departa- mentului gospoddriilor de stat. A publicat numeroase articole in revistele de specia- litate, a fost lector la cursurile de perfec- tionarea apicultorilor din sectorul de stat tinind numeroase conferinte i n cadrul fos-

tei Societdti de Stiinte Agricole I. V . Mi- ciurin, A.S.I.T. g i A.CA. Autor $i coautor a1 lucrdrilor : ,,Manual de apiculturd", ,,Cum creFtem g i ingrijim albinele", ,,S? creptem albinele", ,,Cartea stuparului" eda- tia I in 1956 g i editia 11 1957, ,,Apicultura g i baza meliferd", ,,Atelierul Stuparului". Membru fondator a1 A.C.A. g i membru a1 Consiliului de conducere a1 Asociatiei Cresccitorilor de Albine din Romania.

20 de ani de la moartea lui Fr. SZUVERDI

Fr. Szoverdi (1912-1971) fost ~ re sed in - ei ..Atkultural' i n limba maahiard. Autor ,. - te Asociatiei ~ p i C t L l t ~ ~ i l & din '1;7~7i~ilVa- at c-rtii ,,Miere multd" in anul nia, fost membru in Consiliul de condu- lg46. -Un activ indrumcitor a masei de cere a Asociatiei Crescdtorilor de Albine din Romania. A asigurat traducerea revis- culto*.

10 ani de la moartea lui Ionel BARAC

Ing. Ionel D. Barac (1924-1981) api- cultor practician $i cercetiitor de prestigiu i n domeniul apiculturii. La inceput cerce- tdtor apoi $ef de sectie iar in perioada 1958-1967 a fost director a1 Statiunii cen- trale de apiculturd p i sericiculturd. Din 1975 gef a1 serviciului redactional a1 In- stitutului International de Tehnologie g i Economiei Apicole a1 Apimondiei din Bucu- regti. A publicat numeroase articole in re- vistele de specialitate g i , En colaborare, ca coordonator principal a contribuit la edi- tarea ,,Manualului apicultorului" care apoi

a reapdrut in gase editii. A participat la numeroase congrese $i simpozioane inter- nationale g i a sustinut diferite comunicdri gtiintifice. A fost ales in consiliul de con- ducere a1 Asociatiei Crescdtorilor de Albine din Romcinia g i numit in colegiul de re- dactie al revistei ,,Apicultura". A tinut nu- meroase conferinte g i a publicat o serie de lucrdri apicole in calitate de autor g i co- autor ca : ,,Cregterea albinelor", 1965 ; ,,Cregterea mdtcilor", 1956 ; ,,1nmultirea fa- miliilor de albine", 1980 ; ,,Metode de spa- rire a productiei de miere gi ceard", 1954 ; ,,Ingrijirea albinelor ", 1959.

10 ani de la moartea dr. N. MIHAILESCU

Dr. N. Mihdilescu (1920-1981) a fost brevetat o serie de inventit i n domeniul primul medic apiendocrinolog din tara apiterapiei p i a prezentat numeroase CO- noastrd. A lucrat la inceput la Policlinica municdri gtiintifice la diferite congrese $i universitard Titan iar apoi ca medic cer- simpozwane internationale. Autor a1 unei cetdtor in cadrul Institutului de Cercetdri broguri de popularizare ,,Mierea $i sdnd- Apicole sectorul medical de apiterapie. A tatea", editura Ceres, (1977).

Page 25: Romania Apicola

160 de ani de la moartea lui Fr. HUBER

Francois Huber (1750-1831) prestigios cercetdtor ,vi entomolog elvetian, care degi fgi pierde vederea de tinrir a adincit mult problemele vietii albinelor fiind dotat cu o capacitate deosebitd de percepere, fiind ajutat i n observatiile sale de sotia sa pi de asistentul sdu Fr. Burnes. Huber este pri- mu1 care reugegte sd demonstreze fn mod gtiintific procesul de secretie a1 cerii de albine punind capdit numeroaselor teorii nefondate gtiintific. El dovedegte cd ceara este produsd d in miere gi cdi proprietdtile solzigorilor proaspeti de ceard diferd de acelea ale fagurelui nou constni t . Huber a observat cd dacd se introduc fn tereben- t i d solzi$ori de ceard, acegtia se dizolvd rapid g i complet, fdrd sd tulbure lichidul, in timp ce fragmentele de mdrime simi- lard dintr-un fagure m u , alb, nu sint com- plet dizolvate, rdmfnind particole suspen- date in lichid. El este primul care in cer- cetdrile lui folosegte stupul de observatie - folosind roi plasati sub un clopot de sticld - precum gi cunoscutul stup carte prevdzut cu rame care se desfac $i se aldturd

ca filele unei cdrfi. Acest stup tnventat de Huber in anul 1789 reprezintd o form6 de trecere de la stupul primitiv la cel siste- m t i c cu rame mobile dupd care s-a in- spirat Procopovici cind inventeazii Qn 1814 primul stup sistematic cu rame mobile. Huber a fdcut observafii de o exceptionald finete dezvdluind g i tainele fecundiirii m i t - cii. El demonstreazd primul cd m t c a se inperecheazd numai En zbor, aceasta pre- zentfnd la refntoarcerea En stup semnul imperecherii. A sesizat faptul cd d in oudle depuse de matcd se vor dezvolta albine lucrditoare sau trintori. I n anul 1792 pu- blicd lucrarea sa ,,Noi observatii asupra albinelor" fn care prezintd o serie de as- pecte legate de modul de organizare a al- binelor in familie, de comportamentul lot g i de relatiile de nutrltie la albine. A pu- blicat lucrdri de o m r e valoare gtiinfificd, care g i azi dupd, o pertoadd de peste un secol g i jumiitate sint recunoscute ca atare g i chiar mai mult, reprezintd baza noilor cercetdri g i viitoarelor descoperiri On api- culturd.

180 de ani de la naqterea lui Johanes DZIERZON (1811-1906)

Marele fnaintap a1 apiculturii germane este supranumit g i ,,pdrintele albinelor" atit 2n tara sa cit gi Qn unele tdri d in cen- trul Europei.

Ndscut la Lowkowitz districtul Kreuz- berg d in Silezia Superioard a urmat gim- naziul la Breslau gi apoi a absolvit uni- versitatea de teologie.

Stabilit ca preot in districtul K a r l s m r k se ocupd g i de indrumarea, cregterea g i fn- grijirea celor 400 familii de albine exis- tente la acea datd pe raza districtului res- pectiv.

Numele lui a intrat En istoria apiculturii mondiale prin inventarea ramei mobile $i descoperirea fenomenului de partenogenezd la albine (partenos = fecioard + gene- sis = naytere) adicd proprietatea de a da

nagtere la fiinte vii din our? nefecundate. Pentru aceastd ultimii descoperire fn 1845 i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Paralel cu cercetarea desfdguratd a publicat o serie de lucrdri valoroase in do- meniul apiculturii prin care a devenit cu- noscut i n toatii lumea.

Prima sa carte a fost intitulatd ,,Teoria gi practica noului prieten a1 albinelor". Editeazd apoi o revistii lunard apicolh ,,Prietenul albinelor din Silezia". 0 altii lucrare este ,,Cregterea rationald a albine- lor'' iar la vfrsta de 70 de ani apare ul- tima sa carte ,,Stupti1 geamiin". La vre- mea respectivii ideile lui Dzierzon au cu- noscut o circulatie destul de largd g i Sn tara noastrd in special En Ardeal, Banat $5 Bucovina.

130 de ani de la aparitia revistei apicole ,,AMERICAN BEE JOURNAL"

Primul numdr a apdrut in l u m ianuarie aceasUi prestigbasd revisth cu Endrulndri 1861 prin grija lui Samuel Wagner. I n tehnice $i sfaturi bune scrbe de cei mi aceastd perioadd de 130 de ani zeci g i sute mari apicultori din lume ca C. P. Dadant, de mi i de apicultori d in toatd lumea gi-au C. Miller, R. B. Wilson $i naulti altii care adiipat sujletul, gi-au imbogdtit cunogtin- au contribuit la modernizarea apiculturii tele, pi-au satisfdcut curiozitatea citind mondiale in general.

Page 26: Romania Apicola

80 de ani de la aparitia unei cdCM apicole scrise pentru copii intitulatg: ,,0 ~Zilgtorie in lumea albinelor" de B. Nemteanu apiirutii in Biblioteca

pentru toti in anul 1011.

Este frumos scrfsd, atrdgdtor ca o po- fantezie desigur, dar f ru~nos expusdi gf au veste pentru copii ,cdrora le aratd minu- multe adevdruri controlate ptiinfific ceeu nata viatd a albinelor. U n pitic vrdj i tor ce ridicd valoare lucrdtif. Se a s e a d n d in- care poate sd se facd mic cit o albind $i tmc i tva cu o lucrare germam3 ,,Albina poate transforma la fe l $i pe copiii care-f Maiau care a apdrut tradusd f n rom&ne$te insotegte, pdtrzrnd pe urdinig On stup $I le in 1933 En Editura Cartea RomBneascd, explicd felul cum ele lucreazii. E multd Bucuresti.

20 de ani de la infiintarea primului Liceu Apicol din Romiinia

L a data de 21 iunie 1971 pr in H.C.M. nr. 739 s-a inf i intat pr imul Liceu Aplcol d in R o d n i a . Pr imul director a fost dr. Ni- colae Coltofeanu (1926-1976) de l a a cd- ru i nuatere se fmplinesc in prezent 65 de ani. Specialist de Dntelegere $i generozitate $i-a adus contributia la bunul mers a1 li- ceului $i l a elaborarea primelor manuale gcolare el fnsu$i f i ind unu l d in pr imi i au- tor i care a elaborat manualvl ,,Anatontia $i fiziologia albinelmu. Incepfnd d in anul 1977 liceul a editat g i o revistd proprie de- numitd ,,Aurul Florilor".

fnf i intarea acestui lfceu unicat concretf- zeazd conceptia $i d z u i n t a Oncrtntagilor no$tri de a realiza o $coal& rom8neascd de apiculturd de sine stdt2itoare. A fost prima uaitate care dupd revolu#ie On semn de recuno$intd primegte numele prof. dr. ing. V . Harnaj care a avut u n sol impor- tant i n concretizarea acestei realfidri. Pro- punerea a fost fdcutd de profesoara bu- covineand ing. Oltea Scornefcd gi acceptatd cu satisfactie de intregul colectiv.

Sd ducem dar Dumnezeirii Chiar la-nceput de primdvarii, De Pavti, la primenirea Fir i i , D in nou fdclii le de ceard. $ i -n noaptea sfintdi de-nviere Cind clopote prelung rdsund, $ i popa iese-n prag sd spund : Cind tot norodul e-n tdcere, Venit i sd luati lumind !, Oare N u simtf i n suflet mul?umirea C-ai dus prinos o lumfnare $i-ai prosldvit Dumnezeirea ?

Din volumul ,,Abecedarul I stuparului" de dr. Florin i Begnescu, Bucurqti, 1944 i

i

Page 27: Romania Apicola

mi rtapi peate con- duce an apicnlior ?

U n dt i to r a1 revistef Bee Journal, intreMnd c i f i stupi ar putea conduce singur, fdrd ajutorul nimdnui, C. P. Dadant rdspun.de : ,,Putefi conduce 500 pin4 la 600 stupi, dacd fntrebuintati material $i metode mo- derne.

U.R.S.S. si S.U.A.

Dr. E. F. Philips aratd En articolul sdu d in Gleanings f n Bee Culture, iunle 1933 ce risipd prozavli de muncd se face Qn Rusia fdcincl ur- m&toarea comparatie :

In Statele Unite : Cazul unui apicultor prieten cu el, care conduce o mie de stupi numai cu ajutoml unui elev d in clasele susperioare. In Rusia : Cazul unei stu-

pdrii pe care am vizltat-0. Stupi : 1033. Personal : u n director, u n subdirector, u n director tehnic, u n secretar gi 30 (treizeci) de apicul- tori.

Adicd 34 de persome pentru a face cam aceeagi treabd pe care o fac 2 Per- soane f n America. Nu aveau ins6 nici muginile, nici me- todele Ontrebufntate i n Ame- rica.

Apicultura Pn Rusia

E. F. Phill ips aratd In nu- n d r u l 5 a1 revbtei Glean- ings in Bee Culture, cd dupd a1 doilea plan cincinal nu- nd ru l shrpilor d in Rusia trebuie sd creascd de la 5 milioane d f Q sOnt acuna la 40 de milioane. Pentru rea- l i za~ea acestui plan, rugii trebuie sd-gi construiascd 35 milioane stupi, 70 milioane caturi g i mui au nevoie de peste 100 miiloane kg ceard pentm faguri g i pe deasu- pra, cum e prevdzut ca u n apicultor sd vadd cam de 100 stupi, trebuiesc instruiti peste 350 000 de apicultori noi.

Pentru a dovedi enormfta- tea proiectului rusesc Phil-

lips aratd cd[ nunaaf pentru construirea stupilor qi a ca- turi lor, toate fabricile ame- ricane de material apicol, En cazul d n d l i s-at da l w co- manda ar trebui sii lucreze cu mijloacele lor actuale vreo 70 de an2 $i cd u n ase- menea plan are toate gan-

SPICUIRI DIN VECHILE

RE VISTE

sele sd rdmtnd pe htrtie (d in pdcate asemenea programe apicole irealizabile le-am trdit $2 noi romdnii En ul- t im i i ani).

Banchet apicol

L a 28 februarie 1932 a avut loc la St. Louis i n S.U.A. u n banchet a1 mem- brilor Ligi i producdtorilor americani de miere la care toate mfncdrurile au fost fd- cute cu miere En loc de zahdr, iar pentru iluminat au fost folosite numai Iu- mini ir i d in ceard curatd de a1 bine. h privinta aceasta ameri-

canii nu au inovat prea mult deoarece a m d t i t i n revista ,,Viafa albinelor" d in Bucovina despre o musd a stupartlor bucovineni, la care nu numai mincdrurile, dar gi bduturtle erau pre- parate d in miere.

Omul care igi Qnchipuie cb $tie perfect albiniiritul gi care crede cd nu are nevoie de a mai fnvdta d in reds- tele de specialitate g i cdr-

ttle de apiculturd, t n curhi o sd uadll ca' a rdmas i n urmd de tot.

Apicultnra prin cores- poncTen#&

Colegiile americane de agriculturd au tnceput sd introducd pentru apicultori sistemul cursurilor pr in co- respondentd. 0 astfel de gcoaldi pr in corespondent.& a fost organizatd Qi En tara noastrd de Grigore Giossanu.

Aparat de numgrat albinele

0 firmti d in Londra, care se ocupd de fabricarea in- strumentelor sensfbile a lan- sat i n anul 1932 u n instru- ment care Enregistrecrzd au- tomat nundml albinelor care intrd intr-un stup. L a urdinigul stupului este age- zat u n mic microfon, care este aga de sensibil, Qndt primegte $i amplificd cel mai mic zgomot. Chiar pagii albinei sZnt Qnregistrati g i auziti bine. Aparatul care amplificd zgomotul este co- nectat cu un ingenios apa- rat de numdrat care fnre- gistreazd exact numiiml al- binel07 ce trec pr in urdi- nip. Urdinigul este micgorat la trecerea unei singure al- bine astfel cd nici o albind nu poate intra sau iegi d i n stup, fdrd sd treacdi pe ling6 microfonul care o Enregis- treazd automat.

Mierea pentrn sngarl

Mierea posed6 o valoare energetic& mare de 300-320 calorii pentru 100 g g i w n - tine numwoase componente valoroase bine tolerate de copii.

Mierea s-a dat diluatd In proportie de 301300 la En- ceput, apoi s-a d r i t canti- tatea pin4 la 150/300 g i s-a dat copfilor sugari aldptafi artificial d t e 200-300 g miere pe zi. Datoritd canti- tdtilor mari de levulozd gi

Page 28: Romania Apicola

vitamine continute in miere aceasta a dat bune rezultate atit in alimentafia sugarilor sdndtogi cTt gi in cazul unor tulburdri gastro-intestinale.

0 Bresle apicole

Spre sfirgitul fwdalismu- lui au apiirut numeroase bresle (asociatii de megtew- gari atestati de aceea$i brangd - pentru a se spri- jini unul pe altul fn timpuri grele a$a cum au fost $i pri- sdcarii. Dar in acelagi t imp fn apiculturii apar g i alte bresle legate de folosirea produselor apicole ca mie- rea g i ceara. Astfel apar bogtinarii, fciclierii, lumind- rarii, miedarii, brdharii g i colivarii. Unii breslagi aveau prisdci fiind in acelagi t imp producdtori gi negustwi. Cele mai puternice bresle Zegate de apiculturd erau in Bucovina g i Moldova de nord. Iagul a fost u n im- portant centru megtegugd- resc inclt d in secolul XVI- XVII. Astfel fdclierii d in Iagi erau const iki t i Pntr-0 puternicii breasld in 1766 a v i d ca staroste pe Vasile Dumitru iar brdharii d in Iagi aveau chtar o ulitii cu numele lor ,,Ulita Brdhd- riei" pe care locuiau Buga si Ion. brdhari. Bogtinarii d in ~ h c o v i n a g i Moldova erau grupati pe lingd loca- litdtile Cacica $i Tausa unde erau organizate puternice centre de prelucrare a ma- teriei prime dotate cu renu- mitele teascuri tdrdnegti pentru extractia cerii.

Orientarea albinelor dupg ctmpul magnetic

Skdierea mecanismului d e orientare la albine le-a permis cercetdtorilor ciber- neticieni sci tragii concluzia cd albinele care efectueazd zboruri lungi se orienteazd $i dupd ctmpul magnetic te- restru.

James Gould de la Prin- ceton a demonstrat in- f luenta cimpului magnetic asupra compwtamentului al-

binelw care sint sensibile la modificdri foarte mid ale cimpului magnetic, de ordi- nu1 O,lO/,,. Descoperirea i n abdomenul albinelor a unor particule microscopice de magnetitd, u n oxid de fier magnetizat 1-a fdcut pe Ja- mes Gould sd af irme : ,,Magnetita se comportd ca o busold" (aceastii substantd s-a descoperit $i in virful capului la porumbei). La aceeagi concluzie au ajuns $i cibemetidenii de la Aca- demia de $tiinte a R.S. S. Gruzine care afirmli cd or- ganele d in capul insectelor au anumite proprietdti de memorie magnetic5 $i de-a lungul axei longitudinale a corpului albinelor $i viespi- lor exist6 u n magnet dip01 care le ajutii sd se orienteze dupd cimpul magnetic a1 pdmintului.

Toponime apicole

Trecdtoarea Tulgheg era denumitd inainte trecdtoa- rea Prisdcari. Trecdtoare d in Carpafii Orientali situatd i n Muntii Giurgeului la 1 025 nr altitudine care face legdtura intre depresiunea Hangu (din bazinul Bistritei) $i de- presiunea Giurgeului (d in bazinul Mure$ului).

162 de ani de la apa- ritia primului ziar din Moldova ,,Albina RomS- neasd"

Primul ziar d in Moldova, scos de scriitorul romdn Gheorghe Asachi a apcirut la 1 iunie 1829 la Ia$i. In cuvintul premergdtor se mentioneazd ,,se va impdr- t d g i de vrednici scriitori vo- vdtuitori despre econokia cimpului, lucrarea pcimintu- lui, a pomcitului, a-viilor, a stupilor". fn afar6 de unele sfaturi apicole revista tipd- regte g i bursa produselor apicole pentru informarea apicultorilor ca acegtia sd n u f ie iqelaf i . Coperta re- vistei avea u n desen alego- ric : o albind, o lirii g i un caduceu (ca simbol a1 piicii

qi a2 comertuki) aplecat h- supra globului tetestru in- conjurat de razele soarelul. Sub desen un text : ,,Este albinei doru $i lege, Din flori miere a culegew. Re- vista apare ca gazetd poli- tic6 g i literarii fn perioada anilor 1829-1850.

Gheorghe Asachi scriitor rom&n - 1788-1869 - nds- cut i n oragul Herta pe ma- lul drept a1 Prutului d in judetul Dorohoi, cu studii fdcute la LVOV, Vienu $i Roma este intemeietorul fn- vdtdmintului g i a presei d in Moldova rdspindind ideile $colii latine impreund cu altf dascdli ardeleni. A fost reprezentantul Moldovei la curtea imperial6 d in Viena unde cerceteazd arhivele ga- litiene, gdstnd pretioase do- cumente refedtoare la isto- ria romBnilor.

Albinele, economia qi filatelia

Casele de e c o n m i i df cecuri pogtale prin Institu- tul Internafional a1 Econo- miei d in Milano s-au gindit bine sd ceard in anul 1943 guvernelor d in diferite tdri sci scoatd in folosul propa- gandei la economii, m d r d pogtale cu chipul skpulu i . Ca riispuns la acest ape1 in octombrie 1947 R o d n i a g i Ungaria emit i n acelagi t imp fdrd sd se fi inteles intre ele cite o marcd in- fciti~ind stupul, iar Finlanda a avut grija sd scoatd una mai inainte.

Albina

La Sibiu fncd d in a n d 1871 (deci acum 120 de ani) s-a infiintat Institutul de Credit g i Economii intitulat ,,AlbinaU cu numeroase su- cursale in pard la Bucuregti, Cluj, Lugoj, Timi$, Media$, Tirgu Mureg $.a. De aseme- nea, d in cele mai vechi t im- puri judefele Mehedinti, Vaslui $i Sevwin au purtat g i poartii pe e m b l e m jude- fului stupul $i albina ca simbol a1 hdrniciei.

CT. V.)

Page 29: Romania Apicola

i 1 . Din multitadinea intrebHrilor pe care cititorii revistei ni le-an adresat \ in ultima perioadi am selectst citeva g i am solicitat ststornicalui nostru colabo- \ rator. ing. Traian Volcinschi, rHspunauri la problemele ridiaate. ) continuare cltcva dintre acerte intrebgri g i riapunsuri la e la

- Care este durata de lolosire a unui stup ?

- Stupul este principalul utilaj apicol din inventarul unei stupine. Durata nor- rnatLL de utilizare in productie pentru un stup in unitgtile de stat este stabilia la 10 ani (dupi care se amortizeaz5 complet) dar un stup bine intretinut poate fi folosit fntre 40-50 ani. Este cunoscut faptul ch En timpul verii, din cauza argitei soarelui, stupul se usuca atit de tare, incit se pro- duc crgpituri, care odatA cu venirea ploi- lor constituie locuri de infiltrare a apei, favorizind putrezirea lemnului. Toate aceste fisuri $i crlipituri in special la im- bingri este necesar s5 fie astupate la timp cu chit de lemn, iar stupul sti fie periodic vopsit. Cel mai bun chit se poate pre- para din f5inS de rumegus in amestec cu aracet. Dupi uscarea $i vlefuirea chitului stupul bine curritat se vopseqte. 0 atentie deosebiti trebuie acordat5 soclului (fundul stupului) care este expus in permanent5 la o variatie de umiditate a lemnului din cauza evapor5rii apei din sol, in tot timpul anului. Se recornand5 ca partea inferioarg a fundului s5 fie protejat5 cu un strat de smoalg, teroson ulei ars sau vopsea.

- Cum trebuie s& procedez pentru a prinde un roi natural ?

- In apicultura sistematici roitul natu- ral nu este dorit ; el trebuie $i poate fi pre- venit in cea mai mare parte printr-o serie de masuri tehnice mentionate in literatura de specialitate. Dacg totuqi sintem pu$i in situatia de a prinde un roi natural, fapt care se intimpli inc5 destul de frecvent, acesta trebuie recoltat qi trecut in stupul pregfitit in prealabil. Recoltarea roiurilor avezate la o mare iniltime este mai difi- cili, uneori nu poate fi rezolvatti $i roiul se pierde. Un procedeu practic de recoltare

a roiului aflat la o oarecare iniilvme con- st& in legarea $i ridicarea intr-un par sau pr5jini a una sau doui rame din care una cu puiet la inhltirnea roiului. Cind albinele roiului se string ciorchine pe acest fagure acesta se lasi s i se liniqteasci putindu-1 deplasa uvor la umbra $i dupg un timp poate f i recoltat prin scuturarea In stupul pregatit in care l5sim $i rama cu puiet plus alti f3-8 faguri artificiali.

In acelavi scop se pot confections rnai multe cutii simple (roinife) din placaj sau construite din paie in form5 de clopot $i care se fixeazi la oarecare fniltime In pomi sau sprijinite de prijini la u m b d care servesc ca adernenitoare pentru prin- derea roilor naturali. Acestea se recornand5 s5 fe curate iar in interior se fixeaz5 o bucati de fagure vechi. Roiniw se aroma- tizeazit cu o solutie de propolis dizolvat in alcool. Aromatizarea cutiilor pentru prinderea roilor se mai poate face prin frecarea lor cu planta aromatic6 roinitg (Melisa oficinalis) pe care apicultorii o pot semlna Pntr-un colt a1 vetrei permanente.

- Cum trebuie I& proceda pentru a preveni roitul natural 7

- Roitul natural este mai u$or de pre- venit decit de combgtut atunci cind fa- milia de albine intrg in frigurile roitului. Pentru prevenirea roitului natural este ne- cesar s5 se asigure Pn primul rind stupi cu un volum corespunz5tor ca mitcile s i aib5 posibiditatea nelimitati de a depune ou5. Este indicat ca stupii st5 fie ampla- sati la umbrfi in perioada de maxim5 in- solatie (orele 12-17) deoarece supraincil- zirea favorizeazg instinctul de roire. Se vor deschide larg urdiniqele iar stupii s i fie vopsiti in nuante deschise la culoare care nu atrag crildura solari. Odatg cu ince- perea culesului este necesar s5 se largeasci cuiburile cu noi rame cladite dar $i cu fa-

Page 30: Romania Apicola

guri artifidali. Cuiburile familiilor se lgr- gesc periodic. S-a constatat cg mgtcile bg- trine au o tendintg rnai mare de roire de unde concluria de a detine cit rnai multe rn5tci tinere. Manifestarea rnai mult sau rnai putin pronuntatti a instinctului de roire constituie gi un caracter de rasg $i chiar in interiorul rasei existind linii mai putin roitoare de care trebuie s5 tinem cont cind facem selectia pentru cregterea mhtcilor. Pentru ca albinele sg nu roiasc5 in perioa- dele lipsite de cules sg se practice stup5- ritul pastoral. Este recomandat sB se folo- seascg din plin productia de cear5 prin folosirea rarnei claditoare gi introducerea de faguri artificiali, inceptnd cu primele culesuri gi sB controlfim periodic stupii evitind blocarea cuibului. Cele rnai sus mentionate constituie excitanti externi care favorizeaz5 roitul natural gi trebuiesc in- lgturate din timp pentru a evita roitul na- tural $i a practica metodele cunoscute de formare la timp a roilor artificiali din familiile puternice.

- Cum se expl id faptul c& In vara anului trecnt am instalat un adilplctor apicol 9i nu a fost frecventat de albine ?

- Pentru ca adApHtoru1 sB fie frecven- tat mereu de albine este necesar sH indepli- neascii rnai multe conditii. Astfel, el tre- buie instalat in stupinii prim5vara timpu- riu, odata cu primul zbor de curfitenie a1 albinelor $i Pntr-un loc fnsorit, ferit de curenti. De altfel cea rnai mare cantitate de apB o folosesc albinele primgvara pen- t~ prepararea hranei puietului (intre 200-500 g de spa pe zi). In primele zile de zbor albinele vor fi ademenite la ad& pstor cu putin sirop de zah5r. Aceasta se face numai cind se instaleazg adlipltorul. Conditia esentialg este ca adiip5toNl sg aibg En permanent5 aph, in caz contrar albinele c a u a alte surse gi plirlisesc adgp8- torul spre surprinderea multora care nu-gi explicfi cauza.

- Cum se poate recolta $i conserva phtnra ?

- Recoltarea pgsturii se recomandg a se face din fagurii vechi destinati reformlirii dup5 ce a u fost centrifugati pentru recu- perarea mierii. Se decupeazg pofiiunile de fagure cu pgsturg compact3 Pn forme geo- metrice regulate, se agaz5 pe o planvet& gi apoi cu ajutorul unui cutit subtire gi bine ascutit (preferabil un briceag de altoit) se sectioneazg figii longitudinale care conpn cite un rind de celule. Sectiunea se face de-a lungul axei hexagoanelor in fiqii in- guste astfel cli pgstura se poate detaga u$or

cu ajutorul unui bgt de chibrit ascutit d e pe ambele few ale fagurilor. Piistura astfel obtinutg se mojareazll gi se se- par5 de ultimele cfirnilgute care au rnai scgpat la recoltare. P5stura mojaratg ji curatat& se introduce Entr-un borcan de sticl5 $i se taseaz5 bine in straturi succe- sive cu un pisalog de lemn. Cind borcanul s-a umplut, se toarnB o pelicula de cearg ~i se leagii gura borcanului cu celofan ceea ce o izoleaz5 de umiditatea din jur evitind uscarea gi degradarea ei. Astfel se poate piistra la temperatura de f 15-22'C cu o umiditate normal&.

- Care este cauza irascibiliti%tli unor ramflii de albine ?

- Albina r o m h e a s d carpatinii se ca- racterizeaz5 En general prin blindete. Este posibil ins5 ca unele linii sli aibB un ca- racter mai pronuntat de irascibilitate fapt de care trebuie sB tinem cont la selectia care o facem atunci cind cregtem m5tci. Caurele irascibilit4tii sint de cele rnai multe ori trecgtoare fiind produse din alte motive. Astfel clldura excesivii fn stupi datoritg atit puterii familiilor de albine cit $i chldurii exterioare poate fi o cauzg a irascibiiltgtii $i in acest scop se reco- mand5 a se asigura o ventilape cores- punzitoare. Irascibilitatea rnai poate fi provocatti de modul cum apicultorul con- duce stupul intervenind la timp nepotrivit gi En mod brutal producind zgomot la ri- dicarea podigorului puternic propolizat sau din cauza strivirii albinelor sau a unor mirosuri strhine pe care le eman5 apicul- torul $i care nu sint pe placul albinelor (colonic, alifii, benzinh). Controlul fami- liilor de albine trebuie fgcut cu mi$ciri in- cete, rabdare $i delicatete gi nu trebuie intervenit f5rB rost gi in special in timpul marelui cules cind deranjam familia de albine. Igiena miinilor gi tinuta vestimen- tar& de lucru au de asemenea o impor- tant5 mare (halatul $i masca de protec- tie).

- Pentru InlHturarea albiqelor de pe rame este bine s& folosim peria apicola sau o pan& de g i s d ?

- Pentru Pnlgturarea albinelor de pe rame se recomandii ca acestea s5 se scu- ture in interiorul stupului in spatiul rB- mas go1 cit $i deasupra stupului prin doua sau trei migcgri brugte executate cu am- bele mlini. Astfel cad majoritatea albine- lor. Pentru a elibera rama de restul albi- nelor care au rnai rgmas, aceasta se prinde cu o mini3 de umerag iar cu cealaltg minS se aplic5 o lovitur5 energici peste mina

Page 31: Romania Apicola

care tine rama. In acest fel restul albine- lor cad de pe fagure in stup. In cazul in care au mai ramas citeva albine, acestea vor fi indepartate ugor cu peria apicol5 sau cu o pan5 de gisc5. - Avind in vedere faptul c5 peria api- col5 se foloseqte in general la toti stupii din prisac5, ea poate constitui In mod in- voluntar un mijloc de infecfie prin r5spin- direa bolilor de la stupii bolnavi la cei sgngto$i. 0 singur5 pan5 de gisc5, rat5 sau curc5 inlocuie$te cu succes peria apicolii., fiind mai elastic& nu irit5 albinele $i se poate folosi individual ea fiind tinutg sub capacul fiecsrui stup. Pana se. umezeqte ~eriodic in a ~ & si nu frecati cu ea fagurele ci cu o miScareqenergicii. $i scurtii dati jos albinele repetind operatia pin5 cur&pti fa- gurele de albine. Nu mgturati ci zvirliti albinele de pe fagure delicat dar fgr& $0- vgire.

- Cum se folosesc famfliile tempo- rare ?

- Familiile temporare se formeazg in perioada de roire natural5 dupg culesul de salcim cu 2-3 faguri cu puiet $i albine luati din familii puternice $i care primesc o matcg tinfir5 imperecheag. In cursul se- zonului activ familiile temporare se ingri- jesc in conditii obivnuite. Toamna tirziu familia temporarh se unegte cu familia de baz5. Din cantitatea de miere realizatii. de aceasta se opresc 5-6 kg pentru prim&- varg, iar restul se recolteaz5. M5tcile fa- miliilor temporare ierneaza separat fn afara stupului. In felul acesta se intgreqte familia de baz& fapt care conduce $1 la scgderea consumului de miere In timpul iernii cu 28-58%. In anul urnator familia temporarii. se formeazg prim5vara timpu- riu, prin divizarea familiilor foarte puter- nice, rezultind familii de baz& puternice de 1,s--l,8 kg $i familii temporare de pu- tere mifloeit de 0,&1 kg. Tuturor fami- liilor li se asigurii condigi necesare dezvol- t5rii normale. MHtcile vfrstnice din fami- liile temporare se schimbg periodic ca $i cele din familiile de bad. Toamna fami- liile temporare se unesc din nou cu cele de baz5. IncepInd cu cel de a1 doilea an de aplicare a metodei, ca unnare a for- m&rii familiilor temporare primhvara tim- puriu efectul se va resimti din plin asupra productiei de miere extras& care sporeqte in acest fel cu 152-265°/0 (dupg ing. I. Barar).

- Care este metoda cea m a simplsi de a face un roi artificial 4

- In literatura de specialitate sint des- crise pe larg diferite metode de formare a roilor artificiali prin metoda de divizare simp15 prin stolonare, prin meteda de roire artificial& intensivii simplificat.5, formarea de familii ajutstoare permanente sau tem- porare etc. In cazul apicultorilor amatori care au un numar mic de familii de albine $i vor s& realizeze o dublare a efectivului lor, pot aplica cu succes metoda inmultirii familiilor prin divizare simpla. Lucrarea se executg imediat dup& valorificarea cu- lesului de salcim pentru ca la a1 doilea cules principal de var5, familiile nou for- mate sri poat5 ajunge la o dezvoltare co- respunz5toare.

Pentru aceasta dintr-o familie puternick se scot jumatate din fagurii cu puiet care se a$az5 intr-un stup gol. Se va urmari ca la divizare puietul, hrana $i albinele tinere s5 fie in pgrti cit mai egale. A$e- zarea celor doi stupi se face la dreapta $i la stinga fostului loc a urdiniqului fa- miliei care a fost d1vizatH astfel ca pro- portia albinelor culeg5toare aflate in zbor s5 se reintoarc5 la cei doi stupi Pntr-un num5r aproximativ egal. Matca familiei divizate se las5 Pn stupul nou format. fm familia orfan5 r&masg far& matcH se in- troduce dup& citeva ore o mate& tin&rH imperecheat& in colivie Pnchis& care se va elibera dup& 48 ore prin deschiderea coli- viei $i aplicarea unui c&p&cel subtire de cearg.

In tazul apicultorilor cu .un numar rnai mare de stupi gi care nu doresc s i sl5- beasc3 prea mult familiile de bazB se re- cornand5 metoda de roire artificial5 prin stolonare colectiv5. Pentru aplicarea aces- tei metode se scot din fiecare familie paternicg cite una sau douk rame cu puiet ciipk.., une acoperite cu albine urmhrin- du-se s& nu se ridice $i matca din stupul donator. Ramele scoase se a$az& intr-un stup go1 cu urdinigul Inchis la inceput pentru a se evita depopularea lui. Roiul se formeazg din patru. rame bine acope- rite cu albine dintre care dou5 cu puiet $i douH cu miere $i p&stur&. Dup3 citeva ore Pn roiul nou format se introduce o mat& tin&& Pmperecheatti folosind me- toda clasicg de introducere a mitcilor in colivii. In lipsa culesului se administreazs portii mici de sirop in propowe de 1 kg zahgr gi 2 PW apH.

Page 32: Romania Apicola

PLEDOARlE PENTRU APA Germain BARTHELEMY

Apa se aflii pe primul plan h acest ul- tim deceniu a1 secolului XX. htr-adevgr, nu existg zi far5 s& se vorbeascii despre apg. Despre apH $i puritatea ei cHci, iata, poluarea ne dii motive de ingrijorare. De$i ne i n t r e b h din ce in ce rnai des unde se poate gdisi astgzi o ap& care sii nu fie poluata, noi nu acordiim inch acestui as- pect atentia pe care o merita. Doi sau trei ani de secetg ne readuc cu --..-;me la rea- litate : far& ap& viata fiintelor gi a plan- telor, via@ in general, nu este posibilg.

Albinele, de asemenea, au nevoie de ap3. Aceasta necesitate este uneori ui taa sau nu prea u$or de satisfiicut. Exist6 multe metode de a lnlesni accesul albinelor la ap&, precum $i multe tehnologii de reali- zare a unor ad&p€itoare a cHror ap5 s& poat5 fi mereu improspitatg. Dar intii s5 rnai vorbim despre ap& ...

APA DE-A LUNGUL TIMPULUI

Am Pncercat s& aflu ce spune Biblia despre apg. Am fost stupefiat s& descopar c& se vorbegte foarte mult despre ap& in

toate cartile Bibliei. rncepind cu Geneza (prima carte a Bibliei), trecind prin car- tea Psalmilor pentru a ajunge la Evan- ghelii in toate se vorbevte despre ap3. Ar f i imposibil sii rezum, chiar $i pe par- cursul a mai multor pagini tot ceea ce se spune despre ap& in aceastg carte de c&- pBtii a omenirii.

SP revin Ens& la conceptii rnai materia- liste ... Apa ne este cu atit rnai drag&, cu cit gtim cii din ea a ie$it via@ - astfel a$ putea rezuma punctul de vedere a1 ma- terialistilor. A$ rnai ad&uga faptul cg, corpul nostru contine fntre 60°/0 $i +70°/0 ap&. In legiitura cu asta, doctorul Howard Flaks afirm3 c& ,,necesarul minim de ap& pentru un subiect sgnatos este de 8 sau 10 pahare mari de ap& pe zi*. Miirturi- sesc c& eu sfnt departe de aceasa mi- nim&. Dumneavoastrg ? Cred ca la fel !

Citesc cu surprindere in revista ,,Selec- tion" din iulie 1990 : ,,Numai prin respi- ratie se poate pierde o jumgtate de litm de ap& pe zi". Zece pahare pe zi, sau rnai multe, dup& cum spune doctorul, asigurii compensarea pierderilor, precum $i nece- sarul pentm procesele metabolite. Citez in continuare din revista amintitg : ..Este ne- voie de rnai m u l a apii in cazul depunerii unui efort fizic mare sau h cazul in care persoana respectiv& locuieste tntr-o @r& cu climi caldg. Persoanele corpolente tre- buie s& bea un pahar in plus pentru fie- care 10 kilograme greutate peste normal. 0 formula pentru consumul zilnic de apii a fost pus6 la punct de Institutul inter- national de medicing sportivii : 15 ml pe livr5 de greutate pentru o persoan8 far& activitate (sau 10 pahare de 240 ml pentru o persoanii de 80 kg) $i 20 ml pe livr& pentru sportivi (livrZi, unitate de m&sur& pentru greutate de aproximativ 0,500 kg), adicl 13-14 pahare pe zi. Consumul de apB trebuie repartizat pe cit posibil egal pe parcursul intregii zile, pin& seara."

Deci v iap a inceput h ap&. Apa ca ele- ment primordial este indispensabilg orics- rei forme de viati : oamenilor, animalelor gi plantelor, deci intregii naturi. In acest context s& vedem in continuare ce nece- sit&ti de ap& are albina.

Page 33: Romania Apicola

APA $1 ALBINELE

Ca fn orice domeniu, $i in apicultur5 phrerile variaz5 foarte mult cu privire la necesitatea apei pentru albine. Unii api- cultori spun c5 o colonie are nevoie de 20 sau 30 litri de ap5 pe an, in functie de m5rimea coloniei : puternic5, mijlocie sau mica. In cadrul coloniei, un anumit nu- m5r de albine joac5 rolul de ,,crir5u$eU de ap5. Unii cunosc5tori sustin c5 in fie- care colonie exist5 cam 100 ~~~~~~~~~e de ap5 intr-o zi c5lduroas5. Acest lucru pare putin, dar o albin5 c5r5ug poate s5 fac5 peste 100 de drumuri pe zi, a cite 5 mi- nute fiecare drum, dacri apa este aproape de stup. Albina poate aduce intre 35 $i 25 mg. de ap5 la un drum. Recolta ma- xim% de ap5 se face in jurul orei 14,00, adic5 In momentul cel mai cald a1 zilei.

Ce apli este recoltat5 ? Cea mai lim- pede ? Nicidecum. Citez : ,,Albinele nu caut.5 in mod special apa cea rnai pur5. DimpotrivH, ele prefer5 mlaflinile, vespa- sienele $i ingrQhintele lichide care le ofer5 materii azotate $1 aps in acela$i timp" (P. J. Prost). Ce fac ele cu aceast5 apli ? Cedez pana d-lui Andre Cornu care a publicat ,,Sorcier chez les abeilles" : ,,Trebuie remarcat faptul c5 apa nu este fnmagazinat5 in acelavi scop ca mierea $i polenul. Acestea sint destinate a servi pen- tru perioadele cind nu rnai pot f i aduse de afar%, in timp ce apa este adus5 pentru a fi folosit5 imediat, pentru a regla tem- peratura $i gradul de umiditate a1 stupu- lui. Un examen amgnuntit a1 ramelor nu ne permite sli descoperim ap5 inmagazi- nat& in timpul zilei respective ; trebuie deci t r a d cencluzia c5 albinele retin o parte a apei in corpul lor. Aceast5 con- cluzie este tras5 In urma urrngtoarei ob- servatii : albinele c&rliu$e nu depoziteazli apa in faguri ci o transmit altor albine care servesc drept rezervor pentru colonie. Folosnd o ram& de observatie, este usor sii o b s e r v h albinele c5r5u$e fncepfnd din mamentul In care intrH in stup pin5 in momentul h care ies. Am descoperit c5 rezervoarele In care albinele p5streaz5 apa sint guvile lor. Cind transferul de ap5 are loc, se vede abdomenul albinei ciirliuge di- minuindu-$i volurnul in timp ce eel al al- binei rezervor se m5r-e. Cantitatea de ap5 pe care o albina o poate transporta poate fi calculat.5. Apa, la volum egal, nu are decit 213 din greutatea mierii. Se $tie cri o albin5 poate aduce in jur de 50 mg de miere. 0 inc5rc5turli maxim5 de ap5 va fi in jur de 35 mg, o incgrc5tur5 me- die in jur de 25 mg. Cantitatea medie de ap5 adus5 de o albinli pe zi Pn 30 de dru- muri va fi aproximaiv 750 mg. Este nevoie de munca a 70 de albine pentru a avea 50 de grame de apB in stup. Gendot raportea25

cii in lunile aprilie $i rnai ale anului 1905, cele 12 colonii ale sale au prelevat 122 kg de ap5 din dou5 rezervoare, adic5 in jur de 115 litri de ap5 pe zi $i pe colonie. Putem trage concluzia c5 primgvara, pen- tru hrsnirea puietului, o colonie are ne- voie de aproximativ 62 g de ap5 pe zi. Pentru coloniile foarte puternice, in timp de secet5, consumul zilnic de ap5 poate ajunge la 0,93 litri sau chiar mai mult". Aceasta inseamnil cli apicultorii trebuie s5 asigure apa pentru albine. Altfel spus, ei trebuie s5 se instaleze aproape de sursa de ap5, sau s5 suplineascli lipsa acesteia.

ALBINELE, APA $1 SAREA

Ceea ce nu $tiam este cli albinelor le place sarea. In ,,L'apiculture du week-end" de Karl Weiss, publicat5 Pn Belgia in 1985, se spune : ,,In afar5 de zah*, nu cu- noavtem pPn5 in prezent decit un singur produs capabil s5 facli apa mai atr5g5- toare pentru albine: sarea de buc5arie. Ele o apreciazg la o concentratie de 0,3O],, care se obgne ad5ugtnd 3 g de sare la 1 litru de apli, sau o lingurli de sare la 10 litri de ap5". Iat5 deci s5 sarea ,,d& gust vietii", a$a cum o mic5 figurii de stil invioreaz5 o conversatie sau un text scris care, f&r& ea, a r fi monotone.

Despre poluarea apei prefer nu vor- besc. Aceasta va fi problema secolului XXI.

Traducere de Carmen HOTOBOC din .,Revue fran~aise d'apicultureu

Nr. 502, Decembrie 1990