FISCALITATE

1. Ce reprezintă din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?

1) Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.

(2) Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1)(16%) la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau lavenitul obţinut din statul străin.

(3) Impozitul plătit unui stat străin este dedus, numai dacă persoana juridică română prezintădocumentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin

2. Care sunt termenele de plată în cazul impozitului pe profit?

Conform art. 34 din Codul Fiscal cu modificări în vigoare de la 1 ianuarie 2012:

(1) Declararea şi plata impozitului pe profit, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III . Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 34 alin. (5) lit. a) şi b), alin. (14) şi (15), care depun declaraţia anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.

(5) Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, astfel:

a) organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;

b) contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;

(14) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul până la data depunerii situațiilor financiare la organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

(15) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaţia să depună declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.

3. Cum se analizează din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?

La calculul profitului impozabil , cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicate asupra diferentei dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale.

Astfel:

* din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;* din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit. Asadar, in cazul in care plafonul de deductibilitate este depasit, se colecteaza TVA pentru ceea ce depaseste acest plafon.

4. Precizaţi în ce constă operaţiunea triunghiulară din punctul de vedere al TVA.

Operatiunea triunghiulara se deruleaza intre trei agenti economici stabiliti in state membre UE. Aceste operatiuni au urmatoarele caracteristici esentiale:

a. livrarea de marfuri trebuie efectuata de un furnizor catre un cumparator revanzator inregistrati fiecare in scopuri de TVA in state membre diferite;

b. livrarea de bunuri efectuata de furnizorul din primul stat membru trebuie urmata obligatoriu de livrarea acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru catre beneficiarul direct situat in al treilea stat membru;

c. beneficiarul final trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru in vederea indeplinirii obligatiei de plata a TVA

d. bunurile trebuie sa fie expediate sau transportate direct din primul stat membru (al furnizorului) catre al treilea stat membru (al beneficiarului) livrarii;

e. furnizorul sau cumparatorul revanzator isi asuma responsabilitatea transportului de bunuri in conformitate cu conditiile cuprinse in contractele incheiate intre cele doua parti (din primul si al doilea stat membru).