rezolvare ceccar

8/11/2019 rezolvare ceccar

1/9

Conform Ordinului 3055/2009 , drepturile si obligatiile, precum si unele bunuri care nu potfi integrate n activele si datoriile entitatii se nregistreaza n contabilitate n conturi nafara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.

n aceasta categorie se cuprind:

angajamente (giruri, garantii, cautiuni) acordate sau primite n relatiile cu tertii; imobilizari corporale luate cu chirie;

valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, n pastrare sau custodie;

debitori sco si din activ, urmariti n continuare;

stocuri de natura obiectelor de inventar date n folosinta;

redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate;

efecte scontate neajunse la scadenta;

bunuri publice primite n administrare, concesiune si cu chirie de catre regii autonome,societati/companii nationale, societati comerciale;

d obnzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadenta;

certificate de emisii de gaze cu efect de sera primite, care nu au stabilita o v aloare si, prinurmare, nu pot fi recunoscute n conturi bilantiere, precum si alte valori.

n notele explicative la situatiile financiare anuale trebuie prezentate informatii referitoarela elementele nregistrate n conturi n afara bilantului.

n cadrul elementelor extrabilantiere sunt cuprinse si activele contingente (contul 807Active contingente), respectiv datoriile contingente (contul 808 Datorii contingente). Activ contingent

Un activ contingent este un activ potential care apare ca urmare a unor evenimenteanterioare datei bilantului si a caror existenta va fi confirmata numai prin aparitia sauneaparitia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi n totalitatesub controlul entitatii.

Un exemplu n acest sens l reprezinta un drept de creanta ce poate rezulta dintr-un litigiun instanta (de ex. o despagubire), n care este implicata entitatea si al carui rezultat este

incert. Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neasteptate,care pot sa genereze intrari de beneficii economice n entitate.

Activele contingente nu trebuie recunoscute n conturile bilantiere. Acestea trebuieprezentate n notele explicative n cazul n care este probabila aparitia unor intrari debeneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute n situatiile financiare,
http://www.contzilla.ro/glossary/activ/http://www.contzilla.ro/glossary/activ/http://www.contzilla.ro/glossary/activ/http://www.contzilla.ro/glossary/stocuri/http://www.contzilla.ro/glossary/stocuri/http://www.contzilla.ro/glossary/stocuri/http://www.contzilla.ro/glossary/leasing-financiar/http://www.contzilla.ro/glossary/leasing-financiar/http://www.contzilla.ro/glossary/leasing-financiar/http://www.contzilla.ro/glossary/leasing-financiar/http://www.contzilla.ro/glossary/stocuri/http://www.contzilla.ro/glossary/activ/


2/9

deoarece ele nu sunt certe iar recunoasterea lor ar putea determina un venit care sa nu serealizeze niciodata.

n cazul n care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ contingentsi trebuie procedat la recunoasterea lui n bilant.

Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzatoaren situatiile financiare a modificarilor survenite. Astfel, daca intrarea de beneficiieconomice devine certa, activul si venitul corespunzator vor fi recunoscute n situatiilefinanciare aferente perioadei n care au survenit modificarile. n schimb, daca este doarprobabila o crestere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta n notele explicativeactivul contingent.

O datorie contingenta este:

a) o obligatie potentiala, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior dateibilantului si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia unuia sau

mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi n totalitate sub controlul entitatii;sau

b) o obligatie curenta aparuta ca urmare a unor evenimente trecute, anterior dateibilantului, dar care nu este recunoscuta deoarece:

- nu este sigur ca vor fi necesare iesiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau

- valoarea datoriei nu poate fi evaluata suficient de credibil.

O entitate nu va recunoaste n bilant o datorie contingenta, aceasta fiind prezentata nnotele explicative.

n situatia n care o entitate are o obligatie angajata n comun cu alte parti, partea asumatade celelalte parti este prezentata ca o datorie contingenta.

Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina daca a devenit probabila oiesire de resurse care ncorporeaza beneficiile economice. Daca se considera ca estenecesara iesirea de resurse, generata de un element considerat anterior datoriecontingenta, se va recunoaste, dupa caz, o datorie sau un provizion n situatiile financiareaferente perioadei n care a intervenit modificarea ncadrarii evenimentului, cu exceptiacazurilor n care nu poate fi efectuata nicio estimare credibila.

Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul ca:

a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunnd ca pot fi realizate estimaricorecte), deoarece constituie obligatii curente la data bilantului si este probabil ca vor finecesare iesiri de resurse pentru stingerea obligatiilor; si

b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:

- obligatii posibile, dar pentru care trebuie sa se confirme daca entitatea are o obligatiecurenta care poate genera o iesire de resurse; sau
http://www.contzilla.ro/glossary/datorie/http://www.contzilla.ro/glossary/datorie/http://www.contzilla.ro/glossary/datorie/http://www.contzilla.ro/glossary/datorie/


3/9

- obligatii curente care nu ndeplinesc criteriile de recunoastere n bilant (deoarece fie nueste probabil sa fie necesara o reducere a resurselor entitatii pentru stingerea obligatiei, fienu poate fi realizata o estimare suficient de credibila a valorii obligatiei).

V1: Dobanda bancara=200.000.000x30% / 12luni = 5.000.000 / luna x 6 luni =30.000.000/ 6 luniAm = 200.000.000 / 10 ani = 20.000.000 / an / 2 = 10.000.000 / 6 luniIn acest caz intreprindrea nu-si asigura echilibrul financiar deoarece plateste la banca odobanda mai mare la creditul definantare pentru achizitia utilajului fata de cat recupereazaprin amortizarea acestuia

.V2: Dobanda bancara= 200.000.000x15%= 30.000.000 x 7 ani = 210.000.000 / 7 aniAm = 200.000.000 / 10 ani = 20.000.000 / an x 7 ani =140.000.000 / 7 ani

Nici in acest caz intreprindrea nu-si asigura echilibrul financiar deoarece plateste la bancao dobanda mai mare la creditul definantare pentru achizitia utilajului fata de catrecupereaza prin amortizarea acestuia.

V3 : Dobanda bancara=200.000.000x10% = 20.000.000 / anAm = 200.000.000 / 10 ani = 20.000.000 / anDeci optiunea corecta pentru ca intreprinderea sa-si asigure echilibrul financiar estevariant 3, deoarece dobanda platita la banca este egala cu suma recuperata prinamortizare.

Exercitiul 8:

Determinati marja bruta pentru societatea BETA, despre care se cunoscurmatoarele informatii (in mil lei):

- venituri din vanzarea produselor finite 100.000.000;

- TVA colectata 25.000.000;

- venituri din vanzarea de semifabricate 25.000.000;

- venituri din vanzarea marfurilor 15.000.000;


4/9

- intrari de produse finite 65.000.000;

- iesiri de produse finite 36.000.000;

- cheltuieli cu marfurile 10.000.000;

- intrari de semifabricate 2.000.000;

- iesiri de semifabricate 1.000.000.

Raspuns:

Marja bruta = Cifra de afaceri (100.000.000 + 25.000.000 + 15.000.000)

Costul bunurilor vandute (36.000.000 + 10.000.000 + 1.000.000)

= 93.000.000 mii lei.

Raspuns:Pas 1. Identificarea veniturilori cheltuielilor aferente fiecrui tip de activiti

Pentru bar de noapte:Venituri = 90.000 leiCheltuieli = 28.000 leiCheltuieli nedeductibile = 2.000 lei

Pentru celelalte activiti

Venituri = 110.000 leiCheltuieli = 50.000 leiCheltuieli nedeductibile = 10.000 leiCheltuieli gen de admin = 4.000 lei

Pas 2. Determinarea impozitului pe profit aferent activit ii de bar de noapte(art.18CF)

Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxim dintre: 16% xProfitul impozabil din aceasta activitate sau- 5% xTotal venituri din aceastaactivitate .Astfel, vom calcula impozitul pe profit nambele moduri, urmnd s decidem ulterior careeste suma de plat Cu cota de 16%: Impozit = 16% x (90.000 28.000) = 7.440 leiCu cota de 5%: Impozit = 5%x 90.000 = 4.500 lei

Impozitul pe profit datorat din activitatea barului de noapte = 7.440lei


5/9

Pas 3. Determinarea impozitului pe profit aferent celorlalte activiti

Pentru celelalte activiti impozitul pe profit se determin prin aplicarea cotei de 16%la profitul impozabil.

Impozitul pe profit datorat pentru alte activit i = 16% * (110.000 54.000) = 8.960 lei

Pas 4. Determinarea impozitului pe profit datoratImpozit datorat = Impozit bar + Impozitalteact. = 7.440 + 8.960 = 16.400 lei

Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i n decursul aceleiaiperioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit att pe teritoriul Romniei, ct i n strintate, au

dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n Romnia a impozitului pltit n strintate,denumit n continuare credit fiscal extern, n limitele prevzute n prezentul articol.

(2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condi ii:

a) se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statulstrin n care s-a pltit impozitul;

b) impozitul pltit n strintate, pentru venitul obinut n strintate, a fost efectiv pltit n moddirect de pe rsoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorulvenitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr -un document justificativ, eliberat de

autoritatea competent a statului strin respectiv;

c) venitu l pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituriprevzute la art. 41.

(3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului dinsursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dect partea de impozit pe venit datorat n Romnia,

aferent venitului impozabil din strintate. n situaia n care contribuabilul n cauz obine venituri dinstrintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat n Romnia

se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de ve nit.
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_fiscal_norme_2011.htm#a41#a41http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_fiscal_norme_2011.htm#a41#a41http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_fiscal_norme_2011.htm#a41#a41


6/9

1. Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se

determine acesta.

Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de laplata impozitului pe profit pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelulechivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totalescutite de la plata impozitului pe profit.

Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice,este minimul dintre : 15.000 euroi 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit

Ce este, pe fond, o vanzare la distanta? Aceasta reprezinta, practic, o livrare de bunuriintracomunitara ce presupune transportul bunurilor dintr un stat membru in alt statmembru de catre sau in numele furnizorului, catre un cumparator persoana impozabilasau persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4) sicare indeplineste anumite conditii.

Criteriul esential la analiza vanzarilor la distanta consta in cuantificarea livrarilor de bunuri catreclientii din alte state membre ce nu comunica un cod valid de TVA . Practic, beneficiarii livrarilorla distanta sunt persoane fizice si juridice neinregistrate in scopuri de TVA , iar furnizorul

factureaza cu TVA in cota din statul unde acesta este inregistrat.

I. Cum se determina locul vanzarilor la distanta?

In acest sens, o vanzare la distanta are loc in statul membru in care transportul se incheie daca:- valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se realizeazade catre un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusivvaloarea respectivei vanzari la distanta , sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul

pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste prin norme lavaloarea de 118.000 lei;sau

- furnizorul a optat in statul membru din care se transporta bunurile pentru considerareavanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru in Romania,ca avand loc in Romania.Practic, la depasirea plafonului de vanzari la distanta, furnizorul se va inregistra in scopuri deTVA in statul unde a depasit plafonul vanzarilor la distanta.

II. Care este plafonul aplicabil si cum se determina acesta?
http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/vanzari-la-distanta/http://www.infolegal.ro/tag/vanzari-la-distanta/http://www.infolegal.ro/tag/vanzari-la-distanta/http://www.infolegal.ro/tag/vanzari-la-distanta/http://www.infolegal.ro/tag/vanzari-la-distanta/http://www.infolegal.ro/tag/vanzari-la-distanta/http://www.infolegal.ro/tag/vanzari-la-distanta/http://www.infolegal.ro/tag/vanzari-la-distanta/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/http://www.infolegal.ro/tag/tva/


7/9


8/9

IV. Cazuri practice

Pentru o mai buna intelegere a tratamentului fiscal referitor la TVA aplicabil unei vanzari ladistanta, precum si obligatiile declarative aferente, vom presupune ca o persoana impozabila (A)situata intr un stat membru vinde un bun unui client din Romania. Bunul este transportat in

Romania de catre furnizorul respectiv. Se identifica trei situatii distincte:

a) clientul din Romania este o persoana fizica. In prima ipoteza, vom considera ca plafonul pentru vanzari la distanta fixat de 35.000 euro in Romania nu este depasit, iar furnizorul dinstatul membru nu si a exercitat in statul sau optiunea de a plati TVA in Romania. Valoarea in leia sumei este de 118.000 lei.

Din punctul de vedere al furnizorului bunului, operatiunea este o livrare de bunuriintracomunitara, locul livrarii fiind in statul membru de unde incepe transportul, in conformitatecu prevederile art. 132 alin. (1) lit. a) Cod fiscal. Furnizorul va factura cu TVA din statulmembru de care apartine, deoarece livrarea nu este scutita de TVA (nefiind comunicat un cod de

inregistrare in scopuri de TVA de catre persoana fizica).

In cea de a doua ipoteza, vom presupune ca fie plafonul pentru vanzari la distanta fixat inRomania este depasit, fie furni-zorul a optat pentru plata TVA in Romania. Persoana impozabilaeste furnizorul din statul membru de plecare al bunului, iar operatiunea este o vanzare la distanta(in statul membru de plecare operatiunea este un non-transfer). In acest caz, locul livrarii esteconsiderat in Romania (locul incheierii transportului). In conformitate cu prevederile art. 150alin.(1) lit. a) Cod fiscal, persoana obligata la plata TVA este furnizorul din statul membru delivrare al bunului, care are si obligatia sa se inregistreze in Romania in scopuri de TVA.Inregistrarea este valabila pana la data de 31 decembrie a anului calendaristic urmator celui incare a fost depasit plafonul pentru vanzari la distanta.

b) clientul din Romania este o intreprindere mica. In prima ipoteza, vom considera ca plafonul pentru vanzari la distanta fixat de 35.000 euro in Romania nu este depasit, iar furnizorul dinstatul membru nu si a exercitat optiunea in statul respectiv de a plati TVA in Romania. Clientuleste o intreprindere mica care nu depaseste plafonul pentru achizitii fixat de Romania si nu aoptat pentru plata TVA in Romania, aferenta achizitiilor sale intracomunitare. Operatiunea seafla in sfera de aplicare a TVA, reprezentand, in fapt, o livrare intracomunitara (vanzare ladistanta, deoarece bunul este transportat de furnizorul A). Locul livrarii este considerat a fi instatul membru de plecare al bunului, iar operatiunea nu este scutita de TVA, rezultand astfel cava trebui intocmita o factura de livrare care va avea inscris TVA ul din statul membru de plecare.

In cea de a doua ipoteza, vom presupune ca plafonul pentru vanzari la distanta fixat in Romaniaeste depasit sau furnizorul din statul membru de plecare al bunului a optat pentru plata TVA inRomania, iar clientul din Romania este o intreprindere mica care nu depaseste plafonul pentruachizitii fixat in Romania si nu a optat pentru plata TVA in Romania pentru achizitiile saleintracomunitare (astfel spus, nu este inregistrat conform art. 153 Cod fiscal). Spre deosebire de

prima ipoteza, in acest caz operatiunea nu este o livrare intracomunitara, ci un non-transfer instatul membru de plecare al bunului. Locul livrarii este locul incheierii transportului (adica, in


9/9

Romania), iar persoana obligata la plata TVA este furnizorul, care, astfel, are obligatia sa seinregistreze in scopuri de TVA in Romania.

c) clientul din Romania este o intreprindere mica ce a depasit plafonul datorita acestei achizitii.Din punctul de vedere al furnizorului: operatiunea este in sfera de aplicare a TVA, adica

operatiunea in cauza reprezinta o livrare intracomunitara. In statul membru de plecare a bunului,operatiunea este scutita de TVA, deoarece clientul a comunicat un cod valabil de inregistrare inscopuri de TVA din Romania. Acest tratament fiscal se aplica indiferent daca furnizorul adepasit sau nu plafonul pentru vanzari la distanta stabilit de Romania sau a optat sa plateascaTVA in Romania.

Din punctul de vedere al clientului: de aceasta data, persoana impozabila este clientul sioperatiunea este in sfera TVA (respectiv achizitie de bunuri impozabila). Locul achizitieiintracomunitare este considerat a fi in Romania (locul incheierii transportului), iar clientul esteobligat la plata TVA, avand in vedere prevederile art. 151 Cod fiscal.

Tratamentul fiscal prezentat se aplica indiferent daca furnizorul a depasit sau nu plafonul pentruvanzari la distanta stabilit de Romania sau a optat sa plateasca TVA in Romania. De asemenea,clientul din Romania trebuie sa depuna un decont special de TVA, in conformitate cu prevederileart. 1563 alin.(1) Cod fiscal, si sa raporteze achizitia intracomunitara in declaratia recapitulativaformular 390, urmand ca plata TVA lui sa fie efectuata cel mai tarziu pana la termenul limita

prevazut pentru depunerea decontului special de TVA.

rezolvare ceccar

Documents

Transcript of rezolvare ceccar