1. Arhitectura generală a reţelei inteligente.

O retea inteligenta este o retea de telecomunicatii de servici independente. “Inteligenta” retelelor este scoasa din comutatoare si mutata in nodurile de calculatoare distribuite in retea. Acest lucru ofera operatorilor mijloace pentru dezvoltarea si controlul mult mai efficient al serviciilor. Capabilitati noi pot fi rapid introduse in retea, iar odata introduse in retea, serviciile sunt usor de personalizat, adaptat pentru a satisface nevoile clientului.Reteaua Inteligenta, sau IN (Intelligent Network) – cum este numita într-un sens mai larg – reprezinta o arhitectura de retea atât pentru retelele de telecomunicatii fixe cât si cele mobile. Aceasta permite operatorilor sa se diferentieze prin oferirea de servicii suplimentare fata de cele standard cum ar fi serviciile GSM (Global System for Mobile Communications) pentru telefonia mobila. De asemenea, IN-ul poate fi privit ca un nivel suplimentar adaugat retelei de baza.

Arhitectura unei reţele inteligente are trei caracteristici importante: este independentă de serviciu este independentă de reţea este independentă de operator

PLAN FIZICSSP (service switching point)- este un punct de acces pentru RI; toate apelurile “inteligente” trebuie intai rutate in PSTN catre cel mai apropiat SSP. SSP-ul identifica apelul receptionat ca fiind un apel “inteligent” analizand digitii initiali (ce cuprind cheia serviciului) apelati de abonat si lanseaza o interogare TCAP(transaction capabilities application part ) catre SCP dupa suspendarea viitoarelor procesari de apel. Dup ace se obtine un raspuns TCAP de la SCP cu detaliile privind procesarea apelului, SSP-ul reia procesarea acestuia.SCP (service control point) - este un sistem tolerant la erori ce comunică cu SSP și IP pentru furnizarea detaliilor privind manipularea apelurilor in RI. SCP stocheaza cantitati mari de date, stocarea suplimentara si dispozitivele de intrare/iesire fiind suportate.SMP (service management point) – este un sistem de computer ce ofera interfata cu utilizatorul. Mai este cunoscut sub numele de SMS-service management system. SMP actualizeaza SCP-ul cu datele si programele noi si colecteaza statistici de la acesta.IP (intelligent peripheral) – ofera servicii imbunatatite/avansate catre toate SSP-urile din RI sub controlul SCP-ului. Este centralizat din motive economice. Ofera anunturi, casute vocale, sisteme de recunoastere a vorbirii, convertoare text-voce….

1

PLAN FUNCTIONAL Arhitectura IN este organizată în trei nivele funcţionale principale:· nivelul comutaţiei (Switching Layer) şi a resurselor speciale;· nivelul inteligent de control al serviciilor (Intelligent Layer);· nivelul de management(Management Layer).Entităţile funcţionale (Fes – Functional Entities) care alcătuiesc reţeaua inteligentă sunt următoarele (acestea corespund şi funcţiilor RI):SSF(Service Switching Function) – are funcţii privind setarea apelului, definireaserviciului logic solicitat şi transferul controlului la serviciul logic de tratare aserviciului. După procesarea serviciului, SSF recepţionează comenzile necesare privind finalizarea tratării serviciului. Pentru fiecare apel transferat de centrala telefonică la SSF se vor realiza următoarele proceduri:

2

· Centrala telefonică identifică cererea de serviciu de reţea inteligentă prin codul de acces la serviciu şi contactează în acest scop SSF;· SSF identifică tipul de serviciu solicitat şi determină care este SCF ce poate trata acest serviciu;· SSF transmite către SCF toate datele necesare acestuia pentru procesareaserviciului;· SSF acceptă şi interpretează ordinile primite de SCF;· SSF interacţionează cu centrala telefonică atunci cînd este necesar. SSF –Service Switching Function; SCF – Service Control Funnction; SDF –Service Data Function; SRF – Service Resourse Function; IP – Intelligent Peripheral;SMF – Service Management Function; SCEF –Service Creation Envoronment Function.

SCF(Service Control Function) – execută acţiunile impuse pentru tratareaserviciului. Procesarea serviciului este bazată pe informaţiile despre apel, utilizator şi reţea, care sunt accesibile logicii serviciului prin SDF.· SCF recepţionează de la SSF cererea de tratare a serviciului împreună cu datele necesare procesării acestuia;· SCF realizează procesarea serviciului. Atunci cînd este necesar, SCF solicită date necesare tratării serviciului de la SDF;· SCF transmite către SSF informaţii privind acţiunile de realizat(conexiune la SRF sau IP, finalizarea conexiunii, etc.).SDF (Service Data Function) – gestionează baza de date necesară reţeleiinteligente. SDF lucrează în timp real, memorează o cantitate mare de date şi trebuie să fie uşor de gestionat pentru a facilita actualizările frecvente în IN.SDF poate fi folosită în comun pentru acces la date de către mai multe aplicaţii şi mai multe SCF.IP (Intelligent Peripheral) sau SRF(Special Resourse Function) este o funcţie care permite interacţiunea utilizatorului serviciului logic cu reţeaua inteligentă în vederea asistării apelului. Apelul poate fi ghidat de utilizator prin comunicare între utilizator şi IN, comunicare controlată prin intermediul semnalizărilor DTMF. IP poate controla transmiterea de mesaje înregistrate atît pentru chemător, cît şi pentru chemat şi poate

3

controla răspunsul utilizatorului prin monitorizarea cifrelor DTMF transmise de la claviatura terminalului abonatului. Perifericul inteligent poate fi chair dotat cu funcţii de recunoaştere vocală şi de sinteză a vocii pentru numerotarea comandată prin voce; poate fi însărcinat şi cu alte servicii.SMF – (Service Management Function) este o unitate funcţională folosită pentruconfigurarea serviciilor şi a datelor abonaţilor, pentru generarea de statistici şi ainformaţiilor de taxare.SCEF –(Service Creation Envoronment Function) este un mediu de dezvoltare de nivel înalt care poate fi folosit pentru dezvoltarea de noi servicii pe baza unui set de blocuri reutilizabile SIB(Service Independent Building Blocks).

Funcţiile pentru managementul serviciilor sunt realizate de o platformă(UNIX) cu software SMAS(Service Management Application System). SMAS interfaţează cu toate nodurile IN care includ SCF şi SSF. Această interfaţă este realizată prin TMAS (Telecommunication Management and Operation Support). Taskurile principale realizate de SMAS sunt:· Dezvoltarea serviciilor (Service Development);· Furnizarea serviciilor(Service Provisioning);· Monitorizarea serviciilor(Service Monitoring);· Managementul traficului reţelei(Network Traffic Management);· Controlul blocurilor de control reutilizabile necesare creerii de servicii IN (Control SIB- Service Independent Building Block).

Conform recomandării ITU-T Q.1201, cerinţa fundamentală către arhitectura RI o reprezintă separarea funcţiilor de acordarea serviciilor de funcţiile de comutaţie şi distribuirea lor conform subsistemelor funcţionale.

Funcţiile de comutaţie, ca şi pentru reţelele tradiţionale, rămîn în reţeaua de bază a comunicaţiei, iar funcţiile de administrare, creare şi introducere a serviciilor se extrag pe o suprastructură „inteligentă” ce este realizată aparte de reţeaua de bază, şi care interacţionează cu reţeaua de bază prin interfeţe standartizate. Cerinţa standardizării protocoalelor de schimb între reţeaua de bază şi suprastructura inteligentă îi eliberează pe operatorii reţelei de dependenţa ce exista anterior de furnizorii utilajului de comutaţie. Interacţiunea dintre funcţiile de comutaţie şi serviciile de dirijare se realizează prin intermediul protocolului aplicat al reţelei inteligente INAP, standardizat de ITU-T în recomandarea Q.1205. Dirijarea creării şi introducerii serviciilor se realizează prin intermediul interfeţei aplicată de programa API(Application Programm Interface). Astfel, interfeţele standartizate RI fac reţeaua deschisă pentru modificări independente, atît în suprastructura inteligentă, cît şi înreţeaua de bază.

Schema generalizată a arhitecturii funcţionale (fig.1.4) reflectă concret una din ideile de bază de realizare a RI conform formulei:REŢEAUA INTELIGENTĂ = COMUTATOR+CALCULATORPe parcursul a mai mulţi ani, spre această formula tind atît producătorii echipamentului de comutaţie, cît şi producătorii mijloacelor tehniciide calcul. Primii, aveau posibilitatea de creare a unei realizări flexibile şi operative şi introducerea noilor servicii de legătură fără schimbări esenţialeîn cadrul echipamentului de comutaţie, iar cel de-al doilea – ieşire la cele mai mari segmente ale pieţii noilor tehnologii informaţionale

4

Stiva de protocol IN:INAP=intelligent network aplication protocol(def.operatiile intre elementele din retea)TCAP=transfer capab application part (contine un set de proc.pentru controlul tranzactiilor in timp real)SCCP=signaling conection control part(ofera un transport al mesajelor orientat pe conexiune)MTP=message transfer part(gestioneaza semnalizarea si act. La nivel fizic,legat de date si retea din modelul OSI)

2. Serviciile reţelelor inteligente.Reţeaua inteligentă este un concept care prin recomandări ITU, stimulează crearea, introducerea, controlul şi managementul unor servicii de comunicaţii avansate. Reţeaua

5

inteligentă s-ar defini în aceste condiţii ca o structură destinată să suporte multiple servicii cu valoare adăugată şi care să asigure controlul şi managementul lor în condiţiile unei interdependenţe/autonomii faţă de:

structura de echipamente a reţelei; serviciile care sunt oferite; tipul de reţea folosit.Retelele de tip IN (Inteligen Networks) sunt retele de comutatie in care partea de

control a apelului impreuna cu toate partile numite “inteligente” sunt despartie de partea de comutatie. Aceasta este marea diferenta intre IN si retele clasice: faptul ca in cadrul unei retele IN avem 2 part distincte:

partea care se ocupa de controlul si cordonarea operatiilor ce au loc in interiorul retelei

partea care realizeaza comutatia pachetelor (sistemul de comutatie propriu-zis)Aceasta divizare constituie un mare avantaj pt ca usureaza enorm implementarea

si adaugarea de noi servicii furnizorilor de servicii care pot imlpementa foarte rapid si usor noile servicii deoarece nu trebuie facute multe schimbari. Spre exemplu daca un operator vroia sa implementeze un nou serviciu in cazul unei retele clasice acesta trebuia sa schimbe sau sa upgradeze intreg sistemul folosit deoarece acesta nu putea suporta noile facilitati. Acest lucru insemna mult timp si bani cheltuiti pt modernizarea echipamentului. Acest lucru trebuia facut de fiecare data cand se implementa un nou serviciu.

Marea schimbare pe care o aduce IN pe piata comutatiei este “modularizarea” retelei adica impartirea retelei pe mai multe blocuri componente.

In primul rand s-a realizat separarea switchului fizic de partea inteligenta a retelei. In acest mod se pot adauga noi blocuri de fiecare data cand se implementeaza noi servicii.Arhitectura unei reţele inteligente are trei caracteristici importante:

1. este independentă de serviciu2. este independentă de reţea3. este independentă de operator

Abordarea ofertei de servicii

6

Reţeaua de telecomunicaţiioferă servicii

Abonatul utilizeazăservicii oferite

Utilizatorul solicităservicii de comunicaţii

Operatorul de telecomunicaţiise adaptează cerinţelor

a) Soluţia „CLASICĂ”

b) Soluţia „INTELIGENTĂ”

Fig.II.6 ABORDAREA OFERTEI DE SERVICII

În recomandările ITU-T Q1211 se disting doi termeni „service” – serviciu şi „service feature” – componentul serviciului. Conform Q.1211 – serviciul este o propunere comercială independentă, care se caracterizează prin una sau mai multe proprietăţi, deschise pentru completare. Componentul serviciului, este partea specifică a lui, care la un loc cu alte servicii şi componente ale serviciilor, poate alcătui o proprietate independentă a propunerii comerciale, determinînd aranjarea, care poate fi distinsă de utilizator. Potrivit Q.1211 culegerea CS-1 include 25 tipuri de servicii, care trebuie să fie menţinute de reţelele PSTN, ISDN şi PLMH. Trebuie de menţionat că culegerea de servicii este una din primele etape în crearea reţelelor inteligente într-o regiune concretă şi depinde de cerinţele care s-au creat pe piaţa locală a serviciilor de legătură. CS – Capability set 1 – set se standard ITU T

IN CS 1 (Narrowband services) FPH - Freefone UPN – Universal Personal Number VPN – Virtual Private Number CCC – Credit Card Calling PR – Premium Rate Televoting

IN CS 2 (Narrowband services) Voice mail Various charging types Inter network call Call rerouting in case of busy or no answer Three-Way Calling Time depending routing Call Wait Call Forwarding

7

Call Transfer IN CS 3 şi 4 (IN/B - ISDN)

Broadband Virtual Private Natwork Broadband Virtual Internet Broadband Multimedia Retrieval Broadband Videotelephony Broadband Video Conference VoD – Video on Demand Voice Mail Voice Fax

Cele mai răspîndite tipuri de servicii sunt prezentate mai jos:

Serviciile culegerii CS-1:

AAB – Automing Alternative Billing(Fcturare alternativa automata) – posibilitatea de a duce evidenţa costului convorbirii de la orice telefon automat cu ajutorul unui sistem special de facturare, care nu are nici o atribuţie către liniile abonatului chemat şi abonatului chemător;

ABD – Abbreviated Dialing (apelare prescurtată) – utilizatorul poate să apeleze un abonat, folosind de exemplu un număr din 4 cifre chiar şi în cazul cînd abonatul chemat şi abonatul chemător sunt deserviţi de comutatoare diferite;

ACC – Account Card Calling (apelare din cont) – oferă posibilitatea de a plăti convorbirea din orice aparat/telefon automat cu ajutorul contului, care este arătat formînd un număr suplimentar/un cod;

CCC – Credit Card Calling(apelare cu carte de credit) – oferă posibilitate de a face orice apel din orice telefon, care se plateste cu ajutorul cărţii de credit;

CD – Call Distribution (distribuirea apelurilor) – dă posibilitate de a îndrepta apelurile catre alte numere folosind prioritati intr-un program/table de distributie;

CF – Call forwarding (redirectionare apel) – utilizatorul poate redirectiona apelurile venite către un terminal cu alt număr. Conectarea şi deconectarea serviciului se face de însuşi utilizatorul;

CON – Conferencing (teleconferinţă) – mai mulţi utilizatori(abonaţi) pot lua parte la convorbire;

CRD – Call Rerouting Distribution(rerutarea apelului prin distributie) – oferă posibilitatea de a primi toate apelurile de intrare, chiar dacă numărul este ocupat sau alte probleme apar în timpul legăturii(toate apelurile, poşta electronică, msg de pe pager, se transferă pe un alt număr, punîndu-se pe autorobot sau pe alta linie);

FDM – Follow-me diversion (funcţia „urmează-mă pe mine”) – dă posibilitatea de a păstra accesul la abonat chiar şi în timpul deplasării acestuia;

FPH – Freephone(apel gratuit) – serviciul telefonic gratuit sau „telefonul liber”. Convorbirea după acest tip de chemare va avea loc, dacă abonatul chemat va fi de acord să plătească;

8

MAS – Mass Calling (sondarea opiniei publice) – ofera posibilitatea unui sondaj la telefon. Abonatul după apelare aude un anunţ de a forma una din cîteva cifre la telefon pentru a-şi da părerea. Toate răspunsurile se înregistrează;

MCI – Malicious Call Identification (identificarea apelurilor malitioase) –se retin codurile abonaţilor chemaţi şi codurile ab chemători în timpul apelului, apoi se înştiinteaza operatorul;

OCS – Originating Call Screening (controlul apelurilor in functie de initiator) –limită in fct de un timp anumit sau în concordanţă cu alte condiţii;

PRM – Premium Rate(suplimentul de plată, transmiterea unei părţi din plată abonatului chemat) – dă posibilitatea de a folosi serviciile informaţionale cu o plată suplimentară (o parte din plata chemării o plăteşte abonatul chemător, care îşi i-a rolul de furnizor a serviciilor adăugătoare utilizatorul achită serviciile telefonice standarte şi serviciile adăugătoare).

SPL – Split charging (impartirea plăţii) – permite împărţirea plăţii pentru convorbire între abonaţi;

VOT – Televoting(votare telefonică) – dă posibilitatea de a trimite un apel pe un număr concret cu un mesaj vocal ulterior sau cu apelarea a unui anumit cod;

UAN – Universal Access Number(număr universal) – utilizatorul care posedă cîteva dispozitive terminale împărţite geografic, poate fi accesibil altor utilizatori printr-un număr unic universal în concordanţă cu o anumită rută a chemărilor de intrare incluse.

UPT – Universal Personal Telecomunication(legătură personală universală) – abonatul are posibilitatea să se folosească de legătura de intrare şi ieşire printr-un număr unic, prin schimbarea lui indiferent de infrastructura reţelei şi de locul ei de aflare;

VPN – Virtual Private Network (reţea virtuală privată) – o parte a liniilor de legătură şi a comutatoarelor se unesc într-o reţea privată, funcţionarea căreea se identifică de utilizator, totodată şi numerele utilizatorilor acestei reţele, drepturile şi priorităţile lor, etc.

Completul de servicii 1RI(CS-1, SC1) – aproximativ 25 de servicii şi 38 de proprietăţi(de bază şi suplimentare), care au 2 caracteristici generale:- serviciul se apelează de un singur utilizator(single ended);- realizarea serviciului se controlează de un punct unic de control al serviciului(single control).

3. Persoane fizice si juridice implicate si rolul lorServiciul este un termen de bază folosit .n RI, conform recomandărilor ITU-T Q.1290. Serviciu(Service) – propunere comercială caracterizată prin una sau mai multe proprietăţi

9

de bază (Core features) şi c.teva proprietăţi suplimentare (proprietăţi opţionale, opţional features).La stabilirea regulilor de prestare a serviciilor sunt identificate 4 componente:· Operatorul reţelei inteligente(furnizorul reţelei, network provider);· Furnizorul serviciilor(service provider) – persoană fizică sau juridică ce semnează un contract cu operatorul RI de instalare şi prestare a serviciului, de exemplu de instalare a mijloacelor de prestare a serviciului 800. Foarte des furnizorul serviciilor este operatorul reţelei;· Abonatul serviciului(Service Subscriber) – persoană fizică sau juridică ce semnează un contract cu operatorul RI şi/sau cu furnizorul serviciilor pentru furnizarea serviciilor(abonarea serviciului), de exemplu firma abonează Serviciul 800 pentru publicitatea produselor proprii;· Utizatorul serviciului (user) – persoană fizică sau un dispozitiv tehnic ce foloseşte serviciul din numele abonatului serviciului.Persoane juridice implicate in IN:

Proprietarii retelelor (SNCFR, radio) Furnizorii de servicii care pot fi si detinatorii de retele Firme care comercializeaza serviciile (contractori), adica factorii cheie, singurii

cu o viziune integratoare ; ei se bazeaza pe studii de piata Utilizatorul de servicii : abonatul individual sau o firma ce beneficieaza de

telecom “enterprise” Dezvoltatorii de servicii: firme de software, producatori de aparatura

Network Operator :- se ocupa de retea- realizeaza conexiunea cu alte retele “internetworking” - este interesat de respectarea standardelor si de un suport tehnic adecvat din partea

furnizorului INService provider:

- aduce noi servicii IN pe care le poate crea de unul singur- vinde si customizeaza aceste servicii- este client al unuia sau mai multor operatori - realizeaza contracte cu clientii

Clientul serviciului / abonatul:- clientul cumpara serviciul oferit de un provider, in timp ce abonatul se poate

abona doar la anumite features ale serviciului- clientul si abonatul pot fi una si aceeasi persoana si li se poate aloca numere IN

corespunzatoare- clientul poate avea unul sau mai multi provideri - clientul isi customizeaza serviciul in functie de nevoile sale si poate oferii la

randul sau servicii clientilor sai (comanda de produse prin telefon – free of charge)

Utilizatorul serviciului :- formeaza sau este asociat unui numar IN - nu trebuie sa fie neaparat inregistrat in baza de date IN (Prepaid) - in functie de serviciu poate forma diferite numere sau coduri- utilizeaza facilitatile serviciului in timpul convorbirii

10

- adesea i se ofera posibilitatea sa administreze anumite parti ale serviciului- isi poate parametriza serviciul prin DTMF (Dual Tone Multi Frequency)

Un Personal Area Network (PAN) este o reţea de calculatoare folosită pentru comunicarea între câteva mici calculatoare sau şi aparate multifuncţionale inteligente (smart), apropiate unele de altele. Exemple de dispozitive care sunt folosite în reţeaua de tip PAN sunt imprimantele, aparatele de fax, telefoanele mobile, Personal Digital Assistant (PDA-uri), scanere, aparate de poziţionare şi navigaţie GPS, playere "inteligente" şi altele. Raza de acţiune a reţelelor PAN este aproximativ de la 6-9 metri. Reţelele PAN pot fi conectate cu magistrale USB şi FireWire. Cu ajutorul unor tehnologii ca IrDA (unde infraroşii) şi Bluetooth (unde radio) se pot crea şi reţele de tip Wireless PAN (reţele PAN fără fir).Reţelele private virtuale (RVP) constituie o extensie a conceptului de reţea, incluzând partea de inteligenţă a reţelei , în condiţiile în care un client dispune de un serviciu implementat pe facilităţi partajate cu alţi clienţi. De aceea o RPV poate fi descrisă ca fiind:

un serviciu, aşa cum este perceput de un utilizator; o reţea virtuală, aşa cum este percepută de o firmă în calitate de client; un sistem organizat, distribuit pe mai multe (sub)reţele de tipul IN.

4. Crearea serviciilor in retelele inteligenteFolosind abordarea rețelei inteligente pentru a sprijini serviciile de telecomunicatii se, permite utilizarea de tehnici de creștere a productivității pentru crearea de noi servicii. In

11

loc de crearea de noi servicii cu ajutorul codului software nou, module logice independente de servicii pot fi aranjate cu ajutorul unei interfețe grafice de utilizator. Ca urmare, serviciile avansate de telecomunicatii, care sunt independente de comutatorul central, pot fi create mult mai rapid.Din perspectiva utilizatorului, un serviciu este o “cutie neagra” (utilizatorul nu cunoaste strucrura interna, operatiile interne ale serviciului) care in urma unor anumiti stimuli externi genereaza/declansaza un raspuns adecvat. Aceasta perspectiva este folositoare pentru capturarea cerintelor, dar nu ajuta la implementarea in sine a serviciului.O perspectiva alternativa poate fi numita “perspectiva de platforma”. Aceasta considera serviciul o “cutie alba” ce expune operatiile interne ale serviciului, facilitand implementarea sa.

Crearea de noi servicii in cadrul IN se face face rapid si foarte eficent deoarece serviciile in sine sunt create din SIB-uri, ceea ce permite dezvoltarea rapida de noi servicii refolosind SIB-urile care sunt utile.

Dpdv al RI, un serviciu este o aplicatie pe platforma RI care furnizeaza un set de functii definite/stabilite ce interactioneaza cu reteaua (respectiv cu utilizatorii) si un set de servicii de date.

Crearea de servicii contine mai multe activitati: crearea logicii serviciului pt a efectua functiile cerute de serviciul respectiv definirea functionalitatii serviciului si a modelului de date folosite

Aceste 2 activitati sunt indeplinite de catre creatorul de servicii. In final, este o necesitate de a crea monitoare de management pentru a monitoriza serviciilor si abonatii la servicii. Pentru un anumit serviciu poate sa fie nevoie de mai multe monitoare de management.

Ciclu de viata al serviciilor:

A – idea generationB – service definitionC – service testingD – service provisioningE – service subscription

F – service usage

se tine cont de partea financiara si de urmatoarele etape:

conceperea ideii definitia serviciilor

12

dezvoltarea si testarea serviciilor service provisioning – marketing service subscription utilizarea serviciului

de obicei ciclul de viata nu tine cont de partea simetrica de scoatere din uz un serviciu este definit pe baza de organigrama – service flow un serviciu poate fi adaptat la momentul exploatarii, prin modificarea unor

parametrii pt development se folosesc SIB – uri cu Intrari/Iesiri (nu se pune problema

functionarii interioare a SIB - urilor)

Crearea rapida a serviciilor:

Serviciul trebuie sa poata fi reprezentat intr-un mod abstract. Cea mai naturala cale este de a folosi o reprezentare bazata pe imagini, folosind diferite tehnici grafice. Tehnica folosita e una care sa se bazeze pe imagini ce pot fi legate intre ele in diferite moduri, de aici formandu-se o imagine de ansamblu a serviciului. Fiecare imagine reprezinta un bloc independent.

Arhitectura modului de creare a serviciilor:

totul e format din mai multe blocuri (building blocks); folosind editorul grafic, service creator-ul leaga aceste blocuri componente inte ele pentru a obtine rezultatul dorit. Fiecare dintre aceste blocuri are niste proprietati care se pot fi modifica

odata ce imaginea este completa, ea este salvata intr-un fisier (picture file), apoi este procesata de catre code generator ce transforma imaginea respective in cod C

in cele din urma se adauga niste librarii

Building Blocks – categorii:

13

logica de control: blocuri folosite pt a exprima comportamentul serviciului respectiv

call control: acestea fac legatura cu reteaua folosind operatii de tipul “connect all” si cerand operatia de biling si charging

resource control: se ocupa de manipularea componentelor IP si se pot face diferite anunturi colectate de date

picture control: blocuri care permit creatorilor de servere sa grupeze diferite blocuri pt a creea grupuri de blocuri care pot fi refolosite

Datele serviciului:

Cele mai multe servicii necesita accesul la o baza de date. Aceasta baza de date este folosita pt a retine date despre useri si serviciul respectiv. O platforma IN defineste niste obiecte care contin datele serviciului. Aceste obiecte sunt numite STD (Service Data Tabels). STD-urile pot fi de 2 tipuri:

private commune

SIB (Service Independent Block) :

SIB-urile sunt descrise în standardul ITU-T ca fiind blocuri procedurale care proceseaza un numar de intrari generând atât schimbari de ansamblu ale retelei cât si date locale. SIB-urile, atât ca elemente de constructie abstracte cât si concrete, sunt folosite astazi pentru a oferi un cadru coerent în dezvoltarea de servicii. De asemenea, aceasta abordare simplifica implementarea prin limitarea numarului de elemente ce trebuiesc realizate.

Prin aceasta formalizare se încearca simplificarea analizei de servicii necesara determinarii configuratiilor corecte si eventualelor interactiuni dintre optiunile serviciilor. Analiza poate fi efectuata cu usurinta doar prin analizarea proprietatilor SIB-urilor si a compunerii lor, independent de serviciile si optiunile pe care le formeaza. Mai mult, daca se atribuie SIB-urilor o interpretare formala, acestea pot fi întelese si mai bine si pot fi cunoscute ca un tot, ceea ce devine un ajutor atât pentru dezvoltatorii de servicii cât si pentru programatori.

Prin prezenta lucrare se urmaresc doua lucruri principale:

initierea dezvoltarii unui mediu de lucru în care fiecare SIB poate fi oferit ca o piesa finita (“off-the-shelf”) definita formal si în care SIB-urile pot fi utilizate pentru a crea servicii deja existente sau altele noi. Un astfel de cadru ar permite o dezvoltare rapida a prototipurilor, simulari si analize formale ale serviciilor. Seturi de servicii ar putea fi analizate pentru a putea detecta interactiunile dintre ele.

14

implementarea unuia dintre blocurile independente de serviciu standardizate de ITU-T, si anume BCSM (Basic Call State Machine). Crearea de SIB-uri ca piese independente poate fi privita ca având doua etape. În prima etapa modelul IN este analizat si, folosind principii fixe, modelat într-un sistem formal general bazat pe transformari ale starilor. Astfel, initierea SIB-urilor care are loc în momentul crearii unui serviciu se poate face prin simpla înlocuire a parametrilor unei versiuni a SIB-ului deja creat. În cea de-a doua etapa SIB-urile trebuiesc implementate într-un limbaj în care blocurile functionale sunt dezvoltate cu mai multa usurinta.

În urma unor observatii practice s-a dovedit ca un serviciu devine mai clar daca acesta este reprezentat în mod grafic si daca este definit de un set fix de parametri.

Denumirea de blocuri de baza independente de serviciu vine de la “Service Independent building Blocks, sau mai pe scurt, SIBs. SIB-urile sunt reprezentarea abstracta a posibilitatilor IN si sunt folosite pentru a separa serviciile de tehnologiile folosite la implementarea lor. Controlul normal al unui apel este reprezentat sub forma unui SIB special si anume blocul procesului apelului de baza (BCP = Basic Call Process), care are în plus capabilitatea sa decida când anume este nevoie de functionalitatea IN-ului (vezi figura 2).

Serviciile sunt realizate prin înlantuirea SIB-urilor care preiau controlul de la SIB-ul BCP atunci când functionalitatea IN este necesara si i-l redau acestuia când secventa se termina.

Structura SIB-urilor:

Un SIB este descris prin intermediul intrarilor, iesirilor si operatiilor efectuate asupra acestora, cu exceptia SIB-ului BCP care va fi descris în cele ce urmeaza. Intrarile si iesirile pot fi împartite în trei clase distincte:

Control:

Fiecare SIB are un punct logic de start care indica locul de unde începe executie si câteva puncte logice de oprire care îl includ întotdeauna pe cel de eroare. Opririle logice indica natura modului în care s-a terminat executia si permit continuarea acesteia pentru diferite variante. De exemplu, SIB-ul ce efectueaza verificarea are doua terminatii în afara de cea de eroare: verificare terminata cu succes sau verificare terminata fara succes (vezi PIC2 Authorize_Origination_Attemptdin cadrul BCSM).

Date de suport ale serviciilor (SSD = Service Support Data):

SSD reprezinta informatii constante oferite atunci când un SIB este initiat. SSD contine informatii despre argumentele de intrare ale SIB-ului, precum tipul si

15

locul în care este stocat. Tot ca date SSD sunt date si locatia si tipul rezultatului. De asemenea pot fi oferite si valori constante, ca de exemplu formatul care este folosit de SIB-ul “verificare” pentru comparatie.

Date ale instantei apelului (CID = Call Instance Data):

CID reprezinta datele dinamice si va fi accesibil SIB-ului în timpul executiei. Locul în care se gasesc datele dinamice este dat de pointeri statici. Un exemplu de date dinamice este informatia pe care SIB-ul “verificare” o compara cu formatul.

Legatura dintre SIB-uri este specificata prin conectarea capetelor logice de intrare si iesire, iar datele sunt trecute printr-un lant de SIB-uri folosind locatii comune pentru parametrii de intrare si pentru iesiri. Aceasta este exemplificata grafic în figura 8 de mai jos care detaliaza serviciul de facturare alternativa automata (AAB = Automatic Alternative Billing service).

Avantajele SIB – urilor :

riscuri de securitate reduse (nu se pot face foarte multe modificari) necesita doar cunoasterea serviciilor perspectiva integratoare de ansamblu

Dezavantajele SIB – urilor :

mediu de dezvoltare propietar lipsa flexibilitatii

5. Procesarea un apel in RIC Modelul pentru procesarea unui apel reprezinta funcționalitatea de bază necesara pentru a oferi servicii inteligente pentru abonat.

16

Configurarea apelurilor IN depinde de tipul de serviciu IN, precum de caracteristicile speciale definite pentru acest serviciu de către abonatul la servicii / furnizorul de servicii. În ciuda acestui fapt, procedura esențiala pentru realizarea unui apel cu success este aproape identica pentru un număr destul de mare de servicii inteligente. Având în vedere acest fapt, este posibila descrierea procedurii de bază pentru stabilirea unui apel IN pe baza unui singur serviciu, de exemplu, serviciul FPH (Freephone).Serviciul FPH permite unui utilizator de servicii, care formează un "prefix" pentru acest serviciu (în Statele Unite ale Americii, acest lucru ar fi "1800/888 "), pentru a efectua un apel gratuit. Abonatul la serviciu va plati taxele pentru apel.1. Atunci când un utilizator de serviciilor initiaza un apel gratuit, el este direcționat la cel mai apropiat SSP în funcție de cifrele formate, la fel ca in cazul unui apel normal ce este direcționat în rețea.2. În SSP (filiala locala, comutator secundar sau trunchi), apelul este recunoscut dupa Codul de serviciu (de exemplu, 1 800). O interogare va fi emisa catre baza de date din SCP. Această interogare conține datele esențiale pentru RT din SCP (cum ar fi numărul apelat, numarul apelantului, etc).3. Bazat pe ETSI Core INAP, interogarea este trimisă prin intermediul rețelei SS7 de la SSP la SCP. Acest protocol cuprinde straturile MTP, SCCP si TCAP din standardul SS7, și Intelligent Network Application Protocol (INAP) 4. SCP primește informațiile în interogare și caută datele corespunzătoare în baza de date SCP. Cheia pentru această căutare este numărul de abonat ÎN care este inclus în interogare (și care corespunde numărului apelat de utilizatorul de servicii, sau părți ale acestuia). SCP convertește numărul apelat (număr virtual care nu există în rețeaua telefonică publică comutată în această formă), la un număr de telefon fizic al abonatului în conformitate cu parametrii specificați de către abonat (de exemplu conversia în funcție de timp sau de origine a apelului).5. Împreună cu instrucțiunile de logica de serviciu (de exemplu, apel gratuit pentru apelant ), numărul destinație este returnat la SSP, prin intermediul rețelei SS7.6. La primirea instrucțiunilor și numărului destinație, SSP inițiază ultima parte a setarilor pentru apelul IN și aplică taxele, dacă este necesar.7. Apelul va fi rutat către destinația corespunzătoare, la fel ca un apel normal ce este rutat prin rețea.8. Datele legate de apel (de exemplu, sfârșitul unui apel) sunt detectate de către SSP, prin intermediul rețelei.9. SSP efectuează terminarea apelurilor 10. Dacă se doreste, SSP poate trimite apoi date specifice apelului (de exemplu, sfârșitul apelului, ocupat, nici un răspuns) la SCP prin reteaua SS7.11. SCP inregistreaza toate informațiile dorite și le stochează pentru o perioadă de timp definită.12. Datele despre apel sunt transferate periodic catre SMP prin conexiuni LAN / WAN.13. Împreună cu alte date specifice, cum ar fi taxa de înregistrare, datele despre apel sunt stocate de SMP. Aceste date pot fi fie salvate pe bandă magnetică sau transferate catre un centru de facturare / statistic.

6. Rolul bazelor de date in IN:

17

Bazele de date în rețele inteligente au câștigat un rol dominant în ultimii ani. Gestionarea de servicii trebuie să susțină rapid accesul la date. Serviciul de comutare are nevoie de acces securizat f rapid la date și de controlul tranzacției.

Bazele de date au rol foarte important in cadrul retelelor de tip IN, deoarece ele permit centralizarea datelor. Datele in cadrul unei astfel de retele se impart in 2 categorii:

date ce tin de serviciile oferite de reteaua respective date ce tin de utilizatori(clienti)

Deoarece structura de baza a unei retele IN este bazata pe diferite modele independente, fiecare cu rolul si functiile sale. Aceasta centralizare are multe avantaje fata de o arhitectura in care sunt imprastiate in interiorul retelei. Astfel daca datele sunt pastrate in baze de date intr-un mod centralizat, ele pot fi si administrate mult mai usor si de asemanea se pot vedea mult mai bine si diferitele tipuri de relatii dintre datele existente.

Date legate de diferitele tipuri de servicii pe care le permite reteaua sunt continute de asa numitele “service data tables” sau SDT-uri, acestea reprezinta baza de date ce contine toate informatiile despre serviciile oferite de operator. In timpul executiei lor serviciile acceseaza intr-un mod dinamic aceasta baza de date. SDT-urile sunt impartite in 2 categorii, dupa cum urmeaza:

private (adica ele sunt alocate unui singur proces in parte si stocheaza date legate numai de procesul respectiv)

commune (sunt baze de date ce contin informati despre serviciile oferite in retea) .Acest ultim mod de stocare a datelor prezinta avantajul ca se pot vedea diferite tipuri de legaturi

Datele referitoare la clientii operatorului sunt mentionate in baza de date speciala numita Location Register. Acesti registri LR sunt imaprtiti in 2 categorii, dupa cum urmeaza:

HLR este o baza de date imensa ce contine toate informatiile necesare despre clientii (utilizatori) proprii ai operatorului ce

cu un operator (de exemplu orange) toate datele referitoare la acest client sunt trecute in HLR. Printre aceste date referitoare la clientul respectiv se gasesc:

o date personale de identifcare ale clientului o date despre terminalul folosit cum ar fii IMEIo IMSio tipul de contract

Toate aceste date sunt extreme de pretioase, piederea sau acesarea neautorizata a acestora putand sa creeze mari pagube operatorului.

VLR este cel de al doilea tip de baza de date, acesta detinand informatii despre clientii asa zis “temporari” ai retelei adica utilizatorii care au contracte cu altii operatori dar care se afla in raza de acoperire a unui alt operator, la momentul respectiv utilizatorul folosind serviciul de roaming. Acest tip de registru VLR este intr-o permanenta modificare (miscare) pe masura ce

18

utilizatorul intra si iese din raza de acoperire a MSC – ului respectiv. Fiecare MSC are cate un VLR.

QoS software (SW):

functionalitatea:

controlul supra tuturor resurselor utilizarea eficienta a resurselor NW servicii specificate (avand descriere si specificatii aferente) coexistenta aplicatiilor critice cu cele cu misiune exacta fundatie pentru o viitoare NW integrate

unealta pentru:

managementul congestiilor managementul cozilor din buffere eficienta link – urilor

implementarea:

identificarea QoS si tehnici de marcare politica QoS , managementul si functii de tinere a evidentei (de numarare)

Service Control Function (SCF) sau Service Control Point (SCP) :

Acesta este un set de platforme separat care primeste cereri de la SSP. SCP-ul contine aplicatii care implementeaza comportamentul dorit de operator. Datele suplimentare necesare în timpul procesarii aplicatiilor pot fi obtinute de la SDF. Aplicatiile sunt create în cadrul SCP utilizând SCE.

Service Data Function (SDF) sau Service Data Point (SDP):

Acesta este o baza de date care contine date suplimentare despre abonati sau alte date necesare în cursul procesarii unui apel. De exemplu, creditul care le ramâne abonatilor prepaid poate fi unul dintre elementele stocate în SDF pentru a fi interogat în timp real în timpul apelului. SDF poate fi o platforma separata sau poate fi implementat pe aceeasi platforma cu SCP.

7. RIC- Performantele si conditionarea lor

Reţeaua inteligentă este un concept care prin recomandări ITU, stimulează crearea, introducerea, controlul şi managementul unor servicii de comunicaţii avansate. Folosind

19

abordarea rețelei inteligente pentru a sprijini serviciile de telecomunicatii se, permite utilizarea de tehnici de creștere a productivității pentru crearea de noi servicii. In loc de crearea de noi servicii cu ajutorul codului software nou, module logice independente de servicii pot fi aranjate cu ajutorul unei interfețe grafice de utilizator. Ca urmare, serviciile avansate de telecomunicatii, care sunt independente de comutatorul central, pot fi create mult mai rapid. Cerintele functionale IN, apar ca urmare a necesitatii de a oferi capabilitati de retea, atat pentru nevoile clientului (cerinte de servicii), cat si pentru nevoile operatorului de retea ( cerinte de retea).Un utilizator de servicii este o entitate externa pentru retea, la fel cum utilizatorii sunt pentru servicii. Un serviciu este oferit de catre administratie, clientilor sai, in scopul de a satisface o cerinta de telecomunicatii. O parte a serviciului utilizat de catre client poate fi furnizata/gestionata si de alti client ai retelei.Cerintele de serviciu vor ajuta la identificarea de servicii specific, care sunt oferite clientului. Aceste capabilitati de servicii sunt, de asemenea, mentionate ca servicii (de telecomunicatii): cerintele de retea extind capacitatea de a crea, implementa, opera si mentine capabilitatile de retea pentru a presta servicii.Serviciile si cerintele de retea pot fi identificate pentru urmatoarele domenii ale capabilitatilor de serviciu/ retea: servicii de creare (service creation); servicii de management (service management); management de retea (network management); servicii de prelucrare (service processing) si reteaua de interoperare (network interworking).Service creation: O activitate prin care serviciile suplimentare sunt realizate prin faza de specificatie, faza de dezvoltare si faza de verificare.Service management: o activitate pentru a sprijini buna functionare a unui serviciu si administrarea informatiei referitoare la utilizator/client si/sau operatorul de retea. Acestea poate sa suporte urmatoarele procese: dezvoltarea de servicii; servicii de provizionare; servicii de control, de facturare si servicii de monitorizare.Network management: o activitate pentru a sprijini buna functionare a unei retele In structurale.Service processing: consta din apelul de baza si serviciile suplimentare de prelucrare ale acestuia, care sunt in serie si/sau paralele cu executia principalelor functii de retea, intr-un mod coordonat, astfel incat serviciile de baza si cele suplimentare sunt oferite clientilor.Network interworking: un proces prin care mai multe retele (IN – IN sau IN – non IN) coopereaza pentru a furniza un serviciu.

8. Adaptarea retelelor fixe sau mobile ptr a dev. RI

20

O retea inteligenta este o retea de telecomunicatii de servici independente. “Inteligenta” retelelor este scoasa din comutatoare si mutata in nodurile de calculatoare distribuite in retea. Acest lucru ofera operatorilor mijloace pentru dezvoltarea si controlul mult mai efficient al serviciilor. Capabilitati noi pot fi rapid introduse in retea, iar odata introduse in retea, serviciile sunt usor de personalizat, adaptat pentru a satisface nevoile clientului.Retelele de telecomunicatii au evoluat de la cele in care serviciile erau furnizate prin logica bazata pe comutatie, la cele inteligente bazate pe servicii independente. Obiectivele principale ale RI sunt introducerea si modificarea serviciilor noi intr-o maniera ce reduce substantial timpul si costurile aferente precum si introducerea de functii mult mai complexe pentru retelele de telecom. Independenta serviciilor permite furnizorilor de servicii sa defineasca propriile servicii independente de implementarea clasica(de baza) de gestionare apeluri a detinatorul retelei. Necesitatile cheie care conduc la implementarea retelelor inteligente sunt:

Implementarea rapida a Serviciilor (Rapid service deployment) - Cele mai multe întreprinderi au nevoie de răspuns mai rapid de la furnizorii lor, inclusiv operatorii de telecomunicații. Prin separarea logicii de serviciu de softul de comutare a procesarii apelurilor, RI permit operatorului să furnizeze noi servicii mult mai rapid.

riscuri reduse de implementare (Reduced deployment risk) – inaintea RI, riscul asociat cu dezvoltarea de noi servicii era substantial deoarce dezvoltarea serviciilor presupunea investitii majore si implementarea acestora pe toate comutatoarele. In RI, serviciile pot fi patentate, apoi testate si accesate de comutatoare multiple simultan

reducerea costurilor –deoarece serviciile in RI au fost proiectate de la inceput pentru a fi reutilizate, multe servicii noi pot fi construite pe baza celor existente , scazand costul de implementare

personalizarea – in RI procesele de modificare a serviciilor sau de personalizare pentru un anumit client sunt mult mai ieftine si mai putin consumatoare de timp

Pentru indeplinirea acestor obiective, retelele existente (de ex PSTN) trebuie transformate in ceea ce priveste datele, vocea si consolisarea acoperirii de servicii. Dezvoltarea aceastei noi arhitecturi este determinate de tehnologii noi, cerei noi si multiple si competitie crescuta.RI poate fi considerate ca o retea aditionala, un strat additional peste retelele existente (PSTN, ISDN, B-ISDN). ….despre arhitectura in.

9. Apel tel-verde

21

A. Apel la Tel-Verde efectuat cu successa) Abonatul apeleaza numarul Tel-Verde. Apelul este rutat prin retea catre SSP.b) Detection Point – Analysed Information este activat prin satifacerea criteriului de declansare, si anume prin receptia de servicii a cifrelor-cheie.c) SSP suspenda procesarea apelului si trimite primul mesaj INAP, “Initial Dp” intr-un chestionar catre SCP si asteapta un raspuns de la el.d) SCP, dupa ce a receptionat mesajul “Initial Dp” care contine Service Key, numarul apelantului, numarul Tel-verde si alte informatii, va invoca logica de servicii pt freephone si va cauta numarul Tel-Verde respective in baza de date. Dupa validarea cu success, va trimite:

- Call InformationRequest (mesaj) care cere SSP ca statisticile legate de apel sa fie inregistrate la sfarsitul convorbirii.

- Request NotificationCharging (mesaj) care indica SSP modalitatea de taxare si cand sa trimita inapoi mesajul Event Notification Charging, continand informatiile de taxare.e) Trimite apoi numarul freephone corespunzator intr-un mesaj Connect.f) La primirea mesajului Connect, SSP va ruta apelul prin reteaua locala catre numarul primit in mesaj si va aplica rata de taxare diferita in datele de rutare.

B. Apel la Tel-Verde esuata) Abonatul apeleaza un numar freephone nealocat, , care nu se afla in baza de date a SCP. Apelul este rutat prin retea catre SSP.b) Detection Point-Analysed Information este activat ca urmare a formarii numarului.c) SSP suspenda procesarea apelului si trimite primul mesaj INAP, InitialDp intr-un chestionar catre SCP si asteapta un raspuns.d) SCP, dupa ce a receptionat mesajul InitialDp care contine Service Key, numarul apelantului, numarul Tel-Verde si alte informatii, va invoca logica de servicii pt freephone si va cauta numarul Tel-Verde respective in baza de date.e) De vreme ce numarul apelat nu este alocat, SCP nu va fi capabil sa obtina numarul corespunzator SCP va trimite:

- Connect To Resource (mesaj) care indica SSP sa se conecteze resurse specializate pt a putea trimite apelantului un mesaj vocal.

- PlayAnnouncement (mesaj) cu identitatea mesajului vocal, care indica SSP sa trimita mesajul vocal corespunzator (“Numarul apelat nu este alocat”), cu ajutorul fuctiei resurselor apecializate.

- ReleaseCall (mesaj) pt a incheia apelul.

Serviciul „800” (Freephone, FPH).

Istoria introducerii largi a serviciilor adăugătoare în conceptul modern al Serviciilor Inteligente a început cu „Serviciile 800”. În anul 1967, compania Bell System, care în acelaşi timp deţinea, practic, monopolul pieţii serviciilor de telecomunicaţii în SUA, au introdus în planul numerotării Americii de Nord, codul de acces la serviciul de stabilire a legăturii telefonice cu plata din contul abonatului chemat- „800”. La început capacităţile „Serviciilor 800” cu acesta şi se limitau. Dar mai tîrziu în procesul evaluării, algoritmul prestării „Serviciilor 800” s-a schimbat enorm. Analogic acestui serviciu, astăzi sunt cunoscute în multe ţări ale lumii sub diverse

22

denumiri comerciale: Serviciul 300, Green Number, Numbero Vert, Linkline, 008, Freephone ş.a.

Însuşi numărul de abonat „Serviciile 800” în sensul adevărat al cuvîntului nu este un număr de telefon. El reprezintă un identificator logic al totalităţii de echipamente terminale, ce aparţin abonatului serviciului. Numărul logic, după un algoritm bine determinat se convertează într-un număr telefonic al reţelei fizice. Rezultatul acestei convertări poate depinde de un şir întreg de atribute şi parametri, ce sunt determinate de însăşi abonaţii serviciului – localizarea utilizatorului, numărul şi ora, traficul ect.

Algoritmul prestării „Serviciilor 800” :

Abonatul A culege codul serviciului – 800;

Codul „800” serveşte pentru CTA de ieşire drept indiciu de cerere la prestarea serviciului RI şi transmiterea lui în nodul SSP;

SSP întrerupe pentru un timp procesul de satisfacere a apelului telefonic şi transmite codul serviciului în nodul SCP prin reţeaua SSnr.7;

SCP, analizînd codul, dă comandă dispozitivului IP de a transmite un mesaj vacal despre culegerea numărului abonatului chemat;

IP transmite un mesaj vocal abonatului A despre necesitatea culegerii numărului abonatului chemat în regimul culegerii tonale a numărului şi îl transmite prin SSP în SCP;

SCP analizează numărul logic introdus al abonatului B, de exemplu 5555555, şi realizează o cerere în nodul SOP pentru a determina numărul fizic al abonatului chemat B;

SDP transformă numărul logic 5555555 într-un număr concret, de exemplu 8888888, şi îl transmite în SCP;

SCP realizează „schimbul” numărului cules pe 8888888 în memoria dispozitivului de dirijare şi transmite acest număr în SSP prin reţeaua SSnr.7;

SSP reînnoieşte procesul de satisfacere a apelului telefonic care a fost mai înainte oprit, transmite numărul abonatului B în CTA de intrare şi se realizează tractul de conexiune între abonatul A şi abonatul B.

După finisarea convorbirii telefonice, SCP realizează taxarea apelului conform regulilor ce ţin de serviciul „800”. Trebuie de ţinut cont de faptul, că transformarea numărului logic într-un număr concret, ultimul fiind pentru abonaţii reţelei telefonice de utilizare largă şi pentru abonaţii comunicaţiei mobile, poate fi diferită.

23