Revista Fermierului3

OpiniiEditorial 5Cronica unui prost cu studii superioare 6Scrisoarea lu’ Gheorghe 7Citatul ediței 8În vârful peniţei 8Convorbiri cu ştreangul de gât 10

InterviuValeriu Tabără: „Puterea agricolă a României nu a fost exprimată ...“ 12

ȘtiriPropuneri pentru consilierea agricolă în UE 22Noi reguli de etichetare 22Alte știri 23

EvenimentSyngenta,10 ani în România 24RomAgroTec 2011, o ediţie plină de noutăţi 28

Cultură mareFebruarie în cultura mare 32Probe de sol preluate cu ATV-ul, pentru cartarea Agrochimică 34

Dosar2010 – retrospectiva în agricultură 40

FinanțăriProgramul măsurilor în 2011 prin PNDR 46

Tehnică agricolăPremieră la firma Maschio-Gaspardo: noua gamă de pluguri 48“Maximetro”, “vedeta” Maschio-Gaspardo 51

Știri... 52

HorticulturăPregătirea patului germinativ 54

ZootehnieHolstein RO în pas cu ultima modă din Danemarca 57Coccidioza (eimerioza) porumbeilor – o boală condiţionat patogenă 58

Piaţa agricolăStatistici şi prognoze de piaţă 60

Terapii alternativeGemoderivatele susțin imunitatea organismului - 62

AgrometeoDiagnoza agrometeorologică 64Perspectiva meteorologică 65

Roman FoiletonInchiziția în carnaval - ultima toamnă 66

D’ale guriiUmpluturi iernatice 68

CuprinsRevista Fermierului Nr. 2, februarie 2011

Colegiul Ştiinţific Prof. univ. dr. Ioan Alecu

Prof. univ. dr. ing. Mihai Berca

Prof. univ.dr. Ioan Nămoloşanu

Dr. ing. Bartha Ioan

Ec. Constantin Chiurciu

Dr. Viorica Chiurciu

Dr. ing. Dorel Codrea

Dr.ing. Petre Călin Mocanu

Colegiul consultativ Silviu Zetea - fermier, Satu Mare

Mircea Croitoru - legumicultor, Galaţi

Ion Oprea - pomicultor, Dâmboviţa

Redactor ŞefMihaela Prevenda - 0728 550 192

Editor generalMihai Mihalache

Publicist comentatorGeorge Ghidrigan

EditorialistRoman Ştefănescu

Redactori Daniela Ţambrea

Ana Maria Ghidrigan

Robert Mihai

Hanelore Alexa

CorectorDrd. Carmen Nedelcu

Ştiri furnizate deAgenţia de Presă Rador

Concepţie şi machetare www.cameradegarda.ro

Tipografia Master Print Super Offset

Publicaţie editată de S.C. Profesional -Agromedia S.R.L

Director de marketingDelia Ciohodaru - 0770 544 308

Director Adrian Nedelcu - 0770 306 197

ISSN - 2069-2455

Ameliorarea animalelor în impas? romAn ștefănescu

Sectorul zootehnic, aflat în suferinţă şi degringoladă de ceva vreme, poate să-şi revină rapid dacă se doreşte acest lucru atât de către autorităţi, cât şi din partea organizaţiilor profesionale. Legislaţia necesară desfăşurării activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor există, dar nu se aplică sau, mai bine-zis, nu o ia nimeni în serios. „Pisica” se aruncă dintr-o grădină în alta fără a se conştientiza faptul că trebuie trecut repede peste orice orgolii pentru ca această activitate de bază din zootehnie să fie realizată.Din punct de vedere legislativ, OUG 23/2010 din 30 martie 2010, confirmă faptul că începând cu luna aprilie 2010, exploataţiile non-profesionale de ovine şi caprine, iar cu 1 ianuarie 2011 şi exploataţiile non-profesionale de bovine pot să efectueze identificarea animalelor prin intermediul asociaţiilor înregistrate legal.De asemenea, identificarea poate fi realizată şi de proprietarii de animale din exploataţiile comerciale de ovine şi caprine, precum şi din cele de bovine tot din aprilie 2010, respectiv ianuarie 2011.Ca atare, existând legislaţie, unde-i problema? Poate puţină organizare şi hotărâre în luarea deciziilor n-ar strica.Cât priveşte achiziţia crotaliilor şi aceasta este posibilă fiind deja mai multe firme acreditate de ANSVSA pentru furnizarea lor. Şi, din nou întreb şi mă întreb: unde-i problema?Crescătorii de animale din fermele comerciale, organizaţiile profesionale (unele chiar au experienţă de anul trecut în acest proces) sau proprietarii exploataţiilor non-profesionale ar trebui să se înscrie la DSVSA- urile judeţene, conform reglementărilor în vigoare, ca utilizator SNIIA (Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor), în vederea înregistrării în Baza Naţională de Date a informaţiilor referitoare la animalele deţinute.

Spuneam că baza progresului genetic, a controlării eficiente şi nu haotice a ameliorării animalelor, porneşte de la identificarea acestora în baza unui program realizat pe specii şi rase de animale, program pe care să-l respecte toţi crescătorii.Dincolo de orice dorinţe sau interese, ascunse ori la vedere, ar trebui să stea datoria faţă de constituirea unui patrimoniu genetic incontestabil. Sunt ferme în România care au şi la această dată animale de excepţie, cu producţii de nivel european şi mondial, toate obţinute după ani lungi de urmărire a performanţelor şi o selecţie riguroasă a exemplarelor valoroase.Exemplare valoroase, unele dintre ele aduse pe bani grei din alte state europene. Cine ar avea de câştigat din bătălia dintre organizaţii şi instituţiile statului, dintre instituţiile statului sau chiar dintre organizaţii? Cred că nimeni, şi, în orice caz, nu crescătorii de animale de orice specie şi orice rasă. O fi chiar aşa de greu să se ajungă la un numitor comun în interesul general?

5

BASF, una dintre companiile din domeniul agricol cu cre[terea cea mai rapid`,

investe[te în oameni tot mai experimenta]i

pentru a r`spunde cât mai bine nevoilor agricultorilor [i industriei de pro l.

Vrei s` te al`turi echipei?

MARKETING CROP MANAGER

CALIFIC~RI

|N BUCURE{TI

● abilit`]i de analiz` [i plani care ● gândire creativ` ● experien]` în industria agro, în

cadrul unei companii multina]ionale (de preferat)

● englez` uent, alte limbi str`ine

Sfera responsabilit`]ilor include activit`]i de marketing opera]ional pentru produse de protec]ia plantelor: elaborarea, dezvoltarea [i implementarea planurilor de marketing în conformitate cu strategiile de produs [i politica rmei.

Mai multe detalii [i informa]ii pe site-ul www.basf.ro, în sec]iunea CARIERE / POSTURI VACANTE

anunt1-a.indd 1 1/15/09 11:51 AM

morcovi, ţelină până la citrice de tot felul şi mere otrăvite pe care le dăm la copii. Tomatele cu nitraţi şi nitriţi au umplut tarabele, dar nimeni nu controlează ce ni se dă să mâncăm. Cum e povestea aia cu trasabilitatea DOMNULE MINISTRU? Oare statul nu poate interveni în piaţă? Dar Obama cum poate în cel mai democrat stat din lume? Cine întreabă? Cel care şi semnează!

UN PROST CU STUDII SUPERIOARE

P.S. Şi mai terminați DOMNILOR din minister, cu pământul bogat al ţării! Specialiştii serioşi spun invers: avem probleme grave şi nu vreţi să recunoaşteţi. S-a dus humusul pe apa sâmbetei, a diletantismului şi a nepăsării. Tot eu, PROSTU cu etc.

cronica unui prost cu studii superioare cAricAtură: A. f. bAdiu

Bine a zis cine a zis că noua ordine se numeşte GLOBALIZARE,

adică trăim ca nişte gloabe într-o dezordine perfect dirijată. Nu mai avem graniţe, iar acolo unde se prefac cu dibăcie că ar fi, stau de strajă furi. Cu ţigările m-am lămuri, e ca pe vremea prohibiţiei în SUA, acolo, gangsterii făceau legea, la noi vameşii fac bani negri pentru... (oare vom afla vreodată pentru cine?). Mi-

amintesc că nu cu foarte mult timp în urmă TVR arăta clar cum se trece vama în judeţul Arad cu camioane încărcate cu cereale cereale fără acte în ordine. A fost găsit vinovat cineva sau s-a găsit BENEFICIARUL. (Întrebare de prost) Se vorbeşte în zilele noastre tot mai mult despre banii de la UE, este bine până la proiecte care nu permit să se intre fără dolari sau euro pentru ei şi pentru... Agricultorul din România nu are cofinanţarea. Băncile, ca de obicei, fug de agricultori ca dracu de tămâie. Vrem banii care ni se cuvin de la UE, dar nu mişcă niciun deget Guvernul României. Am mai spus-o şi o mai spun, cotizăm mai mult decât cheltuim din banii, repet care ni se cuvin. Revin, aşa că prostu', la sectorul de cercetare al agriculturii romaneşti spre care se îndreaptă numai şi numai idei dezastruoase. Domnilor aveţi impresia că se poate fără cercetare??? Dacă da atunci se poate şi fără duşmanii ştiinţei. De ce nu faceţi diferenţa între omul de ştiinţă care lucrează în cercetare şi cel care ştie să valorifice pe piaţă rezultatele muncii lor. Puneţi în fruntea unităţilor de cercetare manageri, iar de partea ştiinţifică să se ocupe specialiştii în domeniu. Cei care hotărâţi destinele cercetării ştiinţifice aţi rămas cu vechea mentalitate, că directorul se pricepe la toate. Uite că nu este aşa, probabil nu aţi aflat de la capitalişti că actul de conducere este o ştiinţă, Este într-adevăr o ştiinţă, care se preda în universităţile care se respectă. Mi-a plăcut GLUMA cu crotaliile. Ţineţi-o aşa până ajungeţi la DNA. Rimează, aşa e?... Ar mai fi ceva. Pieţele din toată ţara sunt ocupate numai şi numai de precupeţi care nu au nicio legătură cu producţia agricolă, ăștia nu au dat cu sapa în viaţa lor. Sunt păstraţi în mod constant, pentru că sunt buni „cotizanţi”, nu şi la stat. Pieţele din România sunt un adevărat “rai” al evazioniştilor. Aici se vinde în veselie marfa trecută ilegal prin vamă, de la cartofi,

Opinii

6 Revista FeRmieRului | FebRuaRie 2011

Să trăiţi miştooo!

Dă când mă băgaşi analistru’ nu mai poci dă grije şi mi-e să nu dau colţu’ ca’ cum dă cânele dă drum lung. Pă parte ieconomică văzuşi că mă pricep aşa că o să’ţ mai emailez câte ceva. Azi de-un parexamplu’ vreau să-ţi fac neşte propuneri dă empozite pă care să le transmiţi lu’ Dom Iemil să le baje în Codu’ Fişcal, să mai aivă resurse pintru astupuşul bortelor din bujet. De’un par ecsamplu’ empozitele enderecte. Ori nu ştii ce ie ăle? Ie că când nu se poa’ măsura pă derectelea ceva, da’ cevau’ ăla ie lână’n lână, nesmintit. Atunci vi tu, măsori p’in altuceva şi afli ce făcu ăla când făcu pă directelea. Ca’ cum ar veni faci o artifici dă calcul (vezi armetica dă clasa a şaptea). Ie ca când vii acasă capsat dăn diferite cauze dă iefecte şi-I dai fro’ două muierii. Nu tre’ să-i spui dă ce! Ştie ia! Aşa şi pă linie dă empozite. Poci să empozitezi suflatu’ nasului, dupe numărul dă batiste dă le cumpără unu’. Nu-i pintru toţi, că ie unii de dă cu… iei dă pământ ori în fasole! Poci să empozetezi glojdeala zilnică şi cotedeană, cu o acciză pă dospapir. Nici asta nu ie pintru toţi, ie pintru cetadini, da’ nu-i de lepădat, că ca la şaij dă procenturi den naţie ie’n urban şi ăştia n’are de unde brusture ori ciucalăi. Pă ăi dă cresc muşte, poci să-I empozitezi dupe număru’ de deşte, că n-ai cum să le măsori mierea linsă când îmblă la buduroi. Pă tonomaţi

poci să-i taxezi ori dupe vorbele dă laudă la adresa lu’ Mogulu’ ori dupe înjurăturile la adresa lu’ neaTraian, da’i mai bine dupe şi-şi. Nici nu ştii cât s-ar strânje la buget! Mai greu ie cu taxarea ielectoratului pintru acelaşi lucru, da’ am soluţia. Se taxează pauşal, ori forfecar, că nu se escistează să nu injure! La telectuali’i simplu’! Îi taxezi dupe număru’ dă cărţi den bibliotecă. Îi drept că aici o să intre şi unii de’o au văpsită pă zid, da’ poci să faci scrob dă ouă fără să le sparji, te intreb io? Pintru creştini numeri bisericile dă pe traseu’ până la servici’, înmulţeşti cu trei cruci pă biserică, înmulţeşti cu doi pintru întors şi gata! Poa’ să greşeşti cu ceva, când schimbă drumu’, da’ nu ăstea contează, grosu-i dincolo! Ateii îi lăsăm, ie neglejabeli dă când nu mai recunoaşte nici Nea’Nelu că-i ateu. Mai greu ie cu mahometanii şi ovreii, că n’are atâtea geamii şi sinagogi să-i vezi făcând

cruci, da’ se găseşte soluţii şi pintru iei. De’un par ecsamplu’ mahomedanii îi taxezi dupe numărul de zile cu semilună. La ovrei ie mai simplu’. Îi taxezi şi gata. Ştie iei dă ce. Ăl mai greu ie cu enderectele pintru rurali. Ăştia n-au năsuflete, n-au dospapir, dă cărţi, pune deştu’. Biserică, una’n sat. Pă glojdeala nu merje, că doar dracu’ ştie cât bagă la jgheab, dă când ie gospodari dă suptsistenţă. Da’ găsi soluţia şi pintru iei! Empozităm enderect glojdeala, p’in măsurarea strânsurii din privată, dă patru ori pă an, că deferă. Cum în rural mai mult cu ştevie, lobodă, ştir şi gorgoaze, devine că strânsura ie mai den gros vara şi mai slabă iarna. O facem deferenţiat să nu se zică că abuzăm de poziţie dominantă. Aşa o să puie şi ruralii câte ceva la consolidarea bujetului şi bagă dă seamă că ie paj de procenturi den populaţie. Ce, ie de colea?

Gheorghe.

scrisoarea lu’ GheorgheACESTA ESTE UN PAMFLET ŞI TREBUIE TRATAT CA ATARE cAricAtură: A. f. bAdiu

Opinii


citatul ediţieiMIHAI EMINESCU

Nu poate o naţie să fie pururea condusă de ne-adevăr şi de corupţiune. Nu i se poate spune zi cu zi ce progrese enorme face, în acelaşi timp în care membrii ei sunt scoşi în vânzare ca vitele la târg. Nu se poate vorbi de sporirea avuţiei publice în acelaşi timp în care populaţiunea descreşte pe un pământ roditor şi înzestrat cu toate de natură. Nu se poate vorbi de progresul luminii, când nici trei la sută nu ştiu citi şi scrie. Când toate concurg pentru a dovedi că domnia ignoranţei şi cupidităţii privilegiate e cu neputinţă în România şi că ceea ce se cere înainte de toate e un guvern onest, ni se spune că unii din opoziţie sunt prea liberali, alţii prea reacţionari şi că o unire între ei nu e cu putinţă. Noi credem însă că sunt o sumă de lucruri cari n-au a face cu subtilităţile teoretice ale deosebirii între principii liberale şi conservatoare. Asemenea deosebiri nu mai pot exista între partide, de vreme de principiile supreme nici nu sunt în discuţie. [...] Ceea ce simţim cu toţii însă sunt relele reale cari bântuie ţara, rele cari nici au a face măcar cu principiile conservatoare sau cu cele liberale şi pentru a căror înlăturare nu se cere dialectică şi oratorie, ci muncă, echitate şi adevăr. Mizeria materială şi morală a populaţiunilor, destrăbălarea administraţiei, risipa banului public, cumulul, păsuirile, corupţia electorală, toate acestea n-au a face, la dreptul vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernământ. [...] Chiar numai tendenţa, clar formulată, ca statul să fie guvernat de oameni de cea mai elementară probitate şi să’nceteze de-a fi mărul de ceartă între cavaleri de industrie şi de facem-treburi, cuprinde un întreg program faţă cu aceia cari nu cred în nimic şi pentru cari principiile politice n-au fost decât pretexte de-a parveni şi de-a se îmbogăţi. (Articol publicat în TIMPUL, în decembrie 1882)

În vârful peniţei GeorGe GhidriGAn

Doamna despre care vă vorbesc este, fără doar şi poate, o ţărancă în adevăratul sens al cuvântului. O femeie de la ţară, de pe undeva de prin părţile Moldovei. Şi de multe ori privind-o, ascultând-o, urmărindu-i mişcările şi modul de a se purta, n-am putut să n-o asemăn cu Vitoria Lipan, acel tulburător personaj creat de marele scriitor care a fost, este şi va rămâne Mihail Sadoveanu - indiferent ce ar spune toţi neaveniţii şi în criză perpetuă de minte şi talent. Boier de viţă veche, urmaş al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, uriaşul prozator care, atât de profund, ca nimeni altul, a surprins, cu inegalabilă măiestrie, chipul aspru şi duios în acelaşi timp al moldovencei din popor. Din popor, am zis, şi nu de la mahala ori de prin gări şi crâşme, ori alte locuri de preumblare, beţivăneală şi dezmăţ. Aşadar, ţăranca despre care scriu este doamnă în adevăratul sens al cuvântului. Din cap şi până-n picioare, de la vorbă până la port. De aşteptat, dat fiind acest dar de la Dumnezeu pe care, din păcate, nu multe femei îl au, să îmbrăţişeze o meserie în care calităţile unei adevărate doamne - tact, răbdare, eleganţă, umor, dar şi severitate când se cere, aceste calităţi deci, dar şi multe altele - sunt neapărat necesare. Pentru că femeia de la ţară care mi-a inspirat aceste însemnări lucrează în domeniul medicii umane. Mai bine zis, şi-a dedicat viaţa unei profesii în care trebuie, neapărat, să pui suflet. Aici, funcţionarii mediocri, birocraţii cu mânecuţe, oamenii reci şi fără inimă n-au ce căuta. Bolnavul are nevoie, înainte de toate, de căldură şi înţelegere. Alături, bineînţeles, de fermitate în a avea grijă ca bolnavul să urmeze întocmai tratamentul emis de către doctori. Aţi ghicit, probabil, că Doamna la care fac referire este asistentă medicală. Mai mult, datorită priceperii, dar şi seriozităţii de care a dat dovadă, este, în mod tacit, recunoscută drept şefa colegelor sale dintr-o secţie de chirurgie a unui reputat, deşi modest, spital bucureştean. Iar la părerile sale mai întotdeauna avizate apelează, fără să se sfiască, până şi medicii, mai tineri, mai în vârstă, chiar şi domnul profesor - alături de care munceşte. Pentru că le ştie, pentru că nu-şi dă cu presupusul, pentru că o interesează în cel mai înalt grad sănătatea şi îi vrea cât mai „repejor“ repuşi pe picioare: „să plece şi să-şi vadă de ale lor“, zice cu o urmă de zâmbet „nu să încurce locul pe aici. Că treabă, slavă Domnului, are fiecare, dacă vrea să aibă“.Ţăranca despre care vă vorbesc este, cum ziceam, o doamnă în adevăratul sens al cuvântului. Fapt care nu o împiedică, ba dimpotrivă, ca ori de câte ori are prilejul şi întotdeauna în concediile sale de odihnă să se reîntoarcă de unde a plecat. Adică în satul moldav unde s-a născut şi a crescut. Iar odată ajunsă aici nu este cucoana de la oraş venită în vizită la părinţi, rude şi prieteni, ci femeia de la ţară, în grija căreia cade şi munca în gospodărie şi cea, atât de istovitoare, de la câmp. Pentru că, nu-i aşa, a venit la ai săi să-i ajute, nu să stea cu mâinile în sân şi cu „fundul pe cuptior“. „Că doar n-ai vrea, mi-a spus într-o bună zi, ca vorbele unui coleg de-al matale, Adrian îl cheamă, să mă doară palmele de la nemuncă.“ Drept care, zic şi eu, sărut fruntea doamna Nora. Şi să rămâi aşa cum eşti - ŢĂRANCĂ! Din stirpea de nobili ai neamului meu!

Opinii


Rep: Aveţi răbdare că o să vi-i dea!D.M.: Eu nu cer pomeni, eu aştept nişte bani legali de care am nevoie acum. În această situaţie eu trebuie să mă împrumut la bancă, să plătesc dobânda, iar când vor veni banii de la APIA îşi vor pierde valoarea.

Rep: Zilele trecute eraţi din nou la Timişoara.D.M.: Da. Continui să mă extind cu magazinele. Văd că vânzarea

produselor de la Curtici merge destul de bine şi atunci nu este cazul să mă extind dacă am cumpărători.

Rep: Dar totuşi nu vă este frică de concurenţă?D.M.: De ce mi-ar fi frică?

Rep: De preţurile practicate de ei.D.M.: Eu vând sub ei şi mai am ceva ce nu au alţii, calitate. Vreau să dau românilor produse făcute aici în ţara noastră, să simtă gustul tradiţional românesc De multe ori mă întreb, oare ce or băga în salam cei care îl produc peste hotarele României şi-l vând aici ca ceva

de lux.

Rep: Când veţi termina laboratorul vă veţi satisface curiozitatea.

D.M.: Nu este treaba mea să fac ordine acolo unde sunt reglementări legale. Avem

organisme special constituite şi retribuite din banii contribuabililor – printre care mă aflu şi eu – ei trebuie să controleze şi să nu dea posibilitatea ca în ţara noastră să se vândă tot felul de otrăvuri sub formă de produse alimentare.

Rep: Aş mai avea o întrebare, de ce nu folosiţi seminţe româneşti în sectorul legumicol?D.M.: Pentru că nimeni nu mi-a oferit. Din toate

ofertele, zic eu, am ales pe cea mai bună. Când cineva din cercetare mă va convinge, atunci voi achiziţiona seminţe româneşti!

convorbiri cu ștreangul de gât m. m. mihAil

Reporter: Acuş, acuş vine primăvara dle dr. ing. Dimitrie Muscă şi încep activităţile în câmp.Dr. ing. Dimitrie Muscă: Nu de câmp îmi este mie teamă, ci de faptul că mi s-au stricat o seamă de proiecte.

Rep: Din ce ce cauză?D.M.: Banii!...

Rep: Să nu spuneţi că aţi cheltuit mai mult decât vă ţine punga!D.M.: Nici vorbă. La mine totul se desfăşoară în baza unui program bine fundamentat şi stabilit cu mult timp înainte.

Rep: Şi atunci...D.M.: Să fiu mai concret: nu am primit banii pe suprafaţa de la APIA pentru pământul Combinatului Agroindustrial de Olari. S-a motivat că în blocul acela se reface harta digitală şi nimeni nu ia bani. Iar aplicăm pedepse colective ca pe vremea cealaltă? Ce sunt vinovat eu pentru greşelile altora? Eu sunt un bun plătitor la stat. Niciodată nu am fost restant sau dator şi atunci pun întrebarea de ce atât de mare întârziere??? Aceşti bani eu îi folosesc la dezvoltarea capacităţilor de producţie, să fac pământul mai roditor, să sporesc avuţia combinatului şi în final să aduc venituri mai mari celor care au venit cu pământul în această formă asociativă. Ţara bogată cu ţărani săraci nu se poate. Mi-e teamă că nu APIA este de vină, ci alţii mai mari decât ei care, ca de obicei, au cheltuit banii pentru agricultură.

Opinii


Ministrul Tabără este pro OMGMinistrul Agriculturii a declarat recent că nu este corect să putem importa şi consuma produse modificate genetic fără a avea posibilitatea de a le şi produce. Valeriu Tabără a făcut demersuri la Comisia Europeană pentru a permite României cultivarea plantelor modificate genetic. ”Introducerea în cultură a unor tipuri de soia modificate genetic se bazează în primul rând pe solicitarea primită din partea asociaţiilor de producători agricoli şi crescători de animale. Mai mult decât atât, elementele pe care se bazează fundamentarea solicitării mele, respectiv finalizarea procedurilor necesare autorizării culturilor de soia modificată genetic în UE, sunt de natură ştiinţifică. Atât eu, cât şi familia mea, consumăm cu încredere produse alimentare ce au în componenţă OMG autorizate. Nu poţi să nu ai încredere în sistemul european de evaluare a riscurilor, acesta fiind unul dintre cele mai drastice din lume. Însă, e adevărat, încrederea mea se bazează pe o cunoaştere aprofundată a domeniului, inclusiv a mecanismelor de control, verificare şi atestare”, a explicat Tabără.În prezent, în lume se cultivă circa 170 de milioane de hectare cu plante modificate genetic.

Ajutoare de criză pentru agricultoriComisia Europeană ne-a autorizat o schemă de ajutor cu un buget de 120 milioane lei (circa 30 milioane euro), al carei obiectiv este sprijinirea fermierilor care, din cauza crizei economice, întâmpină dificultăţi în accesarea creditelor. „Ajutoarele în cadrul acestei scheme sunt limitate în timp şi sunt acordate sub forma de credite subvenţionate. Schema constituie o aplicare a Cadrului temporar pentru accesul întreprinderilor la finanţare în perioada de criză, adoptat de Comisie în decembrie 2010”, arată un comunicat al CE. Schema se adreseaza fermierilor din sectorul producţiei agricole primare, cu condiţia ca aceştia să nu se afle în dificultate.Ajutoarele se acordă numai pentru contracte de credit semnate pînă la 31 decembrie 2011 şi acoperă dobânzile plătite până la 31 decembrie 2013.

Oierii şi-au prezentat problemele într-o discuţie cu ministrulPe 8 februarie reprezentanţii Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România şi ai Federaţiei Romovis 2000 s-au întâlnit cu ministrul Agriculturii Valeriu Tabără.Crescătorii au prezentat problemele şi au arătat că rezolvarea lor este urgentă. Dintre problemele ridicate amintim: nevoia iniţierii şi a elaborării legislaţiei privind acordarea plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) la ovine pentru anul 2011; continuarea acordării de credite pentru producţie, în special pentru achiziţionarea materialului genetic cu certificat de origine; înfiinţarea abatoarelor de capacitate mică; sprijinirea financiară a patrimoniului genetic de origine animală; sprijinirea activităţii de Control Oficial al Producţiilor; preluarea identificării şi înregistrării animalelor de către asociaţiile de crescători şi preluarea bazei de date de către ANARZ. De asemenea, crescătorii de oi şi capre s-au arătat nemulţumiţi de taxele percepute de medicii veterinari pentru crotaliere.Ministrul Valeriu Tabără a dat asigurări că unele dintre probleme sunt deja în curs de rezolvare, ca de pildă, pentru sprijinirea financiară a conservării patrimoniului genetic animal s-a elaborat deja un proiect de HG care a fost depus la guvern, iar proiectul de hotărâre privind înfiinţarea abatoarelor de capacitate mică este deja în curs de avizare la ministerele de resort.

Fermierii i-au arătat ministrului că sunt organizaţiCrescătorii de bovine s-au întâlnit pe 5 februarie cu ministrul Valeriu Tabără în judeţul Mureş, la Sângeorgiu de Mureş. Aici, la sediul Federaţiei Crescătorilor de Bovine (FCBR) s-a ţinut Adunarea Generală a federaţiei, la care ministrul a stat aproximativ două ore.Mircea Ciurea, preşedintele FCBR, a spus că principala miză a întâlnirii cu ministrul Agriculturii a fost de a-i arăta acestuia că există o organizaţie a crescătorilor de bovine, că aceasta chiar funcţionează, că fermierii au un program şi că ştiu ce vor.Federaţia este prezentă în 30 de judeţe din ţară. În FCBR sunt peste 30.000 de fermieri, care deţin împreună peste 200.000 de bovine.Ministrul Tabără le-a spus fermierilor că subvenţia pe cap de bovină nu va fi mai mică de 120 de euro.În numărul din martie al revistei vom reveni cu detalii de la Adunarea Generală a FCBR.

MADR a dat drumul subvenţiilor pentru bovine şi ovineMinisterul Agriculturii a anunţat că a alocat suma de 490.000.000 lei destinată plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) în sectorul zootehnic. Banii sunt pentru efectivele de bovine, ovine şi caprine. Astfel, 326.303.155 lei s-au alocat pentru specia bovine şi 163.969.845 pentru specia ovine/caprine.Până în prezent, MADR a asigurat fondurile pentru plăţile aferente acestor forme de sprijin în proporţie de 92,07%, respectiv 726.779.386 lei, din care 483.980.422 lei pentru bovine şi 242.798.964 lei pentru ovine/caprine. Sprijinul este de 410 lei/cap bovine şi 40 lei/cap ovine şi caprine.Ministerul a alocat şi 58.526.259 lei pentru plata bonificaţiei de 30% din volumul creditelor angajate de către producătorii agricoli în anul 2009 şi rambursate băncilor finanţatoare până pe 31 decembrie 2010, conform Legii creditului agricol pentru producţie nr. 150/2003. Sprijinul acordat conform acestei legi a fost achitat în totalitate, susţin reprezentanţii MADR.

S-a plătit a treia tranşă din subvenţia pe cap de animalAPIA a plătit fermierilor care au accesat credite bancare pentru finanţarea capitalului de lucru, la jumătatea lunii, cea de-a treia tranşă de plăţi naţionale directe complementare aferente anului 2010 în sectorul zootehnic. Această cea de-a treia tranşă totalizează 56.621.509 lei, din care pentru bovine 27.581.331 lei, pentru un număr de 5.174 fermieri, iar pentru ovine/caprine, tranşa a fost de 29.040.177 lei, pentru un număr de 5.207 fermieri (4.127 crescători de oi şi 1.080 crecsători de capre).Cea de-a doua tranşă a plăţilor a fost făcută la 10 februarie, în valoare de 431.788.358 lei, din care pentru bovine 298.412.738 lei, pentru un număr de 203.841 fermieri, iar pentru ovine/caprine 133.375.620 lei, pentru un număr de 39.050 fermieri (30.480 fermieri pentru specia ovină şi 8.570 fermieri pentru specia caprină). De asemenea, plata primei tranşe în sectorul zootehnic, în procent de 30% din totalul cuvenit, a fost efectuată în data de 25 ianuarie, în valoare totală de 236.461.185 lei.Până în prezent, APIA a plătit în total în sectorul zootehnic 724.871.053 lei, 92% din totalul plafonului alocat pentru 2010.

APIA a încheiat convenţii cu Banca Transilvania şi BRDAgenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură eliberează adeverinţe pentru beneficiarii plăţilor aferente Măsurilor 211 - „Sprijin pentru zona montană defavorizată”, 212 – „Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană” şi 214 - „Plăţi de agro-mediu” din PNDR care doresc să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia. APIA informează că a mai încheiat, în acest sens, două noi convenţii cu Banca Transilvania şi cu BRD - Groupe Societe Generale SA. Agenţia a încheiat convenţii de acest fel cu un număr total de patru bănci.Valoarea creditului poate fi de până la 80% din valoarea sumei calculate conform adeverinţei eliberate de APIA, suma creditată fiind stabilită de către fiecare bancă în parte.

CE ne-a penalizat pentru subvenţiile europene din 2008România ar putea primi o amendă de 99 milioane de euro pentru modul defectuos în care s-au făcut plăţile pe suprafaţa agricolă în 2008, a declarat directorul general al APIA, Florin Marius Faur. „Se discută de 99 milioane de euro. Este suma trimisă oficial, ceea ce reprezintă 10% din fondurile drerulate în 2008, a spus Faur. Aşteptăm verdictul final, vizavi de suma rămasă până la urmă. Tragem speranţa că ea va fi redusă. Organismul de conciliere, care ar fi trebuit să se pronunţe în ianuarie, analizează atât poziţia României, cât şi pe cea a Comisiei Europene”.Altă penalitate primită de statul nostru pentru SAPS 2007 este de 37 milioane de euro. Banii vor fi plătiţi Comisie Europene în trei tranşe egale, astfel: 12,33 milioane euro în 2011, 12,33 milioane euro în 2012 şi 12,33 milioane euro în 2013.Calendarul sesiunilor pentru depunerea cererilor de plată - subvenţii agricultură 2011În acest an, birourile teritoriale ale APIA vor demara următoarele sesiuni de depunere de proiecte, conform calendarului propus la nivel naţional.Măsura 112 - două sesiuni de depunere: 1 - 29 iulie şi 3 - 31 octombrie, având o alocare cumulată de 100 de mil. euro; Măsura 121 - o sesiune de depunere: 1 - 29 aprilie, având o alocare de 150 mil. euro; Măsura 123 - o sesiune de depunere: 1 - 31 martie, având o alocare de 130 mil. euro; Schema N578/2009 - o sesiune de depunere în luna aprilie, având o alocare de 101.000.000 euro; Măsura 125 - o sesiune de depunere în perioada 2 - 31 mai, având o alocare de 333 mil. euro.

Se pot depune proiecte pentru împăduriri până la sfârşitul luniiÎn perioada 1 februarie – 28 februarie 2011, este deschisă prima sesiune din acest an pentru depunerea proiectelor de finanţare aferente Măsurii 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole”. În acest an sunt patru sesiuni de depunere pentru Măsura 221. Pentru fiecare sesiune sunt alocaţi câte 50 milioane de euro. Aşadar, în 2011 sunt disponibili 200 de milioane de euro. Fondurile totale nerambursabile alocate Măsurii 221 sunt de peste 229 de milioane de euro contribuţie publică naţională şi comunitară şi vor putea fi utilizate până în 2013.Suprafaţa agricolă propusă pentru împădurire trebuie să fie de minimum 0,5 ha. Prima condiţie pe care trebuie să o respecte solicitantul este să facă dovada deţinerii terenului agricol eligibil pentru împădurire. Terenul trebuie să fi fost declarat la APIA în ultimii 2 ani calendaristici şi să fi respectat în toată această perioadă şi pe toată suprafaţa parcelelor propuse pentru împădurire, Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC). Dovada se va face prin emiterea de către APIA a unei „Note de constatare”.Prin Măsura 221 nu se oferă sprijin financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere de pomi de Crăciun şi pentru producerea de energie regenerabilă.

Utilaje agricole: Piaţa de leasing este în scăderePotrivit jucătorilor din piaţă, volumul finanţărilor acordate de companiile de leasing pentru utilaje agricole a scăzut cu 20% anul trecut, la circa 20 milioane de euro. În 2008 a fost înregistrat vârful istoric, 50 milioane de euro.Totuşi, reprezentanţii companiilor de leasing susţin că leasingul pentru echipamente agricole are potenţial de creştere semnificativ pe termen mediu şi lung datorită numărului redus de utilaje aflate în proprietatea fermierilor români. La ora actuală, în agricultură sunt utilizate în jur de 40.000 de tractoare.

Știri

14 Revista FeRmieRului | FebRuaRie 2011 15

Forum dedicat pomiculturiiCompania Syngenta organizează în zilele de 24 şi 25 februarie Forumul OptiTech dedicat pomiculturii. Accentul discuţiilor din cadrul forumului este pus pe insectele greu de combătut şi bolile ce apar la depozitarea fructelor.Manifestarea are loc în judeţul Covasna, în Staţiunea balneoclimaterică Balvanyos, la Grand Hotel Balvanyos.

Cartofii şi fasolea, alimente de bază pentru româniConform Institutului Naţional de Statistică – INS, românul mănâncă mai mulţi cartofi şi fasole.La începutul acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, românii au cumpărat mai puţină pâine, peşte, fructe şi ulei. În schimb a crescut consumul de cartofi şi fasole.

În România nu se mai găseşte sămânţă de cartofi În ultimii ani a scăzut interesul agricultorilor faţă de cultura cartofului. Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful” din România, explică acest fapt prin aceea că în ţară nu se găseşte sămânţă de cartofi. „Din România nu se mai poate cumpăra sămânţă de cartofi pentru că au distrus sistemul, iar ca să o aduci de dincolo te costă 1.250 de euro pe tonă plus transportul. Un transport te costă cu totul cam 180 de milioane de lei vechi. Cine mai este nebun să îi îngroape în pământ, în condiţiile în care anul trecut a fost unul cu probleme? Noi nu suntem în stare să facem un sistem de irigaţii sau să le dăm voie fermierilor să ia apa gratuit din lacuri şi râuri ca să irige suprafeţele cultivate”, arată Ioan Benea.Recent s-a constatat o creştere a preţului la cartofi, explicată de Benea prin producţia slabă de anul trecut. Potrivit MADR, în 2010 s-a obţinut o producţie totală de 3,33 milioane tone, în scădere faţă de 2009 când producţia a fost de 4 milioane tone de cartofi. În 2010, suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut la 244.000 ha, de la 255.000 ha cultivate în 2009.„Nu sunt cartofi, susţine Ioan Benea. A fost un an foarte greu şi producţia a fost destul de mică. De la export se aduc cartofi la preţurile de acolo. De exemplu, la Viena preţul cartofului este de un euro pe kilogram. Credeţi că o să îl aducă cineva de acolo la un preţ mai mic?”

„Fermier Suport”, nou serviciu de la BCR Leasing IFN Serviciul nou lansat va facilita accesul fermierului la echipamente şi utilaje agricole noi. Astfel, în perioada 15 februarie - 29 aprilie 2011, la achiziţionarea acestui produs, persoanele juridice, persoanele fizice autorizate şi persoanele fizice beneficiază de comision de analiză zero, dobandă variabilă de doar 7,9% şi asigurare gratuită timp de 6 luni a utilajelor şi echipamentelor agricole. „Produsul este perfect adaptat nevoilor fermierilor. Plata se va face sezonier, anual, semestrial, trimestrial sau lunar, în funcţie de termenele la care clienţii noştri încasează banii pe recoltă. În plus, consultanţii noştri îi vor ajuta pe agricultori să găsească cele mai avantajoase soluţii financiare pentru cumpărarea utilajelor. Clienţii vor primi simulari din care vor vedea în mod transparent beneficiile care rezultă din alegerea unei anumite perioade de finanţare, a unui anumit nivel de avans”, spune Bogdan Speteanu, director general al BCR Leasing. BCR Leasing IFN va finanţa şi proiecte mici, cu valori de intrare ale bunurilor începand de la 4.500 euro.

Creditul APIA de la CEC pentru Dezvoltare ruralăCreditul este destinat finanţării capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii măsurilor de dezvoltare rurală cuprinse în Axa II a PNDR - Campania 2010. De asemenea, CEC Bank şi FGCR au încheiat o Convenţie privind acordarea de garanţii beneficiarilor acestor măsuri. Categoriile de clienţi eligibili care pot accesa aceste credite sunt reprezentate de beneficiarii Măsurilor 211 - „Sprijin pentru terenurile agricole situate în Zona Montana Defavorizată”; 212 - „Sprijin pentru terenurile agricole situate în zone defavorizate, altele decât zona montană” şi 214 - „Plăţi de agro-mediu”, respectiv fermierii, persoane fizice sau juridice sau grupuri, care desfăşoară activităţi pe terenurile agricole din zonele vizate, indiferent de statutul juridic al terenului (proprietate/concesiune/arendă). Fermierii sunt obligaţi să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu.Rambursarea creditelor se va face integral la data primirii sumelor cuvenite beneficiarilor măsurilor precizate, dar nu mai tarziu de data stabilita în Convenţia încheiată de bancă cu APIA.

AgroFlexibil şi AgroInvest, produse noi ale ProCredit BankProCredit Bank a lansat două noi tipuri de credite pentru agricultori: AgroFlexibil şi AgroInvest. Creditele sunt garantate de FGCR şi pot fi accesate de societăţi comerciale, întreprinderi familiale şi individuale, precum şi de persoanele fizice autorizate care îşi desfăşoară activitatea în agricultură. FGCR garantează până la 80% din valoarea creditului.Creditul AgroFlexibil este destinat cumpărării de seminţe, îngrăşăminte, fertilizatori, cumpărării de animale de reproducţie, pentru lapte sau îngrăşat, motorinei sau plăţii pentru lucrări agricole, cumpărării de tractoare, combine, maşini agricole, utilaje sau echipamente, tehnologii şi utilaje pentru zootehnie, construcţii de solarii, sere, grajduri, depozite.Creditul AgroInvest este destinat achiziţiilor de tractoare, combine, maşini agricole, utilaje sau echipamente noi sau folosite, autovehicule noi sau folosite, teren, materiale şi echipamente pentru irigaţii şi achiziţiei sau construcţiei de spaţii de depozitare, grajduri etc.ProCredit Bank oferă posibilitatea de rambursare flexibilă a creditului, cu plan de plată sezonier (atât dobânda, cât şi capitalul se plătesc după recoltare) şi perioadă de graţie totală sau standard. Perioada de finanţare este de până la 10 ani pentru creditele de investiţii şi nu se solicită avans.


Deși prezentarea succintă, dimensiunea ofertei a fost așa de mare, încât a necesitat mai bine de o oră și jumătate de expuneri. Tractoarele, combinele și maşinile agricole prezentate de Agriromex sunt fabricate atât în Europa, cât și în România. Agriromex nu oferă numai tehnica agricolă, ci și soluţii pentru a investi în ea. Pune la dispoziție soluţii integrate producătorilor agricoli, astfel încât activitatea de producţie agricolă să devină performantă.Agriromex își desfășoară activitatea la nivel naţional prin reprezentanţi de vânzări, aceștia fiind totodată și specialiști capabili să ofere consultanță și soluţii ideale pentru fiecare situație în parte.

Soluţii financiareAgriromex vine și cu soluţii financiare pentru fiecare solicitant. Propune 4 modalități de vânzare:1. Cash

- cu surse proprii - două variante de credit bancar

- Procredit – 0% avans, pe o perioadă de 2-7 ani, plata ratelor efectuându-se sezonier

- Good Bee Credit2. Rate - până la finele anului – finanţate de Agriromex astfel: - avans 25% la semnarea contractului - 25% până la 31 august 2011

- 25% până la 31 octombrie 2011 - 25% până la 31 decembrie 2011Ratele se pot achita și în produse agricole3. Leasing - BRD Leasing: cu dobânda subvenţionată între 5 - 6%, pe

o perioadă de 3-5 ani4. Fonduri structurale

O colaborare pe termen lungVânzarea unui produs reprezintă începutul unei mai lungi colaborări. Compania mai pune la dispoziție următoarele servicii:• livrarea de piese de schimb și consumabile originale (materiale ce se

pot livra oriunde și oricând)• activitatea de service – realizată de specialiştii instruiţi la producătorii

de tehnică agricolă, capabili să răspundă la orice fel de solicitări.

Sloganul companiei spune totul: “Oriunde și oricând – profesionişti pentru performanță”

În ediția viitoare vom reveni cu amănunte și păreri ale celor prezenți.

Pe 7 februarie 2011, la Belciugatele, județul Călărași, în prezența a aproape 200 de fermieri, societatea comercială Agriromex, cu capital integral românesc, înfiinţată în anul 1997 și-a prezentat oferta de mașini și utilaje agricole.

Agriromex, oriunde și oricând AdriAn nedelcu

„Fonduri europene pentru mediul rural” - campanie APDRPAgenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a lansat din 2 februarie campania de informare pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) „Fonduri europene pentru mediul rural”. Campania va ţine cinci luni şi urmăreşte să informeze publicul din mediul rural asupra oportunităţilor de finanţare oferite de PNDR. Campania de informare este alcătuită din mai multe niveluri de interacţiune cu publicul. • Întâlnirilecugrupurimici de locuitori ai satelor,

în cadrul cărora aceştia îşi vor prezenta ideile de proiecte şi vor primi îndrumare directă.

• Ateliereledelucru, care, sub forma unor caravane informative, va aduna mai mulţi locuitori ai satelor pentru informări detaliate şi practice asupra modalităţilor de obţinere a finanţărilor nerambursabile.

• Din luna martie, vor fi organizate conferinţe în

fiecare judeţ. Totodată, vor fi organizate seminarii tematice, care se vor desfăşura la nivel judeţean şi vor cuprinde aspecte concrete de alcătuire şi derulare a proiectelor de investiţii finanţate prin PNDR.

În cadrul campaniei vor fi exemplificate proiecte de succes. Lucru care se va face prin intermediul mass-mediei naţionale şi locale. Jurnaliştii vor vizita diferite proiecte finanţate prin PNDR sau prin Programul SAPARD.Reprezentanţii APDRP susţin că un nivel original de abordare a informării va fi de organizare a unor evenimente publice de profil. Este vorba despre desfăşurarea unor târguri tematice (de exemplu, Târgul finanţărilor europene pentru dezvoltare rurală) care vor reuni beneficiari ai unor proiecte, împreună cu produsele obţinute de ei, instituţii implicate în derularea fondurilor europene nerambursabile, precum şi bănci finanţatoare.MADR a publicat Manualul de proceduri pentru Măsurile 141 şi 142Ministerul Agriculturii a publicat Manualul de proceduri pentru evaluarea şi selectarea cererilor de finanţare pentru proiectele depuse în cadrul Măsurilor 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” şi 142 - „Înfiinţarea grupurilor de producători”.Manualul de proceduri stabileşte modul de realizare a activităţii de evaluare a Cererilor de finanţare, de la depunerea acestora până la contractarea şi decontarea sprijinului, de către APDRP.

Eveniment


Directorul executiv APIA Argeş Nicolae Marius Stroescu a promis că la sfârşitul acestei luni, începutul lunii martie, va fi inaugurat şi centrul local Costeşti, în sudul judeţului. „Ne-am orientat să facem primul în nord, al doilea în sud astfel că fermierii noştri să poată fi primiţi în condiţii europene în momentul în care vin cu solicitările cererilor de sprijin la noi.“

Sediile APIA spaţii şi pentru Camerele AgricoleAdrian Rădulescu a afirmat că se doreşte ca 60% din centrele locale să fie noi să fie gata până în 2013-2014, deoarece vor adăposti şi Camerele Agricole. „Urmează să apară Camerele Agricole. Legea e gata şi vom încerca să le aşezăm tot pe scheletul centrelor locale. În aceste condiţii vom reuşi o simbioză între agricultori şi reprezentanţii statului şi astfel cred că va fi şi mai uşor“, a încheiat Rădulescu.

are la parter o sală de primire fermieri şi un birou special de primit cererile persoanelor cu handicap ce nu pot urca la etaj, unde se afla 5 birouri organizate pe comune. În sala de aşteptare, fermierii pot studia hărţile şi blocurile fizice unde au parcelele, pot discuta cu alţi fermieri sau obţine informaţiile necesare. În plus, lângă clădire a fost ridicat şi un foişor, tot un spaţiu pentru fermieri.„Alocarea de bugetara a fost pentru acest tip de module cât mai joasă şi am dat o medie de 7 miliarde de lei vechi, aproximativ 160.000 de euro. Dar această clădire a fost costat Guvernul României doar 125.000 de euro“, a mai spus Sterghiu.Ridicarea acestor centre a fost mai mult decât necesară. Spre exemplu, la centrul APIA de la Costeşti au existat mereu probleme în trecut cu auditul european privind condiţiile de arhivare şi de primirea a cererilor. În plus normele europene prevăd ca pentru fiecare angajat să fie asigurat un spaţiu de muncă de 6 metri cubi, iar noile sedii sunt conforme cu aceste cerinţe. „În momentul acreditarii APIA ne-am angajat că vom îndeplini aceste condiţii. Anul acesta vom termina cu siguranţă cele 41 de sedii“, a completat directorul general adjunct APIA.

Un nou centru la CosteştiAstfel ca beneficiarii acesei investiţii sunt deopotrivă cei 14 salariaţi ai centrului din Câmpulung, care vor lucra în condiţii moderne, dar şi cei 5.900 de fermieri care vin anual aici pentru a depune cererile de plată. „Vom avea cam 100 de fermieri în medie pe zi. Din aproape 6.000 de fermieri, avem 4.000 care încasează 300 de euro la hectar deoarece accesează şi măsurile de sprijin din fondurile de dezvoltare rurală, respectiv sprijin pentru zona defavorizată montana şi măsuri de agromediu“, a declarat directorul APIA Câmpulung, Valeriu Rădulescu. El ne-a mai spus că pentru anul 2009 s-au achitat plăţile integral, iar pentru 2010 s-au făcut plati parţiale pentru aproximativ 3.000 de fermieri. Urmează din martie să se facă plăţile pentru localităţile unde sunt măsuri de agro-mediu deoarece deocamdată softul nu este gata.

sediu APiA, inaugurat la câmpulung PANGLICA INAUGURALĂ A FOST TĂIATĂ DE SECRETARUL DE STAT ADRIAN RĂDULESCU, DIRECTORUL GENERAL ADjUNCT APIA NICOLAE STERGHIU ŞI DIRECTORUL ExECUTIV APIA ARGEŞ NICOLAE MARIUS STROESCU deliA ciohodAru, foto: Autor

Clădirea ridicată la Câmpulung face parte

dintr-un proiect ce a demarat în 2007, prin care se doreşte mutarea centrelor APIA în clădiri moderne, cu o arhitectură unitară. „Este printre primele module finalizate. Avem finanţare pentru mai multe module în acest an şi ne dorim că anual să realizăm tot mai multe pentru buna funcţionare a centrului respectiv, dar şi pentru că fermierii să fie primiţi

în condiţii civilizate“, a afirmat Adrian Rădulescu la deschidere, subliniind că meritul nu aparţine Ministerului Agriculturii, ci al primăriei care a dat terenul, celor de la APIA şi al tuturor celor care au contribuit la realizarea

proiectului.„Deschiderea acestui centru înseamnă încununarea eforturilor din ultimii 4 ani. În 2007 am încercat să ridicăm 125 de module şi aveam alocată suma de 20 milioane de euro,

dar s-a pierdut acea alocare. Anul acesta am obţinut alocare pentru 41 de module, am început contructia la 38. Nu putem decât să ne bucurăm că avem condiţii europene pentru primirea cererilor şi a fermierilor, dar şi pentru a oferi informaţii cât mai bune asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească un fermier pentru depunerea cererilor şi pentru a primi sprijin de suprafaţa“, a afirmat Nicolae Sterghiu. Conform declaraţiilor sale, extinderea se va face la nivelul întregii ţări, iar până în 2012 vor fi gata peste 100 de module.

Clădire ridicată şi repede, şi cu bani mai puţiniLucrările la această construcţie au început în urmă cu doar 6 luni, la 11 iulie 2010. Cu o suprafaţă de 300 mp, clădirea

Fermierii arondaţi centrului local APIA Câmpulung Muscel, județul Argeș îşi vor depune de acum înainte cererile pentru sprijin în condiţii moderne, la noul sediu inaugurat în luna februarie. Pentru clădire au fost alocaţi 9 mld 800 milioane lei, dar cu aceşti bani s-a realizat ridicarea a două clădiri: cea din nordul judeţului, de la Câmpulung, care a fost dată deja spre folosinţă, şi una în sud, mai exact centrul local Costeşti.

Eveniment


În cele trei zile ale expoziţiei au fost prezenţi în jur de 2.500 de agricultori. INTEGRA 2011 va ajunge şi la Bacău, Craiova, Tulcea şi Călăraşi.Organizatori ai Integra 2011 sunt companiile MAP – Maşini Agricole Performante (importator unic al grupului Same Deutz-Fahr), Banca Intesa Sanpaolo, firma de consultanţă gbm – Global Business Management, Silosistem (producător de sisteme de stocare a cerealelor, mori de grâu, sisteme de selectat şi tratat seminţe), societatea de asigurări FATA.Unul dintre pavilioanele de la Expo Arad a fost ocupat cu standurile firmelor organizatoare, precum şi cu utilajele agricole marca Same şi Deutz-Fahr (tractoare şi combine). Şi în afara pavilionului au fost expuse maşini agricole ale producătorilor pentru care MAP este dealer (Maschio-Gaspardo, Vogel&Noot).Pe parcursul celor trei zile ale manifestării, reprezentanţii organizatorilor au susţinut conferinţe în care au prezentat agricultorilor produsele şi pachetele de finanţare. De asemenea, toţi cei care au dorit informaţii amănunţite au avut posibilitatea să le primească la standurile firmelor.

Soluţii integrate de finanţare“Integra înseamnă o propunere globală pentru a încerca să ajutăm

fermierii să acceseze fondurile structurale. Avem o serie de programe financiare care vin în sprijinul agricultorilor, indiferent că sunt constituiţi în SRL, SA, PFA ori întreprinderi individuale. Agricultorii care au aderat la acest program nu au găsit numai un furnizor de utilaje agricole, ci şi o firmă de consultanţă, o bancă şi bineînţeles soluţii. Prin colaborarea tuturor companiilor participante la programul Integra am reuşit să ajutăm fermierii să ajungă mai uşor la banii

europeni, să-şi cumpere utilajele necesare”, ne-a declarat Mauro Frola, preşedintele companiei MAP. De asemenea, compania are soluţii şi pentru cei care nu pot sau nu doresc să acceseze banii europeni.“Anul 2011 este decisiv pentru agricultorii care vor să acceseze fonduri europene, şi în mod particular măsurile 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole”, 123 “Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” şi 312 “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi, crede Mauro Frola. Programul Integra este ideal pentru găsirea soluţiilor uşoare şi competitive în ce priveşte finanţarea, consultanţa şi oferta tehnică adecvată necesităţilor agricultorilor. Cei care nu pot sau nu doresc să apeleze la fondurile europene, găsesc la noi soluţii pentru a putea face faţă investiţiilor dorite. Spre exemplu, finanţare cu avans zero, cu plata la recoltare, leasing atractiv pentru silozuri şi multe alte pachete de finanţare uşor de accesat”.

“Creditul recolta” de la Intesa Sanpaolo BankLa Arad, la Integra 2011, Intesa Sanpaolo Bank, partenerul MAP, a lansat un produs nou, destinat celor care lucrează între 80 şi 1000 de hectare. Dan Bota, director de zonă al băncii, ne-a spus despre ce este vorba.“Creditul recolta e o continuare a acţiunilor pe care Intesa Sanpaolo le-a făcut în domeniul agriculturii. După ce în urmă cu ceva vreme am lansat mai multe produse pentru cumpărarea de utilaje agricole, am considerat că este momentul cel mai potrivit ca să venim cu un produs în vederea

susţinerii activităţii fermierilor. Este vorba de o linie de credit revolving, pentru înfiinţarea culturilor, care se va acorda pentru 12 luni, la un cost extraordinar de bun pentru fermierul român. Vorbim de un cost integrat, şi nu doar dobânda care e sub 10% în momentul de faţă. Linia de credit revolving este destinată susţinerii activităţii curente, achiziţionarea de seminţe, înfiinţarea culturilor agricole şi aşa mai departe”, explică Dan Bota.Prin linia de credit se asigură valori ce acoperă cheltuielile legate de îngrăşăminte, seminţe, erbicide, valoarea a 70 litri de motorină şi o valoare care să asigure culturile pentru toţi factorii de risc.Creditul recolta poate fi accesat pe baza unui dosar economic simplu, respectiv datele societăţii, ultimele rezultate economice din anii 2010, 2009 şi activitatea de producţie care este pentru anul 2011. Creditul se dă pe 12 luni şi se fac asigurările în funcţie de structura culturilor. Valorile au fost calculate pentru toate input-urile pentru fiecare cultură şi pentru fiecare ciclu de producţie care trebuie să înceapă în primăvară sau în toamnă. Garanţiile sunt doar cele posibil de asigurat de producătorul agricol, cum ar fi o garanţie reală mobiliară pe producţie, e vorba de un bilet la ordin care să fie validat de administratorul societăţii exploataţiei agricole; documente de la APIA - pe suprafaţa nominalizată la APIA se asigură linia de credit, în funcţie de structura culturilor pentru fiecare hectar.Dan Bota precizează că banca finanţează 80% din suma necesară înfiinţării culturii. “Ca o particularitate, garanţia principală a creditului o constituie gajul asupra recoltei şi cesionarea veniturilor de la APIA”.Parteneriatul dintre Banca Intesa Sanpaolo şi MAP a început cu programe destinate finanţării pe partea de utilaje agricole. S-au finanţat credite în baza Măsurilor 121 şi 312 pe o perioadă de 7, respectiv 5 ani. Dacă în prima fază era vorba de societăţi cu o anumită vechime, cu produsele destinate Măsurii 312 au fost finanţate şi start-up-urile. “Agricultura e pentru noi un segment extrem de important, arată Dan Bota. Ne dorim să ne adresăm cu cât mai multe produse agricultorilor pentru că noi credem în acest domeniu. La nivel naţional s-a demonstrat că agricultura a început, în ultima vreme, să contribuie tot mai mult la PIB şi nu e întâmplător că ne aflăm între primii 10 producători de porumb la nivel mondial. Ne dorim să beneficiem de experienţa din Italia, unde banca noastră e prezentă de peste 500 de ani şi am dezvoltat anumite tipuri de relaţii. Ne dorim ca şi în România să avem acelaşi tip de abordare profesionistă în relaţia cu clienţii şi cu fermierii. Mai avem însă foarte multe lucruri de recuperat, dar relaţia bancă - fermier nu ţine doar de partea bancară, ci de întreaga parte

inteGrA 2011, pachete de finanţare pentru agricultori mihAelA PreVendA

În perioada 21-23 ianuarie, la Expo Arad Internaţional s-a desfăşurat Expoziţia Integra 2011. Evenimentul, ajuns la a treia ediţie, a avut ca temă principală găsirea de soluţii concrete şi uşoare pentru finanţarea investiţiilor fermierilor.

legislativă”.


Să recapitulăm: ajutoarele organismelor mondiale se îndreaptă spre ţările grav afectate de preţurile extrem de ridicate ale alimentelor din import şi a ajuta la achiziţionarea seminţelor necesare pentru înfiinţarea unor noi culturi agricole.La noi?!... În istoria noastră zbuciumată foametea a fost dintotdeauna un mod de existenţă. Tributul către Imperiul Otoman însemna foamea celor mulţi. Ţăranii au cerut pământ lui Cuza pentru ceea ce în zilele noastre înseamnă securitate alimentară. Între cele două războaie mondiale când eram grânarul Europei (o uriaşă prostie) ţăranii mureau de pelagră după ce consumau mămăligă din mălai stricat. A venit foametea cauzată de secetă din anii 1946-1947 şi regizată cu mult “profesionalism” de Iosif Visarionovici Stalin. S-au primit ajutoare de la americani cu cereale, iar românilor li se servea grâu şi porumb mucegăit. Foamete a fost şi în perioada cotelor obligatorii, că România îşi achita an de an datoriile de război şi tot era găsită datoare. Oare când Ceauşescu şi-a plătit datoriile externe (către FMI şi Banca Mondială) n-a fost tot foamete?! În prezent preţurile alimentelor cresc în mod constant şi pentru cei mulţi şi săraci acestea devin exponate de muzeu. Pensionarii, în special, intră în magazine alimentare, privesc îndelung, nu cumpără, că nu au cu ce şi ies înjurând.Spun mai-marii ţării că pământul României poate hrăni 80 de milioane de suflete. În prezent agricultura României nu este capabilă să hrănească nici 20 de milioane de locuitori din spaţiul Carpato-Dunareano-Pontic. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, a afirmat că la noi nu va fi foamete. Domnule Ministru, am impresia că nu ştiţi să faceţi deosebirea între voinţă şi putinţă. Importăm mai multe alimente decât producem! Facem agricultură arhaică, baza de reproducţie din România agricolă a dispărut. Luăm seminţe din import, luăm reproducători din import şi pentru sectorul zootehnic. Nimic nu mai este românesc. Va fi foamete, dle ministru pentru că alimentele vor fi din ce în ce mai scumpe, a confirmat şi Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. Pentru Domn’ Profesor jos pălăria, pentru Domn’ Ministru nu acelaşi gest.

Subvenţiile se acordă diferenţiat Să revenim, însă, la Europa noastră noastră din care facem parte (o fi bine... o fi rău?!), „Aici, aproximativ 44% din bugetul celor 27 ţări membre ale Uniunii Europene este folosit pentru susţinerea şi încurajarea agriculturii din statele componente, în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC). Acesta este un program care garantează preţuri minime de producţie pentru fermieri şi impune tarife comune la import în toate statele membre, pentru toate produsele agricole provenite din exterior. În acelaşi timp, agricultorii din statele membre sunt subvenţionaţi în mod egal. Scopul este acela de a le asigura fermierilor venituri decente

Încă din anul 2008, ca răspuns la gravitatea crizei alimentare şi din necesitatea de a acţiona prompt, Banca Mondială a înfiinţat un organism care are drept scop un program alimentar global, capabil să ofere ajutor imediat pentru ţările grav afectate de preţurile ridicate la produsele alimentare. În acelaşi timp, la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a creat un grup special de intervenţie pentru a oferi ajutor imediat ţărilor grav afectate de preţurile extrem de ridicate ale alimentelor şi pentru a impulsiona creşterea producţiei agricole şi pentru a diminua costurile de marketing. De fapt, scopul final a fost şi este de a spori mijloacele de existenţă ale săracilor lumii pentru a mări gradul de securitate alimentară. Fondurile acumulate sunt folosite pentru hrana copiilor săraci, a grupurilor vulnerabile, pentru suplimente nutriţionale necesare femeilor gravide, mamelor care alăptează, toate acestea pentru ca cei în cauză să facă faţă unor cheltuieli suplimentare cauzate de importurile produselor alimentare sau pentru cumpărarea seminţelor necesare înfiinţării noilor culturi agricole.

VA fi foAmete... și în românia?!mihAi mihAlAche

Dosar


Experţii suțin o reală criză a alimentelorDin lume vin veşti din ce în ce mai proaste. Nordul Africii are populaţia în stradă şi înfometată. Acolo, producţia agricolă este insuficientă, iar produsele alimentare sunt foarte scumpe faţă de puterea de cumpărare a celor mulţi. China, unul dintre cei mai mari producători de cereale, a anunţat o producţie slabă datorită secetei. Nici India nu stă mai bine. În Europa, Rusia a sistat exporturile de cereale, la fel şi Ucraina. Din Uniunea Europeană aflăm că Franţa este nevoită să crească preţul la grâu, asta în situaţia când această ţară este cea mai mare producătoare de cereale din UE. Nici în sudul Africii şi nici în America Latină nu se stă mai bine. Toţi experţii sunt de acord că urmează o reală criză a alimentelor.

Bani aruncațiLa noi nu-i nimenea flămând, afirmă unii mai mari şi mai mici. Practicienii, şi mă refer la producătorii din industria alimentară, spun categoric că va fi criză alimentară. Preţurile materiilor prime produse în România cresc în mod constant şi sunt total insuficiente pentru a se realiza o producţie constantă. Ce fac procesatorii: se aprovizionează de pe piaţa externă unde găsesc preţuri din ce în ce mai mari. Sindicatele din agricultură trag în mod constant alarma arătând că este în mare pericol securitatea alimentară în ţara noastră, iar „experţii” în ale agriculturii şi industriei alimentare temporizează, ba sunt vehemenţi, „cum adică în România să fie criză alimentară”! Teamă îmi este că în final aceste flaşnete vor striga realitatea prea târziu exact ca în fabula „ciobanul şi lupul”. Până în prezent subvenţiile pe suprafaţă s-au acordat fără discernământ, adică şi pentru cele lucrate, cât şi pentru cele nelucrate. Bani risipiţi, ajunşi substanţial, în buzunarul celor care au cumpărat pământ românesc. Pentru această gafă nimeni nu-şi asumă vina. S-au dat şi probabil se vor mai da celebrele pomeni electorale despre care presa a arătat că s-au oprit în totalitate în cârciumi nu în agricultură. S-au dat bani fără să se ceară producţie agricolă, s-a cerut doar votul şi acum şi în viitor vom mânca voturi. Oamenii de ştiinţă au tras alarma privind schimbările climatice. A reacţionat cineva? Nu! Sistemele de irigaţii sunt un adevărat dezastru. Se irigă suprafeţe din ce în ce mai mici. Un alt sistem, cel de antigrindină există dar lipseşte cu desăvârşire. Anul trecut în timpul ploilor torenţiale nu s-a tras nici cu praştia iar pagubele din pomicultură şi viticultură au fost uriaşe. Mâncăm, în acest sezon, mere din ce în ce mai scumpe, pentru că sunt venite din alte ţări. Le vom mânca atât timp cât mai avem bani, apoi aceste produse vor deveni exponate de muzeu şi mai este ceva, nimeni nu le testează calitatea acestor fructe, au fost tratate atât în livadă, cât şi în depozite pentru a arăta cât mai frumoase, dar periculoase pentru sănătatea copiilor, în mod special. Aceasta nu este foamete? Producţia actuală de cereale se realizează în marile companii agricole, dar se vede că este cu totul şi cu totul insuficientă. Se exportă grâu? Fals!!! Vasele se plimbă în apele internaţionale, ca apoi să revină sub formă de grâu de import. Mari suprafeţe rămân în mod constant necultivate. Statul nu înţelege că cea mai bună investiţie, la ora actuală, este doar în agricultură, restul este discurs.

şi de a le furniza cetăţenilor UE produse agricole de calitate”. Sunt acestea declaraţii la nivelul statelor cu o agricultură dezvoltată şi spre care se îndreaptă subvenţii consistente pentru agricultori. Iată spre exemplu, Guvernul Franţei acordă 15.000 de euro fermierilor care au de suferit în urma crizei financiare actuale. Una e să suferi în Franţa bogată şi alta e să suferi în România săracă. Se declară la nivel de UE că toate ţările membre primesc subvenţii pentru agricultură, dar cum spunem noi, împărţeala s-a făcut frăţeşte sau pe principiul „cine împarte parte îşi face”? Credeţi că aşa s-a negociat? Nu! Negociatorii noştri, una au cerut şi alta li s-a dat. În prezent, pentru orice încercare ni se dă peste mâna. Ce dacă avem Comisar român pentru agricultură şi dezvoltare rurală! Pe de altă parte, negociatorii noştri se duc pe furiş la Bruxelles şi se întorc cu coada între picioare. Soluţia ar fi simplă: promovarea în România a obiectivului de negociat ca apoi să ştim cu toţii de ce se refuză o propunere sau alta. Atâta timp cât subvenţiile din bugetul UE vor fi acordate diferenţiat şi mai ales după puterea economică, politică şi militară nu va exista o reală securitate alimentară în toate cele 27 ţări componente şi mai ales în statele de curând intrate în Uniune.

Mem

oria

lul F

oam

etei

din

Dub

lin ri

dica

t in

mem

oria

M

arii

Foam

ete

din

Irlan

da d

in p

erio

ada

1845

- 18

52

Dosar


Pesticidele contrafăcute, o reală problemă CONTRAFACEREA ŞI PESTICIDELE ILEGALE REPREZINTĂ UN FENOMEN ÎN CREŞTERE CE AMENINŢĂ ATâT CULTURILE, CâT ŞI SĂNĂTATEA OAMENILOR deliA ciohodAru, foto: Autor

Întâlnirea a fost deschisă de Yves Piquet, CEO Bayer CropScience şi preşedinte AIPROM, după care discuţiile au continuat cu discursurile lui Paul Claxton (CEO Syngenta Agro şi membru al consiliului director), Vasile Iosif (CEO DuPont şi vicepreşedinte AIPROM) şi Agata Zagorska (ECPA Director Afaceri Publice Europa Centrală şi de Est). „Întâlnirea face parte din seria noastră de evenimente anuale sau care vrem să devină astfel. Mesajele pe care dorim să le transmitem sunt în principal proiectele ce se desfăşoară la nivel de AIPROM, cum este cel de colectare a ambalajelor goale, cel de luptă împotriva falsurilor, de protejare a apelor, cel de utilizare responsabilă a pesticidelor“, a afirmat Cristian Grecu, director marketing Syngenta Agro.AIPROM a iniţiat şi continuă proiectele TOPPS/Bridge (Pregătirea operatorilor pentru a preveni poluarea din surse punctuale), Campania pentru

prevenirea şi combaterea contrafacerilor şi a activităţilor ilegale, SCAPA - programul de colectare a ambalajelor după utilizare (al treilea an de la promovare), Proiectul SUI (Iniţiativa de utilizare în siguranţă a PPP,

proiect iniţiat la finele anului 2010 ce va fi detaliat în 2011).Conform vorbitorilor, principalul obiectiv al acestei asociaţii îl reprezintă promovarea utilizării în siguranţă a produselor de protecţia plantelor pentru o agricultură durabilă, astfel încât să îmbine grija ecologică pentru un mediu divers şi sănătos, cu exigenţele economice ale agriculturii. Dar acest obiectiv nu poate fi realizat decât în strânsă colaborare

cu parteneri cum ar fi Agenţia Naţională Fitosanitară, asociaţiile profesionale ale fermierilor români, Comisia Naţională de Omologare a PPP, cu sprijinul conducerii Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului, Ministerului Sănătăţii şi a Comisiilor pentru Agricultură din Parlamentul României.

Contrafacerea, otravă pentru agriculturăUnul dintre proiectele ce vor fi continuate este cel de prevenire şi combatere a contrafacerii şi activităţilor ilegale cu produse de protecţia plantelor, fenomen care a crescut vizibil în 2010. Conform unui studiu realizat, un fermier din patru s-a întâlnit în România cu cazuri de produse de protecţia plantelor contrafăcute. Aceasta s-a întâmplat mai frecvent în partea de sud şi de vest, şi mai rar în est. „Proiectul se desfăşoară timp de 4 ani. L-am demarat în 2010 şi îl continuăm anul acesta. În 2012 ne dorim să atingem performanţe, iar în 2013 să realizăm o evaluare“, a afirmat Vasile Iosif, vicepreşedinte AIPROM.„La sondajul legat de contrafacere am văzut că 25% dintre fermieri sunt conştienţi de acest fenomen şi că vor să facă ceva pentru a corecta“, ne-a spus Cristian Grecu.

Problemă globalăContrafacerea nu afectează însă doar ţara noastră. „Problema pesticidelor ilegale e una în creştere care afectează aproape toate statele. Copiile sunt sofisticate, greu de recunoscut chiar şi de către producători şi pot conţine de la apă la pudră de talc. De exemplu, în Ucraina tone de pesticide dispar şi reapar gata de a fi utilizate. Trebuie

să înţelegem că sunt cu un pas în urma noastră şi că avem de a face cu o infracţiune organizată, nu una de garaj, cu riscuri necunoscute“, a declarat Agata Zagorska, ECPA director Afaceri Publice Europa Centrală şi de Est.De suferit au toate părţile, de la utilizator la consumator. „Nu ştiu niciun caz în care folosirea produselor contrafăcute a adus satisfacţie la final fermierilor. Până la urmă s-a dovedit că nu merită un astfel de risc. Există o mare varietate de contrafaceri - de la încălcarea legii privind proprietatea intelectuală, până la falsuri grosolane în care în recipient e aracet sau zahăr sau chiar cazuri în care sunt produse contaminate care fac rău culturii sau utilizatorului“, ne-a declarat Cristian Grecu.Pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul fermierilor şi stoparea dezvoltării fenomenului e nevoie de o colaborare internaţională, de un dialog între autorităţi şi producători. „Cei care se ocupă de contrafacerea pesticidelor trebuie trataţi ca infractori. Acest tip de crimă organizată exploatează lacunele legislative şi cele din controlul importului/exportului. Efectul duce la afectarea veniturilor fermierilor, dar şi producerea unui risc asupra sănătăţii lor şi a mediului“, a mai spus Agata Zagorska.

Fermierii români vor să colecteze ambalajeleUn alt program al AIPROM este SCAPA, de colectare a ambalajelor după utilizare, aflat la al treilea an de la promovare. Agricultorii din România sunt printre cei mai conştienţi de necesitatea acestui procedeu. „Pe acest proiect avem o rată peste 50% a celor care dau spre colectare ambalajele. Acesta e un răspuns foarte bun, deoarece în Europa foarte puţine ţări au peste această cifră“, a afirmat Cristian Grecu.Printre obiectivele de anul acesta se afla creşterea ratei de colectare la cel puţin 60%, începerea reciclării conform recomandărilor ECPA – cel puţin 10% -, promovarea clătirii de 3 ori ca principala condiţie de preluare, găsirea celor mai potrivite soluţii de atingere a obiectivelor naţionale şi extinderea sistemului de colectare la nivelul micilor fermieri.

Folosirea corectă a pesticidelorÎn urma unui studiu s-a constatat că, de pe etichete, fermierii citesc mai ales instrucţiunile de preparare, perioada de aplicare a tratamentelor, volumul de apă ce trebuie folosit pentru preparare. De cealaltă parte, măsurile de igienă, siguranţă şi prim-ajutor sunt citite mai rar sau chiar deloc. Astfel, este absolut necesară creşterea nivelului de responsabilitate a fermierilor în vederea utilizării în siguranţă a acestor produse. Proiectul SUI îşi propune acest lucru având în vedere că dezvoltarea utilizării produselor pentru protecţia culturilor este obligatorie pentru a valorifica potenţialul agricol al României.

AIPROM a fost înfiinţată în 2002 şi are ca membri 16 companii importante de pe piaţă: 11 companii multinaţionale care operează pe piaţa internaţională şi 5 companii naţionale. Companiile membre ale AIPROM acoperă prin produsele lor 80% din piaţa produselor de protecţia plantelor din România şi sunt angajate în respectarea standardelor CropLife Internaţional, FAO şi a Codului de conduită ECPA. Începând din 2005, AIPROM este membră a European Crop Protection Association ECPA (Asociaţia Europeană de Protecţia Plantelor), fiind astfel ambasadoarea reţelei pan-europene a industriei de protecţia plantelor în România.

Membrii Asociaţiei Industriei de Protecţie a Plantelor din România (AIPROM) s-au întâlnit luna trecută în cadrul Evenimentului Anual ce a avut loc la unul dintre hotelurile din Capitală. Discuţiile au avut ca puncte centrale programele desfăşurate de asociaţie.

Cultură mare


Rep.: Cum veţi reuşi să constataţi că un produs e contrafăcut? Fermierul trebuie să îl trimită către asociaţie?V.I.: Fermierii au experienţă în a utiliza aceste produse şi sesizează dacă ceva este ciudat. Foarte important este mesajul pe care noi îl

transmitem: atunci când cineva vânează un discount dincolo de limita acceptabilă, este evident că se supune unui risc. Categoric, succesul luptei împotriva acestor produse va trebui să vină atât din partea industriei, a fermierului care trebuie să sesizeze acest lucru şi a distribuitorilor care ar trebui să refuze să pună în piaţă astfel de produse.

Dar, eu îndrăznesc să cred că autorităţile au cheia succesului în mână. Autorităţile sunt cele care trebuie să îmbunătăţească legislaţia şi să găsească acele măsuri utile.

Rep.: La ce se expune un fermier care foloseşte produse contrafăcute?V.I.: Produsul contrafăcut, care e o copie cu o substanţă activă similară, nu controlează bolile, dăunătorii sau buruienile pe care ar trebui, din cauză că produsul nu e bun. În acelasi timp, limitele de rezidii din cultura lui vor fi mari şi când vine pe piaţă cu aceste produse, va da peste organismele de control şi atunci el are o problemă. Dacă, de exemplu, când va cumpăra un produs contrafăcut va fi ceai sau pulbere de talc, nu se va întampla nimic. Va aplica produsul şi din fericire nu i se va distruge cultura. Însă, produsele contrafăcute care sunt deşeuri sau rezidii, nu doar că distrug cultura, dar pot rămâne în produsele agricole ce ajung pe piaţă de unde le cumpărăm noi.

Rep.: Credeţi că veţi avea succes în acest demers?V.I.: Eu cred că nici măcar nu trebuie să ne punem problema dacă trebuie sau dacă o să avem succes. Cu siguranţă vom avea, pentru că impactul asupra celor care utilizează astfel de produse poate să fie de la a nu produce niciun efect asupra culturii, până la a intra în faliment. Noi ne facem datoria ca şi industrie de a ne proteja produsele noastre, dar şi de a comunica fermierilor, distribuitorilor, oficialităţilor cât e de important ca acest lanţ de distribuţie a medicamentelor pentru plante să fie unul sigur.

Reporter: Aţi discutat în timpul prezentării despre un call center, unde fermierii care descoperă un produs contrafăcut pot suna. Ce presupune acest lucru?Vasile Iosif: Am încercat în cadrul întâlnirii să ne axăm pe principalele lucruri pe care o să le realizăm în 2011. Faptul că avem la ora actuală un grup de lucru în cadrul asociaţiei care se ocupă de produse contrafăcute ne oferă o imagine asupra amplorii acestei probleme la nivel naţional. Când un fermier, distribuitor sau utilizator de produse fitosanitare, are un semn de întrebare legat de originalitatea produsului cumpărat poate să sune la acest call center şi va obţine foarte multe informaţii. În plus va fi direcţionat către compania al cărei produs este contrafăcut. Nu vă pot da încă un număr, deoarece este un proiect ce va fi implementat în curând.

Oficialitățile să pună capăt acestui fenomenRep.: Prin acest sistem detectaţi produsele contrafăcute. Dar mai departe care va fi următorul pas?V.I.: Implicarea asociaţiei prin grupurile de lucru şi prin asistenţa legală pe care o vom avea, printr-un avocat. Şi, vom sesiza autorităţile atunci când avem certitudinea că un produs e contrafăcut. Categoric, cei care trebuie să diminueze şi să pună stavilă acestui fenomen sunt oficialităţile: Poliţie, Poliţia fitosanitară care ţine de Ministerul Agriculturii, cei de la Ministerul Mediului şi totodată Protecţia Consumatorului.

S.C. TEHNOFAVORIT & HIMEL - Germania

Depozite de cereale

capacități până la 20000 t

Uscătoare F.N.C.-uri, Bucătării furajere

Calitate germanăCele mai bune prețuriService rapid în garanțieși post-garanție

OFERTĂ COMPLETĂ

diverse tipuri de combustibil

de la 500 la 15000 kg/hGranulatoare și mașini de

dozat și însăcuit

de la 300 la 5000 kg/h

Vasile iosif: „lanţul de distribuţie a medicamentelor pentru plante trebuie să fie unul sigur“

… Şi totuşi se poate... în Ungaria În conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, Comisia Europeană a autorizat prelungirea până la 31 decembrie 2011 a unui regim temporar de ajutoare de până la 15.000 de euro pentru fiecare beneficiar din Ungaria. Ajutorul are ca scop sprijinirea agricultorilor care se confruntă cu dificultăţi, ca urmare a crizei economice. Eventualii beneficiari din Ungaria pot face demersurile necesare până la 31 martie 2011, iar autorităţile trebuie să acorde aceste ajutoare nu mai târziu de 31 decembrie 2011. De menţionat că acest ajutor de stat a fost aprobat la 5 ianuarie 2010 şi are un caracter temporar. Are drept scop finanţarea agricultorilor pe timp de criză.

...Dar şi în FranţaComisia Europeană a autorizat, în temeiul normelor UE privind ajutorul de stat de până la 15.000 euro pentru fermieri, prelungirea temporară, până la 31 martie 2011, a sistemului francez de acordare a ajutorului limitat. Ajutorul, aprobat iniţial la data de 2 decembrie 2009 , este destinat să sprijine agricultorii care se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei economice.

Cu ocazia întâlnirii AIPROM am realizat un interviu cu Vasile Iosif, CEO DuPont şi vicepreşedinte AIPROM.

Cultură mare


An de an încercăm, pe baza informaţiilor primite de la companiile care

au ca obiect de activitate ameliorarea porumbului, să alegem cea mai bună soluţie care să ne genereze cele mai economice producţii.

Algoritmul culturii de porumbRealizarea producţiilor maximale la porumb este strict dependentă de acelaşi algoritm, ca de altfel la fiecare cultură agricolă şi anume “RASA – CASA – MASA”. În acelaşi timp, alături de producţia maximă ne dorim un grad ridicat de siguranţă al realizării producţiei care ţine în mod direct de experienţa anterioară şi mai ales de interpretarea corectă şi realistică a factorilor care influenţează realizarea producţiei la cultura de porumb.De multe ori se întâmplă ca şi prin

interpretarea factorilor, având la bază

experienţa anterioară, să nu se confirme cele întâmplate anterior, deşi condiţiile păreau a fi similare.Aşadar, este impetuos necesar de avut în vedere algoritmul “RASA – CASA – MASA”.Pentru răspunsul la elementul “RASA” trebuie analizate foarte obiectiv elementele CASA şi MASA.

CASA Reprezintă mediul cu toate caracteristicile sale, şi în opinia mea trebuie analizat cel mai bine, asfel încât să facem cea mai bună alegere – să găsim “Cel mai bun hibrid de porumb”. Cand vorbim de mediu, elementele componente sunt:

• Caracteristicile condiţiilor microclimatice specifice zonei de culturăÎn opinia mea este greşit să considerăm că este suficient a ne rezuma să interpretăm condiţiile climatice la nivel macro.

Climatul temperat continental în care se află România, prin caracteristica sa de instabilitate multianuală (atât în ceea ce priveşte regimul de precipitatii, cât şi cel de temperaturi) ne determină să interpretăm la nivel de microzonă condiţiile de mediu.• Caracteristicile condiţiilor de sol şi interacţiunea acestuia cu condiţiile climaticeEste foarte importantă cunoaşterea condiţiilor de sol, pentru a putea face cea mai bună alegere în ceea ce priveşte varietatea de porumb ce va fi luată în cultură. Se ştie că porumbul asigură recolte pe soluri de diferite categorii, însă cele mai bune rezultate se obţin pe solurile profunde, fertile, cu textura luto-nisipoasă, care să permită dezvoltarea unui sistem radicular ferm,

puternic, capabil să valorifice însuşirile genetice ale hibridului. Solurile mai puţin recomandate pentru cultura porumbului sunt solurile argiloase, care menţin mai multă umiditate, care se încălzesc mai greu primăvara, iar vara crapă, manifestând repercursiuni grave asupra plantelor de porumb.• Caracteristicile condițiilor tehnologice Condiţiile tehnologice importante sunt legate de rotaţie, sistemul de lucru al solului, disponibilitatea gamei de maşini şi gradul de utilizare a lor, folosirea irigaţiilor sau a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, administrarea rotaţiei pesticidelor.

MASAPentru a obţine manifestarea calităţilor şi însuşirilor caracteristice hibridului de porumb, nivelul de fertilizare trebuie corelat în primul rând cu caracteristicile de sol, tehnologia aleasă, asigurarea necesarului de apă, epoca de maturitate, rotaţia culturilor şi nivelul producţiei ce se doreşte a fi obţinut.În mod cert nu vom putea valorifica potenţialul genetic de producţie şi calitate al unui hibrid de porumb, dacă nu respectăm principiile de bază ale fertilizării caracteristice culturii de porumb.

RASAÎn urma analizării şi a interpretării corecte a componentelor anterioare, CASA şi MASA, vom stabili contextul în care putem face cea mai bună alegere în ceea ce priveşte hibridul de porumb care să ne dea satisfacţia aşteptată.Recomandările specialiştilor cu privire la alegerea varietăţilor de porumb sunt acelea că un hibrid de porumb trebuie să aibă în primul rând calitatea de a fi ADAPTAT.Atâta vreme cât este supus factorilor de mediu ce nu pot fi controlaţi, dar care pot fi estimaţi ca intensitate, pentru ca un hibrid să fie ADAPTAT, trebuie ca procedurile de ameliorare, începând de la primele verigi, să se desfăşoare în mediul care are aceleaşi caracteristici cu mediul de cultură căruia îi va fi destinat, astfel încât observaţiile şi interpretarea manifestărilor morfologice şi fiziologice să fie corecte, iar recomandările de cultură să fie cât mai obiective.Departamentul de Cercetare – Dezvoltare al companiei Procera îşi desfăşoară activitatea de ameliorare şi testare, începând de la verigile primare, în zona de maxim interes din punct de vedere agronomic pentru România, şi anume zona Câmpiei Române

cu 3 centre de testare, Fundulea, Vâlcelele, Brăila şi Câmpia Banatului cu un centru, la Lovrin.Obiectivul Departamentului de Cercetare – Dezvoltare al companiei Procera este acela de a crea material genetic ADAPTAT, cu potenţial de producţie ridicat, având în vedere principiile de bază ale cercetării precum şi aşteptările fermierilor.Hibrizii de porumb ai companiei Procera: CERA 6, CERA 10, CERA 2504, şi BARAGAN 48 au fost dezvoltaţi datorită comportamentului foarte bun în condiţiile arealelor de testare, fiind consideraţi hibrizi cu grad ridicat de adaptabilitate la condiţiile reale de cultură din zonele de maxim interes pentru cultura porumbului, specifice climatului temperat continental adeseori cu tentă excesivă.

Întrebarea iniţială era:

“Care e cel mai bun hibrid de porumb?”

Răspunsul este simplu:

Hibridul de porumb adaptat, creat în condiţiile ecopedoclimatice în care va fi cultivat!

Porumbul “CARE E CEL MAI BUN HIBRID DE PORUMB” inG. mihAi rAdu, director tehnic, ProcerA AGrochemicAls româniA

În contextul în care sezonul de primăvara se apropie, vă propun abordarea unui subiect, care ne solicită atenţia în fiecare an, şi anume “cel mai bun hibrid de porumb”.

Cultură mare


Astfel, compania îşi extinde în România reţeaua de spaţii de depozitare a cerealelor cu 8%. Silozul, cu o capacitate de circa

40.000 de tone, va fi folosit pentru depozitarea cerealelor produse de fermierii din Mehedinţi şi judeţele învecinate, precum Dolj, Caraş-Severin şi Timiş. Silozul este nefuncţional din anul 1999. Însă, din septembrie anul acesta, după ce compania americană va investi în modernizarea lui, silozul va fi operaţional.Odată cu achiziţionarea depozitului de cereale de la Drobeta, grupul american Cargill a ajuns să deţină în România 18 silozuri, capacitatea totală fiind în jur de 500.000 de tone.„Compania avea nevoie de o legătură cu fluviul Dunărea, acesta fiind şi motivul pentru care a achiziţionat silozul din Drobeta Turnu Severin. Depozitul nu mai era funcţional de zece ani, ceea ce înseamnă că investiţia presupune crearea unei linii noi de încărcare a barjelor de pe Dunăre şi reabilitarea completă a zonelor de depozitare. Datorită poziţiei silozului în imediata vecinătate a Dunării, vom asigura accesul cerealelor din vestul României către noi pieţe. Această nouă achiziţie demonstrează încă o dată angajamentul nostru pe termen lung faţă de agricultura românească”, a spus Martin Schuldt, director general Cargill România.Potrivit lui Martin Schuldt, Cargill a investit în modernizarea silozurilor circa 15 milioane USD, iar investiţiile totale pe piaţa românească s-au ridicat la peste 100 de milioane USD.

cargill mai aproape de dunăre prin noua achiziţie de la drobeta mihAelA PreVendA

Compania americană Cargill este prezentă în România din 1996. Cargill desfăşoară activităţi în domeniul cerealelor şi seminţelor oleaginoase, al uleiurilor îmbuteliate şi rafinate şi al nutreţurilor pentru animale. Are în prezent aproximativ 750 de angajaţi care îşi desfăşoară activitatea în 22 de puncte de lucru din toată ţara.Compania furnizează fermierilor input-urile necesare înfiinţării culturilor (seminţe, îngrăşăminte, produse de protecţia plantelor etc), pentru care acceptă plata la recoltare, inclusiv sub formă de produse la preţul pieţei. Oferă planuri personalizate de marketing pentru agricultori, precum şi instrumente cu care îi ajută să gestioneze riscurile financiare. Cargill asigură servicii complete, fiind cumpărător, depozitar şi transportator pentru fermieri.Cargill, companie înfiinţată în 1865, este furnizor internaţional de produse alimentare, servicii agricole, financiare şi industriale. Are peste 131.000 de angajaţi în 66 de ţări.

Martin Schuldt

„Taxarea inversă a TVA la achiziţia de produse agricole va duce la reducerea substanţială a pieţei negre”.

Compania Cargill, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală a cerealelor şi a seminţelor oleaginoase, a achiziţionat un siloz în judeţul Mehedinţi la Drobeta Turnu Severin.

Cultură mare


Luna martie reprezintă din punct de vedere calendaristic prima lună de primăvară şi totodată prima lună de “forţă“ în agricultură. Practic, martie deschide campania de primăvară. Temperaturile pozitive înregistrate în februarie (mai ales spre sfârşitul lunii) i-au determinat pe fermieri să treacă la pregătirea patului germinativ şi la introducerea primelor seminţe sub brazadă. Odată cu încălzirea vremii, culturile semănate în toamnă îşi reiau ciclul de vegetaţie. În materialul de mai jos nu am atins toate activităţile care se desfăşoară în luna martie la cultura mare, dar sperăm să reprezinte un punct de plecare în activitatea agricultorilor.

Cultură mare

martie în cultura maremihAi m

Fertilizarea Operațiunea rămâne esenţială şi în perioada următoare. Se ştie că fără o fertilizare corespunzătoare calitatea producţiilor lasă mult de dorit.În culturile de grâu nefertilizate se obţine o producţie mică de grâu, slabă calitativ, producţie care de cele mai multe ori este încadrată la categoria “grâu furajer” şi valorificată la un preţ care nu justifică şi nu acoperă cheltuielile de producţie. Din aceasta cauză uneori cultura de grâu devine nerentabilă.Fertilizarea, indiferent că vorbim de grâu, orz, orzoaică sau rapiţă de toamnă, se recomandă să se efectueze primăvara devreme, dar numai după ce plantele au pornit în vegetaţie. Raţionamentul acestei recomandări se bazează pe faptul că în felul acesta tot îngrăşământul ramâne în stratul zonei active al rădăcinilor şi este utilizat în totalitate de către plante. Practic, prin aplicarea azotului după reluarea vegetaţiei şi chiar aplicarea lui în doze fracţionate, duce la utilizarea în totalitate a acestuia. În conditiile aplicării îngrăşămintelor pe bază de azot în timpul iernii, datorită precipitaţiilor fie sub formă de zăpadă, fie sub formă de ploaie, o parte din cantitatea de azot este levigată sub nivelul rădăcinilor şi practic se pierde în pânza de apă freatică. De aceea, ar trebui să luăm în calcul faptul că aplicarea azotului este indicat să se facă în funcţie de perioadele critice ale plantelor, dar şi în funcţie de perioada de consum maxim a culturii. Dacă ne

referim la perioadele critice ale culturii de grâu, acestea sunt: la terminarea înfrăţirii, când are loc diferenţierea spicului; la apariţia primului nod, când are loc diferenţierea primordiilor florale; la formarea celui de-al doilea nod, când apar staminele şi se declanşează formarea boabele în spic.Aplicarea fracţionată a azotului se poate face la fel de bine şi la celelalte culturi agricole semănate în toamnă. Dacă ne referim la cultura grâului, îngrăşămintele cu azot se aplică, în principal, în două faze, astfel: 40 – 60 kg N/ha primăvara devreme când plantele de grâu îşi reiau ciclul de vegetaţie, iar restul dozei de aproximativ 30 – 60 kg N/ha se poate aplica la apariţia primului nod al tulpinii.Ca tip de îngrăşământ, primăvara devreme se poate utiliza pentru fertilizare ureea, dar numai până când temperatura diurnă ajunge la valoarea de peste 15°C. După această temperatură se recomandă utilizarea altor tipuri de îngrăşăminte pe bază de azot pentru că la temperaturi mai mari şi în condiţiile unui vânt uşor de primăvară, ureea este descompusă rapid în CO2 şi NH3 substanţe care sunt volatile, înregistrându-se pierderi de produs de peste 30 – 40%. Perioada de consum maxim la grâu se situează în intervalul de la începutul formării paiului şi până la coacerea în lapte când se absorb cea mai mare parte din elementele

culturile semănate în toamnă GRâU, ORZ ŞI RAPIŢĂ

La aceste culturi, în perioada următoare, se va acorda atenţie lucrărilor de fertilizare, erbicidare şi combatere a dăunătorilor.


Cultură mare

nutritive şi anume: 78-92% azot; 75-88% fosfor; 85-88% potasiu.La orz, consumul specific de substanţe nutritive este apropiat de cel al grâului. Astfel, pentru 1000 kg boabe plus producţia corespunzătoare de paie, orzul consumă în medie între 24-29 kg N, 11-13 kg P şi 21-28 kg K în substanţa activă. Pentru toate formele de orz, azotul se aplică primăvara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai după premergatoarele care sărăcesc foarte puternic solul (floarea-soarelui, porumb).Dacă ne referim la cultura de rapiţă, recomandările noastre sunt: când doza de azot care se aplică în vegetaţie este mai mare de 100 kg substanţă activă/ha se recomandă aplicarea fracţionată a acesteia. Primăvara devreme, la pornirea în vegetaţie, se aplică o doză de 50 kg de substanţă activă de azot/ha, iar la sfârşit de martie sau început de aprilie (înainte de butonizare) se recomandă aplicarea fracţiei rămase. În felul acesta plantele de rapiţă utilizează întreg conţinutul de azot aplicat.Dozele de îngrăşăminte variază de la o cultură la alta, dar obiectivul principal trebuie să fie asigurat de o fertilizare raţională, fără pierderi de produs în sol şi cu efecte maxime în producţia obţinută. Doza variază în funcţie de tipul de sol, de conţinutul în azot al solului, de îngrăşămintele aplicate în toamnă la înfiinţarea culturii, de producţia planificată şi nu în ultimul rând de potenţialul financiar al fermierului.

Erbicidarea Luna martie reprezintă pentru fermieri şi începutul celei mai importante lucrări de îngrijire din cadrul culturilor de cereale

păioase - erbicidarea. De cele mai multe ori, această lucrare se continuă şi pe parcursul lunii aprilie. Indiferent că discutăm de culturile de grâu sau orz de toamnă, pagubele produse de buruieni sunt enorme şi se ridică la peste 40 – 50% din producţia programată.Erbicidarea este o lucrare obligatorie care se face în cadrul fermelor, iar reuşita ei depinde în mare masură de câţiva factori importanţi. Anume:• Speciile de buruieni existente în cultură. Fermierul, pe baza istoricului suprafeţei, a plantei premergătoare şi a buruienilor existente la data verificării culturilor de grâu şi orz, stabileşte speciile de buruieni mai importante din solelele respective, stabileşte felul buruienilor şi se focusează pe combaterea acestora;• Alegerea tipului de erbicid sau a combinaţiilor posibile pentru combaterea unui spectru cât mai larg din buruienile prezente în câmp. Pe baza acestor determinări este bine ca fermierul să consulte sau să ceară sfatul firmelor care comercializează erbicide în aşa fel încât să aleagă cea mai bună soluţie pentru ferma sa. De cele mai multe ori un amestec de erbicide cu grade diferite de combatere poate reprezenta soluţia cea mai bună de control a buruienilor;• Momentul de aplicare a erbicidului sau a amestecului de erbicide. Acest lucru depinde foarte mult de modul de acţiune a erbicidului, de toleranţa culturii faţă de acest erbicid, de fenofaza în care se află cultura, dar şi de gradul de dezvoltare a buruienilor;• Soluţia tehnică de aplicare a erbicidelor. Atunci când nu există mijloace suficiente necesare de aplicare a erbicidelor este bine de luat în calcul ca erbicidul ales să aibă o perioadă de aplicare cât mai lungă de timp;• Remanenţa erbicidului. Cu această

ocazie, vrem să atragem atenţia că anumite erbicide pot avea remanenţa asupra culturii postmergătoare. O importanţă deosebită trebuie acordată acolo unde după cultura grâului urmează o cultură de rapiţă. În această situaţie trebuie ca erbicidul ales să nu aibă o remanenţă în sol mai mare de patru luni din momentul aplicării. Este bine ca aceste aspecte să le urmărim şi să le avem lămurite înainte de aplicarea erbicidului.În cazul în care în momentul aplicării erbicidelor se constată pe teren că există şi unele boli foliare, este bine ca împreună cu erbicidele să se aplice şi un fungicid de protecţie a culturii. Şi nu în ultimul rând, odată cu aplicarea pesticidelor respective se poate aplica şi un îngrăşământ foliar care să stimuleze planta de cultură şi să asigure o dezvoltare uniformă a acesteia. Astfel, printr-o singură trecere cu utilajul de tratare se asigură condiţii favorabile pentru realizarea unei culturi sănătoase, curate de boli şi dăunători, viguroasă, capabilă să producă aproape de potenţialul specific al soiului. Pe de altă parte, avem premisa de a asigura o plantă care să facă faţă mai uşor condiţiilor de stres.

Combaterea dăunătorilorDacă în perioada următoare la grâu şi orz atacul dăunătorilor este cât de cât limitat, la cultura de rapiţă încă de la pornirea în vegetaţie ne putem confrunta cu unul dintre cei mai periculoşi dăunători – gărgăriţa tulpinilor de rapiţă (Ceuthorrynchus spp) care determină pagube însemnate. În unele cazuri datorită virulenţei acestui dăunător se poate ajunge la pagube ce depăşesc 80% din producţia prognozată. Protecţia acestei culturi faţă de dăunătorul respectiv poate fi unul din punctele cheie în obţinerea de producţii profitabile. Apariţia acestui dăunător are loc primăvara devreme când temperatura diurnă depaşeşte 9 grade Celsius şi are tendinţă de creştere. Zborul acestor insecte se face de regulă dinspre lizierele de pădure, dinspre terenurile nelucrate către culturile de rapiţă.


culturile din primăvarăÎn mod special trebuie să se ţină seama de amplasarea tuturor culturilor, stabilirea locului fiecărei culturi în asolamentul fermei, evitarea monoculturii şi respectarea intervalului de revenire. Toate acestea contribuie la realizarea unei bune funcţionări a fermei. De cele mai multe ori culturile semănate sunt alese în funcţie de preţul de valorificare, de venitul pe care îl aduce în fermă. In cadrul unui asolament raţional trebuie respectate următoarele cerinţe generale:• Evitarea succesiunii plantelor cu boli şi dăunători comuni: floarea-soarelui, rapiţă, soia, fasole etc;• Respectarea timpului de revenire. De pildă, floarea-soarelui după floarea-soarelui la 4 – 5 ani; sfecla şi inul la 3-4 ani etc;• Semănatul alternativ al prăşitoarelor cu păioasele în aşa fel încât să putem contribui la combaterea unor boli şi dăunători, dar mai ales a buruienilor;• Folosirea unor leguminoase ca plante bune premergătoare pentru principalele culturi agricole.După stabilirea acestor aspecte se poate trece la semănatul culturilor din prima urgenţă. În general, pentru aceste plante, încă din toamnă, terenul a fost bine pregătit prin discuiri repetate în aşa fel încât în primăvară doar se mai face o singură lucrare cu combinatorul sau cu discul (daca este cazul) şi se trece direct la semănat. În prima urgenţă se pot semăna fără probleme

culturile de mazăre (temperatura de semănat 1 – 200 C determinată în sol la adâncimea de semănat), orzoica de primăvară (temperatura de semănat 1 – 20 C determinată în sol la adâncimea de semănat), muştar (temperatura

de semănat 1 – 20 C determinată în sol la adâncimea de semănat), rapiţa de primăvară (temperatura de semănat 1 – 20 C determinată în sol la adâncimea de semănat), sfecla de

zahăr (temperatura de semănat 4 – 50 C determinată în sol la adâncimea de semănat), in (temperatura de semănat 4 – 60 C determinată în sol la adâncimea de semănat), lucernă, trifoi etc, culturi care pot suporta uşor în faza de plantulă temperaturi reduse pentru o perioadă scurtă de timp.În funcţie de specie şi de soi, de terenul pe care se însămânţează, de zona de cultură, cantitatea de sămânţă variază foarte mult. Lucrarea de semănat trebuie astfel organizată încât să se efectueze în cel mai scurt timp posibil. Orice abatere de la perioada optimă de semănat se repercutează asupra producţiei.Pentru plantele care necesită la germinare temperaturi mai mari, în această perioadă se trece la pregătirea patului germinativ, la aplicarea îngrăşămintelor de bază şi chiar, în unele cazuri, la erbicidare. Pentru aceste plante se execută următoarele lucrări:• Pregătirea terenului prin unul sau două lucrări cu grapa cu discuri;

• Aplicarea îngrăşămintelor complexe, care trebuie să ţină cont de planta ce urmează a fi semănată, de planta premergătoare, precum şi de fertilitatea terenului;• Efectuarea unei treceri cu combinatorul. De regulă, această trecere se face cu cel mult una-două zile înainte de semănat.În condiţiile în care agricultorii dispun de agregate complexe care la o singură trecere execută mai multe lucrări, precum mobilizarea solului, aplicarea îngrăşămintelor şi pregătirea patului germinativ sau chiar semănatul, este bine ca aceste lucrări să fie efectuate cât mai aproape de epoca optimă de semănat sau chiar în epoca optimă (atunci când se execută şi semănatul culturii). Dacă fermierii nu dispun de asemenea utilaje complexe trebuie să ţină cont ca pregătirea terenului să se facă prin cât mai puţine treceri. Astfel, se evită tasarea inutilă a terenului, se mobilizează terenul pe o adâncime cât mai mică şi se evită pierderile de apă prin evaporaţie.Un aspect important care trebuie avut în vedere la pregătirea patului germinativ este dat de timpul de intrare pe teren. Intrarea cu utilajele agricole pe teren se face numai atunci când terenul este uscat la suprafaţă (zvântat), nu aderă pe organele active ale maşinilor (disc, tăvălug), nu se tasează puternic pe urmele roţilor de tractor şi nu rămâne în fâşii în urma lucrării cu utilajul respectiv (disc, de exemplu). Practic, prin aceste măsuri se conservă solul, i se păstrează structura şi textura nealterate.

La aceste culturi, în perioada următoare, se va acorda atenţie lucrărilor de fertilizare, erbicidare şi combatere a dăunătorilor.

Cultură mare


Cultură mare

Insecta se întâlneşte în toate zonele de cultură a rapiţei. Gărgăriţa tulpinilor de rapiţă atacă atât culturile de rapiţă, cât şi culturile de varză, conopidă, determinând pagube însemnate.Plantele atacate de gărgăriţa tulpinilor de rapiţă se cunosc prin aceea că stagnează din creştere şi în general tulpina se deformează, se răsuceşte în forma literei S. Un alt aspect al atacului este dat de numărul de ramificaţii ale plantei. De obicei, plantele atacate au un număr mai mare de ramificaţii, însă aceste ramificaţii nu formează silicve sau dacă le formează acestea sunt seci. Pagubele produse culturii variază între 20 - 30% şi pot

ajunge până la compromiterea în totalitate a culturii de rapiţă.Adulţii iernează în sol, sub resturile vegetale, în păduri, pe terenurile nelucrate, iar primăvara devreme, când

se ajunge la o temperatură a solului de 5 până la 70 C la adâncimea de 2 cm, aceştia ies din stadiul de hibernare. De la temperatura de 100 C se produce zborul dăunătorilor în noile câmpuri de rapiţă. Depunerea ouălor se produce

după o perioadă scurtă de hrănire. O femelă poate să depună până la 100 de ouă. Aceste ouă sunt depuse în diferite locuri, dar de preferinţă pe tulpina în formare. Din ouă ies larvele care se

hrănesc în interiorul tulpinii. Adultul de gărgăriţă are corpul de aproximativ 3,5 - 4 mm lungime şi culoarea neagră spre plumburie. Ca la orice gărgăriţă capul se termină cu un rostru lung

cu ajutorul căruia taie orificii în tulpina de rapiţă. Larvele au la maturitate aproximativ 5 mm lungime, au corpul albicios, uşor îndoit la mijloc, iar capul la început este negru după care devine brun. Larvele sapă galerii prin tulpină.

Combaterea Părerile specialiştilor sunt împărţite în ce priveşte combaterea gărgăriţei tulpinilor de rapiţă. Însă, toţi sunt de acord că odată apărute larvele în interiorul tulpinilor, acestea sunt foarte greu sau chiar imposibil de combătut.După opinia noastră, combaterea eficientă a acestui dăunător se poate face numai atunci când au apărut formele hibernante (adulţii) în cultura de rapiţă, înainte de depunerea pontei în interiorul tulpinii. Din punct de vedere climatic, acest lucru se întâmplă atunci când temperatura aerului este mai mare de 900 C, iar precipitaţiile lipsesc. Calendaristic, această temperatură se întâlneşte, în anii normali, la începutul lunii martie. Anul trecut, datorită condiţiilor din primavară, primele exemplare adulte au fost prinse în capcană, în zona Calaraşi, la data de 21 februarie.Anul acesta, datorită iernii destul de blânde (cu zăpadă şi cu geruri treptate până la jumătatea lui februarie) credem că atacul acestui dăunător va fi mult mai virulent decât în ultimii ani şi cu o apariţie ceva mai târzie în culturile de rapiţă, aproximativ pe 2 - 5 martie.Ca fenofază de dezvoltare a plantelor de rapiţă, atacul coincide cu începutul creşterii tulpinii de rapiţă, dar până să ajungă tulpina floriferă la înălţimea de 10 - 15 cm. După ce depăşesc această înălţime, plantele sunt mai greu atacate, iar pagubele sunt mult mai mici.Ca modalitate de combatere se recomandă aplicarea diferitelor tipuri de insecticide omologate în acest sens. Pentru mărirea eficienţei asupra acestui dăunător este de preferat să se aplice amestecuri de insecticide care să aibă atât efect de contact, cât şi sistemic. Componenta de contact omoară toţi adulţii de gărgăriţă întâlniţi în cultură, iar componenta sistemică asigură protecţie împotriva dăunătorilor care vor veni după trecerea efectului de contact. Adulţii care vin din alte culturi, înainte de a depune ouăle se hrănesc şi odată cu hrana ei ingerează şi insecticidul sistemic aplicat culturii. În felul acesta se poate asigura o protecţie bună a culturii de rapiţă împotriva gărgăriţei tulpinilor.

Atenţie la gărgăriţa tulpinilor de rapiţămihAi m.

Începând chiar din primăvară devreme avem deja de lucru cu unul dintre cei mai importanţi dăunători ai culturii de rapiţă - gărgăriţa tulpinilor de rapiţă (Ceutorhynchus napi).


Înfiinţată iniţial, în 1958, ca o cooperativă de interes agricol pentru uscarea şi condiţionarea

seminţelor SICA SCS, îşi îndreaptă foarte repede paşii către comercializarea seminţelor de porumb, în cadrul unui parteneriat cu una din cele mai renumite companii americane de seminţe.Deprinzând tainele producerii şi comercializării seminţelor de porumb, hotărăşte începerea propriilor programe de cercetare, după încheierea colaborării comerciale cu partenerul american, şi demarează cu ameliorarea porumbului pentru siloz, segment care la acea vreme nu era interesant pentru alte companii de

seminţe, dar în acelaşi timp în piaţă se simţea nevoia cultivării unor hibrizi care să răspundă cerinţelor crescătorilor de animale. Pe acest segment compania ocupă astăzi locul I în Franţa, şi este recunoscută la nivel mondial ca având cea mai inovativă cercetare pentru crearea hibrizilor de porumb destinaţi obţinerii silozului. De la

ameliorarea hibrizilor pentru siloz, s-a trecut la ameliorarea porumbului pentru boabe care să răspundă nevoilor tuturor filierelor procesatoare ale acestei culturi. Performanţele gamei de porumb pentru

boabe au fost validate atât de institutele oficiale din Franţa şi cele de pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea subsidiarele CAUSSADE SEMENCES cât mai ales de fermieri. CAUSADE

SEMENCES are varietăţi de porumb folosite ca martori, de către instituţii oficiale, în evaluarea performanţelor varietăţilor de porumb puse pe piaţă de către toate companiile care activează în acest domeniu. Performanţele hibrizilor de porumb, care acoperă toată gama FAO de precocitate, poziţionează compania pe locul III în Franţa, şi una

din cele mai importante companii la nivel european.Misiunea de a fi o companie multi-specii, a fost definită încă de la începutul activităţii de cercetare, şi pe parcursul

a mai bine de 50 de ani a fost respectată cu sfinţenie, astăzi compania deţinând cel mai mare portofoliu de specii pentru culturi de câmp şi plante furajere, mai precis 50 de specii (porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia, mazăre, lupin, sorg, grâu, orz, orzoaică,

triticală, secară, sfeclă, lucernă, sparcetă etc.). Varietăţile CAUSSADE SEMENCES se comercializează în peste 34 de ţări de pe toate continentele lumii.

România - punct strategicGROUPE CAUSSADE SEMENCES a poziţionat România ca un punct strategic în programele de cercetare care susţin crearea de varietăţi adaptate condiţiilor climatice specifice părţii de est a Europei - precipitaţii puţine şi neuniform repartizate, veri foarte călduroase, cu arşiţă atmosferică. De aceea, în 2008 în localitatea Mircea Vodă, jud. Brăila, a pus bazele unei Staţiuni de cercetare unde pentru început se desfăşoară o parte din secvenţele programelor de ameliorare pentru cultura de floarea-soarelui, se testează rezistenţa la secetă a liniilor / hibrizilor de porumb, iar pe viitor se urmăreşte transferul întregului program de ameliorare pentru culturile de floarea-soarelui şi porumb, programe care au ca obiective crearea de hibrizi perfect adaptaţi la arealul pedo-climatic din estul Europei.In România, GROUPE CAUSSADE SEMENCES este prezent din anul

2005. La început prezenţa a fost definită prin colaborări cu staţiunile de cercetare pentru a-şi testa varietăţile în condiţiile pedo-climatice din România. Intuind potenţialul agricol al României, GROUPE CAUSSADE SEMENCES în 2007, stabileşte un parteneriat cu un distribuitor de seminţe şi pesticide (S.C. ZETA COM SRL) şi timp de 2 ani soiurile şi hibrizii CAUSSADE SEMENCES, pentru cele mai importante culturi agricole (porumb, floarea-soarelui, soia, rapiţă, sorg etc.), sunt distribuite pe piaţa românească.

Mai aproape de nevoile partenerilor săiÎntrucât fermierii români au fost foarte mulţumiţi de performanţele varietăţilor CAUSSADE SEMENCES, compania franceză a decis ca începând cu 1.01.2009 să-şi deschidă propria subsidiară în România pentru a fi mai aproape de nevoile partenerilor săi. Primul an de activitate al subsidiarei din România a fost un adevărat SUCCES, echipa reuşind să-şi îndeplinească toate obiectivele propuse. Datorită rezultatelor economice ale primului an de activitate comercială şi de producţie în România, la care se adaugă şi cele din primele 2 trimestre ale anului 2010, grupul francez a

hotărât să înfiinţeze în România un centru de coordonare şi dezvoltare a activităţilor sale în partea de Est a Europei, pentru a-şi consolida poziţia pe aceste pieţe şi mai ales pentru a avea o reacţie proactivă la schimbările mediului economic din această parte a Europei. Ca urmare, la 1 iulie 2010 a fost creată subsidiara CAUSSADE SEMENCES EST EUROPA SRL, cu rolul de a coordona activităţile desfăşurate de subsidiarele CAUSSADE SEMENCES ROMâNIA SRL, CAUSSADE SEMENCES UNGARIA KFT, CAUSSADE SEMENCES BULGARIA EOOD şi reprezentanţa din Republica Moldova. În următorii ani şi activităţile grupului CAUSSADE din Rusia, Ucraina sau a altor ţări din blocul CSI vor fi coordonate tot de la Bucureşti. Această decizie a grupului arată faptul că România este considerată un punct strategic în dezvoltarea brandului CAUSSADE SEMENCES la nivelul Europei de Est.

Cel puţin 2 ani de testeDeşi portofoliul de specii de cultură este unul foarte generos, în România grupul francez comercializează numai 8 specii, şi anume: porumb, floarea-soarelui, sorg, soia, rapiţă, grâu, orz şi triticale. Anual se adăugă cel puţin 1- 2 specii de cultură, specii ale căror varietăţi (soiuri sau hibrizi)

sunt mai întâi testate în diferite condiţii pedo-climatice şi tehnologice din România şi apoi introduse pe oferta comercială. Una din politicile companiei este aceea de a nu introduce în oferta comercială niciun soi sau hibrid dacă acesta nu a fost testat cel puţin 2 ani în România.Pentru campania de primăvară 2011, CAUSSADE SEMENCES lansează pe piaţă 25 de hibrizi de porumb la care se adaugă Conceptul DUO CS, pentru siloz, 6 hibrizi de floarea-soarelui, 2 soiuri de sorg, şi ca specie nouă, pentru piaţa de seminţe din România, soia.

Randament stabil în condiţii climatice diferiteHibrizii de porumb pentru boabe acoperă toate grupele de maturitate pretabile pentru condiţiile climatice din România, de la FAO 190 până la FAO 510 iar pentru siloz până la FAO 550. Hibrizii de porumb CAUSSADE SEMENCES, sunt hibrizi care de patru ani confirmă şi câştigă cotă de piaţă, în România. În ultimii doi ani şi-au demonstrat stabilitatea randamentului, în condiţii climatice foarte diferite, dacă anul 2009 a fost un an secetos, 2010 a fost un an ploios în foarte multe zone din ţară. De asemenea, şi-au confirmat stabilitatea producţiei şi pretabilitatea pentru toate nivelurile tehnologice.

cAussAde semences o companie titrată

dr. inG. ninA GheorGhiţă - director mArketinG-dezVoltAre - cAussAde semences s.r.l. romAniA

Grupul CAUSSADE SEMENCES este una din cele mai titrate companii de seminţe, care activează la nivel mondial. Este o companie multinaţională de origine franceză, cu sediul central în Caussade, un oraş situat în partea de sud a Franţei; de la această localitate şi-a luat numele compania în 1991.

Cultură mare


tardiv. Acest hibrid şi-a dublat an de an volumul de sămânţă vândută, întrucât fermierul care l-a cultivat pentru prima dată nu mai renunţă ci din contră îşi măreşte anual suprafaţa, după modelul domnului Ţuţuianu Gheorghe – S.C. Lux Com S.R.L., Loc. Ileana, Jud. Călăraşi.Iată opinia dânsului despre REALLI CS: ,, Este al treilea an consecutiv când cultiv varietăţi CAUSSADE SEMENCES unde, influenţat de rezultatele de excepţie, am mărit continuu suprafaţa cultivată cu această genetică. În 2010 hibridul REALLI CS l-am semănat pe 450 ha. Rezultatul obţinut a fost unul foarte bun, şi anume, producţia medie fiind de 12000 kg/ha, producţie STAS. Pentru anul 2011 din cele 1500 ha pe care intenţionez să le semăn cu porumb, 1000 ha vor fi semănate cu REALLI CS. Concluzia mea, după o experiența de 3 ani, este că, utilizând genetica aceasta, ai garanţia producţiei şi implicit a profitului. O genetică pe care o recomand cu căldură tuturor fermierilor”.

CORETTA CS – Maşină de făcut boabe! Este un hibrid simplu, FAO 510, bob dentat, ştiulete mare foarte bine acoperit cu boabe. Potenţial de producţie foarte ridicat, datorită

Pentru anul 2011, recomandăm fermierilor să nu le lipsească din cultură următorii hibrizi:

• CORTI CS - timpuriu, • REALLI CS - semitimpuriu, • GERZI CS – semitardiv şi • CORETTA CS - tardiv. •Este important ca în fermă să existe cultivaţi hibrizi din grupe FAO diferite, pentru a minimiza riscul arşiţelor şi secetelor din timpul verii.

REALLI CS – Numele performanţei! Este un hibrid simplu, FAO 380, bob dentat, ştiulete mare, foarte bine acoperit cu boabe, numărând 18 rânduri. Este un hibrid din noua generaţie, unul din cei mai productivi hibrizi din piaţă. Are un profil fito-sanitar foarte bun, la sfârşitul ciclului de vegetaţie. Rezistă foarte bine la stresul termic şi hidric. Este un hibrid semitimpuriu cu potenţialul de producţie al unui hibrid

uniformităţii ştiuleţilor, numărului ridicat de rânduri/ştiulete şi a MMB. Numărul de rânduri este între 18 și 20. Are un grad foarte mare de adaptabilitate la diferite condiţii tehnologice şi pedo-climatice, comportament foarte bun faţă de complexul de boli şi, de asemenea, foarte important pentru un hibrid tardiv pierderea rapidă a apei după atingerea maturităţii fiziologice. Aceste aspecte sunt confirmate de fermierii care au cultivat acest hibrid, printre care şi Thiery Bourgoin – Director general S.C. Rominsem S.R.L., Loc. Mircea Vodă, Jud. Brăila. ,,Cultiv CAUSSADE SEMENCES din primul an de când au intrat în România (2007). Când spun cultiv mă gândesc la porumb, floare, rapiţă etc., deci pentru toate culturile pe care le am în asolament. În 2010, la cultura de porumb, printre alţi hibrizi CAUSSADE SEMENCES am avut şi CORETTA, un hibrid spectaculos. Este un hibrid nu foarte înalt, pentru grupa sa şi are un ,,stay-green’’ foarte bun. Un alt aspect care m-a impresionat la CORETTA CS a fost numărul mare de rânduri pe ştiulete, personal am făcut determinările şi am găsit numai 20 de rânduri/ştiulete şi de asemenea umiditatea la recoltare. Cu privire la aceasta pot spune că l-am recoltat la începutul lunii octombrie, mai precis 2 octombrie, iar umiditatea a fost de 17%. Deci, pot să afirm că pierde foarte repede apa, după maturitatea

fiziologică. L-am avut cultivat pe două sole. Pe o solă de 50 ha am obţinut o producţie medie de 13100 kg/ha, iar pe cealaltă solă de 40 ha am obţinut 12600 kg/ha. Deci pe cele 90 ha am obţinut 12850 kg/ha, producţie STAS. Singura diferenţă în tehnologie a fost că o solă s-a pregătit numai cu 2 discuri în primăvară şi un tăvălugit, deci fără arătură şi nici o altă lucrare în toamnă, iar cealaltă solă a fost arată din toamnă şi discuită în primăvară. Ambele sole au fost fertilizate cu 350 kg N substanţă brută (produs comercial) şi 150 kg P, la fel produs comercial. Aceste producţii au fost obţinute la neirigat, deşi noi suntem cunoscuţi ca o societate care aplicăm irigaţii, dar anul acesta nu a mai fost nevoie. Mă declar foarte mulţumit de varietăţile CAUSSADE SEMENCES’’.

Hibrizii de porumb pentru siloz. Programele de cercetare pentru portofoliul porumb siloz se desfăşoară în cadrul unui departament special creat, în cadrul companiei, numit CAUSSADE VALORIFICARE ANIMALĂ. Conceptul DUO CS reprezintă încununarea preocupărilor pentru INOVAŢIE în materie de porumb siloz. Conceptul DUO CS, nu este un hibrid, ci este o asociere a două varietăţi de porumb având aceeaşi precocitate şi dezvoltare vegetativă selecţionate pentru complementaritate nutritivă şi digestivă. De ce să alegem să cultivăm în fermă DUO CS?1. Pentru că asigură dieta de bază

foarte bogată în energie şi reduce incidenţa bolilor digestive, în special a acidozei ;

2. Pentru că stimulează consumul de zi cu zi, prin creşterea cantităţilor de hrană, consumate pe tain ;

3. Pentru că maximizează producţia de lapte prin valorificarea cât mai bună a UFL din porumb.

Acest concept ne diferenţiază clar de concurenţă şi ne aduce în poziţia de cea mai inovativă companie de seminţe pe segmentul porumb pentru siloz. Desigur, pe lângă Conceptul DUO CS, care se adresează în special zootehniştilor profesionişti, compania oferă pe piaţă

şi hibrizi de porumb special amelioraţi (ASTERI CS, ESTORI CS, GRATIFI CS) care oferă o serie întreagă de avantaje crescătorilor de animale, cum ar fi: 1. Grad ridicat de digestibilitate al

plantei întregi, ajungându-se la un procent de 71-74%;

2. Creşterea conţinutului în amidon şi proteină în siloz, datorită raportului foarte echilibrat între planta întreagă şi ştiulete;

3. Caracter ,,stay-green’’ pronunţat, ceea ce asigură o conservare şi o calitate foarte bună a silozului;

4. Creşterea toleranţei/rezistenţei hibrizilor la agenţii fitopatogeni, aspect foarte important întrucât o masă verde sănătoasă face ca microorganismele care asigură procesele de fermentaţie şi conservare a silozului să nu între în relaţii de concurenţă sau de antagonism cu microflora fito-patogenă.

DUO CS®DUO CS®

semințe marca cAussAde semences

Thiery Bourgoin – S.C. Rominsem S.R.L., Loc. Mircea Vodă, Jud. Brăila.

Ţuţuianu Gheorghe – S.C. Lux Com S.R.L., Loc. Ileana, Jud. Călăraşi.

Care sunt avantajele cultivării hibrizilor de porumb CAUSSADE SEMENCES?• Semănatul timpuriu cu toate beneficiile pe care le implică acesta, întrucât genetica tolerează temperaturi mai scăzute, de aceea semănatul se poate începe când în sol sunt 60C, iar vremea este în curs de încălzire, ca urmare nu trebuie să mai aşteptăm temperatura de 8-100C, aşa cum se întâmplă cu marea majoritate a hibrizilor care sunt pe piaţă; Un plus de recoltă adus de o polenizare foarte bună a ştiuleţilor datorită unei coincidenţe maxime de apariţia mătăsii şi paniculului;• Număr mare de ştiuleţi pe plantă, 1,5 – 2 ştiuleţi, şi foarte important, planta prin mecanismele fiziologice şi biochimice îşi reglează foarte bine numărul de ştiuleţi în funcţie de nivelul de tehnologie aplicat. Într-o tehnologie medie cei doi ştiuleţi/plantă sunt aproape de aceeaşi dimensiune;

• Componente ale randamentului foarte echilibrate, în care numărul de rânduri/ştiulete, la majoritatea hibrizilor care trec de grupa FAO 380 se încadrează între 18-20, sunt hibrizi de ultimă generaţie cu o germoplasmă de excepţie;• Pierderea rapidă a apei din bob, după atingerea maturităţii fiziologice, ceea ce înseamnă eliminarea completă a costurilor cu uscarea, dacă discutăm de hibrizii tardivi sau eliberarea terenului mai devreme, pentru înfiinţarea culturilor din toamnă şi, de ce nu, o valorificare a producţiei la preţuri mai bune, în cazul hibrizilor timpurii sau semitimpurii.• Rezistenţă la stresul hidric şi arşiţa atmosferică, obiectivul numărul 1 al programelor de ameliorare.

Cultură mare


SORGULEste o plantă de cultură insuficient exploatată în România. De regulă, împarte acelaşi areal de cultură cu porumbul, însă poate asigura o certitudine a producţiei în zonele cu incidenţă crescută a anilor secetoşi sau zone cu soluri nisipoase, soluri erodate etc. unde la cultura de porumb se obţin producţii mici sau foarte mici. Ca urmare, această cultură asigură un cost de producţie moderat, dar foarte important, randamente bune în condiţii vitrege de cultură (secetă, soluri cu o fertilitate scăzută, nivel tehnologic redus etc.), ceea ce-i oferă un mare avantaj în faţa celorlalte cereale cu utilizări similare. CAUSSADE SEMENCES vă propune soiuri de sorg pentru boabe şi respectiv pentru siloz, care vă pot asigura furajul pentru animale, indiferent de evoluţia, din punct de vedere climatic, a anului agricol. SECURIZAŢI-VĂ sursa de hrană pentru animale prin cultivarea soiurilor de sorg • BRISE CS – sorg pentru boabe şi • SUPER SILE 20 – sorg zaharat pentru siloz!

SOIADin punct de vedere agronomic, cultivarea leguminoaselor pentru boabe nu trebuie să lipsească din cadrul rotaţiei culturilor, din nicio fermă, întrucât sunt plante care aduc o serie de avantaje, şi anume: sunt foarte bune premergătoare pentru toate culturile, cu excepţia celor care au boli şi dăunători comuni, sunt plante amelioratoare pentru nivelul de fertilitate al solului, prin faptul că au capacitatea de a intra în simbioză cu bacteriile fixatoare de azot din sol, determinând creşterea conţinutului de azot al solului, îmbunătăţesc structura şi activitatea biologică a solului. CAUSSADE SEMENCES vă oferă două soiuri semitardive, foarte adaptate condiţiilor pedo-climatice din România:• BANJO CS şi • FASTO CS.

Hibrizii de floarea-soarelui Programele de ameliorare pentru această cultură au fost orientate către crearea de hibrizi cu diferite rezistenţe (la Orobanche sau imidazolinone) şi caracteristici biologice care să răspundă diferitelor cerinţe ale procesatorilor din industria specifică. Dintre caracteristicile agronomice, programele de cercetare pun accentul pe: toleranţă la secetă şi arşiţă; grad de rusticitate ridicat; rezistenţă la frângere şi cădere; adaptabilitate la diferite condiţii tehnologice şi pedo-climatice în vederea asigurării stabilităţii randamentului; grad crescut de autofertilitate etc.Un aspect foarte important, care deosebeşte hibrizii IMI CAUSSADE SEMENCES – IMERIA CS şi FUSHIA CS - de ceilalţi hibrizi Clearfield din piaţă, este faptul că ambele linii genitoare sunt rezistente la erbicidul imazamox, ceea ce face ca efectele de fitotoxicitate care pot apărea, să fie inexistente. Un aspect foarte important, întrucât orice efect de stres pentru plantă se soldează cu diminuări ale recoltei.Pentru anul 2011 din orice fermă nu trebuie să lipsească hibrizii • IMERIA CS şi • DALIA CS.

IMERIA CS – Un hibrid imbatabil! Este un hibrid cu o talie a plantei medie spre înaltă, cu o rezistenţă foarte bună la boli, de exemplu, la Plasmopara are rezistenţă pentru 10 rase (330, 710, 700, 730, 770, 300, 310, 100, 703, 304); conţinut bun în ulei (49%), MMB 60-68, potenţial biologic de producţie foarte ridicat (5000-5500). Este hibridul cu cea mai mare cotă de piaţă, din portofoliul de hibrizi de floarea-soarelui Caussade Semences. În anul 2010, deşi nu a fost un an foarte bun pentru floarea-soarelui, întrucât cantitatea de precipitaţii căzute a crescut incidenţa bolilor foliare şi de capitul sau în foarte multe zone, perioada de polenizare s-a suprapus cu cea a precipitaţiilor, totuşi IMERIA CS în culturi comerciale a adus producţii medii care au variat de la 2500 – 3800 Kg/ha, pe suprafeţe mari.

DALIA CS – Calitate şi performanţă! Este un hibrid cu rezistenţă la Orobanche cumana rasele A – E. Talia plantei este mică-medie, calatidiu mare foarte bine acoperit cu seminţe, grad ridicat de rusticitate, ceea ce face ca planta să valorifice foarte bine terenurile mai slab productive. În anul 2010, în cultura comercială producţiile medii au variat între 2000 kg/ha până la 3700 kg/ha, în funcţie de zona de cultură şi nivelul tehnologic aplicat.

Cultură mare


Componentele esențiale ale presei de balotat sunt de la presa QUADRANT 3200

încercată şi testată, care este una dintre cele mai puternice prese de baloţi pătraţi de pe piaţă. Presa nouă QUADRANT 2200 RC ADVANTAGE descrie echipament, ca de exemplu un cadru principal robust, transmisie principală puternică şi asigurarea interactivă de greble de alimentare, rotor şi pick-up şi tăvălugi cu aruncare largă. În plus, sistemul său TURBO FAN cu un flux de aer puternic, continuu, de 140 km/h, cu 51 de bătăi de piston rapide/min. şi presiune intensă de 180 bar în camera baloţilor, protejează eficient innodatorul contra contaminării.În plus, multe componente ale maşinii sunt disponibile ca şi opţiune. De exemplu, clientul poate configura presa pentru a se adecva popriilor cerinţe, aşa încât clienţii să primească exact componentele de care au nevoie.

Mai multă eficiență datorită ROTO-CUT-uluiPresa QUADRANT 2200 RC ADVANTAGE descrie un rotor echipat cu 25 de cuţite ce dau o gamă de lungimi de tăiere de 45-70 mm – aceasta fiind precondiţia pentru producerea de furaj de calitate superioară. Blocajul rotorului de către recoltă este rectificat rapid şi uşor şi chiar automat (în mod normal, şoferul trebuie să opereze valva de control, aşa încât camera să coboare): camera cutter-ului şi cuţitele se mişcă în jos, blocajul este îndepărtat, apoi cuţitele

şi camera cutter-ului se mişcă înapoi în poziţie normală, iar maşina este gata imediat să înceapă din nou balotarea.

Operare uşoarăOperarea cu QUADRANT 2200 RC ADVANTAGE este extrem de uşoară. Presa de balotat este echipată cu Claas MEDIUM TERMINAL, care va da capacităţi de control şi de monitorizare. În timpul operării normale, şoferul nu are nevoie să iasă din tractor. Cuţitele pot fi înlocuite convenabil, deoarece camera cutter-ului poate fi lăsată în jos. Selecţia grupului de cuţite poate fi preselectată pe presă (gama ce se schimbă cu 6, 13 şi 25 de cuţite).

QuAdrAnt 2200 rc AdVAntAGe - puternică, simplă, de încredere CLAAS LANSEAZĂ O NOUĂ PRESĂ DE BALOŢI PĂTRAŢI

Fermierii şi subcontractorii doresc fân, siloz şi baloţi de paie de mărime ideală. Aceasta este exact ceea ce vor da presele de balotat Claas QUADRANT, la o densitate extrem de mare a baloţilor şi cu un material prelucrat maxim.

Claas este o companie germană familială şi unul dintre producătorii lideri de piaţă în tehnologia agricolă. Un număr mare de sucursale, incluzând 14 fabrici de producţie, în jurul globului, asigură apropierea de client la scară mondială. Numele Claas a fost sinonim cu inovaţia din tradiţie, orientare pe client şi pe angajat, precum şi cu succesul pe termen lung şi a orientat creşterea timp de peste 90 de ani. Combinele recoltatoare Claas sunt leader-ul de piaţă european, iar tocătoarele Claas sunt numărul unu mondial. Gama de produse Claas include, de asemenea, tractoare, prese, maşini de recoltat iarbă şi cea mai recentă tehnologie de informaţie agricolă. Grupul Claas este, de asemenea, un furnizor al industriei de aviaţie şi al sectorului automotive, operând şi în alte domenii.

Tehnică agricolă


Cormana este realizată din 2 părţi, din aripa cormanei şi din pieptul cormanei, deoarece zona cea mai solicitată este pieptul cormanei. Când pieptul se uzează se schimbă fără a fi nevoie să se schimbe şi aripa cormanei. Acesta este dotat cu 5 trupiţe, 5 antetrupiţe, sistem de siguranţă contra pietrelor şi a altor obstacole, de tip „cu cilindrii hidraulici“, cu brăzdar cu vârf schimbabil şi lăţime de lucru variabilă.Materialele utilizate la construcţia brăzdarelor şi a cormanelor sunt din categoria celor de înaltă calitate, utilizate special pentru realizarea acestor părţi componente extrem de solicitate în timpul lucrului.

Sisteme de siguranţăDeoarece în timpul lucrului pot apărea diferite obstacole (de exemplu, pietre) care pot pune în pericol integritatea trupiţelor plugului, constructorul italian pune la dispoziţia fermierilor trei tipuri de sisteme de siguranţă, şi anume: • cu bolţ de forfecare, • „non stop“ prevăzut cu arc lamelar, • „non stop“ cu cilindru hidraulic.

Gamă diversificatăGrupul execută la ora actuală o gamă foarte largă de pluguri prezente şi pe piaţa românească începând cu anul acesta. Dintre acestea amintim: • plugul semi purtat FABIO, • plugurile reversibile LIVIO, SILVIO, LELIO, SISTO, SIRO şi LUCIO.

AccesoriiGrupul italian pune la dispoziţia fermierilor şi o serie generoasă de accesorii dintre care amintim:

Premieră la firma maschio-Gaspardo: noua gamă de pluguri recent lansată pe piaţăsorin-tiberiu bunGescu

Anul trecut, între 10 și 14 noiembrie, la Expoziţia Internaţională de Maşini pentru Agricultură EIMA de la Bologna din Italia,

renumitul grup italian Maschio-Gaspardo a prezentat primul plug produs de această firmă. Plugul se numeşte SIRO, este de tip reversibil, iar trupiţele sunt cu cormane lamelare (din fâşii). Pe trupiţe se pot monta şi cormane clasice (de tip cilindrică, universală-culturală, semielicoidală şi elicoidală).

• cormana din fâşii (lamele), în general pentru solurile tip lăcovişte, cu exces sau deficit de umiditate, care însă se utilizează cu succes şi pe celelalte tipuri de sol, • cormane din plastic (polietilenă) care au avantajul că în cazul solurilor puternic umectate, solul nu se lipeşte pe suprafaţa acesteia, • antetrupiţă, • brăzdar realizat din 2 bucăţi, cu vârf schimbabil sau brăzdar dintr-o bucată, • sistem hidraulic special pentru reglarea lăţimii de lucru, • cilindru hidraulic pentru reglarea adâncimii de lucru, • roţi din metal, din cauciuc sau combinate, • roţi de metal 400´170, 500´180, discuri de diferite tipuri, • cormană suplimentară, • al doilea acumulator pneumatic, • echipament electronic de comandă a plugului care se montează în cabina tractorului pentru anumite reglaje, • comenzi de la distanţă etc.

Tehnică agricolă


Împreuna vom învinge

MASCHIO GASPARDO Romania SRL Strada Înfratirii, 155315100 Chisineu-Cris, Jud, Arad - ROMANIATel. +40 257 307030 - Fax +40 257 307040e-mail: [email protected] - www.maschio.ro

Maschio Gaspardo România mulţumeşte tuturor clienţilor şi dealerilor pentru

încrederea demonstrată prin rezultatul excepţional obţinut în vânzarea

semănătorilor de precizie MT. Mulţumită dumneavoastră, în acest an, alte 105.000 ha vor � semănate cu calitate şi precizie.

Promoţiile vor continua şi pentru alte produse Maschio Gaspardo.

VĂ MULȚUMIM

Împreună vom învinge

totul despre castraveţii de solarMircea croitoru • leguMicultor Matca, jud. galaţi

Tehnologia de culturăCastraveţii se cultivă de foarte mult timp în ţara noastră, dar tehnologia folosită, clasică, se caracterizează prin eforturi minime şi rezultate modeste.Odată cu apariţia hibrizilor performanţi de ultimă generaţie, genoici (cu flori femele) şi partenocarpici (înmulţire asexuată), se impune o tehnologie total diferită de cea clasică, folosită de majoritatea cultivatorilor, care se caracterizează prin implementarea tehnologiilor moderne şi cât mai mult posibil controlul factorilor de vegetaţie. Cultivarea hibrizilor cu potenţial de producţie ridicat şi calitate superioară a fructelor (atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru industrializare) coroborată cu o tehnologie modernă fac din cultura de castraveţi o sursă sigură şi importantă de bani atât pentru micul, cât şi pentru marele producător.Pentru a avea o cultură reuşită şi o producţie mare (4-5 kg pe plantă) trebuie să ţinem cont de câteva aspecte de tehnologie.

Producerea răsaduluiVârsta optimă pe care trebuie să o aibă răsadurile în momentul plantării în solarii este de maximum 30 zile.Semănatul se face direct în alveole cu dimensiuni 9/9/9 sau 7/7/7 sau 5/5/5, iar ca suport se poate folosi turba sterilizată 100%. Alveola nu se umple până sus, ci se lăsă gol 0,5 cm.Cu o săptămână înainte de plantare

se face dezinfecţia spaţiilor unde se produce răsadul. Dezinfecţia se realizează cu produse fitofarmaceutice ca Oleoecalux, Aplaudus sau Sineratox, o combinaţie de insecticid, acaricid în doze duble, fungicid. Substanţele dezinfectante se pot aplica atât cu vermorelul, cât şi cu atomizorul. Se începe cu partea cea mai îndepărtată de uşă mergându-se cu spatele. Spaţiile se ţin închise una-două zile, după care se aerisesc.Înainte de semănat alveolele încărcate cu turbă se udă aproape de saturaţie cu apă călduţă, se lăsă să se scurgă, în mijlocul cubului se face un orificiu de 0,5 cm prin apăsare cu degetul.Semănatul se face manual sau cu

aparatul, plasându-se câte o sămânţă în fiecare orificiu, după care se acoperă cu turbă sau perlit. După acoperire se face o stropire cu o soluţie de Tachigaren 0,1 sau Previcur 0,2%. Soluţia are rol de protecţie în timpul perioadei

de germinare împotriva agenţilor fitopatogeni tip phytium, dar şi pentru a pune în contact intim sămânţă cu turbă.Acoperirea alveolelor cu folie sau cu agril este opţională, însă importantă din două puncte de vedere: pentru menţinerea umidităţii pe perioada germinare-răsărire; pentru creşterea temperaturii substratului nutritiv care este foarte importantă în această perioadă.Temperatura optimă de germinare este 20-30 grade C. Cu cât temperatura este mai mare, cu atât plantele răsar mai repede. În aceste condiţii plantele răsar în 3-5 zile. Prelungirea perioadei de răsărire nu este benefică deoarece cu cât se prelungeşte mai mult, cu atât

plantele ies mai debile (producţii mici în vegetaţie). Imediat ce au răsărit plantele, se îndepărtează materialul cu care au fost acoperite.Pe tot parcursul perioadei de răsad (răsărire-plantare) plăntuţele de castraveţi sunt pretenţioase la lumină, temperatură şi umiditate.Plantele de castraveţi sunt iubitoare de lumină, 22-30 megalux. Nu suportă umbrirea nici măcar pe o perioadă scurtă. Se foloseşte folie curată, de preferat cu focalizare de lumină.În ce priveşte temperatura, plantele necesită temperaturi ridicate: optim: 26-32-35 grade C; minima: 14 grade C. Suportă şi temperaturi mai mari decât 35 de grade C şi mai mici de 10 grade C, dar cu stagnare în creştere.Umiditatea în sol, moderat 65-75%. Umiditatea în exces duce la apariţia bolilor de răsad. Aeraţia trebuie să fie moderată, totuşi nu suportă îmbâcseala.Alte lucrări: Tratamente fitosanitare: 2-3 tratamente; Foliare (F66, etc) BioRootz 0,1 la repicare; Fungicide (Previcur, Captadin, Tachigaren); Insecticide (Confidor, Mospilan, Actara, Laser, Fastac); Acaricide (Milbeknoc, Nissuron, Sanmite).Este indicat să se facă două fertilizări radiculare cu îngrăşăminte total solubile complexe predominante cu fosfor 20g/10 l apă, plus BioRootz 0,1.Cu o zi înainte de plantare răsadul se udă şi se tratează cu Captadin 0,2% sau Tachigaren 0,1, îmbăieri cu Topsin 0,1% sau Previcur Energi 0,15.Cu o săptămână înaintea plantării se face călirea răsadului. Adică, plăntuţele se pun în condiţii de climă cât mai apropiate de cele în care vor fi plantate definitiv.

Pregătirea spaţiului de producţie în vederea plantăriiSpaţiul de producţie trebuie să fie bine etanşeizat (pentru prima fază), folia curată, iar, dacă este posibil, se poate pune dublură de folie pe laterale şi pe sus. Dacă nu, e indicat să se pună cel puţin un agril direct peste cultură sau

să fie făcute tunele în solar peste care se pune agrilul 40-50 cm deasupra plantei. Trebuie să existe posibilitatea de aerisire atunci când aceasta devine necesară: bascule pe capete; bascule pe partea de sus a solariilor sau aerisiri pe lateralele solarilor. Aceasta din urmă este în funcţie de lăţimea şi înălţimea solarului (vezi tabel). Nu este cazul de cretizare sau plasă de umbrire.

Lung

ime

Lăţim

e

Înăl

ţime

Aeris

ire la

tera

lă

Aeris

ire c

apet

e

20 m 6 m 4 mnu este cazul (max.

30 cm)

DA

20 m 10 m 4 mnu este cazul (max.

30 cm)

DA

50 m 6 m 4 sau 5 m

50 cm DA

50 m 10 m 4 sau 5 m

1 m DA

Dezinfecţia spaţiilor de producţie atât pe teren, cât şi pe scheletAceastă dezinfecţie se face cu atomizorul sau cu vermorelul. Pesticidele necesare sunt în funcţie de agenţii patogeni existenţi în sol sau în cultură (pe plantă). În unele cazuri trebuie folosită o dezinfecţie termică (cu flacăra), atât scheletul de lemn sau metalic, cât şi solul înainte de arat, după defrişat şi după ce s-a îndepărtat instalaţia de picurare.În cazul infecţiei la sol cu dăunători specifici: nematozi, bacterioze, viroze, se poate dezinfecta folosind una din

Horticultură

În solarii, culturile de castravaţi se realizează în două cicluri: Ciclul 1: primăvară - vară (1-10 aprilie) şi Ciclul 2: vară - toamnă (10 - 20 iulie; 15 - 20 iulie; 30 octombrie - 20 noiembrie).


metodele specifice fiecărei grupe de agenţi fitopatogeni. Spre exemplu: Dezinfecţia termică cu apă fiartă sau aburi distruge boli, dăunători, seminţe de buruieni; Dezinfecţia cu bromură de metil distruge dăunători, seminţe de buruieni parţial, boli (parţial); Gazări la sol cu următoarele produse noi pe bază de Metan sodiu sau dazomet, Nematorin, Nemasol, Basamit. Toate acestea sunt substanţe chimice, iar aplicarea lor în sol se face sub formă de gazare. Se introduc în sol cu apă prin instalaţia de picurare ori se administrează manual prin împrăştiere pe pământ. Apoi, se difuzează în sol cu apă prin irigare sau prin aspersie (Dazometul). Trebuie apă, deoarece acesta se activează cu apă, se dispersează prin apă.Pentru detalii este recomandat să se contacteze specialiştii.

Alegerea şi pregătirea terenuluiEste foarte important ca terenul să fie însorit, bine arat, fără băltiri, plan sau cel mai bine cu expoziţie sudică, bine

structurat, cu textură nisipo-lutoasă sau luto-nisipoasă, aluvionare sau lutoase. Pe astfel de terenuri se obţin producţii mari la castraveţi.Terenul se pregăteşte prin arat sau frezat la 20 cm adâncime, bilonat cu două rânduri pe bilon.

FertilizareaLa bază: Gunoi de grajd de la rumegătoare (100 tone/ha în fiecare an sau la doi ani), de la păsări (25 tone/ha, semifermentat) şi Orgevit (25kg/ar). Se administrează sub arătura de bază.În ce priveşte îngrăşămintele chimice, sunt de preferat Patentkali 600-900kg/ha, Patent-PK 600-900kg/ha sau cele complexe echilibrate tip 16.16.16, care se administrează sub arătura de bază sau înainte de pregătirea patului germinativ 300-500 kg/ha.În vegetaţie se folosesc îngrăşăminte total solubile în trei etaje bine definite:1. se administrează după 5-7 zile de la plantare: 10-40-10 sau M.A.P sau îngrăşăminte predominant cu fosfor tip 12-46-12, aproximativ trei

săptămâni;2. Poly-Feed 19/19/19 sau 18/18/18 sau 20/20/20, 70% şi Azotat de potasiu 30%;3. cu 3-4 săptămâni înainte de defrişat se administrează 40% Azotat de potasiu, 40% Poly-Feed, 20% Azotat de amoniu după ce s-au lăsat lăstarii.Fertilizarea se realizează în funcţie de cantitatea de apă administrată de pe zi şi de fertilitatea solului, o dată sau de două ori pe zi, de preferat prima sau ultima oară (Ec de la 12 maxim, PH neutru spre slab acid).Spre deosebire de alte culturi, la castraveţi se poate folosi NH4H03, dar nu tot timpul.

Cultura de castraveţi are nevoie de căldură, lumină, apăPlante iubitoare de căldură (zona de origine fiind zona tropicală), au nevoie de temperaturi de 25-35 grade C. La 7 grade C planta nu mai creşte. Temperaturile mai mari de 35 grade C sunt dăunătoare pentru plante deoarece le blochează creşterea.Au nevoie de lumină, nu suportă umbrirea, nici de scurtă durată.Sunt plante mari consumatoare de apă atât prin evaporaţie, cât şi prin transpiraţie. Consumul zilnic de apă se încadrează între 0,2 - 4 litri apă/plantă/zi. Irigarea se face astfel: udarea de aprovizionare înainte de plantare cu 2,5 - 3 litri apă/plantă. După plantare, diferenţa până la 4 litri. A doua zi nu se mai udă, iar în unele cazuri nici a treia zi. În continuare, udarea se face în funcţie de temperatură, stadiul de dezvoltare al culturii şi evapotranspiraţia zilnică, planta udându-se de la 15 minute pe zi până la 30 - 40 minute de două sau trei ori pe zi, administrându-se de la 0,3-0,5 litri/plantă/zi într-o repriză până la 3-4 litri/plantă/zi în 2-3 reprize. Obligatoriu în prima fază se va face numai fertirigare. Ulterior prima şi ultima trebuie să fie fertirigare, sau obligatoriu în prima atunci când

îngrăşământul nu poate fi fracţionat în două porţii.În aer, datorită foliajului bogat, necesită o umiditate atmosferică mai mare comparativ cu celelalte culturi şi se recomandă ca aceasta să fie în jurul valorii de 80%. De aceea, se va avea grijă ca spaţiul unde se produc castraveţii să fie aerisit, dar să nu existe curenţi de aer foarte mari, la care castravetele este foarte sensibil deoarece pierde foarte repede apă şi intră în dezechilibru hidric.

PlantareaÎn ciclul 1, castraveţii se plantează între 20 şi 30 martie (cu un minim de încălzire), iar dacă solarul nu e încălzit, se plantează între 1 şi 10 aprilie. În ciclul 2, se plantează între 10 şi 25 iulie ori 30 octombrie - 20 noiembrie.Pentru plantare se parcurg următoarele etape: Arat; Frezat; Bilonat; Întins instalaţia de picurare; Irigarea de aprovizionare şi desfundat instalaţia; Făcut gropiţa cu mâna în zona umectată din dreptul picurătorului, Introdus plantă în gropiţă, dar în aşa fel încât suprafaţa cubului să fie mai sus de suprafaţa solului cu un centimetru la Ciclul 1 şi la nivelul solului la Ciclul 2; Acoperirea cu pământ imediat, zona coletului rămânând liberă. Se mai administrează încă 0,5-1 litri apă/plantă.Distanţele de plantare: între plante pe rând 40 cm, 2,5 plante/mp. Între poteci trebuie să fie 0,9 - 1 metru şi 60 – 70 cm între rândurile de pe bilon sau rânduri echidistante la un metru sau la 0,8 metri. Densitatea la hectar nu trebuie să depăşească 25.000 plante/ha.

Lucrări în verdeLa cultura de Cornichon se intervine de două sau trei ori pe săptămână pentru a executa lucrările specifice de copilit, palisat pe sfoară. Defoliatul şi desfrunzitul se fac numai atunci când este necesar.Dirijarea fructificării se face astfel: la primele 2 - 3 frunze se rup fructele, apoi se lăsă toate fructele pe tulpina ascendentă şi descendentă (după ce

s-a dat peste sârmă).Eliminarea lăstarilor se face pe toată tulpina ascendentă, iar după ce s-a dat peste sârmă la 30 cm încep să se lase lăstarii pe partea descendentă a tulpinii care se ciupesc la 1-2 frunze cei de ordinul 1 şi la 1-2 frunze cei de ordinul 2. Prin lucrarea de întreţinut se elimină cârceii.Defoliatul se face în etape şi constă în eliminarea de pe plantă de jos în sus a frunzelor galbene sau bătrâne.Desfrunzitul se face de 2 - 3 ori şi constă în eliminarea unor frunze mature din zonele unde lăstarii sunt îmbâxiţi şi nu prinde suficientă lumină, existând pericolul de a se alungi sau a avorta fructele.Palisatul se face pe sfoară.Cârnitul constă în îndepărtarea vârfului de creştere printr-o ciupire. Se face atunci când s-a ajuns la jumătate din producţie sau când plantele au ajuns pe partea descendentă cu vârful la genunchi (50 cm faţă de sol).

Tratamente fitosanitareImediat după plantare se administrează în jurul plantei: Sinuratox sau Mesurol, Grylosin sau Syntogril.În vegetaţie, începând după o săptămână de la plantare se aplică tratamente fitosanitare în funcţie de condiţiile climatice şi de sursa de infecţie la intervale de 3 zile sau 30 de zile cu următoarele produse fitofarmaceutice: Pentru boli se folosesc produse criptogamice: Captadin sau Cyflamid, Previcur, Topsin sau Impact; Ciuperci: Ridomil sau Drago, Curzate sau Cupertrine Super, Qvadris sau Rover sau Cyflamid, Champion sau Triumf; Bacterioase: Dithane sau Drago, Aliet sau Galben M, Champion sau Triumf; Pentru dăunători se folosesc insecticide: Confidor, Confidor Energy, Laser, Lannate, Actara; Acaricide: Nissuron sau Milbeknok sau Sanmite, Talstar, Demitan.Fungicidele se aplică preventiv prin stropire sau prăfuire în funcţie de condiţiile climatice, stadiul de dezvoltare al culturii şi sursa de infecţie. Se pot aplica simple sau în combinaţie între

ele sau cu un insecticid, acaricid şi foliar. Intervalul între două tratamente este foarte diferit, în funcţie de factorii menţionaţi anterior, putând varia între 3 şi 30 de zile.Ca şi foliare se pot folosi la fiecare tratament sau la 5-7 zile, în amestec cu alte pesticide sau simple următoarele: F66 plus BioROOTZ, Crompax sau BioLeafz, Atonic plus Robalance, Bionat.Aplicarea tratamentelor fitosanitare se poate face cu maşini mari de stropit tip holder, pompe de stropit dirijte electronic, atomizoare, vermorele. Momentul din zi când se face tratamentul fitosanitar: Stropirile se fac atunci când nu mai este apă pe frunze, de regulă dimineaţa după ora 9:30 - 10:00, dar nu când este nor sau ploaie; Prăfuirile se fac atunci când este apă pe frunze, când este nor sau ploaie, de regulă searsa după orele 20 - 22 sau dimineaţa devreme, la orele 5 - 6.Aplicarea tratamentelor fitosanitare se va face în concordanţă cu respectarea normelor de protecţie a muncii, folosindu-se echipamente de protecţie (cizme, salopetă, pelerină, mănuşi, ochelari şi mască de gaze sau de praf).

RecoltareaLa castravetele tip Cornichon, recoltarea se face zilnic atunci când recoltăm calibru mic 3-6 cm sau 6-9 cm ori la două zile atunci când se recoltează calibru mare 6-9 cm sau 9-12 cm.

Horticultură


O activitate aparteProducerea de sămânţă este o activitate aparte, care are regulile

ei, este o altă meserie şi nu este atât de simplă pe cât pare. Trebuie respectate anumite distanţe de plantare, pentru a evita impurificarea sau aşa-zisa „corcire” a unor specii şi a soiurilor, din lotul semincer se elimină orice plantă atipică, se limitează numărul de fructe, se fac tratamente speciale

de combatere a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor, mai ales a acelora care sunt transmiţători de viroze.

Tehnologii ieftineDar şi în acest caz, trebuie să recunoaştem că starea financiară precară a multor producători de legume şi, nu mai puţin lipsa de informare a acestora, îi constrâng la practicarea unor tehnologii ieftine. Cred că aş putea să afirm că sunt tehnologiile cu cele mai mici „input-uri”, adică cu cele mai mici cheltuieli din lume. Poate în Africa să se cheltuiască mai puţin! Păcat, pentru că avem o tradiţie în ceea ce priveşte producerea de legume, avem cât de cât condiţii agropedologice şi climatice favorabile, avem specialişti reputaţi şi care au elaborat tehnologii performante şi mai avem şi soiuri româneşti foarte bune, cu un preţ foarte, foarte avantajos. Nu banii daţi pe seminţe sunt cei care ridică preţul de cost al legumelor. Producţiile mici sunt, printre altele, cauza principală! A însămânţa o sămânţă bună înseamnă a obţine o răsărire uniformă, plante viguroase, culturi sănătoase, fructe corespunzătoare soiului cultivat, în ansamblu o producţie de calitate.

Dovada că avem soiuri bune, adaptate condiţiilor noastre de cultură, de bună calitate, îl reprezintă şi faptul că nu de puţine ori am constatat că soiurile româneşti sunt piratate. Au apărut, de exemplu, firme care au înmulţit soiuri de legume româneşti în alte ţări fără să mai fie nevoie de avizul nostru, după care au scos sămânţa la vânzare pe piaţa românească.

De la început însă aş dori să spun că de fapt cea mai mare parte a soiurilor de legume cultivate în câmp, în România, sunt

soiuri româneşti. Peste 80 % din ce se vede pe piaţă în perioada de vară-toamnă – tomate, gogoşari, pătlăgele vinete, ardei lung, mazăre de grădină, dovleac de copt şi plăcintar, ţelină, spanac, bame, ridichi de iarnă, sfeclă roşie, păstârnac, mărar, ceapă verde şi altele - sunt fie soiuri originale româneşti, fie variaţiuni ale acestora, fie populaţii locale. Un procent mai redus îl reprezintă soiurile de ardei gras, castraveţi, morcov, fasole de grădină, ridichi de lună, varză de toamnă, usturoi, ceapă, pătrunjel de rădăcină, pepeni verzi şi galbeni etc.

Să nu ne furăm căciulaVorbind însă despre asigurarea cu seminţe, activitate la ordinea zilei, trebuie să fac o observaţie mai dură la adresa cultivatorilor noştri. Este vorba despre o bună parte dintre aceştia care şi-au făcut un obicei de a produce singuri sămânţa. Mai întâi cumpără sămânţă de la noi, după care, 3-4 ani nu mai cumpără, alegându-şi singuri fructele din care să-şi scoată apoi seminţele. Aşa procedează la multe specii, cum ar fi tomatele, ardeiul gras, lung şi gogoşar, pătlăgelele vinete, dovleacul şi dovlecelul şi multe altele. Este o foarte mare greşeală! Cum s-ar spune, îşi fură singuri căciula! Să nu ne scumpim la tărâţe! Şi să nu ne mai mirăm că gogoşarii sunt iuţi, pătlăgelele vinete se ofilesc, la fel şi ardeii, tomatele sunt neuniforme, multe plante sunt piticite, dovlecii sunt mai mici, dovleceii cresc strâmb şi câte şi mai câte minuni. După ce se lovesc de aceste neajunsuri, vin din nou la noi să cumpere seminţe. Cei care realizează că procedează greşit, devin clienţii noştri permanenţi. Cei care nu ştiu ce s-a întâmplat, ori repetă greşeala, ori dau vina pe soi şi apelează la material biologic străin.

soiuri şi hibrizi de legume româneşti pentru cultura în câmpRĂDĂCINOASE ŞI BULBOASE dr. Victor lăcătuş, director ştiinţific, icdlf VidrA

Şi în acest articol, voi încerca să conving legumicultorii noştri să cultive în câmp, soiuri şi hibrizi de legume româneşti, creaţii ale specialiştilor care lucrează în Institutul de la Vidra şi în Staţiunile Legumicole din Bacău, Buzău, Iernut şi de la fosta noastră staţiune Işalniţa.

Horticultură


Un vin bun are rădăcini

PAOLO CONSULT ! Viziunea noastră? „Calitatea deschide drumul spre succes. Noi deschidem drumul spre calitate. Împreună spre excelență!”

SC PAOLO CONSULT SRL oferă servicii complete în domeniul viticol și pomicol, printre care se enumeră: pregătirea terenului, furnizarea de material săditor și susținere, implementarea de sisteme antigrindină, consultanță, furnizarea de utilaje, și „PLANTAȚII LA CHEIE”. Aceasta presupune pregătirea terenului, furnizarea și plantarea de material săditor, implantarea sistemului de susținere în funcție de opțiunea clientului.Din anul 2006 Paolo Consult România este alături de dumneavoastră atât în realizarea plantațiilor viticole cât și prin oferirea consultanței de specialitate. În toată această perioadă Compania Paolo Consult a venit în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră, oferindu-vă cele mai bune soluții tehnice și materiale.

În urma experienței dobândite în toți acești ani în Italia, România și Bulgaria, Paolo Consult vă oferă „PLANTAȚII LA CHEIE” la standarde europene. Aceasta este de altfel politica noastră „Împreună spre excelență!”. Astfel, împreună găsim soluția pentru finanțarea proiectului dumneavoastră de reconversie. Doar investind inteligent acum puteți culege roadele mai târziu! Acestea sunt fapte dovedite, nu vorbe!

Adresă: Șos. Alexandriei, nr. 200, Bragadiru, Jud. Ilfov.Tel.: 021.322.21.66Fax: 021.322.50.54E-mail: office @paoloconsult.ro CA

LITA

TEA

DESC

HIDE

DRU

MUL

SPR

E SU

CCES

!

PaoloConsult_215x280mm_RevistaFermierului.ai 1 05.11.2010 15:42:28

recomandări privind soiurile de legume cu adevărat româneşti, SOIURI APRECIATE DE MAjORITATEA CONSUMATORILOR

Morcov TRIUMFVoi începe cu unul dintre cele mai valoroase. Şi anume, hibridul de morcov TRIUMF. Este primul hibrid de morcov creat în România de către colega mea, dr. ing. Elena Chira, care printre altele este şi şefa laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Producere de Seminţe. TRIUMF este un hibrid de morcov semitimpuriu, cilindric cu vârf rotunjit, portocaliu, dulce, cu aproape 7 % zahăr, cu pulpă fină şi aromă caracteristică şi, foarte important, are un conţinut de ßcaroten sau „minunea de culoare galbenă” (provitamina A) de până la 20 mg la 100 g de produs proaspăt. Are un conţinut ridicat de potasiu, calciu, fier, mangan şi fibre pectocelulozice de calitate foarte bună. Compoziţia extrem de bogată în principii active, face din morcovul TRIUMF un nutrient terapeutic de mare valoare. Nu prezintă culoare verde sau antocian în epiderma din zona coletului sau în interior, iar cilindrul central este de aceeaşi culoare cu cortexul şi ocupă sub 50 % din suprafaţă. Este rezistent la crăpare şi ramificare şi are o foarte bună capacitate de păstrare (cel puţin 5 luni). Producţiile realizate variază, în raport cu condiţiile de creştere şi cu momentul recoltării, între 60 şi 80 t/ha. Preţul estimativ de vânzare este de 900 lei inclusiv TVA/kg sau1600 lei/1 milion de seminţe, ceea ce comparativ cu sămânţa importată reprezintă doar 60 %! Sigur că preţul seminţei hibride este mai mare decât în cazul unui soi, pentru că este hibridă. Datorită efectului heterozis hibridul TRIUMF se remarcă prin uniformitatea rădăcinilor, atât ca formă cât şi ca mărime, ritm rapid de creştere şi producţie ridicată. Plantele sunt rezistente la o serie de agenţi patogeni care produc pagube economice importante în cultură. Uniformitatea rădăcinii face posibilă recoltarea şi mai înainte de maturarea specifică a rădăcinilor. Seminţele au indici de calitate superiori, remarcându-se printr-o germinaţie mai bună, ceea ce determină obţinerea unei culturi uniforme şi în acelaşi timp scăderea normei de sămânţă pe unitatea de suprafaţă. Rezistenţa/toleranţa la agenţi patogeni, cum ar fi alternarioza, putregaiul alb şi făinarea, conduc la reducerea consumului de pesticide şi recomandă hibridul şi pentru culturi ecologice.

Horticultură


Morcov NABUCOPe lângă acest hibrid, la Staţiunea Buzău se poate găsi soiul de morcov NABUCO, mai ieftin, cu doar 200 lei/kg, inclusiv TVA. Nu are atuurile unui hibrid, dar este un soi de morcov apreciat pentru gustul plăcut, dulce, destinat consumului în stare proaspătă şi industrializării, cu bună rezistenţă la depozitare. Atractiv prin coloritul viu şi forma sa cilindrică, cu vârful uşor rotunjit. Plasticitate ecologică mare.

Pătrunjel de rădăcină şi păstârnac.Tot în această perioadă se procură şi seminţele de pătrunjel de rădăcină şi păstârnac. Pentru pătrunjel vă recomandăm soiul ZAHARAT produs de Staţiunea Bacău, iar pentru păstârnac soiul ALB LUNG produs de Staţiunea Iernut la preţul de 40 lei/kg.

ŢelinăPentru ţelină, vă recomandăm soiurile DACIA de la Staţiunea Buzău la preţul de 250 lei/kg inclusiv TVA şi BISTRIŢA de la Staţiunea Bacău. Soiul BISTRIŢA este un soi semitimpuriu, cu un potenţial de producţie de min. 40 t/ha şi, o caracteristică foarte importantă, ramifică puţin. Rădăcina are cca 350 g, este de formă ovoid tronconică, cu miezul de culoare albă, alb-crem şi un gust specific, foarte apreciat. La fel de apreciat este şi foliajul, foarte viguros, care constituie încă o sursă de venit.Atât deocamdată, alte soiuri în articolele viitoare.

Ceapa DIAMANTO altă specie de primă urgenţă este ceapa albă. Şi în acest caz, cercetarea românească, în speţă Staţiunea de la Buzău, oferă soiul DE BUZĂU, foarte cunoscut şi apreciat de către cultivatori, dar şi de către consumatori, sub denumirea de DIAMANT. Este un soi de ceapă tip ceaclama, care se seamănă direct primăvara foarte devreme, recomandat pentru toate zonele producătoare de ceapă din ţară. Bulbul, de cca 170 g, are o formă sferică, uşor turtită, este omogen şi bine îmbrăcat de frunzele exterioare care au culoarea galbenă-maronie şi albă în interior. Capacitatea medie de producţie este de 60 t/ha, dar cultivat într-o tehnologie corespunzătoare poate produce şi 90 t/ha. Are o calitate imbatabilă şi anume se păstrează bine peste iarnă.

Ceapa ROŞIE DE ARIEŞTot în cadrul acestei specii, oferim şi două soiuri de ceapă roşie, soiul ROŞIE DE ARIEŞ produs la Staţiunea noastră de la Iernut-Mureş, deja foarte cunoscut în zona Transilvaniei, dar se poate cultiva şi în alte zone şi soiul RUBINIU produs de Staţiunea de la Buzău. Acesta din urmă este un soi de ceapă timpuriu, cu bulbi mari, în formă de trunchi de con, acoperiţi la exterior de tunici pergamentoase de culoare roşie-violet. Foile interioare, suculente, sunt de culoare mov deschis, acoperite de o membrană de culoare mov. Preţurile de achiziţie variază între 130 şi 150 lei/kg inclusiv TVA.

Numerele de telefon la care se pot primi informaţiile necesare:

- Institutul de CD pentru Legumicultură de la Vidra: 0213 61 20 94; - Staţiunea de CD pentru Legumicultură Bacău: 0234 54 49 63; - Staţiunea de CD pentru Legumicultură Buzău: 0238 72 25 93, - Staţiunea de CD pentru Legumicultură Iernut: 0265 47 14 07.

Horticultură


1. Amplasarea răsadniţelor să se facă în locuri adăpostite, însorite şi pe cât posibil, nu în acelaşi loc ca în anul precedent.

2. Înainte de utilizare se va face dezinfecţia tocurilor răsadniţelor, ramelor, uneltelor, cu Sulfat de cupru 3 – 5%.

3. Amestecul de pământ va fi pregătit cu 5-7 zile înainte din nisip curat, mraniţă bine fermentată şi cernută. Pământul va fi luat din locuri unde nu s-au erbicidat culturile, de preferinţă din lucerniere, trifoişti sau muşuroaie.

4. Amestecul de pământ care se refoloseşte se va dezinfecta obligatoriu. Eficientă este Zeama albastră 3% (Sulfat de cupru 3% dizolvat în apă - 300gr/10 litri apa). După folosirea zemii albastre se va respecta timpul de pauză până la semănat de cel puţin 14 zile. Amestecul de pământ tratat se lopătează bine de 3-4 ori, se acoperă cu prelată şi se lăsă în repaus 14 zile.

5. Dacă nu s-a făcut dezinfectarea cu Sulfat de cupru, înainte de semănat cu 5-7 zile amestecul se poate dezinfecta cu unul din produsele: Captadin 50 PU 200gr/mc prin prăfuire, soluţie de Previcur 0,2% folosind 300 ml soluţie/mc; Topsin M 70 - 0,1% + Dithane M 45 - 0,2% câte 3-400 ml. Soluţie/mc.

6. Sămânţa de tomate, vinete, castraveţi, varză, salată, ardei poate fi tratată înainte de semănat cu 2-3 zile cu unul din produsele: Captadin 50 PU - 4gr/kg sam; Dithane – 2 gr/kg.; Previcur 2 ml/kg sau Rizolex – 2gr/kg de sămânţă, prin prăfuire sau umectare.

7. Imediat după semnat se stropeşte patul germinativ la suprafaţă cu 10 – 15 litri de suspensie/100 mp de semănătura cu: Previcur - 0,15% + unul din produsele: Topsin 500 SC - 0,15% sau Merpan - 0,2% sau Captadin 50 PU -0,2 %.

8. Deoarece bolile răsadurilor sunt favorizate de temperaturi ridicate şi exces de umiditate se vor lua măsuri de aerisire zilnică, în special în perioada amiezii, dar fără a provoca şocuri mari de

În răsadnițe, sere, solarii încep tramenteleAVERTIZARE FITOSANITARĂ inG. AnA - letiţiA bădilă, comPArtiment ProGnoză, diAGnoză şi AVertizAre din ufs AlbA

temperatură care să sensibilizeze răsadurile.9. Plantele răsărite sau repicate se vor trata săptămânal, după ce

răsadurile au fost plivite şi udate, cu unul din produsele: Previcur - 0,2% sau Acrobat MZ - 0,2% sau Bravo - 0,2% sau Alliette 80 WG= 0,2% sau Captadin 50 PU= 0,2 % sau Champion =0,3% sau FunguranOH 300 SC = 0,2% sau Ridomil Gold Mz=0,25 sau Topsin500 SC =0,15% sau Teldor =0,08% sau Secure = 0,15% sau Verita =0,2%. Se vor utiliza 15 –20 litri suspensie/100 mp, la interval de 6-7 zile. Cele mai bune rezultate se vor obţine dacă se amestecă un produs cu acţiune preventivă cu un produs cu acţiune curativă (la doza de jumătate pentru fiecare produs de contact: Captadin, Dithane, Merpan, Funguran, Bravo, Champion). Produsele de protecţia plantelor vor fi alternate pentru a nu se crea rezistenţă. La apariţia focarelor de boală, plantele bolnave se smulg şi se distrug, locurile se dezinfectează cu Sulf pulbere şi se intervine imediat cu tratamentul chimic.

10. Pentru stimularea răsadurilor de tomate se recomandă produsul Atonik = 5ml/10 litri apă, aplicându-se 10 litri de soluţie/200 m. p.

11. Alungirea exagerată a răsadurilor poate fi oprită, prin tratarea plantelor, după apariţia celei de a treia perechi de frunze adevărate, alternativ, cu produse pe bază de cupru.

12. La apariţia dăunătorilor se va efectua şi combaterea acestora: 13. Pentru combaterea diferiţilor dăunători din patul germinativ

al răsadniţelor se va aplica Sinoratox 5G = 30 gr/mp sau Sintogrill super = 30 gr/mp., cu încorporarea în patul germinativ şi apoi se va proceda la semănatul răsadurilor)

14. Coropişniţa se combate prin aplicarea produsului Mesurol 3,5 – 6 gr/mp. şi Sintogrill super = 30 gr. /mp.

15. La apariţia melcului fără cochilie, în special la răsadurile de ardei, varza şi salată, care sunt preferate de acest dăunător, se va interveni cu Mesurol – 1,5 gr. /mp sau Optimol = 1,5 gr/mp. Produsul Optimol este repelent pentru şoareci şi cârtiţa. - La depistarea afidelor sau a acarienilor se vor efectua tratamente cu Talstar = 0,04%; Fâstâc = 0,01%; Demitan = 0,05%.

Pentru obţinerea unor răsaduri viguroase şi sănătoase şi în vederea evitării pierderilor provocate de boli si dăunători în răsadnițe, solarii şi sere, se recomandă respectarea unor măsuri de prevenire și combatere.

Horticultură


Vinul bihorean a luat startul la primul concurs al anului 2011dorin PoPA, VicePreşedinte AdAr

bronz, restul fiind medalii de participare.Premierea a avut şi o clasare pe locuri, respectiv I, II şi III la fiecare categorie, precum şi un vin câştigător al concursului, care a primit titlul de” Vinul concursului”, primind şi marea cupă a concursului.Sala s-a umplut ochi, aproximativ 300 de spectatori, formaţi din proprietari, invitaţi, prieteni şi consăteni, motivând începerea părţii a doua a manifestării. Vinurile au trecut de la juriu în sală, proprietarii savurându-şi munca alături de prieteni şi vecini, cu un ochi la tabla de evaluare, care devenea din ce în ce mai puţin importantă şi totuşi... Premierea a început cu speech-ul felicitării, au urmat aplauze pentru diplome, medalii şi cupe. S-a continuat cu tombola, cu alţi câştigători şi alte bucurii personale, de data asta mult mai facil obţinute.Atmosfera s-a destins, vinul şi muzica au început să-şi facă efectul, juriul s-a retras discret şi, în final, toată lumea a fost mulţumită.Vinul anului 2010 a fost sărbătorit cum se cuvine la Sântimbreu, va însoţi de acum până la recolta următoare din 2012 bucuriile şi necazurile din comuna Sălard, răsplătindu-le efortul şi pasiunea.

Concluziile concursului ne confirmă că anul 2010, din punct de vedere vitivinicol a fost un an foarte greu, vinul fiind destul de puţin şi de o calitate mult sub potenţial. S-a văzut efortul producătorilor şi, surprinzător, excepţiile au fost obţinute din vinuri făcute din Mustoasă de Măderat şi Chasselas, acesta din urmă cu funcţii mixte, depăşind soiuri cu notorietate şi tradiţie ca Riesling, Muscat, Fetească albă şi Fetească Regală. O singură confirmare de marcă: Pinot Gris-ul, care a reuşit şi anul acesta să fie printre fruntaşi, ocupând un onorant loc 2.

Vinul este important pentru localniciPrezenţa unor oficialităţi cum ar fi parlamentarul Lakatus Petru, primarii şi viceprimarii oraşului Valea lui Mihai şi a comunei Ciuhei ş.a. nu pot decât să confirme importanţa vinului în zonă şi a manifestării ca evaluare şi confirmare a calităţii vinului realizat în 2010.Concursul s-a desfăşurat pe scenă, la vedere, probele fiind aduse în pahare de două fete tinere şi inocente, îmbrăcate în costume populare, foarte pătrunse de importanţa muncii lor de prezentare a vinurilor şi strângere a fişelor de notare.Responsabilitatea juriului într-un asemenea concurs local este cu atât mai mare, cu cât după jurizarea fiecărei probe notele obţinute sunt scrise la vedere şi, în consecinţă, proprietarul, rudele, prietenii şi vecinii acestuia iau act de nota obţinută şi se bucură sau se supără pentru nota obţinută. Bineînţeles că se bucură atunci când se mândresc cu vinul premiat sau se supără pe juriu pentru „incompetenţa” cu care i-au notat vinul apreciat şi lăudat de toţi vecinii şi prietenii care l-au băut.Acest dialog fără cuvinte dintre juriu şi proprietari are o tensiune motivată de efort şi pasiune, judecata proprietarului bazându-se pe clasificarea: vin bun, vin rău şi” vinul meu”.

jurizareaVinurile prezentate au fost judecate individual privind limpiditatea, culoarea cât mai puţin evoluată, oxidarea fiind un defect major, mirosul cât mai curat şi mai proaspăt, fără izuri străine, gustul proaspăt având tipicitate, fineţe şi calitate, toate aceste caracteristici motivând nota finală şi, în final, valoarea vinului prezentat.Notele au fost acordate în sistemul de 20 de puncte, cu următoarea repartizare a medaliilor:16,5 – 17,5 puncte: bronz | 17,6 – 18,5 puncte: argint | 18,6 – 20 puncte: aur.S-au acordat 8 medalii de aur, 15 medalii de argint şi 20 medalii de

până la a asigura programul şi detaliile manifestării, care au fost nu puţine şi nu uşoare. Gazda oficială a fost primarul comunei Sălard,

Nagy Miklos, oficial producător şi iubitor al vinului bihorean, un edil foarte implicat în prezentul şi perspectiva comunei Sălard, care-i datorează o serie de obiective şi realizări. Manifestarea s-a compus din concurs, premiere, tombolă şi concluzii cu vinuri, friptură şi muzică.

Concursul a început după un prânz frugal asigurat de dl Nagy Şandor la proprietatea dânsului din vie. Se cuvine să subliniem chiar pasiunea care l-a determinat să renunţe la proprietatea şi confortul din Oradea şi să se mute la Sântimbreu, în inima podgoriei Diosig, unde a pus bazele şi dezvoltă un patrimoniu viticol pentru mai multe generaţii de acum încolo.juriul a început degustarea şi evaluarea în componenţa: Csavossy Gheorghe, Popa Dorin, Szaboszlay Hilda, Szaboszloay Csaba şi Szabo Zoltan şi a avut de jurizat 115 probe, din care 85 albe, 5 rose şi 25 roşii.

Se spune că lumea va dispărea atunci când vor dispărea cărările între vecini, iar la Sîntimbreu

vinul a făcut foarte multe cărări între toate viile şi pivniţele, iar acum de la toate pivniţele s-au adunat la Căminul Cultural. Această instituţie, construită cu scop cultural, dar folosită majoritar la nunţi şi botezuri, a avut din nou ocazia să găzduiască un eveniment cu adevărat cultural.

Detaliile au contatOrganizarea acestui eveniment s-a dorit exemplară, iar efortul a justificat şi un efect pe măsură. Maestrul de ceremonii, dl Nagy Şandor, sufletul manifestării, s-a ocupat de toate detaliile, de la a capta interesul producătorilor locali şi judeţeni

Comuna Sălard s-a dovedit din nou o gazdă primitoare prin cea mai importantă entitate viti-vinicolă a sa, Sântimbreu. Vinul, aşa cum îi stă bine unui amfitrion, a monopolizat interesul întregii obşti.

Horticultură


Viticultura României deţine în prezent una dintre cele mai complexe forme de asociere

interprofesională, prin Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, ce reuneşte asociaţii de profil şi nu numai, din toate zonele viticole ale ţării.Şi când spun „nu numai” mă refer la faptul că, în ultima perioadă, au aderat asociaţii ce au legături conexe cu viticultura, cum ar fi producători şi distribuitori de pesticide.Prezenţa lor în rândurile noastre indică faptul că este mult mai uşor să te exprimi din interiorul unei forme asociative organizate, să cunoşti şi să oferi soluţii, să participi la dezbateri şi să ai puncte de vedere.De ce viticultorii au înţeles necesitatea asocierii? De ce nu s-au ferit să-şi declare patrimoniul: suprafeţe, capacităţi de producţie, vânzări, număr de angajaţi, cifre ale afacerilor? Probabil din respectul pe care şi-l arătă unii altora, deşi într-un mediu concurenţial, atunci când stau la aceeaşi masă a dezbaterilor ce au drept scop punerea în valoare a resurselor materiale şi umane în vederea creşterii puterii economice a fermierilor şi asociaţiilor de profil.

Obiectivele asociaţiilorIată şi câteva obiective ale asociaţiilor interprofesionale, având drept scop final elaborarea strategiilor şi programelor de dezvoltare din sectorul vitivinicol:• Analiza mecanismelor şi a

politicilor de reglare a filierei produselor, funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate, politici comerciale;

• Dezvoltarea pieţei produselor

vitivinicole care să asigure atât preţuri de vânzare competitive, cât şi satisfacerea cerinţelor consumatorilor;

• Orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei, sub aspectul calităţii şi al cantităţii;

• Participarea la simpozioane organizate de furnizorii de materii şi materiale pentru sectorul vitivinicol;

• Promovarea producţiei integrate, a practicilor culturale, a tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului ambiant, protecţia calităţii apei, a solului şi a subsolului, a mediului înconjurător.

• Desfăşurarea de acţiuni de promovare a produselor vitivinicole;

• Conlucrarea cu organismele finanţatoare pentru contractarea de credite şi implementarea de programe care să asigure dezvoltarea unor exploataţii viabile şi competitive;

• Promovarea de soluţii tehnice pentru reducerea costurilor şi regularizarea preţurilor de producţie;

• Apărarea intereselor producătorilor în relaţiile acestora cu alte organisme guvernamentale şi ale administraţiei de stat.

Urmează o fază pragmaticăActivitatea asociaţiilor interprofesionale trebuie intensificată în direcţia cooptării de noi membri, în special din rândul micilor producători, cei care în ultima perioadă de timp se zbat între grija prea zilnicei pâini şi dorinţa de a nu abandona terenurile pe care le deţin.Mai departe, asocierile vor trece într-o fază mult mai pragmatică, atunci când o parte dintre deţinătorii de plantaţii vor

stabili de comun acord că trebuie să-şi lucreze împreună terenurile, să negocieze în bloc cu furnizorii şi clienţii, să-şi valorifice sub aceeaşi denumire rezultatul muncii lor.Un exemplu edificator poate fi cel din Italia, unde în regiunea Ravenna funcţionează o asociaţie cu 4500 de proprietari de terenuri, însumând 6000 de hectare cultivate cu viţă-de-vie, cu o producţie anuală de circa 120.000 to struguri şi un combinat de prelucrare cu o capacitate de 2000 t struguri pe zi. Şi culmea, denumirea este CAP RA Ravenna.

Asocierea: fantomă a trecutului?inG. robert ionuţ băicoiAnu, Preşedinte A.P.c.V.d.o.tohAni

Horticultură


de acid acetic 2% sau Violet de genţiana 1g/kg de boabe, 7 până la 45 zile. Suplimentar se asigură polivitamine (C.P.B) şi HEPATOPROTECT (pulbere hidrosolubilă cu metionină, vit. C, vit. B1 şi glucoză) 1g/2,5 kg greutate vie, zilnic, minim 3 săptămâni.

CandidozaAre ca agent etiologic Candida albicans, apărând în general la tineret şi la păsările afectate de alte boli preexistente (trichomonoza), avitaminoze, abuzul de antibiotice. Porumbeii afectaţi sunt abătuţi, nu au poftă de mâncare, respiră cu dificultate. Nările pot fi astupate cu o secreţie albicioasă.

În cavitatea bucală apar depozite albicioase cu aspect brânzos, cretaceu. În afara localizărilor din cavitatea bucală se pot găsi leziuni în esofag, guşă, intestin, ficat şi trahee.Diagnosticul se pune prin examen microscopic al raclatului sau cultivare pe agar Sabouraud, acordându-se atenţie diagnosticului diferenţial cu difterovariola şi trichomonoza.Tratamentul se efectuează cu NISTAROM şi polivitamine (BIOVIT PLUS, C.P.B, Vitamina AD3E, Rombiotim) inclusiv HEPATOPROTECT.Periodic, pentru refacerea florei intestinale, regularizarea tranzitului intestinal, stimularea apetitului şi a imunităţii, administraţi alternativ SUPERFORM (1 ml/litru apă/zi, săptămânal), VITAPREMIx BIOMOS (1 lingură/kg boabe umezite cu apă sau ulei), VITA B Complex 1,5 ml/litru apă, sau 2-3 ml/kg boabe), TONDIGEST (sirop din plante ce stimulează apetitul) minim 7 zile şi GLUCOVIT (pulbere hidrosolubilă, energizant, util în convalescenţă).În scopul creşterii rezistenţei la îmbolnăviri şi pentru reducerea morbidităţii administraţi periodic produsele Romvac speciale pentru porumbei: COMPLEx POLIVITAMINIC BUVABIL PENTRU PORUMBEI, 2 picături/porumbel/zi, individual sau 30 picături sau 1 ml/litru apă/zi şi GLUCOVIT pulbere hidrosolubilă, eventual asociat cu COLUMBOCLIN, 1-2 zile consecutive.

micozele porumbeilordr. cătălin tudorAn, dr. costin stoicA

AspergilozaBoala este produsă de fungii din specia Aspergillus fumigatus. Sporii de Aspergillus se găsesc în furajele şi în aşternutul mucegăit de unde, pe cale aerogenă sau digestivă, ajung în organismul păsărilor.Aspergiloza afectează în special organismele slăbite (imunodepresate) în urma alimentaţiei deficitare sau după administrarea excesivă de antibiotice. La pui apar tulburări respiratorii acute, evoluând cu anorexie, diaree albicioasă, prezenţa de noduli în cavitatea bucală şi la comisurile ciocului, dispnee, gâjâială. Nu apare rinita. La adulţi afecţiunea îmbracă o formă cronică, cu respiraţie grea, nările sunt murdare, excrementele sunt cretoase, slăbire.Porumbeii trecuţi prin boală nu mai sunt apţi de performanţe sportive.Anatomopatologic se observă noduli aspergilari în pulmoni, saci aerieni şi ficat.Diagnosticul se pune prin examen de laborator micologic şi micotoxicologic.Tratament: se scot din alimentaţie furajele alterate. Grăunţele se pot umecta cu o soluţie de acid acetic 2% sau Violet de genţiana 1g/kg de boabe, 7 până la 45 zile sau NISTAROM 1,5 g/kg grăunţe. Se asigură suplimentar polivitamine (C.P.B) şi HEPATOPROTECT (pulbere hidrosolubilă cu metionină, vit. C, vit. B1 şi glucoză) 1g/2,5 kg greutate vie, zilnic, minim 3 săptămâni şi COLUMBOCLIN, 1-2 zile consecutive.

AflatoxicozaEste o micotoxicoză produsă de aflatoxine (toxine secretate de Aspergillus flavus) extrem de puternice. Apar în boabele mucegăite de cereale. Porumbeii se intoxică când ingeră accidental hrană mucegăită. Apare inapetenţă, tristeţe, anemie, sufuziuni, edeme în muşchii pectorali, hepatică (aflatoxică) şi moarte.În cazul ingestiei reduse de micotoxine porumbeii se pot reface.Tratament: se vor administra numai furaje de bună calitate, se vor scoate din alimentaţie grăunţele alterate sau cele păstrate în condiţii necorespunzătoare. Se va administra NISTAROM 1,5 g/kg grăunţe sau se pot umecta acestea cu o soluţie Porumb cu Aspergillus

Micozele sunt boli cauzate mai ales de alimentaţia cu furaje mucegăite, de proastă calitate, ce pot afecta grav performanţele porumbeilor. Ignorarea calităţii grăunţelor precum şi intervenţia cu antibiotice fără a cunoaşte adevărata cauză a îmbolnăvirilor, duce la trenarea bolii în efectiv ajungându-se uneori şi la moartea exemplarelor foarte slăbite.

Zootehnie


Din cauza suprafeţei abrazive, apar frecări la articulaţiile şi ongloanele animalelor şi pierderi de ţesut cornos de valoare. Leziunile rezultate sunt porţi de intrare pentru bacterii, iar stabilitatea onglonului este afectată, acesta devenind mai sensibil faţă de agenţii agresivi de natură mecanică, chimică şi infecţioasă. De aici rezultă apariţia cu uşurinţă a altor tipuri de leziuni ale onglonului, precum fisurile etc.

Noul covor din cauciuc, fabricat de compania germană Kraiburg, PORCA relax pentru zona de odihnă a scroafelor, reduce semnificativ aceste leziuni (conform studiilor realizate de LSZ Boxberg). Deoarece sunt mai moi şi mai plăcute decât betonul, scroafele se aşează cu plăcere pe covoarele de cauciuc. PORCA relax ajută şi la ordonarea animalelor în boxele colective.Datorită suprafeţei inovative de protecţie dintr-un amestec special de cauciuc covorul are o mare durabilitate şi este ideal pentru boxele de scroafe. Se obţine o îmbunătăţire de durată a condiţiilor de întreţinere în grajd şi a sănătăţii animalelor.Pentru fixarea pe grătare de beton Kraiburg livrează dispozitive speciale, care realizează o fixare sigură şi rapidă a covoarelor. Este posibilă şi demontarea covoarelor, pentru o curăţare şi dezinfectare periodică a acestora.

PorcA relax, covoare de cauciuc pentru scroafesimonA ehmAnn, Gkr imPex

Grătarele obişnuite din beton sunt, cu precădere în zona de odihnă, prea dure şi abrazive. Ridicarea şi aşezarea scroafelor pe suprafeţe rigide este, ca şi în cazul bovinelor, dificilă pentru animal şi cauzează apariţia umflăturilor în zona articulaţiei carpiene.

Problemele podale (afecţiunile ongloanelor, degetelor, şchiopăturile) fac parte intens din principalele cauze ale abatorizării scroafelor cazate în grup.

Covorul de cauciuc PORCA relax are dimensiunile de bază 120 x 200 x 2 cm (lăţime x lungime x grosime), suprafaţa de dedesubt nu are profil, iar suprafaţa de deasupra este protejată împotriva atacului (rosăturilor) animalelor.

PORCA relax este oferită în 4 variante:• PORCA relax U pentru suprafeţe de odihnă plan-continui cu pantă;• PORCA relax F tăiată la dimensiunile suprafeţei de odihnă continuă cu pantă;• PORCA relax D universal cu orificii de drenaj pentru suprafeţe de odihnă cu

grătare de beton;• PORCA relax M tăiată la dimensiunile corespunzătoare suprafeţelor de odihnă cu

grătare de beton.

Zootehnie


acordă profesiei de veterinar şi contribuţiei pe care aceasta o are în cadrul societăţii: să asigure încrederea nu doar a consumatorilor din întreaga Europă, dar şi din toată lumea. Veterinarii au fost în avangarda acţiunilor de combatere a crizelor legate de alimente şi de sănătatea animalelor în Europe, în ultimii 20 de ani, şi este corect

să aducem la cunoştinţa publicului rolul-cheie pe care ei îl joacă în protejarea lanţului alimentar atât în prezent, cât şi pentru generaţiile viitoare.”

Şase filme„Veterinarii în viaţa ta de zi cu zi” este motto-ul activităţilor comune. Au fost realizate șase filme pentru a arăta rolul veterinarilor în viaţa cotidiană. Filmele sunt scurte și prezintă numeroasele ipostaze prin care se fac remarcați veterinarii. Sunt şase teme majore: creşterea animalelor, a animalelor de companie, gestiunea crizelor, securitatea

Sunt planificate mai multe evenimente in domeniu in acest

an. Instituţiile veterinare naționale vor organiza evenimente pentru a arăta tuturor importanţa acestei profesii şi pentru a sublinia faptul că veterinarii deservesc umanitatea de 250 de ani.Directoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor și-au dat mîna pentru a evidenţia importanța şi complexitatea muncii pe care veterinarii o depun zi de zi.Bernard Van Goethem, Directorul General Adjunct al Directoratului General pentru Sănătate şi Consumatori, responsabil cu lanţul alimentar, a declarat: „Anul Mondial Veterinar reprezintă o oportunitate pentru a sublinia importanţa pe care Comisia Europeană o

250 de ani de la apariţiei profesiei de veterinarAdriAn nedelcu

Prima şcoală veterinară din lume a fost fondată în Franţa, la Lyon în 1761, urmată imediat de cea de la Alfort, lângă Paris, în 1764, ambele iniţiate de către Claude BOURGELAT. Prin crearea primelor instituţii de formare, BOURGELAT a inventat astfel meseria de veterinar.Dar geniul lui BOURGELAT a mers mai departe. Ca urmare a colaborării fructuoase cu chirurgi din Lyon, el a fost, astfel, primul om de ştiinţă care a îndrăznit să spună că prin studierea biologiei și patologie la animale, putem înţelege mai bine pe cea a omului. Prin urmare anul 2011 devine ocazie pentru toţi, pentru a sărbători conceptul de „pato-biologie comparativă”, fără de care medicina modernă nu ar fi apărut.

alimentară, siguranţa alimentelor şi bolile animale cu transmisie la om.„Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor consideră serviciile veterinare un bun public global. Aceste şase filme demonstrează aceasta publicului general într-un mod foarte direct”, a declarat Maria Zampaglione, director de comunicare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Animalelor.

Creată în Franţa, lansată în FranţaCeremonia de inaugurare a Anului Mondial Veterinar a avut loc pe 24 ianuarie în ţara unde s-a născut această profesie. Aproximativ 700 de medici veterinari din întreaga lume, reprezentând toate sectoarele de activitate: cercetare, medicină veterinară, industrie, mediu, educaţie, guvernamentale, organizaţiile internaţionale, au făcut călătoria pe 24 ianuarie, la Versailles, pentru ceremonia de deschidere a celei de-a 250-ea aniversare a profesiei de medic veterinar.După o introducere despre istoria creării profesiei și a ştiinţei veterinare ținută de profesorii jean-François CHARY și Christophe DEGUEURCE, au mai vorbit pe temele „medicul veterinar în slujba sănătății”,- Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), „medicul veterinar în slujba siguranței alimentare,” - jacques Diouf, directorul general al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) și „medicul veterinar în slujba Planetei - jean-Christophe VIE, director adjunct al Programului pentru specii din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN)De asemenea, au vorbit Bernard Vallat , Director General al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE) şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Şcolii Veterinare Naţionale de la Toulouse, jorna Tjeerd , preşedinte al Asociaţiei Mondiale Veterinare ( WVA) şi David ATCHOARENA, Director al diviziei de planificare şi dezvoltare a sistemelor de învăţământ reprezentând directorul general al UNESCO, Ron DEHAVEN, vicepresedinte executiv al American Medical Association Veterinar (AVMA)O listă a evenimentelor, decise până acum, care vor avea loc pe tot parcursul anului 2011, în aproape 120 de țări poate fi consultată la www.vet2011.org

Concurs fotoDirectoratul General pentru Sănătate şi Consumatori din cadrul Comisiei Europene (DG Sanco) a iniţiat un concurs de fotografie închinat Anului Mondial al Veterinarilor. Concursul este deschis tuturor fotografilor profesionişti şi amatori din întreaga lume, indiferent de vârstă sau naţionalitate.Fiecare participant poate depune maxim de 3 imagini legate de subiect / temă principală „veterinari în viaţa de zi cu zi”.Toţi participanţii trebuie să se înregistreze în concurs prin completarea formularului de înscriere oficial, aflat pe adresa de web: https://www.vetsinyourdailylife.orgParticipanţii trebuie să dovedească faptul că toate persoanele reprezentate în fotografiile trimise au fost de acord să fie utilizate în acest scop.Toţi participanţii trebuie să fie de acord cu utilizarea ulterioară a materialului foto al acestora de către Comisia Europeană şi OIE.Termenul limita pentru trimiterea fotografiilor din domeniul veterinar este 31 Martie 2011.Filmul promoţional al evenimentului îl puteti accesa pehttp://www.youtube.com/watch?v=pbGVq-wTPQc

Anul 2011 este declarat Anul Mondial al Veterinarilor, celebrându-se 250 de ani de la înființarea primei școli veterinare la Lyon în 1762.

Zootehnie


statistici şi prognoze de piaţă07– 11.02.2011 inG dAniel botănoiu

Piaţa grâuluiPreţul grâului a crescut constant, pe parcursul săptămânii, ca urmare a evoluţiei pieţelor nord americane şi europene. Operatorii au luat la cunoştinţă riscul potenţial al lipsei de ofertă de pe piaţa de la sfârşitul actualului an de piaţă şi lansat oferte de achiziţii. Piaţa fizică a evoluat şi ea, ca urmare a dorinţei industriei de a-şi securiza stocurile.

COTAŢIILE GRâULUI LA BURSA DIN CHICAGO

USD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Martie 305,7 + 310,3 + 313,3 + 315,7 + 313,7 -

PREŢUL GRâULUI – BURSA CHICAGO ÎN ZONA GOLFULUI MExIC, ÎN FOBUSD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Feb 337,7 + 341,7 + 349,7 + 355,7 + 348,5 -

COTAŢIILE GRâULUI FUTURES LA BURSA DIN LONDRALS/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Martie 203,3 - 202,7 - 205,5 + 206,9 + 205,3 -

Piaţa porumbuluiPiaţa porumbului deţine fundamente solide care îi permite să facă faţă concurenţei venite din partea grâului furajer australian. Stocul de porumb al SUA este la cel mai redus nivel din ultimii 30 ani şi poate să scadă în continuare. Argentina anunţă o scădere a randamentului culturii de porumb cuprinsă între 15 şi 50% în condiţia în care cererea rămâne importantă.

COTAŢIILE PORUMBULUI FUTURES LA BURSA DIN CHICAGO

USD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Martie 254,7 + 256,9 + 258,5 + 260,9 + 267,9 +

PREŢUL PORUMBULUI, ÎN ZONA GOLFULUI MExIC, ÎN CONDIŢIA DE LIVRARE ÎN FOB: USD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Feb 277,7 + 280,5 + 285,5 + 288,5 + 292,9 +

COTAŢIILE PORUMBULUI – MATIF SUNTeuro/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Martie 235,3 + 234,7 - 236,9 + 237,5 + 236,9 -

Piaţa orzuluiPiaţa orzului furajer este în prezent penalizată de lipsa cumpărătorilor care găsesc mai atractive celelalte cereale. În ce priveşte producătorii de furaje pentru animale, aceştia şi-au îndreptat atenţia către alte produse care sunt mult mai competitive. Un exemplu este reprezentat de grâul furajer australian care în ciuda costului mare de transport este mult mai competitivi din punct de vedere al preţului.

COTAŢIILE ORZULUI FOB - FRANŢA

USD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Creil 211,7 - 211,3 - 210,7 - 210,3 - 209,3 -Dunkerque 208,5 - 207,9 - 207,3 - 207,7 + 206,9 -Moselle 205,7 - 206,9 + 207,3 + 209,7 + 208,5 -Rouen 210,3 - 209,7 - 210,3 + 210,7 + 209,3 -

Piaţa agricolă


Creil** 234,7 - 236,9 + 238,5 + 240,3 + 238,5 -Moselle** 244,7 - 241,3 - 239,7 - 238,5 - 236,9 -** preţul orzului furajer;

Piaţa la soiaPreţul soii este în creştere ca urmare a trendului ascendent al oleaginoaselor, precum şi ca urmare a creşterii preţului petrolului. Diminuarea stocurilor SUA este un element consistent de majorare a preţului soii şi produselor derivate pe piaţa internaţională, în contextul în care, cererea rămâne în creştere.

COTAŢIILE PENTRU SOIA FUTURES LA BURSA DIN CHICAGOUSD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Feb 515,7 + 519,3 + 525,7 + 527,5 + 526,9 -

PREŢUL PENTRU SOIA ÎN CONDIŢIA DE LIVRARE FOB/GOLFUL MExICUSD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Feb 545,7 + 550,3 + 557,7 + 563,9 + 558,9 -

COTAŢIILE ULEIULUI DIN SOIA LA BURSA DIN ROTTERDAM

USD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Feb 1355,7 + 1370,7 + 1390,7 + 1407,7 + 1419,5 +

Floarea-soarelui: Ofertele pot acoperi cererea doar pe termen scurt, însă şi acestea sunt tranzacţionate destul de lent. În Italia, industria furajelor are acoperit necesarul până la sfârşitul lunii martie, însă începând cu luna aprilie poate apărea un anumit interes de cumpărare.

SeminţeLA FLOAREA-SOARELUI FOB - FRANŢAeuro/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Dieppe 513,3 - 514,3 + 514,7 + 513,3 - 510,7 -

Ulei:PREŢUL ULEIULUI DIN FLOAREA-SOARELUI LA BURSA DIN ROTTERDAMUSD/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Feb 1473,7 + 1477,7 + 1481,5 + 1485,5 + 1490,3 +

Piaţa la rapiţăPiaţa a integrat elementele care duc la creşterea preţului, volatilitatea fiind în scădere în ultima săptămână pe fondul creşterii preţului rapiţei. Preţul rapiţei a profitat din plin de creşterea preţului petrolului. Oferta redusă şi cererea în creştere sunt elemente care duc la menţinerea preţului la un nivel extrem de ridicat.

COTAŢIILE RAPIŢEI – MATIFeuro/tonă 07.02 tendinţa* 08.02 tendinţa* 09.02 tendinţa* 10.02 tendinţa* 11.02 tendinţa*Mai 481,5 - 478,5 - 481,5 + 483,5 + 482,5 +

*tendinţa preţului faţă de cel înregistrat anterior (+ = creştere; - = scădere; 0 = identic)N.B. Informaţiile din prezenţa sinteză sunt rezultatul colectării de informaţii, având la bază următoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Institutul Naţional de Statistică, Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică, Departamentul de Agricultură al SUA, Bursele produselor agricole China, Argentina, Australia, Canada, Brazilia, Rusia, Ucraina şi principalele Burse din Comunitatea Europeană), informaţii din piaţă (traderi, producători, fermieri, procesatori, depozitari), organizaţii de profil (asociaţii profesionale, etc) şi surse complementare. Din motive obiective, nu putem garanta pentru acurateţea şi integralitatea acestor informaţii astfel că orice concluzie şi iniţiativă de acţiune în baza acestui material trebuie privite sub această limitare.

FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL S.A.

Vreţi să dezvoltaţi o afacere în domeniul agriculturii sau al industriei alimentare, sau să realizaţi proiecte finanţate prin FEADR sau FEP şi nu dispuneţi de suficiente garanţii pentru a obţine un credit?

Prietenul de care aveţi nevoie esteFondul de Garantare a Creditului Rural – IFN SA

pentru că:

¯ gestionează schemele de garantare cu finanţare din PNDR; ¯ facilitează accesul la credite al fermierilor, procesatorilor

de produse agricole, beneficiarilor eligibili ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondului European pentru Pescuit, Fondului European de Garantare Agricolă; ¯ oferă un instrument prin care finanţarea rurală a devenit

accesibilă beneficiarilor programelor europene; ¯ acordă garanţii în lei şi în valută; ¯ nu pretinde din partea clientului alte garanţii materiale

pentru garanţia acordată, în afara celor solicitate de bancă pentru partea negarantată de Fond şi dobânda aferentă; ¯ împarte cu instituţiile finanţatoare riscul finanţării; ¯ oferă profesionalism şi operativitate în acordarea

garanţiilor.

Noutăţi în anul 2010:

1. Fondul acordă garanţii pentru :creditele pe termen scurt, mediu şi lung solicitate de beneficiarii programelor finanţate prin PNDR şi POP;finanţarea beneficiarilor PNDC, SAPS şi altor forme de sprijin alocate din bugetul MAPDR, în calitatea acestora de persoane fizice sau juridice;2. Fondul emite garanţii în favoarea beneficiarilor publici ai FEADR pentru încasarea de la APDRP a avansului prevăzut în Contractul de finanţare nerambursabilă;3. Fondul administrează schema de garantare a certificatelor de depozit pentru seminţele de consum.Beneficiarii prevăzuţi la pct. 1 trebuie să se încadreze în categoria de IMM – uri conform legislaţiei în vigoare şi să nu se afle în dificultate financiară conform Comunicării CE publicată în jO al UE nr. 244,01/10/2004.

Pot fi garantaţi:

» Beneficiarii privaţi şi publici eligibili ai FEADR şi FEP; » Fermierii şi procesatorii de produse agricole;

Garanţia FGCR – IFN SAGaranţia Fondului poate acoperi: ¯ până la 80% din valoarea creditelor acordate de instituţiile

finanţatoare fermierilor, procesatorilor de produse agricole şi sectorului non-agricol pentru realizarea investiţiilor declarate eligibile prin FEADR/POP şi respectiv a finanţării pentru asigurarea capitalului de lucru necesar realizării producţiei; ¯ până la 100% din valoarea scrisorilor de garanţie necesare

beneficiarilor publici ai FEADR pentru obţinerea avansului de la APDRP sau realizării obiectivelor de investiţii. ¯ Valoarea maximă a unei garanţii acordate fiecărui

beneficiar de către FGCR-IFN SA pentru fiecare solicitare

a instituţiei finanţatoare nu va depăşi echivalentul a 2,5 milioane euro, denominaţi în lei la cursul leu/euro de la data solicitării de garantare transmisă acestuia de către instituţia finanţatoare. ¯ Comisionul datorat Fondului pentru acordarea garanţiei va fi: ¯ de 0,08% pe lună, respectiv 1% pe an, în cazul beneficiarilor

publici; ¯ între 1,6% - 3,8% în cazul beneficiarilor privaţi, în funcţie de

ratingul atribuit beneficiarilor de instituţia finanţatoare, cu excepţia beneficiarilor măsurii 121 şi 123 din PNDR, care vor plăti primă unică de garantare. Nivelul acesteia va fi stabilit prin ordin al ministrului MADR.

FGCR - IFN SA garantează reuşita dumneavoastră! Nu ezitaţi să ne contactaţi la:Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN SA

Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05; 021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65,

Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19e-mail: [email protected]; [email protected]

www fgcr.ro


Produsul se prezintă sub formă de comprimate

acoperite, fiind un supliment alimentar predozat. Acţiunea farmacodinamică atât de complexă se datorează tuturor principiilor active din plantele conţinute în acest produs.Prin asocierea acestor plante din Passisclerotin se realizează un fitocomplex cu acţiune cardiotonică, de normalizare a tensiunii arteriale, creşte debitul coronarian (vasodilatator coronarian), antiaritmică, de restabilire a circulaţiei în zonele necrozate dupp infarctul miocardic. La nivel cerebral creşte vascularizaţia

cerebrală, periferic are efect vasodilatator.Are acţiune neurotonică şi sedativă asupra sistemului nervos central, antidepresivă, miorelaxantă anxiolitică (în tulburările anxioase datorate unei condiţii medicale generale (boala), în care anxietatea este semnificativă clinic şi considerată

a se datora efectelor fiziologice directe ale unei boli ex.- anxietatea datorată unei boli cardiace- infarct miocardic).Produsul este recomandat în angina pectorală, aritmii, miocardioscleroză, recuperare după infarctul miocardic, hipertensiune arterială cauzată de stres, ateroscleroză, afecţiuni cardiace cu substrat nervos (palpitaţii, tahicardie), cardiopatia ischemică, dislipidemie, tulburări neurovegetative specifice menopauzei, tulburări minore ale somnului.

Un rol deosebit de important al acestui produs este de a preveni acţiunea nocivă a radicalilor liberi asupra organismului uman, încetinind astfel procesul de îmbătrânire a organismului uman.Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că îmbătrânirea este un proces care se desfăşoară de-a lungul întregii vieţii. Poate că nu putem evita îmbătrânirea, dar în mod sigur putem contribui la încetinirea acestui proces. Abordând acest subiect, este necesar să facem referire la antioxidanţi şi la radicalii liberi. Îmbătrânirea apare atunci când celulele organismului uman sunt permanent deteriorate de atacurile continue ale unor particule numite radicali liberi. Cum pentru orice problemă există şi o soluţie, iată că şi radicalii şi-au găsit naşul: antioxidanţii - arsenalul de apărare care împiedică formarea radicalilor liberi, îi distruge şi repară deteriorările produse în organism de aceştia. Prezenţa antioxidanţilor este vitală atunci când ne dorim un corp sănătos.Este necesar ca în organism să existe un echilibru între antioxidanţi - oxidanţi (radicali liberi) şi astfel să se evite deteriorarea severă, instalarea a numeroase boli şi îmbătrânirea organismului.În concluzie, pentru a încetini procesul de îmbătranire trebuie să consumăm alimente, suplimente alimentare şi plante medicinale bogate în antioxidanţi.

Prezentare de cazPacienta M. V., 68 de ani, diagnosticată cu: cardiopatie ischemică cronică dureroasă, angină pectorală instabilă, infarct miocardic infero-lateral, dislipidemie, tulburare anxioasă.Pacienta s-a prezentat la medicul fitoterapeut pentru a urma în paralel cu tratamentul alopat prescris de medicul cardiolog şi un tratament cu produse Hofigal, administrat după urmatoarea schemă:

• Passisclerotin -3 comprimate/zi (1-1-1), administrate zilnic, după mesele principale, timp de 3 luni• Hof Lipomin -3 comprimate /zi (1-1-1), administrate zilnic, după mesele principale, timp de 3 luni• Omega 3 şi Omega 6 vegetal -6 comprimate / zi (2-2-2) , administrate zilnic, după mesele principale, timp de 3 luni• Gemoderivat din radicele de porumb -1 monodoză /zi administrată în 50 ml apă plată, cu 15 minute inainte de masă, timp de 3 luni• Gemoderivat din muguri de sânger-1 monodoză /zi administrată în 50 ml. apă plată, cu 15 minute înainte de masă, timp de 3 luni• Gemoderivat din muguri de tei -1 monodoză /zi administrată în 50 ml. apă plată, cu 15 minute înainte de masă, timp de 3 luni.Obiectivele pe care le-am urmărit cu această schemă terapeutică au fost următoarele:• combaterea fenomenelor de îmbătrânire, • îmbunătăţirea tonusului general al organismului, • îmbunătăţirea activităţii muschiului cardiac prin restabilirea circulaţiei în zonele necrozate după infarctul miocardic,• combaterea disfuncţiilor metabolice (scăderea colesterolului şi a trigliceridelor) şi asigurarea aportului de nutrienţi şi substanţe bioactive necesare echilibrării dietei, • îmbunătăţirea calităţii somnului şi combaterea anxietăţii.

Passisclerotin - aliatul nostru zilnic dr. anaMaria alexandru, Medic apifitoterapeut, reMediuM 5, cluj napoca, Strada pariS nr. 12 a, telefon 0751-081.428, reprezentant S.c. Hofigal export-iMport S.a.

Terapii alternative

Passisclerotin prin conţinutul său echilibrat de extract uscat de roiniţă (Melissa officinalis L., familia Lamiaceae), extract uscat de păducel (Crataegus monogyna Jacq. și/sau Crataegus oxycantha L., familia Rosaceae), extract uscat de talpa gâştei (Leonorus cardiaca L, familia Lamiaceae), cărora li se adaugă rădăcina de valeriană (Valeriana officinalis), passiflora (Passiflorae incarnate L.) şi coenzima Q10 asigură o susţinere a întregului organism.


Pomii fructiferi se vor afla în fazele de umflare a mugurilor de rod şi înmugurire în cea mai mare parte a plantaţiilor, iar la speciile extratimpurii şi timpurii de sâmburoase din sudul ţării se va semnala începutul dezmuguririi.

În majoritatea podgoriilor, la viţa-de vie se va putea înregistra faza de „plâns”, îndeosebi pe terenurile cu expoziţie sudică.

Recomandări de specialitate• Controlul biologic pentru determinarea

vigurozităţii plantelor la speciile de toamnă (orz, grâu şi rapiță), precum şi a evoluţiei mugurilor de rod la pomi fructiferi şi viţa-de-vie;

• Aplicarea îngrăşămintelor minerale complexe la speciile de toamnă semănate în epoca optimă;

• Continuarea lucrărilor de întreţinere în plantaţiile pomi-viticole (tăieri, fertilizări, tratamente fito-sanitare);

• Eliminarea surplusului de apă pe terenurile unde se vor semnala excese şi băltiri la suprafaţa solului, prin efectuarea de rigole de scurgere.

Prognoza meteorologică sezonieră se elaborează cu anticipaţie de 1-3 luni având un caracter orientativ şi grad de realizare de peste 60-65%. De aceea, aceste estimări sezoniere sunt permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt (1-3 zile) şi mediu (7-10 zile), cu un grad de realizare de peste 87-95%.

Director Executiv,Dr. Aurora BELL Sef Laborator Agrometeorologie,Dr. Elena MATEESCU Colectiv de elaborare:Dr. Elena MATEESCU, Dumitru ANGHEL.

din aer deosebit de scăzute, situate frecvent sub pragurile biologice critice (-10... - 15... - 20°C) de rezistenţă ale plantelor au determinat deprecierea aparatului foliar prin îngălbenirea şi brunificarea vârfului frunzelor, îndeosebi la speciile de toamnă înfiinţate în afară epocii optime. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor s-a menţinut în general bună şi medie în culturile înfiinţate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă la cele tardive.Culturile de orz şi grâu de toamnă se află în fazele de răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţire (25-100%), la nivelul întregii ţări. La rapiță semănată în epoca optimă se înregistrează înfrunzirea (7-9 frunze), în majoritatea zonelor de cultură. În toate plantaţiile, la pomii fructiferi şi viţa-de-vie se continuă starea de repaus biologic.Rezerva de umiditate accesibilă plantelor de grâu de toamnă pe adâncimea de sol 0-100 cm, a prezentat valori optime şi apropiate de optim, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Local, în nordul Moldovei, conţinutul de apă din sol înregistrează valori satisfăcătoare.

Perspectiva meteorologicăMARTIE 2011

diagnoza agrometeorologică14 FEBRUARIE 2011

Starea de vegetaţie a culturilor agricolePe ansamblu, în perioada 01-14 ianuarie 2011 la speciile de toamnă şi pomi-viticole s-a menţinut starea de repaus vegetativ în majoritatea zonelor de cultură, exceptând zilele cele mai calde (06-12 februarie 2011), când izolat, s-au înregistrat reluări lente şi de scurtă durată ale proceselor de creştere şi dezvoltare, în special la culturile de toamnă semănate în epoca optimă din zonele de câmpie. Totodată, în primele zile ale intervalului (01-04 februarie 2011), pe arealele agricole fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial (sub 10 cm), temperaturile minime

Pentru intervalul martie 2011, informaţiile de la Centrul European estimează pentru România următoarele:

Aspecte meteorologicePe parcursul lunii martie va predomina o vreme normală sub aspect termic în cea mai mare parte a regiunilor agricole, iar local în sud-estul ţării se vor înregistra valori mai ridicate în raport cu mediile multianuale. De asemenea, izolat, în zonele centrale şi nord-vestice, temperaturile medii lunare se vor putea situa sub normele climatologice.

Din punct de vedere pluviometric în vestul, centrul şi local în nordul ţării, cantităţile de apă vor prezenta valori peste mediile multianuale, iar în restul teritoriului agricol, acestea vor fi apropiate de normal.

Precizăm faptul că aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperaturi sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp ce pot conferi un caracter sever perioadei respective.

Aspect agrometeorologicLa data de 31 martie 2011, pe profilul de sol 0-100 cm în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate accesibilă plantelor va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, la nivelul întregii ţări.

Pe parcursul lunii martie 2011, procesele de creştere şi dezvoltare ale speciilor de câmp şi pomi-viticole se vor desfăşura în general normal în cea mai mare parte a regiunilor agricole, ritmurile de vegetaţie fiind chiar intensificate în zonele de câmpie din sud-estul ţării, pe fondul regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit. Totodată, în depresiunile centrale şi nordice, la începutul perioadei, ritmurile de creştere şi dezvoltare vor fi mai lente şi chiar stagnate temporar.

Orzul şi grâul de toamnă semănate în perioada optimă se vor afla în fazele de apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire, iar local în jumătatea de sud a ţării va fi posibilă declanşarea fazei de alungire a tulpinii. La culturile semănate tardiv vor predomina răsărirea şi formarea frunzei a treia, precum şi izolat începutul înfrăţirii, îndeosebi pe unele suprafeţe agricole din sudul ţării.

Cultura de rapiță semănată în epoca optimă va parcurge dezvoltarea aparatului foliar, pe majoritatea suprafeţelor agricole. Starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta în general bună şi medie, respectiv medie şi slabă în culturile înfiinţate tardiv.

Agrometeo


a doua, era mai comodă, pipi nu-mi venea să fac și nici caca, de ce atunci să bat drumul, când era mai comod să nu mă deplasez? m-am uitatLa fotografia mea,La fotografia lui,în jur rumoarea ajunsese la paroxism- Culmea!șiEi, drăcie în pălărie! –cei doi bărbați, bine amândoi, cu figuri virile (era să zic sterile), adicăElșiEula o privire superficială puteau fi lesne confundaţi, semănau destul de mult, dar nu până la a fi identici – deși “galeria” din jur afirma cu tărie contrariu și orice s-ar ziceVox populi, Vox Dei!spre regretul și rușinea mea, până la acea dată nu citisemPrinț și cerșetor(există, domnilor tovarăși, și lacune – ba, în Italia, și lagune)în școală însă, drept compensație, probabil, învățasem pe de rost “Lazăr de la Rusca” și “Mărul de lângă drum”, bătând căi aeriene transoceanice aud că Deșliu a trecut “în opoziție”, să te prăpădești de râs, nu alta,La locul faptei,pe post de Prostul satului am rezistat cu stoicism glumelor, apropourilor (Si quipropourilor?) de tot felul, se distrau grozav grozav colegii mei, cum era să le stric cheful?Dacă ai un frate...Şi-l ai:și dacă Ăla are meseria Asta,Şi dovada e de netăgăduit!Irefutabilă, așadar,Roagă-l, impune-i, fă uz de legătura voastră de sângeCare apă nu se face, dar nici vin,Grăbește-te, cât nu e prea târziu – hai că ești molâu –, convinge-l să ne trimităŞi nouă,că tot din abatoarele noastre o primește, Exportul mai presus de orice (parafrază creatoare la Anglia-First!)Niște cărnițăîn stare naturală sau gata preparată- Eu prefer niște Şuncă de Praga!Eu, niște mușchiuleți de porc sau de vită!

oarecum, de rău, adică de foarte rău, n-are ce să fie...și nici n-a fost...în cele din urmă, după ce am fost lăsat să fierb la foc mic în zeama mea, mi s-a arătatO fotografiedecupată dintr-o revistă – aveam să aflu mai târziu amănunte –Vest-germană,din poză îmi zâmbea în culori – Kodac, Orwo sau Fuji, nu-mi dădeam seama – nici n-avea vreo importanță – un bărbat, era îmbrăcat într-un halat alb, peste el era pus un șorț lung deMăcelarîn spatele individului, la vedere, atârnând în cârlige, jumătăți de porc – cum puteai, acum o mie și ceva de ani, să vezi și prin propriile noastre magazine de specialitate – neamțul ținea în mâna dreaptăUn pachețel,o cutie cam de mărimea celei de chibrituri făcută de pușcăriașii politici de la Aiud (diferită ca design, cum știți, de cea obișnuită), ce scrie pe cutie – ambalaj, probabil – nu puteam desluși, literele erau imprimate cu caractere prea mici și uitasem ochelarii acasă, nu era prima oară, la rugămintea mea umilă unul dintre colegi, cu ochii mai ageri, se vede treaba, m-a lămurit că omul face reclamă unui produs care contribuie – ha, ha – la creșterea – hi, hi - și îngrășarea – he, he – în timp rapid aTineretului porcin- Ho, ho –pe moment n-am sesizat unde băteau și de ce-mi arătaseră tocmai mie fotografia, figura insului mi se părea însă cunoscută de undevaDe unde?...L-oi fi întâlnit la mare?... sau printr-un hotel alpin? Am fost invitat să mă duc la oglinda de laLAVABOUchiar așa scria pe ușă, deși cea de la intrarea la femei (ce vrei să zici?) nu scriaLAVAVACĂ,când mă pregăteam să plec, deși nu bănuiam de ce trebuie să mă privesc în oglindă (ce să-i faci, așa îmi cade mie fisa, greu) cineva, nu mai știu, acum, cine m-a sfătuit să scot buletinul- Actele la control! –și să compar poza mea – la minut! – Uite păsărica! – cu poza Lui, am ales varianta

Eu, niște ficat și o burtă!Eu, pastramă și salam de Sibiu, Bacău sau Sinaia!Eu...Eu! am răcnit devenit dintr-o dată panteră (a se vedea pe video-casetă, ca la televizie, nu se mai poate din lipsă de spațiu, “Pantera Roz”), ajunsesem la capătul răbdării, până cândÎn fond și la urma urmeisă fiu bătaia lor de joc? Eu vă zic (și le-am zis)Ceva de dulce!nu mă supărasem pe ei, ar fi fost stupid, dar începuseră să mă agaseze și să măCalce pe nervi,odată porniți nu se mai potoleauDacă te află...am cam încurcat-o, în biografie nu declarasem la rubricaRude în...că aș avea, scrisesem adevărul (Şi numai adevărul!), adicăNu e cazul,cineva, rău intenționat, putea să îndruge vrute și nevrute la urechea cuiva dispus – plătit – să asculte,Iată

de cadre, fost – ori poate şi acum – ofiţer activ tot pentru aşa ceva, mă despărţisem de prima soţie,Indiscutabil însănu pentru povestea cu divorţul eram, din nou, după atâta timp chematLa interogatoriu,Ce să fie? Nu-mi aminteam ca recent să fi comis vreo prostie, de îmbătat nu mă mai turtisem de un car de vreme,Scandal!?!?!?!...nu-mi era în fire să provoc, preferam

să evit situaţiile care s-ar fi putut solda cu aşa ceva, afectiv nu-mi puteam da seama de motivul (motivele) pentru care trebuie – volens-nolens – să-l reîntâlnesc téte-à-téte pe cel ce, cândva, îşi pusese obrazul pentru mine,Bancuri politice?recunosc franc că îmi lipseşte hazul, râd în hohote înainte de a rosti poanta finală şi nimeni nu mai înţelege nimic, de vorbitCe nu se cuvine,(excelent formulat, aşa-i?) nici pomeneală, şi nu din precauţie ci pentru că pur şi simplu

Capitolul 2 Măcelarul din Vest

“Dar eu, eu știu ceva ce el n-ar îndrăzni să ştie niciodată: pe mine mă rostogoleşte rana mea sălbatică, eu vântur hăurile şi tot eu le neg străbătându-le până la capăt.”John Bennet, “Ahab - La fereastra

cabinei sale, miezul nopţii”

… Individul nu-mi era necunoscut, înainte de a mă angaja acolo unde, deocamdată, mai figuram încă în schemă, mai intrasem în câteva rânduri în biroul său.(O încăpere modestă, ca şi cel care o ocupa), nimic ostentativ în comportarea personajului, dimpotrivă, aş zice, părea apropiat şi afabil, dar putea fi şiO mască,cu toţii ştiam, şi nici dânsul nu o ascundea, unde lucrase mai înainte, motivul pentru care fusese transferat, dacă, bineînţeles, intra în discuţie un transfer şi nu, pur şi simplu, oCizmăPrimită într-un loc moale pentru niscaiva isprăvi ce nu cadrau (Sic!) cu ţinuta morală (Sic!) a celor din respectivulOrgan (Sic!),Un divorţ, de-o pildă, auzisem că nu tolera, de ce? Cu ce contravenea muncii, când, dimpotrivă, un bărbat sau o femeie fără obligaţii matrimoniale este, orice s-ar zice, mai liber (liber?), mai disponibil/disponibilă pentru acţiunile, operaţiunile, intervenţiile, apărute când te aştepţi mai puţin, cale mai multeInopinate,de fapt, şi eu ajunsesem la Inspectoratul

„Revista Fermierului” vă propune spre lectură, în premieră absolută, un manuscris încă needitat, semnat de George Ghidrigan. Amplă frescă a realităţilor româneşti din a doua jumătate a secolului XX, romanul „Inchiziţia în Carnaval – Ultima toamnă” va constitui, nu ne îndoim, un punct de reflecţie, o privire peste umăr, în spate, spre un trecut pe care, cu bune, cu rele, suntem obligaţi să ni-l asumăm. Cu atât mai mult cu cât, aşa după cum menţionează autorul, „Orice asemănare cu persoane ori situaţii reale nu este deloc întâmplătoare”. Şi o ultimă precizare: gazetar cu state vechi în presa scrisă, radio şi televiziune, George Ghidrigan este cunoscut în lumea literară prin volumul de schiţe şi nuvele „Mişcare browniană”, editura Mihai Eminescu, precum şi prin romanele „Evadare din pustiu”, editura Albatros, şi „Dragoste la lumina zilei”, editura Cartea Românească. Recent au apărut în format digital, la editura Virtual, două dintre acestea, „Mişcare browniană” și „Evadare din pustiu”, pe care le puteți cumpăra de la adresa de web: http://books.corect.com/ro/autori/ghidrigangeorge

inchiziţia în carnaval – ultima toamnă GeorGe GhidriGAn

- Pour si muovea zis Galileo Galilei (ori Copernic? ori Bruno Giordano) şi aţi văzut ce a păţit – alţii asemenea lor – nu-mi punCompresesauPrişniţedacă nu mă doare capul, şi nici nu-mi bat cuie-n talpă ca s-o fac pe fachirul, să mă cheme, oare, pentru mult râvnita deplasareÎn străinătate?!?

“Când tot se-nveseleşte, când toţi aici se-ncântă / Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori / Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă / La a patriei dulci plaiuri, la câmpu-i râzători”, versurile din poemul de tinereţe a lui Eminescu îmi veniseră neschimbate în minte, rămăsesem singurul care nu fusesem trimis într-un voiaj peste hotare şi ar cam fi venit vremea ca şi lui…Să se facă dreptate!pentru că… ce bine-ar fi, mi-am zis că n-ar strica să-l întreb pe unul dintre cei care s-ar putea să fie avizaţi, par exemplu, peŞeful meu direct,pe ocolite am încercat să-l trag de limbă (imaginaţi-vă scena nu în sens figurativ ci

în cel real), era (şi este) un tip sobru, uşor cazon (sechelele liceului militar şi a celui militar şi a celor vreo trei ani când a făcut parte – trup şi suflet, desigur – din Forţele noastre armate – Intendenţă) dar altfel om cinstit… Parc-ar fi ceva, dar nu la ce te aștepți, probabil, tu – a catadicsit să zică și i-am surprins în cele câteva vorbe pe care a binevoit să mi le adreseze unCepe care vroia și nu prea vroia să-l ascundă, a fost suficient,M-am liniștit

Roman Foileton


Nici vorbă!Inspectorul de cadre se afla, în carne și oase, la câțiva pași de mine, revista cu fotografia tizului pe un birou, doar să-și arunce privirea și atunci nu va mai fi nimic de făcutTelefonul...a zis cel de la Personal și Învățământ, nu știu ce are, sună mereu ocupat, da-ți-mi voie să încerc de la voi,Cu plăcere!i-a răspuns șeful meu direct ducându-se și ridicând receptorul, blocându-i în același timp perspectiva spre măcelarul din poză cu hălcile lui indecente de carne, cu tot,Vă formez eu numărul...se arătase mai departe amabil fostul ofițer responsabil cu Cazarmamentul și Manutanța, urcându-se cu un salt ușor cu dosul chiar pe fotografia mea, în realitate a altuia, ce-mi devenise – justificat sau nu – de nesuferit, noul venit spuse numărul, vorbi apoi, după ce acesta fuse format, cu cineva, îl asigură că nu s-a schimbat nimic și că o să revină mai târziu, către sfârșitul zilei, mulțumi și se scuză pentru deranj, se îndreptă către ușăUff! Am scăpat!nu încă, când s-o tragă după el și s-o închidă – moment psihologic stil Colombo, cu trenciul lui șifonat – se întoarse, ne privi țintă, veacuri întregi, pe fiecare în parte și pe toți la un loc, parcă eram niște cărăbuși prinși cu ace de gămălie în insectar, zâmbi oarecum jenat parcă... Să nu credeți că n-am văzut,lăsă după aceea, voit, o pauză, neîndoielnic ca unStop cadrune-ar fi surprins exact cum arătam atunci, figuri nu prea inteligente, a mea de-a dreptul stupidă, dacă nu chiar îngrozită (Ai să ajungi să te sperii până și de umbra ta! Am să ajung), șeful meu direct a sărit în picioare, dintr-o dată agresivCe vreți să insinuați?...Nimic, sau aproape nimic, s-a fâsticit – de ce oare? Inspectorul,Dar,măi băieți, dați-o naibii, dacă tot avețiO revistă pornon-o dosiți, lăsați-i și pe alții să se bucure de ea.

Va urma

șiGlaznostul,noroc – ce mai noroc! – că au intrat în funcțiune bastoanele de cauciuc și jeturile de apă sub presiune – dacă tot o au, de ce să n-o folosească?Deși,după știința mea, nu-mi creasem (pentru că e un act de creație, orice s-ar spune) dușmani, sau nu-i cunoșteam eu ca atare, deși nu făcusem nimic care să stârneascăInvidiaRanchiunaAdversitateacelor din preajmă și alături de care, uneori, mai trăgeam și câte oParangheliede pomină, ori de proporții mai modeste – din lipsă de suficiente mijloace financiare sau de epuizare a orelor de program ale restaurantelor, care reduse – din ce rațiuni comerciale? – la minimum, se închideau de parcă responsabilii se culcau odată cu găinileLas-că-i spun eu lui tatași-o să vă pună El să faceți și ore suplimentare de cu noaptea până noaptea, cum suna bancul, care, cică, n-ar fi fost chiar banc, ci una dintre multele și comentatele în tot târgul isprăvi ale “Delfinului”...

Vezi să nu te afle și alții...tot nu se liniștiseră scumpii mei colegiRude în vest, și?și încă din acelea avute, călare pe sacii cu mărci, dolari și lire sterline, cu... carnea și cuţitul în mână, acum pricepem noi de ce nu te vede nimeni la vreo coadăPrin muzeele alimentare,primești pachete, parale și

instrucțiuni scrise cu cerneală simpatică de la

BonnFrankfurt

Berlinși

Kiel,ar fi continuat la nesfârșit dacă, spre stupoarea mea,Deci nu e o glumă?în încăpere n-ar fi intrat tocmai cel care (și, ați ghicit?) la care (ei, ați ghicit?), la

care trebuia să mă ducAm înnebunit!?!...

mi-am spus cu groază și am început să am vedenii,

pentru cine,s-ar fi indignat, s-au încumetat să întoarcă armele, punându-și în primejdie de moarte viața, părinții, unchii și frații noștri, mai are și tupeul să meargă cu noi în coloană la marea defilare de la 23 August, sărbătoareaRevoluțieiantifasciste și antiimperialiste, de eliberare națională și socială, în fine, găseam și eu, în sinea mea, nu-i vorbă, că exagerez proporțiile faptului – de-asta și șarjam, dar...Nu se știe niciodatăNikogdaeram întru-totul de acord că numai unui găgăuță i-ar putea veni o idee ca aceea pe care, deși cu autoironie, o emisese creierul meu încă nerevenit complet în urma șocului, dar găgăuță... au existat și – vai! – încă există cu duiumul, nu mă refer, desigur, la minoritatea găgăuză din republica vecină și prietenă căreia – ce chestie – și lor li s-a urcat la “glagorie”, cum se zice, parcă, pe acele meleaguriPerestroica

Roman Foileton


limonii groase’n coajă. Ceapă roşie de apă, ca la o oca. Barabule din ălea de le zice săpunari, să se spargă la fiert, vreo două ocale şi mai mult, că ele sunt temelia. Unt. Smântână. O litră de oloi de lemn (maslin bre, că doar n-o să pupi fructele pomului cu floarea sorencii!). Bulioane de roşii şi de ardei, dacă nu cumva ai în beci. Uitam! Dă un telefon prietenului să cate un Cabernet de Sâmbureşti ori un Roşu de Mavrodin şi nu te supăra dac’o găsi Negru de Purcari. Zi că i-l plăteşti, să cumpere prisoselnic. Da’ numa’ zi! joi scoate carnea din zamă şi zvânt’o. Încinge-n tuci oloi şi căleşte carnea să prionză oleacă de coajă arămie. În alt tuci, pe sec, caramelizează vreo două linguri de ţucur pe care stinge-l cu zamă. Hăcuie ihtiologic ceapa şi dupe ce-o freci cu sare şi o lingură de oţet, stoarce-o şi pune-o la înmuiat în zama de caramel, laolată cu bucăţelele călite. Vâră vreo două foi de dafin şi un prav de ciumbru. Coperă cu zamă şi dă la foc de bărfă. Strecoară legumele hăcuite şi pune-le şi pe ele la hiert. În ăst timp opăreşte în uncrop maslinele. Scurge-le şi, zdup, în tuci! Taie rondele limoniile, cu tot cu gălbejitură şi ... la tuci tată! Cum scade zama, mai completează! Potriveşte de sare dupe limba lu’ matale că musafiri or fi mulţumiţi oricum. Când carnea-i făcută, pune bulionele de ţ-am zis să le iei. Io pun gogoşari copţi, da’ io’i am în congelator! O lingură, două, de miere, spre sfârşit. Un polonicuţ de zamă, să mai dee un clocot, fără să se prinză de pardonu’ tuciului şi când îi legată, gata! Dă la

Dacă ţi s’a rătăci prin cuhnie Duminică sara, un prietin înrăit în sportul Dianei şi o mai avea şi sufletu’ ăla, să-ţi lase un urecheat alicit, pune-l bre să ţi-l şi jupească, să fie pomana pe de-a’ntregu’! După aia-i treaba ta, că ăştia de umblă cranga pe coclauri nu prea’s de casă şi ţi-l rasolesc una-două. Ciumpăveşte-l pe la încheieturi şi dă-l în dărăbuţe. O să ai trebuinţă de multe dărăbuţe, să nu crezi că pomana-i chiar pomană. Ştie, prietenul, ce ştie, şi n-o să vie cu mâna goală! Să zici mulţam dac-o veni numa’ cu famelia! Cum găteala nu-i ostenitoare da’i lungă, programează-i o vizită pe Duminica ce vine, că mai curănd n-o să fie gata.După ce l-ai ciumpăvit, cată în beci o oca de vin roşu, mai molan dé, că nu tre’ să fie de concurs. Pune-l în oală pântecoasă, cu o lingură rasă de sare şi, dacă nu-i acruţ, pune şi o lingură, două, de oţet, din ăla bunu’, nu de surcele. Dă în felioare cât unghia o grupă de rădăcinoase (morcovi, o ţelină, un păstărnac, neşte petrunjel). Pune-le’n vin alături de două cepe’n peştişori! Pune şi două crăci de ciumbru, una de busuioc, foi de dafin, o mânucă de boabe de chiper, răşluitură de nucşoară, de limonie, câteva cuişoare, un prav de scorţişoară şi câteva grăunţe de fenicul înfrăţite cu coreandru şi cu chimion. Dă pe foc nărăvaş şi taman când să dea în fiert, taie-l! Potoleşte fierbinţela zemii şi când îi călâie vâră înlăuntru dărăbuţele urechiatului (bun înţeles, nu capul, nu coastele şi nice coada!). La rece, în beci, nu afară la gheaţă. Vreo trei zile tot tre’ să zacă. Vezi să-l copere zama, dacă nu, mai învârteşte.De Luni până joi ai vreme să caţi ce-ţi zic io aci!. O juma de oca de masline în saramură. Sâmbur mic şi carne multă. Io zic, de ălea brune, de Volo. Dacă tu vrai negre, de Hios, nu-i bai. Vreo două

şoldanul de-o săptămână!A.f.b. socAciu, cAricAturi: A.f. bAdiu

rece, în beci, până Duminică. Cam asta-i mâncarea rece cu masline!Duminică întinde masa şi încarc-o cu aperitive. Porcării, telemele, caşcavale, zacuşti, salăţi de icre, tot ce ţine de şaţ. Slană afumată cu ceapă roşie, nesmintit! Să fie întinsă când or veni. Are dichisuri sfatu’ ăsta. Primul, să se şambreze udătura, al doilea, or năvălii pe porcării, de le deschizi uşa pântecului c’o tuică coaptă cu chiper şi miere şi ţ’a mai rămâne şi ţie ceva din şoldan. Altfel, neam! ’Ţ spui io, ca păţit! Urechetu’ dă’l la faţa mesei când s-or apuca musafirii să râgâie a preaplin. Rece, pe pat cald de barabule înspumate cu unt, smântănă şi-o urmă de ţucur. Vin, din ce-au adus, să nu-ţi scoaţă vorbe’n târg că smintişi bunătate de şoldan cu Aligote de Sarica ori Fetească Bălană de Blaj.

D’ale gurii


AgroMediaG R O U P

www.groupagromedia.ro

din dragoste pentru agricultur`...

Group AgroMedia vă oferă șansa de a vă abona la mai multe publicații printr-o singură comandă.

Publicația Apariție CaracteristiciValorea (lei)

buc. Abonament pe an

Doresc abonament*

Revista Fermierului lunară se adresează tuturor fermierilor 7,50 90

Smart Agri trimestrială se va adresa cu precădere celor interesați de tehnica agricolă și de înalta tehnologie 12 48

Ghidul Fermierului anuală conține datele de contact ale posibililor

parteneri în afacerile oricărui fermier 35 35

Pachet abonament pe un an pentru toate publicațiile (cu discount) 120*Completați numărul de abonamente pe care le doriți în dreptul oțiunii alese

Pentru alte fracțiuni de abonament scrieți numele publicației ____________________________ și apoi bifați perioada de abonament dorită: 9 luni __ ; 6 luni __ ; 3 luni __ și numărul de abonamente.....................

Coordonatele fiscale ale revisteiSC Profesional-Agromedia SRL, j40/19313/2008, CUI: 24742449, Contul: RO 11 BTRL 0410 1202 P782 33xx BANCA TRANSILVANIA S.A., Sucursala Lipscani, Bucureşti.Prin completarea prezentului talon sunt de acord să primesc gratuit prin poştă, e-mail, SMS sau altre mijloace de comunicare materiale promoţionale legate de promovarea publicaţiilor ce aparţin Group AgroMedia

Coordonatele plătitorului de abonamentNumele şi prenumele.......................................................................................................Societatea (dacă e cazul)................................................................................................CUI....................................... /nr. de la Reg. Com. (j-ul) ................................................Domeniu de activitate.......................................................................................................Vă rugăm să completaţi şi datele următoare, după caz:tipul de serviciu prestat în domeniul agricol......................................................Dimensiunea fermei (suprafață, nr de animale, tipul de cultură)................................................................................................................................................................................................... forma de proprietate.................................................Profesie................................................................................. / Vârsta...............................

Adresa la care urmează a fi expediată publicația aleasăNumele şi prenumele (Societatea)...........................................................................Strada.............................................................................................................. Nr...................... Bl. .................................... Sc. ...................... Et. .............. Ap. ................Local i tatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .judeţ/sector....................................... Cod poştal................................. .................Modul plăţii................................................................................................................................(dovada plăţii se va anexa talonului de abonament)

Revista Fermierului3

Documents

Transcript of Revista Fermierului3