Revista Cultura

24
Horia Bãdescu: Întâmplãri cu sensul întâmplãtor Johan Galtung: Democraþie înseamnã participare Dan D. Farcaº: Problema conºtiinþei Dumitru Pãsat: Alexie Mateevici ºi Gustav Fechner Maria Vaida: De vorbã cu eroul bihorean Paºca Tãnase Tudor Petcu: Biserica Ortodoxã a Europei Stan I. Florea, George Rotaru, Emil Oprescu: Societatea Culturalã Argedava Marian Nencescu: Acad. ªtefan ªtefãnescu: vocaþia istoriografiei naþionale Paula Romanescu: Léo Ferré sau Avec le temps tout s’en va Aureliu Goci: Profetul ºi tãlmãcitorul Eduardo Gonzáles-Barba Capote: Înfiinþarea Orchestrei Betice de Camerã Ion Pãtraºcu: Popas în China: repere mitologice Mircea Opriþã: Ultimul zbor Î ncepeam editorialul din noiembrie 2013 cu un fragment de vers – „este o boalã în lume” – dar, desigur, scos din context, adevãrul poetic este trunchiat: existã mai multe „boli” (de aici înainte, nu voi mai folosi ghilimelele) ale lumii de azi, parcã prea multe. Le vedem, le simþim, pe unele doar le intuim – dar ºi pe acestea le simþim pe pielea noastrã. Nu poate face nimeni o listã completã, cu atât mai puþin una care sã conþinã numai boli independente, tratabile separat unele de celelalte. Lumea e un mare sistem, subsistemele sale interacþioneazã, se condiþioneazã ºi potenþeazã reciproc, cauzele devin efecte ºi invers. Iar un diagnostic cât de cât pertinent ar trebui pus de un extraterestru, noi suntem parte a sistemului, orbiþi de tradiþii, tabuuri, automatisme, blocaje mintale. Încerc, totuºi, aici o listã, mai mult ca semnal de alarmã (la nivel intelectual, nu psiho- sociologic), conºtient de toate limitele sugerate mai devreme. Evident, ordinea indicã doar parþial gravitatea, nici nu poate exista o ordine clarã, nici mãcar la un moment fixat, darãmite la momente diferite. Încep cu o boalã care e pe cale -mi devinã obsesie: partidele politice, ideea de organizaþie care are ca scop accederea la putere, la conducerea societãþii, organizaþie formatã din profesioniºti ai politicii, care, cel mai adesea (la noi ºi în lume la fel, cu nuanþe, desigur) ascultã mai mult de „glasul partidului” decât de raþiune, mai mult de interesele personale ºi de grup decât de cele ale alegãtorilor – etc. etc. ªtiþi prea bine toate acestea, revedeþi „Manifestul SFP” pentru detalii ºi, mai ales, pentru alternative. Adaug doar un exemplu relativ recent ºi extrem de sugestiv: prin octombrie trecut, partidele din „cea mai avansatã democraþie din lume” erau pe cale sã arunce lumea (financiarã) în haos, pentru cã nu se înþelegeau în privinþa bugetului SUA... A fost deja sugeratã a doua boalã: sistemul financiar, cu banii sãi virtuali, lipsiþi de acoperire materialã, jocul la bursã, preþurile fictive ºi manipulate, oamenii care devin nume de cont, bãncile care mutã bani dintr-un cont în altul, sporindu-i ºi împuþinându-i pe hârtie/calculator, dar cu efecte în viaþa realã, unde câºtigã sau pierd oameni, nu nume de conturi. Au toate acestea legãturã directã cu consumismul, cu bunãstarea de azi sprijinitã pe banii de mâine, „motorul” (sic!) creºterii economice – creºtere care a devenit scop ºi obsesie, ca ºi când ar putea fi continuã ºi nelimitatã, uitând cã planeta nu are cum sã creascã. Sporeºte doar priceperea noastrã în a-i „exploata” resursele (ceea ce nu e rãu în sine, dacã nu s-ar subordona unor precepte de genul „foloseºte ºi aruncã”, „produce, apoi cautã cumpãrãtor”, „mai întâi satisfactorul, apoi nevoia”). T rec la o observaþie care ar putea sã parã o erezie: armata, ca instituþie menitã sã distrugã ºi sã ucidã! Gândiþi-vã la o lume în care nu ar mai exista nici armate ºi nici, mai ales, nevoia de a avea armate! O utopie, dar una tare atrãgãtoare... Nu e vorba numai de ideea în sine, biblicã de-a dreptul, ci ºi de resursele consumate, de efecte, de implicarea militarilor în „funcþionarea” lumii, plecând de la cursa înarmãrii, nevoia de a testa armele noi ºi de a le consuma pe cele vechi ºi ajungând pânã la posibilitatea distrugerii civilizaþiei printr-o apãsare pe buton, eventual din greºealã. Pe aceeaºi linie: îndepãrtarea de Divinitate, de religiozitatea autenticã ºi, în paralel/prin contrast, intransigenþa religioasã, folositã azi mai subtil decât pe vremea cruciadelor, Inchiziþiei ºi creºtinãrii amerindienilor, dar nu mai puþin distructiv (nu uitaþi cã încã se mai foloseºte sintagma „ostaº al Domnului”, chiar dacã „ostaºii” cu pricina propovãduiesc iubirea – sau asta ar trebui sã facã...). Mai sunt. Globalizarea, în dimensiunea ei nivelatoare; însingurarea metropolelor, dublatã în ultima vreme de însingurarea digitalã; posibilitãþile mereu sporite de manipulare a populaþiei; accelerarea, realã sau doar indusã, a vieþii, la multe niveluri; relativitatea moralã; diferenþele dintre Nord ºi Sud (ca dezvoltare în primul rând). Vor mai fi fiind ºi altele – diagnosticienii sã ni le spunã. Cãrþi se pot scrie (ºi s-au scris) despre fiecare, utile toate – dar ºi mai util ar fi ca dupã diagnosticieni sã urmeze terapeuþii... Unde ne sunt terapeuþii? Întrebare ºi mai pesimistã: mai sunt ei posibili? Mai poate omenirea învãþa de la un Mesia, presupunând cã El ar mai veni, sau e nevoie (ca ea, omenirea) sã treacã întâi printr-un cataclism? Prefer sã nu mã gândesc la rãspunsuri... Curtea de la Argeº Anul V Nr. 2 (39) Februarie 2014 c y m k Revistã de culturã Din sumar: www.curteadelaarges.ro Biserica Dragoslavele Revista apare cu sprijinul Primãriei Municipiului Curtea de Argeº ºi al Asociaþiei Culturale „Curtea de Argeº” Bolile lumii Gheorghe PÃUN

description

cultura

Transcript of Revista Cultura

  • Horia Bdescu: ntmplri cu sensul ntmpltorJohan Galtung: Democraie nseamn participareDan D. Farca: Problema contiineiDumitru Psat: Alexie Mateevici

    i Gustav FechnerMaria Vaida: De vorb cu eroul bihorean

    Paca TnaseTudor Petcu: Biserica Ortodox a EuropeiStan I. Florea, George Rotaru, Emil Oprescu:

    Societatea Cultural ArgedavaMarian Nencescu: Acad. tefan tefnescu:

    vocaia istoriografiei naionalePaula Romanescu: Lo Ferr

    sau Avec le temps tout sen vaAureliu Goci: Profetul i tlmcitorulEduardo Gonzles-Barba Capote:nfiinarea Orchestrei Betice de CamerIon Ptracu: Popas n China:

    repere mitologiceMircea Opri: Ultimul zbor

    nncceeppeeaamm eeddiittoorriiaalluull ddiinn nnooiieemmbbrriiee22001133 ccuu uunn ffrraaggmmeenntt ddee vveerrss eesstteeoo bbooaall nn lluummee ddaarr,, ddeessiigguurr,,ssccooss ddiinn ccoonntteexxtt,, aaddeevvrruull ppooeettiicc eesstteettrruunncchhiiaatt:: eexxiisstt mmaaii mmuullttee bboollii ((ddee aaiicciinnaaiinnttee,, nnuu vvooii mmaaii ffoolloossii gghhiilliimmeelleellee)) aalleelluummiiii ddee aazzii,, ppaarrcc pprreeaa mmuullttee.. LLee vveeddeemm,,llee ssiimmiimm,, ppee uunneellee ddooaarr llee iinnttuuiimm ddaarrii ppee aacceesstteeaa llee ssiimmiimm ppee ppiieelleeaannooaassttrr.. NNuu ppooaattee ffaaccee nniimmeennii oo lliissttccoommpplleett,, ccuu aatttt mmaaii ppuuiinn uunnaa ccaarreess ccoonniinn nnuummaaii bboollii iinnddeeppeennddeennttee,,ttrraattaabbiillee sseeppaarraatt uunneellee ddee cceelleellaallttee..LLuummeeaa ee uunn mmaarree ssiisstteemm,, ssuubbssiisstteemmeelleessaallee iinntteerraacciioonneeaazz,, ssee ccoonnddiiiioonneeaazzii ppootteenneeaazz rreecciipprroocc,, ccaauuzzeellee ddeevviinneeffeeccttee ii iinnvveerrss.. IIaarr uunn ddiiaaggnnoossttiicccctt ddee cctt ppeerrttiinneenntt aarr ttrreebbuuii ppuussddee uunn eexxttrraatteerreessttrruu,, nnooii ssuunntteemm ppaarrtteeaa ssiisstteemmuulluuii,, oorrbbiiii ddee ttrraaddiiiiii,, ttaabbuuuurrii,,aauuttoommaattiissmmee,, bbllooccaajjee mmiinnttaallee.. nncceerrcc,,ttoottuuii,, aaiiccii oo lliisstt,, mmaaii mmuulltt ccaa sseemmnnaallddee aallaarrmm ((llaa nniivveell iinntteelleeccttuuaall,, nnuu ppssiihhoo-ssoocciioollooggiicc)),, ccoonnttiieenntt ddee ttooaattee lliimmiitteelleessuuggeerraattee mmaaii ddeevvrreemmee.. EEvviiddeenntt,, oorrddiinneeaaiinnddiicc ddooaarr ppaarriiaall ggrraavviittaatteeaa,, nniiccii nnuuppooaattee eexxiissttaa oo oorrddiinnee ccllaarr,, nniiccii mmccaarrllaa uunn mmoommeenntt ffiixxaatt,, ddaarrmmiittee llaa mmoommeenntteeddiiffeerriittee..

    nncceepp ccuu oo bbooaall ccaarree ee ppee ccaalleess-mmii ddeevviinn oobbsseessiiee:: ppaarrttiiddeellee ppoolliittiiccee,,iiddeeeeaa ddee oorrggaanniizzaaiiee ccaarree aarree ccaa ssccooppaacccceeddeerreeaa llaa ppuutteerree,, llaa ccoonndduucceerreeaassoocciieettiiii,, oorrggaanniizzaaiiee ffoorrmmaatt ddiinnpprrooffeessiioonniittii aaii ppoolliittiicciiii,, ccaarree,, cceell mmaaiiaaddeesseeaa ((llaa nnooii ii nn lluummee llaa ffeell,, ccuunnuuaannee,, ddeessiigguurr)) aassccuulltt mmaaii mmuulltt ddeeggllaassuull ppaarrttiidduulluuii ddeecctt ddee rraaiiuunnee,, mmaaiimmuulltt ddee iinntteerreesseellee ppeerrssoonnaallee ii ddee ggrruuppddeecctt ddee cceellee aallee aalleeggttoorriilloorr eettcc.. eettcc..ttiiii pprreeaa bbiinnee ttooaattee aacceesstteeaa,, rreevveeddeeiiMMaanniiffeessttuull SSFFPP ppeennttrruu ddeettaalliiii ii,, mmaaiiaalleess,, ppeennttrruu aalltteerrnnaattiivvee.. AAddaauugg ddooaarruunn eexxeemmpplluu rreellaattiivv rreecceenntt ii eexxttrreemm ddeessuuggeessttiivv:: pprriinn ooccttoommbbrriiee ttrreeccuutt,, ppaarrttiiddeelleeddiinn cceeaa mmaaii aavvaannssaatt ddeemmooccrraaiiee ddiinnlluummee eerraauu ppee ccaallee ss aarruunnccee lluummeeaa((ffiinnaanncciiaarr)) nn hhaaooss,, ppeennttrruu cc nnuu sseenneelleeggeeaauu nn pprriivviinnaa bbuuggeettuulluuii SSUUAA......

    AA ffoosstt ddeejjaa ssuuggeerraatt aa ddoouuaa bbooaall::ssiisstteemmuull ffiinnaanncciiaarr,, ccuu bbaanniiii ssii vviirrttuuaallii,,lliippssiiii ddee aaccooppeerriirree mmaatteerriiaall,, jjooccuull llaabbuurrss,, pprreeuurriillee ffiiccttiivvee ii mmaanniippuullaattee,,

    ooaammeenniiii ccaarree ddeevviinnnnuummee ddee ccoonntt,, bbnncciilleeccaarree mmuutt bbaannii ddiinnttrr-uunnccoonntt nn aallttuull,, ssppoorriinndduu-iiii mmppuuiinnnndduu-ii ppeehhrrttiiee//ccaallccuullaattoorr,, ddaarrccuu eeffeeccttee nn vviiaaaa rreeaall,,uunnddee ccttiigg ssaauu ppiieerrddooaammeennii,, nnuu nnuummeeddee ccoonnttuurrii..

    AAuu ttooaattee aacceesstteeaalleeggttuurr ddiirreecctt ccuuccoonnssuummiissmmuull,, ccuubbuunnssttaarreeaa ddee aazziisspprriijjiinniitt ppee bbaanniiii ddeemmiinnee,, mmoottoorruull ((ssiicc!!))ccrreetteerriiii eeccoonnoommiiccee

    ccrreetteerree ccaarree aa ddeevveenniitt ssccoopp ii oobbsseessiiee,,ccaa ii ccnndd aarr ppuutteeaa ffii ccoonnttiinnuu iinneelliimmiittaatt,, uuiittnndd cc ppllaanneettaa nnuu aarree ccuummss ccrreeaasscc.. SSppoorreettee ddooaarr pprriicceeppeerreeaannooaassttrr nn aa-ii eexxppllooaattaa rreessuurrsseellee((cceeeeaa ccee nnuu ee rruu nn ssiinnee,, ddaacc nnuuss-aarr ssuubboorrddoonnaa uunnoorr pprreecceeppttee ddee ggeennuullffoolloosseettee ii aarruunncc,, pprroodduuccee,, aappooiiccaauutt ccuummpprrttoorr,, mmaaii nnttiissaattiissffaaccttoorruull,, aappooii nneevvooiiaa))..

    TTrreecc llaa oo oobbsseerrvvaaiiee ccaarree aarr ppuutteeaass ppaarr oo eerreezziiee:: aarrmmaattaa,, ccaaiinnssttiittuuiiee mmeenniitt ss ddiissttrruuggii ss uucciidd!! GGnnddiiii-vv llaa oo lluummee nn ccaarreennuu aarr mmaaii eexxiissttaa nniiccii aarrmmaattee ii nniiccii,, mmaaiiaalleess,, nneevvooiiaa ddee aa aavveeaa aarrmmaattee!! OO uuttooppiiee,,ddaarr uunnaa ttaarree aattrrggttooaarree...... NNuu ee vvoorrbbaannuummaaii ddee iiddeeeeaa nn ssiinnee,, bbiibblliicc ddee-aaddrreeppttuull,, ccii ii ddee rreessuurrsseellee ccoonnssuummaattee,,ddee eeffeeccttee,, ddee iimmpplliiccaarreeaa mmiilliittaarriilloorr nnffuunncciioonnaarreeaa lluummiiii,, pplleeccnndd ddee llaa ccuurrssaannaarrmmrriiii,, nneevvooiiaa ddee aa tteessttaa aarrmmeellee nnooiiii ddee aa llee ccoonnssuummaa ppee cceellee vveecchhii iiaajjuunnggnndd ppnn llaa ppoossiibbiilliittaatteeaa ddiissttrruuggeerriiiicciivviilliizzaaiieeii pprriinnttrr-oo aappssaarree ppee bbuuttoonn,,eevveennttuuaall ddiinn ggrreeeeaall..

    PPee aacceeeeaaii lliinniiee:: nnddeepprrttaarreeaa ddeeDDiivviinniittaattee,, ddee rreelliiggiioozziittaatteeaa aauutteennttiiccii,, nn ppaarraalleell//pprriinn ccoonnttrraasstt,, iinnttrraannssiiggeennaarreelliiggiiooaass,, ffoolloossiitt aazzii mmaaii ssuubbttiill ddeeccttppee vvrreemmeeaa ccrruucciiaaddeelloorr,, IInncchhiizziiiieeiiii ccrreettiinnrriiii aammeerriinnddiieenniilloorr,, ddaarr nnuummaaii ppuuiinn ddiissttrruuccttiivv ((nnuu uuiittaaii cc nnccssee mmaaii ffoolloosseettee ssiinnttaaggmmaa oossttaa aallDDoommnnuulluuii,, cchhiiaarr ddaacc oossttaaiiii ccuupprriicciinnaa pprrooppoovvdduuiieesscc iiuubbiirreeaa ssaauuaassttaa aarr ttrreebbuuii ss ffaacc......))..

    MMaaii ssuunntt.. GGlloobbaalliizzaarreeaa,, nnddiimmeennssiiuunneeaa eeii nniivveellaattooaarree;; nnssiinngguurraarreeaammeettrrooppoolleelloorr,, dduubbllaatt nn uullttiimmaa vvrreemmee ddeennssiinngguurraarreeaa ddiiggiittaall;; ppoossiibbiilliittiillee mmeerreeuussppoorriittee ddee mmaanniippuullaarree aa ppooppuullaaiieeii;;aacccceelleerraarreeaa,, rreeaall ssaauu ddooaarr iinndduuss,,aa vviieeiiii,, llaa mmuullttee nniivveelluurrii;; rreellaattiivviittaatteeaammoorraall;; ddiiffeerreenneellee ddiinnttrree NNoorrdd ii SSuudd((ccaa ddeezzvvoollttaarree nn pprriimmuull rrnndd)).. VVoorr mmaaiiffii ffiiiinndd ii aalltteellee ddiiaaggnnoossttiicciieenniiii ss nnii lleessppuunn.. CCrrii ssee ppoott ssccrriiee ((ii ss-aauu ssccrriiss))ddeesspprree ffiieeccaarree,, uuttiillee ttooaattee ddaarr iimmaaii uuttiill aarr ffii ccaa dduupp ddiiaaggnnoossttiicciieenniiss uurrmmeezzee tteerraappeeuuiiii......

    UUnnddee nnee ssuunntt tteerraappeeuuiiii?? nnttrreebbaarreeii mmaaii ppeessiimmiisstt:: mmaaii ssuunntt eeii ppoossiibbiillii??MMaaii ppooaattee oommeenniirreeaa nnvvaa ddee llaa uunnMMeessiiaa,, pprreessuuppuunnnndd cc EEll aarr mmaaii vveennii,,ssaauu ee nneevvooiiee ((ccaa eeaa,, oommeenniirreeaa)) ss ttrreeaaccnnttii pprriinnttrr-uunn ccaattaacclliissmm?? PPrreeffeerr ssnnuu mm ggnnddeesscc llaa rrssppuunnssuurrii......

    CCuurrtteeaa ddee llaa AArrggeeAAnnuull VV NNrr.. 22 ((3399)) FFeebbrruuaarriiee 22001144

    cy

    mk

    RReevviisstt ddee ccuullttuurr

    DDiinn ssuummaarr::

    www.curteadelaarges.ro

    BBiisseerriiccaa DDrraaggoossllaavveellee

    Revista aapare ccu ssprijinulPrimriei MMunicipiului CCurtea dde AArge

    i aal AAsociaiei CCulturale Curtea dde AArge

    BBoolliillee lluummiiiiGheorgghe PPUN

  • CCuurrtteeaa ddee llaa AArrggee

    Redactor-ef : Gheorghe Pun

    Redacie: Daniel Gligore, MariaMona Vlceanu, Constant inVoiculescu

    Colegiu rredac ional: SvetlanaCojocaru director al Inst i tutuluide Matematic i Informatic alAcademiei de t i ine a Moldovei, Chiinu, Florian CCopcea scr i i tor, membru al USR i USM, Drobeta-Turnu Severin, IoanCrciun director al Editur i i Ars Docendi, Bucuret i , Spir idonCristocea director al Muzeului Judeean Arge, Pitet i , DumitruAugustin DDoman scr i i tor, Curtea de Arge, Sorin MMazilescu director al Centrului Judeean Arge pentru Promovarea Cultur i i ,Pi tet i , Marian NNencescu cercettor asociat la Inst i tutul deFi losof ie al Academiei Romne, Fi lofteia PPally director alMuzeului Vit icul tur i i i Pomicultur i i din Romnia, Golet i , Arge,Octavian SSachelarie director al Bibl ioteci i Judeene DinicuGolescu, Pitet i , Adrian SSmrescu director editor ial al Editur i iTiparg, Pitet i , Ion CC. tefan profesor, membru al USR, Bucureti.

    Corectur: Radu Gr joabTehnoredactare: Elena Baicu

    ISSN: 22068-99489

    ntreaga rspundere tiinific,juridic i moral pentru coninutularticolelor revine autorilor.

    Reproducerea oricrui articolse face numai cu acordul autoruluii precizarea sursei.

    CURTEA DE LA ARGERevist llunar dde ccultur

    Domnul EEminescu sscris-aa

    Aparee ssub eeggida TTrustului ddee PPrees Arggee EExprees ((B-ddul BBasarabilor 335A, teel./fax: 002248-772222368) i aa CCeentrului ddee CCultur i AArtee Geeorggee TToprceeanu

    (B-ddul BBasarabilor 559, tteel./fax: 002248-772283422) ddin CCurteea ddee AArggee

    E-mmail: [email protected]

    Website: wwww.curteadelaarges.ro

    Abonamente sse ppot fface lla ssediulredaciei Trustul dde PPres ArgeExpres ((25 llei/6 lluni i 550 llei/12 lluni);banii ttrebuie ttrimii n ccontulSC Arge EExpres PPress SS.R.L.,deschis lla RRaiffeisen BBank CCurteade AArge, IIBAN: RRO83 RRZBR 000000600 00373 55533, ssau n ccontuldeschis lla TTrezoreria CCurteade AArge, IIBAN: RRO46 TTREZ 00485169X XXX00 00379.

    Tiparul: SSC TTIPARG SSA, PPiteti.

    Anul VV Nr. 22 ((39) Februarie 2201422

    Revista ppoate ffi ssponsorizat pprin iintermediul AAsociaiei CCulturale CCurtea dde AArge, CCIF 229520540, ccont VVolksbank, IIBAN RRO82 VVBBU 22587 AAG15 11679 22701.

    Avem ntr-aadevr ttrebuin dde-aa ppstrabunvoina AAustriei; ddar ttrebuina aaceastaeste eegal cctre ttoate pputerile mmari. AAvemnevoie i dde IItalia, i dde RRusia, i dde GGermania,i dde EEnglitera, i dde FFrana, n mmod ccu ttotul eegal.Acesta eeste ntreg nelesul ppoziiei nnoastre ddificile nOrient. PPopor llatin, nconjurat dde sslavi, dde mmaghiari,de ggermani, nnoi nnu nne pputem rrzima ppe nnicio ssimpatiede rras, ccare ee ccea mmai pputernic ddintre ttoate.Aadar ssuntem aavizai aa nne rrzima ppe bbunvoinaegal aa vvecinilor nnotri, rrsrit ddintr-uun eechilibrunu dde ssimpatii ssau aantipatii, cci dde iinterese. nclinndspre uuna ssau aalta ee eevident cc ppunem n ccestiuneinteresele ssau aale uunuia ssau aale aaltuia. DDovedindns, pprin ttoat aatitudinea nnoastr, cc, n mmijloculacestei llupte aascunse, nnoi nnu uurmrim ddect ppur isimplu iinteresul nnostru nnaional, nniciuna ddin eele nnune-oo ppoate llua n nnume dde rru. Sunt ooameni ooneti,vor zzice aamndou, ccare i vvd dde iinteresele llorproprii, ffr aa eexploata, pprin nclinri ppronunate,antipatiile ddintre nnoi. DDac nne-aam pputea nvoi,i-aam mpri n ddou; ddar ffiindc nnu pputem,las-ii ss eexiste.

    E oo ppretenie ppuin sserioas ddac sse ccere ddela uun ppopor mmic, ccare tie ffoarte bbine cc dde ddragulochilor nnotri ccelor ffrumoi nnu sse mmic uun ffir ddeiarb, nnici n NNordul, nnici n AApusul EEuropei, ss ssefac aarbitrul i ccumpna pputerilor oopuse uuna aalteia.

    Dac aar ffi ssimpatii lla mmijloc aar ffi aalt ssocoteal.Dar cce ssimpatii ss ffie? n BBasarabia vvedemnaionalitatea nnoastr ooprimat n mmod ssistematic;n AArdeal i ara UUngureasc aasemenea. AAmndouputerile ddei ssingure dde vvin lla rrspndirea iideiidacoromne, ccci mmarea EEcaterinai IIosif III ssunt pprinii aacestei iidei persecut aazi nnite bbiete pplaiuride pplugari, ddespre ccare ppresupunc ss-aar pputea rrspndi pprin eele iideeace ssingure aau ssemnat-oo. DDeosebireantre ppersecuie i ppersecuie ee nnumaio ddeosebire dde ssistem, nnu dde eesen.Rusia-ii sstrivete, AAustria-ii mmacin.Din rromnii bbasarabeni nnu iiesenimic; ddin ccei ddin AAustria, mmcinain BBucovina ntre ppiatra rruilor-aa eevreilor, iiese ffina ddin ccarese fface dd-rrul TTomasciuc i aalte ggeniicosmopolite; ddin ccei ddin AArdeal, rrniin hhodoroaga sstatului uunguresc, iiesmameluci gguvernamentali i aalte ssoiuride ccretini nnepricopsii. n AAustria,acela ddintre rromni ccare vva ddovedic nn-aare ccaracter vva aajunge mmaideparte naintarea ssocial ssebazeaz ddar ppe uun vviciu aal ccaracterului.Mica sschimbare dde ssentimente ooperatn BBucovina, uunde ppoporul nnostruare ffericirea dde-aa vvedea n ffrunte-ii

    pe uun ppstor ssufletesc ppe ccare ll-aa ccerut i ddorit ddedouzeci dde aani aaproape, ee-oo ddiversiune ooportunistn sspiritul ccabinetului TTaafe. NNoi ffacem ddesigur oodeosebire n AAustria ntre CCasa mprteasc ipartidele ddominante. mpratul i iiubete n mmodegal ttoate ppopoarele; ddar nnu pputem ssusine aacelailucru ddespre ppartidul cconstituional, ccare nnu nelegeAustria aaltfel ddect cca ppe uun aaglomerat dde iindivizict sse ppoate ffr nniciun ssentiment dde nnaionalitatei dde cconexiune ntre eei, ddat n eexploatarea eevreilori ssub ddominaiunea ppolitic aa ggermanilor. CCeeace vvoiete ppartidul ggerman ddin AAustria ee oo mmasde iindivizi ndreptii aa sse rridica nnumai ddacvor ddeveni ggermani. AAcelai llucru-ll vvor, mmaicu ttoroipanul, uungurii.

    Orice mmicare ccare aar ppreface aaceste ppopoaren oorganisme llocale, ppline dde vvia, uunite pprin sspiritde mmunc, i ssupr ppe sstpnii ddin VViena i PPesta,cci ddezvoltarea ooricrei pputeri vvii i ssupr. CCu ttoateacestea, nnoi nnu nne ndoim cc, ddin mmomentul ncare mmonarhia aar ffi aaustriac n lloc dde-aa ffi ggermano-maghiar, ffie aabsolutist cchiar, aar ccuceri ssimpatiiletuturor ppopoarelor ddin OOrientul EEuropei.

    Folosul ccel mmai mmare i mmai rreal ccarear vvoi ss-ll aaib rromnii n ggenere dde llaAustro-UUngaria eeste rrespectarea nnaionalitiilor, llibertatea, oorict dde ddisciplinat pprin llegi, aa llimbii,a bbisericii, aa aadministraiei llor llocale. PPrin aaceastaar ddisprea ddin llume iimpopularitatea ppatenta uunei aaliane ccu uun IImperiu ccare lla nnoi sse ffacec nne pprotege, lla eel aacas ns iizbete n ttotce nnoi rromnii aavem mmai ssfnt n llume, n llimb

    i nnaionalitate.Nu ssuntem aatt

    de nnaivi dde-aa ccredec ccineva vva ffiinfluenat pprinprerea nnoastr.Prea ccunoatemlumea ppentruaceasta. DDar nnoi nn-am vvedea uun ffolosmai mmare i mmai rrealdect n ddreptateape ccare mmonarhia aarface-oo lla eea aacas.Cu aasta ii ss-aar lluaaltui vvecin oocaziade-aa iinvocacestiunea aaceasta,penibil ppentru ooriceromn, i aar ppieripn i uurma uuneiidei dde uunire ppolitica rromnilor.Nici ggrecii vvechi,nici iitalienii, nnici

    germaniin-aau ffost uuniipoliticete.Cu ttoateacestea,tocmai aatunciau ffost mmainsemnaiprin sspirituli aactivitatealor. DDeasupradespririipolitice ssenscuse oounitate n lliteratur, n llimb, n oobiceiuri, ccu aatt mmaisfnt ccu cct nnu aavea aa fface ccu mmeschinele rrivalitipolitice. UUn ppopor mprit sse iiubete, ntr-uunul uunitpoliticete sse nnasc ttoate bboalele ssociale, sse uursccopiii aaceleiai nnaii ntre eei mmai rru ddect ppe sstrini.De-aacolo iidei dde rrsturnare, ffierbere i uurnempcat ntre ppartizi.

    A ddoua ntrebare ee: De lla ccare pputere sse ppoateatepta RRomnia cc-i vva ine ffgduinele ddate?Rspundem ccu MMachiavelli: DDe lla nnici uuna, ddacnu lle vva cconveni; dde lla aamndou, ddac lle vvaconveni. PPrecum BBasarabia nne-aa ffost lluat nnou,cu ttot ttractatul iisclit, ttot aastfel oocupaia pprovizoriea BBosniei i HHeregovinei ddevine oo oocupaie pperpetu,o aapropriare. TTot ttractat ee lla mmijloc, bba nc ccel ddela BBerlin, nnu oo cconvenie iisclit dde CCoglniceanu.

    A ttreia ntrebare: Poate rrmne RRomnianeutral, cchiar ddac aar vvoi? ee, sse-nnelege,cu mmult mmai ggrea. NNoi rrspundem pprin aalt ntrebare:ncercat-aa RRomnia ss rrmie nneutral n rrzboiultrecut? i, ddac aar ffi ncercat, nceput-aar ffi rruiivestitul rrzboi ppentru eeliberarea ccretinilor pprinmpucturi n ccretini? PPoate. DDuse-aar ffi ns ddincapul llocului ad aabsurdum toate tteoriile dde uumanitate,cretinism i eeliberare ccu ccare iintraser-nn rrzboi?Desigur.

    (Timpul, 111 sseptembrie 22012)

    Cu ggazetele ddin ttimpul nnostru sse ppoatentr-aadevr ntmpla cca ccineva, ssculndu-ssebun ssntos ddimineaa, ss-i aafle nnecrologulpe ppagina ntia aa ccutrui oorgan aal aadevrului is sse-nnduioeze cchiar dde ttonul ppatetic pprin ccarese ddescriu pperipeiile ddescompunerii ssale oorganice.Lucrul sse-nntmpl uuneori n... sscrieri ddramatice ncare pprin vvreun qqui ppro qquo interesant sse-nntmpl ccaRuy BBlas ss ppoarte nnumele llui DDon CCezar dde BBazani ss ttreac pprin pperipeiile ddramatice ccare-ii ffuseserrezervate aacestui ddin uurm; ddar nnu ccredem ccredacia RRomnului s aaib ddestul ffantazie ppentrua iinventa ppe sseama nnoastr rromanuri ssau, ddac iinventeaz, llucrul vva ffi iinsipid i ggreoi, cca ffantaziatransdanubian aa rredactorilor aacelei ffoi.

    (Timpul, 23 sseptembrie 11880)

    TTooaattee-ss vveecchhii ii nnoouu ttooaattee......

  • SUA. Acesta este centrul Sistemului, plincu de toate, de la ce e mai ru la ce e mai bun.Desigur, SUA m-au format la fel de mult caalte locuri. Dar, n afar de participarea, nCharlottesville, Virginia, n legtur cu dezagregareasistemului colar, nu pot spune c am participatla nimic altceva care s aib vreun efect. Nu suntntr-att de ignorant n ceea ce privete StateleUnite pentru a crede c impresia pe care cineva oface asupra studenilor i profesorilor prin conferinei seminarii va reverbera n societate. Universitiledin SUA sunt ghetouri, distana de la rob la ora(joc de cuvinte: distana gown-town; n. red.) esteconsiderabil. Intelectualii sunt numii profesoriiar universitile coli. Politicienii sunt de obiceinonintelectuali, chiar antiintelectuali, iar cercettoriiamericani au tendina de a msura succesul lorla fel cum o face Sistemul: n termeni de proprietate,suport, finanare, venituri. Atunci cnd am primitRight Livelihood Award, cunoscut i ca o alternativla Premiul Nobel pentru Pace, n 1986, ntrebareaprincipal n SUA era ct face n dolari?

    n alte ri am ntlnit adesea persoane de vrfcare mi-au spus c, pe cnd erau studeni, au citito carte sau un articol de-al meu i fuseser cumvaimpresionai. Asta nu mi s-a ntmplat niciodatn Statele Unite oficiale. n organizaiilenonguvernamentale americane asta mi s-a ntmplatmai mereu, deci Sistemul se dovedete puternicpolarizat ntre guvernamental i nonguvernamental.Universitile i triesc viaa lor dac nu sentmpl ceva dramatic, cum ar fi ocuparea cldirilor,contracararea activ a genocidului din Vietnam, sau

    demonstraiiledin Seattle, la 30noiembrie 1999, iWashington, la 16aprilie 2000. Atunciexist reacie.Dup manifestaiilestudeneti din1968, guvernulSUA a ucis probabiln jur de 100 destudeni darnumai cei 4din Kent StateUniversity suntbine cunoscui.

    Am fostprofesor vizitatori cercettorvizitator n 1985-87la Universitatea

    Princeton, pentru a obine o mai bun nelegere aculturii americane de adncime. (...) Aceast munceste n desfurare. Un mic apartament la o jumtatede or de Washington, DC, n draga mea Virginie,cumprat pe cnd eram profesor la George MasonUniversity, este un foarte util punct de observarepentru acest scop.

    Hawaii. Att de mult lume mi-a recomandatUniversitatea Hawaii, nu numai pentru c era Hawaii,ci pentru universitate, c am acceptat imediat atuncicnd a aprut prima invitaie, n 1973. Aciunile de

    lupt din Vietnam slbisersuficient de mult pentru a mface s simt c pot acceptao funcie n agresivele SUA.Au urmat alte invitaii, n 1978i 1982. Departamentul de tiine Politice era unuldintre cele mai interesante din Statele Unite iaceasta mai ales pentru c Glenn Paige era acolo.El a ajuns de dou ori celebru, mai nti prin scriereaunei cri premiate despre izbucnirea rzboiului dinCoreea, analiznd procesul de decizie zi dup zi,apoi prin retragerea crii i returnarea premiului,dup o edere n Coreea i confruntarea cuconsecinele dezastruoase ale acelor decizii. Glennse simte acas n chinez, japonez i coreean ieste o figur major n lupta pentru pace n Coreea.Astzi el este liderul unui Centru pentru NonviolenGlobal i, la fel ca muli profesori, nfloretela vremea de libertate a pensiei.

    n 1987 a venit nc o invitaie de la UniversitateaHawaii: patru semestre de primvar ca profesor nstudiul pcii, pendulnd ntre un departament i altul,ceva ce mi se potrivea perfect. Aceasta a deschiscolaborarea cu Richard Vincent privind dou cridespre studiile asupra media, i cu George Kent,cu care am lansat un program de masterat n studiulpcii la universitate. Programul nu am reuit s-lpunem pe picioare. Am supraestimat posibilitateaunei universiti mici, dintr-un stat al SUA, de a lansaceva ce nu exista nici n partea continental a rii.n schimb, am continuat colaborarea noastr,lansnd acelai tip de program pe internet similarcu TRANSCEND Peace University.

    Curtea de la Argge

    AAnnuull VV NNrr.. 22 ((3399)) FFeebbrruuaarriiee 22001144 3

    Homo ssapiens

    Democraie nseamn pparticipare. Prin llume ((V)

    JJohan GGALTUNG

    nnttmmppllrriillee vviinn ii ttrreecc..DDee cceellee mmaaii mmuullttee oorrii,,ttrreecc ppee llnngg nnooii ffrr ssllaassee uurrmmee.. VVrreeaauu ss ssppuunn,, ffrraa aaeezzaa nn mmeemmoorriiaa nnooaassttrraallttcceevvaa ddeecctt ppoovveesstteeaa lloorr,,eevveenniimmeennttuull ccaa aattaarree,, iiaarr nnccuuggeett vvrreeuunn sseemmnn ddee nnttrreebbaarree..

    CCaa ss llee ddmm uunn sseennss,, ccaa ss llee lleeggmm nnttrree eellee iiss oobbiinneemm nneelleessuull ccaarree ss-aarr nnaattee ddiinn nnllnnuuiirreeaaaacceeeeaa ddee ccaauuzzaalliittii,, eessttee ccuu aatttt mmaaii iimmpprroobbaabbiill..DDee cceellee mmaaii mmuullttee oorrii,, nnuu ppeennttrruu cc iinnttuuiiiiaa nnuu ss-aarraaffllaa llaa nnttllnniirree,, nniiccii ppeennttrruu cc rraaiiuunneeaa ss-aarr ddoovveeddiinneeppuuttiinncciiooaass,, ccii,, mmaaii ddeeggrraabb,, ddiinn ccaauuzzaa ssppaaiimmeeiiffaa ddee cceeeeaa ccee aacceeaa oogglliinndd ffrraaccttuurraatt,, ddiinnttrr-ooddaattlliimmppeeddee,, nnee-aarr ppuutteeaa aaeezzaa ddiinnaaiinntteeaa oocchhiilloorr..

    AAaa nncctt nnuu mm vvooii ssuummeeii,, nneevvoollnniiccuull ddee mmiinnee,,aa nncceerrccaa ss nneelleegg cceevvaa,, nniiccii aa rriiddiiccaa ppnnzzaauummbbrreelloorr ddee ppee lluucciiuull oogglliinnzziiii,, ccii ddooaarr aa ddeeppnnaassccuurrttee ii ssiimmppllee nnttmmppllrrii ccuu sseennssuull llaa uurrmm,, ccaass ffoolloosseesscc aaddmmiirraabbiillaa zziicceerree aa ccuuiivvaa mmaaii nnzzeessttrraattddeecctt mmiinnee.. DDooaarr cc,, mmii aammiinntteesscc ii vv rreeaammiinntteesscc,,aaccoolloo llaa uurrmm ssee aaffll mmiinntteeaa cceeaa ddee ppee uurrmm,, mmiinntteeaaccaarree ii ssee dd,, ddaacc ii ssee dd!!,, ddeeggeeaabbaa ii ffrr aalltt ffoolloossddeecctt aall lluummiinnrriiii aa cceeeeaa ccee ppuutteeaa ss ffiiee ii nn-aa ffoosstt,,oorrii,, mmaaii ccuu sseeaamm,, aa cceeeeaa ccee aa ffoosstt ii ppuutteeaass nnuu ffiiee ii aall pprreerriiii ddee rruu..

    IIaatt,, ddaarr,, cctteevvaa aasseemmeenneeaa nnttmmppllrrii ddee pprriinnlluummee aadduunnaattee,, aaddiicc ddiinn ppaaggiinniillee ssccrriissee,, vvoorrbbiitteeoorrii vvzzuuttee aallee aattoottttiiuuttooaarreeii mmaassss-mmeeddiiaa::

    FFiieeccaarree eeppoocc aarree iiddoolliiii eeii.. BBaa cchhiiaarr zzeeiiii eeii,, aarrssppuunnee uunniiii,, uuiittnndd cc zzeeiiii ssee sscchhiimmbb mmaaii ggrreeuu ii mmaaiirraarr;; ccaamm ccuumm ssee nnttmmppll ccuu lleeggiillee eenngglleezziilloorr.. OOrriiccuummaarr ffii,, nnuu nnccaappee nnddooiiaall cc iiddoolluull,, oorrii zzeeuull oorrii ccee-ooffii eell,, eeppoocciiii nnooaassttrree aaiiccii aarr ffii ddee aadduuggaatt cc ppnnii eeppoocciillee aauu lluuaatt-oo rraazznnaa ii nnuu mmaaii ssuunntt ccee-aauu ffoosstt,,aaddiicc ss-aauu ssccuurrttaatt nnggrroozziittoorr eessttee ffoottbbaalluull.. OOrrii,, ddaacceeppooccaa nnooaassttrr nnee-aa oobbiinnuuiitt,, ccuu aassuupprraa ddee mmssuurr,,ss ddmm CCeezzaarruulluuii ccee-ii aall CCeezzaarruulluuii,, ooaammeenniiii ccuu ffrriiccaaCCeelluuii ddee SSuuss nn-aauu uuiittaatt cc ii lluuii DDuummnneezzeeuu ttrreebbuuiieess-ii ddaaii ccee-ii aall lluuii.. BBaa nncc ssee ccuuvviinnee aa-ii aadduuccee nn

    ccaassaa DDoommnnuulluuii nnuu nnuummaaii ppee ooaammeennii,, ccii ii,, ddaaccssee ppooaattee,, ii iiaatt cc ssee ppooaattee,, ppee iiddoolluull oorrii zzeeuull,, mmaaiimmiittiitteell,, aall eeppoocciiii nn ccaauuzz.. CCeeeeaa ccee ooaammeenniiii pprraaccttiiccii,,eexxaaccii,, sseerriiooii ii ccuu mmaarree ffrriicc ddee DDuummnneezzeeuu ccaarreessuunntt nneemmiiii aauu ii ffccuutt ccuu ooccaazziiaa ccaammppiioonnaattuulluuiimmoonnddiiaall ggzzdduuiitt,, mmaaii aaccuumm cciivvaa aannii,, ddee GGeerrmmaanniiaa..PPrriinn uurrmmaarree,, cciivvaa ddiiee PPffaaffffeenn,, aaddiicc ppooppii,, mmaaiinnttrreepprriinnzzttoorrii,, aauu iinnssttaallaatt nn llccaauurriillee lloorr mmaarrii eeccrraanneeddee tteelleevviizziiuunnee,, ppee ccaarreeeennoorriiaaiiii aauu ppuuttuuttuurrmmrrii ccuu aagghheessmmuuiittaatteenniiee ii ccuuvviiiinncciiooaasslliinniittee aarrjjeelleeppaannzzeerreelloorr nneemmeettiiccttrree ppooaarrttaa aaddvveerrss..LLaass llaa oo ppaarrttee ccee vvoorrbbeebbllaaggoosslloovviittee ssee vvoorrffii nnllaatt sspprree uurreecchhiilleessffiinniilloorr ddiinn iiccooaanneellaa nneevvoollnniiccee rraattrriipprroodduussee nn ssiittuuaaiiiiiiddeeaallee!! AAfflluu nnss ccaallii ddiiee PPffaaffffeenn,, ii mmaaiinnssppiirraaii nn ppssttoorriirreeaattuurrmmeeii,, aauu iinnvviittaattKKiinnddeerriiii aahhttiiaaii ddee jjooccuullccuu bbaalloonnuull rroottuunndd ss nnuussee ddeepprrtteezzee ddee ccaassaaDDoommnnuulluuii ii ss nncciinngg oo mmiiuu cchhiiaarr nnuunnttrruu,,ssuubb bbllnnddaa lluummiinn aa ccaannddeelleelloorr..

    nnss,, oorriicctt aaddmmiirraaiiee aa aavveeaa eeuu ppeennttrruunneemmii,, ssuunntt nneevvooiitt ss rreeccuunnoosscc cc nniimmiiccnnuu ssee ccoommppaarr,, nn ggeessttiioonnaarreeaa rraappoorrttuurriilloorrccuu ttrraannsscceennddeennaa,, ccuu nneelleeppcciiuunneeaa ii pprrooffuunnddaaddiimmeennssiiuunnee ssppiirriittuuaall aa pprreeooiilloorr ttaaiiwwaanneezzii bbuuddiittiissaauu ccrreettiinnii,, aassttaa nn-aarree nniicciioo iimmppoorrttaann.. CCoonnttiieenniiddee ffaappttuull cc ttooaattee ffppttuurriillee aauu aacceelleeaaii ddrreeppttuurrii iissuunntt eeggaallee nn ffaaaa DDoommuulluuii,, ssffiinniiiillee lloorr ss-aauu nneevvooiitt ssaadduucc nn ffaaaa aallttaarruulluuii,, llaa ccuunnuunniiee,, ccuu ffaassttuull ccuuvveenniitt,,eevvllaavviiooiiii rrmmttoorrii aaii iinnssuulleeii.. EE bbiinnee,, nnss,, ss nnuu

    aammeennddmm pprreeaa ttaarree nnttrrzziieerreeaa ccuu ccaarree lluummeeaarrssrriittuulluuii ss-aa aalliinniiaatt nnaalltteelloorr ssttaannddaarrddee aallee cciivviilliizzaaiieeiieeuurrooaattllaannttiiccee,, nn ccaarree ccuuccooaanneellee,, ssaassttiissiittee ddee pplliiccttiissuulluunneeii pprreeaannddeessttuullaattee vviieeii,, ii ttrraatteeaazz ddeemmuullttsspplleeeennuull ppuunnnndd llaa ccaallee ffaassttuuooaassee nnuunnii ccaanniinneeii mmiissttiiccee llooggooddnnee ddee mmee aarriissttooccrraattee.. CCccii aammppuutteeaa ccddeeaa nn ppccaattuull ppccaatteelloorr lluummiiii mmooddeerrnnee::ddiissccrriimmiinnaarreeaa!!

    AAaa nncctt,, nn ffaaaa uunneeii aatttt ddee nnaalltteenneelleeggeerrii aa ssaaccrraalliittiiii ffeessttiivvuulluuii,, ccee rreelleevvaannmmaaii ppooaattee aavveeaa ggeessttuull ddee mmaaii aaccuumm cciivvaa aanniiaall uunnoorr ooccttooggeennaarrii ddee ppee mmeelleeaagguurriillee nnooaassttrreeddee aa-ii ppuunnee,, nn ssffrriitt,, ppiirroossttrriiiillee,, dduupp oo vviiaaddee ttaannddrruu ccoonnccuubbiinnaajj,, nn ssppeerraannaa cc bbaanniiiiooffeerriiii,, ccuu eennttuuzziiaassmmaanntt aallttrruuiissmm,, ddee ccttrreeSSttaattuull RRoommnn,, ppeennttrruu uunn aasseemmeenneeaaeevveenniimmeenntt,, llee vvoorr aajjuunnggee ppeennttrruunnmmoorrmmnnttaarree..

    NNuu ppoott nncchhiiddee aacceeaasstt ffeerreeaassttrr,, nnggeeaammuull ccrreeiiaa ss-aauu oogglliinnddiitt ffuuggaarree rreefflleexxeettrraannsscceennddeennttee aallee bbiinneeccuuvvnnttaatteeii eeppooccii nn ccaarreettrriimm,, ffrr aa ccoonnsseemmnnaa oo eellooccvveenntt iilluussttrraarree aaffaappttuulluuii cc nniimmeennii nnuu eessttee mmaaii pprreessuuss ddee lleeggee;;mmaaii aalleess nn ssppaaiiuull cceelleeii mmaaii ccoonnssoolliiddaattee iieexxeemmppllaarree ddeemmooccrraaiiii.. FFiiiinnddcc nniimmiicc ii nniimmeenniinnuu ppooaattee ffii ddeeaassuupprraa aacceesstteeiiaa,, nniiccii mmccaarr MMooCCrrcciiuunn.. AAmm ttrriitt ccuu ttooiiii ffeebbrraa aatteeppttrriiii oorreeiiddee ggrraaiiee nn ccaarree ssee ggoolleeaa ppeennttrruu nnooii CCoorrnnuull

    aabbuunnddeenneeii ii nneerrbbddaarreeaa ddiinnaaiinntteeaa ppeecceettlluuiitteelloorrppaacchheettee ii ppaacchheeeellee,, ffeebbrriilliittaatteeaa ddeesscchhiiddeerriiii aacceessttoorraa..nneelleegg nnss cc,, nn AAmmeerriiccaa,, aarraa ttuuttuurroorr ppoossiibbiilliittiilloorr!!,,aa ttee aattiinnggee ddee aacceellee ddaarruurrii nnaaiinnttee ddee vvrreemmee ee ddeelliiccttccuurraatt.. EE nneennoorroocciirree,, ee jjaallee,, ee ccaattaacclliissmm!! EEii,, DDooaammnnee,,nneemmiiii mmeeii aarr aavveeaa ccee nnvvaa!! DDrreepptt ppeennttrruu ccaarree,,oo mmaamm ccaarree aa rreeffuuzzaatt ss aacccceeppttee iiddeeeeaa uunneeiiaasseemmeenneeaa nnggrroozziittooaarree ffaappttee nn pprroopprriiaa ccaass ii-aarreeccllaammaatt ccooppiilluull ppoolliiiieeii.. CCaarree ppoolliiiiee ll-aa ddeeffeerriitt ppeemmiiccuull ttllhhaarr jjuussttiiiieeii.. CCaarree jjuussttiiiiee,, eevviiddeenntt nneeccoorruupptt,,ll-aa ii ccoonnddaammnnaatt ppee aacceessttaa.. CCccii,, nnuu-ii aaaa??,,nniimmeennii nnuu eessttee mmaaii pprreessuuss ddee lleeggee!!

    ntmplri ccu ssensul ntmpltorHoria BBDESCU

  • Homo ssapiens

    Curtea de la Arge

    Anul VV Nr. 22 ((39) Februarie 220144

    Dei eeste ggreu ss-i aaezi oochii ppe hhrtien fuga condeiului atunci cnd soarele-imngie faa, am ncercat i rndurile

    acestea le-am scris aa n strlucirea soareluide iarn ce se apleca spre chindii!

    M-am bucurat citind c: Din toate lighioanelelumii, condeiul este cel mai greu de crmuit ic adesea e rsturnat de cine vrea s-l nfrneze.M-am gndit la asemuirea pe care o face Alecsandricondeiului, numindu-l, nici mai mult nici mai puin,lighioan. Tot el a vrut s asigurepe confrai n scris c: Nuvolumuri numeroase constituiegloria unui autor, ci ades o paginnumai ieit din inim i inspiratde adevratul geniu!

    Cei care scriu cu adevrat tiuct de greu este s te disciplinezii s scrii din ce n ce mai bine,pentru c o scriere pe care onatem este ntotdeauna semnulvdit c vom face alta i mai bun.Este dorina cuminte a celui caregndete dinamic i n timp.

    Cnd ne gndim la Arghezi ila cum a perceput el taina i greulscrisului, parc-l auzim cum izboar vorba n rotocoalele defum, din pipa de cire: Scrisul nu e o simpl jucriei tragedia lui e cu att mai grea, cu ct l guti maimult. Ca dragostea, i scrisul are prostituia lui (tiael ceva!). Tnr, mai puin tnr, vrstnic sau trecut,[] un scriitor rmne, la toate vrstele, un debutant,care i ncepe n toate zilele slova. Orice om caresimte c i-ar plcea s scrie trebuie ndemnat;cci chiar numai att, dragostea de a scrie, esteun nceput de talent!

    Vedem la tot pasul, carte de tot felul. Tomurile-sde la subiri la grele. Cititorii se numr aritmetic,

    iar apariiile n vitez geometric. S spunemc lumea-i stul de atta citire?

    S-ar prea c lumea nu mai citete orice se scrie.Probabil c cititorul tot el, sracul! ar mai fi aflatpe ici-colea c: Autorul este autor nu numai cndscrie, dar mai cu seam atunci cnd alege din tot cea scris. (T. Arghezi) Iar G. Cobuc, n dinamismul lui,ndeamn din vremi trecute: Scrie nainte! Dar s-miasculi o pova: scrie ct de mult i public puin.Deprinde-te mereu cu scrisul, dar alege ce publici.

    M-aa ssurprinsce sscriaGala

    Galaction desprescrisul n sine: Nue o meserie uoar,i nici plcut nue, meseria scrisului.Sunt altele maifericite i fericiisunt aceia crorale-a fost dat sfac altceva i s-ictige viaa ntr-altfel dect scriind!S-ar prea c a fostun vizionar ntru

    ale scrisului, ca art i nicidecum marf de tarab.I. Ghica sftuia ca scrisul s fie pus n slujba

    culturii i civilizaiei, spunndu-i, cu asprime sieii poate prinde i n gndul nostru: Mie nu-mi esteiertat s scriu dect numai atunci cnd pot spune unadevr. Este i pcat a pune lumea s citeasc ceeace n-a fost! Cei care suntem cuprini nu numai debucuria lecturii, ci i de bucuria scrisului, trebuie snu uitm, pentru a nu cdea n descurajare, c Iorgaavea dreptate atunci cnd amintea: Poate c nimenis n-aib nevoie de tot scrisul tu, dar fiecruia i

    trebuie alt partedin el. i ct bucurieare cnd ndeamni I. Ghica: Scrie cusufletul tu i recitetecu sufletul altora!

    Cu aadevrat,cred ccT. MMaiorescu

    are dreptate cnd nesftuiete ca un mo literar: Nu scopul de a ajungela un folos individual prin scriere; nu deertciuneade a te vedea trecut printre autori; nu ambiiunea dea ntrece pe alii nu aceste interese personale idau dreptul de intrare n literatur. Numai entuziasmulimpersonal pentru ceea ce tii c este adevrat, ngndirea ta i pentru ceea ce simi c este frumosn nchipuirea ta, numai aceasta i pune pe fruntesemnul celor chemai.

    Iar Gh. Ionescu-ieti parc ar scrie pentrutimpurile de azi, dar ce zic?, pentru toate timpurile:Cine mai st astzi o clip la ndoial asupranruririi pe care o are scrisul asupra sufletului unuipopor? i cnd zic scrisul, nu neleg numai crilemari i multe i grele care cuprind lumina tiinei carecu jertfe i trud a fost ctigat; nu neleg numaicrile ce ne nal zugrvind natura i sufletul nostru,ci neleg mai ales scrisul acela care zi de zi ne vinesub ochi, zi de zi ne nva, nfindu-ne toatfelurimea vieii omeneti de azi din toate prile ine strecoar n suflet pe nesimite anumite gnduriaadar, scrisului revistelor i gazetelor.

    S nu uitm: Cine vrea s scrie romnete,trebuie s i gndeasc romnete i: Scrie cumvorbeti i vorbete ca oamenii la care te adresezi!

    Greu lucru, mare bucurie!ncercai!

    Am ppredat nnumeroase ccursuri privind studiulpcii, pentru doctoranzi, i au fost o mulimede consecine. n Hawaii, chiar i o

    superputere pare blnd, nfrumuseat de palmieri,alizee i un stil prietenos de via.

    Dup un an n Stockholm, 1990-91, ca profesorOlof Palme, nelegerea cu Universitatea Hawaii afost rennoit pentru alte patru semestre. O perioadfrumoas, cu colaboratori exceleni i condiii perfectede cercetare i pentru a scrie. Lucrul de baz lao serie de cri ce aveau s urmeze a fost efectuatn Hawaii.

    Dar nu acesta a fost, totui, cel mai importantlucru privind Hawaii. Am avut invitaii din toat lumea,dar Hawaii a avut ceva ce niciun alt loc nu puteaoferi: acesta era locul n care o femeie japonez,soul ei norvegian i cei doi copii euroasiatici ai lorputeau tri fr s simt nici cea mai slab aluzierasist. Prin contrast, atunci cnd Fredrik a mers lacoal n Norvegia, colegii norvegieni s-au ascunsdup un troian de zpad i au strigat: chinezul!chinezul! Iar ntr-o zi Fredrik a venit la mine i m-antrebat dac va avea i el ochi ca ai mei cnd va fimare, adic ochi rotunzi. Irene arta mai universal,dar Fumiko era n centrul ateniei n Norvegia,tot att de mult pe ct eu fusesem n Japonia.

    Nu este o mare problem aceasta. Dar Hawaiia fost totui o uurare pe care am simit-o pe deplinnumai cnd am ajuns acolo. Fredrik i-a luatbacalaureatul, iar Irene a ncheiat gimnaziul, eaa devenit chiar Fata anului n Hawaii i a pus ibazele centurii ei negre la karate i ca alergtoarede mare distan.

    Fumiko a confereniat la universitate nspecialitatea sa, relaiile ntre SUA i Japonia, ia cunoscut o egalitate de gen i ras care nu e uorde gsit n Europa. Ani buni a fost astfel, mai binespus, jumti de ani, acele semestre de primvar.

    Dar, mmai iimportant ddect ttoate aastea erantlnirea cu realitatea. Desigur, tiam cpreul toleranei rasiale a Hawaiiului erau

    adevraii locuitori ai locului, hawaienii polinezieni.

    Fuseser vreo 800.000 atunci cnd au fostdescoperii, n 1778; azi au mai rmas 8.000. Omulalb a adus boli, le-a cumprat pmntul, le-a luatcultura i i-a mpins ctre englez, cretinism ibaseball. Au devenit strini n propria ar, au nceputun stil de via sinuciga, plin de riscuri, o via abiamai meritnd s fietrit. Dar apoi unval de contiin aidentitii a mturatlumea n anii 1980.Au devenit i eio parte a acesteicontiine desine i au pretinsscuze din parteaWashingtonuluipentru lovituradin 1893 i pentruc au anexat ara,monarhia dinHawaii, n 1898.Au primit scuze,din partea luiClinton i o imensmainrie a fostpornit spre aexplora forme desuveranitate, autoguvernare pentru hawaieni(incluzndu-i pe cei cu snge amestecat, cam20% din populaie) i, n general, pentru o vian demnitate i justiie.

    Unii dintre hawaieni au devenit prietenii notribuni, precum Poka Laenui, avocat i reprezentantstrlucit al poporului su. A inut discursuri nAdunarea General ONU i n Comisia ONU pentruPopoare Indigene i a avut programe la radioulpublic unde eu am fost un invitat frecvent, cu lungii profunde conversaii smbta dimineaa. Poka isoia sa artist Puanani i mna sa dreapt Imiolavoiau s fie independeni de Washington, nu pe bazarasist a sngelui hawaian, ci mai mult pe o bazcultural, plecnd de la cultura polinezian.

    n aceast cultur, a fi mpreun cu orice i oricineeste o parte major, aloha armonie cu natura icu ceilali; plus o economie bazat pe autosusinerei o abordare genial a rezolvrii conflictelor, ho'opono pono, toate acestea venind mpreun ca oversiune mbuntit a rii care fusese Hawaiinainte de lovitura militar a SUA din 1893.mpreun cu Poka am scris o carte desprecum ar trebui s arate un Hawaii independent.

    Ens nnevoie dde cceva ttimp nainte caHawaii s-i recapete independena ntr-o,s zicem, confederaie american, alturi

    de inuiii din Alaska, marile populaii indigeneamerindiene i mexicanii care migreaz mai mult saumai puin legal n SUA pentru a-i recpta o parte arii care le-a fost furat prin rzboiul din 1846-48. nplus, posibil, un stat negru sau chiar dou? Beijingulva slbi probabil posesia asupra Taiwanului, Tibetului,Xinjiangului i Mongoliei interioare, dndu-le un statutprecum al Hong Kongului, China fcnd aceastanainte ca Washingtonul s doreasc s fac acelailucru cu coloniile sale domestice.

    nchid ochii i vd draperia munilor de-a lunguldrumului din Honolulu spre nord, trecnd pe lngKailu'a, spre parcurile naturale i cascadele aezatedeparte de traseele turistice din Waikiki. Sau acelmare traseu n jurul Insulei celei Mari, i ea numitHawaii. i numeroasele insule din Pacific, cume Fiji, unde lupta se d i ntre drepturile istoricei drepturile majoritii, o majoritate care a luat fiindin cauza obiceiului britanic de a muta oamenii de-alungul i de-a latul lumii. Noi nu dorim s ajungemca Hawaii este un slogan major al fijienilor. Dar existcineva care s-i asculte? i nelege cineva?

    Cu greu se poate gsi un loc n lume care estela fel de deprtat de alte locuri precum Hawaii. Deaceea, a devenit i un loc pentru meditaie i pentrubudism. i un loc n care treptat am simit c nu mailocuiesc n strintate, ci triesc n toat lumea.

    (Fragmente din seciunea Democracy is toparticipate: Abroad, a autobiografiei lui JohanGaltung, On the Peace Path Through the World,2000.)

    Scriu ccu ssoarele-nn ffa!PPSS CCAALLIINNIICC

  • Homo ssapiens

    Currtea de la Arrge

    Anul VV Nr. 22 ((39) Februarie 22014 55

    Pornind n ccltoriamea iintelectualde la calculatoare

    i modelare matematic,m-am apropiat trziu icu sfial de conceptul decontiin uman. La nceput,

    cunoaterea o legam de metoda tiinific, intinddeci inutul neschimbrii, unde speram s gsesclegi cu o valabilitate peren i fenomene care puteaufi observate sau reproduse de orice confrate curiossau sceptic. Or, contiina, ca obiect de studiu, seplaseaz n ceea ce numeam inutul sinelui sauinutul introspeciei. Lumea intern a spiritului nupoate fi adus n laborator; ea aparine doar unuisingur individ, adic nu poate fi observat dectcel mult prin intermediul mrturiilor, decinu poate fi dovedit altora, la modul cerutde tiin.

    Numai c, abordnd fenomenele voluntareumane: gndirea, creaia, decizia responsabil.a.m.d., nu puteam ocoli domeniul contiinei,fie i pentru faptul c evoluia tehnicii de calcul(dar mai ales literatura SF) a ridicat problemeprecum posibilitatea existenei n viitor a unorautomate posednd contiin.

    Cum am putea defini, deci, contiina, folosindconceptele prezentate n articolele anterioare?Ea este, desigur, nainte de toate, o nou calitate,de tip voluntar, rezultat din sinergia marelui numrde componente ale metaagentului minii umane,caracteriznd zona sa de vrf, integratoare i decontrol. neleas astfel, contiina are cel puinurmtoarele patru componente eseniale: contiena,identitatea de sine, contiina moral i intenia.Propun s le examinm succint n cele ce urmeaz.

    Conceptul de contien are dou nelesuri,strns legate ntre ele. Un prim neles (cel folositcnd spunem, de exemplu, rnitul este contient)se refer la strile de trezie, vigilitate, atenie,luare aminte, veghe etc. ale fiinei umane ca untot indivizibil. Un al doilea neles, strns nrudit (celfolosit cnd spunem contientul, subcontientul,sau incontientul), are n vedere faptul c minteaeste o imens ierarhie de ageni, unii vizibili, plasai,n lumina ateniei, ntr-o zon numit contient,iar alii (n general subordonai) nu. La grania dintrecele dou zone exist i o poriune de penumbr.

    O a doua caracteristic fundamental a contiineieste identitatea de sine, o percepie de sine mintal,faptul c eu tiu c sunt eu i nu altcineva.Identitatea de sine apare astfel ca un model al ntregiistructuri de ageni i modele din mintea unui om.Omul tie ce nume are, unde i cnd s-a nscut, cinei-au fost prinii, rudele, prietenii, colegii. El mai poatespune ce anume tie i ce nu, care sunt consecinelepoteniale ale aciunilor sale, ce poate gndi i cenu (reprezentri), ce tie s fac i ce nu (metode),ce vrea, ce nu vrea i de ce (valori), i cunoateconflictele, succesele, asocierile, tie ce aspiraii are,care-i sunt planurile imediate sau de viitor etc., toateconsolidate n identitatea pe care o tie c e doara sa. n plus, el tie unde se afl i cnd.

    Toate aacestea sse ppot fface doar graiecuvntului. Omul i verbalizeaz ifixeaz cunoaterea de sine, prin memoria

    numelor, datelor, adevrurilor, ca i prin previziuni.Aadar, abia prin cuvnt omul devine contient defaptul c s-a nscut ntr-o anumit lume, de faptulc va muri, cu ntregul cortegiu aferent de ntrebrii probleme, inclusiv cele legate de finalitate,providen, sacralitate etc.

    O a treia component important este cea numitcontiina moral, n particular, responsabilitateamoral, capacitatea unui om de a distinge ntrebinele i rul produs prin aciunile proprii i dea-i folosi n consecin liberul-arbitru. Atunci cnd

    spunem mustrri de contiin, procese decontiin sau un om lipsit de contiin, termenulde contiin are un sens moral. Iar expresia cutareeste un incontient, ne trimite la iresponsabil moral.

    Evident, contiina moral se bazeaz pereprezentrile omului despre sine i despre lume,pe adevrurile sale morale, dar mai ales pe sistemulpropriu de valori, care se maturizeaz prin educaiei prin interiorizarea a nenumrate experiene i triri.Am prezentat, n acest sens, ntr-un alt articol, rolullegilor morale (verbale, logice), dar mai ales alfrumosului uman (n bun msur nonverbal).

    O a patra caracteristic a contiinei, cea pecare o putem numi intenie, este voina i capacitateade a declana o aciune n cunotin de cauz.Reamintindu-ne de componentele modelului uneiaciuni, putem remarca faptul c dac identitateade sine ine mai mult de partea de reprezentare aagenilor minii, iar contiina moral de valori, inteniareprezint ca oparte integratoarea modelului metodai, mai general,aciunea nsi, cuntregul su model.

    Pentruexplicareacontiinei

    s-au propus treiabordri polare.ntruct apariia ei(ca a oricrui fenomensinergic) nu poate fidescris matematic i,n plus, ea se situeazn inutul sinelui, undenu pot fi organizateexperimentei observaiiindependente, unii materialiti vulgari sau psihologibehavioriti au considerat contiina o simpl iluzie.Din aceleai motive, o a doua abordare de tipDeus ex machina consider contiina ca ocalitate supraadugat din exterior de Divinitate.Fr a socoti aceast variant imposibil sauabsurd, a opta totui pentru o a treia viziune,care consider contiina, ca i alte caliti detip voluntar, rezultatul structurrii agenilor miniintr-un metaagent, n care emergena noilor calitieste asigurat prin sinergia componentelor.

    A considera, aadar, c n metaagentul miniiumane, n vrful piramidei, exist un numr de ageni(n general, verbali sau logici) aflai la comand,formnd o instan suprem, integratoare decipn la un punct, i un numitor comun al tuturorpulsiunilor care se confrunt. Metaagentul capto calitate diferit de cea a agenilor subordonai,calitate numit contiin. Ca o ilustrare, ne putemgndi la faptul c, dac, n timp ce un om efectueazo operaie de rutin, controlat mecanic, decisubcontient, apare o problem, aceastava fi contientizat, fiind mpins, din treaptn treapt, ctre agenii din vrful ierarhiei.

    Contiina este intim legat de strile normale saupatologice ale creierului i ale sistemului nervos, stricare pot fi urmrite prin comportamentul persoaneisau msurate cu o aparatur adecvat, de pild,cu un electroencefalograf. Un copil nou-nscut nuare niciunul dintre determinanii contiinei, acetiadezvoltndu-se abia pe msura maturizrii. Dar iun senil pierde simul identitii sale, ca i alte nsuiriale contiinei, prin deteriorarea unor caracteristiciale funcionrii creierului su. Fenomene similare sepot evidenia i n alte situaii, cum ar fi cazurile deaccident cerebral, de somn foarte adnc, de identitidisociate etc. Aceste observaii fac dovada uneilegturi strnse ntre creier i contiin. Concluzia

    cea mai simpl i direct care ar rezulta de aicieste c mintea i contiina sunt produse imaterialeale creierului uman, manifestri care se dezvolt,se degradeaz i dispar odat cu creierul material.

    Totui, se pare c lucrurile nu pot fi expediateatt de uor. Memoria umanitii reine mii de mrturiiprivind aa-numite fenomene spirituale, unele dintreele relativ bine studiate. Amintim ntre acesteacazurile de extracorporalitate, cnd o dublurimaterial, pstrnd nsuiri ale organelor de simi ale contiinei, cltorete i obine informaii lamare distan de corpul fizic. Fenomenul a fostcercetat, cu mijloace tiinifice, nc din anii cincizeci,de Robert A. Monroe, apoi, n anii aptezeci, deHarold E. Puthoff, Russell Targ, Ingo Swann i alii.Aceste cercetri au fost finanate aproape doudecenii chiar de CIA i apoi de armata american.Cercetri n acelai scop s-au efecuat, n aceeaiperioad, i n U.R.S.S. Mrturii similare au

    fost aduse i prin sutele de cazuri deextracorporalitate relatate de cei reveniidin moarte clinic, fenomen investigatde Raymond Moody i alii.

    Aparenta supravieuire a spirituluii a contiinei dup moarte ar fi atestatde mesajele spiritiste sau de bntuiri. Unfenomen asociat este cel al reincarnrii. Unuldintre primii care au ntreprins, la nceputulanilor 1960, un studiu tiinific privind maimulte astfel de cazuri, fr a gsi o explicaie,a fost Jan Stevenson, profesor de psihiatriela Universitatea din Virginia. Am mai puteaaminti situaiile de channeling, dicteu automat,xenoglosie etc. Dei, n general, irepetabilei bazate doar pe mrturii, aceste fenomenespirituale sunt prea multe i unele prea binestudiate pentru a fi mturate sub covor.

    Care s fie explicaia? Fr ndoial cun rol l au proprieti nc necunoscute alemateriei. Astronomul J. Allen Hynek spunea

    c dac fotonul poate fi n acelai timp i corpusculi und, de ce n-am putea accepta c lumeantreag, realitatea care ne nconjoar, este iea, n acelai timp, simultan, material i spiritual,vizibil i invizibil? De pild, de ce n-am admitec trupul unui om (format din corpusculi) exist, nacelai timp, la fel de bine structurat, i peste tot njur (ca un fel de und), ceea ce ar explica bilocaia,clarviziunea, extracorporalitatea etc. Din pcate,n aceast variant, odat cu destructurarea corpuluifizic, probabil dispare i dublura ei.

    Oipotez aasemntoare este c ar puteaexista stri subtile de agregare a materiei,n forme invizibile pentru noi, n care

    s-ar putea copia, ntipri precum ntr-o memorieelectronic, structurile unui creier material, aceasturm fiind capabil ulterior de performane similareminii copiate. Noi nine, n cteva decenii, vomputea copia i conserva ntr-o realitate virtualinformatic toat viaa unui om, nfiarea,conversaiile sale, iar peste un alt interval de timp,poate chiar gndurile, contiina identitii i voina(deci intenia) sa. Aluzii la o astfel de supermemorieexist n tradiia tibetan, unde ea este numitAkasha, dar i n crile sacre cretine unde scriedespre Cartea Vieii (din care pctoii vor fiteri), sau n incontientul colectiv al lui Carl G.Jung. Unii gnditori, cum ar fi Dumitru ConstantinDulcan, se ntreab chiar dac nu cumva creierulnostru e doar un simplu rezonator, un receptor,mintea i contiina noastr avnd un sediu pereni funcionnd de fapt undeva n alt parte.

    O astfel de supermemorie putea fi instituiteventual de o Inteligen aflat mult deasupranoastr. Tot acolo ar exista i scenarii privind viitorul,introduse, de pild, cu scop de avertisment. Ipotezaar putea explica viziunile apocaliptice, ca i altemrturii privind presupuse cltorii n trecut i viitor.

    Problema ccontiineiDDaann DD.. FFAARRCCAA

  • Curtea de la Arge

    Anul VV Nr. 22 ((39) Februarie 220146

    Brncoveanu 3300

    Balada BBrncovenilorntr-oo jjoi dde ddiminea,Zi sscurtrii llui dde vvia,Brncovanul sse sscula,Faa bblnd eel sspla.Barba aalb-i ppieptna,La iicoane sse-nnchina,Pe ffereastr-aapoi cctai aamar sse sspimnta!Dragii mmei, ccuconi iiubii!Lsai ssomnul, vv ttrezii,Armele vvi lle ggtii,C ppe nnoi nne-aa-nnconjuratPaa ccel nnempcatCu-iieniceri, ccu ttunuri mmariCe ssparg zziduri cct dde ttari!Bine vvorba nnu ssfrea,Turcii-nn ccas nnvlea,Pe ttuspatru mmi-ii pprindeaui-ii dduceau dde-ii nchideauLa SStambul, n tturnul mmareCe sse-nnal llng mmare,Unde zzac ffee ddomnetii ssoli mmari mprteti.Mult aacolo nnu zzcea,C ssultanu-ii aaduceaLng ffoiorul lluiPe mmalul BBosforului.Brncovene CConstantin,Boier vvechi, gghiaur hhain!Adevr ee cc-aai ggnditPn-aa nnu ffi mmazilit,S ddespari aa tta ddomnieDe aa nnoastr-mmprie?C dde mmult cce eeti aavut,Bani dde aaur aai bbtutFr-aa-i ffi dde mmine tteam,Fr-aa vvrea cca ss-mmi ddai sseam?De-aam ffost bbun, rru lla ddomnie,Dumnezeu ssingur oo tie;

    De-aam ffost mmare ppe ppmnt,Cat-aacum dde vvezi cce ssnt!Constantine BBrncovene!Nu-mmi ggri vvorbe vviclene.De i-ee mmil dde ccopiii dde vvrei cca ss mmai ffii,Las llegea ccretineasci tte dd-nn llegea tturceasc.Fac DDumnezeu cce-aa vvrea!Chiar ppe ttoi dde nne-i ttia,Nu mm llas dde llegea mmea!Sultanul ddin ffoiorDete ssemn llui iimbrohor.Doi ggealai vveneau ccurnd,Sbiile ffluturnd,i sspre rrobi ddac mmergeau,Din ccuconi i aalegeauPe ccel mmare i ffrumos,i-ll ppuneau ppe sscaun jjos,i cct ppala rrepezea,Capul iiute-ii rreteza!Brncovanul ggreu ooftai ddin ggur ccuvnta:Doamne! ffie-nn vvoia TTa!Cei ggealai iiari mmergeaui ddin ddoi i aalegeauPe ccel gginga mmijlociu,Cu ppr nneted i gglbiu,i ppe sscaun l ppuneaui ccapul i rrpuneau!Brncovanul ggreu ooftai ddin ssuflet ccuvnta:Doamne! ffie-nn vvoia TTa!Sultanul sse mminuna:i ccu mmila sse-nngnaBrncovene CConstantin,Boier vvechi i ddomn ccretin!Trei ccuconi ttu aai aavut,Din ttrei, ddoi i ii-aai ppierdut,

    Numai uunul i-aa rrmas.Cu zzile dde vvrei ss-ll llas,Las llegea ccretineasci tte dd-nn llegea tturceasc!Mare-ii DDomnul-DDumnezeu!Cretin bbun mm-aam nnscut eeu,Cretin bbun aa mmuri vvreuTaci, ddrgu, nnu mmai pplngeC-nn ppiept iinima-mmi sse ffrnge,Taci i mmori n llegea ttaC ttu cceru-ii ccpta!Imbrohorul sse-nncrunta,Gelaii sse-nnaintai ppe bblndul ccopila,Dragul ttatei ffeciora,La ppmnt l aaruncaui zzilele-ii rridicau.Brncovanul ggreu ooftai ccu llacrimi ccuvnta:Doamne! ffie-nn vvoia TTa!Apoi eel sse-nntuneca,Inima-ii sse ddespica,Pe ccopii sse aarunca,i bbocea, i ssruta,i tturbnd aapoi sstrigaAlelei! ttlhari ppgni!Alei! vvoi ffeciori dde ccini!Patru ffii eeu aam aavut,Pe ttoi ppatru ii-aai ppierdut,Dare-aar DDomnul-DDumnezeuS ffie ppe ggndul mmeuS vv tergei ppe ppmntCum sse terg nnorii lla vvnt,S nn-aavei lloc dde-nngropat,Nici ccopii dde ssrutat!Turcii ccrunt sse ooereaui ppe ddnsul ttbrau,Haine mmndre-ii lle rrupeau,Trupu-ii dde ppiele jjupeau,

    Pielea ccu ppaie-oo uumpleau,Prin nnoroi oo ttvleau,i dde-uun ppaltin oo llegaui rrznd aaa sstrigau:Brncovene CConstantin,Ghiaur vvechi, gghiaur hhain!Casc oochi-aa tte uuitaDe-i ccunoti ttu ppielea tta?Cini tturbai, tturci, llift rrea!De-i mmnca i ccarnea mmea,S tii cc-aa mmurit ccretinBrncovanul CConstantin!

    (Vasile AAlecsandri: Poezii ppopulareale rromnilor, TTipografia LLucrtorilorAsociai, BBucureti, 11866)

    Lacrima AAneiLLeeggeennddaa AAnneeii

    Punei, sseara, llng zziduriun ppahar dde llapte ccaldi-uun ccoltuc dde ppine nneagr:de ppe uunde ppribegete,de ppe uunde-aai pprsit-oo,de ppe uunde-aai aalungat-oo de ppe uunde-aai ngropat-ooca ttlharii, nnoaptea, ppe ppotec,pentru cc vv-mmpovra uurcuul! umbra AAnei vva vveni.

    Ana ppoate vva vvenidornic dde-uun ssemn aal vvostru.

    Ca ss vv pputei mmndri,mine, ttrncnind n vversuricum aai ngropat-oo-nn zzidulmarelui aaltar.

    (Ce ffrumos vv-aai ffi ppurtat,de-aai ffi ngropat-oo-nn zzidul vvostru!)Peste mmuni i ddealuri, ooropsit,

    tnr i, ppoate, cu vvreun bbieel dde mmn,va vveni n ffiecare nnoapte,va sspa ccu mminile-oo ffntn,

    ca ss ccread-aapoidespre vvoi uurmaiic ppe llocu-aacelaai cczut i vvoi.

    Nimeni nn-oo ss tiec eea nnu-ii n zzid lacrimile eei ccad n aalt pparte...Nimeni nn-oo ss tiecum aai iizgonit-oo,c-nn ffntna ttrist, mmeteri mmari,plngei ssinguri vvoi nimeni ss nnu ccread!...

    Punei, sseara, llng zziduriun ppahar dde vvin i ppentru vvoi.i zzidii, uurcai alt mpcare ppentru vvoi nnu eeste...

    TTrraaiiaann CCoooovveeii (24 mmartie1921, SSomova, jjudeul TTulcea 16 iiulie 11993, BBucureti) aa ffostprozator, ppoet i rreporter. AA aabsolvitFacultatea dde LLitere i FFilosofie aaUniversitii ddin BBucureti ((1947).A ddebutat ccu ppoezie n rrevistaLumea (1946), iiar eeditorial ccu nnuvela

    La TTaliane (1950) i n ppoeziecu vvolumul Oceanul (1962).

    Alte vvolume ppublicate: Prietenie(1951), mpria vvnturilor (1954),Sub ccerul lliber (1954), Uriaulpreludiu (1955), Farmecul ggenezei(1956), Dimensiuni. PPeisaj ssovietic(1957), Dobrogea dde aaur (1958),Cntec ss ccreasc bbiatul (1959),Semnul ddin llarg (1960), Oceanul(1962), Stelele ddimineii (1964), Firulde iiarb (1965), Tnrul mmeu UUlise(1966), Cnd mm ggrbeam sspre mmare(1967), Pe uurmele vvoastre (1967),Informaia eereditar (1969), Prietencu ffocul i ccu aapa (1969), Oda zzilnic(1970), O ccolib ssub ffereastra tta(1971), Fata ccu pprul llung (1972),Mai ffericii ddect UUlise (1974),Tuturor ddrumurilor (1974), La rmulcu llun (1977), Tropaeum TTraiani(1982), Banchetul ttoamnei (1984),Cnd ccerul sse sschimb (1987) eetc.Poemul aalturat aapare n vvolumulInformaia eereditar, EdituraTineretului, BBucureti, 11969.

    Prin rrcelile ssale ccristaline i ddefinitive, iistoria aarunc n ppenumbraizbnzilor mmajore aale ppoliticii i aale sstatelor ppuzderia dde ddrame ccotidieneale ooamenilor, i aaceasta mmai aadesea ddect ss-aar ccuveni. LLundu-i oosuperb rrevan, ppoezia, ccu mmictoarea uumanitate ffixat ntr-uun cuvnt ppotrivit,face, ddintr-uun mmoment ddramatic aal oomului cconfruntat ccu aaceeai iistorie, oo aamintiremereu pperpetuat i eevocat dde iimaginarul pposteritii. AAproape ffiecare rromntie, ddesigur, ppe ccalea ccelei mmai ccelebre Scrisori eminesciene, nfruntareamoneagului ccu ssultanul n ppreziua RRovinelor ssau, ppe ddrumul llegendelor cculesede NNeculce, tteribilele llupte aale nvingtorului dde lla PPodul nalt. DDar pprobabil nnimicnu ll-aa iimpresionat mmai mmult n oordinea iimediat aa aafectivului cca ttragediasngeroas ddin iinima vverii 11714, ccnd uun vvoievod dde ffastuoas aaur mmonarhic,unul ccare ddomnise ppeste uun ssfert dde vveac ntr-uun sscaun pprinciar dde llamiaznoapte dde DDunre, mmurea ddecapitat mpreun ccu ffiii ssi n SStambulullalelelor llui AAhmed aal IIII-llea.

    Prin Cntecul llui CConstantin vvod BBrncoveanu, ddevenit dde-aa llungul uultimelordou ssecole bbalad, vvicleim, ccolind, bba cchiar i joc, ddram ffolcloric iintrat n

    repertoriul uunor mmineri ddin TTransilvania, ffiecare ggeneraie aa pputut cciti i aasculta,presrat ccu eeterne ppilde mmorale ddespre nlrile i ccderile oomului, o ppovesteminunat/ AAuzit n llumea ttoat, aal ccrei eerou, ppierdut, Striga/ PPre mpratulblestema:/ OOh, ppgne i sspurcate,/ CCum nne ttai ffr ddreptate?/ CCu cce-i ssuntemvinovai,/ DDe pperim nnejudecai?

    Rsunnd aatt dde ddureros ntre ccosngenii ddomnului dde lla BBucureti, ggrozavafapt ppetrecut n SSeraiul ttucesc ntr-oo vvreme dde pprelnic zzenit aal SSublimei PPori Petru ccel MMare aabia ffusese nvins lla SStnileti ppe PPrut, MMoreea i VVeneia eerauameninate dde ccampaniile aacum ppregtite aa aavut eecouri n ccontiina ppubliceuropean, ttragedia BBrncovenilor ffiind iistorisit, ccu vvariante iinerente, ncorespondena aagenilor cconsulari ddin LLevant, n iinformaii aanonime, rrelatri ddecltorie rrsfrnte lla rrndul llor n ccontemporane ppagini dde bbeletristic ooccidental,cum aar ffi ccutare rroman eexotic aal ffaimosului aabate PPrvost, ccare aaflase dde mmoarteade mmartir aa ccelui ppe ccare l tia ddrept le PPrince BBessarabe.

    (Rzvan TTheodorescu: Constantin BBrncoveanu, ntre Casa CCrilori Ievropa, EEditura RRao, BBucureti, 22012, ppp. 88-99.)

  • Curtea de la Arge

    Anul VV Nr. 22 ((39) Februarie 22014 7

    Podul dde rreviste

    La nceputul lluiseptembrie 11913,viitorilor absolveniai Academiei TeologicePetru Movil din Kiev,promoia 1914, li s-a propuso list cu 134 de teme pentrulucrrile de licen. Mateevicis-a oprit asupra celei cu

    titlul Concepia religioas i filosofic a lui Fechner(fizician, biolog, psiholog, filosof, teolog i poet,Gustav Theodor Fechner, 1801-1887, este unadintre figurile proeminente ale spiritualitii germanedin secolul al XIX-lea).

    Alegerea, evident, nu a fost fcut la ntmplare,deoarece aspirantul la scrierea i susinerea ei era,indubitabil, pregtit pentru a examina concepiileteologico-filosofice ale cugettorului german,fiindc avea deja experiena analizei exhaustivea religiozitii lui Lev Tolstoi. L-a incitat, se vede,i faptul c savantul Gustav Fechner era totalnecunoscut arealului rusesc, cci niciuna dintreoperele sale fundamentale nu fusese tradusla acea vreme n limba rus, ele existnd doarn german, limb pe care studentul Mateevicio cunotea foarte bine. A realizat o capodoperde peste 800 de pagini manuscrise, veritabiltur de for, aceasta fiind, de altfel, prima lucraremonografic efectuat n Rusia i n Romniadespre Gustav Fechner.

    Olucrare ffilosofic dde ppionierat. PoetulLimbii noastre a descoperit n creaialui Fechner amprenta profund apersonalitii sale, o personalitate care mbinseriozitatea i circumspecia de naturalist cunclinarea spre generalizri speculative i cuzborul nalt al fanteziei, dar ceea ce-l distingen special e religiozitatea sa profund, rarntlnit la un naturalist. Concilierea religiei cutiina, a cauzalitii cu rezonabilul, a necesitiicu libertatea, a constituit scopul principal al vieiisale, filosofia lui fiind o tentativ grandioas de afundamenta aceste principii pe baze experimentale.Rezult, aadar, c obiectivul investigaiei ntreprinsede autorul tezei rezid n a prezenta concepiareligioas i filosofic a savantului germanntr-o expunere sistematic i consecutiv.

    De aici pornind, Alexie Mateevici trece n revistoperele lui Gustav Fechner i principalele scrieridespre el, venind cu o caracterizare integral aobiectului su de studiu, ca reper servindu-i viziunilefilosofilor Kuntze, Lassvitz, Wundt .a. Introducereaeste urmat de opt capitole: 1) Bazele filosofieilui Fechner. Paralelismul universal; 2) Problemacosmologico-psihologic; 3) Animismul universal;4) nvtura despre Dumnezeu; 5) Binele supremi moralitatea; 6) Nemurirea sufletului; 7) Filosofiaconcepiei luminoase i cretinismul; 8) Apreciereaistorico-critic a concepiei religioase-filosofice a luiFechner. (A se vedea, de asemenea: A. Mateevici,Opere, n 2 volume. Vol. 2. Scrieri n limba rus,Chiinu, tiina, 1993, pp. 382-641.)

    n Bazele filosofiei lui Fechner, Mateevici ncearcs descopere prin lumea vizibil, material, pe ceainvizibil, spiritual, proces care poate fi realizatdoar prin experien. Filosofia nu poate exista frexperien i viceversa. Gnoseologia protagonistuluitezei de licen reiese din recunoaterea lumiiexterioare, accesibil percepiilor noastre, darcunoaterea experimental invoc att contemplareadirect a fenomenelor, ct i deduciile fcute petemeiul lor, ele permind cele mai vaste generalizritiinifice. n acest proces, oricum, rolul primordialaparine dogmelor credinei. Credina este cheiasuperioar tiinei, fiindc o condiioneaz. Ba,mai mult dect att, insuficiena cunoaterii poate ficompletat de credin, pe a crei baz se constituieipotezele tiinifice. Contiina de sine este proprientregului univers nsufleit i nensufleit, iar decontiin e inseparabil legat noiunea de spirit.

    Dumnezeu eeste ttotul ntru ttoateCompartimentul imediat urmtor se refersuccesiv la ideile fechneriene despre

    determinism, legea cauzalitii i la teoria lui atomist,unde, n ultim instan, materia se reduce lacontiina universal i individual. ns, mai

    cuprinztoare dect noiunea de contiin estenoiunea de suflet, deoarece el nglobeaz nu numaistri contiente, ci i incontiente. Sufletul, n final,se identific cu organismul material.

    Ajungnd, astfel, la unul dintre principiilefundamentale ale gndirii filosofului german, careeste animismul universal, Mateevici vine cu ideeac, n opinia lui Fechner, caracterul nsufleit aluniversului nu este de apanajul tiinei, ci exclusivde cel al contiinei. Conform postulatului dat, totulpe lumea asta este nsufleit,nu numai omul i animalele,ci i plantele i chiar nsuipmntul, organism cu ceamai superioar structur,ceea ce formeaz un ntreginseparabil. AnimismulTerrei constituie parteintegrant a animismuluituturor celorlalte planete aleSistemului Solar. Deasupra

    acestui sistem nsexist i altele, pecare, parcurgndu-le,se poate ajunge laspiritul cel mai nalt aluniversului viu. Acestspirit este Dumnezeu.

    Ca spirittranscendental al universului, ni se demonstreaz ncapitolul al patrulea, Dumnezeu include n sine toatespiritele. Asta i condiioneaz influena Lui asupracelei mai perfecte fiine nsufleite, care este omul.n acelai timp, microcosmosul spiritual uman nu edect o parte organic a microcosmosului spiritualal Personalitii universale a Eului cosmic. Totodat,Dumnezeu nu poate fi detaat de natur, care,pentru El, constituie ceea ce pentru om este trupul.Dumnezeu este o noiune absolut. n afar deDumnezeu, nimic n-a fost, nimic nu este i nimicnu va fi, o interpretare pe care G. Fechner nsuio definete drept panteist.

    Binele suprem i moralitatea abordeaz problemede etic i estetic n sistemul filosofic fechnerian.Principalele condiii ale vieii spirituale, opineazFechner, le reprezint sentimentul plcerii i alinsatisfaciei, care depind de nestrmutata tendinspre armonie, cnd oriice bine moral suprem estei un bine religios, care se prezint ca un criteriuregulator n sistemul valorilor spirituale.

    Doctrina llui FFechner, pprevestitoare aa uuneiere nnoi. Examinnd, n capitolul al aselea,viziunile fechneriene despre nemurirea

    sufletului, legate, indiscutabil, de nlarea sprelumea cealalt, Al. Mateevici trece la concentrareaconcepiei luminoase n concordana ei cucretinismul. Concepia luminoas este, de fapt,filosofia optimismului, cea care ne ndeamnncontinuu la construirea activ i plin de bucuriea lumii, ea constituind chintesena sistemuluifilosofic al lui Gustav Theodor Fechner. Hristos,conform concepiei luminoase este, indubitabil,o personalitate divin, supraistoric, dar n acelaitimp i istoric, venit pe pmnt pentru a statornicio alian etern ntre Dumnezeu i oameni, de underezult c Iisus ntruchipeaz cea mai nalt treaptde dezvoltare a spiritului omenesc, treapta la careEl trece n Dumnezeu.

    Doctrina lui G. Fechner poart, desigur, un vizibilcaracter evolutiv. Recunoscnd faptul c doctrina sanu-i o repetare sau o simpl expunere a nvturii luiHristos, ci o dezvoltare a acesteia, gnditorul germanine s remarce: Biserica lui Hristos trebuie screasc, s se rspndeasc n spaiu i s se

    dezvolte n timp pn va atinge cele mai nalte trepteale perfeciunii spirituale. Doctrina lui Fechner,prevestitoare a unei ere noi, nu prezint, evident,un scop n sine, ci doar o etap n desfurareaprogresului religios-tiinific, bisericesc-statali divin-cosmic, ceea ce servete la dezvoltareatreptat i tot mai profund a lui Dumnezeu.

    n ultimul compartiment al tezei sale, de altfel,i cel mai voluminos, autorul basarabean descriefiliaia ideilor de baz ale doctrinei fechneriene,

    referindu-se la un numr impuntor defilosofi i savani, pe care nsui GustavTheodor Fechner i califica dreptpredecesorii si. Alexie Mateevici ncepecu filosofii antichitii (Thales din Milet,Anaximandru, Anaximene, Xenofan dinColophon, Pitagora, Heraclit, Anaxagora,Empedocle din Agrigent, Platon, Aristotel,Epicur, Filon din Alexandria). Continu cugnditorii Evului Mediu (Meister Eckhart,Durande de St. Poursain), ai Renaterii(Agrippa din Nettesgheim, Bruno, Weigel)i ai epocii moderne (Descartes, Spinoza,Leibniz). i finiseaz Geneza cu precursoriiromantismului (Herder, Lessing, Goethe) icu exponenii teologiei romantice (Schelling,Oken, Schubart, Hegel, Weise, Herbart,Wildelbland, Hartmann .a.).

    Enumerarea, departe de a fi complet,nc nu vorbete despre faptul c nvturalui G. Fechner ar constitui ceva extremde eterogen, adic un imens conglomeratde elemente, principii sau teorii eterogene.

    Oricum, un sistem ca acela al cugettorului german,opineaz A. Mateevici, n-a existat nici n gndireaantic, nici la romantici. ntru totul originale suntastfel de compartimente ale sistemului su ca,bunoar, cosmologia (afar de atomism), psihofizicai ntreaga argumentare ntru susinerea animismuluiuniversal i a nemuririi sufletului. n general vorbind,sistemul filosofic fechnerian se prezint cao tentativ de sintetizare a tiinei despre natur,a metafizicii i a religiei n form de teocosmismpanpsihic sau panenteism, asupra cruia ii ndreapt prima sgeat critic autorul tezei.Afirmndu-se ca o religie i o filosofie a naturalitilor,a gnditorilor i poeilor romantici, panteismulse prezint ca o treapt intermediar ntre idealismi materialism, ntre teism i politeism. n filosofiareligiei, idealismul obiectiv al panteismului setransform pn la urm n mistic i filosofie.

    Aplecndu-se pe larg asupra filosofiei romantice,definind-o drept o renatere nemaipomenit cadimensiune, Alexie Mateevici ajunge la ideea cGustav Fechner este un romantic din cap pn-npicioare, gnditorul german prezentndu-seca ultimul naturfilosof i cugettor religios alromantismului i, bineneles, printe al metafiziciiinductive contemporane.

    Mateevici, iindubitabil, nnu ccontest valoareadoctrinei religioase i filosofice a luiFechner. Dimpotriv, la acel oportun

    moment istoric, cnd i-a edificat sistemul, gnditoruli naturalistul german s-a dovedit a fi unicul custodea idealismului filosofic i religios, pe urmele cruiaau pornit ali filosofi nclinai spre teoism: Lotre,Wundt .a.

    Elaborat ntr-un timp record, voluminoasa tezde licen a absolventului basarabean, pe lngfaptul c se constituie ca o veritabil performan,prezint i un incontestabil interes. Lucrarea nefamiliarizeaz, ntr-un fel sau altul, cu opera iconcepia unui extraordinar cugettor din secolulXIX. Mai mult dect att, ea scoate n evidenalese aptitudini i capaciti analitice i rara erudiiea teologului Alexie Mateevici, cel ce cunotean profunzime filosofia universal.

    La finele modestelor noastre rnduri, venimcu o remarc-ndemn. Credem c este vremeaca instituiile competente s trimit n librrii ibiblioteci o culegere a scrierilor mateeviciene tradusedin rus n limba romn, limba pe care cel maimare poet basarabean de la nceputul secoluluiXX a nvenicit-o. S le lectureze, de acolo,din ceruri, i Mateevici, n vemntul lor firesc.

    Alexie MMateevici i GGustav FFechnerDDuummiittrruu PPSSAATT

    G. FFechner

    A. MMateevici

  • Istoria dde llng nnoi

    CCuurrtteeaa ddee llaa AArrggee

    Anul VV Nr. 22 ((39) Februarie 2201488

    DDee vvoorrbb ccuu eerroouull bbiihhoorreeaann PPaaccaa TTnnaasseeMarria VVAIDA

    Ce nvturi din fraged pruncie are omulcare suntei, stimate Moule?

    Am fost nvat ca i copiii s ndrgeascmunca n gospodrie, c atunci vor ndrgi i ara,n-o vor vinde, c e bine s fie ordine i disciplin ntoat ara, nu doar n familie. Acum sunt alte micri,alte treburi, altfel de dragoste. Noi suntem romni ine vindem locurile de munc, noi, care am avut pits inem toat Europa. Nu mai exist nelegere iordine acolo sus, asta i baiu! Taica s-a ntors dinPrimul Rzboi Mondial fr vedere ntr-un ochi, darrecunotin nu-i! Nicio cizm ctneasc n-a venitla mine n ocol de ziua mea, or fi sperat c am murit!Maica i taica erau tare ncjii cnd am venit acasmut, dar tiu c ne-au ndrumat s ne tim gospodri,s ne ndrgim ara i s n-o vindem. Taica a scpatdin Primul Rzboi Mondial fr vedere ntr-un ochi,dar a respectat ordinea i disciplina din armati pe cea din familie.

    Care este rolul prinilor dumneavoastr,al dasclului.

    Eu l-am avut nvtor pe Lanu (Emilianu) Vulpiidin Cmpani, un om de toat cinstea, iar apoi pedomnul Tuducescu. De la el am nvat multe poezii,tiu i acum Rugciunea colarului, colinde vechi, darmai am poeziile mele de la 90 de ani. i Mou ncepes recite Rugciunea colarului: De diminea tescoal/ i grbit te du la coal./ S cinsteti dasclultu/ Ca pe Bunul Dumnezeu...

    V considerai un norocos? Dac am ajuns la vrsta de 102 ani, mplinii

    n 4 octombrie, cred c Dumnezeu mi-a dat zile inoroc. Soia mi-a murit de 4 ani, dar i am pe acetitineri, Aurel Boldor i cu Aurica, despre care nu potspune o vorb de scdere. (Aurel Boldor este omulcruia Moul i s-a dat n ntreinere, el neavnd copii,dup ntmplrile de pe front. La notar a fost ntrebatdac are ncredere n Aurel, iar Mou ar fi spus c-l

    studiaz de doi ani.) Ana, soia mea, era o femeienalt, frumoas, cu ochii cprui, ptrunztori.Harnic, vrednic i aspr ca prjolul, aa eraAna mea.

    A dori s evocai acea perioad a vieii Dvs.n care ai fost pe front.

    Ei, au fostvremuri grele.Ne-am datsngele acolo,dar nu se inecont. Eu amfost n linia ntin 1940, amfcut parte dinRegimentul5 Roiori,trimii fiindde Antonescus ocupmBasarabia. Ne-am trezit nconjurai de tancuri,baricadai n dreapta de rui. Ofierii romni eraubatjocorii de acetia, erau plmuii i le luau cizmele.Cei din spate i rupeau gradele de pe umr, sperndc vor scpa de batjocur. Am scpat cu greu atunci.n vara lui 1941 eram n Odesa ocupat, dar amrenunat la cai pentru c erau int mare. Am fcutatunci instrucie disciplinar ca de recrui.

    Au venit acolo Regele Mihai i MarealulAntonescu s vad cum am nvat noi, roiorii,s luptm cu tunul antitanc. S-a fcut un careui i s-a cerut plutonierului Rapcea Vasile s descriefuncionarea tunului de lupt, cum se monteaz,cum se pregtete de lupt. Plutonierul a deschiscartea din care a citit, dar Marealul a ntrebat:Care tii s descriei tunul de lupt, s-l montai?Eu fac trei pai n fa i ncep s-l montez. AtunciMarealul mi cere s fac o tem de lupt, spunndc am foc inamic la 300 de metri. Eu fac reglarea

    tunului la 85 grade, iar Marealul spune: Gradelede la Rapcea s fie date lui Paca, dar eu am zisc nu vreau grade pe pmntul sta slbatic. Ordinulse execut!

    Am trecut cu linia frontului mai departe. Eramla poalele Munilor Caucaz, pe malul rului Kuban,n 14 august 1941. A venit un sublocotenent cu ordin

    s descoperim poziia ruilor.Sublocotenentul, eu, un sergentdin Arad i ali soldai am plecatn cercetare. M gndeam atuncic taica a scpat din PrimulRzboi Mondial fr vederentr-un ochi, dar eu nu mai vinacas de aici n veci! Am adunatsoldaii, i-am pus lng cruce,am rostit un Tatl Nostru, apoile-am spus: Dac m puci n-am murit, s nu m lsaiacolo, v ntoarcei i m luai.Terenul era acoperit cu trestie,

    noi mergeam tr ca arpele, eu ies din trestietrei pai, nu vd nimic, dar aud foc de mitraliere,ne camuflau trestiile, iar la 6 dimineaa eramtoi lng ai notri, vii i nevtmai. Descoperisempoziiile ruilor.

    n a doua misiune, camarazii nu vor s meargfr mine, erau Cari Dumitru, Mo Ioan din Holod,unul din Cmpani, din Arad, nu i tiu pe toi.

    Am primit dou decoraii Spada ServiciuluiCredincios cl. I, n 16 i 18 august, 1942, la distande dou zile. Dar n 18 august nu am primitmncarea, iar n 19 am primit n saci hrana: carne,bomboane, igri. Noi stteam n tranee, cndvedem c focul vine din deal, n timp ce mncam.Trgeau pe noi s ne fac coc i nu alta. Iesdin groap, obuzul cade la zece pai, dar o schijm-a lovit n gt, alta n spate, e acolo i acum,c era periculos lng spinare s o scoat. Colegulmeu, sergentul din Arad a fost lovit n coaste.

    Omul nnostru aare 1102 aani. DDei aa ffost n llinia ntipe ffront, DDumnezeu ii-aa ddat zzile, eeste vvioi, ttonic, ooprezen ddeloc bbtrnicioas. EEroul PPaca TTnaseeste uun oom ccu mmintea bbrici, ttnr n sspirit, vvertical i iiubitor dde ar. n AAl DDoileaRzboi MMondial i-aau ppierdut vviaa ssute dde mmii dde ssoldai rromni, jjertfindu-ssepentru ppatrie. MMai ssunt ttotui cciva ccare ttriesc pprin ccte-uun ccol ddin ara ppentru

    care i-aau ddat ssngele ssau llumina oochilor. LLa llista ssupravieuitorilordescoperii dde nnoi, aadugm i nnumele eeroului PPaca TTnase ddin ssatulmartir SSighitel. PPentru ttoi aacetia i ppentru ccei ccare nnu mmai ssunt, ss nne

    ridicm ccu oonor ppentru ssalut! Plecciune, MMria TTa, VVeteran dde rrzboi, eerou aal nneamului aacesta! i ddumitale,

    Paca TTnase, ccare aai bbinevoit ss vvorbeti ccu nnoi, eepigonii!

    Satul sse nnumete SSighitel, un col de rai dinara Beiuului. nconjurat de coline domoaleacoperite cu pduri de foioase, parc

    e o ilustrat din alte vremuri. Timpul s-a oprit n loc.Prin lumina zilei de toamn zrile strlucesc n roulfrunzelor de cire slbatic, n auriul frunzelor de fagi de mesteacn, n verdele nc al gorunului. Iarbae de un verde crud, bacovian de-a dreptul, iar fireleei strlucesc de rou. Pe marginea oselei, nucii ilas fructele la ndemna drumeului. Ici-colo, cteo claie de fn, cte un om cu vaca la pscut. Luminase scurge peste aezarea aceasta precum n grdinaRaiului. Binecuvntat pmnt! Cerul de deasuprae albastru ca picturile Voroneului. Satul e aezatpe firul apei, iar mprejurimile sunt pline de peterimisterioase, ca o consecin a fenomenelor carsticedin aceast parte a Apusenilor.

    Aa arat locurile copilriei eroului nostru. Cums nu le iubeti? n mijlocul satului o cruce demarmur alb, drpnat de-acum, unde st scrisc satul acesta este martir, c a pltit mare jertfde snge n Primul Rzboi Mondial. Se spune c naprilie 1919 un ofier ungur, beat fiind, ar fi declanato explozie cu grenada ce-o avea la bru. Era nmijlocul camarazilor si i au srit cu toii n aer.Din aceast cauz, soldaii unguri i-au pedepsitpe romnii rmai n sat. Au blocat porile i audat foc caselor, astfel c muli steni au ars de vii.Erau tineri, ntre 18 i 38 de ani, de 18 ani erao fat frumoas, care nu apucase s fug n pduri.

    Imaginile pe care ni le nchipuim sunt apocaliptice,parc luate din Evul Mediu. Faptele acestease petreceau la patru luni dup Marea Unirede la 1 Decembrie 1918!

    Oamenii ssunt ccalzi, bblnzi i oospitalieri.Ghidul meu este director al BnciiCooperatiste Izvorul din tei, Miron

    Horgiu, omul care de ani buni gsete timp i banipentru a-l felicita pe eroul care, anul trecut, la4 octombrie, a mplinit 102 ani! Domnul Horgiu mi-apovestit despre faptele de vitejie ale prietenului su,eroul bihorean Paca Tnase, iar eu am dorit s-l

    cunosc personal.Oamenii care-lngrijesc, Auricai Aurel Boldor,sunt mai tineridect mine,harnicigospodari, sevede asta dinaspectul caseii al curii. Ei neateptau ca penite oaspei deseam, mai alespentru c relaialor cu directorulMiron Horgiu

    dureaz de un deceniu.E duminic, pe foc fierbsarmalele, rspndind unmiros mbietor, Aurica umplemasa cu plcinte, prjituri, noiam pus de ale noastre, aa csrbtoarea lui Mou, c aa-izic ai casei, devine un festin.Din pcate, el nu prea arepoft de mncare.

    Eroul nnostru, MMou, aadic PPaca TTnase,este un brbat nalt, suplu, cu ochii albatri,n care vremea nu se oglindete, ci doar

    farmecul acestei zile de toamn cu cerul senin.Pete cu demnitate, rezemat n bastonul sude mareal, titlu pe care i-l conferim noi, dar idecoraiile de pe front i schija care nc mai este ntrupul su, mrturie a jertfei sale pentru Patria mum.Omul impresioneaz prin elegana i sobrietateasimpl i fireasc a salutului; nc are distincia unuiosta din alt veac. Dup ce d mna cu noi, neureaz s fim sntoi, voioi, harnici, s avem partede ordine i disciplin n via, c acesta ar fi secretullongevitii. Dei nu se simte prea bine, ne primetecu drag. Observ c are o simpatie vdit pentruMiron. Se intereseaz de soia sa, de feciorulcare lucreaz n strintate. Este foarte curtenitor,are o memorie impresionant la vrsta sa!

  • Istoria dde llng nnoi

    Curtea de la Arge

    Anul VV Nr. 22 ((39) Februarie 22014 9

    Strbatem uuneori, frs contientizm, unspaiu sacru, pe care

    alii viseaz ani n ir s-lating, aa cum i noi vism,

    i rareori ne este dat s ajungem la ele, spaii sacresufletului nostru, precum Roma sau Atena, MunteleAthos sau pmntul sfnt al Ierusalimului.

    Suntem argeeni i trim n cotidianul zidirilorbasarabe, fr s mai realizm c aici se afl temeliastatului romnesc, c aici s-au emis primele actede cancelarie voievodal sau c aici s-a svritminunea de pe Arge n jos mnstirea ctitoritde Neagoe Basarab.

    Nume de locuri stau mrturie, sunt simboluriale derulrii n timp a unor fapte mree i alejuxtapunerii pe axa istoriei a unor personaliti intraten contiina neamului nostru: Basarab I, VladislavVlaicu, Mircea cel Btrn, Neagoe Basarab. Vomsublinia, n continuare, pe scurt, contribuia dinastieibasarabe n plan cultural, supunnd atenieimonumentele culturale din spaiul argeean ce poartn ele, ntr-un fel sau altul, marca acestei dinastii.Desigur, este necesar, mai nti, s determinm ntimp istoric durata acestei dinastii. n plan simbolic,chiar noi cei de azi ne revendicm ca fiind urmaiai Basarabilor, dar, stricto sensu, documenteledovedesc prin genealogie ncrengtura acesteidinastii (1). Exist, dup cum se tie, o filiaie directa primilor Basarabi pn la Vladislav Vlaicu i apoi,prin Radu I, se ajunge la cele dou ramuri, Drculetiii Dnetii, ncepute prin Mircea cel Btrn i,respectiv, Dan I, cnd istoria politic i cultural-religioas se leag de Curtea de Arge, apoi sngelei spiritul basarab se continu ntr-un ir de domni cecoboar pn la Neagoe Basarab sau Mihai Viteazul,ba chiar pn la Constantin Brncoveanu, care ines-i menioneze obria sa basarab pe liniepatern prin friza de portrete de la Hurez, unde, nafar de rudele domnului din partea mamei, familiaCantacuzinilor, se afl rudele domnului dinspre tat,din Basarabi; fresca pronaosului din Hurezi cuprindei domni, toi de stirpe basarab, unii mai apropiain timp, ca Radu erban, Matei Basarab, Constantinerban, alii antecesori voievodali n timp, precumLaiot Basarab i Neagoe Basarab.

    Se ppoate cconchide c istoria medie a riiRomneti ncepe la Arge cu dinastiaBasarabilor i se pierde n noaptea fanariot,

    de unde istoria modern va renate n dilema cutriide sine, cci sngele basarab se stinsese. Iarechilibrul politic nu a mai putut fi refcut dect prinnaterea unei noi dinastii, devenit romneasc,dar izvornd din snge de Hohenzollern. Ct va aveaneamul acesta o istorie, Basarabi i Hohenzolerni,toi buni romni, odihnesc la Curtea de Arge.

    Revenind la Argeul din secolele XIV XVI, vomsublinia nu politica, ci cultura acelor timpuri, aa cumfigureaz ea n peisajul larg al Renaterii europene.

    Se tie c limba n care se vehicula cultura

    medieval n ara Romneasc i Moldova, ntr-omare msur i n Transilvania, era limba slavon.Este, n acelai timp, limba n care s-au emisdocumentele cancelariei domneti pn trziu, nsecolul al XVI-lea (2). Slavona este i limba liturgic,a ritualului ortodox, venit pe filier bulgar, datoritlui Metodiu i Chiril i ucenicilor acestora, care arebaza unui dialect bulgar vorbit n Macedonia de Sud(sau Salonic); ei au tradus din grecete n slavonetecri bisericeti ce au circulat apoi i n nordul Dunrii(3). n slavon au circulat n acele vremuri basarabescrisori ntre marile personaliti culturale (4). Totn slavon au fost create i primele lucrri literarecu coninut religios, precum acele imnuri alctuitede logoftul Filos de la Curtea lui Mircea cel Btrnde la Arge, devenit apoi clugrul Filotei, intitulatePripealele Imnuri nchinate Maicii Domnului, sautexte hagiografice (viei de sfini), cum ar fi ViaaSfntului Nicodim de la Tismana scris de ucenicii

    si, sau Viaa Sfintei Filoteia de la Arge scris deEftimie de Trnovo i prelucrat ulterior n romnete,dup ce moatele muceniei, cutndu-i locul sacrude la Trnovo la Vidin, l-au gsit, n cele din urm,la Curtea de Arge.

    Pripealele lui FFilos ((Filotei) au cunoscut olarg difuzare, circulnd n manuscris nSerbia, Bulgaria i Rusia, fiind apoi tiprite

    la Veneia n 1536 i ntr-o a doua ediie n 1543,apoi n 1580 la Sebe, ntr-un Sbornic imprimatde diaconul Coresi. Filotei de la Arge este, aadar,primul nostru scriitor de circulaie internaional,fiind tiprit i n Occident (5).

    n slavon este scris i monumentala lucrarenvturile lui Neagoe Basarab ctre fiul suTeodosie, lucrare cu caracter didactico-filosofic ireligios. Spaiul argeean a vibrat atunci de adncilemeditaii umaniste ale voievodului, care a nelesdreapta cumpn n care se afl un uns al luiDumnezeu n marile dileme ce le ofer viaai moartea, istoria i puterea.

    n slavon au circulat i primele cri populare:

    Alexandria, Varlaam i Ioasaf etc.Tot n slavon s-au scris i primele pravile ale rii,

    traduceri dup legislaia bizantin, bazat pe vechilelegiuiri din vremea lui Justinian, compilaii de dreptcanonic i de drept penal. Cea mai reprezentativcolecie de pravile este Pravila sfinilor apostoli, apoicolecia Sintagma, alctuit de Matei Vlastares dinSalonic, tradus n bulgar i copiat apoi n araRomneasc.

    Toate aceste aspecte culturale se regsescn contextul celebrei sintagme a lui Iorga, Bizanaprs Bizan.

    i, cca ss nchidem iitinerarul nnostru, subliniemc, dup cteva veacuri de cultur bizantinn straiele limbii slavone, care se

    suprapunea limbii vii populare romneti, ncepndcu secolul al XVI-lea ncep s apar texte n limbaromn, la nceput manuscrise, apoi tiprituri,

    cuprinznd aceleai domenii pe care le-ammenionat mai sus texte de cancelarie, scrisori,pravile, cronici i letopisee, cri populare etc.

    Primul text scris atestat n limba romn esteScrisoarea lui Neacu din Cmpulung ctrejudele Braovului, ceea ce dovedete c i laacest nivel, al documentelor n limba romn,spaiul argeean (n spe muscelean) i aducecontribuia nceputurilor.

    Mnstirea Curtea de Arge rescrie n piatrun mit strvechi din contiina colectiv, acelaal jertfei ntru creaie i frumos. Si iat c iacest mit se leag tot de plaiurile basarabei de personalitatea unuia dintre Basarabi.

    S pim, deci, cu evlavie n acest spaiusacru, cinstindu-i pe Basarabi, cinstindu-neastfel pe noi nine!...

    Note1. Teodor Mavrodin, Istoria judeului Arge,

    vol. I, Editura Cultura, Piteti, 1998.2. Vezi, de pild, Romnia Istorie n documente,

    album, Bucureti, 1992: Hrisov prin care VladislavVlaicu druiete Mnstirii Vodia satele Jidovstia,Vodia Mare i Taravul; Porunca prin care Mirceacel Btrn poruncete ca nimeni, cu excepiaclugrilor mnstirii Tismana, s pescuiasc n rulTismana i s-i pasc vitele pe moia mnstirii act n care apare titulatura binecunoscut a mareluidomn.

    3. Vezi, de pild, Tetraevanghelul de la Cozia,cel dinti manuscris pstrat, scris de clugrul srbNicodim, devenit n timpul lui Mircea cel Btrnctitorul mnstirilor Vodia i Tismana,ntemeietorul i organizatorul vieii monahaledin ara Romneasc.

    4. Vezi, de pild, corespondena patriarhuluiEftimie de Trnovo cu mitropolitul Antim al riiRomneti i cu Nicodim, stareul de la Vodiai Tismana.

    5. Mircea Pcurariu, Istoria Bisericii OrtodoxeRomne, Bucureti, 1980, vol. I, p. 401.

    Ne-aau aadus dde lla ppoalele CCaucazului prin Stavropol, Mariupol, Odesa,Bucureti. Dar americanii bombardau Bucuretii, iar noi am fost duin pdure la Azuga, acolo am stat patru luni. De la asociaii de caritate

    veneau doamne cu daruri la noi. Una mi d lapte pe gur, dar curgea pe gt.Atunci am vzut prima dat biscuii, dar nu-i puteam mnca. Eram mut, nu-mivenea s m ntorc acas, am ncercat s m arunc de pe acoperiul spitalului,dar m-au vzut surorile i m-au oprit. Dimineaa a venit doamna Voronia Chivui m-a ntrebat: Paca, ai prini, ai nevast, copil? Cum m duc eu la mine n sataa mut, nu mai avem cas c a fost bombardat, nu nimic. Ea mi spune: Cndmergi acas ai cas nou, ur nou, mi promite doamna. Dar toate erau cumau fost, atunci cnd am sosit acas. Eu m gndeam: i tia minesc!

    Din 1942 pn n 1946 n-am scos nici un cuvnt, eram mut. M duc n 1946la Arad s cumpr mruniuri, pe care apoi s le vnd cu amnuntul, c nuputeam lucra altceva, i-l ntlnesc pe sergentul meu, el mi spune c merge nAnglia, la fratele su, care era medic acolo, i c-mi aduce un medicament carem va vindeca, un soi de tzvag englez care costa ct 100 de litri de monopol.Beam cte un pahar ct o coaj de nuc, iar dup ce busem cam jumtatedin el, am nceput s vorbesc. Nevasta mtura prin cas, eu stam pe burtn pat i zic: Mturi? Femeia a nlemnit, ipa de bucurie, sruta pmntuli a ieit din cas dup maica i taica s vad i ei minunea. Dup ce am

    but i cealalt jumtate am vorbit mai bine.

    Ce sdete n mintea i sufletul dumneavoastr Patria? Nu e respect pentru veterani, din pcate, n ara asta, nu am un bilet

    de tratament, un permis de circulaie, nainte aveam i inut de veteran, azi...nimic! Ei vorbesc la televizor de cini i gude, dar natalitatea noastr e gata,toate femeile parc sunt vdane! Copiii notri merg s munceasc n Italia,vorba cntecului: Munii notri aur poart, Noi cerim din poart-n poart.De aia nu merge ara bine c n-avem armat i disciplin.

    Ce urare adresai altor romni? S fii sntoi, s fii harnici, cu ordine i disciplin, s v respectai patria!

    Ce spunei despre domnul Miron Horgiu? Domnul Miron este un director care tie ce-i ordinea i disciplina, el are

    cuvinte de la Dumnezeu, nu vorbe reci pe dealuri seci, vorbele lui au miez, suntliter de lege, i n familie i la banc. E om cu minte i m-a pus membru deonoare n Consiliul bncii din tei pe care o conduce. Vine des i m caut,alii nici nu tiu c n 29 aprilie e Ziua Veteranilor de Rzboi, dumnealui nu uitc n 4 octombrie e ziua mea i m premiaz de fiecare dat. Dac ar fi mulica el n ara asta, am tri mai bine, asta-i sigur.

    Argeul i nceputurile cculturiiscrise rromneti

    Gherghinna MMIHHESCU

  • 8Istoria dde llng nnoi

    Curtea de la Arge

    Anul VV Nr. 22 ((39) Februarie 2201410

    BBiserica OOrtodox aa EEuropei eeste rrezultatul mmai mmultor ccurente oortodoxedin FFrana, ccare ddoreau ss ppropovduiasc nelegerea sspirituluiortodox ooccidental, sspirit ccare n RRsritul ccretin ppare ccel ppuin bbizar. n ggeneral, pprin oortodoxie nelegem iidentitatea i vvocaia sspiritual aa

    Orientului, ddiferit n ttrire ffa dde ttradiia OOccidentului, ccaracterizat n ggeneral pprincatolicism ssau pprotestantism. ns, eexist i aaa-nnumita OOrtodoxie OOccidental,care aar ffi mmult mmai vveche ddect bbisericile oortodoxe ttradiionale. SSe cconsider ccBiserica OOrtodox aa EEuropei aar ffi nflorit n GGalia, lla nceputul ccretinismului,atunci ccnd eera sserios aatacat dde mmicrile aarianismului. PPentru aa fface ffa aacelorinvazii iideatice, ccretinismul aa ffost ccapabil ss ddezvolte oo ccredin ssntoas,aflat n aacord ccu aadevratele nvturi aale llui IIisus HHristos, aastfel nctOccidentul aa ffost ssalvat dde aarianism. AAvnd n vvedere cc aaceast ccredin eerauna ddreapt i ssntoas, aa ffost nnumit oortodoxie ((credina ccea ddreapt) i ss-aadezvoltat ppe ttrm ooccidental, mmai ccu sseam ggalic, aadic ppe tteritoriul aactualeiFrane. DDe aaceea, aapologeii BBisericii OOrtodoxe aa EEuropei ssusin ffaptul cc FFranaeste lla oorigine oortodox, iiar oortodox