CUPRINS

1 Considerații introductive2

2 Relația Șef de Stat ndash Guvern5

21 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Romacircnia6

22 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Franța9

3 Concluzii11

1

Relațiile dintre Șeful Statului și Guvern icircn republicile semi-prezidenațile europene Studiu comparativ Romacircnia ndash Franța

1 Considerații introductive

Termenul putere executivărdquo folosit pentru prima dată de Montesquieu icircn 1748 pare să

fi rămas pacircnă astăzi locul de icircntacirclnire al diferitelor perspective constituţionale cu privire la

instituţiile din această categorie fiind formula cel mai larg acceptată pentru a desemna generic

guverne cabinete consilii de miniştri preşedinţi administraţii

Datorită formelor diferite pe care puterea executivă le icircmbracă icircn cadrul sistemelor

politice naţionale trebuie pornit cu precizarea că noţiunea de government de exemplu nu are

aceeaşi semnificaţie peste tot icircn lume Chiar dacă government simbolizează oriunde şi oricacircnd

icircncarnarea puteriirdquo1 icircn Statele Unite şi icircn Marea Britanie are un sens mai larg cuprinzacircnd

practic toate mecanismele decizionale şi structurile de putere din stat (icircn SUA prin government

se icircnţelege administraţia prezidenţială icircn general cu departamentele şi agenţiile aferente) icircn timp

ce icircn Franţa Romacircnia sau Germania termenul se referă strict la echipa de miniştri negociată

politic şi icircnvestită prin votul de icircncredere al parlamentului Termenul executiv are de asemenea

conţinut variabil icircn diverse ţări icircn Statele Unite vizacircnd Preşedintele şi colaboratorii săi

(secretarii departamentali) icircn Franţa fiind echivalent cu Guvernul (de Gaulle a insistat chiar ca

termenul de executivrdquo să fie folosit doar pentru Guvern deşi doctrina constituţională descrie

fără echivoc executivul bicefal icircn cazul regimurilor semi-prezidenţiale) icircn Romacircnia vizează atacirct

Președintele cacirct și Guvernul iar icircn Italia cu Consiliul de Miniştri

Clasificările curente ale sistemelor democratice icircn funcţie de mecanismele

constituţionale care reglementează raporturile icircntre puterea legislativă şi puterea executivă

1 Naumescu Valentin Instituţii politice şi mecanisme constituţionale icircn Europa Universitatea Babeş-Bolyai Cluj 2004

2

recunosc existenţa a două mari categorii de organizări politice prezidenţiale (prototip SUA) şi

parlamentare (prototip Marea Britanie) Icircn 1980 Maurice Duverger a descris un al treilea tip

de regimrdquo (termen preferat de unii autori icircn locul celui de sistem politic) numit semi-

prezidenţial caracteristic atacirct celei de-a cincea Republici Franceze cacirct și Romacircniei2

Majoritatea republicilor din Europa (inclusiv Franţa și Romacircnia) se plasează undeva

icircntrerdquo cei doi poli teoretici mai aproape de unul sau de celălalt Franţa icircnsăşi este un caz

interesant icircn opinia unor autori acest sistem comportacircndu-se ca unul prezidenţial atunci cacircnd

Preşedintele Republicii şi Adunarea Naţională au aceeaşi culoare politică şi ca unul parlamentar

icircn cazul coabitării Continuacircnd nuanţările ar fi poate mai sugestiv din punct de vedere

constituţional şi politic să spun de exemplu că Federaţia Rusă este 80 regim prezidenţial şi

20 parlamentar (convenţional o numim republică de tip prezidenţial) că Finlanda Irlanda sau

Romacircnia sunt mai aproape de un regim parlamentar decacirct de unul prezidenţial (oscilacircnd icircntre 50-

65 caracter parlamentar) chiar dacă au preşedinte ales prin vot universal şi le numim republici

semi-prezidenţiale iar Germania Ungaria şi Italia sunt foarte aproape de parlamentarismul

britanic (80-90) cu diferenţa că şeful statului nu dobacircndeşte această calitate pe linie ereditară

ci prin votul parlamentului avacircnd icircn consecinţă o implicare politică mai consistentă decacirct

suveranul Regatului Unit Este evident icircnsă faptul că dincolo de relativismul ei exprimarea icircn

procente nu poate fi decacirct aproximativă (am folosit aceste valori doar pentru a sugera nuanţele)

iar un asemenea calcul ar complica foarte mult analiza sistemului producacircnd dificultăţi cu

privire la procedura de cuantificare a caracterului prezidenţial sau parlamentar Din acest motiv

preferăm să utilizăm termenul semi-prezidenţialrdquo pentru cele mai multe republici europene

exceptacircndu-le bineicircnţeles pe cele care sunt foarte aproape de una din cele două extreme ale axei3

Dacă prezidenţialismul promovează unificarea calităţii de şef al statului cu cea de şef al

guvernului (deci un executiv monocefal) regimurile politice europene de natură parlamentară

sau semi-prezidenţială optează pentru un executiv bicefal format dintr-un şef al statului (rege

sau preşedinte) cu rol predominant ceremonial şi un şef al guvernului (prim-ministru cancelar

sau preşedinte al consiliului de miniştri) care exercită efectiv puterea executivă pe baza

principiului răspunderii icircn faţa parlamentului

2 Naumescu Valentin Sisteme politice comparate Casa cărţii de ştiinţă Cluj-Napoca 2003 pag227

3 Ibdibem pag 229

3

Care este icircn principiu definiţia semi-prezidenţialismului (icircn principiurdquo fiindcă există

deosebiri chiar şi icircntre sistemele cuprinse icircn această categorie) Icircn esenţă este vorba de

combinarea alegerii preşedintelui prin vot universal specifică prezidenţialismului american cu

răspunderea guvernului icircn faţa parlamentului preluată de la modelul parlamentar britanic

Rezultă icircn consecinţă un executiv dual (compus din preşedintele republicii şi guvernul condus

de un prim-ministru)

Icircn noile republici semi-prezidenţiale din ţările postcomuniste s-ar putea observa cu

siguranţă decalaje importante icircntre cele două planuri cu un plus de influenţă al Preşedintelui icircn

practica politică Referindu-ne strict la situaţia din Romacircnia putem sesiza cu uşurinţă că

influenţa politică a preşedintelui foarte mare la icircnceputul anilor `90 (cacircnd Romacircnia se comporta

mai degrabă ca o republică prezidenţială) a icircnceput să scadă spre sfacircrşitul deceniului icircn timpul

mandatului lui Emil Constantinescu şi (fenomen interesant dar nu lipsit de explicaţii) continuă

să scadă şi după 2000 deşi preşedinte a redevenit Ion Iliescu Putem deduce de aici că icircn afara

factorilor menţionaţi mai pot acţiona şi alţii contextul politic apropierea de final a ultimului

mandat constituţional al preşedintelui personalitatea primului ministru eventuale transformări

survenite icircn cultura politică etc4

Franţa se distanţează prin caracteristicile puterii executive (icircn special ale funcţiei

prezidenţiale) de tradiţia parlamentarismului european clasic de inspiraţie anglo-saxonă

Introducacircnd parlamentarismul raţionalizatrdquo de care vorbea Maurice Duverger sistemul politic

francez a menţinut executivul dual format din Preşedinte şi Guvern dar a icircncercat să reducă

ineficienţa mecanismelor guvernării (20 de cabinete icircntre 1946 şi 1958) din timpul celei de-a

IV-a Republici Deşi respectă principiile fundamentale ale democraţiilor parlamentare

Constituţia din 1958 a consacrat icircn a V-a Republică franceză rolul predominant al executivului icircn

faţa legislativului Această inversare a raporturilor tradiţionale de subordonare a fost icircntărită prin

referendumul din 1962 cacircnd la propunerea Preşedintelui Charles de Gaulle s-a adoptat un

amendament icircn urma căruia şeful statului este ales prin vot universal direct pentru un mandat de

7 ani Icircncepacircnd cu mandatul obţinut icircn urma alegerilor din 2002 durata exerciţiului la Palatul

Elysee a fost redusă la 5 ani decizia fiind adoptată icircncă din 1998 Icircn caz de vacantare a funcţiei

Preşedintele Senatului preia atribuţiile şefului statului icircn calitate de interimar5

4 Naumescu Valentin opcit 2004 pag 1325 Duverger Maurice Le systeme politique francais PUF Paris 1980

4

Atacirct Franța cacirct și Romacircnia au ca forma de guvernămacircnt republica semi-prezidențială icircn

care șeful statului ndash ales prin vot universal direct - joacă alături de guvern un rol important

implicacircndu-se activ icircn problemele statului

2 Relația Șef de Stat - Guvern

Icircn unele republici semi-prezidentiale precum Franta și Romacircnia șeful statului exercita

un rol important icircn construirea și functionarea guvernului fara ca aceasta sa insemne eludarea

sau incalcarea a puterii legislativului

Procesul constituirii guvernului pacircnă la exercitarea atribuțiilor sale cunoaște mai multe

momente

a)desemnarea șefului executivului și constituirea echipei guvernamentale

b)elaborarea programului de guvernare

c)obtinerea votului de investitura din partea parlamentului

d)depunerea juramantului de credinta

a)Icircn cele mai multe sisteme constitutionale șeful statului după discutii cu liderii partidelor

parlamentare la propunerea partidului sau formațiunii politice ce deține majoritatea

parlamentară desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru sau șef al executivului

Acesta la racircndul său icircntr-un termen limitat de cele mai multe ori de 15 zile iși va forma echipa

guvernamentala desemnandu-si ministrii icircn cazul guvernelor de coalitie desemnarea ministrilor

se face icircn functie de procentul obtinut de fiecare partid icircn parte icircn alegerile parlamentare după

un algoritm matematic sau icircn baza unei anumite intelegeri politice Nu putine sunt cazurile cand

partidele din coalitie impun peste vointa premierului anumiti candidati la portofoliile

ministeriale

Icircn Romania calitatea de membru al guvernului este reglementată de legea 371990 și Constituția

din 1991 Potrivit acestora poate fi membru al guvernului persoanele care au cetatenia romacircnă

domiciliază icircn Romacircnia și se bucură de exercitiul drepturilor electorale

b)Programul de guvernare exprima coordonatele generale strategice de politica interna și

externa pe care le va adopta urma și realiza guvernul optiunile solutiile directiile majore icircn

care acesta va orienta și conduce viata sociala Orice program de guvernare va reflecta optiunile

ideologice și doctrinare interesele și aspiratiile fortei politice aflate la putere facandu-se

purtatorul și realizatorul acestora

5

c)Votul de investiture Pentru a fi legal constituit a putea sa functioneze și a avea autoritate

guvernul și programul sau trebuie sa obtina votul de investitura sau de incredere din partea

parlamentului icircn cele mai multe situatii acest vot se acorda cu majoritati simple adica 51 din

votul parlamentului

In caz de abtinere guvernul este legal constituit icircn caz contrar candidatul la sefia

executivului va depune mandatul sefului statului și se va relua procesul formarii guvernului

Juramantul de credinta se depune de șeful guvernului și membrii sai icircn fata sefului statului sau a

celei mai inalte autoritati icircn stat El simbolizeaza momentul cand guvernul icircn intregul sau isi

incepe executarea efectiva a mandatului El este mai mult un simbol de credinta al acestuia fata

de natiune

Durata mandatului guvernului difera de la un sistem constitutional la altul Fiind

emanatia parlamentului sustinut de acesta icircn mod normal durata mandatului guvernului trebuie

sa fie corelat cu cel al legislativului Acest lucru este determinat și de faptul ca desi cele doua

puteri sunt separate icircn actul conducerii ele se afla intr-o relatie de interdependenta de

interconditionare fara existenta și functionalitatea unuia nu este posibila existenta celuilalt Fara

aceasta corelatie și relatie de interconditionare reciproca nu se poate realiza actul de conducere

social-politic icircn cele mai multe cazuri durata mandatului executivului este de patru sau cinci ani

sunt insa și exceptii de sase sau chiar sapte ani ca icircn Franta Se intelege prin durata mandatului

guvernului acea perioada de timp scursa din momentul depunerii juramantului de credinta de

către acesta pana la depunerea juramantului de urmatorul guvern

In situatii deosebite stare de razboi mari calamitati și tensiuni sociale printr-o lege speciala

emisa de legislativ durata mandatului executivului poate fi prelungita6

21 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Romacircnia

Icircn Romacircnia stat cu regim semiprezidenţial executivul este bicefal Icircntre Preşedintele

Republicii şi Guvern sunt stabilite diferite forme de interacţiune Preşedintele poate consulta

Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită el poate participa la

şedinţele Guvernului caz icircn care prezidează acele şedinţe Icircn schimb Primul-Ministru

6 httpwwwsvedurocursispc5html

6

Relațiile dintre Șeful Statului și Guvern icircn republicile semi-prezidenațile europene Studiu comparativ Romacircnia ndash Franța

1 Considerații introductive

Termenul putere executivărdquo folosit pentru prima dată de Montesquieu icircn 1748 pare să

fi rămas pacircnă astăzi locul de icircntacirclnire al diferitelor perspective constituţionale cu privire la

instituţiile din această categorie fiind formula cel mai larg acceptată pentru a desemna generic

guverne cabinete consilii de miniştri preşedinţi administraţii

Datorită formelor diferite pe care puterea executivă le icircmbracă icircn cadrul sistemelor

politice naţionale trebuie pornit cu precizarea că noţiunea de government de exemplu nu are

aceeaşi semnificaţie peste tot icircn lume Chiar dacă government simbolizează oriunde şi oricacircnd

icircncarnarea puteriirdquo1 icircn Statele Unite şi icircn Marea Britanie are un sens mai larg cuprinzacircnd

practic toate mecanismele decizionale şi structurile de putere din stat (icircn SUA prin government

se icircnţelege administraţia prezidenţială icircn general cu departamentele şi agenţiile aferente) icircn timp

ce icircn Franţa Romacircnia sau Germania termenul se referă strict la echipa de miniştri negociată

politic şi icircnvestită prin votul de icircncredere al parlamentului Termenul executiv are de asemenea

conţinut variabil icircn diverse ţări icircn Statele Unite vizacircnd Preşedintele şi colaboratorii săi

(secretarii departamentali) icircn Franţa fiind echivalent cu Guvernul (de Gaulle a insistat chiar ca

termenul de executivrdquo să fie folosit doar pentru Guvern deşi doctrina constituţională descrie

fără echivoc executivul bicefal icircn cazul regimurilor semi-prezidenţiale) icircn Romacircnia vizează atacirct

Președintele cacirct și Guvernul iar icircn Italia cu Consiliul de Miniştri

Clasificările curente ale sistemelor democratice icircn funcţie de mecanismele

constituţionale care reglementează raporturile icircntre puterea legislativă şi puterea executivă

1 Naumescu Valentin Instituţii politice şi mecanisme constituţionale icircn Europa Universitatea Babeş-Bolyai Cluj 2004

2

recunosc existenţa a două mari categorii de organizări politice prezidenţiale (prototip SUA) şi

parlamentare (prototip Marea Britanie) Icircn 1980 Maurice Duverger a descris un al treilea tip

de regimrdquo (termen preferat de unii autori icircn locul celui de sistem politic) numit semi-

prezidenţial caracteristic atacirct celei de-a cincea Republici Franceze cacirct și Romacircniei2

Majoritatea republicilor din Europa (inclusiv Franţa și Romacircnia) se plasează undeva

icircntrerdquo cei doi poli teoretici mai aproape de unul sau de celălalt Franţa icircnsăşi este un caz

interesant icircn opinia unor autori acest sistem comportacircndu-se ca unul prezidenţial atunci cacircnd

Preşedintele Republicii şi Adunarea Naţională au aceeaşi culoare politică şi ca unul parlamentar

icircn cazul coabitării Continuacircnd nuanţările ar fi poate mai sugestiv din punct de vedere

constituţional şi politic să spun de exemplu că Federaţia Rusă este 80 regim prezidenţial şi

20 parlamentar (convenţional o numim republică de tip prezidenţial) că Finlanda Irlanda sau

Romacircnia sunt mai aproape de un regim parlamentar decacirct de unul prezidenţial (oscilacircnd icircntre 50-

65 caracter parlamentar) chiar dacă au preşedinte ales prin vot universal şi le numim republici

semi-prezidenţiale iar Germania Ungaria şi Italia sunt foarte aproape de parlamentarismul

britanic (80-90) cu diferenţa că şeful statului nu dobacircndeşte această calitate pe linie ereditară

ci prin votul parlamentului avacircnd icircn consecinţă o implicare politică mai consistentă decacirct

suveranul Regatului Unit Este evident icircnsă faptul că dincolo de relativismul ei exprimarea icircn

procente nu poate fi decacirct aproximativă (am folosit aceste valori doar pentru a sugera nuanţele)

iar un asemenea calcul ar complica foarte mult analiza sistemului producacircnd dificultăţi cu

privire la procedura de cuantificare a caracterului prezidenţial sau parlamentar Din acest motiv

preferăm să utilizăm termenul semi-prezidenţialrdquo pentru cele mai multe republici europene

exceptacircndu-le bineicircnţeles pe cele care sunt foarte aproape de una din cele două extreme ale axei3

Dacă prezidenţialismul promovează unificarea calităţii de şef al statului cu cea de şef al

guvernului (deci un executiv monocefal) regimurile politice europene de natură parlamentară

sau semi-prezidenţială optează pentru un executiv bicefal format dintr-un şef al statului (rege

sau preşedinte) cu rol predominant ceremonial şi un şef al guvernului (prim-ministru cancelar

sau preşedinte al consiliului de miniştri) care exercită efectiv puterea executivă pe baza

principiului răspunderii icircn faţa parlamentului

2 Naumescu Valentin Sisteme politice comparate Casa cărţii de ştiinţă Cluj-Napoca 2003 pag227

3 Ibdibem pag 229

3

Care este icircn principiu definiţia semi-prezidenţialismului (icircn principiurdquo fiindcă există

deosebiri chiar şi icircntre sistemele cuprinse icircn această categorie) Icircn esenţă este vorba de

combinarea alegerii preşedintelui prin vot universal specifică prezidenţialismului american cu

răspunderea guvernului icircn faţa parlamentului preluată de la modelul parlamentar britanic

Rezultă icircn consecinţă un executiv dual (compus din preşedintele republicii şi guvernul condus

de un prim-ministru)

Icircn noile republici semi-prezidenţiale din ţările postcomuniste s-ar putea observa cu

siguranţă decalaje importante icircntre cele două planuri cu un plus de influenţă al Preşedintelui icircn

practica politică Referindu-ne strict la situaţia din Romacircnia putem sesiza cu uşurinţă că

influenţa politică a preşedintelui foarte mare la icircnceputul anilor `90 (cacircnd Romacircnia se comporta

mai degrabă ca o republică prezidenţială) a icircnceput să scadă spre sfacircrşitul deceniului icircn timpul

mandatului lui Emil Constantinescu şi (fenomen interesant dar nu lipsit de explicaţii) continuă

să scadă şi după 2000 deşi preşedinte a redevenit Ion Iliescu Putem deduce de aici că icircn afara

factorilor menţionaţi mai pot acţiona şi alţii contextul politic apropierea de final a ultimului

mandat constituţional al preşedintelui personalitatea primului ministru eventuale transformări

survenite icircn cultura politică etc4

Franţa se distanţează prin caracteristicile puterii executive (icircn special ale funcţiei

prezidenţiale) de tradiţia parlamentarismului european clasic de inspiraţie anglo-saxonă

Introducacircnd parlamentarismul raţionalizatrdquo de care vorbea Maurice Duverger sistemul politic

francez a menţinut executivul dual format din Preşedinte şi Guvern dar a icircncercat să reducă

ineficienţa mecanismelor guvernării (20 de cabinete icircntre 1946 şi 1958) din timpul celei de-a

IV-a Republici Deşi respectă principiile fundamentale ale democraţiilor parlamentare

Constituţia din 1958 a consacrat icircn a V-a Republică franceză rolul predominant al executivului icircn

faţa legislativului Această inversare a raporturilor tradiţionale de subordonare a fost icircntărită prin

referendumul din 1962 cacircnd la propunerea Preşedintelui Charles de Gaulle s-a adoptat un

amendament icircn urma căruia şeful statului este ales prin vot universal direct pentru un mandat de

7 ani Icircncepacircnd cu mandatul obţinut icircn urma alegerilor din 2002 durata exerciţiului la Palatul

Elysee a fost redusă la 5 ani decizia fiind adoptată icircncă din 1998 Icircn caz de vacantare a funcţiei

Preşedintele Senatului preia atribuţiile şefului statului icircn calitate de interimar5

4 Naumescu Valentin opcit 2004 pag 1325 Duverger Maurice Le systeme politique francais PUF Paris 1980

4

Atacirct Franța cacirct și Romacircnia au ca forma de guvernămacircnt republica semi-prezidențială icircn

care șeful statului ndash ales prin vot universal direct - joacă alături de guvern un rol important

implicacircndu-se activ icircn problemele statului

2 Relația Șef de Stat - Guvern

Icircn unele republici semi-prezidentiale precum Franta și Romacircnia șeful statului exercita

un rol important icircn construirea și functionarea guvernului fara ca aceasta sa insemne eludarea

sau incalcarea a puterii legislativului

Procesul constituirii guvernului pacircnă la exercitarea atribuțiilor sale cunoaște mai multe

momente

a)desemnarea șefului executivului și constituirea echipei guvernamentale

b)elaborarea programului de guvernare

c)obtinerea votului de investitura din partea parlamentului

d)depunerea juramantului de credinta

a)Icircn cele mai multe sisteme constitutionale șeful statului după discutii cu liderii partidelor

parlamentare la propunerea partidului sau formațiunii politice ce deține majoritatea

parlamentară desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru sau șef al executivului

Acesta la racircndul său icircntr-un termen limitat de cele mai multe ori de 15 zile iși va forma echipa

guvernamentala desemnandu-si ministrii icircn cazul guvernelor de coalitie desemnarea ministrilor

se face icircn functie de procentul obtinut de fiecare partid icircn parte icircn alegerile parlamentare după

un algoritm matematic sau icircn baza unei anumite intelegeri politice Nu putine sunt cazurile cand

partidele din coalitie impun peste vointa premierului anumiti candidati la portofoliile

ministeriale

Icircn Romania calitatea de membru al guvernului este reglementată de legea 371990 și Constituția

din 1991 Potrivit acestora poate fi membru al guvernului persoanele care au cetatenia romacircnă

domiciliază icircn Romacircnia și se bucură de exercitiul drepturilor electorale

b)Programul de guvernare exprima coordonatele generale strategice de politica interna și

externa pe care le va adopta urma și realiza guvernul optiunile solutiile directiile majore icircn

care acesta va orienta și conduce viata sociala Orice program de guvernare va reflecta optiunile

ideologice și doctrinare interesele și aspiratiile fortei politice aflate la putere facandu-se

purtatorul și realizatorul acestora

5

c)Votul de investiture Pentru a fi legal constituit a putea sa functioneze și a avea autoritate

guvernul și programul sau trebuie sa obtina votul de investitura sau de incredere din partea

parlamentului icircn cele mai multe situatii acest vot se acorda cu majoritati simple adica 51 din

votul parlamentului

In caz de abtinere guvernul este legal constituit icircn caz contrar candidatul la sefia

executivului va depune mandatul sefului statului și se va relua procesul formarii guvernului

Juramantul de credinta se depune de șeful guvernului și membrii sai icircn fata sefului statului sau a

celei mai inalte autoritati icircn stat El simbolizeaza momentul cand guvernul icircn intregul sau isi

incepe executarea efectiva a mandatului El este mai mult un simbol de credinta al acestuia fata

de natiune

Durata mandatului guvernului difera de la un sistem constitutional la altul Fiind

emanatia parlamentului sustinut de acesta icircn mod normal durata mandatului guvernului trebuie

sa fie corelat cu cel al legislativului Acest lucru este determinat și de faptul ca desi cele doua

puteri sunt separate icircn actul conducerii ele se afla intr-o relatie de interdependenta de

interconditionare fara existenta și functionalitatea unuia nu este posibila existenta celuilalt Fara

aceasta corelatie și relatie de interconditionare reciproca nu se poate realiza actul de conducere

social-politic icircn cele mai multe cazuri durata mandatului executivului este de patru sau cinci ani

sunt insa și exceptii de sase sau chiar sapte ani ca icircn Franta Se intelege prin durata mandatului

guvernului acea perioada de timp scursa din momentul depunerii juramantului de credinta de

către acesta pana la depunerea juramantului de urmatorul guvern

In situatii deosebite stare de razboi mari calamitati și tensiuni sociale printr-o lege speciala

emisa de legislativ durata mandatului executivului poate fi prelungita6

21 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Romacircnia

Icircn Romacircnia stat cu regim semiprezidenţial executivul este bicefal Icircntre Preşedintele

Republicii şi Guvern sunt stabilite diferite forme de interacţiune Preşedintele poate consulta

Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită el poate participa la

şedinţele Guvernului caz icircn care prezidează acele şedinţe Icircn schimb Primul-Ministru

6 httpwwwsvedurocursispc5html

6

recunosc existenţa a două mari categorii de organizări politice prezidenţiale (prototip SUA) şi

parlamentare (prototip Marea Britanie) Icircn 1980 Maurice Duverger a descris un al treilea tip

de regimrdquo (termen preferat de unii autori icircn locul celui de sistem politic) numit semi-

prezidenţial caracteristic atacirct celei de-a cincea Republici Franceze cacirct și Romacircniei2

Majoritatea republicilor din Europa (inclusiv Franţa și Romacircnia) se plasează undeva

icircntrerdquo cei doi poli teoretici mai aproape de unul sau de celălalt Franţa icircnsăşi este un caz

interesant icircn opinia unor autori acest sistem comportacircndu-se ca unul prezidenţial atunci cacircnd

Preşedintele Republicii şi Adunarea Naţională au aceeaşi culoare politică şi ca unul parlamentar

icircn cazul coabitării Continuacircnd nuanţările ar fi poate mai sugestiv din punct de vedere

constituţional şi politic să spun de exemplu că Federaţia Rusă este 80 regim prezidenţial şi

20 parlamentar (convenţional o numim republică de tip prezidenţial) că Finlanda Irlanda sau

Romacircnia sunt mai aproape de un regim parlamentar decacirct de unul prezidenţial (oscilacircnd icircntre 50-

65 caracter parlamentar) chiar dacă au preşedinte ales prin vot universal şi le numim republici

semi-prezidenţiale iar Germania Ungaria şi Italia sunt foarte aproape de parlamentarismul

britanic (80-90) cu diferenţa că şeful statului nu dobacircndeşte această calitate pe linie ereditară

ci prin votul parlamentului avacircnd icircn consecinţă o implicare politică mai consistentă decacirct

suveranul Regatului Unit Este evident icircnsă faptul că dincolo de relativismul ei exprimarea icircn

procente nu poate fi decacirct aproximativă (am folosit aceste valori doar pentru a sugera nuanţele)

iar un asemenea calcul ar complica foarte mult analiza sistemului producacircnd dificultăţi cu

privire la procedura de cuantificare a caracterului prezidenţial sau parlamentar Din acest motiv

preferăm să utilizăm termenul semi-prezidenţialrdquo pentru cele mai multe republici europene

exceptacircndu-le bineicircnţeles pe cele care sunt foarte aproape de una din cele două extreme ale axei3

Dacă prezidenţialismul promovează unificarea calităţii de şef al statului cu cea de şef al

guvernului (deci un executiv monocefal) regimurile politice europene de natură parlamentară

sau semi-prezidenţială optează pentru un executiv bicefal format dintr-un şef al statului (rege

sau preşedinte) cu rol predominant ceremonial şi un şef al guvernului (prim-ministru cancelar

sau preşedinte al consiliului de miniştri) care exercită efectiv puterea executivă pe baza

principiului răspunderii icircn faţa parlamentului

2 Naumescu Valentin Sisteme politice comparate Casa cărţii de ştiinţă Cluj-Napoca 2003 pag227

3 Ibdibem pag 229

3

Care este icircn principiu definiţia semi-prezidenţialismului (icircn principiurdquo fiindcă există

deosebiri chiar şi icircntre sistemele cuprinse icircn această categorie) Icircn esenţă este vorba de

combinarea alegerii preşedintelui prin vot universal specifică prezidenţialismului american cu

răspunderea guvernului icircn faţa parlamentului preluată de la modelul parlamentar britanic

Rezultă icircn consecinţă un executiv dual (compus din preşedintele republicii şi guvernul condus

de un prim-ministru)

Icircn noile republici semi-prezidenţiale din ţările postcomuniste s-ar putea observa cu

siguranţă decalaje importante icircntre cele două planuri cu un plus de influenţă al Preşedintelui icircn

practica politică Referindu-ne strict la situaţia din Romacircnia putem sesiza cu uşurinţă că

influenţa politică a preşedintelui foarte mare la icircnceputul anilor `90 (cacircnd Romacircnia se comporta

mai degrabă ca o republică prezidenţială) a icircnceput să scadă spre sfacircrşitul deceniului icircn timpul

mandatului lui Emil Constantinescu şi (fenomen interesant dar nu lipsit de explicaţii) continuă

să scadă şi după 2000 deşi preşedinte a redevenit Ion Iliescu Putem deduce de aici că icircn afara

factorilor menţionaţi mai pot acţiona şi alţii contextul politic apropierea de final a ultimului

mandat constituţional al preşedintelui personalitatea primului ministru eventuale transformări

survenite icircn cultura politică etc4

Franţa se distanţează prin caracteristicile puterii executive (icircn special ale funcţiei

prezidenţiale) de tradiţia parlamentarismului european clasic de inspiraţie anglo-saxonă

Introducacircnd parlamentarismul raţionalizatrdquo de care vorbea Maurice Duverger sistemul politic

francez a menţinut executivul dual format din Preşedinte şi Guvern dar a icircncercat să reducă

ineficienţa mecanismelor guvernării (20 de cabinete icircntre 1946 şi 1958) din timpul celei de-a

IV-a Republici Deşi respectă principiile fundamentale ale democraţiilor parlamentare

Constituţia din 1958 a consacrat icircn a V-a Republică franceză rolul predominant al executivului icircn

faţa legislativului Această inversare a raporturilor tradiţionale de subordonare a fost icircntărită prin

referendumul din 1962 cacircnd la propunerea Preşedintelui Charles de Gaulle s-a adoptat un

amendament icircn urma căruia şeful statului este ales prin vot universal direct pentru un mandat de

7 ani Icircncepacircnd cu mandatul obţinut icircn urma alegerilor din 2002 durata exerciţiului la Palatul

Elysee a fost redusă la 5 ani decizia fiind adoptată icircncă din 1998 Icircn caz de vacantare a funcţiei

Preşedintele Senatului preia atribuţiile şefului statului icircn calitate de interimar5

4 Naumescu Valentin opcit 2004 pag 1325 Duverger Maurice Le systeme politique francais PUF Paris 1980

4

Atacirct Franța cacirct și Romacircnia au ca forma de guvernămacircnt republica semi-prezidențială icircn

care șeful statului ndash ales prin vot universal direct - joacă alături de guvern un rol important

implicacircndu-se activ icircn problemele statului

2 Relația Șef de Stat - Guvern

Icircn unele republici semi-prezidentiale precum Franta și Romacircnia șeful statului exercita

un rol important icircn construirea și functionarea guvernului fara ca aceasta sa insemne eludarea

sau incalcarea a puterii legislativului

Procesul constituirii guvernului pacircnă la exercitarea atribuțiilor sale cunoaște mai multe

momente

a)desemnarea șefului executivului și constituirea echipei guvernamentale

b)elaborarea programului de guvernare

c)obtinerea votului de investitura din partea parlamentului

d)depunerea juramantului de credinta

a)Icircn cele mai multe sisteme constitutionale șeful statului după discutii cu liderii partidelor

parlamentare la propunerea partidului sau formațiunii politice ce deține majoritatea

parlamentară desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru sau șef al executivului

Acesta la racircndul său icircntr-un termen limitat de cele mai multe ori de 15 zile iși va forma echipa

guvernamentala desemnandu-si ministrii icircn cazul guvernelor de coalitie desemnarea ministrilor

se face icircn functie de procentul obtinut de fiecare partid icircn parte icircn alegerile parlamentare după

un algoritm matematic sau icircn baza unei anumite intelegeri politice Nu putine sunt cazurile cand

partidele din coalitie impun peste vointa premierului anumiti candidati la portofoliile

ministeriale

Icircn Romania calitatea de membru al guvernului este reglementată de legea 371990 și Constituția

din 1991 Potrivit acestora poate fi membru al guvernului persoanele care au cetatenia romacircnă

domiciliază icircn Romacircnia și se bucură de exercitiul drepturilor electorale

b)Programul de guvernare exprima coordonatele generale strategice de politica interna și

externa pe care le va adopta urma și realiza guvernul optiunile solutiile directiile majore icircn

care acesta va orienta și conduce viata sociala Orice program de guvernare va reflecta optiunile

ideologice și doctrinare interesele și aspiratiile fortei politice aflate la putere facandu-se

purtatorul și realizatorul acestora

5

c)Votul de investiture Pentru a fi legal constituit a putea sa functioneze și a avea autoritate

guvernul și programul sau trebuie sa obtina votul de investitura sau de incredere din partea

parlamentului icircn cele mai multe situatii acest vot se acorda cu majoritati simple adica 51 din

votul parlamentului

In caz de abtinere guvernul este legal constituit icircn caz contrar candidatul la sefia

executivului va depune mandatul sefului statului și se va relua procesul formarii guvernului

Juramantul de credinta se depune de șeful guvernului și membrii sai icircn fata sefului statului sau a

celei mai inalte autoritati icircn stat El simbolizeaza momentul cand guvernul icircn intregul sau isi

incepe executarea efectiva a mandatului El este mai mult un simbol de credinta al acestuia fata

de natiune

Durata mandatului guvernului difera de la un sistem constitutional la altul Fiind

emanatia parlamentului sustinut de acesta icircn mod normal durata mandatului guvernului trebuie

sa fie corelat cu cel al legislativului Acest lucru este determinat și de faptul ca desi cele doua

puteri sunt separate icircn actul conducerii ele se afla intr-o relatie de interdependenta de

interconditionare fara existenta și functionalitatea unuia nu este posibila existenta celuilalt Fara

aceasta corelatie și relatie de interconditionare reciproca nu se poate realiza actul de conducere

social-politic icircn cele mai multe cazuri durata mandatului executivului este de patru sau cinci ani

sunt insa și exceptii de sase sau chiar sapte ani ca icircn Franta Se intelege prin durata mandatului

guvernului acea perioada de timp scursa din momentul depunerii juramantului de credinta de

către acesta pana la depunerea juramantului de urmatorul guvern

In situatii deosebite stare de razboi mari calamitati și tensiuni sociale printr-o lege speciala

emisa de legislativ durata mandatului executivului poate fi prelungita6

21 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Romacircnia

Icircn Romacircnia stat cu regim semiprezidenţial executivul este bicefal Icircntre Preşedintele

Republicii şi Guvern sunt stabilite diferite forme de interacţiune Preşedintele poate consulta

Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită el poate participa la

şedinţele Guvernului caz icircn care prezidează acele şedinţe Icircn schimb Primul-Ministru

6 httpwwwsvedurocursispc5html

6

Care este icircn principiu definiţia semi-prezidenţialismului (icircn principiurdquo fiindcă există

deosebiri chiar şi icircntre sistemele cuprinse icircn această categorie) Icircn esenţă este vorba de

combinarea alegerii preşedintelui prin vot universal specifică prezidenţialismului american cu

răspunderea guvernului icircn faţa parlamentului preluată de la modelul parlamentar britanic

Rezultă icircn consecinţă un executiv dual (compus din preşedintele republicii şi guvernul condus

de un prim-ministru)

Icircn noile republici semi-prezidenţiale din ţările postcomuniste s-ar putea observa cu

siguranţă decalaje importante icircntre cele două planuri cu un plus de influenţă al Preşedintelui icircn

practica politică Referindu-ne strict la situaţia din Romacircnia putem sesiza cu uşurinţă că

influenţa politică a preşedintelui foarte mare la icircnceputul anilor `90 (cacircnd Romacircnia se comporta

mai degrabă ca o republică prezidenţială) a icircnceput să scadă spre sfacircrşitul deceniului icircn timpul

mandatului lui Emil Constantinescu şi (fenomen interesant dar nu lipsit de explicaţii) continuă

să scadă şi după 2000 deşi preşedinte a redevenit Ion Iliescu Putem deduce de aici că icircn afara

factorilor menţionaţi mai pot acţiona şi alţii contextul politic apropierea de final a ultimului

mandat constituţional al preşedintelui personalitatea primului ministru eventuale transformări

survenite icircn cultura politică etc4

Franţa se distanţează prin caracteristicile puterii executive (icircn special ale funcţiei

prezidenţiale) de tradiţia parlamentarismului european clasic de inspiraţie anglo-saxonă

Introducacircnd parlamentarismul raţionalizatrdquo de care vorbea Maurice Duverger sistemul politic

francez a menţinut executivul dual format din Preşedinte şi Guvern dar a icircncercat să reducă

ineficienţa mecanismelor guvernării (20 de cabinete icircntre 1946 şi 1958) din timpul celei de-a

IV-a Republici Deşi respectă principiile fundamentale ale democraţiilor parlamentare

Constituţia din 1958 a consacrat icircn a V-a Republică franceză rolul predominant al executivului icircn

faţa legislativului Această inversare a raporturilor tradiţionale de subordonare a fost icircntărită prin

referendumul din 1962 cacircnd la propunerea Preşedintelui Charles de Gaulle s-a adoptat un

amendament icircn urma căruia şeful statului este ales prin vot universal direct pentru un mandat de

7 ani Icircncepacircnd cu mandatul obţinut icircn urma alegerilor din 2002 durata exerciţiului la Palatul

Elysee a fost redusă la 5 ani decizia fiind adoptată icircncă din 1998 Icircn caz de vacantare a funcţiei

Preşedintele Senatului preia atribuţiile şefului statului icircn calitate de interimar5

4 Naumescu Valentin opcit 2004 pag 1325 Duverger Maurice Le systeme politique francais PUF Paris 1980

4

Atacirct Franța cacirct și Romacircnia au ca forma de guvernămacircnt republica semi-prezidențială icircn

care șeful statului ndash ales prin vot universal direct - joacă alături de guvern un rol important

implicacircndu-se activ icircn problemele statului

2 Relația Șef de Stat - Guvern

Icircn unele republici semi-prezidentiale precum Franta și Romacircnia șeful statului exercita

un rol important icircn construirea și functionarea guvernului fara ca aceasta sa insemne eludarea

sau incalcarea a puterii legislativului

Procesul constituirii guvernului pacircnă la exercitarea atribuțiilor sale cunoaște mai multe

momente

a)desemnarea șefului executivului și constituirea echipei guvernamentale

b)elaborarea programului de guvernare

c)obtinerea votului de investitura din partea parlamentului

d)depunerea juramantului de credinta

a)Icircn cele mai multe sisteme constitutionale șeful statului după discutii cu liderii partidelor

parlamentare la propunerea partidului sau formațiunii politice ce deține majoritatea

parlamentară desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru sau șef al executivului

Acesta la racircndul său icircntr-un termen limitat de cele mai multe ori de 15 zile iși va forma echipa

guvernamentala desemnandu-si ministrii icircn cazul guvernelor de coalitie desemnarea ministrilor

se face icircn functie de procentul obtinut de fiecare partid icircn parte icircn alegerile parlamentare după

un algoritm matematic sau icircn baza unei anumite intelegeri politice Nu putine sunt cazurile cand

partidele din coalitie impun peste vointa premierului anumiti candidati la portofoliile

ministeriale

Icircn Romania calitatea de membru al guvernului este reglementată de legea 371990 și Constituția

din 1991 Potrivit acestora poate fi membru al guvernului persoanele care au cetatenia romacircnă

domiciliază icircn Romacircnia și se bucură de exercitiul drepturilor electorale

b)Programul de guvernare exprima coordonatele generale strategice de politica interna și

externa pe care le va adopta urma și realiza guvernul optiunile solutiile directiile majore icircn

care acesta va orienta și conduce viata sociala Orice program de guvernare va reflecta optiunile

ideologice și doctrinare interesele și aspiratiile fortei politice aflate la putere facandu-se

purtatorul și realizatorul acestora

5

c)Votul de investiture Pentru a fi legal constituit a putea sa functioneze și a avea autoritate

guvernul și programul sau trebuie sa obtina votul de investitura sau de incredere din partea

parlamentului icircn cele mai multe situatii acest vot se acorda cu majoritati simple adica 51 din

votul parlamentului

In caz de abtinere guvernul este legal constituit icircn caz contrar candidatul la sefia

executivului va depune mandatul sefului statului și se va relua procesul formarii guvernului

Juramantul de credinta se depune de șeful guvernului și membrii sai icircn fata sefului statului sau a

celei mai inalte autoritati icircn stat El simbolizeaza momentul cand guvernul icircn intregul sau isi

incepe executarea efectiva a mandatului El este mai mult un simbol de credinta al acestuia fata

de natiune

Durata mandatului guvernului difera de la un sistem constitutional la altul Fiind

emanatia parlamentului sustinut de acesta icircn mod normal durata mandatului guvernului trebuie

sa fie corelat cu cel al legislativului Acest lucru este determinat și de faptul ca desi cele doua

puteri sunt separate icircn actul conducerii ele se afla intr-o relatie de interdependenta de

interconditionare fara existenta și functionalitatea unuia nu este posibila existenta celuilalt Fara

aceasta corelatie și relatie de interconditionare reciproca nu se poate realiza actul de conducere

social-politic icircn cele mai multe cazuri durata mandatului executivului este de patru sau cinci ani

sunt insa și exceptii de sase sau chiar sapte ani ca icircn Franta Se intelege prin durata mandatului

guvernului acea perioada de timp scursa din momentul depunerii juramantului de credinta de

către acesta pana la depunerea juramantului de urmatorul guvern

In situatii deosebite stare de razboi mari calamitati și tensiuni sociale printr-o lege speciala

emisa de legislativ durata mandatului executivului poate fi prelungita6

21 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Romacircnia

Icircn Romacircnia stat cu regim semiprezidenţial executivul este bicefal Icircntre Preşedintele

Republicii şi Guvern sunt stabilite diferite forme de interacţiune Preşedintele poate consulta

Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită el poate participa la

şedinţele Guvernului caz icircn care prezidează acele şedinţe Icircn schimb Primul-Ministru

6 httpwwwsvedurocursispc5html

6

Atacirct Franța cacirct și Romacircnia au ca forma de guvernămacircnt republica semi-prezidențială icircn

care șeful statului ndash ales prin vot universal direct - joacă alături de guvern un rol important

implicacircndu-se activ icircn problemele statului

2 Relația Șef de Stat - Guvern

Icircn unele republici semi-prezidentiale precum Franta și Romacircnia șeful statului exercita

un rol important icircn construirea și functionarea guvernului fara ca aceasta sa insemne eludarea

sau incalcarea a puterii legislativului

Procesul constituirii guvernului pacircnă la exercitarea atribuțiilor sale cunoaște mai multe

momente

a)desemnarea șefului executivului și constituirea echipei guvernamentale

b)elaborarea programului de guvernare

c)obtinerea votului de investitura din partea parlamentului

d)depunerea juramantului de credinta

a)Icircn cele mai multe sisteme constitutionale șeful statului după discutii cu liderii partidelor

parlamentare la propunerea partidului sau formațiunii politice ce deține majoritatea

parlamentară desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru sau șef al executivului

Acesta la racircndul său icircntr-un termen limitat de cele mai multe ori de 15 zile iși va forma echipa

guvernamentala desemnandu-si ministrii icircn cazul guvernelor de coalitie desemnarea ministrilor

se face icircn functie de procentul obtinut de fiecare partid icircn parte icircn alegerile parlamentare după

un algoritm matematic sau icircn baza unei anumite intelegeri politice Nu putine sunt cazurile cand

partidele din coalitie impun peste vointa premierului anumiti candidati la portofoliile

ministeriale

Icircn Romania calitatea de membru al guvernului este reglementată de legea 371990 și Constituția

din 1991 Potrivit acestora poate fi membru al guvernului persoanele care au cetatenia romacircnă

domiciliază icircn Romacircnia și se bucură de exercitiul drepturilor electorale

b)Programul de guvernare exprima coordonatele generale strategice de politica interna și

externa pe care le va adopta urma și realiza guvernul optiunile solutiile directiile majore icircn

care acesta va orienta și conduce viata sociala Orice program de guvernare va reflecta optiunile

ideologice și doctrinare interesele și aspiratiile fortei politice aflate la putere facandu-se

purtatorul și realizatorul acestora

5

c)Votul de investiture Pentru a fi legal constituit a putea sa functioneze și a avea autoritate

guvernul și programul sau trebuie sa obtina votul de investitura sau de incredere din partea

parlamentului icircn cele mai multe situatii acest vot se acorda cu majoritati simple adica 51 din

votul parlamentului

In caz de abtinere guvernul este legal constituit icircn caz contrar candidatul la sefia

executivului va depune mandatul sefului statului și se va relua procesul formarii guvernului

Juramantul de credinta se depune de șeful guvernului și membrii sai icircn fata sefului statului sau a

celei mai inalte autoritati icircn stat El simbolizeaza momentul cand guvernul icircn intregul sau isi

incepe executarea efectiva a mandatului El este mai mult un simbol de credinta al acestuia fata

de natiune

Durata mandatului guvernului difera de la un sistem constitutional la altul Fiind

emanatia parlamentului sustinut de acesta icircn mod normal durata mandatului guvernului trebuie

sa fie corelat cu cel al legislativului Acest lucru este determinat și de faptul ca desi cele doua

puteri sunt separate icircn actul conducerii ele se afla intr-o relatie de interdependenta de

interconditionare fara existenta și functionalitatea unuia nu este posibila existenta celuilalt Fara

aceasta corelatie și relatie de interconditionare reciproca nu se poate realiza actul de conducere

social-politic icircn cele mai multe cazuri durata mandatului executivului este de patru sau cinci ani

sunt insa și exceptii de sase sau chiar sapte ani ca icircn Franta Se intelege prin durata mandatului

guvernului acea perioada de timp scursa din momentul depunerii juramantului de credinta de

către acesta pana la depunerea juramantului de urmatorul guvern

In situatii deosebite stare de razboi mari calamitati și tensiuni sociale printr-o lege speciala

emisa de legislativ durata mandatului executivului poate fi prelungita6

21 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Romacircnia

Icircn Romacircnia stat cu regim semiprezidenţial executivul este bicefal Icircntre Preşedintele

Republicii şi Guvern sunt stabilite diferite forme de interacţiune Preşedintele poate consulta

Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită el poate participa la

şedinţele Guvernului caz icircn care prezidează acele şedinţe Icircn schimb Primul-Ministru

6 httpwwwsvedurocursispc5html

6

c)Votul de investiture Pentru a fi legal constituit a putea sa functioneze și a avea autoritate

guvernul și programul sau trebuie sa obtina votul de investitura sau de incredere din partea

parlamentului icircn cele mai multe situatii acest vot se acorda cu majoritati simple adica 51 din

votul parlamentului

In caz de abtinere guvernul este legal constituit icircn caz contrar candidatul la sefia

executivului va depune mandatul sefului statului și se va relua procesul formarii guvernului

Juramantul de credinta se depune de șeful guvernului și membrii sai icircn fata sefului statului sau a

celei mai inalte autoritati icircn stat El simbolizeaza momentul cand guvernul icircn intregul sau isi

incepe executarea efectiva a mandatului El este mai mult un simbol de credinta al acestuia fata

de natiune

Durata mandatului guvernului difera de la un sistem constitutional la altul Fiind

emanatia parlamentului sustinut de acesta icircn mod normal durata mandatului guvernului trebuie

sa fie corelat cu cel al legislativului Acest lucru este determinat și de faptul ca desi cele doua

puteri sunt separate icircn actul conducerii ele se afla intr-o relatie de interdependenta de

interconditionare fara existenta și functionalitatea unuia nu este posibila existenta celuilalt Fara

aceasta corelatie și relatie de interconditionare reciproca nu se poate realiza actul de conducere

social-politic icircn cele mai multe cazuri durata mandatului executivului este de patru sau cinci ani

sunt insa și exceptii de sase sau chiar sapte ani ca icircn Franta Se intelege prin durata mandatului

guvernului acea perioada de timp scursa din momentul depunerii juramantului de credinta de

către acesta pana la depunerea juramantului de urmatorul guvern

In situatii deosebite stare de razboi mari calamitati și tensiuni sociale printr-o lege speciala

emisa de legislativ durata mandatului executivului poate fi prelungita6

21 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Romacircnia

Icircn Romacircnia stat cu regim semiprezidenţial executivul este bicefal Icircntre Preşedintele

Republicii şi Guvern sunt stabilite diferite forme de interacţiune Preşedintele poate consulta

Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită el poate participa la

şedinţele Guvernului caz icircn care prezidează acele şedinţe Icircn schimb Primul-Ministru

6 httpwwwsvedurocursispc5html

6

contrasemnează unele dintre decretele emise de Preşedintele Romacircniei angajacircndu-şi astfel

propria răspundere politică7

Icircn ceea ce privește relațiile dintre Președinte și Guvern acestea sunt stabilite cu exactitate

de Constituție care prevede că Președintele va desemna un candidat pentru funcția de prim

ministru și va numi Guvernul pe baza votului de icircncredere acordat de Parlament Icircn cazul

remanierii guvernamentale sau de vacanță a postului Președintele revocă și numeste la

propunerea primului ministru pe unii membrii ai Guvernului

Președintele Romacircniei poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente și de

importanta deosebită El poate lua parte la sedintele Guvernului icircn care se dezbat probleme de

interes national privind politica externa apararea tarii asigurarea ordinii publice precum și icircn

alte situatii la cererea prim ministrului

Potrivit modificării constituționale din 2003 Presedintele nu poate demite pe primul

ministru deoarece prin aceasta intregul Cabinet ar trebui sa-si dea demisia ceea ce ar dăuna

stabilității politice provocacircnd o criză de guvern

Presedintele Romaniei icircn calitatea lui de șef al statului după consultari cu liderii

partidelor politice parlamentare la propunerea partidului sau a fortelor politice care detin

majoritatea parlamentara desemneaza un candidat la functia de prim-ministru Acesta icircn timp de

zece zile după discutii icircn special cu majoritatea parlamentara formeaza guvernul și elaboreaza

programul de guvernare

Lista cu membrii guvernului și programul de guvernare se dezbat de către Camera

Deputaților și Senat icircn sedinta comisiei Pentru a fi legal constituit și a funcționa guvernul și

programul său trebuie sa obtina votul de icircnvestitura sau de icircncredere din partea Parlamentului

care se acorda de către acesta cu majoritatea simpla a deputaților și a senatorilor după obtinerea

votului guvernul depune icircn fața presedintelului jurămantul de credință ce semnifică intrarea

acestuia icircn funcție și un jurămant către națiune

Durata mandatlui este de 4 ani Pe perioada acestuia primul ministrul poate propune presedintelui

schimbarea unuia sau mai multor membrii ai guvernului adica remanierea acestuia

In Romania potrivit Constitutiei functia de membru al guvernului este compatibila cu cea de

parlamentar Acest fapt al dualității de calitate de membru al guvernului și de parlamentar a

creat icircn literatura politologica și juridica pozitii diferite pro și contra

7 httpwwwjunimeapitesteanroExecutivhtm - Picircrvulescu Cristian - rdquoExecutivul icircn Romacircniardquo

7

Icircn democraţiile de tranziţie unele dintre variabilele independente care icircmpiedică (sau nu

favorizează) procesul de consolidare democratică sunt chiar elementele de inginerie politică

improvizate mai precis instituţiile nou icircnfiinţate şi raporturile dintre acestea care nu au fost

proiectate icircn scopul eficienţei instituţionale ci mai degrabă ca un reflex mimetic constituţional

Mai pe romacircneşte cacircnd ceva nu merge icircn relaţiile politice extrem de personalizate din plan

autohton se caută un bdquoţap ispăşitorrdquo iar bănuiala cade pe funcţionarea instituţiilor şi raporturile

dintre ele Dar dacă proasta relaţie dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu nu este o

excepţie de la regulă ci prin repetare ajunge să fie un model comportamental (vezi de pildă

raporturile dintre Ion Iliescu şi Petre Roman sau dintre Emil Constantinescu şi Radu Vasile)

atunci mai degrabă decacirct corectarea psihanalitică a raporturilor politice personalizate este

recomandabilă reforma constituţională a raporturilor instituţionale Dacă opţiunea dintre

republica parlamentară şi republica prezidenţială va ajunge să fie subiect al dezbaterii publice

este preferabilă purtarea ei icircn deplină cunoştinţă de cauză precum şi o analiză instituţională a

raporturilor dintre preşedinte-premier8

Icircn republica semiprezidenţială romacircnească caracterizată prin bicefalism executiv (condus

de Preşedinte şi Prim-ministru) fiecare preşedinte postcomunist (Iliescu Constantinescu

Băsescu) a avut o relaţie tensionată cu cel puţin unul dintre premierii desemnaţi de el indiferent

că respectivii proveneau din acelaşi partid (Roman Ciorbea Vasile) sau din altă formaţiune

politică (Tăriceanu) Icircn două din cazuri ndash Roman şi Vasile ndash preşedinţii Iliescu sau

Constantinescu au apelat la mijloace violente cum a fost cazul mineriadei din septembrie 1991

sau la limita constituţionalităţii cum s-a icircnticircmplat cu premierul Vasile Nu este mai puţin

adevărat că premierii cei mai longevivi (Văcăroiu şi Năstase) care şi-au dus pacircnă la capăt

mandatul de patru ani au avut fie relaţii armonioase fie relaţii care nu pot fi caracterizate drept

tensionate icircn ciuda unor diferenţe de păreri viziune sau acţiune politică cu fostul preşedinte

Iliescu Deşi i-a icircntrecut deja ca longevitate pe premierii desemnaţi pe o perioadă limitată

(Stolojan Isărescu) sau pe cei schimbaţi icircnainte de termen (Roman Ciorbea Vasile) nu se ştie

dacă actualul premier Tăriceanu icircşi va duce la capăt mandatul Neicircnţelegerile dintre Băsescu şi

Tăriceanu dar şi rarele cazuri de consens (toate acestea sicircnt sintetizate icircn cronologia din

documentar) au fost dublate de neicircnţelegerile dintre Tăriceanu şi contestatarii săi liberali din

tabăra pro-Băsescu (Stolojan Stoica Muscă Boureanu Turcan Flutur)9

8 httpwwwfundatiahoriarusurorelatia-presedinte-E28093-prim-ministru-analiza-institutionalahtml 9 Ibdibem

8

22 Relația Șef de Stat ndash Guvern ndash Franța

Potrivit Constituţiei celei de-a V-a Republici şeful guvernului francez- Primul-ministru

este desemnat şi numit de Preşedintele Republicii fără nici o restricţie fiind condiţionată doar de

existenţa sau inexistenţa unei majorităţi favorabile acestuia icircn Adunarea Naţională

Angajarea răspunderii guvernului cu ocazia constituirii sale icircn faţa Adunării Naţionale are

caracter facultativ icircntrucacirct din punct de vedere constituţional investirea sa este efectivă odată cu

numirea de către Preşedintele Republicii

Singura posibilitate la icircndemacircna opoziţiei parlamntare este moţiunea de cenzură care

necesită majoritatea absolută Rezultă că un Prim ndash ministru poate guverna atacircta timp cacirct

majoritatea absolută din adunarea Naţională nu este icircmpotriva sa

Numirea membrilor guvernului se face de către Preşedintele Republicii la propunerea

primului-ministru ceea ce presupune un acord icircntre ceilalţi factori de putere pentru

nominalizarea portofoliilor ministeriale10

Icircn Franţa funcţia guvernamentală este incompatibilă cu cea parlamentară

Icircn cazul unui parlamentar coiptat icircn Guvern locul său icircn Parlament este luat de un

supleant ceea ce icircnseamnă că odată ce a ales funcţia guvernamentală revenirea icircn parlament nu

este posibilă decacirct cu ocazia unor noi alegeri11

Durata de viaţă a guvernelor depinde icircn primul racircnd de voinţa Preşedintelui Republicii

Deşi icircn textul constituţiei nu este prevăzută responsabilitatea Guvernului faţă de şeful

statului practica franceză este ca Primul-ministru să prezinte demisia guvernului sau imediat ce

Preşedintele i-o cere

Dacă icircmpotriva Primului ndashministru a fost adoptată o moţiune de cenzură sau dacă

Parlamentul i-a respins un vot de icircncredere el este obligat să prezinte demisia Guvernului său

Preşedintele Republicii poat refuza această demisie dar numai pe timpul necesar organizării de

10 Constituția Franței art811 Constituția Franței art23

9

noi alegeri Icircn acest interval de timp Guvernul nu poate adopta decizii decacirct pentru rezolvarea

problemelor curente

Deşi constituţia nu o impune cutuma republicană cere ca Guvernul icircn exerciţiu să

demisioneze imediat ce alegerile pentru Adunarea Naţională s-au terminat

Relaţiile Preşedintelui Republicii cu Guvernul compus din primul-ministru miniştrii şi

secretarii de stat insacinati cu aplicarea legii şi gestionarea politicii naţionale variază icircn funcţie

de faptul dacă acesta este icircntr-o perioadă de coabitare sau nu

Icircn ambele cazuri preşedintele numeşte Guvernul El numeşte primul ministru şi la propunerea

acestuia miniştrii El nu poate revoca demisia Guvernului aceasta fiind prezentata de către

primul-ministru şi acceptata de către preşedinte Icircn perioadele de coabitare presedintele care icircn

teorie poate numi pe oricine vrea este obligat să aleagă prim-ministru icircn majoritatea

parlamentară chiar dacă numai pentru a respecta alegerea majorităţii alegătorilor exprimate icircn

alegeri Conform Constituţiei Guvernul nu este responsabil pentru şeful statului Acest lucru se

poate referi numai primul-ministru şi guvernul său Icircn cazul icircn care acest lucru se icircntacircmplă icircn

timpul perioadelor de coabitare practica stabileşte această responsabilitate atunci cacircnd

preşedintele şi Guvernul sunt de aceeaşi tendinţă politica Astfel aceasta nu icircl poate revoca pe

primul-ministru dar poate solicita demisia (Ex Michel Rocard 15 mai 1991 la un moment dat

cacircnd am nevoie de a prezenta demisia Guvernului)12

Diviziunea muncii este de asemenea diferit icircn fiecare caz Conform Constituţiei

Guvernul stabileşte şi conduce politica naţiunii13 Dar cacircnd majorităţi prezidenţiale şi

parlamentare sunt identice şeful statului joacă un rol esenţial Acesta decide obiectivele de

politică primul-ministru pentru punerea icircn aplicare a programului prezidenţial Icircn coabitare

primul-ministru găseşte toate prerogativele sale Preşedintele păstrează un rol activ icircn politica

externă şi de apărare

Preşedinţia Consiliului de ministrii -formatoiune colegiala- reuneste toti miniştrii

permite şefului statului să icircşi exercite competenţele icircn ceea ce priveşte Guvernul semnătura sa

trebuie să fie aplicată pe partea de jos a decretelelor şi ordinelelor discutate icircn Consiliul de

Miniştri Prima coabitare a arătat că el ar putea refuza să semneze ordonantele acestora14

12 httpwwwvie-publiquefrdecouverte-institutionsinstitutionsfonctionnementpresident-republiquerelations-institutionsquelles-sont-relations-du-president-avec-gouvernementhtml13 Constituția Franței art2014 httpwwwvie-publiquefrdecouverte-institutionsinstitutionsfonctionnementpresident-republiquerelations-institutionsquelles-sont-relations-du-president-avec-gouvernementhtml

10

noi alegeri Icircn acest interval de timp Guvernul nu poate adopta decizii decacirct pentru rezolvarea

problemelor curente

Deşi constituţia nu o impune cutuma republicană cere ca Guvernul icircn exerciţiu să

demisioneze imediat ce alegerile pentru Adunarea Naţională s-au terminat

Relaţiile Preşedintelui Republicii cu Guvernul compus din primul-ministru miniştrii şi

secretarii de stat insacinati cu aplicarea legii şi gestionarea politicii naţionale variază icircn funcţie

de faptul dacă acesta este icircntr-o perioadă de coabitare sau nu

Icircn ambele cazuri preşedintele numeşte Guvernul El numeşte primul ministru şi la propunerea

acestuia miniştrii El nu poate revoca demisia Guvernului aceasta fiind prezentata de către

primul-ministru şi acceptata de către preşedinte Icircn perioadele de coabitare presedintele care icircn

teorie poate numi pe oricine vrea este obligat să aleagă prim-ministru icircn majoritatea

parlamentară chiar dacă numai pentru a respecta alegerea majorităţii alegătorilor exprimate icircn

alegeri Conform Constituţiei Guvernul nu este responsabil pentru şeful statului Acest lucru se

poate referi numai primul-ministru şi guvernul său Icircn cazul icircn care acest lucru se icircntacircmplă icircn

timpul perioadelor de coabitare practica stabileşte această responsabilitate atunci cacircnd

preşedintele şi Guvernul sunt de aceeaşi tendinţă politica Astfel aceasta nu icircl poate revoca pe

primul-ministru dar poate solicita demisia (Ex Michel Rocard 15 mai 1991 la un moment dat

cacircnd am nevoie de a prezenta demisia Guvernului)12

Diviziunea muncii este de asemenea diferit icircn fiecare caz Conform Constituţiei

Guvernul stabileşte şi conduce politica naţiunii13 Dar cacircnd majorităţi prezidenţiale şi

parlamentare sunt identice şeful statului joacă un rol esenţial Acesta decide obiectivele de

politică primul-ministru pentru punerea icircn aplicare a programului prezidenţial Icircn coabitare

primul-ministru găseşte toate prerogativele sale Preşedintele păstrează un rol activ icircn politica

externă şi de apărare

Preşedinţia Consiliului de ministrii -formatoiune colegiala- reuneste toti miniştrii

permite şefului statului să icircşi exercite competenţele icircn ceea ce priveşte Guvernul semnătura sa

trebuie să fie aplicată pe partea de jos a decretelelor şi ordinelelor discutate icircn Consiliul de

Miniştri Prima coabitare a arătat că el ar putea refuza să semneze ordonantele acestora14

12 httpwwwvie-publiquefrdecouverte-institutionsinstitutionsfonctionnementpresident-republiquerelations-institutionsquelles-sont-relations-du-president-avec-gouvernementhtml13 Constituția Franței art2014 httpwwwvie-publiquefrdecouverte-institutionsinstitutionsfonctionnementpresident-republiquerelations-institutionsquelles-sont-relations-du-president-avec-gouvernementhtml

10

Relaţia dintre preşedintele Republicii şi prim-ministrul icircn cadrul Republicii a cincea icircn

perioada coabitare cacircnd exista majoritate

1 O relaţie ierarhică un prim-ministru subordonat Preşedintelui Republicii

- Prim-ministrul o politică de funcţionare a Preşedintelui Republicii

- Preşedintele Republicii consolidarea legitimităţii puterii sale

2 O relaţie de icircncredere un prim-ministru un aliat al Preşedintelui Republicii

- Primul-ministru un delegat al Preşedintelui Republicii

- Contrasemnatura Primului ministru şi responsabilitatea politică15

3 Concluzii

Icircn ceea ce privește cele două republici semi-prezindetiale și anume Franța și Romacircnia

putem desprinde cu ușurință atacirct trăsăturile comune cacirct și diferențele dintre relațiile șef de stat ndash

guvern din textul articolelor Constituțiilor acestor două state

Una dintre diferențele care se desprinde din textul constituțional se referă la faptul că

Prețedintele Republicii franceze pentru a putea dizolva Adunarea Națională trebuie să se consulte

cu Primul-Ministru și cu Președinții Adunării conform articolului 12 din Constituția Franței icircn

timp ce articolul 89 din Constituția Romacircniei prevede că președintele poate dizolva Parlamentul

după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare rezultacircnd

faptul că acesta nu trebuie să consulte și primul-ministru al Romacircniei icircn această chestiune așa

cum este icircn cazul Franței

De asemenea Constituția Franței prevede icircn articolul 11 următoarele bdquo(Legea

constituţională nr 95 - 880 din 4 august 1995) Preşedintele Republicii la propunerea Guvernului

icircn timpul sesiunilor sau la propunerea comună a celor două Camere publicată icircn Jurnalul Oficial

poate să supună la referendum orice proiect de lege privind organizarea de guvern reforme cu

privire la politica socială sau economică a naţiunii şi a serviciilor publice care contribuie la

aceasta sau de autorizare a ratificării unui tratat care fără a fi neconstituţional ar avea impact

asupra funcţionării instituţiilorbdquo ndash concluzionăm că propunerea pentru supunerea oricărui proiect

15 httpwwwoboulocomrelations-president-republique-premier-ministre-ve-republique-periode-concordance-majorites-44425html

11

de lege la referendum poate veni și din partea Guvernului pe cacircnd Constituția Romacircniei nu

stipulează nici o implicare din partea guvenului in aceeastă privință statuacircnd icircn cuprinsul

articolului 90 că Președintele Romacircniei după consultarea cu Parlamentul poate cere poporului

să-și exprime prin referendum voința cu privire la probleme de interes național

Asemănarile dintre cele două state referitoare atacirct la relațiile dintre șeful statului și

guvern cacirct și la sistemul legislativ icircn general sunt izbitoare deoarece legiuitorul romacircn s-a

bdquoinspiratrdquo foarte mult din sistemul francez

La fel ca icircn Franța Președintele Romacircniei numește primul-ministru iar la propunerea

acestuia numește membrii Cabinetului Icircn mare parte este respectată aceeași procedură cu

exceptia faptului că icircncrederea acordată de Adunarea Națională Guvernului este facultativă

dacă putem spune așa mai degrabă nu este obligatorie pentru Guvernul Franței - angajarea

răspunderii guvernului cu ocazia constituirii sale icircn faţa Adunării Naţionale are caracter

facultativ icircntrucacirct din punct de vedere constituţional investirea sa este efectivă odată cu numirea

de către Preşedintele Republicii Singura posibilitate la icircndemacircna opoziţiei parlamntare este

moţiunea de cenzură care necesită majoritatea absolută Rezultă că un Prim ndash ministru poate

guverna atacircta timp cacirct majoritatea absolută din Adunarea Naţională nu este icircmpotriva sa - icircn

schimb icircn Romacircnia acordarea icircncrederii este o procedură obligatorie icircn baza căreia se face

numirea guvernului

Președinții ambelor țări prezidează ședintele Guvernului sau ale Consiliului de Miniștri

O altă asemănare se referă la faptul că icircn nici unul dintre statele analizate Președintele nu

il poate revoca din funcție pe primul-ministru Acest lucru este stipulat icircn Constituția Romacircniei

la articolul107 alineatul (2) De asemenea Constituția Franței prevede imposibilitatea

președintelui de a revoca primul-ministru Deşi icircn textul constituţiei acesteia nu este prevăzută

responsabilitatea Guvernului faţă de şeful statului practica franceză este ca Primul-ministru să

prezinte demisia guvernului său imediat ce Preşedintele i-o cere

Tot icircn cadrul relațiilor Șef de Stat - Guvern se icircncadrează și consultarea Guvernului

astfel din cuprinsul textelor constituționale desprindem ideea conform căreia ambii șefi de stat

au posibilitatea de a consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită

Icircn acest sens articolul 16 din Constituția Franței prevede urmatoarele bdquo Atunci cacircnd instituţiile

Republicii independenţa naţiunii integritatea teritoriului său sau icircndeplinirea angajamentelor

sale internaţionale sunt ameninţate cu o gravă şi imediată şi funcţionarea regulată a puterilor

12

publice constituţionale este icircntreruptă Preşedintele Republicii ia măsurile cerute de aceste

circumstanţe după consultarea icircn mod oficial a primului-ministru a preşedinţiilor adunărilor

şi a Consiliului Constituţionalrdquo

Icircn ceea ce privește actele Guvernului icircn cazul Franței decretele și ordonanțele emise de

acesta se contrasemnează de președintele statului conform articolului 13 din Constituție

Decretele Președintelui Romacircniei emise icircn domeniul politicii externe icircn cazul măsurilor

excepționale și icircn cazul grațierilor individuale se contrasemneză de primul-ministru icircn baza

articolului 100 alin (2) din Constituția Romacircniei

Ceea ce este specific regimului executivului francez este faptul că1048835 imixtiunea

preşedintelui Republicii icircn treburile guvernului este apropiat1048835 regimurilor moniste sau

monocratice Astfel Preşedintele Republicii conduce lucr1048835rile Consiliului de Miniştri şi

semnaz1048835 ordonan1048835ele şi decretele adoptate icircn Consiliul de miniştri numeşte icircn funcții civile şi

militare fie singur fie icircn Consiliul de Miniştri Totodat1048835 executivul francez se caracterizează

printr-o evoluție contradictorie a aplicării principiului separației puterilor icircn stat de la prima

Constitu1048835ie elaborat1048835 icircn 1791 şi pacircn1048835 la cea actual1048835 care dă1048835posibilitatea guvernului de a

legifera icircn anumite domenii16

16 I Muraru Drept Constitutional Vol II București 1993 pag12

13

Bibliografie

AREND LIJPHART Modele ale democraţiei Forme de guvernare şi funcţionare icircn

treizeci şi şase de ţări traducere de Cătălin Constantinescu Polirom Iaşi 2000

IOAN MURARU Drept Constitutional Vol II București 1993

MAURICE DUVERGER Le systeme politique francais PUF Paris 1980

MADĂLINA COCOȘATU Suport de curs ndash bdquoSisteme de guvernare europenerdquo

SNSPA București 2009

VALENTIN NAUMESCU Suport de curs ndash bdquoInstituţii politice şi mecanisme

constituţionale icircn Europardquo Universitatea Babeş-Bolyai Cluj 2004

VALENTIN NAUMESCU Sisteme politice comparate Casa cărţii de ştiinţă Cluj-

Napoca 2003

Constituţia Romacircniei din 21111991 publicată icircn Monitorul Oficial Partea 1 nr 233 din

21111991 revizuită şi publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 767 din 31

octombrie 2003

Constituția celei de a cincea Republici Franceze 1958 revizuită şi publicată icircn Jurnalul

Oficial din 28 martie 2003

SURSE INTERNET

wwwassemblee-nationalefr

httpwwwconseil-constitutionnelfr

httpwwwvie-publiquefr

httplegifrancegouvfr

httpwwwsvedurocursispc5html

httpwwwjunimeapitesteanroExecutivhtm

httpwwwfundatiahoriarusurorelatia-presedinte-E28093-prim-ministru-analiza-

institutionalahtml

httpwwwoboulocomrelations-president-republique-premier-ministre-ve-republique-periode-

concordance-majorites-44425html

14

publice constituţionale este icircntreruptă Preşedintele Republicii ia măsurile cerute de aceste

circumstanţe după consultarea icircn mod oficial a primului-ministru a preşedinţiilor adunărilor

şi a Consiliului Constituţionalrdquo

Icircn ceea ce privește actele Guvernului icircn cazul Franței decretele și ordonanțele emise de

acesta se contrasemnează de președintele statului conform articolului 13 din Constituție

Decretele Președintelui Romacircniei emise icircn domeniul politicii externe icircn cazul măsurilor

excepționale și icircn cazul grațierilor individuale se contrasemneză de primul-ministru icircn baza

articolului 100 alin (2) din Constituția Romacircniei

Ceea ce este specific regimului executivului francez este faptul că1048835 imixtiunea

preşedintelui Republicii icircn treburile guvernului este apropiat1048835 regimurilor moniste sau

monocratice Astfel Preşedintele Republicii conduce lucr1048835rile Consiliului de Miniştri şi

semnaz1048835 ordonan1048835ele şi decretele adoptate icircn Consiliul de miniştri numeşte icircn funcții civile şi

militare fie singur fie icircn Consiliul de Miniştri Totodat1048835 executivul francez se caracterizează

printr-o evoluție contradictorie a aplicării principiului separației puterilor icircn stat de la prima

Constitu1048835ie elaborat1048835 icircn 1791 şi pacircn1048835 la cea actual1048835 care dă1048835posibilitatea guvernului de a

legifera icircn anumite domenii16

16 I Muraru Drept Constitutional Vol II București 1993 pag12

13

Bibliografie

AREND LIJPHART Modele ale democraţiei Forme de guvernare şi funcţionare icircn

treizeci şi şase de ţări traducere de Cătălin Constantinescu Polirom Iaşi 2000

IOAN MURARU Drept Constitutional Vol II București 1993

MAURICE DUVERGER Le systeme politique francais PUF Paris 1980

MADĂLINA COCOȘATU Suport de curs ndash bdquoSisteme de guvernare europenerdquo

SNSPA București 2009

VALENTIN NAUMESCU Suport de curs ndash bdquoInstituţii politice şi mecanisme

constituţionale icircn Europardquo Universitatea Babeş-Bolyai Cluj 2004

VALENTIN NAUMESCU Sisteme politice comparate Casa cărţii de ştiinţă Cluj-

Napoca 2003

Constituţia Romacircniei din 21111991 publicată icircn Monitorul Oficial Partea 1 nr 233 din

21111991 revizuită şi publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 767 din 31

octombrie 2003

Constituția celei de a cincea Republici Franceze 1958 revizuită şi publicată icircn Jurnalul

Oficial din 28 martie 2003

SURSE INTERNET

wwwassemblee-nationalefr

httpwwwconseil-constitutionnelfr

httpwwwvie-publiquefr

httplegifrancegouvfr

httpwwwsvedurocursispc5html

httpwwwjunimeapitesteanroExecutivhtm

httpwwwfundatiahoriarusurorelatia-presedinte-E28093-prim-ministru-analiza-

institutionalahtml

httpwwwoboulocomrelations-president-republique-premier-ministre-ve-republique-periode-

concordance-majorites-44425html

14

Bibliografie

AREND LIJPHART Modele ale democraţiei Forme de guvernare şi funcţionare icircn

treizeci şi şase de ţări traducere de Cătălin Constantinescu Polirom Iaşi 2000

IOAN MURARU Drept Constitutional Vol II București 1993

MAURICE DUVERGER Le systeme politique francais PUF Paris 1980

MADĂLINA COCOȘATU Suport de curs ndash bdquoSisteme de guvernare europenerdquo

SNSPA București 2009

VALENTIN NAUMESCU Suport de curs ndash bdquoInstituţii politice şi mecanisme

constituţionale icircn Europardquo Universitatea Babeş-Bolyai Cluj 2004

VALENTIN NAUMESCU Sisteme politice comparate Casa cărţii de ştiinţă Cluj-

Napoca 2003

Constituţia Romacircniei din 21111991 publicată icircn Monitorul Oficial Partea 1 nr 233 din

21111991 revizuită şi publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 767 din 31

octombrie 2003

Constituția celei de a cincea Republici Franceze 1958 revizuită şi publicată icircn Jurnalul

Oficial din 28 martie 2003

SURSE INTERNET

wwwassemblee-nationalefr

httpwwwconseil-constitutionnelfr

httpwwwvie-publiquefr

httplegifrancegouvfr

httpwwwsvedurocursispc5html

httpwwwjunimeapitesteanroExecutivhtm

httpwwwfundatiahoriarusurorelatia-presedinte-E28093-prim-ministru-analiza-

institutionalahtml

httpwwwoboulocomrelations-president-republique-premier-ministre-ve-republique-periode-

concordance-majorites-44425html

14