PACHETUL DE MĂSURI PENTRU CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ ŞI SPRIJINIREA MEDIULUI DE AFACERI AL GUVERNULUI BOC

2009-2010

Sinteză

I. Măsuri luate în anii 2009-2010, efectele înregistrate şi preconizate______________________

1. Relansare economică prin investiţii publice_______________________________________________________

2. Încurajarea investiţiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit_____________________________________

3. Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create prin scutirea de la plata CAS__

4. Programul „Prima casă”______________________________________________________________________

5. Continuarea şi extinderea Programului „Rabla”. Programul “Primul Tractor”_________________________

6. “Renaşterea Satului Românesc – 10 case pentru specialişti”_________________________________________

7. Reabilitarea energetică a clădirilor de locuit______________________________________________________

8. Programul „Primul siloz”______________________________________________________________________

9. Reabilitarea şi modernizarea a 10.000 km Drumuri Judeţene şi Drumuri de interes local_________________

10. Vânzarea locuinţelor ANL pentru tineri_________________________________________________________

11. Eficientizarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM_____________________________

12. Oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească____________________________________________________

13. Majorarea plafonului maxim de acordare a prefinanţării către beneficiari____________________________

14. Sprijinirea mediului privat prin amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economico-financiară____________________________________________________________________

15. Scutirea de la plata impozitului pe venit către bugetul de stat şi contribuţiilor la bugetele de asigurări sociale in perioada de întrerupere temporară a activităţii (pe o perioadă de maxim 90 zile)_________________

16. Compensarea TVA de recuperat_______________________________________________________________

17. Accelerarea rambursării TVA_________________________________________________________________

18. Capitalizarea Eximbank şi CEC Bank pentru susţinerea mediului de afaceri prin scheme de garantare____

19. Ajutoare de stat_____________________________________________________________________________

20. Stimularea industriei chimice şi energetice_______________________________________________________

21. Reducerea/eliminare/comasare a unui număr de taxe şi tarife cu caracter nefiscal______________________

22. Tarife mai mici pentru operaţiunile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului______________________

23. Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe________________________

24. Accelerarea absorţiei fondurilor UE____________________________________________________________

25. Evaziunea fiscală. Administrarea şi colectarea veniturilor__________________________________________

26. România are printre cele mai atractive cote de impozitare a profitului companiilor din UE_____________

27. Cota de impunere a veniturilor persoanelor fizice în România este sub media Europeană (37%)__________

28. România aplică una dintre cele mai mici cote ale TVA (19%) din Uniunea Europeană_________________

Concluzii______________________________________________________________________

1

În condiţiile unei crize economice mondiale profunde resimţită aprig la nivelul ţării noastre, România a adoptat o serie de măsuri ferme:

pentru a restabili încrederea în mediul investiţional prin creşterea lichidităţii si încurajarea investiţiilor publice,

pentru a stimula mediul privat de afaceri si crearea de locuri de muncă, cât şi pentru reducerea efectelor negative asupra populaţiei.

I. Măsuri luate în anii 2009-2010, efectele înregistrate şi preconizate

După 1989, ponderea investiţiilor în PIB din ultimii doi ani a înregistrat valori record, de 6,4% din PIB ( 34,2 miliarde lei , conform ESA’95) în anul 2010 şi 6,3 % din PIB în 2009 (31,6 miliarde lei). Această implicare a statului în economie, coroborată cu măsurile fiscale şi de protecţie socială luate de Guvernul României în perioada 2009-2010 au avut şi continuă să aibă drept efect salvarea a peste 450.000 locuri de muncă şi a peste 12.000 de firme de la faliment.

1. Relansare economică prin investiţii publice

În anul 2010, în România s-au alocat cei mai mulţi bani din istoria de după 1989 pentru investiţii: de aproape 4 ori mai mare faţă de cel înregistrat în anul 1999 şi cu cca. 1 procent mai mare faţă de anul 2008 (5,6% din PIB, adică 28,45 miliarde lei), an de plină creştere economică.

Autostrada Braşov-Cluj-Borş: Tronsonul Gilău-Turda (42 km) este principalul obiectiv de investiţii finalizat anul trecut, pentru care am alocat 1,4 miliarde de lei in anul 2009. De pasajul Băneasa se bucură acum oricine care intră şi iese din Bucureşti pe DN1.

Continuăm să investim masiv în infrastructura de transport pentru autostrăzi - Braşov - Cluj – Borş: tronsonul Turda- Câmpia Turzii (10 km) şi Gilău –Nădăşel (8,6 km), autostrada Bucureşti – Braşov -, pentru variantele de ocolire ale oraşelor – Deva-Orăştie, Sibiu, Bucureşti etc.-, pentru linia CF Bucureşti – Constanţa şi alte reabilitări de căi ferate, pentru magistrala V metrou: Drumul Taberei-Universitate, pentru racorduri la metrou magistrala IV sau pentru terminalul sosiri interne a Aeroportului Internaţional Timişoara, ca să dau doar câteva exemple.

Alte investiţii prioritare pentru anul 2010 sunt în infrastructura de sănătate şi de agricultură, în infrastructura energetică, pentru construcţia de locuinţe sociale şi pentru tineri, în învăţământul preuniversitar, în infrastructura culturală şi sportivă, în spaţiul rural si pentru înzestrarea armatei. Le găsiţi enumerate punct cu punct în raportul detaliat.

2

OBIECTIVE FINALIZATE ÎN ANUL 2009:

Pasaj denivelat în municipiul Lugoj pe drumul Buziaşului (DN 6 B) Aut. Nr.139 şi 140/1990 valoare actualizată (Pasaj 991,12 m) 48.000 mii lei

Pista de decolare - aterizare pentru avioane uşoare - Aerodrom Strejnic valoare totală actualizată 8.145 mii lei

Programul de construcţie locuinţe pentru tineri – suma decontată în anul 2009- 383.831 mii lei

Reabilitare termică a blocurilor 24.834 apartamente – valoare alocată în anul 2009 -130.000 mii lei

Programul de locuinţe sociale: 1.259 – valoare alocată 2009 - 45.320 miii lei

Subprogramul de alimentare cu apă la sate 81 de sate- total valoare investiţie 174.821,408 mii lei

Spaţii cazare 1410 loc. - corp A 463 loc. la Univ. Bucureşti, valoare totală a obiectivului este de 19.874 mii lei, din care s-a decontat în 2009 suma de 278 mii lei

Cămin studenţesc cu 168 locuri la UMF Craiova valoarea totală a obiectivului este de 14.755 mii lei din care s-a decontat în 2009 suma de 8.259 mii lei

Spital cu 150 paturi şi dispensar policlinic în Oraşul Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş- suma decontată în anul 2009 5.207 mii lei

IRIGATII TERASA SINOE valoarea totală a obiectivului este de 36.512 mii lei din care s-a decontat în 2009 suma de 5.000 mii lei

Modernizarea staţiei de pompare Sp Buduhala şi redimensionarea pentru mărimea cap. de transport a canalelor de desec. aferente acesteia- valoare totală a obiectivului este de 2.746 mii lei, din care s-a decontat în 2009 suma de 498 mii lei;

Autostrada Braşov-Cluj-Borş, secţiunea Turda-Gilău 1.394.395 mii lei

Fluidizarea traficului pe DN1, Pasaj inferior pe DN1 la intersecţia cu Bd. Aerogării-şi Bulevardul Ion Ionescu de la Brad 49.477 mii lei

OBIECTIVE ÎN DERULARE (din anii anterirori) ÎN ANUL 2009:

Autostrada Braşov - Cluj - Borş. HG nr.1363/2003 - 1.394.395 mii lei

Sporirea capacităţii de circulaţie pe centura Ploieşti Vest km.0+000 - 12+850 (DN 1 km.53+650 - 66+500). HG nr. 33/2003 – suma decontată pe anul 2009 este de 66.065 mii lei

Reabilitarea liniei CF Bucureşti - Constanţa (JBIC ROM-P3/2001). Legea nr.528/2001, suma decontată în 2009 este de 147.177 mii lei

3

Reabilitarea secțiunii Câmpina - Prerdeal de pe linia CF București - Brașov suma alocată în 2009 a fost de 291.053 mii lei din care s-a decontat suma de 121.488 mii lei

Magistrala IV -racorduri metrou. Tr.IV.1989. HGR 467/1990 - suma alocată în 2009 a fost de 71.467 mii lei din care s-a decontat suma de 71.432 mii lei

CNE CERNAVODA - 5 x 700 Mwe (apa grea pentru U 3 si U4) – suma alocată în anul 2009 a fost de 300.880 mii lei din care s-a decontat suma de 300.879 mii lei

Laborator agroturism-Belciugatele la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti valoarea totală obiectivului este de 19.584 mii lei (inclusive surse proprii) din care de la bugetul de stat 17.800 mii lei

Refuncţionalizare imobil Spital Clinic de Urgenţă cu 300 paturi Iaşi, în curs de execuţie, pentru amenajarea Institutului Regional de Oncologie 300 paturi Iasi, judeţul Iaşi - 33.800 mii lei

Reabilitarea amenajării de irigaţii Argeş Km 23- valoarea totală a obiectivului este de 10.562 mii lei

Desecare în Zona Sculeni Tutora Gorbani- valoarea totală a obiectivului este de 23.550 mii lei

Construcţia Autostrăzii Cernavodă-Constanţa 159.005 mii lei Construcţia Autostrăzii Arad-Timişoara inclusiv Centura Arad 263.209 mii

lei Construcţia Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti 534.248 mii lei Construcţia Centurii de ocolire Sibiu la profil de autostradă 62.300 mii lei Lărgire la 4 benzi DN5 Bucureşti-Giurgiu 12.702 mii lei Reabilitare DN6 Craiova-Turnu Severin-Lugoj 110.516 mii lei Construcţia Centurii de ocolire a municipiului Constanţa la profil de

autostradă 163.488 mii lei Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa IV 430.933 mii lei Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa V 285.813 mii lei Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa VI 167.621 mii lei Centura de ocolire Lugoj 31.944 mii lei Reabilitare linie CF Bucureşti-Constanţa 153.630 mii lei

OBIECTIVE NOI AVUTE IN VEDERE PENTRU A FI INCEPUTE IN 2010

Modernizarea si retehnologizarea statiei de tratare deseuri radioactive 1.738 mii lei

Atelier de compozite in OB 37-37/I, Ordin ME nr. 1721/2009 4.389 mii lei

4

Securizarea obiectivelor cu grad ridicat de risc, Zarnesti, jud Brasov 2.340 mii lei

Spații de învățământ - la Universitatea ”Ovidius” din Constanța- valoarea totală a obiectivului de investiţii este de 22.691 mii lei, din care de la bugetul de stat 4.000 mii lei

Reabilitarea canalului CA 1 din amenajarea Pietroiu , Stefan CEL Mare – valoarea totală a obiectivului de investiţii este de 7.251 mii lei

Extinderea accesului la servicii de comunicaţii de bandă largă în zonele defavorizate din punct de vedere al accesului la nivelul localităţilor din zonele rurale şi mic urbane”. Valoare estimativă 98.784.000 Euro

Reabilitarea staţiilor de pompare SPA 1 Nedeia şi SPA 2 Nedeia din cadrul amenajării Nedeia – Măceşu – valoarea totală a obiectivului este de 25.941 mii lei

Modernizare DN 67C Bengesti - Sebes, km 0+000-146+620 – suma alocată pentru anul 2010 este de 50.000 mii lei

Modernizarea metroului din Bucureşti- etapa a IV-a magistrala Drumul Taberei- Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei- Universitate: suma alocată pentru anul 2010 este de 33.278 mii lei

Construcţie Autostradă Nădlac-Arad 63.000 mii lei

Construcţie Autostradă Timişoara-Lugoj 59.271 mii lei

Construcţie Autostradă Orăştie-Sibiu 84.000 mii lei

Construcţie Autostradă Lugoj-Deva 42.000 mii lei

Construirea variantelor de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă 113.052 mii lei

Reabilitare DN 1 H Zalău-Aleşd 84.000 mii lei

Reabilitare DN 24 şi 24B Limita judeţ Galaţi-Vaslui-Crasna-Albiţa 84.000 mii lei

Reabilitare DN 6 Alexandria-Craiova 105.000 mii lei

Reabilitare DN 5 Bucureşti-Copăceni 42.000 mii lei

Variante de ocolire Valea lui Mihai, Săcuieni şi Carei 12.600 mii lei

Reabilitare linie CF Curtici-Simeria 87.320 mii lei

Instalarea sistemului ERTMS nivel II 63.000 mii lei

Reabilitare tuneluri şi poduri CF 58.800 mii lei

OBIECTIVE ÎN DERULARE ÎN ANUL 2010:

5

CNE CERNAVODA - 5 x 700 Mwe (apa grea pentru U 3 si U4)- suma alocată pentru anul 2010 de la bugetul de stat este de 226.505 mii lei

Clădire spații de învățământ pentru Facultatea de Inginerie Aerospațială și Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor la Universitatea Politehnica din Bucureşti – valoarea rămasă de finanţat la 31.12.2009 este de 348.745 mii lei, din care suma alocată pentru anul 2010 este de 7.000 lei

Perimetre de ameliorare in fond funciar agricol (31 obiective) – suma alocată pentru anul 2010 este de 31.000 mii lei, din care de la bugetul de stat 15.000 lei

Autostrada Braşov - Cluj - Borş. HG nr.1363/2003 – suma alocată pentru anul 2010- 700.000 mii lei

Autostrada Bucureşti - Braşov, km.0+000 - 173+300. HG nr.507/2006 – suma alocată pentru anul 2010- 900.000 mii lei

Drum centura municipiul Oradea etapa II-suma alocată pentru anul 2010 este de 60.000 lei

Fluidizarea traficului pe DN 1 şi centura rutierea în zona de nord a municipilui Bucureşti HG 98/ 2004- suma alocată pentru anul 2010 este de 62.429 mii lei

Aula şi sala de conferinţe la Universitatea Politehnica din Bucureşti – valoarea totală a obiectivului este de 43.624 mii lei din care de la bugetul de stat 39.130 mii lei; suma alocată pentru anul 2010 este de 5.000 mii lei din care de la bugetul de stat 3.000 mii lei

Clădire spaţii de învăţământ la SNSPA Bucvureşti – valoarea totală a obiectivului este de 85.074 mii lei din care de la bugetul de stat 70.800 mii lei; suma alocată pentru anul 2010 este de 9.500 mii lei din care de la bugetul de stat 8.000 mii lei

Cămin stud. 800 loc.- Corp B-dul Carol I – 300 loc. Şi Corp Str. Buna Vestire 120 locuri la Univ. Iaşi – valoarea totală a obiectivului este de 61.142 mii lei din care de la bugetul de stat 46.312 mii lei; suma alocată pentru anul 2010 este de 5.300 mii lei din care de la bugetul de stat 2.800 mii lei

Fluidizarea traficului pe DN 1 între km.8+100 - 17+100 şi centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucureşti - Obiectul 6 : Continuizarea centurii rutiere existente a municipiului Bucureşti cu pasaj superior peste calea ferată la Otopeni. HG Nr. 504 – suma alocată pentru anul 2010 este de 59.342 mii lei

Reabilitare DN 2 D Focşani - Ojdula între Km. 0+000 - km. 118+873. HG nr. 505/2006 – suma alocată pentru anul 2010 este de - 90.000 mii lei

Perimetre de ameliorare pe terenuri degradate (124 obiective) - 25 755 mii lei

6

Construcţia Autostrăzii Arad-Timişoara inclusiv Centura Arad 403.784 mii lei

Construcţia Autostrăzii Cernavodă-Constanţa 412.222 mii lei

Lărgire la 4 benzi DN 5 Bucureşti-Giurgiu 3.290 mii lei

Construcţia Centurii de ocolire Sibiu la profil de autostradă 50.784 mii lei

Reabilitare DN 6 Craiova-Turnu Severin-Lugoj 121.284 mii lei

Construcţia Centurii de ocolire a municipiului Constanţa la profil de autostradă 219.449 mii lei

Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa IV 300.000 mii lei

Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa V 200.000 mii lei

Proiect de reabilitare a drumurilor naţionale etapa VI 218.418 mii lei

Centura de ocolire Lugoj 10.079 mii lei

Reabilitare linie CF Bucureşti-Constanţa 370.635 mii lei

Reabilitare linie CF Câmpina-Predeal 321.352 mii lei

OBIECTIVE PRECONIZATE A SE FINALIZA ÎN ANUL 2010

Programul de construcţie locuinţe pentru tineri -3.030 u.l – valoare alocată pentru 2010 155.762 mii lei

Subprogramul de alimentare cu apă la sate 81 de sate- total valoare investiţie 174.821,408 mii lei – 120 sate cu o valoare - 100.509,620 mii lei

Spaţii de învăţământ - laboratoare la Universitatea din Constanţa – valoarea totală a obiectivului este de 41.507 mii lei, din care de la bugetul de stat 40.507 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 de la bugetul de stat este de 1.240 mii lei

Biblioteca Centrală a Universităţii Politehnica din Bucureşti – valoarea totală a obiectivului este de 59.038 mii lei din care de la bugetul de stat 55.688 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 este de 2.900 mii lei, din care de la bugetul de stat 2.700 mii lei

Parc tehnologic universitar "IT" la Universitatea din Craiova – valoarea totală a obiectivului este de 87.258 mii lei mii, din care de la bugetul de stat 72.688 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 este de 8.300 mii lei din care de la bugetul de stat 6.800 mii lei

7

Spital cu 250 paturi în municipiul Urziceni, judeţul Ialomiţa - suma alocată pentru anul 2010 este de 18.287 mii lei

Reabilitare priza de apa SPR GEMENELE din incinta îndiguită Insula Mare a Brăilei- valoarea totală a obiectivului este de 5.350 mii lei

Facultatea de Medicină a Universităţii din Sibiu – valoarea totală a obiectivului este de 39.159 mii lei din care de la bugetul de stat 34.404 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 este de 1.800 mii lei din care de la bugetul de stat 1.700 mii lei

Extinderea Facultăţii de farmacie a Universităţii de Medicină şi farmacie din Timişoara – valoarea totală a obiectivului este de 21.185 mii lei din care de la bugetul de stat 17.050 mii lei, suma alocată pentru anul 2010 este de 3.373 mii lei din care de la bugetul de stat 2.000 mii lei

Extinderea Bibliotecii Centrale Universitare Timişoara – finanţat integral de la bugetul de stat, valoarea totală a obiectivului este de 21.657 mii lei iar suma alocată pentru anul 2010 est de 1.288 mii lei

Perimetre de ameliorare în fond funciar agricol (38 obiective) – 23.960 mii lei

2. Încurajarea investiţiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit

Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional dă posibilitatea mediului de afaceri să-şi crească investiţiile în retehnologizare în vederea dezvoltării activităţii şi creşterea productivităţii muncii. Pentru anul 2009, cuantumul impozitului scutit în vederea realizării de investiţii se ridică la 17,7 milioane lei.

Pentru anul 2010, Ministerul Finanţelor estimează că prin această facilitate firmele vor beneficia de 328 mil. lei (0,06% din PIB) pentru acordarea de scutiri de la plata impozitului pentru profitul reinvestit.

3. Sprijinirea firmelor care angajează şomeri pe locuri de muncă nou – create prin scutirea de la plata CAS

8

Firmele care angajează în 2010 persoane intrate în şomaj de cel puţin trei luni, vor fi scutite pentru maximum şase luni de la plata contribuţiilor de asigurări sociale conform OUG 13/2010.

Condiţiile sunt: o noii angajaţi să fie menţinuţi pentru cel puţin un ano angajatorul să nu efectueze concedieri, o persoana şomeră angajată să fie în evidenţa AJOFM de cel puţin 3

luni, o scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale nu va fi însă

acordată firmelor care în ultimele şase luni au mai avut raporturi de muncă încheiate cu aceste persoane şi nici angajatorilor care ocupă astfel posturile vacante în ultimul an după concedierea unor salariaţi.

Conform analizei de impact realizată de Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale prin această măsură se vor crea 50.000 locuri de muncă. Prin angajarea a 50.000 de şomeri nu se vor mai cheltui sumele pentru indemnizaţiile de şomaj aferente aproximativ 235 milioane lei (în cele 10 luni rămase din anul 2010. Cele 183 milioane lei care ar fi reprezentat contribuţiile sociale pe 10 luni nu se vor încasa, iar global acesta reprezintă un câştig de 52 de milioane de lei pentru bugetul general consolidat.

4. Programul „Prima casă”

Până la data de 15.03.2010 au fost acordate un număr de 16.968 garanţii în valoare de aproximativ 706 milioane euro.

Pentru anul 2010 prin HG 119/2010 a fost alocat un nou plafon de 700 milioane euro pentru anul 2010, care va permite achiziţionarea de 16.000 locuinţe de către beneficiarii Programului.

Principalele modificări aduse programului Prima Casă pentru anul 2010 sunt:

s-a majorat plafonul pentru garantarea locuinţelor noi la 70.000 euro, iar pentru locuinţele vechi a rămas la 60.000 euro.

pentru construirea de locuinţe de către asociaţii, constituite din minimum 7 beneficiari, se vor acorda garanţii guvernamentale în limita unui plafon individual de 75.000 de euro.

Programul Prima Casă a salvat până în prezent cca. 500 de firme şi 9.500 de locuri de muncă.

9

În total, de la începutul Programului, a fost susţinută construcţia a aprox. 500 de locuinţe, la o valoare de tranzacţionare de cca. 24 mil. Euro.

5. Continuarea şi extinderea Programului „Rabla”. Programul “Primul Tractor”

În anul 2009 s-au alocat 228 milioane lei pentru Programul Rabla, din care s-au cheltuit 96,81 milioane lei pentru 32.327 de beneficiari.

Pentru anul 2010, Programul Rabla prevede o îmbunătăţire prin: - majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, - nu există limită valorică pentru persoanele fizice, - pot beneficia de acest program şi persoanele juridice în limita unei sume

de 200.000 euro/an – limita până la care se pot preda autovehicule vechi.În acest an estimăm că vor beneficia de acest program 110.000 de aplicanţi

- persoane fizice şi juridice - în valoare de 228.000.000 lei. Ca efect al acestor măsuri, s-a apreciat iniţial că vor fi retrase din circulaţie

60.000 de autovehicule uzate, prin eliberarea tichetelor valorice în valoare totală de 228.000 mii lei. Urmare numărului foarte mare de solicitări, Guvernul a stabilit suplimentarea sumei alocate Programului cu o valoare aferentă unui număr de 50.000 de tichete valorice, respectiv 190.000 mii lei. În final, Programul însumează o finanţare totală de 418 milioane lei.

Pentru susţinerea agriculturii am iniţiat programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate, derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Administraţia Fondului pentru Mediu. Circa 73% din numărul de tractoare (cca. 129.000 buc.) şi 75,5% din numărul de combine (cca. 18.300 buc.) aferente parcului de tehnică agricolă, au durată normală de funcţionare depăşită (sunt amortizate). Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate a introdus o serie de prevederi benefice pentru producătorii agricoli ce doresc achiziţionarea de tractoare şi combine noi.

Astfel, s-au adus următoarele modificări: s-a introdus posibilitatea cumpărării de maşini agricole autopropulsate; s-a mărit sfera beneficiarilor Programului, acesta adresându-se şi persoanelor

juridice române; s-a redus vechimea admisibilă la casare în cadrul programului, de la 12 ani la

10 ani.

Suma alocată acestui program este de 100 milioane lei, iar cuantumul primei de casare este de cel mult 17 mii lei, ceea ce înseamnă posibilitatea înlocuirii din parcul de tehnică agricolă a circa 5880 tractoare şi maşini agricole autopropulsate depăşite tehnic şi moral.

10

6. “Renaşterea Satului Românesc – 10 case pentru specialişti”

Intenţia Guvernului este că fiecare autoritate locală din mediul rural să poată solicita construirea a câte 10 case pentru specialiştii care profesează în localităţile respective (HG 151/2010). Locuinţele vor fi construite pe o suprafaţă de 100 – 120 mp, vor avea 2-3 camere şi minimum 500 mp de teren. Se pot construi locuinţe cu 2 camere (100 mp)- 30.000 euro sau cu trei camere (120mp) - 35.000 euro. Acestea vor fi locuinţe de serviciu, ocupate pe perioada contractului de muncă şi nu vor putea fi ulterior cumpărate. Pentru închirierea acestor locuinţe vor avea prioritate tinerii de până în 35 de ani, însă aceasta nu va fi o condiţie exclusivă. Scopul acestui program este şi de a construi 25.000 de locuinţe unifamiliale în mediul rural.

7. Reabilitarea energetică a clădirilor de locuit

Alocaţiile bugetare ale anului 2009 pentru Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe au avut o valoare de 360 milioane lei, din care 200 milioane lei credite de angajament.

Până la finele anului 2009 s-au finalizat lucrările de creştere a performanţei energetice la 692 blocuri (24.834 apartamente) şi s-au efectuat plăţi în valoare de 160 milioane lei.

În anul 2010 fondurile alocate programului au o valoare de 150 milioane lei, iar numărul estimat al apartamentelor ce vor beneficia de creşterea performanţei energetice din aceste fonduri este de circa 17.000.

8. Programul „Primul siloz”

Programul primul Siloz reglementează:- licenţierea depozitelor pentru seminţele de consum (seminţe de cereale,

leguminoase boabe, oleaginoase şi alte seminţe destinate consumului uman, animal, industrializării şi comercializării);

- regimul certificatelor de depozit;- constituirea Schemei de garantare a certificatelor de depozit.Acest program dă posibilitatea fermierilor, care nu deţin spaţii de depozitare

adecvate, să păstreze producţia realizată pe o perioadă mai îndelungată şi să o valorifice pe piaţă în condiţii avantajoase.

11

În schimbul mărfii depozitate, fermierul primeşte certificatul de depozit, care constituie titlu de credit negociabil reprezentativ al mărfii, la ordin transmisibil, fără limită de restricţii.

Accesarea sistemului certificatelor de depozit dă posibilitatea fermierului să:- obţină un credit bancar pentru reluarea ciclului de producţie; - achiziţioneze inputuri în schimbul certificatului de depozit;- tranzacţioneze marfa pe piaţă, inclusiv în cadrul bursei de mărfuri.

În anul 2009, au fost depuse cereri în vederea acordării licenţelor de depozit pentru seminţele de consum pentru o capacitate de depozitare de cca. 5.352 mii tone.

Comisia pentru acordarea licenţelor de depozit a eliberat un număr de 173 licenţe de depozit, pentru 94 operatori economici.

Fondul de Garantare a Creditului Rural a acordat un număr de 1.150 certificate de depozit, pentru o capacitate licenţiată de 756 mii to la 11 operatori economici.

S-au pus în circulaţie 90 de certificate de depozit, pentru cantitatea de cca. 98 mii to seminţe de consum şi fermierii au primit credite bancare în valoare de 10 mil. euro. Pentru obţinerea acestor credite, Fondul de Garantare a Creditului Rural a semnat Protocolul de colaborare cu Bursa Română de Mărfuri şi CEC Bank SA.

Suma cheltuită în anul 2009:

În anul 2009, instituţiile de credit nu au executat nici o garanţie pentru creditele acordate în baza certificatelor de depozit emise conform OUG nr. 141/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

Previziuni pentru anul 2010Se estimează:

- acordarea a 200 licenţe de depozit pentru 100 de agenţi economici şi o capacitate de depozitare de circa 4.000 mii. tone ; - emiterea unui număr de 6.000 certificate de depozit în baza solicitării operatorilor economici ; - acordarea unui volum de credite, de circa 40 mil. euro.

9. Reabilitarea şi modernizarea a 10.000 km Drumuri Judeţene şi Drumuri de interes local

12

Programul este implementat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi urmează a fi demarat in cursul anului 2010.

Obiectivele Programului ”Reabilitare şi modernizare – 10.000 km Drumuri Judeţene şi Drumuri de interes local”, implementat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sunt următoarele:

a) îmbunătăţirea accesului la căile principale de transport, precum şi spre obiectivele turistice, industriale, sociale, culturale şi agrotehnice;

b) decongestionarea căilor rutiere principale, respectiv drumuri naţionale, oferind operatorilor de transport şi populaţiei rute alternative, cu facilitarea legăturilor interjudeţene şi a legăturilor cu şi între căile rutiere principale;

c) reducerea timpului şi a costurilor de transport al mărfurilor şi călătorilor; d) îmbunătăţirea accesului la pieţele regionale; e) creşterea eficienţei activităţilor economice;f) valorificarea potenţialului economic şi turistic al tuturor zonelor ţării;g) desfăşurarea unui trafic rutier în condiţii normale de siguranţă şi confort.

Beneficiarii direcţi ai Programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale.

Beneficiarii indirecţi ai Programului sunt locuitorii unităţilor administrativ-teritoriale, turiştii, precum şi instituţiile publice şi operatorii economici care utilizează căile de comunicaţie rutiere judeţene şi locale.

Lucrările care pot fi finanţate în cadrul Programului sunt:a) refacerea (reabilitarea şi/sau modernizarea) drumurilor de interes judeţean şi

de interes local clasate – de pământ, pietruite, cu îmbrăcăminţi bituminoase degradate, beton asfaltic, beton ciment, drumuri pavate, îmbrăcăminte asfaltică uşoară;

b) corecţia elementelor geometrice ale drumurilor de interes judeţean şi de interes local clasate – profiluri transversale şi longitudinale, curbe, supraînălţări;

c) amenajarea acostamentelor;d) amenajarea intersecţiilor cu alte drumuri;e) execuţia de şanţuri colectoare şi dirijare a apelor fluviale;f) refacerea şi construcţia de podeţe şi poduri, ziduri de sprijin, consolidări de

talazuri.

Finanţarea Programului se face din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinaţie, de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare şi din alte surse legal constituite.

13

Contribuţiile de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare reprezintă cofinanţarea Programului şi se constituie cel puţin din cheltuielile efectuate cu achiziţionarea studiilor de fezabilitate.

Programul „Reabilitare şi modernizare – 10.000 km Drumuri Judeţene şi Locale” are în vedere implementarea unor proiecte de refacere (reabilitare şi/sau modernizare) a drumurilor de interes judeţean şi de interes local clasate în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, în amplasamente şi pe tronsoane stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pe baza propunerilor primite de la autorităţile administraţiei publice locale.

În cadrul acestui program, prioritate la finanţare vor avea proiectele de refacere (reabilitare şi/sau modernizare) a drumurilor de interes judeţean şi de interes local clasate din unităţile administrativ – teritoriale care au solicitat finanţare prin programe finanţate din fonduri europene, dar nu au fost selectate la finanţare din cauza epuizării fondurilor alocate, sau care dispun de documentaţii tehnico – economice întocmite conform legislaţiei în vigoare.

10. Vânzarea locuinţelor ANL pentru tineri

Guvernul a decis prin OUG 14/2010 privind modificarea Legii 152/1998 Agenţiei Naţionale de Locuinţe reducerea de la 3 ani la 1 an a termenului după care chiriaşii ANL pot opta pentru cumpărarea locuinţelor construite prin Programul de locuinţe ANL.

Adoptarea actului normativ a avut ca scop construirea de noi locuinţe, având în vedere că prin vânzarea locuinţelor ANL, se estimează atragerea la buget a unei sume de aproximativ 500 milioane de euro. Estimările arată că se vor vinde, în următoarea perioadă, 22.000 de locuinţe, iar, în urma vânzării acestora, se vor putea construi alte 22.000 de locuinţe. Pe lângă sumele obţinute din vânzarea locuinţelor există şi alocarea bugetară pentru construirea de locuinţe prin programul ANL, ţinta fiind de 100.000 de locuinţe pentru tineri, în mandatul acestui guvern. În plus cei care vor să cumpere o locuinţă ANL pot accesa Programul Prima Casă.

11. Eficientizarea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM

14

Totalul garanţiilor acordate de FNGCIMM în anii 2008 şi 2009 se ridică la 8.359, în valoare de cca. 614 mil. Euro.

În anul 2009 numărul de locuri de muncă direct sprijinite a depăşit 90.000, În anul 2010 se preconizează acordarea unui număr total de aprox. 9.000 garanţii în valoare de peste 460 mil. Euro.

Numărul de locuri de muncă asistate prin activitatea FNGCIMM se estimează că va depăşi în anul 2010 cifra de 110.000.

12. Oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească

Guvernul României a venit în sprijinul potenţialilor beneficiari de fonduri europene prin oferirea unei scheme de garantare.

Beneficiarii sunt: autorităţile locale, instituţiile de învăţământ superior de drept public acreditate sau institute

de cercetare-dezvoltare de drept public pentru infrastructură din domeniul cercetării şi dezvoltării şi

operatorii regionali de servicii de alimentare cu apă şi canalizare care implementează proiecte finanţate în cadrul Axei prioritare nr.1 din Programul Operaţional Sectorial „Mediu”

Garanţiile se acordă pentru următoarele domenii: infrastructură rutieră, de energie, de alimentare cu apă, de canalizare şi tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor, infrastructura din educaţie, de cercetare, de sănătate, de asistenţă

socială.

Actul normativ adoptat (H.G. 175/03.03.2010) stabileşte plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2010 care sunt la nivelul sumei de 300 milioane euro. Finanţarea garantată în cadrul programului este de 80% din valoarea creditului, care poate fi în euro sau lei. Perioada de tragere a finanţării este de maxim 4 ani. Programul se va desfăşura prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

13. Majorarea plafonului maxim de acordare a prefinanţării către beneficiari

15

Pentru a beneficia cât mai rapid de posibilitatea oferită de sumele mari ce pot fi accesate prin fondurile europene Guvernul României în anul 2009 a majorat cota maximă de prefinanţare din valoarea eligibilă a contractului de finanţare de la, iniţial, 15%, la 20%, iar, mai apoi, la 30%. Această facilitate acordată instituţiilor publice, ONG-urilor şi agenţilor economici permite beneficiarilor de a solicita, în avans, o parte din resursele necesare derulării procesului de achiziţii.

Cuantumul relativ mic al prefinanţărilor din 2008 se datorează atât nivelului redus al plafonului de prefinanţare, cât şi numărului redus de proiecte contractate în 2008. În anul 2009, ca urmare a măsurilor de creştere a plafonului posibil de prefinanţare şi a creşterii semnificative a numărului de proiecte contractate, s-a înregistrat un volum al prefinanţării de aproximativ 5 ori mai mare.

14. Sprijinirea mediului privat prin amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economico-financiară

Prin O.U.G. nr. 92/2009 a fost reglementată amânarea la plată pentru 6 luni a obligaţiilor fiscale, neachitate la termen, urmare a efectelor crizei economice.  

Până în prezent, ANAF a înregistrat 660 de cereri de amânare la plată a obligaţiilor fiscale la stat ale companiilor, fiind aprobate 413 solicitări pentru o valoare totală a obligaţiilor de 210 milioane RON (echivalentul a circa 50 milioane euro).

15. Scutirea de la plata impozitului pe venit către bugetul de stat şi contribuţiilor la bugetele de asigurări sociale in perioada de întrerupere temporară a activităţii (pe o perioadă de maxim 90 zile)

Prin această măsură (conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor masuri de protecţie socială pentru anul 2010), conform analizei de impact realizată de Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale vor fi salvate în jur de 200 mii de locuri de muncă. Facilităţile privind întreruperea temporară a activităţii se aplică pentru 90 de zile calendaristice. Solicitanţii pot aplica la acest program începând cu luna februarie 2010 până la sfârşitul anului.

Persoanele care intră în perioada de întrerupere temporară a activităţii vor primi 75% din salariu, iar firmele sunt scutite de la plata contribuţiilor sociale.

În anul 2010 această facilitate se acordă prin OUG 4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecţie socială.

16

Conform estimărilor efectuate pe baza declaraţiilor angajatorilor pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale, în cursul anului 2009, peste 5.000 companii au apelat la această facilitate pentru aproximativ 260.000 salariaţi.

Estimările făcute scot în evidenţă potenţialul a 200.000 de persoane care ar urma, în anul 2010, să folosească această situaţie de perioada de întrerupere temporară a activităţii. Acest număr ar conduce la o pierdere a bugetelor statului - fie că este vorba de bugetul de stat sau de bugetele de asigurări - de circa 439 de milioane lei pe întregul an.

16. Compensarea TVA de recuperat

Pentru a veni în spijinul mediului de afaceri confruntat cu probleme din ce în ce mai grave, autorităţile au luat măsuri pentru compensarea TVA de recuperat cu TVA de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat, dar şi pentru accelerarea rambursării acestuia.

În anul 2009, au fost realizate compensări în valoare de 4,2 miliarde lei care sunt mai mari cu cca. 12% decât in 2008 (3,8 miliarde lei) chiar pe fondul reducerii activităţii economice din mediul privat. De cele peste 600 de mii de operaţiuni de compensare s-au bucurat 16.230 agenţi economici.

17. Accelerarea rambursării TVA

În vederea deblocării economiei era necesară grăbirea procesului de rambursare a TVA către agenţii economici. În acest sens s-au luat 2 măsuri importante:

În anul 2009 prin „Instrucţiunile privind rambursarea lunară de TVA” nr. 802520/03.07.2009) ale Ministerului Finanţelor Publice s-a trecut la rambursarea electronică a TVA în vederea creşterii transparenţei acestui proces.

În anul 2010 prin Ordinul MFP nr. 263 din 22 februarie 2010 publicat în MO nr. 131 din 26 februarie 2010 s-a stabilit:

pentru deconturile de TVA în care se solicită sume de rambursare între 5.000 şi 10.000 lei, rambursarea se face în mod automat iar inspecţia fiscală va fi ulterioară;

rambursare automată pentru exportatori, cu inspecţie fiscală ulterioară în cazul în care respectă condiţiile prevăzute în Ordinul nr. 263 din 22 februarie 2010.

Regimul special acordat exportatorilor se anulează dacă, urmare inspecţiei fiscale anticipate efectuate pentru soluţionarea unei solicitări, ponderea sumei respinse la rambursare reprezintă mai mult de 6% din suma solicitată.

17

În anul 2009 s-au realizat rambursări de TVA în valoare totală de 10.418,01mil lei din care 58,8% a fost efectiv restituită companiilor iar restul a fost compensată cu celelalte datorii.

18. Capitalizarea Eximbank şi CEC Bank pentru susţinerea mediului de afaceri prin scheme de garantare

Eximbank

Formele de sprijin oferite de Eximbank sunt sub forma:- garanţii- asigurări pentru export- finanţări

În anul 2009, cea mai mare parte a garanţiilor s-au acordat pentru proiectele prioritare (293 milioane lei), după cum reiese din datele furnizate de către Ministerul Finanţelor Publice. Tot în anul 2009, s-au acordat garanţii pentru următoarele domenii: garanţii pentru export (192,6 milioane lei), garanţii pentru IMM şi companii (44,2 milioane lei) şi garanţii pentru firme aflate în dificultate (6,5 milioane lei).  

În anul 2009 au fost aprobate de către CIFGA un număr de 39 asigurări pentru riscuri de piaţă/modificări condiţii iniţiale în valoare de 31.695.259, 68 lei.

Din datele furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, Eximbank a acordat finanţări cu dobândă subvenţionată în valoare totală de 31 milioane lei, precum şi finanţări pentru proiecte prioritare în sumă totală de 19,9 milioane lei. De asemenea, s-au acordat compensări parţiale ale dobânzii în valoare totală de 15 milioane lei.  

CEC Bank

În conformitate cu OUG nr. 49/2008 (repartizarea profitului net), modificata de Legea nr. 87/2009, în baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor din data de 28.05.2009, s-a majorat capitalul social al CEC Bank cu suma de 229.249.071 lei, reprezentând rezerve pentru majorarea capitalului social prin utilizarea rezervelor/profitului net.

Majorarea capitalului CEC Bank se va realiza atât prin capitalizarea dividendelor cât şi prin infuzia de capital realizată de MFP în calitate de acţionar unic. În vederea realizării acestei operaţiuni cu aprobarea CE în perioada imediat următoare se vor parcurge următoarele etape:

18

- Se va elabora Strategia de dezvoltare a CEC Bank pentru perioada 2010-2013 cu sprijinul unui evaluator independent de renume;

- Evaluatorul va stabili cuantumul majorării de capital şi va certifica îndeplinirea Testului investitorului privat prudent, respectiv faptul ca aceasta măsura nu constituie ajutor de stat;

- MFP va transmite spre aprobare CE întreaga analiză şi documentaţie care susţine necesitatea majorării capitalului CEC Bank.

19. Ajutoare de stat

Ajutoarele de stat constituie masuri selective de sprijin financiar public acordate unor întreprinderi, zone sau activităţi in vederea atingerii unor obiective de interes public general, de creştere economica sau reducerea unor disparităţi sau dezechilibre socio-economice. Responsabilitatea implementării masurilor de ajutor de stat autorizate de către Comisia Europeana, revine Guvernului României in funcţie de resursele bugetare disponibile. În cursul anului 2009 bugetul total al masurilor de ajutor de stat elaborate în România a fost in cuantum de 8,126 mld Euro alocat pentru un număr total de 29 de masuri de sprijin financiar repartizate astfel:

Masuri Număr Beneficiari Bugetdecizii autorizate 9 1746 4,9 mld euro

masuri de sprijin ce au constituit ajutor de minimis

15 54.000 1,5 mld euro

scheme exceptate de la notificare 4 5.137 1,7 mld. euroschema privind serviciul de interes

economic general1 100 26,336 mil

euro

Masurile de sprijin financiar au vizat in special:- firmele afectate de criza economico – financiara;- sprijinirea IMM-urilor;- promovarea si sprijinirea de investiţii (ex.Ford la Craiova);- stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii in

procesarea produselor agricole si forestiere;- extinderea, modernizarea sau interconectarea reţelelor de transport

al energiei electrice si gazelor naturale;Mai mult de jumătate din suma alocata (8,126 mld euro) este reprezentata de

Schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerarii de înaltă eficienţă.Bugetul total alocat masurilor de ajutor de stat elaborate, în România în

anul 2009 este de 6,816 mld Euro, urmând să beneficieze de sprijin aproximativ 61.000 agenţi economici. Ajutoarele nu vor fi acordate numai în anul 2009, schemele întinzându-se pe mai mulţi ani ca şi aplicabilitate dar, trebuie avute în vedere şi schemele emise în anii trecuţi şi care sunt valabile si in anul 2009. Mare

19

majoritate a acestor masuri de ajutor vizează dezvoltarea regională - realizarea de noi investiţii productive care vor avea ca rezultat crearea şi menţinerea de locuri de munca, precum si formarea profesională.

Principalele ajutoare de stat acordate în anul 2009 au fost: Ford, Renault Tehnologie, Renault Mecanique, Pirelli Tyers, Delphi Diesel System România.

Ajutoare de minimis pentru IMM-uri

Prin schema de ajutor de minimis pentru susţinerea sectorului IMM ca motor al economiei s-au alocat pentru o perioadă de 3 ani, 2009-2011, suma de 100 milioane euro.

Până la data de 18 februarie 2010 au fost depuse un număr de 2.120 de cereri cu o valoare totală a sumei solicitate de 299,9 milioane euro.

Din acestea s-au aprobat 342 de proiecte, in valoare de 39 milioane euro, sumă pe care întreprinderile beneficiare le pot utiliza în vederea realizării de investiţii şi dezvoltarea activităţii lor. Suma neplătită efectiv în anul 2009 (de circa 15 milioane euro) a fost reportată în anul 2010, astfel că pentru anul 2010 s-au alocat pentru acordarea acestor ajutoare circa 55 milioane euro.

Sprijin pentru IMM-uri prin programe finanţate de la bugetul de stat

În anul 2009 prin programele naţionale de sprijinirea sectorului IMM prin fonduri alocate de la bugetul de stat au atras un număr de aproape 2.900 de aplicanţi în anul 2009 si o valoare totală a sprijinului acordat de 19,1 milioane lei

În anul 2010 se derulează prin intermediul Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii următoarele programe naţionale pentru susţinerea sectorului IMM:

- Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare START.

- Programului naţional multianual pe perioada 2002 - 2012 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului.

- Programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

- Programul naţional multianual pe perioada 2002-2012 de înfiinţare şi dezvoltare de incubatoare tehnologice şi de afaceri.

- Programul de dezvoltare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata

Pentru anul 2010 se stimează creşterea numărului de IMM-uri solicitante la 3.500.

20

În anul 2009 a a fost spijinit şi domeniul agriculturii prin acordarea de ajutoare:

Principalele ajutoare de stat acordate în anul 2009 care au contribuit la ameliorarea efectelor crizei, sunt:

Subvenţionarea motorinei utilizate pentru lucrările mecanice (1 leu/litru, cu o cantitate de 39 litri/ha pentru înfiinţarea culturilor de primăvară şi toamnă pe circa 4,6 milioane ha). Valoarea totală a sprijinului a fost de cca. 170 milioane lei.

Acordarea unui grant în procent de 30% din valoarea creditelor agricole angajate de producătorii agricoli (în baza Legii nr. 150/2003 şi HG 615/2009)

Ajutor financiar in sumă fixă pentru sectorul horticol în vederea asigurării materialului săditor de înaltă calitate

Sprijin financiar în horticultură pentru grupuri de producători, alinierea la standardele EUREPGAP de calitate, producţie marfă, depozitare, precum şi suportarea unei părţi din costul energiei în valoare totală de 100 milioane lei

Ajutor financiar pentru combaterea agenţilor de dăunare la culturile agricole (cereale păioase, pomi fructiferi, vita de vie, cartofi, etc) în suma de 18 milioane lei- Ajutorul în zootehnie a însumat peste 520 milioane lei, cuprinzând finanţarea măsurilor din sectorul carne bovine, porcine şi pasăre, ouă, lapte, precum şi ameliorarea raselor genetice şi asigurarea controlului oficial al producţiei.

În anul 2010 a fost adoptată OG nr. 14/2010 pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010.

În baza acesteia, Ministerul agriculturii, în colaborare şi la solicitarea sectorului privat, reprezentaţilor asociaţiilor şi grupurilor de producători, a stabilit priorităţile de finanţare, care asigură fermierilor o anumită protecţie faţă de efectele crizei.

20. Stimularea industriei chimice şi energetice S-a adoptat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 54/2009 aprobată prin

Legea 332/2009, în prezent, are ca efecte imediate stimularea industriei chimice şi energetice, precum şi aprovizionarea agriculturii, pe termen mediu şi lung, cu îngrăşăminte chimice la preţuri scăzute.

Impactul pozitiv al acestui act normativ: în actuala conjunctură social-economică prin menţinerea în funcţiune a

afacerilor in domeniul industriei chimice, premise pentru înfiinţarea unor noi locuri de muncă;

o astfel de măsură a permis evitarea disponibilizării şi stabilizarea a 15.000 locuri de muncă în industria chimică şi energetică;

21

evitarea creşterii disponibilizării de salariaţi din industria conexă pe orizontală, (comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii), transporturi ( feroviare, fluviale, maritime, de peste 3,5 mil. tone mărfuri/an);

această măsură permite furnizarea agentului termic şi a apei calde menajere pentru populaţia din marile oraşe: Bucureşti, Constanţa, Piteşti, Ploieşti etc. în condiţii optime şi fără întrerupere;

impact pozitiv prin atragerea de venituri semnificative la bugetul de stat; impact pozitiv asupra pieţelor de export pentru îngrăşăminte (peste 1 mld. $

intraţi în contul societăţilor de profil din România).

Prin HG 1215/2009 s-a stabilit Schema de sprijin de tip bonus pentru promovarea energiei electrice produse în cogenerare de eficientă înaltă pe baza cererii de energie termică utilă.

Cheltuielile totale pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare în România sunt de cca. 4,5 mld. lei anual la o cantitatea de energie electrică livrată de cca 8,2 TWh şi energie termica livrata de cca 13 mil. Gcal.

În ultimii 5 ani s-au alocat peste 7,8 mld. lei pentru subvenţionarea energiei termice direct de la bugetul de stat şi, indirect, prin ajutoarele de încălzire.

Acordarea de către Guvern a Schemei de sprijin – certificate verzi, a atras mulţi investitori şi s-au făcut studii de racordare la reţea de peste 20.000 MW numai în centrale eoliene, ceea ce va conduce la îndeplinirea obiectivelor pe care România şi le-a asumat faţă de organismele europene ( ţinta 2020: 24% din totalul consumului de energie să fie acoperit din surse regenerabile).

21. Reducerea/eliminare/comasare a unui număr de taxe şi tarife cu caracter nefiscal

În anul 2009 a început procesul de reducere drastica a numărului de taxe şi tarife cu caracter nefiscal, în vederea simplificării şi reducerii poverii administrative.

Astfel în anul 2009 au fost reduse un număr de 208 taxe şi tarife cu caracter nefiscal (din cele 491 înregistrate la sfârşitul anului trecut au rămas un număr de 283).

22. Tarife mai mici pentru operaţiunile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului

Mediul de afaceri a primit cu entuziasm iniţiativa de a reduce tarifele percepute de ONRC.

22

Pe parcursul anului 2009 numărul de taxe şi tarife aferente înregistrării în registrul comerţului s-a redus de la 18 la 15 prin Hotărârea Guvernului nr. 684/2009 privind aprobarea taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale şi Ordinul nr. 1560/C/2009 al Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti privind aprobarea tarifelor pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului de pe lângă tribunale.

În februarie 2010 prin Hotărârea Guvernului nr. 113/2010 s-a redus numărul de taxe şi tarife de la 15 la 14, iar prin Ordinul nr 231/C/ 2010 al Ministrului Justiţiei au fost diminuate cu 10% toate tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale.

23. Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe

În vederea sprijinirii tinerilor şi a persoanelor cu venituri reduse, începând cu decembrie 2008 se aplică o cota redusă de TVA de 5% la pentru achiziţionarea unei locuinţe.

În anul 2009 s-au realizat un număr de 9.568 deconturi cu cota redusă de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe cu o valoare a TVA de 104,3 milioane lei.

24. Accelerarea absorţiei fondurilor UE

Până la data de 28 februarie 2010, pentru cele şapte programe operaţionale au fost depuse 15.620 proiecte, în valoare de aproximativ 131.283 milioane lei.

Până la 28 februarie 2010 au fost semnate 2.333 contracte de finanţare cu beneficiarii, în valoare eligibilă de cca. 4,6 miliarde euro.

Plăţile totale către beneficiari, reprezentând pre-finanţări şi rambursări (cu excepţia rambursării de TVA), s-au ridicat la suma de aproximativ 690 milioane euro. De la 31 decembrie 2009 până la 28 februarie 2010 s-au efectuat plăţi către beneficiari în valoare de cca. 97 milioane euro.

La data de 28 februarie 2010, se află în proces de evaluare un număr de 4.706 proiecte, cu o valoare totală de 52.678 milioane lei.

Până la data de 28 februarie 2010, pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional de Pescuit, au fost depuse un total de 21.580 proiecte, în valoare de aproximativ 43.971 milioane lei.

La data de 28 februarie 2010, se află în proces de evaluare un număr de 6.970 proiecte, cu o valoare totală de 19.327 milioane lei, depuse în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

23

De asemenea, la aceeaşi dată, un număr de 21 proiecte cu o valoare de 36 milioane lei depuse în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi 2 proiecte cu o valoare de 0,31 milioane lei depuse în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt aprobate, dar care urmează procedura de semnare.

În anul 2010 prin măsura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale vor fi sprijinite: - un număr de cca. 101 de comune cu investiţii pentru realizarea a peste 1000 km de drum cu o valoare a investiţiilor de 281 milioane euro- un număr de 208 comune pentru realizarea a peste 2.000 km de conducte de alimentare cu apă şi a peste 3.000 km de conducte de canalizare cu o valoare a investiţiilor de cca.672,7 milioane euro.

Prin măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole vor fi sprijinite un număr de 1.518 exploataţii agricole cu o valoare totală a proiectelor de cca. 1,18 miliarde euro, orientate spre următoarele sectoare: culturi de câmp, horticultură, vitivinicol, culturi permanente, lapte şi produse lactate, porcine, animale ierbivore cu excepţia celor din sectorul laptelui), păsări de curte etc.

Prin măsura 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere inclusiv schemele de ajutor de stat XS 13/2008 şi XS 28/2008 vor fi acordate sprijin unor 702 întreprinderi cu o valoare totală a proiectelor de cca. 1,29 miliarde euro pentru următoarele sectoare: alimente dietetice, cereale, carne, legume, fructe, cartofi, panificaţie, miere de albine, seminţe oleaginoase, vin, produse lemnoase, produse nelemnoase, nutreţuri, orez, depozit engros, dulciuri şi produse zaharoase, lapte şi produse lactate, producere de biocombustibil, producere de biogaz, seminţe oleagnoase.

25. Evaziunea fiscală. Administrarea şi colectarea veniturilor

Evaziunea şi frauda fiscală - 2009În anul 2009, au fost declaraţi 86.765 contribuabili inactivi, cărora li s-a

retras calitatea de plătitori de T.V.A. în Registrul contribuabililor şi, implicit, în sistemul VIES (consecinţă: imposibilitatea acestora de a mai desfăşura operaţiuni din sfera T.V.A., inclusiv de a mai realiza operaţiuni intracomunitare în regim de taxare inversă).

În anul 2008, au fost propuşi spre inactivare 783 de contribuabili

Măsuri organizatorice

Acţiunile de inspecţie şi control au vizat, prioritar, contribuabilii cu potenţial de evaziune şi frauda fiscala ridicat, selectaţi în baza analizei de risc, astfel:

dezvoltatorii imobiliari

24

domeniile care au înregistrat pierderi, în anii de creştere economică societăţile comerciale care au raportat T.V.A. de recuperat şi nu l-au

solicitat la rambursare; societăţi care au efectuat tranzacţii cu firme aflate în inactivitate fiscală

şi/sau în insolvenţă operaţiuni de import-export; produse accizabile); supravegherea deplasării in regim suspensiv a produselor accizabile – în

sistemul informatic de supraveghere a mişcării produselor accizabile.

Obiective prioritare pentru anul 2010: verificarea cu prioritate a contribuabililor din domeniile cu risc fiscal ridicat, introducerea taxării inverse la produse cerealiere, legume, fructe; dezvoltarea şi modernizarea sistemului implementat de supraveghere şi

control al mişcării produselor accizabile EMCS-RO combaterea traficului şi comerţului ilicit de ţigarete crearea „Registrului operatorilor intracomunitari” aplicarea unui sistem electronic al memoriilor fiscale ale caselor de marcat

Administrarea şi colectarea veniturilor

Măsuri legislative:

a fost introdusă posibilitatea cesionării drepturilor de rambursare/restituire a T.V.A., având drept consecinţă îmbunătăţirea rambursării T.V.A.;

a fost extinsă depunerea on-line a declaraţiilor fiscale si la persoanele fizice care detin certificat digital calificat (formularul 200 – “Declaratia privind veniturile realizate”) a fost continuata îmbunătăţirea administrarii specializate: a crescut numărul de contribuabili încadraţi la categoriile mari şi mijlocii;

a fost reglementată valorificarea prin vânzarea la licitaţie a bunurilor sechestrate potrivit Codului de procedură fiscală;

a fost înfiinţată Unitatea de imprimare rapidă de la Râmnicu Vâlcea, dată în funcţiune din iulie 2009. Unitatea asigură tipărirea centralizată a unor acte administrative din întreaga administraţie fiscală: somaţii de plata si titlurile executorii aferente, deciziile de calcul accesorii, înştiinţările privind stingerea creanţelor fiscale şi notificările de nedepunere a declaraţiilor fiscale şi are rol important în reducerea treptată a costului colectării şi dinamizării executării silite.

Obiective prioritare pentru anul 2010:

încurajarea conformării voluntare, pentru asigurarea unei colectări la costuri reduse;

25

modificarea procedurilor privind distribuirea sumelor din contul unic, pentru eliminarea necorelaţiilor existente;

simplificarea procedurii de utilizare a serviciului de declarare on-line pentru persoanele fizice;

introducerea obligativităţii depunerii declaraţiilor fiscale on-line pentru contribuabilii mijlocii;

realizarea, în mediu electronic, a popririi conturilor bancare ale debitorilor şi a licitaţiilor pentru vânzarea bunurilor imobile sechestrate ale debitorilor;

dezvoltarea metodologiei privind stabilirea, din oficiu, a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor;

unificarea sistemului de administrare a creanţelor persoanelor fizice cu sistemul de administrare a creanţelor persoanelor juridice;

dezvoltarea activităţilor realizate de Unitatea de imprimare rapidă.

26. România are printre cele mai atractive cote de impozitare a profitului companiilor din UE

În ciuda dificultăţilor bugetare generate de efectele crizei economice mondiale si nevoia stringenta de a creste veniturile publice, statul român a făcut eforturi deosebite pentru a nu creşte fiscalitatea. Prin urmare pentru asigurarea unu cadru fiscal stabil pentru mediul de afaceri şi potenţialii investitori cotele de impunere atât pentru impozitele directe (impozit pe profit şi pe venit), cât şi pentru cele indirecte (taxa pe valoarea adăugată) au fost menţinute la nivelul anilor anteriori. Astfel, doar patru state membre ale UE au cote de impunere a profitului companiilor mai mici decât în România.

27. Cota de impunere a veniturilor persoanelor fizice în România este sub media Europeană (37%)

Cota unică de 16% privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice este printre cele mai scăzute din rândul statelor membre. Spre exemplu în Danemarca cea mai mare cotă de impunere a veniturilor persoanelor fizice ajunge până la 59%, iar în Ungaria şi Polonia până la 40%.

26

Cotele TVA în UE 27 2009

CY15,0

LU 15,0

UK;15,0

ES16,0

MT18,0

CZ19,0

DE19,0

EL19,0

NL19,0

RO19,0

SK19,0

FR19,6

EU2719,9

BG20,0

EE20,0

IT20,0

AT20,0

PT20,0

SI20,0

BE21,0

LV21,0

LT21,0

IE21,5

PL22,0

FI22,0

DK25,0

HU25,0

SE25,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

1

CY LU UK ES MT CZ DE EL NL RO SK FR EU 27 BG EE IT AT PT SI BE LV LT IE PL FI DK HU SE

28. România aplică una dintre cele mai mici cote ale TVA (19%) din Uniunea Europeană

Doar cinci state ale UE au cote de TVA sub nivelul României, adică între 15 şi 19%, în timp ce alte state, precum Ungaria (18 → 25%), Letonia (18 → 21%) şi Lituania (18 → 20%) au căutat măsuri de creştere a veniturilor la bugetul de stat prin creşterea cotei de TVA, România deşi se confruntă cu un deficit bugetar ridicat şi încasări reduse la bugetul de stat, totuşi a păstrat cota TVA la 19%. Decizia de a o menţine neschimbată creează premisele relansării şi creşterii economice prin prezervarea capacităţii de consum.

Concluzii

Politica fiscală şi economică curajoasa a Guvernului au determinat mai multe instituţii financiare internaţionale (FMI, Banca Mondială), precum şi agenţiile de rating (Moody’s, Standard & Poor’s, Coface, etc.) să-şi revizuiască în sens pozitiv prognozele privind creşterea economică a României pe anul 2010. Astfel, deşi bugetul de stat a luat în considerare o creştere economică de 1,3% conform acestor organisme financiare se estimează o creştere economică de peste 2%.

De altfel, România se clasează pe locul 8 în topul celor mai atractive ţări din zona Europei, Orientului Mijlociu si a Africii pentru investiţiile de retail, şi pe locul 16 între cele mai atractive 25 de destinaţii pentru investiţii străine din lume, înaintea Cehiei sau Rusiei, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă A.T. Kearney. Această clasare se datorează costului mic al forţei de muncă, a stabilităţii macroeconomice şi fiscalităţii reduse.

27