Reista de unelte si echipamente - Mai 20009

cop1:cop1.qxd 5/6/2009 3:53 PM Page 2

cop2:cop 2 bosch.qxd 4/6/2009 12:50 PM

003 terra:000 stihl.qxd 4/6/2009 12:51 PM

Revista de Unelte ši Echipamente n mai 20094

S U M A R

INFO-NEWSGeneraøia urmãtoare de încãrcãtoare frontale pe pneuri, cu cuplare rapidã, de la Cat 8Haulotte continuã politica de cercetare ši dezvoltare, în ciuda unei scãderi de 61% în primul trimestru 9Prevederi optimiste pentru piaøa de închirieri a utilajelor de lucru la înãløime 10Palfinger instaleazã platforma de 26 m pe camioanele de 3,5 t capacitate totalã de încãrcare (GVW) 16Sandvik raøionalizeazã producøia de concasoare 44

EXPO-NEWSConstruct Expo Utilaje 2009, la a treia ediøieIntermat 2009 12Crešteri substanøiale la construcøiile din România în 2008 92

MEGATEHNICEchipamentele tehnologice pentru sudarea prin procedeul SEI/MMA 18

SOLUØII ECOInfluenøa calitãøilor benzinelor asupra compoziøiei šicantitãøii de gaze evacuate de motoarele termice 78

ECHIPAMENTE DE LUCRUMotoare pentru autovehicule ši utilaje industriale Volvo Trucks ši Protruck 86

TEHNOLOGIISisteme de acøionare pentru mašinile forestiere 58

ADVERTORIAL

Intermat 2009 – Hyundai mizeazã pe România 36

Înnoiešte-øi flota chiar ši acum! Numai la Protruck! 40

CASE mizeazã pe metri suplimentari pentru a prinde

clienøii de la distanøã 50

Instalaøii de foraj pentru captarea energiei geotermale

prin firmele grupului BAUER KLEMM ši PRAKLA

Bohrtechnik 54

NOUTÃØI

Komatsu prezintã noul model de buldozer D65-16

cu lamã revoluøionarã SIGMA Dozer® 34

Noile sisteme de control duc la crešterea eficienøei

compresoarelor elicoidale cu injecøie de ulei 72

Komatsu lanseazã noile excavatoare pe pneuri

PW148-8: compacte, puternice ši versatile 74

EVENIMENT

Construct Expo, o investiøie bunã pentru Powertek

Company 42

Utilaje împotriva piratãrii 45

JCB a investit 40 de milioane de £ într-un nou centru

de producøie 64

Powertek Trailers – o prezenøã notabilã la cele mai

importante târguri de profil din øarã 68

18 Echipamenteletehnologice pentrusudarea prinprocedeul SEI/MMASudarea cu electrozi înveliøi(SEI), respectiv sudareamanualã cu electrozi înveliøi(MMA – Manual Metal Arc),este realizatã cu ajutorularcului electric creat šiîntreøinut între miezulmetalic al electrodului šipiesa de sudat.Acest procedeu a fost....

42 Construct Expo, oinvestiøie bunã pentruPowertek CompanyParticiparea PowertekCompany la târgul deutilaje de construcøii dinaprilie, Construct Expo, s-adovedit o bunã investiøieîn aceastã primãvarã.Parte a conceptului “NextLevel”, dezvoltat în acestan de Powertek, prezenøala acest târg, cel maiimportant eveniment.....

50 CASE mizeazãpe metri supli men -tari pentru a prindeclienøii de la distanøãCASE continuã sãîndeplineascã cerinøelespecifice autoritãøilor demediu ši specia lištilor înamenajãri hidro, prinprodu cerea unei noi gamede patru modele de exca -vatoare cu braø de lucrulung. Noua divizie a com -pa niei se numešte CSX....

74 Komatsu lanseazãnoile excavatoare pepneuri PW148-8:compacte, puterniceši versatileCompact ši robust, ultimulmembru ale Seriei 8 deexcavatoare hidra ulice pepneuri de la Komatsudove dešte performanøesuperioare de lucru,eficienøã spo ritã în con su -mul de combustibil,comenzi sub un design.....

004 sumar:004 sumar.qxd 5/7/2009 4:28 PM

005 marcom Grove:000 marcom1.qxd 5/6/2009 4:11 PM

PUBLISHER: Daniel Adam

REDACTOR-ŠEF: Dragoš NicolaeDESIGNER GRAFICÃ: Gianina Farcaš

REDACTOR COLABORATOR: Bogdan Oproiu

CONSILIUL ŠTIINØIFIC:prof. univ. dr. ing. Gh. P. Zafiu (coordonator)

0721-784.914prof. univ. dr. h.c. Štefan Mihãilescu

conf. univ. dr. ing. Ioan Petreaprof. univ. dr. ing. Mircea Alãmoreanu

prof. dr. ing. Laurenøiu Sârbuconf. univ. dr. ing. Ion Ionescu

drd. ing. Oana Tonciu

CORECTURÃ TEXTE: Marius Iancu

ADVERTISING SALES MANAGER: Claudiu Tudose

MARKETING MANAGER: Laura Iacob

REVISTA UNELTE ŠI ECHIPAMENTE este opublicaøie lunarã a

MEMBRU FONDATOR: Cãtãlin BerariDIRECTOR GENERAL: Adrian Rus

DIRECTOR VÂNZÃRI PUBLICITATE: Radu GãvrušDIRECTOR EDITORIAL: Diana Ionescu

DIRECTOR DE PRODUCØIE: Mihai Voivod

PRELUCRARE IMAGINE: Daniel Dragomir,Alice Stoicescu, Augustin Zamfirescu

ABONAMENTE: Mariana GheorgheTel: 021-202.82.70; O.P. 33, C.P. 52,

Bucurešti

CORESPONDENØÃ:O.P. 33, C.P. 52, Bucureštie-mail: [email protected]

www.hiparion.com

ADRESA: Bucurešti, Str. Nerva Traian nr. 3, Bl. M 101, Et. 8, sector 3;

Tel.: 021-202.82.70,Fax: 021-202.82.69

Distribuøie prin: HIPARION DISTRIBUTIONTUTUN ŠI ZIARE

SYMMETRIARODIPET

Revista de Unelte ši Echipamente este marcã înregistratãISSN 1582-4217

Copyright HIPARION MAGAZINESReproducerea integralã sau parøialã a textelor sau

ilustraøiilor din Revista de Unelte ši Echipamente esteposibilã numai cu acordul prealabil scris al

HIPARION MAGAZINES.Întreaga rãspundere privind corectitudinea

informaøiilor revine semnatarilor articolelor ši firmelor care îši fac publicitate.

Într-o recentã emisiune televizatã, ministrul Radu Berceanu spunea cã va

împinge toate contractele aflate în desfãšurare sã fie fãcute bine ši la

termen. Cine nu va respecta aceste douã condiøii va fi scos de pe

lucrare. Tot domnia sa afirma cã lucreazã la câteva proiecte legislative care,

dacã vor fi votate, vor elimina toate tergiversãrile ce întârzie execuøia. Dacã

am înøeles eu bine, multe firme de construcøii – angajate pe anumite lucrãri

de infrastructurã – acceptã avansuri de 20 – 30% din valoarea totalã, dar

nici mãcar nu se apucã de treabã. Apoi, dupã ce presa sau vreo altã

instituøie se sesizeazã, constructorii invocã tot felul de motive, pierdute

undeva prin procesul tehnologic, ši, culmea, chiar sunt crezuøi. Se invocã

studiile geo, exproprierile sau mai štiu eu ce, de parcã dumnealor nu štiau

la ce se înhamã când s-au dus la licitaøie. Se apucã de lucru, dacã li se

acordã restul sumei. Dacã nu, ašteaptã sã se rezilieze contractul ši se

merge la tribunal, conform celor spuse de ministru.

Un alt lucru interesant, explicat de ministrul Berceanu, este modificarea

legii achiziøiilor, care va elimina din start firmele cu cele mai mari preøuri în

cadrul unei licitaøii, dar ši cu cele mai mici. Astfel, statul nu se mai aruncã

sã accepte oferta oricãrei firme de garsonierã ce liciteazã cu preøuri

ridicole, ci pe a uneia care are šanse sã ducã acel proiect la finalizare. Prin

urmare, nici firmele nu se vor mai repezi sã vinã cu oferte minuscule, de

teamã sã nu fie eliminate încã de la început.

Nu am verificat informaøiile date de ministru în emisiunea televizatã, însã

înclin sã-l cred, din moment ce muløi s-au îmbogãøit din šosele pe care

încã nu le-au fãcut. Sunt convins cã tertipurile sunt mult mai numeroase,

însã sperãm cã statul, mãcar de dragul Uniunii Europene, le va combate

pe câteva dintre ele, dacã nu pe toate. Sã nu uitãm cã existã multe proiecte

începute, aša cã ar fi foarte mult de lucru în urmãtoarea perioadã.

Luna aceasta au intrat în rezervele Bãncii Naøionale 5 mld. de euro, iar

împru mutul, dacã va fi gestionat cum trebuie, va avea rolul de a crešte

încrederea investitorilor strãini. Totodatã, banii aceštia vor stopa depre -

cierea leului în faøa celorlalte monede. Sper cã o parte din aceste fonduri

vor fi dirijate cãtre infrastructurã, iar o alta cãtre bãnci, care vor mai îmblânzi

puøin standardele de creditare ši vor relaxa ši sectorul imobiliar. Totuši, criza

economicã este în toatã lumea, aša cã mã tem cã investitorii nu vor da

buzna cu mari investiøii la noi în øarã, doar pentru cã am primit prima tranšã

de împrumut. Poate la a doua sau la anul viitor. Oricum, ne-am obišnuit cu

gândul cã 2009 e compromis.

Dragoš Nicolae

Analizând în faøa televizorului

TIPAR:

006 editorial:06 editorial.qxd 5/7/2009 11:36 AM

007 case kid:000 case_CX.qxd 5/6/2009 4:14 PM

I N F O - N E W S

8

Generaøia urmãtoare deîncãrcãtoare frontale pe pneuri, cu cuplare rapidã, de la Cat“Fusion” de la Caterpillar, cu cuplarerapidã, permite încãrcãtoarelor fron -tale sã utilizeze o gamã largã deunelte, fãrã a renunøa la perfor -manøele obøinute de operatori laechipamentele cu accesorii ata šate,se spune pe site-ul www.khl.com.Soluøia problemei este datã de unnou design paten tat care depla sea -zã centrul de greu tate al punc tuluide cuplare mai aproape de utilaj. Fusion are un design de des chi -dere amplã care permite opera to -rilor sã vadã punctele de cuplãpentru cuplãri/decuplãri rapide aleaccesoriilor. Utilajul are ši un set decame care øin acce soriul fix, eli mi -nând orice fel de joc.

Michel Jenny, consultant pentrutuneluri ši demolãri al Caterpillar, adeclarat cã: “Vechile sisteme deprin dere cu clemã erau o mare pro -ble mã, pentru cã, în timp, clemelese uzau ši tot sistemul avea joc.Noul design este conic, aša cãacest inconvenient este eliminat.”

Sistemul de cuplare este dispo -

nibil pe încãrcãtoarele Caterpillar

medii, adicã pe modelele de la

924H la 972H, acoperind toate cla -

sele de cupã, de la 2,3 m3 la 5,5 m3,

precum ši pe încãrcãtoarele fron tale

purtãtoare de unelte IT38 ši IT62.

“Cel mai mare avantaj este cã

platforma se potrivešte ši gamei de

la 924 la 972, aša cã pot fi folosite

o multitudine de accesorii”, a

declarat Jenny.

Existã ši adaptoare care permit ca

sistemul Fusion sã fie utilizat ši cu

accesorii care nu sunt fabricate de

Caterpillar. n


008 info cat:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 12:43 PM

009 genco:000 stihl.qxd 5/11/2009 1:56 PM

I N F O - N E W S

10

Prevederi optimiste pentru piaøa de închirieri a utilajelor de lucru la înãløime

Conform revistei Access In -

ternational, Federaøia Inter -

naøionalã a Utilajelor de lucru

la înãløime (International Powered

Access Federation - IPAF) a decla -

rat cã cercetãrile legate de piaøa

de închiriere a utilajelor pentru înãl -

øime au dezvãluit faptul cã cele mai

mari pieøe pentru astfel de utilaje

încã mai au potenøial de creštere.

Anunøând publicarea studiului de

cãtre IHS Global Insight la con fe -

rinøa de presã a IPAF de la Inter -

mat, Tim Whiteman a spus cã

sumele pe unitate cheltuite pen tru

utilaje cu nacele variazã mult în

øãrile europene.

În Marea Britanie, cheltuielile pe

unitate în anul 2007 au fost es -

timate la 27 de euro, în Spania, la

19 euro, ši, în scãdere, în Franøa, la

10 euro ši Germania la 7 euro. “În

Marea Britanie se utilizeazã de trei

ori mai mult platformele de lucru la

înãløime (MEWP) decât în Franøa”, a

spus Whiteman. Totodatã, poten -

øialul de creštere este însemnat (în

mai multe øãri europene n.r.).

Raportul conøine ši previziuni le ga -

te de veniturile din închirierile uti -

lajelor de lucru la înãløime pentru

anul 2009, IPAF/IHS Global esti -mând o scãdere de 6% per total,cele mai afectate pieøe fiind MareaBritanie (în scãdere cu 8,6%) ši Spa -nia (cu 9,8%). Cele mai mici scã derisunt ašteptate în Olanda ši Belgia.Este posibil ca aceste cifre sã fiedoar foarte optimiste, pentru cãmari companii de închirieri precumCramo, Ramirent, Loxam ši alteleanticipeazã scãderi ale veniturilorpotenøiale cu mai mult de 10%.Prešedintele IPAF ši directorulcom paniei irlandeze de închirieriHeight for Hire a spus la conferinøade presã cã, dupã pãrerea sa,previziunile IPAF s-ar putea sã fieoptimiste. “Eu cred cã vom vedeascãderi mai mari decât în raport...Mã bazez pe presiunea foartemare care apasã companiile deînchirieri, din cauza supraapro vi -zio nãrii cu utilaje a multor pieøe.” n


010 info IPAF:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 12:48 PM

011 meva:000 case_CX.qxd 5/6/2009 4:17 PM

E X P O - N E W S

12

Construct Expo Utilaje 2009, la a treia ediøie

Ca ši în anii precedenøi, ex -po ziøia a fost dedicatã ex -clusiv industriei echipa men -

telor tehnologice pentru construcøii.La standuri ši-au ocupat locurile

peste 150 de expozanøi din 12 øãri,

unde au prezentat ultimele inovaøii

în materie. De asemenea, scopul

expoziøiei s-a dorit a fi ši unul de

business, deoarece târgurile sunt

„Investiøia în

infrastructurã începe

prin investiøia în

utilaje performante”,

titreazã un comunicat

de presã trimis de

ROMEXPO, ši trebuie

sã le dau dreptate. În

mod cert viteza de

execuøie a unei

construcøii depinde

mult de numãrul ši

calitatea utilajelor din

šantier. Fãrã-ndoialã

cã štiøi deja cã târgul

CONSTRUCT EXPO

UTILAJE 2009, aflat la

a treia ediøie, s-a

desfãšurat în

perioada 1- 4 aprilie.

Iar dacã nu aøi fost,

probabil cã štiøi cã

aceastã a treia ediøie

nu s-a asemãnat cu

primele douã,

motivele fiind simplu

de intuit.


012-014 expo news:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 12:52 PM

E X P O - N E W S

un moment bun de discuøii, oferteavantajoase ši evaluãri. Conform co -municatului transmis de ROMEXPO,„specialištii susøin cã, deši se esti -meazã scãderi la nivelul vânzãrilorde utilaje de construcøii în anul2009, investiøiile se fac în acest ancãtre inovaøiile în domeniu: soluøiide utilare cu motoare economiceelectrice, sisteme de control alutilajelor prin GPS etc.”Ediøia din acest an a adus, pe lângãfirmele tradiøionale din Europa, šicom panii din China – unul din li de riimondiali în producøia de utilaje grele.Specialištii au putut vizita spa øiilede expunere ale unor companiiproducãtoare din Spa nia, Danemarca,Portugalia, Italia ši Germania.„România ši, în general, øãrile dinEstul Europei sunt consideratestate în care industria construcøiilorîši va reveni cel mai rapid. Pentruconstrucøii, dar ši pentru proiectelede infrastructurã anunøate de Gu -vernul României în 2009 este ne ce -sar ca piaøa utilajelor sã fie pre gã -titã cu ultimele noutãøi. O in dustriecare a înregistrat un pro cent de40% din domeniul investiøiilor în2008 nu poate sã nu se pro mo -veze într-un an de crizã,” a spus dl. Doru Simovici, Director Generalal Romexpo.În aceeaši perioadã, 1-4 aprilie, laROMEXPO s-au desfãšurat ši:ROMENVIROTEC – o expoziøie inter -naøionalã pentru echipamente šitehnologie de protecøia mediului;EXPORENEW ENERGY – expoziøiepentru tehnologii regenerabile;ROMCONTROLA – expoziøie inter -naøionalã pentru tehnicã de mã -surare ši control, automatizare,electronicã ši prelucrarea datelor,aparaturã de laborator. n



015 atlas copco buc:000 case_CX.qxd 5/6/2009 4:23 PM

I N F O - N E W S

Palfinger instaleazã nacela la 26 m pe camioanele de 3,5 tcapacitate totalã de încãrcare (GVW)Palfinger Platform, divizia Palfingercare combinã variantele Bison šiWumag ale nacelelor montate pecamioane, susøine cã a bãtutrecordul mondial cu plat forma sapentru lucru la înãløime, de 25.8 m,de pe noul camion de 3,5 t GVW, P 260 B, prima dintr-o serie de

trei modele pentru înãløimi de 18,22 ši 26 m. Platforma, care a avut lansarea laIntermat, este primul utilaj carecombinã tehnologii de la Bison šiWumag (tehnologie pentru alu mi -niu de la Bison ši expertiza dedesign pentru šasiuri ši axe de la

Wumag), a spus directorul de vân -zãri al companiei Palfinger Platform,Stefan Kulawik.În afarã de înãløimea la care ajun ge,precum ši cei 13,3 m de extinderespre partea dorsalã a platformei(12,5 m spre partea frontalã ši late -rale), o altã caracteristicã notabilã

16 Revista de Unelte ši Echipamente n mai 2009

016-017 info palfinger:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 12:57 PM

I N F O - N E W S

a utilajului este designul compact,cu un šasiu scurt Nissan Cabstar,care reduce lungimea totalã la 6,9 m ši lãøimea la 2,1 m. Toate treivariantele vor fi disponibile dinseptembrie 2009.Între timp, a explicat Dirk Engels,directorul general al companieiPalfinger Platform, integrarea unitã -

øilor Bison ši Wumag progreseazãîntr-un ritm bun. Sediul Wumag dela Krefeld este responsabil de vân -zãrile internaøionale, de service šicer cetare-dezvoltare, iar cele douãde lângã Lobau au responsabilitatepentru achiziøii, transferul materia le -lor, asamblare ši control calitativ. LaKrefeld vor fi asamblate ši uti la jele

Wumag Jumbo de 53 m ši peste.Engels a spus cã distribuøia bran -durilor se face combinat pe toatepieøele – în Spania, de exemplu,dealerul Mycsa, care distribuieTadano Faun ši Bison, vinde acumši utilaje Wumag, iar în MareaBritanie Skyking reprezintã toatãga ma de produse. Deši numelePalfinger Platform a fost preferatpentru divizia de nacele, mãrcileBison ši Wumag vor continua sãexiste. În acelaši timp cu integrarea celordouã divizii de nacele, Palfinger îširestructureazã afacerile. Totalulforøei de muncã pentru nacele lamomentul achiziøiei Wumag în -suma 450 de persoane. ˝Scopulnostru este de a stabili echipa debazã undeva în jur de 300 depersoane ,̋ a declarat Engels. Com -pania a produs 570-580 de utilajeanul trecut, iar previziunile pentruanul acesta sunt de apro ximativ300 de unitãøi.Cele mai afectate modele suntcele de 3,5 ši 7,5 tone, dar Kulawika declarat cã fimra are deja maimult de 20 de comenzi pentru mo -delul de peste 100 m, unele venitechiar din Australia ši Taiwan (ocompanie din Taipei care închiria -zã echipament). ˝Piaøa pentru celede 100 m este încã stabilã˝, a maispus acesta. Fuziunea liniilor de produse aleBison ši Wumag a dus la dubluride produse. Celebrul sistem decontragreutãøi duble de la Bison vacontinua sã fie folosit pentru utilajede pânã la 35 m, dar producøiapentru cele patru modele Bisondin clase superioare va fi opritã,accentul fiind pus pe clasa de pro -duse Jumbo de la Wumag. n

Revista de Unelte ši Echipamente n mai 2009 17

016-017 info palfinger:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 12:57 PM

M E G A T E H N I C

18

Echipamentele tehnologice pentrusudarea prin procedeul SEI/MMA

Acest procedeu a fost pre zen -tat mai detaliat în arti colul„Procedeele ši echipamen -

tele tehnologice de sudare”, pu -blicat în numãrul din luna aprilie alrevistei noastre. Pentru reme mo rareprezentãm principalele parti cu la -ritãøi ale acestui procedeu (fig. 1,documentare Metabo):

l arcul electric se dezvoltã întrepiesa sudatã ši miezul metalic alunui electrod fuzibil;

l miezul electrodului furnizeazãmatalul de adaos;

l învelišul electrodului gene -reazã gazele ši zgurile pentru pro -tejarea arcului electric ši a bãii defuziune de efectele negative aleaerului ambiant;

l poate fi folosit pentru aproapetoate metalele sudabile pornind dela grosimea de 1,5 mm, electroduladaptându-se la metalul de bazã;

l curentul minim de sudare în „A”trebuie sã fie egal cu 40d (d fiinddiametrul electrodului în mm).Alcãtuirea generalã a unui post desudare cu arc electric ši electrodînvelit este prezentatã în fig. 2,documentare [7].

Generatoarele electrice pentrusudarea MMASursele de curent la sudarea cu

arc electric sunt generatoarele de

sudare care trebuie sã înde pli -

neascã anumite condiøii tehnice ši

constructive [15]:

l sã poatã funcøiona îndelungat

în regim de scurtcircuit;

l sã asigure trecerea rapidã din

regim de scurtcircuit în regim de

sarcinã ši invers;

l sã permitã reglarea curentului

în limite largi ši în trepte fine;

l sã aibã tensiuni de mers în gol

suficient de mari pentru amorsarea

arcului;

Sudarea cuelectrozi înveliøi(SEI), respectivsudarea manualãcu electrozi înveliøi(MMA – ManualMetal Arc), esterealizatã cuajutorul arculuielectric creat šiîntreøinut întremiezul metalic alelectrodului šipiesa de sudat.

Prof. univ. dr. ing. Gh. P. ZAFIUUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti Catedra Mašini de Construcøii


Fig. 1

018-033 megatehnic zafiu:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:01 PM

M E G A T E H N I C

l sã aibã un randament ridicat ši

un consum minim la mersul în gol;

l sã fie durabile, ušor de între øi -

nut ši de manipulat.

Generatorul electric furnizeazã cu -

ren tul constant a cãrui intensitate

se alege în funcøie de diferiøii

parametri ai procesului de sudare:

diametrul electrodului, natura înve -

lišului, poziøia de sudare, tipul

asamblãrii, dimensiunea ši tipul

pieselor ce se asambleazã.

Generatoarele electrice folosite la

sudarea manualã cu arc electric,

cu electrod învelit, se pot clasifica

dupã diferite criterii (fig. 3):

a) dupã principiul de funcøionare:l statice;

l rotative.

b) dupã tipul curentului electric desudare:

l surse de curent continuu (CC):

- convertizoare de sudare;

- redresoare de sudare;

- invertoare de sudare;

- grupuri electrogene.

l surse de curent alternativ (CA):

- transformatoare de sudare.

c) dupã mãrimea curentului ma -xim de sudare:

l surse generatoare a curenøilor

cu intensitatea de maximum 180 A,

folosite în cazul electrozilor cu

diametre între 1,5 ši 4 mm;


cu intensitatea de maximum 350 A,

folosite în cazul electrozilor cu

diametre între 2 ši 6 mm;


cu intensitatea de 600...1500 A,

folosite în cazul electrozilor groši

cu diametre peste 8 mm.

d) dupã mobilitate:l portabile, prevãzute cu mânere

de prindere;

l mobile, montate pe šasiuri cu roøi;

l semifixe, cu organe de ridicare

ši manipulare.

Tensiunea în gol a generatorului

(U0) trebuie sã fie superioarã ten siu -

nii de amorsare (mai ales în curent

alternativ), find astfel cuprinsã între

40 ši 80 V. Între tensiunea ši cu -

rentul electric de sudare este o

legãturã datã de caracteristica ex -

ternã a sursei de curent de sudare.

Aceastã caracteristicã trebuie sã


Fig. 2

Fig. 3


fie coborâtoare, pentru ca surselede curent sã îndeplinescã o seriede condiøii care sã asigure bunades fãšurare a procesului de sudare:

l variaøia curentului de sudaresã fie cât mai micã atunci cândtensiunea arcului electric crešteda toritã lungirii sale (cauze: topirea,ridicarea electrodului);

l tensiunea la bornele sursei decurent sã permitã amorsarea ar -cului electric;

l curentul de scurtcircuit sã nudepãšeascã mult curentul de su -dare, pentru ca în cazul lipirii elec -trodului de piesã sã nu se producãdeteriorarea sursei de curent;Posturile de sudare cu electrodînvelit pot fi de trei tipuri [14]:

l cu sursã de putere în curentcontinuu;

l cu sursã de putere în curentalternativ;

l mixte, cu sursã de putere încurent continuu ši alternativ.Cele mai bune caracteristici alesu durii sunt, de obicei, obøinuteutilizând surse de alimentare decurent continuu. Curentul continuupermite folosirea oricãrui fel depolaritate, dar are randament maiscãzut din cauza elementelor în miš -care ši formeazã un suflu mag -netic ce duce la devierea arcului.Ca un principal avantaj se poateconsidera mãrimea arcului, care îiconferã acestuia o bunã stabilitate.Diferitele tipuri de posturi de su -dare sunt deservite de generatoarecare pot fi:

l Transformatoarele statice mono -fazate, care furnizeazã curent al ter -nativ de 50 Hz. Aceste posturi suntcele mai economice din piaøã šicele mai simple;

l Transformatoarele statice mono -fazate sau trifazate cu redresor

(pun øi de diode, tiristori sau tran -

zistori), care furnizeazã curent con -

tinuu. Bornele electrice de iešire

sunt marcate cu semnele conven -

øionale (+) ši (–);

l Grupurile rotative cu schimbã -

tor de frecvenøã, compuse dintr-un

motor care antreneazã un gene ra tor

de curent alternativ de 150...450 Hz;

l Transformatoarele rotative cu

redresor, care furnizeazã curent

continuu redresat;

l Invertoarele de curent.

Denumirile comerciale ale pos tu -

rilor de sudare sunt cores pun zã -

toare principiului funcøional ši con -

strucøiei echipamentelor de sudare

folosite, în funcøie de care se dis ting

diferitele categorii, ca de exemplu [16]:

a. Tehnologia electromecanicã, ali -

mentare monofazicã

l Post de sudare portabil, mono -

fazat, cu curent alternativ protejat

termostatic;

l Post de sudare pe roøi, mono -

fazat, cu curent alternativ protejat

termostatic;


fazat, cu curent alternativ având

dublã tensiune secundarã;


fazat, cu curent alternativ (CA) ši

continuu (CC) protejat termostatic;

b. Tehnologia electromecanicã, ali -

mentare trifazicã

l Post de sudare pe roøi, trifazat,

cu curent continuu;

l Redresor pe roøi, trifazat, cu cu -

rent continuu controlat prin tiristori.

c. Tehnologia invertor, alimetare

mono fazicã

d. Tehnologia invertor, alimetare tri -

fazicã

e. Tehnologia electronicã, alimen -

tare trifazicã

l Post de sudare pe roøi, trifazat,

controlat prin tiristori;

M E G A T E H N I C


Fig. 4

Fig. 5


f. Tehnologia «chopper», alimen taretrifazicã

l Post de sudare pe roøi, elec -tronic, controlat prin microprocesor;

Echipamente de sudare tradi -øionale pentru sudarea cu arcelectric cu electrod învelit. Teh -nologia transformator.Ca orice transformator electric,trans formatorul pentru sudare (fig. 4,documentare Ciata) este o mašinãelectromagneticã staticã de curentalternativ, care transformã energiaelectromagneticã primarã de anu -miøi parametri (U1,I1) într-o energieelectromagneticã secundarã dealøi parametri (U2,I2), la frecvenøãconstantã (f1=f2=constant). Cei doiparametri care dau puterea, ten -siunea (U) ši curentul (I) suferã printransformare schimbãri inverse: dacãtensiunea se micšoreazã, curentulse mãrešte, ši invers. La baza func -øionãrii transformatorului stã princi -piul inducøiei electromagnetice.Avantajele principale ale utilizãriitransformatoarelor de sudare con -stau în randamentul bun, robus -teøea ši întreøinerea simplã.Din punct de vedere constructiv,trans formatorul are douã pãrøiprincipale:

l circuitul magnetic, reprezentatde miezul de fier, constituit din tole

de oøel electrotehnic pentru redu -

cerea pierderilor în fier;

l circuitele electrice, repre zen tate

de douã sau mai multe înfãšurãri

din cupru sau aluminiu, realizate în

jurul circuitului magnetic, fiind deci

cuplate electromagnetic.

În fig. 5, documentare [10], sunt

pre zentate principalele pãrøi com -

po nente ale unui transformator

pentru sudare:

l carcasa (1);

l cadrul magnetic (2);

l înfãšurarea secundarã de

reacøie (3);

l miezul magnetic mobil (4);

l înfãšurarea secundarã de bazã (5);

l înfãšurarea primarã (6);

l plãcuøa de reglaj (7);

l šurubul de reglaj (8);

Înfãšurarea secundarã de reacøie

se folosešte pentru a obøine curba

caracteristicã coborâtoare. Regla -

rea brutã a curentului de sudare se

face cu ajutorul plãcuøei de reglaj

(7). Prin poziøia acesteia se asigurã

domeniul de reglaj în douã trepte,

ca de exemplu: 75...230 A sau210...480 A. Curentul de sudare poa -te fi reglat fin cu ajutorul miezuluimagnetic mobil (šunt magnetic)printr-un mecanism šurub/piuliøã.

Materialele feromagnetice sunt

rea lizate sub formã de tole ši au

grosimi de: 0,5; 0,35; 0,2 [mm]pen tru frecvenøe de 50 - 60 [Hz] ši

respectiv: 0,2; 0,15; 0,1; 0,08 [mm]pentru frecvenøe de 400 [Hz] ši su -

perioare. Tolele se confecøioneazã

din aliaje de fier ši siliciu (pânã la

4,3% Si). Siliciul determinã creš te -

rea rezistivitãøii materialului (se limi -

teazã curenøii turbionari), dar face

ca tabla sã devinã durã ši casantã

(nu se pot lamina table foarte sub -

øiri). Pentru crešterea în continuare

a rezistivitãøii miezului magnetic, to -

lele ce realizeazã miezul respectiv

sunt izolate între ele prin oxidare,

lãcuire sau cu izolaøii ceramice.

Circuitul magnetic are urmãtoarele

funcøii:

l Concentrarea liniilor de câmp;l Susøinerea înfãšurãrilor;

M E G A T E H N I C

21Revista de Unelte ši Echipamente n mai 2009

Fig. 6a

Fig. 6b


l Transmiterea cuplului forøelor;l Transmiterea cãldurii.

Înfãšurãrile sunt realizate în mareamajoritate a cazurilor din con duc -toare de cupru cu secøiune circu -larã. Conductorul de bobinaj esteizolat (pentru a preveni scurtcircui -tarea spirelor între ele) cu: email,email ši fibre textile din bumbacši/sau mãtase ori cu fibre anor -ganice. Cuprul are rezistivitatea la20 [°C], ρCu = 0,01724 [Ω.mm2/m] šicoeficientul de variaøie a rezis ti vi tã -øii cu temperatura αρ = 3,93x10-3 [1/°C].Pentru bobinarea transforma toa -relor de putere micã se limiteazãdiametrul maxim al conductoruluila 3 [mm]. Înfãšurãrile sunt realizatepe o carcasã din material die lec tricla care, dupã bobinare, se ata šea -zã miezul magnetic. Între straturile

de conductor bobinate pe carcasãse introduc folii izolante, iar întreprimar ši secundar se poate intro -duce o folie conductoare ce seconecteazã printr-un fir de cupru lajugul magnetic (la masa apara -tului). Folia (din tablã de cuprufoarte subøire, bobinatã cu o spirãastfel încât capetele sã nu fie înscurtcircuit) se numešte ecran šiare rol de protejare a sarcinii utile(conectate în secundar) faøã de ten -siunile mari ši perturbaøiile electro -magnetice din circuitul de la carese alimenteazã înfãšurarea primarã.Pentru umplerea interstiøiilor dintretole ši spire se executã im preg na -rea transformatoarelor. Prin im preg -nare se eliminã spaøiile dintre tole(se reduce zgomotul datorat vibra -øiilor tolelor). Se eliminã astfel šiaerul dintre spire sau din mate -rialele izolante (se înlãturã higro -sco picitatea ši se crešte tensiuneade strãpungere) prin aceasta obøi -nându-se, în plus, crešterea con duc -tivitãøii termice ši a rigiditãøii mecanice.Înfãšurarea care primešte energiade la sursã se numešte înfãšurareprimarã, iar cea care cedeazã ener -gia circuitului de sudare se nu -mešte înfãšurare secundarã. Dupãcum tensiunea înfãšurãrii secun -dare este mai mare sau mai micãdecât cea a înfãšurãrii primare,

transformatorul este ridicãtor saucoborâtor de tensiune.

Datele nominale ale unui transfor -

mator sunt:

- puterea nominalã, SN, mãsu ratã

în VA, reprezintã puterea aparentã

la bornele circuitului secundar;

- tensiunea nominalã primarã, U1N,

mãsuratã în V, reprezintã tensiunea

aplicatã înfãšurãrii primare în re -

gim nominal;

- tensiunea nominalã secundarã,

U2N, mãsuratã în V, este tensiunea

rezultatã la bornele secundare, la

mersul în gol, primarul fiind ali men -

tat cu tensiunea U1N;

- raportul nominal de transfor ma -

re, k, este raportul între tensiunea

primarã ši cea secundarã la mer -

sul în gol;

- curentul nominal (primar ši se -

cundar), curentul de linie, I1N ši I2N,

mãsurat în A;

- tensiunea nominalã de scurt cir -

cuit, Usc, mãsuratã în V, este ten -

siunea aplicatã unei înfãšurãri

când cealaltã este legatã în scurt -

circuit, iar în înfãšurarea alimentatã

curentul are valoare nominalã;

- frecvenøa nominalã, f, mãsuratã

în Hz (50 Hz în Europa, respectiv

60 Hz în America de Nord);

- randamentul η;- schema ši grupa de conexiuni.

M E G A T E H N I C


Fig. 7a

Fig. 7b

Tabelul 1

Intensitatea curentului de sudare, I2 Tensiunea convenøionalã de lucru, U2pânã la 100 A 22 V

de la 100 A pânã la 150 A 24 Vde la 150 A pânã la 200 A 26 Vde la 200 A pânã la 250 A 28 Vde la 250 A pânã la 300 A 30 Vde la 300 A pânã la 350 A 32 Vde la 350 A pânã la 400 A 34 Vde la 400 A pânã la 450 A 36 Vde la 450 A pânã la 500 A 38 Vde la 500 A pânã la 550 A 40 Vde la 550 A pânã la 600 A 42 V

la 600 A 41 V


M E G A T E H N I C

Regimul nominal al transforma to -rului – este regimul definit de an -samblul valorilor mãrimilor înscrisepe plãcuøa indicatoare a transfor -matorului care caracterizeazã func -øionarea în condiøii prescrise (regi -mul de sarcinã pentru care a fostproiectat).Condiøiile normale de funcøionarea transformatoarelor pentru sudaresunt urmãtoarele:

l umiditatea relativã a aerului,95% la +20°C;

l temperatura mediului încon ju -rãtor, – 20°C .... + 40°C;

l altitudinea, pânã la 1000 m;l medii lipsite de agenøi corosivi,

fãrã pericol de incendiu sau explozie.Transformatoarele trebuie sã fie di -mensionate pentru a suporta cu -ren tul de sudare nominal, subtensiunea de lucru nominalã, la oduratã activã de funcøionare (DA)de 60% cu un ciclu de lucru avânddurata de 5 min., repartizate astfel:

l durata de sudare: 3 min;l durata pauzei: 2 min; l tensiuni primare nominale:

220 V, 380 V sau 660 (500) V;l frecvenøa nominalã: 50 Hz.

Tensiunea convenøionalã de lucru(U2) este o funcøie continuã acurentului de sudare (I2). Valorilestandardizate ale acestei tensiunide lucru sunt precizate în tabelul 1.

Tensiunea de mers în gol trebuie

sã corespundã valorilor indicate pe

eticheta transformatorului. Valoa -

rea maximã a tensiunii secundare

admise este de 75 V.

Transformatoarele pentru sudare tre -

buie sã funcøioneze în bune con diøii,

realizând o sudare corespunzã toa -

re la variaøia tensiunii reøelei de

alimentare cu +10% ši –15%.

Reglarea curentului de sudare poa -te fi continuã, în trepte sau mixtã.Unele modele permit reglajul fin alintensitãøii curentului electric desu dare prin modificarea poziøieimiezului magnetic mobil. Curentul de sudare minim reglattrebuie sã asigure o îmbinarecores punzãtoare în condiøii optine(grosimea tablei, grosimea electro -dului etc.) Curentul de sudare mi -nim reglat la o tensiune de lucruconvenøionalã nu trebuie sã depã -šeascã 1/3 din curentul nominalde sudare.Curentul de sudare maxim reglatla o tensiune de lucru conven -øionalã nu trebie sã fie mai maredecât curentul de sudare admis lasudarea manualã cu DA=30%.Transformatorul de sudare careper mite funcøionarea la un curentde sudare mai mare decât cel

Caracteristicile tehnice Domeniile de mãrimi pe tipuri Portabil Pe roøi

Tensiunea de la reøea V 230; 230/400 230; 230/400Frecvenøa Hz 50 – 60 50 – 60Intensitatea reøelei A 16; 16/10 16; 16/10 – 25/16Puterea absorbitã kW 2,5 – 2,6 2,5 – 4,2Tensiunea în gol V 43…46 – 45…50 43…46 – 45…50Plaja de reglare a curentului de sudare A 55…80; 40…140; 55..160 55..160; 55..190;

55…250; 40…200; 40…250; 60…200; 85…250; 70…350;

40…400Masa kg 9 – 18,8 16,4 – 23

Tabelul 2

Caracteristici tehnice Domeniile de mãrimiTensiunea de la reøea V 230/400Frecvenøa Hz 50 – 60Intensitatea reøelei A 16/10Puterea maximã absorbitã kW 6,5 – 15 Puterea absorbitã la 60% kW 2,0 – 11 Factorul de putere cos ϕ 0,45 – 0,7 Tensiunea în gol V 50 – 71 Plaja de reglare a curentului de sudare A 40...200; 55...250;Curentul maxim la 10% – 15% A 170 Curentul la 35% A 112 – 350 Curentul la 60% A 80 – 265 Diametrul electrozilor utilizaøi mm 1,6 – 6 Masa kg 25 – 81

Tabelul 3

Fig. 8



M E G A T E H N I C

nominal, la o duratã activã de func -øionare redusã ši care nu are undispozitiv de blocare, de depãširesau o schemã de protecøie ter mi -cã, trebuie prevãzut obligatoriu cuo etichetã care sã indice cores pon -denøa dintre curentul de sudare šidurata activã de funcøionare.Pe transformator vor exista cel puøindouã borne de protecøie:

- borna de protecøie prin legarela nul va fi plasatã în cutia cu bor -ne, în apropierea bornelor circui -tului de alimentare;

- borna de protecøie prin legare

de pãmânt va fi plasatã pe car -

casã, într-un loc ušor accesibil.

Bornele de protecøie vor fi con fec -

øionate din šuruburi de minimum

M 8, din alamã sau oøel, acoperit

cu un strat electrochimic de pro tec -

øie, ši vor fi marcate durabil ši clar

cu inscripøia "Pãmânt" sau prin sem -

nul convenøional de legare la pã -

mânt. Bornele se vor acoperi su pli -

mentar cu un strat de vaselinã tehnicã.

Bornele transformatorului pentru

sudare vor fi montate într-o poziøie

acce sibilã, ferite de lovituri, prote -

jate contra atingerilor accidentale.

Distanøa dintre borne va fi suficient

de mare pentru evitarea scurtcir -

cuitului între papucii cablurilor de

sudare. Bornele circuitului primar ši

cele ale circuitului secundar vor fi

montate pe feøe diferite, vor asi gu -

ra un contact bun ši vor fi marcate

în mod vizibil ši durabil cu in scrip -

øia "Reøea de alimentare", respectiv

"Circuit de sudare".

Transformatoarele de sudare pre -

zintã urmãtoarele avantaje:

l nu necesitã ungeri, deoarece

nu au organe de mašini în mišcare;

l randamentul este dublu înraport cu un convertizor de sudare;

l preøul de cost este mai reduscu 20%;

l simplitate constructivã. Dezavantaj: nu se utilizeazã la su -darea cu electrozi bazici sau cuînveliš subøire. Performanøele circuitului de sudaresunt date de urmãtoarele carac te -ristici:

- valoarea maximã a tensiu nii îngol (circuitul deschis), U0;

- curentul convenøional de su -dare, care indicã gama de reglaj alcurentului de sudare (minim-ma -xim) la tensiunea corespunzãtoarea arcului, I2;

- numãrul de electrozi de refe -rinøã ce pot fi sudaøi pânã la primaintervenøie a termostatului, pornitde la temperatura ambiantã, nc;

- numãrul de electrozi de refe -rinøã care pot fi sudaøi timp de oorã, când aparatul pornešte la tem -peratura ambiantã, nc1;

- valoarea medie a numãrului deelectrozi de referinøã care pot fisudaøi în prima orã de la reintrareaîn funcøiune pânã la intervenøiatermostatului, nh;

- numãrul de electrozi de refe -rinøã care pot fi sudaøi timp de oorã, când aparatul pornešte de lastarea termicã staøionarã, nh1.Specificaøii tehnice pentru sursade alimentare:

- tensiunea de alimentare alter -nativã ši frecvenøa sursei; 230 sau400 V (limita admisã ±15%), U1;

- curentul maxim consumat delinie, 16…20 A, I1max.Se pot utiliza urmãtoarele tipuri detransformatoare:

- transformatoare pentru sudarealimentate monofazic, furnizoare decurent alternativ;

Caracteristici tehnice Mãrimi pe tipuriTensiunea de la reøea V 230/400 230/400Frecvenøa Hz 50 – 60 50 – 60Intensitatea reøelei A 16/10 16/10Puterea maximã absorbitã kW 6 7,2Puterea absorbitã la 60% kW 2,3 3,3Factorul de putere cos ϕ 0,5 0,5Tensiunea în gol (CA) V 62 55Tensiunea în gol (CC) V 54 67Plaja de reglare a curentului de sudare (CA) A 55 – 160 45 – 230 Plaja de reglare a curentului de sudare (CC) A 40 – 130 25 – 160 Curentul maxim (CA) A 160 la 15% 220 la 10%Curentul maxim (CC) A 130 la 20% 150 la 15%Curentul la 35% (CA) A 105 118Curentul la 35% (CC) A 99 98Curentul la 60% (CA) A 75 90Curentul la 60% (CC) A 75 80Diametrul electrozilor utilizaøi în CA mm 2 – 4 1,6 – 5 Diametrul electrozilor utilizaøi în CC mm 1,6 – 3,2 1,6 – 4 Masa kg 30 40

Tabelul 4

Fig. 9



M E G A T E H N I C

- transformatoare statice ali men -tate trifazic, furnizoare de curentcontinuu;Transformatoarele monofazate con -cepute pentru sudarea cu electroziînveliøi pot fi de trei categoriidimensionale: ušoare (portabile),medii (pe roøi) ši grele (pe roøi). Transformatoarele de sudare por ta -bile (fig. 6a, documentare Snynwld,ši fig. 6b, documentare Telwin) ši(tabelul 2) sunt aparate ušoare(9,0...20 kg), prevãzute cu ventilatorpentru rãcire ši sunt folosite pentruexecutarea confecøiilor metalice înatelierele mecanice ši auto. Curen -tul liniar de sudare se regleazã prinšunt magnetic ši se sudeazã încurent alternativ utilizând electrozirutilici. Aparatele moderne de acesttip sunt prevãzute cu o serie defacilitãøi tehnologice:

l protecøie la supraîncãlzire printermostat;

l sunt echipate standard cu kit-ulcomplet de sudare (clešte porte -lectrod, clešte conector de masã,cabluri, ciocan de sudare, perie desârmã, mascã pentru sudare).Transformatoarele de sudare mediisunt prevãzute, de asemenea, cuventilator pentru rãcire (fig. 7a, docu -mentare Telwin, ši fig. 7b, docu men -tare ELEKTROSTA) ši (tabelul 2), aumasele de la 16,4 kg pânã la 23 kgši sunt folosite pentru executareaconfecøiilor metalice în atelierelemecanice ši auto.Transformatoarele de sudare greleau masele de la 25 kg pânã la 81 kg ši pot fi concepute în douãvariante constructive:

l CA – pentru curent alternativ(fig. 8) ši (tabelul 3), fiind folositepentru executarea confecøiilor me -ta lice cu electrozi bazici;

l CA/CC – pentru curent alter -nativ ši curent continuu (fig. 9,documentare Telwin) ši (tabelul 4),fiind folosite în sectorul con struc -øiilor medii-ušoare ši de întreøinere;Aparatele de sudare CA/CC mono -fazate în curent continuu (CC) šialternativ (CA) sunt prevãzute cu

ventilator pentru rãcirea forøatã. Cu -rentul liniar de sudare se regleazãprin derivator magnetic ši permiteo utilizare suplã ši facilã folosindtoate tipurile de electrozi înveliøi(rutilici, bazici, inox etc.). Aparatelemoderne de acest tip sunt pre vã zu -te cu o serie de facilitãøi tehnologice:

Caracteristici tehnice Domeniile de mãrimi pe tipuriGrele Foarte grele

Tensiunea de la reøea V 230/400 230/400Frecvenøa Hz 50 – 60 50 – 60Puterea maximã absorbitã kW 6,5 – 11,5 15,0 – 20, 0 Puterea absorbitã la 60% kW 4,5 – 7,0 10,0 – 16, 0 Factorul de putere cos ϕ 0,6 0,6 – 0,7 Tensiunea în gol V 56 – 65 65 – 70 Plaja de reglare a curentului de sudare A 40...200; 55...250; 60...350; 60...450Curentul maxim la 25% A 180 – 320 –Curentul maxim la 35% (EN60974-1) A 170 – 260 325Curentul maxim la 45% (EN60974-1) A – 410Curentul la 60% A 120 – 180 250 – 350 Diametrul electrozilor utilizaøi mm 1,6 – 6 2 – 8 Masa kg 44 – 99 100 – 190

Tabelul 5

Fig. 10



M E G A T E H N I C

l dotate standard cu punte re -

dresoare;

l protecøie cu termostat îm po -triva supraîncãlzirii;

l transformatoare bobinate cucupru. Transformatoarele realizate în teh -nologie electronicã, denumite širedresoare, au utilizare universalãcu diferite tipuri de electrozi: rutilici,bazici, inox, fontã, aluminiu ši celu -lozici, cu diametre cuprinse între1,6 ši 8 mm. Redresoarele suntechipamente de sudare care asi -gurã conversia curentului alternativ

de alimentare în curent continuu šipot fi realizate în douã varianteconstructive:

l redresoare mecanice;l redresoare cu tiristori.

Redresoarele mecanice, cu ali men -tare trifazicã (fig. 10, documentareTelwin), având mase mari (44 – 99 kg),sunt posturi de sudare manualã cuelectrozi înveliøi, cu šasiuri pe roøi šimâner pentru deplasare (tabelul 5).Reglarea intensitãøii este realizatãprin šunt magnetic ši pot funcøionacu supraîncãlzire. Asigurã tensiuniîn gol de 60...68 V ši se utilizeazãcu electrozi de diferite tipuri: rutilici,bazici, inoxidabili, din fontã ši dinaluminiu, cu diametrul cuprins între1,6 mm ši 6,0 mm. Alimentareapoate fi fãcutã trifazic (230/400 V),asigurând plaje largi de reglare acurentului de sudare (40...180,50...260 A, 60...320 A etc.).Redresoarele mecanice, cu ali men -tare trifazicã (fig. 11, documentareTelwin), având mase foarte mari(100 – 190 kg), sunt posturi de su -dare manualã cu electrozi înveliøi,cu šasiuri pe roøi ši mâner pentrudeplasare. Reglarea intensitãøiieste realizatã prin šunt magnetic šipot funcøiona cu supraîncãlzire.Asi gurã tensiuni în gol de 60...68 Vši se utilizeazã cu electrozi de di -ferite tipuri: rutilici, bazici, inoxidabiliši din fontã. Alimentarea poate fifãcutã trifazic (230/400 V), asi gu -rând plaje largi de reglare a cu ren -tului de sudare (50...250, 50...450 A,60...360 A etc.).Valoarea curentului reglat (I2) se ci -tešte pe o scalã gradatã în amperi,aflatã pe panoul superior al apa ra -tului. Corespondenøa între tensiu -nea arcului ši curentul de bi tat sestabilešte dupã relaøia (EN50060):U2 = (18+0,04 I2), [V]

Caracteristici tehnice Mãrimi pe tipuriCu tiristori Cu microprocesor

Tensiunea de la reøea V 230/400 230/400Frecvenøa Hz 50 – 60 50 – 60Puterea maximã absorbitã kW 12,2…26 24Puterea absorbitã la 60% kW 11,5 18 Factorul de putere cos ϕ 0,7 0,9 Tensiunea în gol V 76…85 60 Plaja de reglare a curentului de sudare A 25...620 5...600Curentul la 35% (EN60974-1) A 350 536 Curentul maxim la 40% (EN60974-1) A – 500Curentul la 60% A 270 410 Diametrul electrozilor utilizaøi mm 1,6 – 6 1,6 – 8 Masa kg 120…230 139

Tabelul 6

Fig. 11

Fig. 12



M E G A T E H N I C

Aparatul este protejat contra supra -încãlzirii prin intermediul unui ter -mostat. Intervenøia termostatuluiare ca efect debranšarea circui -tului de alimentare în momentul încare transformatorul atinge tempe -ratura prestabilitã, aprinzându-seun led aflat pe panoul frontal alaparatului. Dupã câteva minute derãcire, aparatul se rebranšeazãauto mat, ledul stingându-se.Aparatul se alimenteazã prin treiconductori (2p+1). Conductorul deculoare galben/verde servešte laîmpãmântarea aparatului (PE).Transformatoarele redresoare tiris -torizate de putere (12,2...25,7 kVA),cu alimentare trifazicã, având ma -se mari (100 – 230 kg), sunt posturide sudare manualã cu electroziînveliøi, cu šasiuri special conce -pute pentru a fi utilizate pe šan -tiere, regularizeazã curentul desudare cu tiristori (fig. 12, docu men -tare Telwin) ši asigurã stabilitateaabsolutã a parametrilor de sudare

(tabelul 6). Tensiunea în gol relativ

ridicatã (56...79 V) permite utilizarea

tuturor tipurilor de electrozi. Alimen ta -

rea poate fi fãcutã trifazic (230/400 V),asigurând plaje foarte largi de re gla -

re a curentului de su dare (25...300 A,

50...320 A, 40...620 A etc.).

Inovarea la nivel tehnologic ridicat

în domeniul transformatoarelor tri fa -

zate constã în controlul prin micro -

procesor. Acestea sunt destinate

domeniului industrial ši pot fi

folosite cu electrozi de tip aliminiu,

rutilici, bazici, inox. Caracteristicile

specifice unui astfel de trans for -

mator, din categoria foarte grele,

sunt prezentate în tabelul 6.

Invertoarele de sudare MMATehnologia invertor reprezintã odez voltare nouã a echipamentelorpentru sudare, aducând impor tan -te avantaje în construcøia acestora,printre care se amintesc:

l puterea mare într-un gabarit redus;

l reducerea considerabilã agreu tãøii;

l diminuarea importantã a con -su mului primar.Invertoarele reprezintã sursa de cu -rent pentru sudare, cu carac teris -tica tensiunii de iešire dreptun -ghiu larã [3]. Invertoarele monofazice (fig. 13a,documentare Telwin, ši fig. 13b,do cumentare Far Tools), având ten -siunea de alimentare de 230 V la50/60 Hz, ale cãror caracteristici(tabelul 7) satisfac cerinøele uneigame destul de largi de domenii,sunt aparate portabile deosebit deušoare (3,5 – 10 kg).

Caracteristici tehnice Domeniile de mãrimiTensiunea de la reøea V 230Frecvenøa Hz 50 – 60Intensitatea reøelei A 16/10Puterea maximã absorbitã kVA 2,5 – 7 Factorul de putere cos ϕ 0,98 Tensiunea în gol V 50 – 71 Plaja de reglare a curentului de sudare A 5...85 – 5...200Curentul la 60% A 60 – 180 Diametrul electrozilor utilizaøi mm 1,6 – 4 Masa kg 3,2 – 9,5

Tabelul 7

Caracteristici tehnice Domeniile de mãrimiTensiunea de la reøea V 230/400Frecvenøa Hz 50 – 60Intensitatea reøelei A 45/26Puterea maximã absorbitã kVA 20Tensiunea în gol V 70 Plaja de reglare a curentului de sudare A 3...400Curentul la 70% A 400 Diametrul electrozilor utilizaøi mm 1,6 – 4 Masa kg 11 – 40

Tabelul 8

Fig. 13a Fig. 13b

Fig. 14



M E G A T E H N I C

Invertoarele portabile cu alimen -tare monofazatã se pot utiliza lasudarea cu electrozi înveliøi rutilici,bazici ši din oøel inoxidabil, pentrumentenanøã ši intervenøii rapide.Dintre caracteristicile acestor apa -rate se pot aminti:

l stabilitatea mare a curentuluide sudare în condiøii de variaøii aletensiunii de alimentare;

l posibilitatea de alimentare dela grupuri electrogene sau de lareøea folosind prelungitoare electrice;

l funcøiile speciale precum: forøaarcului, amorsarea rapidã a arculuielectric, protecøia antilipire aelectrodului.Invertoarele trifazice (fig. 14, do -cumentare Telwin) cu tensiunea dealimentare de 230/400V la 50/60 Hz,au masa mai mare (11 – 40 kg).Caracteristicile acestora, prezen -tate în tabelul 8, le fac potrivitepentru lucrãri în cele mai diferitedomenii: artizanat ši industrie, con -strucøii pe amplasament, šantierenavale, lucrãri în larg pe nave etc.Printre perfecøionãrile specificeacestor invertoare se pot identifica:

l calmitatea excepøionalã de fu -ziune datoritã microprocesoruluicare asigurã reglajul ši un cordonperfect, aproape fãrã proiecøii;

l confortul în utilizare, intensificatprin dinamica arcului ši protecøiaantilipire;

l posibilitatea de citire ušoarã aparametrilor prin afišajul digital.Deoarece unele invertoare suntechi pamente multiprocedeu (MMAši TIG), acestea vor fi tratate mai pelarg într-un articol separat, într-unnumãr viitor al revistei.

Convertizoarele de sudareAceste surse sunt formate dintr-unansamblu compus prin cuplarea

Fig. 15

Caracteristici tehnice Domeniile de mãrimiMonofazate Trifazate

Putere maximã la 230V kW 4 3,7Putere maximã la 400V kVA -- 6,5Frecvenøa Hz 50 50Puterea motorului kW/CP /10 – 13 /13Plaja de reglare a curentului de sudare A 50...180; 40 - 200

50...200;60...130

Curentul la regim de lucru normal A 160 – 200 200Curentul la regim de lucru intens A 125 – 170 170Diametrul electrozilor utilizaøi mm 1,6 – 4 1,6 – 4 Masa kg 69 – 118 87

Tabelul 9

Fig. 16

Secøiunea minimã recomandatã a cablurilor de sudare (mm2)Lungimea cablurilor (m) Curentul de sudare (A)

30 – 100 100 – 200 200 – 300 0 – 15 25 35 5015 – 30 25 50 7030 – 60 35 70 90

Tabelul 10



M E G A T E H N I C

mecanicã a unui generator electricde curent continuu pentru sudarecu un motor termic. Motorul termicacøioneazã generatorul de curentcontinuu cu rotorul pe acelaši ax.Aparatul este echipat cu ventilatorcare asigurã o temperaturã optimãechipamentului electric.Generatoarele sunt de tipul cu ex -citaøie separatã ši serie anta go -nistã (GESSA) [3].Convertizoarele de sudare cu mo -tor termic sub forma unor gene ra -toare portabile monofazate (fig. 15,documentare SDMO), cu douã pri -ze monofazice (2x10/16 A – 230 V),sunt ideale pentru zonele de lucrufãrã electricitate. Se pot folosi toatetipurile de electrozi ši au utilizareintensivã ši/sau în condiøii dificile.Sunt produse ši unele generatoareportabile trifazate (fig 16, docu -men tare SDMO), pentru sudare încurent continuu pânã la 200 Acare pot fi folosite ši pentru ali -mentarea cu curent a consu ma -torilor trifazaøi (o prizã de 1x16 A –400 V) sau monofazaøi (o prizã de1x16 A – 230 V).Caracteristicile tehnice principaleale acestor echipamente sunt pre -zentate în tabelul 9.Convertizoarele se utilizeazã în ca -zul când nu se dispune de o reøea

electricã trifazatã sau când aceastanu are o putere suficientã.

Dispozitivele ši accesoriile folo -site la sudarea MMALa sudarea manualã cu arc elec -tric se utilizeazã urmãtoarele dis -pozitive ši accesorii (fig. 2):

l Cablurile de legãturã;l Cleštele portelectrod;l Clema de contact;l Sculele utilizate în procesul de

sudare;l Echipamentul de protecøie.

Cablurile de legãturã sunt multi -filare ši se executã din cupru. Eleasigurã circuitul de sudare. Secøiu -nea cablului se alege în funcøie delungimea acestuia ši intensitateacurentului de sudare (tabelul 10).Cleštele portelectrod (fig. 17a) per -mite fixarea electrodului. Trebuie sãasigure o suprafaøã mare de con -tact cu electrodul. Mânerul trebuiesã fie izolat.Clema de contact (fig. 17b) are ro -lul de a închide, prin cablul deîntoarcere, circuitul de sudare.Sculele utilizate în procesul de su -dare sunt urmãtoarele:

l ciocanul pentru zgurã;l ciocanul pentru cordonul de

sudurã;l peria de sârmã; l dalta.

Echipamentul de protecøie secom pune din: mascã de protecøie,šorø, mãnuši, ghete speciale desudor, ochelari de protecøie. n

BIBLIOGRAFIE1. Alt I, Haeringer A, Spielmann E. -Les activités de transformation desmétaux, http://www.ast67.org, 19982. Drui M, Henni A, Heugel M, Mar -tin C, Simon C. - Les différents pro -

cédés manuels de soudage, leurs

risques et leur prévention, http://

www.ast67.org/PDF/soudage.pdf

3. Militaru, Constantin - Echipa -

mente pentru sudare, în Revista

de Unelte ši Echipamente, Anul I,

decembrie 2000

4. Tondini, Fabienne - Principaux

pro cédés de soudage. Descrip -

tion, démarche d’évaluation et de

prévention des risques, http://

www.ast67.org/PDF/soudage.pdf

5. * * * Procedee de sudurã,

http://www.protools.com.ro

6. * * * EN 50060 – Norma Euro -

peanã pentru aparatele de sudare

cu arc electric

7. * * * Le soudage manuel à l'arc

avec électrodes enrobées. Fiche

pratique de sécurité. Edition INRS

ED 83. 1999, http://www.inrs.fr

8. * * * Procédés de Soudage, http://

igor.paoletti.free.fr/faq-home.htm

9. * * * Soudage S.A.E.E., CODIFOR

– AFPI INTERNATIONALE, CDET_T_

SOUDAGE 111_V1

10. * * * Utilajul ši tehnologia su -

dãrii manuale cu arc electric,

Lucrare de laborator nr. 1, Tana -

viosoft-2006, http://www.didactic.ro

11. * * * Education Welding&Cutting,

http://www.esab.com

12. * * * Sudarea metalelor ši

aliajelor, http://www_RegieLive_ro

13. * * * Soudage: définition, appli -

cations et généralités, OTUA au ser -

vice de l’acier, http://www.otua.org

14. * * * HELVI tehnologii de sudare,

documentare INTERPRIMA, în Re -

vista de Unelte ši Echipamente,

Anul V, noiembrie 2004

15. * * * http://www.elektrosta.com

16. * * * http://www.telwin.com

17. * * * http://www.kirkofftools.ro

Fig. 17



N O U T Ã Ø I

34

Komatsu prezintã noul model debuldozer D65-16 cu lamãrevoluøionarã SIGMA Dozer®

Oalegere perfectã pentru pre -gãtirea terenurilor, pentrudiverse activitãøi pe šan -

tiere sau pentru construcøiile declãdiri, D65-16 dispune acum de ocabinã mai performantã, de o tran s -misie nouã ši de un convertizor decuplu cu blocare automatã. Subdesignul nou, special, buldozerulKomatsu D65-16 a pãstrat unnumãr mare din caracteristicileinovatoare ale popularului modelD155AX-6.

Transmisia automatã ši conver ti zo -rul de cuplu cu blocare auto matãsunt cele care au ridicat perfor -man øele generale ale noului modelde buldozer D65-16. Sistemul decontrol monitorizeazã constant ap li - caøiile efectuate ši poate folosiconvertizorul de cuplu atunci cândeste nevoie de un cuplu mare sauîl poate bloca automat ši poatefurniza o cuplare directã de 100%pentru aplicaøii care nu necesitãun cuplu mare. Acest mecanismpermite economii de combustibilde pânã la 10%. Componenteletran smisiei au un design modular,ce permite înlãturarea ši instalarealor fãrã pierderi de ulei într-o ac -tivitate de service curatã, ušoarã šifãrã probleme.

Duratã de viaøã mai mare, pro -ductivitate de neegalat, costurimai miciProfitând de experienøa dobânditãcu ocazia lansãrii anterioare a la -mei buldozerului D155, în decem -brie 2005, Komatsu a îmbunãtãøitcalitatea lamei SIGMA DozerA® ši atransformat-o într-o lamã 100% ver -satilã ce oferã o productivitate dene egalat ši cele mai bune per for -manøe în activitãøile de nivelare šiîm prãštiere. Disponibilã la versiu nileEX ši WX ale noului buldozer D65-16,lama SIGMA DozerA® lu crea zã ca ocupã în formã de „V” pentru o strã -pungere agresivã ši perfectã. Dato -ritã funcøiei standard de înclinare šimarginilor drepte, aceastã lamãrea lizeazã o nivelare perfectã.

Acest nou buldozerKomatsu de 21 t,disponibil în 3 con figuraøiistandard (EX-WX-PX),are un consum decombustibil foarteredus ši o produc -tivitate excelentã,cuplate cu dejalegendara fiabili -tate ce caracte ri -zeazã buldozereleKomatsu.


034-035 noutati marcom D65:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 3:38 PM

N O U T Ã Ø I

Dimensiunea efectivã a lamei šicapacitãøile sale de rulare au fostîmbunãtãøite folosind marginile la -terale ale acesteia care împing per -manent materialul rulat spre centrullamei. Rezultatul este o creštere cu15% a productivitãøii sale, compa ra -tiv cu o lamã convenøionalã Semi U.D65-16 este dotat cu sistemul ino -vator al Komatsu, PLUS (Parallel LinkUndercarriage System), cu bucšerotative ši cu dispozitive de etan -šare duble, heavy-duty. Roøile deantrenare, rolele superioare, rolelede sprijin ši protecøia rolelor au fostreproiectate ši se potrivesc perfectacestui nou model de buldozer.Promotor al buldozerelor dotate cusistemul PLUS, Komatsu asigurã oduratã de viaøã mai mare a ša siu -lui utilajului ši costuri de întreøinereši reparaøii semnificativ mai mici,comparativ cu orice alt sistem con -venøional de acest gen de pe piaøã.

Noua cabinã foarte rigidã are îndotare un scaun pneumatic foarteperformant ši comod, este certi -

ficatã ROPS (protecøie a cabinei în

caz de rãsturnare) ši oferã cea mai

bunã vizibilitate din aceastã clasã

de utilaje. Arcurile ši suspensiile pecare este montatã cabina o izo lea -zã de corpul utilajului pentru a re -duce vibraøiile ši nivelul de zgomot,iar filtrul de aer ši presiunea aeruluila interior împiedicã pãtrunderea pra -fului în cabinã. Monitorul color mareLCD, cu afišaj disponibil în maimulte limbi, garanteazã un mediude lucru sigur, precis ši liništit.

Komtrax, sistemul de monitorizare

prin satelit al Komatsu, este în do ta -

rea standard a buldozerela D65-16.

Caracteristici tehnice D65-16- Motor: SAA6D114E certificat EU

Stage 3A;

- Putere motor: 153 kW (ISO14396). n


D65EX/WX/PX-16 KomatsuEX WX PXSigma PAT Sigma PAT Dreapta PAT

Greutate operaøionalã (kg) 21.220 22.700 22.080 22.985 20.940 21.810Capacitate lamã (m3) 5.61 4.25 5.90 4.42 3.69 4.42

034-035 noutati marcom D65:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:08 PM

A D V E R T O R I A L

36

Intermat 2009 – Hyundai mizeazãpe România

Noua gamã de excavatoareexpuse urmãrešte sã com -ple teze mašinile caracte -

ristice seriei 7A, o serie de succes.Astfel, modelele noi au sarcina difi -cilã de a duce mai departe faimamãrcii, în condiøiile unei pieøe ex -trem de condensate. În acest scop,caracteristica “zero tail-swing” esteacum prezentã pânã la excava toa -rele de 21 t. Cu alte cuvinte, nicichiar excavatoarele mari nu mai ne -ce sitã atenøia operatorului asuprapãr øilor laterale sau din spateatunci când se rotesc, deoareceîntregul corp rotitor, exceptând,bine înøeles, organul de lucru nu,depãšešte ga baritul šenilelor.Alte modele noi: douã buldoexca -va toare ši gama de mini-exca va -toare model R16-9 (1,6 t) ši R27Z-9

(2,7 t), acesta din urmã cu carac -teristica „zero-tail”. Ele fac parte dinaceeaši categorie cu modelele de3,5 t, lansate în cadrul expoziøiei dela Bauma.Pentru sectorul exploatãrilor mini -ere ši de mare capacitate, Hyundaioferteazã ši modelul R800-7A FS,de 86,5 t, un excavator pe šenile demare capacitate. Acesta lucrea zãdeja în Europa, imediat dupã lan -sare fiind vândute trei unitãøi, din

Intermat a fost oocazie bunã pentruproducãtorul coreeansã prezinte câtevanoutãøi absolute, carevin în completareagamei sale de utilaje.Trecând pesteproblemele aduse decriza mondialã,Hyundai a dorit sãdemonstreze cã esteo companie solidã,cu resurse financiareimpor tante, ritmul deînnoire a gamei deutilaje fiind la fel demare ca ši în aniitrecuøi. Acestedeclaraøii au fostfãcute de gazdanoastrã, dl. Michel deWeert, MarketingManager la Hyundai,care ne-a šiprezentat noutãøiledin standul de peste3.000 m2.


036-039 adv romcat:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:11 PM


care una în Olanda lucrând deja.Pentru piaøa din România, dl. Michelde Weert ne-a spus cã probabilnoul buldoexcavator de la Hyundai,care este încã în teste, va fi unpunct de interes maxim, graøie cali -tãøilor sale unice pentru acest tipde utilaj. Buldoexcavatorul, împreu -nã cu noile mini-excavatore, va fidisponibil din toamna acestui an.Dacã piaøa din Europa este una di -ficilã, reprezentantul Hyundai pen -tru Europa Centralã ši de Est esteoptimist în ceea ce privešte Ro -

mânia: “Cu noul nostru dealer,Romcat Corporation, vom reuši sãfacem faøã crizei economice din pre -zent, iar în primãvara anului 2010sunt sigur cã vom înregistra creš -teri. Pot sã vã spun cã, în ciudacondiøiilor dificile de piaøã dinprezent, am încheiat nište afaceridestul de bune în România; am vân -dut câteva unitãøi, nu numai pen trucontractori mari precum EuropeanDrinks ši European Foods, dar šipentru aløii mai mici. Eu cred cã, dešipiaøa din România este înceatã,

important este cã merge înainte.”Hyundai Heavy Industries Europa(HHIE) a alocat o secøiune specialãa standului prezentãrii sistemuluiHi-Mate – un sistem de mana ge -ment al utilajelor de la distanøã.Acesta utilizeazã tehnologie GPScu scopul de a permite proprieta -rilor de mašini urmãrirea ši moni -torizarea flotei de utilaje Hyundai,oricând ši oriunde. Hi-Mate folo seštesistemul GPS & GIS (GeographicInformation System) pentru a oferilocaøia exactã, concomitent cupre luarea de date privitoare lafuncøionarea oricãrui echipamentHyundai. Datele de intrare suntana lizate de cãtre serverul centralal HHIE, fiind apoi livrate onlineutilizatorilor.Aplicaøia oferã utilizatorilor sãi ogamã largã de caracteristici ce per -mit vizualizarea locaøiei, precum šiurmãrirea unor indicatori de per -formanøã cum ar fi: consumul decombustibil, temperatura lichiduluide rãcire, funcøionarea motoruluihidraulic etc.

Intermat 2009Noutãøile Hyundai: de la mic lamareHyundai Heavy Industries Europa(HHIE) a dorit sã ofere vizitatorilorstandului sãu o gamã extinsã deutilaje dedicate industriei con struc -tive ši celei miniere. Astfel, la Parisau fost expuse 15 excavatoare(mini, pe šenile ši roøi), 4 încãr cã -toare pe roøi ši trei variante noipentru gama de excavatoare.Alãturi de noile mašini venite încompletarea Seriei 7A, extrem deextinsã, Hyundai a anunøat lan sa -rea în curând în producøie a douãnoi versiuni ale mini-excava toa re -lor de 1,6 t, model R16-9, ši de 2,7 t,



un nou zero tail-swing, modelulR27Z -9. De asemenea, pentru pri -ma datã a fost prezentat publiculuidin Europa modelul R800LC-7A,de 82 t, considerat vârful gamei deexcavatoare de la Hyundai. Tot laIntermat a fost prezentat publiculuieuropean pentru prima datã ši sis -temul de management de la dis -tanøã, Hi-Mate.

Mini-excavatoareleHyundai intenøioneazã sã intro du cão serie complet nouã de mini-ex ca -vatoare, modelele R16-9 ši R27Z-9,expuse în cadrul standului sãu dela Intermat, reprezentând primeleunitãøi de pre-producøie ce pot fi

vãzute în Europa. Proiectanøii lor aupornit de la caracterul pieøei spe -cifice acestor mašini, una extremde competitivã, ce acceptã numaiutilaje de calitate, durabile ši cu ovaloare reflectatã în productivitateridicatã. De fapt, de aceastã repu -taøie solidã se bucurã modeleledeja existente precum R55-7A šiR35Z-7A. Noile modele vor veni încompletarea acestora, produ cã to -rul neprecizând însã exact mo -men tul în care vor fi disponibile šiîn Europa.Nici modelul R16-9, de 1.6 t, nu faceexcepøie. Este ušor de transportatpe o remorcã de dimensiuni re -duse, având o lãøime reglabilã de

la mai puøin de 1 m la 1.25 m, ofe -rind astfel posibilitatea de a lucraši a trece prin spaøii extrem deînguste. Se caracterizeazã printr-oputere mare ši o stabilitate foartebunã, toate ducând la o capacitatede sãpare impresionantã pentruclasa ši dimensiunile sale.Un alt model prezent în stand,R35Z-7A, a fost bine primit de pia -øã, fiind apreciat datoritã volumuluisãu redus, acesta fãcând partedintre utilajele zero tail-swing – ocaracteristicã din ce în ce mai im -portantã pentru mašinile ce lucrea -zã în locuri aglomerate sau spaøiilimitate. Noul ši extrem de com pac -tul model de 2.7 t, R27Z-9, oferãchiar o stabilitate mai bunã ši flexi -bilitate faøã de modelele ante rioare,dispunând în schimb de o cabinãgeneros echipatã ši spaøioasã, cuo vizibilitate deosebitã.

Gama grea“Greii” de la Hyundai au fost repre -zentaøi pe segmentul de exploa tareîn carierã de cel mai mare încãr -cãtor pe penuri cu o capacitate de30 t, model HL780-7A, dar ši de ex -ca vatorul de 50 t, model R500LC-7A.Excavatorul pe šenile modelR800LC-7A, prezentat în anul 2007în cadrul expoziøiei de la Baumaca prototip, este acum disponibil înproducøia de serie pentru clienøiiHyundai, inclusiv pentru cei dinRomânia. Acesta a fost dejavândut pe piaøa din Europa, primulR800LC-7A fiind livrat cãtre Steen -korrel, o companie de reciclare amaterialelor de construcøii situatãîn apropierea capitalei Amsterdam,Olanda. Un al doilea exemplar vaajunge în Grecia, urmând sã fieutilizat într-o exploatare de supra -faøã de mari dimensiuni. n





40

Înnoiešte-øi flota chiar ši acum!Numai la Protruck!

Pentru a ridica aceste ba rie re,Protruck a gãsit soluøia op ti -mã pentru cei care do resc sã

îši reînnoiascã flota de autovehi cu lecomerciale destinate construcøiilor:

În contextul economic actual, Protruckdevine ši mai flexibil: înøelege ne -voia de lichiditãøi a companiilor šilanseazã o ofertã de “trade-in” avan -tajoasã, prin care clienøii sãi au posi -bilitatea de a achiziøiona bas cu lanteši autobetoniere noi folosind caavans vehicule rulate. În plus, tot încontul avansului pentru contractulde leasing, Protruck mai oferã unbonus de 5.000 euro peste valoa -rea de piaøã a fiecãrui vehicul rulat.

În consecinøã, preøul vehiculului ru lat,cumulat cu bonusul de 5.000 euroreprezintã avansul pentru un vehi -cul nou.

Pânã la data de 31 mai 2009, doar

la PROTRUCK orice vehicul co mer -

cial rulat, indiferent de marcã sau

Lipsa lichiditãøilorši accesul dificil laprodusele definanøare repre -zintã constante înmulte domenii aleeconomiei, înspecial în cel alconstrucøiilor.


VEHICULUL TÃU VECHI +BONUS 5.000 EURO = AVANSpentru un VEHICUL NOU

040-041 adv protruck:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:17 PM


gamã, valoreazã cu 5.000 euro mai

mult decât face ši poate fi folosit

ca avans pentru un vehicul nou

Iveco Trakker. Oferta este valabilã

în limita stocului disponibil.

Consultanøã, dotãri tehnice,accesibilitateInteracøiunea cu fiecare potenøial

client de autovehicule este privitã

de Protruck ca o relaøie perso -

nalizatã, pe termen lung, susøinutã

atât prin experienøa achiziøiei, cât

ši prin condiøiile post-vânzare

oferite. La Protruck, firmele de

construcøii sunt întâmpinate cu

entuziasm de oameni cu înaltã

pregãtire, dornici sã ofere produse

ši servicii perfect adaptate nevoilor

fiecãrei companii.

Serviciul de instruire pus la dis po -ziøia utilizatorilor reprezintã unsuport pentru crešterea producti vi -tãøii produselor, exploatând lamaximum oportunitãøile oferite. Pe lângã punctele fixe de lucru,vânzãri ši service, din Oradea, Bis -triøa, Focšani, Târgovište, Bucurešti(Chitila, Jilava, Glina, Afumaøi– doarvânzãri), clienøii de autovehiculecomer ciale au la dispoziøie inclusivser vicii de asistenøã tehnicã 24/24 hîn orice loc din øarã. În toate service-urile Protruck,clien øii sunt primiøi de personal cupregãtire de specialitate, dornic sãsatisfacã orice solicitare la celemai înalte standarde calitative. Pen -tru aceasta, atelierele sunt echi patecu sisteme de ultimã generaøie dediagnosticare ši reparare, iar fie -care client beneficiazã de un con -sultant dedicat. Serviciile prestatede Protruck menøin un sistem demanagement în conformitate custandardul ISO 9001:2000, cu cer -tificare TÜV Rheinland România. Experienøa dobânditã de-a lungulcelor 16 ani de activitate ši înaltacalitate a serviciilor prestate re -prezintã motivele principale pentrucare clienøii aleg Protruck ca fur ni -zor de vehicule comerciale des ti -na te sectorului de construcøii. Înprezent, în portofoliul de pro du secomercializate de PROTRUCK seaflã: autovehicule comerciale Ivecoši Piaggio, utilaje pentru construcøiiNew Holland Construction Equipment,mo toare ši generatoare Fiat Power -train ši autovehicule rulate. n

Contact: www.protruck.ro/trade-inPROTRUCK Vehicule ComercialeStr. Cãminului nr. 54, Manolache,Glina, ILFOV


040-041 adv protruck:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:17 PM

E V E N I M E N T

42

Construct Expo, o investiøie bunãpentru Powertek Company

Deši la aceastã ediøie s-a în -registrat un numãr maiscã zut de vizitatori faøã de

ediøia trecutã, lucru ašteptat dealtfel din cauza condiøiilor econo -mice actuale, Powertek a observato particularitate interesantã: într-omãsurã covâršitoare vizitatorii augenerat discuøii foarte clare, con -crete, au fost lãmurite aspecteeconomice punctuale ši s-a pusproblema desfãšurãrii proiectelorîntr-un interval calendaristic binedefinit. Astfel, numãrul contactelorši al intenøiilor de cumpãrare înre -gistrate pe perioada ConstructExpo s-a dovedit foarte muløumitorpentru Powertek. Pe durata târguluiau fost chiar semnate contracte, dis -cuøiile fiind însã demarate anterior.Participarea Powertek a repre zen -tat o investiøie în capitalul de încre -dere al colaboratorilor companiei.“Ši anul acesta ne-am respectat an -gajamentul ši am dorit sã reite rãm,

pe lângã mesajul nostru de stabi -

litate ši apropiere faøã de clienøii ši

partenerii noštri, un an ga jament pe

termen lung în piaøã. Suntem a proa -

pe de client astfel încât la momen -

tul potrivit sã putem oferi tuturor

clienøilor cele mai per formante

soluøii tehnice ši econo mice”, au

afirmat reprezentanøii grupului.

Participarea Powertek

Company la târgul de

utilaje de construcøii

din aprilie, Construct

Expo, s-a dovedit o

bunã investiøie în

aceastã primãvarã.

Parte a conceptului

“Next Level”, dezvoltat

în acest an de

Powertek, prezenøa la

acest târg, cel mai

important eveniment

de acest gen din

România, reprezintã

pentru companie o

acøiune obligatorie ši,

deopotrivã, beneficã.

Încã din 2004, anul

înfiinøãrii sale, Powertek

Company este nelipsitã

de la acest eveniment,

iar anul acesta compa -

nia a deøinut încã o datã

cel mai mare stand

expoziøional, precum ši

cea mai complexã

ofertã tehnicã.


042-043 even powertek company:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:20 PM

E V E N I M E N T

POWERTEK COMPANY a prezen tat

urmãtoarea gamã de echipamente:

1. Concasor cu fãlci J-1175 -

Terex Finlay

Capacitate buncãr: 9 m3

Deschidere alimentare: 1070 x 762 mm

Putere motor: 261 kW

Lãøime bandã principalã: 1000 mm

2. Ciur pe šenile cu spãlare 694

Supertrak – Terex Finlay3 etaje

Capacitate buncãr: 8 m3

Dimensiune ciur: 6.1 x 1.52; 4.88 x1.52 mPutere motor: 75 kWLãøime bandã principalã: 1200 mm3. Excavator pentru aplicaøii spe -ciale TM180 – TerexGreutate de operare: 18.8 – 19.2 tMotor: 116 CPLungime max. braø: 10.1 m4. Macara teren accidentat A300– Terex Bendini

Capacitate max. de ridicare: 30 t

Lungime max. braø: 24 m

Înãløime max. braø: 39.7 m

5. Greder TG150 – TerexGreutate de operare: 11500 kg

Motor: 132 CP

Lãøime lamã: 3355 mm

6. Excavator pe šenile TC225 –TerexGreutate de operare: 22.2 t

Capacitate cupã: 0.43 – 1.37 m3

Motor: 141 CP

Adâncime max. de sãpare: 7.58 m

7. Încãrcãtor frontal pe roøiTL260 – TerexGreutate de operare: 14400 kg

Motor: 171 CP – TIER 3

Capacitate cupã standard: 2.6 m3

8. Buldoexcavator BHL820 – Terex

Greutate de operare: 7165 kg

Motor: 93.8 CP

Adâncime max. de sãpare: 5815 mm

9. Nacelã GS 2668 DC – Terex

Genie

Înãløime max. platformã: 7.92 m

Capacitate ridicare 567 kg

Lãøime: 1.73 m

10. Compactor sol AW300 – Atlas

Weihausen

Greutate de operare: 3000 kg

Forøa centrifugã: 29/37 kN

Lãøime tambur: 1250 mm

11. Concasor cu impact pe še -

nile RM80 – Rubble Master

Dimensiune max. de alimentare:

700 mm

Buncãr: 2 m3

Motor: 122 kW. n

042-043 even powertek company:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:20 PM

I N F O - N E W S

44

Sandvik raøionalizeazã producøia de concasoareSandvik a anunøat intenøia de a

crea un “centru global de exce len -

øã” pentru concasare ši sepa rare în

fosta uzinã Extec din Swadlincote,

din Marea Britanie. Acest lucru va

însemna transferul capacitãøilor de

producøie pentru utilaje mobile

mari ale Sandvik, din Suedia în

Marea Britanie.

Mutarea survine achiziøionãrii în

2007 a companiilor Fintec ši Extec

ši integrãrii acestora în grupul

Sandvik. Informaøiile furnizate de

companie susøin cã mutarea este

menitã sã creeze o structurã de

concasare ši separare care va oferi

una din cele mai mari game de

produse disponibile de la un

singur producãtor. Sandvik va oferi

o linie completã de utilaje medii

pen tru reciclare ši demolare, pre -

cum ši o linie completã de utilaje

medii ši grele pentru lucrãri de

construcøii ši exploatãri miniere de

suprafaøã.

Compania intenøioneazã sã orga -nizeze o zi a porøilor deschise laSwadlincote, la sfâršitul lunii iunie,pentru a anunøa oficial schimbã -rile, odatã cu deschiderea centruluiglobal post-vânzare de la nouafabricã. n


044 info sanvik:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 3:46 PM

E V E N I M E N T

Utilajele împotriva piratãrii

Primii au apãrut cei de la sa -lubrizare. Îmbrãcaøi în salo -pete verzi ši înarmaøi cu

mãturi ši lopeøi, oamenii de laRosal fac ultimele retušuri înainteaevenimentului. În urma lor, un în cãr -cãtor-excavator Terex 820 adunãtotul într-un container, verde ši el,pe care scrie cu majuscule albe:ROSAL GRUP. Locul trebuie bine

curãøat, cãci, în mai puøin de o orã,va fi martor a ceea ce OficiulRomân pentru Drepturi de Autor(ORDA) a numit „A 7-a distrugerepublicã de produse piratate”.

În jurul orei 10:30 îši fac apariøiareprezentanøii ORDA ši trei bas cu -lante marca Man, cu girofarurileaprinse. Conform cifrelor din co -

mu nicatul de presã, basculanteleau adus 129.408 de compact dis -curi ši DVD-uri, 27.295 de caseteaudio, 4.282 de casete video, 1751de coperte, 204 de hard discuri ši5.954 de diverse alte obiecte (dis -chete, memory stick-uri, carcase).Le urmeazã trei mašini ale jan -darmeriei, care parcheazã în linie,la câøiva metri distanøã.

Pe 23 aprilie, orele11:00, maidanuldintre BibliotecaNaøionalã šiclãdirea ce gãz -duiešte cotidianulRomânia Liberã,de pe B-dul Unirii,a devenit punct deîntâlnire pentrureprezentanøiiORDA, angajaøiicompaniei Rosal,jandarmerie, presãši aproximativ 12 tone de materialpiratat. Iatã de ce.

Dragoš Nicolae


045-047 even ORDA:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:24 PM

E V E N I M E N T

Douãzeci de minute mai târziu începsã soseascã ši jurnalištii. Carele dereportaje TV, cu prezentatoare gãti -te pentru transmisiuni în direct, plusfotoreporterii, cu obiectivele lornegre ši sclipitoare, au darul de aamplifica importanøa evenimen -tului. Jandarmii impun respectareadistanøei, cerând cameramanilorsã nu depãšeascã linia imaginarãindicatã de ei. Pentru cã 26 aprilie este Ziua Mon -dialã a Proprietãøii Intelec tuale,ORDA vrea sã transmitã un mesajdur „hoøilor de proprietate intelec -tualã”, aruncând în fãlcile unui con -casor rošu, marca Hammel, apro -ximativ 12 tone de material piratat. Fotoreporterii sunt gata sã apesepe butoane. Redactorii, care ausmuls câteva informaøii la cald,privesc curioši înspre acea arãtarerošie, vedeta absolutã a camerelorde filmat. Este un model HammelVB 750 D, pe roøi, ce cântãrešte 21 de tone. Organizarea este ireprošabilã šitoatã lumea e gata de start. Cutoate acestea se întârzie ši nimeninu štie de ce. Oare nu func øio nea -zã utilajele? Oare trebuie sã vinã šiprimarul Negoiøã? Sau poate mi -nistrul mediului? Nici vorbã.„Sã vinã ši de la Reuters ši-i dãmdrumu`!”, ne lumineazã cineva dela ORDA.

Începând cu anul 2000, în calen -darul sãrbãtorilor mondiale aleOrganizaøiei Naøiunilor Unite a fostmarcatã ši ziua de 26 aprilie, bote -zatã Ziua Mondialã a ProprietãøiiIntelectuale. Conform declaraøiilorORDA, este cea mai potrivitã oca -zie pentru a vorbi lumii despre loculdeosebit de important ocupat de



E V E N I M E N T

dreptul de autor. Industriile copy -right-ului au contribuit, în ultimuldeceniu, în proporøie „deloc ne gli -jabilã” la produsul intern brut aløãrii. Acøiunea de azi face parte dinsãrbãtoarea anualã a proprietãøiiintelectuale, desfãšuratã în perioa -da 21-30 aprilie ši denumitã Deca -da Proprietãøii Intelectuale.Nu mai târziu de 11:30, basculan -tele se pun în mišcare. Dupã ce sedescarcã “marfa” în trei mormane,înalte cam de un metru ši teribil dereflectorizante, Terex-ul 820, carepânã atunci stãtuse cuminte înspate, trece la acøiune. Dotat cu unmotor PERKINS turbodiesel, de 94 CP, ši o cupã de 1,03 m3, multi -func øionalã, utilajul îndeasã dešeu -rile în „fãlcile” concasorului. În acelmoment jurnalištii încalcã limiteleimpuse de jandarmi ši se apropiepericulos, pentru prim-planuri câtmai spectaculoase. Nici morma nelede CD-uri nu scapã de obiectivelecare fac rating-ul sã creascã în fie -care searã. Cele mai cãutate sunt,desigur, copertele cu materialepentru aduløi. Dar curiozitatea nudureazã mai mult de 10 minute,din moment ce încãrcãtorul-exca -vator reface aceleaši mišcãri, iar con -casorul continuã sã ruleze resturide materiale piratate care nu maipot face deliciul privitorilor. Aša cãrândurile se rãresc ši o parte dintrejurnališti continuã programul Deca -dei, la invitaøia ORDA.Într-o orã ši ceva, dešeurile, elimi -nate direct în benele de rezervãaduse special de ROSAL, vor fievacuate, iar locul „masacrului” –esplanada de pe bd. Unirii – va fidat uitãrii. Pentru cât timp? Probabilpânã la a 8-a acøiune publicã dedistrugere. n



048-049 yalco_spread:000-000 bosch_spread.qxd 5/7/2009 9:53 AM


CASE mizeazã pe metri suplimentaripentru a prinde clienøii de la distanøã

Începând cu compactul CX75B LR,la puøin peste 7.5 tone greutatede operare, noua gamã CASE

are câte un utilaj potrivit pentru ori -ce aplicaøie. Aceasta include mo -delele: CX130B LR de 15.2 tone,CX210B LR de 23.1 tone, CX240BLR de 28 tone ši CX330B LR de40 de tone ši care dispune de oadâncime maximã de 17 m. Utilajulcu cel mai lung braø este CX240BLR, care oferã posibilitatea exca -vãrii la o razã de 19 m ši la o adân -cime maximã de 15 m.Principalele aplicaøii la care se pre -teazã excavatoarele cu braøe supra -dimensionate de la CASE suntlucrãrile de amenajãri de maluri šiîntreøinerea canalelor de irigaøii, darši alte operaøiuni unde echipa men -tele obišnuite nu pot lucra în modnormal. Cu toate acestea, modelele

Case CX nu sunt doar utilaje pentrulucrul la distanøã, ci sunt utilajecare res pectã profilul calitativ ši deperfor manøã al echipamentelorCASE, atât pentru sãpat ši excavat,cât ši pentru menøinerea produc -tivitãøii ši dinamizarea profitului.Construcøia utilajelorPentru a-ši menøine durabilitatea šifiabilitatea, un utilaj de lucru la dis -tanøã trebuie sã fie conceput astfelde la bun început, nu pur ši simpluprin convertirea unui excavatorstan dard. CASE are muløi ani deexperienøã în producerea acce so -riilor speciale ši extensiilor pentrubraøele de excavatoare, pentru ase potrivi cu o serie de sectoareindustriale. Acum, odatã cu pune -rea în aplicare a excavatoarelorspeciale CASE (CSX), companiaeste chiar mai bine pregãtitã pen -

CASE continuã sãîndeplineascãcerinøele specificeautoritãøilor demediu ši specia -lištilor în amenajãrihidro, prin produ -cerea unei noigame de patrumodele de exca -vatoare cu braø delucru lung. Nouadivizie a com pa -niei se numešteCSX ši estededicatã braøelorspeciale, ranfor -sate cu cadresuplimentare decontrapondere,care sã contribuiela performanøeexcepøionale.


050-053 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:30 PM


tru a rãspunde nevoilor clienøilor

din întreaga lume.

Toate modelele LR folosesc o

structurã superioarã pe un šasiu

robust denumit LC, mai lung.

Cadrul de rotaøie este întãrit ši

extins, fiind, de asemenea, echipat

cu o contragreutate suplimentarã

care îl ajutã sã compenseze lun -

gimea braøului cu care este dotat.

Mai multe componente ale moto -

rului au fost îmbunãtãøite, iar

sistemul hidraulic a fost perfec -

øionat cu supape ši circuite.

Fiecare braø este construit pentru

atingerea unor raze de lucru

speciale, cu diametre mai mari ši

cupe de forme ši dimensiuni spe -

cifice lucrãrilor la care se preteazã.

De asemenea, pot fi montate acce -

sorii auxiliare cu aplicaøii specialesau pentru tunderea ierbii.Cu toate acestea, mašinile pãs -trea zã caracteristicile pozitive aleseriei de excavatore CASE CX-B.Echipamentele oferã profitabilitaterealã prin consumul scãzut de com -bustibil ši reducerea cerinøelor deîntreøinere. Cabina CX-B asigurã con -

fort pentru operator, datoritã izo lãriifonice. Utilajele LR au aceleaši mo -toare, aceeaši hidraulicã ši ace lašisistem de operare ca ši seria CX,fapt ce asigurã performanøã prin inter -mediul funcøiei de operare standard.Ambele modele, CX210B LR šiCX240B LR, pot fi livrate cu šenilelate de 900 mm pentru condiøii de



mlaštinã, în timp ce CX210B LRpoate fi, de asemenea, echipat cuo šenile late de 600 mm ce-i oferãposibilitatea de a se deplasa pe olãøime de 3 m. Cele douã sistemepot fi, de asemenea, echipate cuun kit de conversie pentru a de z -instala prelungirea braøului, trans -formându-l într-un utilaj con ven øio -nal cu braø obišnuit.CASE Long Reach în funcøiune În Marea Britanie, CASE a câštigatdin nou un contract exclusiv de fur -nizor de echipamente de con -struc øii ši mašini pentru Agenøia de

Mediu a øãrii. Acordul a fost în -cheiat pe cinci ani ši se referã lamai mult de 100 de utilaje. Mode -lele selectate de Agenøia de Mediusunt CX210B LR, cu braø de 15 m,ši CX240B LR, cu braø de 18.5 m. Cele mai frecvente sarcini includîndepãrtarea vegetaøiei nedorite,dragarea canalelor ši alte lucrãri cepermit apelor sã curgã în debiteprestabilite, fãrã a inunda malul.Ma šinile sunt, de asemenea, echi -pate cu accesorii de tip foarfece, uti -lizate la scurtarea crengilor arborilor.„Natura activitãøii noastre ne obligã

sã folosim cele mai lungi braøe pecele mai mici utilaje,” spunePatrickson Graham, manager alflotei Agenøiei de Mediu. „Trebuiesã avem acces la ambele malurinumai cu ajutorul braøului utilajului,deoarece uneori râurile ši canalelenu pot fi traversate întotdeauna. Deaceea vrem sã fim capabili sãdepunem materialele pe care leîndepãrtãm acolo unde ne dorim,nu pe marginea unui drum.”Utilajele Agenøiei de Mediu au fostdotate cu rezervoare suplimentarede carburant, deoarece exca va toa -rele trebuie sã fie capabile sã func -øioneze o perioadã de pânã la osãptãmânã fãrã realimentare, per fectadaptate pentru zonele îndepãrtate.„Posibilitatea de a standardizaaceste utilaje produse de CASEeste un real beneficiu, deoareceinginerii companiei ne-au ascultatcerinøele ši au adaptat excava toa -rele la specificul operaøiilor noastre”,spune Steve York, managerul ope -raøional al flotei.„Acum au venit cu utilaje standarddirect de la fabricã. Cei de la CASEsunt foarte amabili ši orice pro -blemã se rezolvã imediat. Re øeauadealerilor CASE este foarte dez -voltatã, ceea ce face ca utila jele lorsã fie mereu aproape de locurileunde vrem sã lucrãm. Acest lucruconstituie un avantaj în ceea ceprivešte reducerea emi sii lor decarbon în timpul transpor tului, unaspect pe care nu îl lãsãm nici -odatã la voia întâmplãrii.”

Indiferent de operaøie, CASE are

utilaje potrivite pentru fiecare sar -

cinã. Concepute special pentru

aplicaøii la adâncimi mari, excava -

toarele CASE, cu sprijinul reøelei de

distribuitori, fac în aša fel încât

treaba sã fie gata la timp. n




050-053 adv case:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 9:56 AM


54

Instalaøii de foraj pentru captarea energieigeotermale oferite de firmele grupului BAUERKLEMM ši PRAKLA Bohrtechnik

Cãldura naturalã a pãmân tu -

lui este captatã de un sis -

tem de conducte din plastic

prin care circulã un fluid (apã cu

antigel). În timpul iernii, fluidul ab -

soarbe enegia termicã a pãmân -

tului ši o transportã în clãdire la pom -

pele de cãldurã. Acestea o con cen -

treazã ši o distribuie la o tem pe -

raturã mai mare. Vara, pro cesul

este invers: excesul de cãl du rã din

clãdire este captat de pompa de

cãldurã ši dispersat în pãmânt.

Odatã cu scãderea costurilor de

furnizare, prin perfecøionarea pom -

pelor de cãldurã, dar ši prin dez -

voltarea tehnologiilor de foraj, ener -

gia geotermalã câštigã tot mai mult

teren în faøa resurselor conven øio -

nale, limitate ši neecologice.

Grupul german BAUER Maschinen,

prin firmele sale, KLEMM (profilatã

pe fabricarea de instalaøii de forajpentru micropiloøi ši de ancorare)ši PRAKLA (specializatã pe in sta -laøii mobile de foraj pentru puøuri deapã ši pentru prospecøiuni geo teh -nice), a trecut la dezvoltarea unorinstalaøii specializate pentru forajede captare a energiei geotermale.KLEMM Bohrtechnik este pro du -cãtoare de instalaøii ši accesorii deforaj pentru fundaøii speciale demai bine de 40 de ani.În 1970, urmare a dezvoltãrii rapide areconstrucøiei vechilor mine sau pu -øuri pãrãsite, KLEMM Bohrtechnikpro iecteazã ši executã primele uti la -je cu unitãøi de antrenare cu capeteduble, cu sensuri opuse de rotaøie.Aceste unitãøi pot furniza momentede torsiune foarte mari, iar coloanade foraj poate fi antrenatã atât înmodul de rotaøie simplã, cât ši înmodul de rotaøie cu percuøie.

Sistemele geo ter -

male de încãlzire

ši/sau climatizare

capteazã, cu ajutorul

pompelor de cãldurã,

energia termicã

stocatã în pãmânt,

aproape de suprafaøã

sau la adâcimi relativ

mici (max. 150 m),

pentru a încãlzi/cli -

matiza locuinøe sau

spaøii industriale.

Spre deosebire de

sistemele conven -

øionale care produc

energie prin arderea

unui combustibil,

pompele de cãldurã

transferã cãldura, nu

o produc. Aceastã

sursã de energie

alternativã este

complet nepoluantã

ši, practic,

inepuizabilã.


054-057 adv tractor proiect:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:36 PM


Printre numeroase alte avantaje,

pentru prima datã unitatea de foraj

permite ca punctul de începere a

forãrii sã fie sub nivelul pânzei de

apã freaticã, având control asupra

extracøiei mâlului, nisipului ši pãmân -

tu lui forat. Datoritã ancorelor cu cablu,

forfecãrile sau tasãrile terenurilor

sunt mult mai bine controlate, iarterenurile mult mai sigure. Toateaceste calitãøi au fãcut sistemul cucap dublu de rotire din ce în cemai puternic ši mai folosit pe uti -lajele de foraj KLEMM.

Ca urmare a crizei petrolului din

1973 ši 1980, au apãrut în Elveøia

primele cereri de utilaje de foraj pen -

tru captarea energiei geotermale.

Tuburi speciale de captare a ener -

giei geotermale, mai lungi de 150 m,

urmau sã fie instalate vertical în

diferite terenuri: argiloase dense,

nisi poase sau în rocã durã. Insta -

laøiile de foraj pentru puøuri de apã,

existente la acea datã, nu puteau

executa gãuri în rocã compactã, la

asemenea adâncimi, prin tuburi de

stabilizare a terenului, fãrã utili -

zarea unui oscilator.


Spre sfâršitul anilor ′80, KLEMMBohrtechnik a livrat în Elveøia uti -laje de foraj bazate pe sistemul cuunitãøi de antrenare cu cap dublu.Coloana de prãjini interioarã esteechipatã, în funcøie de condiøiile deteren, cu o sapã de foraj rotativã saucu un ciocan interior DTH, acøio natcu aer comprimat de la uncompresor. Deoarece, la forajelegeotermale, coloana de foraj inte -rioarã este foarte lungã, mašinile aufost echipate cu macarale ši dis -pozitive de manipulare a prãjinilor.Primul utilaj de foraj geotermal, KR 805-1W, este dezvoltat din mo -delul KR 806-3, cu cap dublu derotire, ši a fost livrat în anul 2001.Acesta este prevãzut cu un dis -pozitiv magnetic de manipulare aprãjinilor coloanei de foraj. Dispo -zitivul de manipulare a prãjinilorconstã dintr-un braø rotitor ši un troliuîn partea superioarã a coloanei. Utilajele proiectate pentru forajegeo termale sunt dotate ši cu ma -carale puternice, pentru manipu la reabobinelor masive cu tuburile pen trucaptarea energiei geo ter male sau apaleøilor cu prãjini de foraj.Sistemul de rulare pe šenile, os ci -lant, precum ši cinematica co -loanei, care permite înclinaøii întoate planurile, asigurã un reglaj alverti calitãøii forajului în cele maidificile condiøii topografice.Începând cu anul 2005, cererea deutilaje pentru foraje geotermale acunoscut o creštere constantã.Acest lucru a determinat firmelepro ducãtoare sã-ši diversifice gamade astfel de produse.KLEMM produce acum mai multemodele, de diferite mãrimi, pentrua satisface diversitatea de cereri, lapreøuri optime:

- KR 704 DW: 4,8 t; 48 kW- KR 707-1W: 9,5 t: 95 kW- KR 709-2W: 14,5 t; 129 kW- KR 805-2W: 17,3 t; 129 kW- KR 806-3DW: 19,6 t; 147 kW

PRAKLA Bohrtechnik a dezvoltat(la început, pentru forajele geo ter -male) modelul pe šenile RB 8R,compact, de 17 t, cu un motor de95 kW, cu cap dublu de rotire.Acesta este indicat pentru foraje laadâncimi de 140-160 m, cu dia me -trul gãurii de ∅ 152-156 mm. Pen -tru lucrãri mai mari, sunt în curs derealizare modelele RB 11R (200 m)ši RB 25/30 R (250-300 m).

Mašinile sunt dotate cu pompeproprii de spãlare, dar pot folosi šipompe centrifugale exterioare sauinstalaøii complexe de preparare,amestec ši injecøie, produse de fir -ma specializatã a grupului BAUERMaschinen, MAT Mischanlagen -technik.

Mai multe detalii privind utilajele šitehnologia BAUER pentru forajede captare a energiei geotermaleputeøi obøine de la Tractor ProiectComerø din Brašov, repre zen tan tãa grupului BAUER în România. n



RB 8 R


054-057 adv tractor proiect:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 9:59 AM

T E H N O L O G I I

58

Sisteme de acøionare pentrumašinile forestiere

Afost modificatã structura ge -neticã ši ecologicã a eco sis -temului forestier, inun da øiile

înmuløindu-se ši amplificându-se.Acest aspect întãrešte o teorieconform cãreia deficitele eco no -mice, odatã ce ating un anumitprag, se influenøeazã între ele, iardacã nu se întreprind acøiuni co -respunzãtoare, acestea îši punamprenta pe evoluøia viitoare.Din acest punct de vedere, nivelulcalitãøii vieøii individuale este apre -ciat, pe lângã altele, ši dupã supra -faøa pãdurilor ecologic echilibratede care dispune fiecare naøiune.

Un model de civilizaøie care sãasigure un trai decent presupune,la nivel de øarã, o economie in -dustrialã bine dimensionatã šiinformatizatã, dar ši suprafeøe optimîmpãdurite, cu ecosisteme fores -tiere naturale ši cvasinaturale. În sus -øinerea celor mai sus men øio natesunt decisive urmãtoarele exemple:

l pãdurile asigurã douã treimidin resursele de apã ale øãrii;

l ecosistemele forestiere producpeste 40 mil. tone de oxigen šiabsorb cca. 50 mil. tone de dioxidde carbon (la proporøiile Terrei, pã -durile produc anual 10-15 mi liarde

În ultimele decenii,suprafaøa pãdurilordin øara noastrã s-a micšoratapreciabil, atât dincauza cerinøeloreconomice, cât ši adefrišãrilor ilegale,care sunt cele maivizibile. De ase me -nea, starea pãdurilora fost influenøatãnegativ desupraexploatare(amplificatã depseudomecanizarealucrãrilor), depãšunatul excesivši, foarte frecvent,de ignoranøã. Astfel,procentul de împã du -rire a scãzut dra ma -tic, afectând puternicechilibrul ecologic.

Conf. dr. ing. Ioan PETREAUniversitatea “Dunãrea de Jos”din Galaøi


Fig. 1

058-063 tehnologii petrea:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:41 PM

T E H N O L O G I I

tone de oxigen ši absorb 15-20 mi -liarde tone de dioxid de carbon)împrospãtând continuu mediulnostru de viaøã;

l pãdurile asigurã echilibrul eco -logic de ansamblu al øãrii, un rolimportant fiind cel de prevenire asecetelor, inundaøiilor ši a eroziuniisolurilor;

l în ansamblul lor, ele constituieelementul esenøial ši caracteristical peisajului turistic românesc;

l pãdurile exploatate judicios auun aport substanøial în dezvoltareaeconomicã a øãrii;Mecanizarea lucrãrilor forestiereeste dictatã în primul rând de asi -gurarea condiøiilor optime de des -fãšurare a lor, având ca obiectivcalitatea ši reducerea costurilor deexploatare.Mašinile actuale, în diferite varianteconstructive, asigurã executareamecanizatã a activitãøilor forestierecum ar fi: recoltare, debitare, mani -pulare ši transport, combaterea bo -lilor, plantare. Efectele directe ši indirecte ale uti -lizãrii mašinilor forestiere perfor -mante în executarea mecanizatã alucrãrilor se manifestã ši în ceea ceprivešte forøa de muncã. În maremãsurã ele conduc la o restrân -gere a operaøiilor care cer inter -venøia omului, dar în acelaši timpreclamã o mai mare responsa bi -lizare a personalului operator.Pe lângã problema fundamentalãprivind simplificarea constructivã šifuncøionalã a echipamentelor delucru, o atenøie deosebitã se acor dãsistemelor de acøionare, nota domi -nantã constituind-o conduce rea nu -mericã integralã a servome canis -melor electrohidraulice, respectivîmbinarea optimã a servome ca nis -melor mecanohidraulice cu cele


Fig. 2

Fig. 3


electrohidraulice ši electrome ca -nice în cadrul servopompelor šiservomotoarelor. Toate aceste pre -o cupãri, generatoare de idei noi(singura cale a bunãstãrii), sunt în -soøite de patente care, mutatismutandis, valideazã interesul pen -tru inovare ši, totodatã, reprezintãconotaøia pozitivã a succesuluieconomic.

1. Sisteme pentru mašinile cuechipament pentru controlatlun gimea debitãriiEchipamentul CTL (pentru con tro -lul lungimii debitãrii) destinat maši -nilor forestiere, folosešte metodascan dinavã (Cut-To-Lenght) de a tãiala o lungime prestabilitã. Con formprincipiului CTL, arborii sunt tãiaøi šidoborâøi, curãøaøi de crengi ši tã iaøila anumite lungimi la faøa locului.Aceste mašini sunt denumite com -bine, fiind asemãnãtoare din punc -tul de vedere al rulãrii (tracøiunii)excavatoarelor pe roøi cu pneurisau šenile. Buštenii doborâøi suntapoi cãraøi cu echipamente detrans port pânã la marginea dru mu -lui forestier. Transportul la mare dis -tanøã (punct de lucru – fabricã) serealizeazã cu mijloace de transport.

1.1 Transmisia hidrostaticãCombinele ši transportoarele suntechipate cu transmisie hidraulicãcontrolatã prin circuit închis. Aceas -ta asigurã o excelentã maniabili -tate pe terenuri denivelate ši înpantã. Pompa ši motorul sunt co -mandate proporøional prin inter me -diul dispozitivelor electronice. Soft-ulfolosit în microcontrolere adap tea -zã caracteristicile transmi siei la pu -tere, evitându-se cala rea motoruluitermic în cazul supraîncãrcãrii.

T E H N O L O G I I


Fig. 4

Fig. 5


1.2 Hidraulica de lucru cu sesi -zarea sarciniiÎn construcøia acestor mašini suntutilizate pompe din seriile A10VO šiA11V(L)O (fig. 1 ši 2). O bunã di -mensionare se face øinând seamade condiøiile de exploatare, pre ci -zie ši poziøionare. Bobinele din com -ponentele hidraulice Rexroth suntoptimizate pentru a oferi ope ra to -rului caracteristici corespun zã toa rede rãspuns ši monitorizare repe -tabilã în orice condiøii de operare. Blocul de comandã a sesizoruluide sarcinã M4 înglobeazã toateavan tajele unei tehnologii avan sa -te într-o formã compactã, care ar fi:

l debite mari;l presiuni înalte;l supape de siguranøã LS ši su -

pape secundare integrate;l compatibilitate cu controlul PWM;l parte electronicã integratã.

2. Hidraulica completã pentru re -coltarea arborilor întregiProcesul de recoltare FTH (full-treeharvesting) are la bazã principiulde lucru nord-american ši constãdintr-un ansamblu de activitãøi: do -borârea, transportul (prin pãdure)prelucrarea, încãrcarea. Existã maimulte variante ale procesului, ši, înconsecinøã, mai multe tipuri demašini, în funcøie de condiøiile deteren ši/sau mãrimea arborilor.Cele mai obišnuite mašini sunt pre -vã zute cu sisteme de rulare/trac -øiu ne pe roøi cu pneuri sau šenile,iar echiamentul de lucru, prevãzutcu un dispozitiv de palpare, are unorgan activ tip ferãstrãu în formãde disc. Alte echipamente ce de -ser vesc procesul tehnologic includtroliile de corhãnit (scoaterea buš -tenilor din masivul pãduros, de lalocul de doborâre ši pânã la locul

T E H N O L O G I I


Fig. 6

Fig. 7


unde se poate începe transportulcu mijloace de transport), echipa -mentele de tãiat crengi ši grai fe -rele de bušteni.

2.1 Mašinile de doborâtMašinile de doborât sunt folosite la

tãierea (doborârea) arborilor ši sti -

vuirea acestora pe sol. Deoarece

aceste mašini realizeazã procesul

de lucru în teren accidentat, sis te -

mul de rulare trebuie sã îndepli -

neascã cerinøele de mobilitate în

toate tipurile de teren. Echipa men -

tul de lucru poate executa simul -

tan cel putin šapte mišcãri. Din

cauza condiøiilor severe de teren ši

a sarcinilor grele pe care trebuie sã

le ridice, structura metalicã a ma -

šinii este semnificativ mai ro bustã

decât a excavatorului.

Pantele abrupte din pãdure cer ca

raportul efortului tracøiune-greutate

sã fie de 1:1 sau mai mare. Dispo -

zitivul de palpare este prevãzut cu

ferãstrãu circular cu turaøie mare.

2.2 Sistemele hidraulice ši com -ponentele de acøionareMašinile pentru recoltarea arborilor

întregi folosesc o gamã completã

de transmisii ši sisteme de control

Rexroth. Sistemele de control ce

echipeazã aceste mašini sunt de

la simple reglãri de putere, la re -

glãri cu microprocesoare.

Pompele A11VO, A10VO, cu con tro -

lul puterii (fig. 3 ši 4), load-sensing

ši cross-sensing, echipeazã maši -

nile de doborât ši încãrcãtoarele

de bušteni.

Acøionarea deplasãrii este alimen -

tatã de o unitate GFT cu motor A6VE

integrat. Troliile de corhãnit sunt

prevãzute cu pompe A4VG, motor

A6VM ši unitate GFT. Conceptul

LUDV este utilizat îndeosebi la

mašinile de doborât, deoarece asi -

gurã efectuarea simultanã a mai

multor funcøii. Supapele senzorului

de sarcinã M4 deservesc controlul

funcøiilor auxiliare ši al cilindrului

capului de palpare prevãzut cuferãstrãu circular.

3. Dispozitive de recoltareDispozitivul de recoltare trebuie sãaibã o construcøie eficientã ši fia -bilã, sã asigure forøa ši viteza delucru necesare realizãrii unei pro -ductivitãøi ridicate.

3.1 Dispozitivele (capetele) ma -ši nilor de doborâtCapul prevãzut cu organ activ tipferãstrãu reprezintã echipamentulcare îndeplinešte funcøia de tãiere,prinde ši stivuiešte arborii pe sol.Tãierea se realizeazã cu ferãstrãulcircular, acøionat de un motor hi -draulic, graiferul fiind acøionat cucilindri hidraulici.

3.2 Blocul de comandã al sesi -zorului de sarcinãCu presiuni maxime de 350/420 bar,blocul de comandã al sesizoruluide sarcinã M4 (fig. 5) oferã o so -luøie eficientã pentru acøionãrile de

T E H N O L O G I I


Fig. 8


mare presiune. În ceea ce privešteutilizarea motoarelor cu pistoane ra -diale tip MCR, acestea sunt po tri vi -te pentru treptele de presiune pânãla 420 bar. Blocul M4 asigurã con -trolul funcøiilor capului de recoltare.

4. Soluøii de transportTransportul arborilor doborâøi seface cu troliile de corhãnit. Mašinacare se deplaseazã printre arboriipãdurii dispune de o mare mobi -litate, fiind prevãzutã cu un numãrde la 4 la 8 roøi.

4.1 Încãrcãtoarele de bušteniPentru manevrarea arborilor dobo -râøi se folosesc încãrcãtoare sauautomacarale prevãzute cu echi pa -ment de graifer acøionat hidraulic.

4.2 Sisteme de acøionarePentru realizarea funcøiilor de ma -nevrabilitate, cu rapiditate ši capa -citate mare de încãrcare, se folo -sesc sisteme Rexroth, blocuri de

comandã SX (fig. 6 ši 7) LUDV, careasigurã efectuarea mai multor miš -cãri simultan sau independent.

Astãzi, mašinile forestiere, în marealor majoritate, sunt concepute cucomandã electrohidraulicã. Dato ritãmultiplelor funcøii ale procesului delucru, mašinile forestiere trebuie sãrespecte riguros cerinøele unui setde standarde cu privire la putere šiconfort.Cu ajutorul joystick-urilor (fig. 8), încorelaøie cu modulele electronice,utilizând magistrala CAN (ControllerArea Network), operatorii ajusteazãprocesul de lucru programat, înfuncøie de aplicaøii.

În fig. 9 sunt prezentate aplicaøiiale mašinilor forestiere.

Orientarea articolului spre parteafuncøionalã a mašinilor forestiereoferã deøinãtorilor de utilaje, celorcare le întreøin, indicaøii pentru

identificarea rapidã a eventualelor

defecøiuni, iar proiectanøilor, un ghid

pentru realizarea unui sistem adec -

vat, eliminându-se, în acest mod,

soluøiile uzate moral pe care

fabricanøii de asemenea utilaje

le-au abandonat demult.

Marea diversitate a sistemelor de

acøionare hidraulicã ce pot inter -

veni în raport cu cerinøele acøio -

nãrii cât mai largi a proceselor ši

echipamentelor prezentate oferã

un caracter de complexitate a

activitãøii de calcul ši proiectare a

acestor sisteme. n

Bibliografie1. Petrea I. – Sisteme de acøionare

hidrostaticã pentru echipamente

tehnologice forestiere, în “Revista

de unelte ši echipamente” nr.

60/2005

2. * * * Prospect Rexroth Bosch-

Group – Drive and Control Sys -

tems for Forestry Machines

T E H N O L O G I I


Fig. 9


E V E N I M E N T

64

JCB a investit 40 de milioane de £într-un nou centru de producøie

Recunosc de la bun început cãfabrica JCB Heavy Productseste prima platformã de

ex cavatoare pe care am vizitat-o,aša cã îmi este imposibil s-ocompar cu altele. Totuši, vreau sãsubliniez cã impresia pe care amavut-o în momentul când am pãšitînãuntru – alãturi de jurnalištii gru -pei 2 ši John O`Connor, JCBOperation Director – a fost aceeacã intru într-un muzeu industrial.Nici o patã de ulei, nici un fir depraf sau vreun zgomot strident, ne -justificat. Dacã n-ar fi existat scân -teile ši mirosul aparatelor de su -durã, gãlãgia roboøilor industriali šia šurubelniøelor automate, aš fi ziscã echipele de muncitori, care-šivedeau liništite de treabã, nu lu -crea zã, ci doar se prefac.

JCB Heavy Products se întinde pe450.000 m2 ši a preluat producøiade excavatoare a vechii fabrici JCB,situatã la doar doi km, în centrulistoric al companiei britanice. Dacãpiaøa o va cere, aici se vor construianual 8.000 de excavatoare. Mana -gerii JCB susøin cã este cea maimodernã fabricã de excavatoaredin lume, în care se produc 25 demodele diferite, pe šenile ši roøi, cugreutatea cuprinsã între 7 ši 46 detone. Procesul de producøie in clu -de 48 de etape diferite, din care celemai importante sunt sudura, vo psi -rea ši asamblarea componentelor.

Presupun cã vã întrebaøi de ce ocompanie cu experienøã are cu ra julsã se aventureze, investind 40 de mi li -oane de £ într-o fabricã ultramodernã,

În apropiere deUttoxeter, însplendida regiuneStaffordshire dinvestul Angliei, undecâmpiile aratãprecum gazoanelede fotbal, se aflãnoul centru deproducøie JCB,destinat exclusivexcavatoarelor.Împãrøitã în douãzone clar delimitate– una de producøieši cealaltã deasamblare –, fabricade la Uttoxeter estecea mai importantãinvestiøie a con -structorului deechipamente JCB,statisticile spunândcã aceasta sesitueazã pe locultrei în lume.

Dragoš Nicolae


064-067 even jcb:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:46 PM

E V E N I M E N T

de mare capacitate, într-o perioadãde crizã? Tocmai acum, când lu -mea reduce pânã ši bugetele demarketing ši se ferešte de investiøiiprecum Necuratul de tãmâie? Ace -laši lucru se întrebau ši jurnalištiiinvitaøi, din mai toatã Europa, la untur prin fabrica de la Uttoxeter, îndimineaøa zilei de 6.04.2009. Ši nueste doar o investiøie care vine într-operioadã de “downturn”, cum spu -nea la conferinøa de presã caris -maticul Matthew Taylor, JCB ChiefExecutive Officer, ci chiar cea maimare din istoria companiei! Mai mult,piaøa de excavatoare a scã zut anultrecut cu aproape 20% în Europa.

Iatã replica lui Taylor:„JCB nu s-a temut niciodatã sãfacã investiøii în condiøii de crizã.Pentru cã suntem o companie pri -vatã, ne permitem oricând o privire

de ansamblu asupra situaøiei eco -nomice, pe termen lung. Nu avemde ce sã ne supunem solicitãrilorde moment sau oscilaøiilor de labursã. Strategia de lungã duratã nedã voie sã ne concentrãm asupraaspectelor care pot face diferenøa:

calitatea produselor, capacitateade lucru ši inventivitatea continuã.Despre asta este vorba în nouanoastrã fabricã. Atunci când eve -nimentele pe plan economic vorreveni la normal, noi vom fi pre gã -tiøi. Ši, credeøi-mã, vremurile bunevor reveni, pentru cã economiamondialã funcøioneazã ciclic.” Cu toatã încordarea declanšatã decrizã, JCB vrea sã transmitã clien -øilor ši potenøialilor clienøi cã suntfoarte serioši ši competitivi în bran -ša excavatoarelor. “Am con struitcea mai modernã fabricã de ex -cavatoare din lume pentru a de -monstra cât de serioši suntem însectorul de echipamente grele,” amai adãugat Taylor.

Succesul înregistrat de gama JS afãcut ca vechiul centru, unde s-auprodus excavatoare timp de douãdecenii, sã nu facã faøã cererilor.



Aša a apãrut decizia construiriiunui centru specializat numai înexcavatoare, inaugurat chiar înprima lunã a anului 2009.

„Fãrã îndoialã, aceastã fabricã esteuna din cele mai moderne dinlume ši sunt extrem de mândru defacilitãøile pe care le avem aici,”

susøine John Gill, JCB Heavy Pro -duct Managing Director.

Fabrica este dotatã cu spaøii spe -ciale pentru asamblarea pieselorhidraulice, denumite sugestiv cleanrooms, unde se previne orice con -taminare a componentelor. Nu doarhidraulica beneficiazã de „camerelecurate”, ci ši asamblarea anumitorkit-uri specifice, pentru fiecare mo -del de utilaj în parte. Spaøiul deasamblare al fabricii este clardelimitat de cel de sudurã, pentrua se evita contaminãrile. Sudura seface ši automat, cu impresionanøiiroboøi industriali, dar ši manual. Deasemenea, excavatoarele suntacum vopsite în spaøii speciale,unde li se aplicã šase straturi devopsea, ceea ce le face mult mairezistente.

E V E N I M E N T



La JCB Heavy Products, vedete

sunt modelele JS360 ši JS290. Pri -

mul va fi competitiv pe piaøa ex ca -

vatoarelor de la clasa 33-40 tone,

iar al doilea la 28-35 tone. Exce -

lentul JS360 este dotat cu un

motor Tier III, produs de Isuzu, de

6 cilindri ši 7,8 l, ce dezvoltã 281 CP.

Utilajul este dotat cu sistemul hi -

draulic AMS, ceea ce îi oferã ope -

ratorului posibilitatea de a lucra pe

modurile: Auto, Economy, Precision

sau Lifting, având posibilitatea de

a-ši alege forøa ši viteza de lucru.

Forøa maximã de excavare este de

circa 249 kN, braøul mãsoarã 6,45 m,iar volumul de pompare este de

2x300 l/min.

Performanøe foarte bune are ši

JS290, dotat tot cu motor Isuzu de

6 cilindri, ce dezvoltã 216 CP, dar

cu un nivel de consum ši de zgo -

mot redus. Braøul standard este de

6,2 m, însã se pot monta ši altele,

de lungimi diferite, în funcøie de

nevoile clientului. De asemenea,

sistemul hidraulic AMS ši cel de

presiune sunt foarte performante,

astfel încât capacitatea de sãpare

a utilajului este foarte mare.

Seria de excavatoare pe roøi s-a

mutat ši ea la JCB Heavy Products,

unde în prezent se fabricã cinci

modele, între 13 ši 22 tone. Aces -tea sunt: JSI 130W Auto, JSI 30WAuto, JS 160W Auto, JS175W šiJS200W Auto. Toate modelele auprimit ajustãri de 12% la consum,de 27% la efortul de torsiune ši de25% la putere. De sigur, nivelul deemisii este conform ultimelor pre -vederi. Toate comen zile sunt auto -mate, iar scaunul high-backed,vizibilitatea din cabi nã ši zgomotulredus oferã confort pentru întreagazi de lucru.

Odatã încheiat turul fabricii JCB

Heavy Products, ne îndreptãm cu

vitezã cãtre vechiul centru JCB,

tran zitând o zonã splendidã cu pa -

jišti înverzite, lacuri în care se

scaldã rãøušte ši lanuri de narcise.

Sediul istoric are amenajat un

poligon de demonstraøii, dotat la

rândul lui cu o tribunã închisã, ase -

mãnãtoare celor de la hipodro muri.

Aici vedem la lucru excavatoare

JS360 ši JS290, care ne aratã de

ce sunt în stare. n

E V E N I M E N T



E V E N I M E N T

POWERTEK TRAILERS – o prezenøãnotabilã la cele mai importantetârguri de profil din øarã

„În contextul Construct Expo,unde am avut cel mai bogatstoc ši cei mai numeroši in vi -

taøi la stand, conceptul “Next Level”a venit de la sine – suntem o firmãcare a reušit sã treacã dincolo delimitele puterii, imaginaøiei ši per -for manøei”, declara directorul ge ne -ral Powertek Trailers, Ovidiu Secu.Mai mult, acest concept se referãši la continua noastrã implicare înproiecte legate de problemele ur -bane moderne – ecologia, ajuta reapersoanelor cu probleme, susøi ne -rea formelor de artã ši a sporturilormoderne. Acest concept ne ajutãsã atragem ši atenøia partenerilornoštri asupra problemelor vieøii mo -derne, dar ši asupra proiectelor pecare le putem dezvolta împreunã.Deja am lansat proiecte de genul“curãøarea Deltei Dunãrii”, spon so -ri zarea campionatelor de moto -ciclism ši donarea de sânge. Tot încadrul acestor acøiuni, la începutullunii mai Powertek Group se va im -

plica activ în susøinerea con cer tuluirenumitei formaøii rock-folk Phoenix,care va avea loc în Bucurešti.

“Powertek Trailers este o companiecare lanseazã tendinøe ši de aceeaimaginea ši evenimentele pe carele organizãm sunt neconvenøio -nale”, a declarat Ovidiu Secu, Di -rector General Powertek Trailers.Standul nostru a fost centrul Con -struct Expo, având un DJ, muzicãhouse, hostesse îmbrãcate înculorile Powertek – rošu ši negru. La închiderea expoziøiei, având învedere contextul economic actual,conducerea s-a arãtat per an samblumuløumitã de acest târg. PowertekTrailers îši menøine o politicã solidãde consolidare a relaøiei cu clienøii.Muløi dintre cei care au cumpãratprodusele companiei de la începutau ajuns acum la flote de ca mioa -ne ši utilaje pentru construcøii. Vân -zãrile sunt foarte puternic susøinutede operaøiuni de service. În primii

Standul PowertekGroup a fost ši anulacesta punctul demaxim interes pentruvizitatorii târguluiConstruct Expo carea avut loc în peri oa -da 01-04 aprilie 2009.Powertek Trailers aprezentat o gamãlargã de echipa -mente: staøia deasfalt Lintec, pompade beton SERMACSirio 5RZ53 (cea maimare pompã debeton din Româniala ora actualã), staøiade beton Texnokat,trailerele Cometto,braøele de macaraTerex Atlas ši benelecu secøiune semiro -tundã Marrel, toateacestea fiind expuseîmpreunã cu echipa -mentele PowertekCompany într-unspaøiu de 1.000 m2.


068-071 even powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:48 PM

068-071 even powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 10:10 AM

E V E N I M E N T

ani, ca ši acum, service-ul mobil areprezentat unul dintre atuurilePowertek, iar acest lucru se în tâm -plã datoritã faptului cã majoritateautilajelor au nevoie de intervenøiidirect pe šantier. Activitatea de ser -vice mobil cumuleazã 90% din to ta -lul de efort depus în aceastã direc -øie, cea din atelier fiind repre zen tatãmai mult de rectificãri de piese,reparaøii mari, reparaøii motoare etc.Powertek Trailers este un im por -tant jucãtor ši pe piaøa echipa -men telor de exploatare forestierã.Anul 2009 a însemnat pentruPowertek Trailers nu numai sãr -bãtorirea a 5 ani de existenøã aGrupului Powertek, dar ši lansareaunui nou brand: Powertek Forestry– sub numele cãruia PowertekTrailers va desfãšura de acumînainte toate acøiunile din cadrulsectorului forestier. Fondatorii com -

paniei au sesizat oportunitatea ši

au anticipat amploarea pe care

acest sector o va lua.

Pentru a-ši asigura succesul ši res -

pectul clienøilor, Powertek Forestry

colaboreazã numai cu parteneri de

top: ALUCAR – remorci pentru buš -

teni, FLOOR – platforme pentru trans -

port bušteni, KAISER – excava toa -

re, LOGSET – echipamente pentru

recoltare ši transport bušteni,

HUTTNER – peridoc, remorcã ši

semiremorcã, MM FORSTTECHNIK

– funicular, TEREX – macarale spe -

cializate pentru aplicaøii forestiere,

telehandlere, braøe de macara, ex -

cavatoare pentru aplicaøii speciale,

încãrcãtoare cu graifer forestier.

Sub acest brand, în perioada

07-10 aprilie, Powertek a participat

la unul dintre cele mai importante

târguri internaøionale specializate

în silviculturã, exploatarea ši pre -

lucrarea lemnului – Foresta 2009

Cluj-Napoca. Cele mai importante

echipamente expuse de Powertek

Forestry la acest târg au fost: ex -

cavatorul Kaiser S2 4X4, camionul

cu remorcã Floor, platformele Alucar,

încãrcãtorul TL 210 cu graifer de la

Terex, buldoexcavatorul BHL 820

Terex, cãruciorul funicular de la

MM Forsttechnik. Ši în cadrul

acestui târg compania a rãmas

fidelã conceptului Next Level, fiind

prezentã în acest an cu o gamã

mult mai diversificatã ši bogatã din

domeniul forestier. n

068-071 even powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:49 PM

068-071 even powertek trailers:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 10:11 AM

N O U T Ã Ø I

72

Noile sisteme de control duc lacrešterea eficienøei compresoarelorelicoidale cu injecøie de ulei

Atlas Copco a combinat ex -per tiza ši cunoštinøele teh -

nice în lansarea celei de-a cinceageneraøii de sisteme de controlElektronikon® Graphic/cu interfaøãgraficã (instalate pe ver siunilestandard GA+/GA VSD) ši înacelaši timp a extins sistemulEnergy Saving (ES) System prinES6i, care poate controla simultanpânã la 6 compresoare cu turaøiefixã sau variabilã. Compresoarele elicoidale cu in -jecøie de ulei GA/GA+/GA VSD (11-90 kW) sunt utilizate într-o gamãlargã de aplicaøii ši industrii, printrecare: ateliere, linii de asamblare,ambalare, industria auto, preluc ra -rea lemnului, industria tipograficã,

textilã, fabricareama terialelor de con -strucøii, a maselorplastice, tur nãtoriiši activitãøi din do -meniul petro lu lui šigazelor.

Control ši eco no -miiSistemul Elektro - ni kon® Graphicmã soa rã diferiøi pa -ra metri privind func -øionarea compre -so rului ši rãcito ru -lui. În acelaši timp,

algoritmii încorporaøi permitcicluri de eco no mii de energie atâtpentru venti lator, cât ši pentrurãcitor. Alte caracteristici, cum ar fibanda de presiune dualã šicontrolul bazat pe timere, fac po -sibilã pentru Atlas Copco maxi -mizarea economiilor de energieprin adaptarea presiunii la cerereade aer a clienøilor.Ca opøiune, sistemul integrat decontrol Energy Saving ControlSystem ES6i poate regla ši ordonafuncøionarea a pânã la 6 com pre -soare cu turaøie fixã sau variabilã;optimizând instalaøia de aer com -pri mat a clienøilor prin reducereabenzii totale de presiune de lucrua fiecãrui compresor, pentru arãspunde cererii variabile de aer.Posibilitatea de a controla pânã la

Pe 26 martie 2009, laAntwerp, Belgia, AtlasCopco a lansat nouageneraøie de sistemede control pentrugama de compre soareelicoidale cu injecøiede ulei GA/GA+/GAVSD 11-90 kW. NoulElektronikon® Graphicši sistemele integrateEnergy Saving (ES)Systems ES4/6icontribuie semni fica tivla sporirea eficienøeiaerului comprimat,ducând la reducereacosturilor de funcøio -nare. În plus, vizua li -za rea online faceposibilã monito riza reala distanøã, permiøândanticiparea opera øiu -nilor de funcøionareši mentenanøãnecesare.


072-073 adv atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 4:30 PM

N O U T Ã Ø I

6 compresoare cu turaøie variabilãcu doar un singur sistem decontrol integrat reduce costurile deinstalare, minimizând totodatãcosturile cu energia ši mentenanøaprin reducerea benzii de presiune.Sistemul ES poate comunica cugeneraøia anterioarã de sistemede control tip Elektronikon®. Înfuncøie de configuraøia compre so -rului ši de cererea de aer, sistemulde control îmbunãtãøit ES poatereduce costurile anuale de funcøio -nare cu pânã la 30%. Dacã doriøisã aflaøi mai multe informaøii pri -vind monitorizarea configuraøieicom presoarelor elicoidale cu in -jec øie de ulei cu ajutorul celor mairecente sisteme de control AtlasCopco, nu ezitaøi sã contactaøireprezentanøa localã Atlas Copcopentru un calcul personalizat aleconomiilor potenøiale.

Comunicare ši anticipareÎn proiectarea celei de-a cinceageneraøii de sisteme de controlElektronikon® Graphic, inginerii AtlasCopco s-au concentrat asupra im -portanøei utilizãrii facile a interfeøeigrafice. Comunicarea clarã ši ušoa rãpermite anticiparea operaøiilor deîntreøinere, reducând costurile defuncøionare ši mentenanøã.Inovaøiile în ce privešte hardware-ulinclud o nouã interfaøã cu unkeyboard rezistent ši un sistem de

navigare ušor de utilizat. Sistemul

Elektronikon® Graphic are un dis play

color de înaltã calitate, cu diago -

nala de 3,5”. Tehnologia integratã

web-server este standard, fãrã cos -

turi suplimentare, asigurând prin

Ethernet vizualizarea instantã a sta -

tusului compresorului. Vizuali za rea

graficã permite afišarea intervalelor

de service în timp real ši, de ase -

menea, afišarea graficã a planului

de service ca asistenøã în men -

tenanøa preventivã. Clienøii pot

selecta una dintre cele 32 de limbi

disponibile; în acelaši timp, toate

datele înregistrate sunt stocate

pentru utilizarea ulterioarã. Sis te -

mul opøional AIRConnect permite

monitorizarea localã sau la dis -

tanøã (prin telefon sau conexiune

wireless la internet) pentru verificãri

suplimentare ale datelor on- sau

offline. Acest nivel înalt al comu -

nicãrii reprezintã un angajament

pentru crešterea productivitãøii

clienøilor noštri.

ConcluziePrin componentele de mare efi -

cien øã (element compresor, rãci toa -

re, motor…), compresoarele eli coi -

dale cu injecøie de ulei Atlas Copco

asigurã performanøe premium atât

în ce privešte debitul (FAD), cât ši

necesarul specific de energie

(SER). Prin adãugarea sistemelor

superioare de control, eficienøa to -

talã este ši mai ridicatã, prin op ti -

mizarea completã a sistemului, ce

are ca rezultat costuri de func øio -

nare reduse. Aceste caracteristici

sporite de control ši comunicare

reprezintã un pas înainte pentru

clienøi, deoarece permit antici pa -

rea operaøiunilor. n


072-073 adv atlas copco:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 4:31 PM

N O U T Ã Ø I

74

Komatsu lanseazã noile excavatoarepe pneuri PW148-8: compacte,puternice ši versatile


Compact ši robust, ultimul membru ale Seriei 8 de excavatoare hidra ulice pe

pneuri de la Komatsu dove dešte performanøe superioare de lucru, eficienøã

spo ritã în con su mul de combustibil, comenzi sub un design nou ši o interfaøã

nouã pentru EMMS (Sis temul de control ši monitorizare a aparaturii).

074-077 noutati marcom PW:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:56 PM

074-077 noutati marcom PW:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 10:18 AM

N O U T Ã Ø I

Noul PW148-8 este perfectpentru lucrul în spaøii res -trân se, în zonele urbane sau

pe strãzile înguste, intens circulate.Raza de rotire este de doar 1850 mm.Datoritã acestei caracteristici deo se -bite, atât operatorul, cât ši per soa -nele din jurul lui se pot concentraasupra lucrului, fiind în deplinãsiguranøã. Foarte silenøios ši totuši atât deputernic, motorul Komatsu ecot3SAA4D107E-1 Tier 3 are o puterede 86 kW la o turaøie de 2200 rpm.Noile PW148-8 lucreazã foarte bineši în planuri înclinate ši se mân -dresc cu un consum de com bus -tibil mai mic cu 15% faøã de pre -decesorii sãi. Ca toate modelele Seriei 8, PW148-8permite o gestionare a echipa men -tului de neegalat, garanteazã unmediu de lucru foarte sigur, confortde primã clasã ši un nivel foarteredus al vibraøiilor ši al zgomotului.Scaunul operatorului a fost specialcreat pentru utilajele pe pneuri, iarcabina foarte spaøioasã SpaceCabvine în standard cu sistem auto -mat de climatizare. Geamurile foarte largi asigurã o vizi -bilitate excelentã de jur îm pre jur,iar în plus noul ex cavator pe pneuriPW148-8 are în dotarea standard šio camerã pentru vede re în parteadin spate a utilajului.Noua interfaøã a sistemului decontrol ši monitorizare a aparaturii,foarte ušor de folosit, poate fi acce -satã de pe monitorul unde suntînregistrate toate funcøiile utilajului. Joystick-urile ergonomice au acumun design nou, special creat pen -tru excavatoarele pe pneuri. Da -toritã orientãrii lor orizontale, permitoperaøiuni sigure ši precise cu

diverse atašamente de lucru. Axuloscilant poate fi blocat manual, in -stant, printr-o simplã apãsare a unuibuton. Toate excavatoarele hidrau -lice pe pneuri Komatsu sunt echi -pate cu un sistem de control adeplasãrii, pentru distanøele lungide parcurs. Toate utilajele Komatsuau un design special creat pentruca acestea sã poatã fi intreøinute ši

servisate foarte ušor, iar PW148-8

nu face excepøie. Punctele de

service ale motorului, punctele de

gresare ši filtrele sunt accesibile de

la ni velul solului.

Komtrax, sistemul de monitorizare

prin satelit al Komatsu, este în do -

tarea standard a noului excavator

PW148-8. n

Caracteristici tehnice ale PW148-8:Motor Komatsu SAA4D107E-1Turaøie 2200 rpmISO 14396 90 kWISO 9249 (putere motor netã) 86 kWGreutate operaøionalã 14430 – 15400 kgViteza maximã de mers 35 km/hForøa de rupere 93 kNCapacitate cupã 0,55 m3

Adâncime maximã de sãpare 5745 mm


074-077 noutati marcom PW:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:56 PM

074-077 noutati marcom PW:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 10:18 AM

S O L U Ø I I E C O

78

Influenøa calitãøilor benzinelor asupracompoziøiei ši cantitãøii de gazeevacuate de motoarele termice

În principal, motoarele pe ben zinãde pe šantiere sunt de capa -citate mai micã ši acøioneazã

generatoare de sudurã portabile,diverse tipuri de compactoare,motoare auxiliare, mašini de tãiatfier-beton sau beton, motopompede intervenøie rapidã, diverse uti -laje de capacitate micã. Lor li seadaugã utilajele pentru amenajãristradale sau de spaøii verzi precum

motocositoare, motoferãstraie, mini -tractoraše etc. Având în vedere cele arãtate maisus, ecologizarea motoarelor repre -zintã o preocupare permanentã aproducãtorilor din toatã lumea,deoarece la scarã planetarã, po -luarea, în special cea din zoneleurbane sau cea din šantiere, chiareste o problemã (vezi schimbãrileclimaterice din ultimul timp). Pentrua înøelege mai bine impactul acestormotoare asupra mediului vã infor -mãm cã gazele de eva cuare (no -xele) emise de un motor (bine reglat),al unui autovehicul ce ruleazã15.000 de km polueazã at mos feracu 4 kg de acid sulfuric, 60 kg deCO (echivalent a cca. 60 m3), azotaøiši multe alte substanøe nocive.Anual, în UE se produc aproxi ma -tiv 18,6 milioane de autovehicule,camioane ši autobuze, ceea ce re -prezintã 27% din producøia mon -

dia lã. 2,3 milioane de persoanesunt angajate direct în industrie, întimp ce alte 10 milioane sunt ocu -pate în sectoarele conexe. Aproximativ 20 de miliarde de euro,reprezentând 5% din cifra de afa -ceri a acestui sector, sunt investiteîn cercetare ši în dezvoltarea pro -duselor, industria automobilelor fiindcel mai mare investitor in dustrial îndomeniul cercetãrii ši dezvoltãrii dinEuropa, în termeni absoluøi. Pe de altã parte, autovehiculele ge -ne reazã 12% din emisiile de gaze cuefect de serã din Europa ši o parteimportantã din emisiile poluante.De asemenea, comisia CARS 21va urmãri o abordare integratã carevizeazã atingerea obiectivului co -munitar de 120 g/km de CO2 pânãîn 2012 prin acøiuni combinate alestatelor membre ši ale UE. Pentru rea -lizarea obiectivului UE se pre co -nizeazã reducerea emisiilor pentru

Deši pe šantierelede construcøiiutilajele acøionatede motoare pebenzinã – motoareOTTO – au opondere mai micãdecât cele acøio -nate de motoareDIESEL, “contribuøia”acestora lapoluarea aerului înmediul urban nupoate fi neglijatã.

Conf. dr. ing. Ion IONESCU Universitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti


078-082 solutii eco:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 1:58 PM


media parcului de autovehicule

noi la 130 g/km prin îmbunãtãøirea

tehnologiei motoarelor, acom pa -

niatã de o reducere de 10 g/km,

sau echivalentul acesteia prin alte

îmbunãtãøiri tehnologice ši printr-o

utilizare sporitã a biocombus ti bi -lilor, în special prin:

- stabilirea unor cerinøe minimepentru eficientizarea sistemelor deaer condiøionat;

- montarea obligatorie a unorsis teme fiabile de monitorizare apresiunii pneurilor;

- stabilirea unor limite maximede rezistenøã la rulare a pneurilor;

- utilizarea indicatoarelor de schim -bare a vitezelor;

- progresul eficienøei combus ti bi -lilor vehiculelor utilitare ušoare(camionete).Toate aceste mãsuri sunt luate înscopul atingerii obiectivului de 175 g/km pânã în 2012 ši de 160 g/km CO2 pânã în 2015.Utilizarea crescutã a biocombus ti -bi lilor vizeazã maximizarea presta -øiilor privind mediul.


Este bine cunoscut faptul cã ben -zina, alãturi de motorinã, constituieuna din sursele principale deenergie – sub formã lichidã – cese folosesc în mod curent pentruacøionarea motoarelor termice, šiaceasta în principal datoritã puteriisale calorice de 10.000 - 10.500kcal/kg. Combustibilii folosiøi lamotoarele M.A.S. sunt benzinele dediverse tipuri, în funcøie de stan -dardele de producøie din diverseøãri, de preøul de cost, de “pre ten -øiile” motorului de acøionare etc.Benzinele comerciale pentru auto -mobile sunt produse petrolierecare se distileazã între 30 – 2050C,obøinute prin amestecarea unorfrac øii petroliere de bazã avânddiverši componenøi ši aditivi: Fracøiile petroliere care se ames te -cã pentru obøinerea benzinelorcomerciale sunt:

- hidrocarburi saturate aciclice(al cani sau parafine) - cca. 40-80%;

- hidrocarburi saturate ciclice (ciclo -alcani sau naftene) - cca. 15-30%;

- hidrocarburi aromatice - cca. 20-40%;

- hidrocarburi nesaturate - cca. 35%;

- compuši organici cu sulf, oxi -gen, azot;

- aditivi pentru crešterea cifrei oc -tanice CO, stabilizare, eliminareacoroziunii, solventare, etc. În tabelul de mai jos sunt pre zen -tate câteva tipuri din benzineleauto comercializate care se gã -sesc pe piaøã în ultimul timp:

Funcøionarea în condiøii optime amotoarelor autovehiculelor alimen -tate cu benzine impune carburan -øilor sã posede o serie de proprie -tãøi fizice ši chimice caracteristice,care sã asigure:

- posibilitatea formãrii ames te cu -lui omogen la dozajul optim;

- transportul, stocarea ši curge -rea normalã a benzinei prin siste -mul de alimentare;

- un preø de cost care sã asigureo economicitate a funcøionãrii mo -toarelor cu acešti carburanøi. Aditivii pentru benzine sunt com -puši chimici care îmbunãtãøesccalitãøile ši performanøele benzi ne -lor auto ši se folosesc în cantitãøireduse (max. 3%). Ei trebuie sãîndeplineascã urmãtoarele condiøii:

- sã ardã complet odatã cu com -bustibilul;

- sã nu influenøeze negativ alteproprietãøi ale benzinei;

- sã aibã o bunã solubilitate înbenzinã;

- sã aibã stabilitate termicã. Unul din aditivii importanøi este te -traetilul de plumb (TEP), folosit pen -tru crešterea cifrei octanice CO, astfel:

Benzinele de bazã (fãrã TEP) suntcompuse din:

- 50% benzinã de reformare ca -ta liticã;

- 30% alchilat; - 20% izopentan;

Conøinutul de TEP pe plan mon -dial are o tendinøã continuã descãdere sub 0,15 g/kg sau chiar dereducere totalã la benzina ecolo -gicã, scãderile de cifrã octanicãfiind compensate prin folosireaunei benzine de bazã obøinutã prinaltfel de procese ši aditivare cuhidrocarburi aromatice, metanolsau metilterøiarbutileterã (MTBE).Din acešti aditivi, în ultimul timp semai folosesc doar hidrocarburilearomatice ši MTBE-ul, iar meta no -lul (care a fost o vreme utilizat šidrept combustibil) a fost scos dintehnologiile de fabricare a benzi -nelor ecologice, deoarece s-aconstatat cã producea efecte decorodare puternicã asupra diver -selor componente ale mecanis mu -lui motor, în special al pieselor dinaluminiu (pistoane, pompã de alimen -tare etc.) ši chiar asupra supapelor.


Tipul benzinei standard sau al componentului Cifra octanicã CO/R CO/M

Benzinã premium I 98 /87,5-90

Benzinã premium II 95 86,5

Benzinã regular 87 78

Benzinã normalã 75 70

Benzinã de distilare atmosfericã 60 58

Benzinã de cracare termicã 70 63

Benzinã de cracare cataliticã 92 80

Benzinã de reformare cataliticã 96 86


CarburanøiBenzinã fãrã TEPcu TEP- 0,37g/kg

0,74 g/kg 1,11 g/kg 1,48 g/kg


078-082 solutii eco:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 10:22 AM


Aceste efecte negative create în

timp de produsele cu metanol, pe

care mecanicii le-au observat, au

indus temerea utilizãrii benzinelor

ecologice în motoarele obišnuite,

te mere care se mai pãstreazã în

mod fals ši astãzi, deoarece ben -

zinele actuale ecologice nu mai

sunt aditivate cu metanol, ci cu

MTBE. Pentru mãrirea cifrei octa -

nice CO, plecând de la o benzinã

de bazã obøinutã prin procese de

cracare termicã sau cataliticã (o

ben zinã cu o CO de plecare de 96),

se adaugã MTBE. Rezultã deci cã

benzina ecologicã (fãrã plumb)

poate fi folositã fãrã restricøii chiar

ši în motoarele normale, eventual

cu reglarea judicioasã a avansului

la aprindere. Avantajele folosirii

ben zinei ecologice sunt: l diminuarea depunerilor de ca -

la minã din motoare ši, pe aceastã

cale, micšorarea cheltuielilor de

întreøinere; l reducerea sensibilã a poluãrii

atmosferei prin diminuarea emi sii -

lor de oxid de carbon, oxizi de

azot, hidrocarburi nearse sau chiar

reducerea drasticã, în cazul folosirii

catalizatoarelor.

Este însã interzisã cu desãvâršire

folosirea benzinei etilate (care

conøine Pb) în motoarele "injec -

tate", caz în care benzina ar duce

la compromiterea prin obturare a

catalizatorului.

Emisiile poluante ale motoarelorcu aprindere prin scânteie (MAS)În cazul motoarelor cu aprindere

prin scânteie sursele de poluare

principale sunt:

- gazele de ešapament, care re -

prezintã cca. 65% din totalul sur se -

lor ši care conøin ca poluanøi oxid

de carbon CO, hidrocarburi, oxizi

de azot NOx, aldehide, plumb ši

par ticule de carbon;

- gazele de carter, cu o pondere

de aprox. 20%, care conøin atât

produse de ardere în diferite stadii,

cât ši vapori de combustibil;

- gazele rezultate din evaporarea

la nivelul carburatorului (cca. 9%);

- fracøiunile ušoare de benzinã

evaporate la nivelul rezervorului

(cca. 6%).

Principalii factori care favorizeazã

apariøia substanøelor poluante la

MAS pot fi grupaøi astfel:

- proprietãøile combustibilului

(com poziøia chimicã, volatilitatea,

gradul de aditivare, cifra octanicã);

- proprietãøile fizico-chimice ale

amestecului carburant (dozajul, tem -

peratura aerului aspirat, presiuneadin colectorul de admisie, presiu -nea la evacuare etc.);

- regimurile de funcøionare (sar -cina ši turaøia motorului);

- particularitãøile constructive alemotorului (numãr de cilindri, solu -øia constructivã, forma camerei deardere, tipul de distribuøie etc.);

- construcøia sistemului de ali -men tare (calitatea amesteculuirealizat ši a modului de furnizare aacestuia, influenøa asupra emisiilorde evaporare);

- reglajele funcøionale (avansul laaprindere, gradul de uzurã almotorului). n

BIBLIOGRAFIE1. Onuøiu, I. - Fabricarea combus ti -bililor petrolieri ecologici. Schemecomplexe de rafinãrii. EdituraUniversitãøii din Ploiešti, 2001 2. Anghelache, I. - Noi combustibilipentru automobile. Editura Tehni -cã, Bucurešti, 1993 3. Onuøiu, I., Tãnãsescu, C., š.a., -Fabricarea produselor petroliereecologice, Curs postuniversitar,Editura Univ. din Ploiešti, 2004 4. Ionescu, I., - Motoare termice.Solu øii constructive ši mãsuri ge -ne rale pentru reducerea emisiilorpoluante. Ed. Matrix Rom, Bucu -rešti, 2001 5. Scott, Hess M. - “How Stuff Works”disponibil online la http://www.howstuffworks. com /biodiesel .htm 6. * * * Revista DIESEL & GAS TUR -BINE WORLDWIDE, 1990 – 2006 7. * * * European Standard, EN228/2004 8. * * * European Standard, EN590/2004 9. * * * Monitorul Oficial al Ro -mâniei, nr. 512/2002



I N F O - N E W S

Crešteri substanøiale la construcøiiledin România în 2008

Conform unui studiu al com -paniei PMR, citatã de re -vista Construction Europe,

valoarea construcøiilor în øaranoastrã a crescut cu 34% nominal(+26% în termeni reali), ceea ce încifre este egal cu 83 de miliardede RON (22 de miliarde de €).Potrivit aceleiaši surse, cel mai dez -voltat sector este cel non-rezi den -øial, care a sporit anul trecut cu 37%,asta datoritã „crešterii economicealerte care a dus la accelerarea vo -lu mului de construcøii non-rezi den -øia le, cum ar fi spaøiile de birouripentru servicii ši clãdirile industriale.”

Cu toate acestea, raportul prevedeun an 2009 dificil pentru sectorulde construcøii, în ciuda celor 20 demiliarde de € primite sub formã deîmprumut de la Fondul MonetarInternaøional (FMI) ši Uniunea Euro -peanã, ce ar trebui sã stabilizezevolatilitatea monedei locale ši sãreducã deficitul bugetar. Potrivitaceluiaši raport, a scãzut ši în cre -derea investitorilor strãini în Româ -nia, ceea ce va duce la un nivelmai mic al FDI, adicã al InvestiøiilorStrãine Directe. Mai mult, investiøiileîn activele de capital au scãzut šivor continua ši în urmã toa rele luni.Prin urmare, randamentul în con -strucøii ši, totodatã, PIB-ul vor fi šiele afectate.„Cel mai afectat an va fi 2009, darnici în urmãtorii ani nu se vor în -tâmpla minuni, dacã circumstan -øele economice mondiale nu se


083-084 info construction:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 2:02 PM

I N F O - N E W S

vor îmbunãtãøi. Totuši, sectorul con -

strucøiilor va fi sprijinit de fondurile

UE alocate României, care vor fi

direcøionate, în cea mai mare parte

a lor, cãtre infrastructurã,” a decla -

rat Robert Obetkon, senior con -

struc tion market analyst al PMR.

Cel mai afectat sector va fi cel non-

rezidenøial, a mai spus Obetkon,

foarte dependent de creditele ban -

care. Multe proiecte, în special pe

piaøa de retail ši clãdiri de birouri,

au fost începute înainte sã fie asi gu -

rate din punct de vedere finan ciar.

Numai proiectele care au fost înce -

pute în ultimele patru luni ale anului

trecut vor fi finalizate în 2009.

Numãrul construcøiilor predate din

domeniul retail ši office va fi ši el

limitat. Piaøa pentru construcøii in -

dustriale ši depozite, care sunt în

marea lor majoritate deøinute de

com panii multinaøionale, este întru -

câtva mai bine, potrivit raportului,

øinând cont cã problemele finan -

ciare au „o fecvenøã redusã” ši cã

„cererea nu a scãzut dramatic”.

„În ultimii doi ani, sectorul con -

strucøiilor a crescut constant, multe

dintre proiectele proprietãøilor rezi -

denøiale fiind începute în trimestrul

patru al anului 2008. Acesta este

rezultatul reticenøei bãncilor în a

mai acorda credite. Dezvoltatorii se

confruntã ši ei cu mari dificultãøi

finan ciare, iar în 2009 numai câte -

va proiecte vor fi finalizate, în

marea lor parte numai cele care

sunt deja întârziate din anii trecuøisau se aflã într-un stadiu avansatde construcøie,” a mai declaratObetkon. Oricum, se ašteaptã ca randa -mentul construcøiilor rezidenøialesã înregistreze doar o “descreštereblândã”, muløumitã diferitelor pro -grame guvernamentale care vorsprijini construcøiile de case, dar šiscãderea preøurilor la materiale deconstrucøii.„Pentru cã PIB va scãdea în anul2009, guvernul va contrabalansamãrind investiøiile în sectorul public,infrastructura fiind destinaøia cãtrecare se vor îndrepta cele mai multedintre fonduri”, a încheiat Obetkon.Se ašteaptã ši o simplificare a pro -cedurilor care influenøeazã inves -tiøiile în sectorul public, mai cuseamã în domeniul construcøiilorde drumuri, unde apar mereu dife -rende legislative. În plus, construc -torii români trebuie sã profite dinplin de ajutoarele guvernamentaleši de ieftinirea materialelor pentruconstrucøii. n


083-084 info construction:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 2:03 PM

085 Endress:000 Autoconstruct.qxd 5/7/2009 10:26 AM

E C H I P A M E N T E D E L U C R U

86

Motoare pentru autovehicule ši utilajeindustriale Volvo Trucks ši Protruck

Pentru motoarele diesel in dus -triale, folosite la acøionareautilajelor de construcøii care

nu se deplaseazã pe drumurilepublice, sunt de remarcat urmã toa -rele tendinøe: construcøia unor mo -toare compacte cu cilindree mã ritã,cu aspiraøie naturalã sau supra -alimentate, care sã permitã prinsoluøiile tehnice adoptate redu ce -rea nivelului de noxe, în principalde particule materiale PM sau deoxizi de azot NOx (sau de PM šiNOx în acelaši timp). În domeniulconstrucøiilor se utilizeazã motoareindustriale, într-o gamã foarte largãde puteri, ceea ce a necesitat camojoritatea fabricanøilor sã treacãla construcøia unor motoare mai per -formante, complet reînnoite, caresã facã faøã normelor de me diu învigoare din EPA ši UE .

Motoare Volvo TrucksVolvo Trucks a lansat recent o nouãgamã de motoare ši transmisiicare permit reducerea cu pânã la3% a consumului de combustibilši cu 40% a emisiilor de NOx, încondiøiile crešterii puterii maxime.Pentru camioane, în noile lanøuricinematice care conøin motoarepu ternice ši care asigurã eco no -mie ši fiabilitate, sunt de preferatcutiile automate I-Shift ši frânele demotor VEB+, foarte performante. Programul de reînnoire cuprindemo toarele Volvo Trucks de 7, 11 ši13 litri, disponibile acum cu tehno -logii Euro 5. O serie de noutãøitehnice permit optimizarea com -bustiei ši un nou catalizator SCR,care a fãcut posibilã combinareacrešterii de putere cu reducerea denoxe NOx ši a consumului de

În prezent, constructoriide motoare urmãresccrešterea puterii motoa -relor diesel, concomitentcu reducerea consumu -lui de combustibil šireducerea nivelului denoxe conform normelorEuro în vigoare, šiutilizarea frânelor demotor pentru autove -hicule. Acestea permitšoferului sã menøinã ovitezã medie ridicatã,garantând în acelašitimp siguranøa trans -portului. În acest context,programele de reînnoirea motoarelor includ toatemotoarele deplasabileechipate cu tehnologiipentru protecøia mediuluiEGR sau SCR. Seurmãresc ši modificãriletehnice legate de opti -mizarea combustiei încilindrul motorului,managementul aerului,reducerea nivelului dezgomot ši optimizareapierderilor de putere înlanøul cinematic altransmisiilor etc.

Prof. univ. dr. ing. Laurenøiu SârbuUniversitatea Tehnicã deConstrucøii Bucurešti


Fig. 1

086-091 echipamente sarbu:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 2:10 PM


combustibil. Motoarele sunt acum

mai silenøioase cu 2 dB(A) la relanti.

Mai mult de jumãtate din totalul de

camioane Volvo FH ši Volvo FM

utilizate în construcøii sunt echi -

pate cu cutii automate de viteze

I-Shift, care au fost adaptate sã

corespundã performanøelor noilor mo -

toare ši sã minimizeze pier deri le deputere în lanøul cinematic (fig. 1)[1].Modificãrile tehnice aduse pentruoptimizarea combustiei ši siste me -le I-Shift de schimbare automatã atreptelor de viteze au permis ca lamotoarele de 13 litri consumul sãfie redus cu 3% faøã de modeleleanterioare. Pentru motorul de 11 litri,reducerea este de 1-2%. Motoruleste disponibil în mai multe va -riante de putere, reprezentând o al -ternativã mai eficientã din punctulde vedere al utilizãrii combustibi lu -lui pentru toatã gama. Volvo Truckscuprinde în acest moment variantecu o putere maximã între 240 ši700 CP. Volvo a crescut putereamaximã a motorului D13 la 540 CPši cuplul la 2600 Nm. Volvo D11


Fig. 2a

Fig. 2b

Fig. 2c


este disponibil în varianta cu pu -tere maximã pânã la 450 CP šicuplul de 2150 Nm, iar Volvo D7este disponibil pânã la 340 CP ši1300 Nm. Aceste motoare respec -tã normele Euro 5 care vor intra învigoare în octombrie 2009. Faøã deEuro 4, emisiile de NOx au scãzutcu 40% [1]. În fig. 2 a, b ši c suntprezentate cele trei tipuri de mo toa -re D7, D11 ši D13 Volvo Trucks [1].

Motoare ProtruckGama Fiat Powertrain Technolo giesinclude motoare ce înglobeazã otehnologie avansatã cu perfor man -øe de exploatare ridicate, care suntrezultatul unor activitãøi intensive decercetare ši dezvoltare [2]. În ultimii5 ani, toate familiile de motoare aufost complet reînnoite, adoptând o

tehnologie avansatã în reducereaemisiilor ši oferind soluøii care sãga ranteze niveluri înalte de per for -manøã ši reducerea consumuluide combustibil. Aplicaøiile includ ve -hicule comerciale din gama medieši grea, autobuze, mašini indus tria -le ši agricole, utilaje de construcøii,aplicaøii staøionare, motoare pentrupompe de incendiu ši generatoarecu puteri cuprinse între 40 ši 1600 kW.În gama de motoare Protruck suntcuprinse: motoare în 4 cilindrii cucilindreea de 2,3 ši 3 litri; motoarecu cilindreea de la 4,3 la 6,7 litri, cu3, 4, 6 cilindri în linie; motoareCursor de 8, 10 ši 13 litri, cu 6 cilindriîn line, pentru camioane; motoareVector cu 6, 8, 12 ši 16 cilindri în V,cu cilindreea de la 15 la 40 litri; šimotoare industriale care nu se

deplaseazã pe drumurile publice,cu puteri între 66 kW ši 560 kW. Încontinuare sunt indicate unele ca -racteristici tehnice pentru acestegrupe de motoare [2].

Motoare termice SOFIM HPI de2,3 ši 3 litri, cu 4 cilindri în linie [2]Motoarele din gama Protruck de2,3 ši 3 litri au blocul motor din fon -tã stabilizatã, cu posibilitatea dereparaøie capitalã a motorului pen -tru a doua duratã de serviciu, iarsub-blocul este monolit, din fontã.La modelele SOFIM HPI de 2,3 ši 3 litri, capetele de cilindru sunt con -fecøionate din aluminiu. Ši chiulasaeste din aluminiu, turnatã sub pre -siune. Pistoanele sunt din aliaj dealuminiu eutectic, fiind prevãzute cutunel de rãcire. Arborele cu cameeste confecøionat din fontã cugrafit nodular, rezemat în bloc pe 5lagãre palier, cu volant dublu ma -siv. Rãcirea este cu lichid cu buclãtermostaticã controlatã cu supapã.Ungerea este forøatã. Uleiul cir culãprin schimbãtorul de cãldurã, rãcitde lichidul de rãcire al moto rului.Motoarele au sistem de ap rin derecu 4 supape pe cilindru, cu controldirect prin culbutori cu štift în



Fig. 3 Fig. 4

Motoare termice SOFIM HPI de 2,3 si 3 litri, cu 4 cilindri în linieTabelul 1 [2]

Cod SOFIM HPI 2,3 SOFIM HPI 3Capacitate cilindricã [cm3] 2286 2997Diametru x cursã [mm] 88 x 94 95,8 x 104Turaøia la mers în gol [rot/min] 800Putere/turaøie (1) [kW/rot/min] 85,3/3900 122 / 3500Cuplu motor/turaøie [Nm/rot/min] 270 / 1800 380 / 1250Zgomot în funcøionare (2) [dB(A)] 593Consum de combustibil (3) [g/kWh] 205 200Masa (4) [kg] 210 240Certificare Euro 3 – CE 97/68 Faza 2- EPA Tier 2Durata de serviciu 60% [h] 3500 5000


tacheøii hidraulici. De ase me nea,au doi arbori cu came montaøi închiulasã. La cele de 2,3 litri, ac -øionarea arborilor cu came se facecu o curea dinøatã de transmisie,respectiv cu un lanø dublu, la celede 3 litri. Motoarele sunt supra ali -mentate cu intercooler. Turbo su -flan ta poate fi cu geometrie va -riabilã sau fixã cu „cu Waste-Gate”.Injecøia este de tip Common Rail,cu control electronic total. Carac -teristicile tehnice pentru motoareleSOFIM HPI de 2,3 ši 3 litri sunt dateîn tabelul 1 [2].

Motoare termice NEF cu ci lin -deea de la 3,4 la 6,7 litri, cu 3, 4ši 6 cilindri în linie [2]La motoarele NEF cu cilindreea dela 3,4 la 6,7 litri, cu 3, 4 ši 6 cilindri,blocul motor este confecøionat dinfontã stabilizatã, motoarele fiinddis ponibile ši în versiunea destructurã purtãtoare de sarcinã, deexemplu pentru tractoare. Cape -tele de cilindri sunt monolitice, dinfontã, cu linii de inducøie de mareturbulenøã. Pistoanele sunt confec -øionate din aliaje de aluminiuhiper-eutectic, cu tunel de rãcire šicamerã de ardere de tip omega.Arborele cotit se confecøioneazãdin oøel de mare rezistenøã sau din

fontã. Rãcirea este cu lichid, cubuclã termostaticã controlatã cusupapã. Ungerea este forøatã, ule -iul trecând printr-un schimbãtor decãldurã care folosešte lichidul derãcire al motorului. Baia de uleieste cuplatã la blocul motor folo -sind o garniturã elasticã. Sistemulde aprindere este cu 2 sau 4 su -pape pe cilindru, controlate cu tiješi braøe basculante. Arborele cucame este acøionat prin pinioanecu roøi dinøate ši este amplasat înblocul motor. Motoarele pot fi cuaspiraøie naturalã, supraalimentatesau supraalimentate cu intercooler.Turbosuflantele sunt controlate cu„Waste-Gate”. Injecøia poate fi de tipclasic, cu pompã mecanicã, saude tip Common Rail, cu controlelectronic total [2]. Caracteristiciletehnice ale motoarelor NEF, de ti -

pul celui prezentat în fig. 3, suntdate în tabelul 2 [2].

Motoare Cursor cu cilindreea de7,8, 10,3 ši 12,9 litri, cu 6 cilindriîn linie, pentru camionane [2]Motoarele Protruck Cursor sunt folo -site pentru vehicule de šantier saula distribuøia de mãrfuri. Au 6 cilin -dri în linie, cu blocul cilindrilor con -fecøionat din fontã stabilizatã, cucãmãši de cilindru umede ši car -terul inferior monolitic confecøionatdin fontã. Capetele de cilindri suntmonolitice, din fontã, cu linii de in -ducøie de mare turbulenøã, cu fluxîncrucišat. Pistoanele sunt confec -øionate din aliaje de aluminiuhiper-eutectic cu tunel de rãcire.Arhitectura camerei de ardere estede formã omega. Arborele cotit se confecøioneazãdin oøel de mare rezistenøã sau dinfontã. Se montezã în blocul motorpe 7 lagãre paliere ši are masesecundare de echilibrare. Rãcireaeste cu lichid, cu buclã termosta -ticã controlatã cu supapã. Ungereaeste forøatã cu schimbãtor decãldurã pentru ulei. Rãcirea uleiuluise face cu lichidul de rãcire šisupapa termostaticã. Baia de uleieste cuplatã la blocul motor cugarniturã elasticã. Sistemul de a p rindere folosešte tehnologia cu



Motoare termice NEF cu cilindreea de la 3,4 la 6,7 litri, cu 3, 4 ši 6 cilindri în linieTabelul 2 [2]

Cod NEF 3 cilindrii NEF 4 cilindrii NEF 6 cilindriiCapacitate cilindricã [cm3] 3360 3920/4480 5580/6720Diametru x cursã [mm] 104 x 132 102 x 120 / 102 / 132Turaøia în gol [rot/min] 650Putere/turaøie (1) [kW/rot/min] 58/2300 125/2700 202/2500Cuplu motor [Nm/rot/min] 310/1400 560/1200 930/1250Zgomot în funcøionare (2) [dB(A) < 91-85 cu pompa de injecøie mecanicãConsum de combustibil (3) [g/kW/h] 217 208 205Masa (4) [kg] 300 380-530 525-680PTO [Nm] 120 240 240Certificare Euro 3 – CE 97/68 Faza 2- EPA Tier 2Durata de serviciu (60%) 6000 6000 6000

Motoare Cursor de 7,8, 10,3 ši 12,9 litri, cu 6 cilindri în linie, pentru camioane Tabelul 3 [2]

Cod Cursor 8 Cursor 10 Cursor 13Capacitate cilindricã [cm3] 7790 10300 12880Diametru x cursã [mm] 115 x 125 125 x 140 135 x 150Turaøia în gol la ralanti [rot/min] 600Puterea/turatie (1) [kW/rot/min] 265/2100 335/2100 397/1900Cuplu motor/turaøie [Nm/rot/min] 1420/1500 1900/1380 2350/1000Zgomot în funcøionare(2) [dB(A)] 595Consum de combustibil (3) 195Masa (4) [kg] 680 932 1006PTO spate [Nm] 600 650 890Certificare Euro 3 – CE 97/68 Faza 2-EPAT Tier 2Versiuni disponibile Orizontal/vertical Vertical


patru supape pe cilindru, controlatcu braøe basculante cu role. Moto -rul are un singur arbore cu camemontat în chiulasã, cu 7 lagãre cuungere sub presiune. Arborele cucame este acøionat de la arborelecotit printr-o transmisie cu roøi din -øate cu danturã elicoidalã. Motoruleste supraalimentat cu intercooler.Turbosuflantele pot fi cu geometrievariabilã sau fixã, controlate cusupape „Waste-Gate”. Sistemul deinjecøie EUI este cu control elec -tronic total. Caracteristicile tehniceale motoarelor Cursor, de tipulcelui prezentat în fig. 4, folosite capropulsoare pentru camioane, suntindicate în tabelul 3 [2].

Motoare Vector cu capacitateacilindricã de la 15 la 40 litri, cu 6,8, 12 ši 16 cilindri în V [2] Ši la aceste motoare foarte puter -

nice blocul motor este din fontã

stabilizatã, cu cãmãši de cilindru

umede. Capetele de cilindru sunt

singulare, confecøionate din fontã,

cu linii de inducøie de înaltã tur -

bulenøã. Pistoanele sunt din aliaj

de aluminiu eutectic, cu tunel de

rãcire toroidal ši camerã de ardere

de formã omega. Arborele cotit este

din oøel de înaltã rezistenøã, cu

contragreutãøi ši volanøi de echi li -

brare faøã/spate. Pe motor se pot

configura în multe moduri circui -

tele de rãcire pentru apã, ulei ši pen -

tru aerul necesar pentru procesul

de ardere. Ungerea este forøatã,

rãcirea uleiului fãcându-se cu

schimbãtorul de cãldurã, folosind

lichidul de rãcire al motorului. Sis -

temul de aprindere este cu 4 su -

pape pe cilindru. Supapele sunt

controlate prin tije cu tacheøi cu

role ši braøe basculante. Au o du -

ratã îndelungatã de viaøã. Motorul

folosešte un singur arbore cu ca me

montat în mijlocul blocului motor,

antrenat printr-o transmisie de roøi

dinøate cu danturã elicoidalã de la

arborele cotit al motorului. Mo to rul

este supraalimentat cu inter cooler.

Turbosuflantele sunt comandate cu

supape „Waste-Gate”. Sistemul de

injecøie este de tip Common Rail

cu control electronic. Astfel de mo -

toare se monteazã pe utilaje mari

de sãpat ši transportat ca: buldo -

zere pe roøi cu pneuri ši šenile,

excavatoare, dumpere sau încãr -

cãtoare de mare capacitate etc.

Caracteristicile tehnice ale motoa -

relor Vector de tipul celui prezentat

în fig. 6 sunt date în tabelul 4 [2].


Fig. 5 Fig. 6

Motoare Vector cu capacitatea cilindricã de la 15 la 40 litri, cu 6, 8, 12 ši 16 cilindri în V

Tabelul 4 [2]Cod Vector 15 Vector 20 Vector 30 Vector 40Nr. de cilindri 6 8 12 16Capacitate cilindricã [cm3] 15060 20080 30120 40160Diametru x cursã [mm] 145 x 152Turaøia la ralanti [rot/min] 600Puterea/turatie(1) [kW/rpm] 540/2100 720/2100 1080/2100 1440/2100Cuplul motor/turaøie [Nm/rpm] 2600/1200 3700/1200 5600/1200 7400/1200Zgomot în funcøionare (2) [dB(A)] 597Consum de combustibil (3) [g/kWh] 195Masa (4) [kg] 1100 1450 2200 2900PTO spate [Nm] 900-800 1100-800 1650-800 2200-800Certificare Euro 3 – CE 97/68 Faza 2-EPA Tier 2Durata de serviciu (60%) 25000



Notã:Semnificaøia indicilor menøionaøiîn tabelele 1-4:(1) Valoarea maximã a puterii con -formã cu certificãrile ši cu DirectivaCE 97/68 (fãrã ventilator) cores pun -de dupã 50 de ore de func øio nare;toleranøã 3%. Condiøii de tes tareISO 3046/1: presiunea at mos fericã100 KPa, temperatura 25˚C, umi di ta -tea relativã 30% potrivit standar de -lor DIN 6271-BS 5514, SAE J1394.

(2) Satisface Standardul ISO 3745,la puterea maximã;(3) Cel mai bun punct;(4) Fãrã lichid, configuraøie standard.

Motoare diesel industriale pen truutilaje de construcøii, cu puteride la 66 kW la 650 kW [2]Motoarele industriale de tipul celuiprezentat în fig. 6, cu capacitateacilindricã cuprinsã între 4,5 ši 6,7litri, sunt echipate cu prize de pu -

tere PTO pentru acøionarea pom -pelor hidraulice pentru instalaøiilede lucru ale mecanismelor la utila -jele de construcøii. De exemplu, încazul macaralei hidraulice prezen -tate în fig. 7, cu aceste pompesunt acøionate toate mecanismelede lucru ale macaralei: troliul desarcinã, rotirea, telescoparea bra øu -lui ši bascularea, sistemul de ca -lare ši translaøie al macaralei. Carac -teristicile acestei game de motoa re,specifice acøionãrii utilajelor de con -strucøii, sunt indicate în tabelul 5 [2].

Notã:Semnificaøia notaøiilor fãcute întabelul 5:(1) L = cilindri în linie verticalã;I D = injecøie directã;EUI = injecøie electronicã;NA = aspiraøie normalã;TC = turbocompresor;TAA = turbocompresor cu intercooler.(2) Puterea la volanta motorului esteîn acord cu 2004/26EC (la echi -parea fãrã ventilator), dupã 50 deore de funcøionare; toleranøã 3%,combustibil Diesel EN590. Condiøii de testare: ISO 3046/I; tem -peratura aerului 25˚C; pre siu neaatmosfericã 100 kPa; 30% umi di taterelativã; Aplicabil, de asemenea, lastandardele DIN 6271, BS 5514,SAE J 1349.Aceste motoare corespund nor me -lor EPA TIER 3/UE STAGE III A. n

Bibliografie1. Botea, C. - Putere mãritã, con -sum redus, Volvo Trucks, Tehnic,Revista Cargo & Bus, Bucuresti, nr. 4/2009, pag. 18-19. 2. * * * - Motoare ši generatoare pen -tru destinaøii profesionale, Protruck,Motoare industriale, FPT PowertrainTehnologies, martie, 2008.



Fig. 7

Motoare industriale folosite pentru utilaje de construcøii, cu puteri de la 66 kW la 560 kW [2]

Tabelul 5 [2]Motor Cilindri ši Capacitatea Puterea (2) Dimensiuni

aspiraøia (1) cilindricã kW(CP); rot/min L x l x h (mm)N45MNS 4L-ID-TC 4,5 66 (89)-2200 807x643x983N45MSS 4L-ID-TC 4,5 66 (89)-2200 807x600x983N45MNS 4L-ID-TC 4,5 74 (100)-2200 807x643x983N45MSS 4L-ID-TC 4,5 74 (100)-2200 807x600x982N45MNT 4L-ID-TAA 4,5 93 (126)-2200 807x671x972N45MST 4L-ID-TAA 4,5 93 (126)-2200 810x678x901N45ENT 4L-CR-TAA 4,5 104 (141)-2200 810x678x901N67MNT 6L-ID-TAA 6,7 129 (1750)-2200 1054x671x1027N67ENT 6L-CR-TAA 6,7 175 (238)-2200 1054x685x1005C87ENT 6L-CR-TAA 8,7 260 (353)-2100 1253x852x1008C10ENT 6L-EUI-TAA 10,3 315 (429)-2100 1355x865x1130C13ENT 6L-EUI-TAA 12,9 375 (510)-2100 1355x865x1130V08ENT 8V-CR-TAA 20,1 540 (761)-2100 1374x1422x1291


E X P O - N E W S

92

INTERMAT 2009

Toate cele cinci utilaje aco pe -rã trei clase de cupe. 9.63Bši 10.63 sunt utilaje de 1.7 m3,

ultimul având în faøã o furcã pa -ralelã. La fel ši utilajele de 2.1 m3,11.63 ši 12.63, au legãturi în Z širespectiv paralele, în vreme ce vâr -ful de gamã, 13.63 are în faøã o barãîn formã de Z ši o cupã de 2.5 m3.Viteza maximã a tuturor celor cinciutilaje este de 42 km/h, iar putereamotorului variazã de la 83 kW pen -tru cele douã utilaje mai mici, la107 kW pentru 11.63 ši 12.63, res -pectiv 123 kW pentru modelul 13.63.Tot nou este ši designul cabinei,care este mai spaøioasã ši maibine organizatã pentru a crea con -diøii mai bune pentru operator šipentru a mãri ši vizibilitatea, dupãcum declarã reprezentanøii com pa -niei. Echipamentele standard includun sistem de aer condiøionat cunouã guri ši un compartiment dedepozitare ši rãcire. Un alt nou produs a fost prezentatde compania finlandezã AvantTecno, din seria 700, care a fãcut

pasul înainte de la seria 600. Înseria 700, Avant Tecno are douãmodele, amândouã fiind moto ri zatede Kubota, cu motor de 36 kW.Modelul 745 de 1400 kg dezvoltã oforøã maximã de 1380 kg ši ovitezã maximã de 12 km/h. La cele1410 kg ale sale, modelul 750 dez -voltã o forøã de 1880 kg ši ajungela viteza de 25 km/h. Amândouãdezvoltã o forøã maximã de smul -gere de 1400 kg ši au un circuithidraulic auxiliar de 70 l/min. Totnoi sunt ši piesele atašabile fãcutesã se potriveascã hidraulicii maiputernice a seriei 700, incluzândaici cupe 4 în 1, un rotor mai mareši o tãietoare. Ditch Witch din SUA a venit laIntermat cu noul Zahn R300. Lan -sat la expoziøia ConExpo din SUA,utilajul de 22 kW este cel mai binedescris ca fiind un multifuncøionalarticulat mic. Utilajul poate func øio -na cu o muløime de atašamente,inclusiv cupe de încãrcat, braø desãpãturi, de sãpat šanøuri ši plugurivibratoare, ca sã numim doar câ te va.

Intermat-ul de anulacesta de la Parisa fost extrem deinteresant dinperspectiva produ -cã torilor europenide echipamente šiutilaje grele. Astfel,la gama echipa men -telor com pacte,producã torulitalian VF-Venieri aprezentat, pentruprima datã în afarapeninsulei, gamasa de încãrcãtoarepe pneuri. Patruutilaje (VF9.63B,VF10.63, VF11.63 šiVF12.63) înlocuiescvechile VF963 šiVF9015, iar în ceeace privešte vârfulde gamã, acesta aprins contur prinprezenøa încãrcã -torului VF13.63.


092-094 expo news intermat:00-00 macheta rue_basic.qxd 5/7/2009 2:14 PM

E X P O - N E W S

Toate acestea se conecteazã la uti -laj prin intermediul conexiunii DitchWitch InterChange. Pentru cã suntarticulate, utilajele sunt extrem demanevrabile, iar Zahn R300 are doar0,91 m lãøime, fapt care-i per miteaccesul în locuri altfel inacce sibile. Utilaje de lucru la înãløimeMerlo a prezentat prototipul stivui -to rului sãu telescopic ˝super com -

pact˝ P25.6, de 4 t. Lãøimea de1800 mm a fost prezentatã primadatã de compania italianã la în ce -putul anilor ̀ 90, la modelul P20.6 SC.În ciuda profilului îngust, noul utilajare o cabinã standard de 995 mmpentru toatã linia de stivuitoare teles -copice. Motorul de 50 kW permiteca P25.6 sã aibã o putere de ridi ca -re de 2500 kg, la o înãl øime de 6 m.

Producãtorul francez de platformecu coloanã verticalã, ATN, ši-a lansatmodelul Zebra 12, cu înãløime delucru de 12,2 m, primul model ar ti -culat ši cu motor diesel. Zebra 12 arecapacitatea platformei de 230 kg ši în -tinderea braøului de maximum 8,5 m.Directorul de vânzãri al firmei,Patrick Biasin, a spus cã urmeazãsã fie lansate pe piaøã utilaje cuînãløimea de lucru de 16 ši 20 m.Impresionant, la stadul CTE, a fostši Bizzocchi 510 HR, cu înãløimeade lucru de 50,7 m, lansat anultrecut la SAIE, în Italia. Modelul de26T GVW (capacitate totalã de în -cãrcare) are întinderea maximã abraøului de 34,5 m, cu 120 kg încoš, ši de 28,3 m, cu 450 kg. Tot firma italianã a adus ši modelulpe šenile cu înãløimea de lucru de17 m, Traccess 170, care are carac -teristicile brandului anunøate decompanie la începutul anului.Utilajele de 2050 kg au o capa ci -tate a platformei de 200 kg ši per mitturelei o rotaøie de 330 de grade,flexibilitatea fiind datã de celedouã elemente articulate ši de jib.Platform Basket a lansat modelulSpider 22.10 cu înãløime de lucrude 12 m. Este construit pe šasiulmodelului Spider 18.75 ši are braøede fixare extensibile, precum šicontrol automat al întinderii, bazatpe extinderea braøelor. Bobcat a venit la Intermat cu sti vui -torul telescopic compact de 4,5 t,T2250, a cãrui capacitate maximãde ridicare este de 2,2 t la 5,2 m. Echipament de šantierKaeser a prezentat pentru primadatã compresorul portabil Mobilair170, care oferã o livrare maximã deaer de 17 m3/min. la 8,6 bar. Cu un mo -tor Deutz în šase cilindri, de 127 kW,utilajul cântãrešte 2,7 t, cu mult mai



puøin decât alte modele compacte.

O caracteristicã importantã este sis -

temul mobil de control Sigma

Control, care regleazã viteza mo -

torului cu cererea de aer. Acest lucru

ajutã la optimizarea consumului

de carburant, datoritã valvei de ad -

misie a aerului controlatã electro -

nic ši permite controlul presiunii

pânã la diferenøe de 0,1 bar. Panoul

de control are o carcasã solidã de

metal, rezistentã la šocuri ši vibraøii.

Compania francezã SMDO a rea -

lizat un container nou, CIR 20 Dry,

pentru generatorul R 1000C2 de

1000 kVA, modificându-l faøã de

versiunile High Cube ale mode -

lelor anterioare. Noul container are

2,59 m înãløime ši este ušor trans -

portabil, dupã cum declarã firma,

nefiind necesar un trailer cu šasiu

mic. Noua carcasã limiteazã ši

zgomotul la 80 db (la 1 m) ši are tot

ce înseamnã control ši conectori

pe o singurã parte, acestea fiind

izolate fizic de generator ši motor.

Panoul de control include o ver -

siune dedicatã echipamentelor de

închiriat ale controalelor de tip in -

dustrial Kerys, numitã Kerys Loca -

tion, a cãrei utilizare este foarte

simplã ši intuitivã, permiøând ši unui

novice sã manevreze echipamentul.

Echipament specialLa segmentul de ciocane pneu ma -

tice, Promove a prezentat modelul

XP300, o unitate de 300 kg dedi ca -

tã excavatoarelor de 5 ši 6 t, care

îši gãsešte locul în serie între mo -

delele XP250 ši XP400 ši care

folosešte o unealtã de 80 mm, cu

sistem anti-rateu ši toate izolaøiile

importante împotriva zgomotului ši

vibraøiilor necesare la un astfel de

echipament urban. n

E X P O - N E W S



POZ

A L

UN

II

095 poza lunii:000 case_CX.qxd 5/7/2009 3:25 PM

R E V I E W S


3rd construction machinery fair"Construct Expo Utilaje 2009"„Investment in infrastructure beginswith the investment in efficientconstruction machineries" is theheading of a press release sent byROMEXPO, and I must agree with.Obviously the construction com -pletion speed depends much onthe quantity and quality of themachineries used on the site.Undoubtedly you already knowthat the 3rd edition of the fair"CONSTRUCT EXPO UTILAJE 2009"developed between April 1 andApril 4. And if you did not visit it,probably you know that this 3rd edi -tion was incomparable to the firsttwo, due to reasons easy to intuit.

JCB invested £ 40 million in anew manufacturing centerNear to Uttoxeter, in the splendidregion of Staffordshire, in west ofEngland, where plains are likelythe football turfs, there is a newJCB excavator manufacturing center.Divided into two areas clearlydelimited - one for manufacturingand one for assembling - thefacility from Uttoxeter is the mostimportant investment of the equip -ment manufacturer, JCB, statisticsreports showing that it is the 3rd in -vestment of the world as importance.

The new control systems lead tothe increase of the performanceof the scroll compressors withoil-injection fittingOn March 26, 2009, in Antwerp,Belgium, Atlas Copco launchedthe new generation of control sys -tems for the scroll compressors withoil-injection fitting of GA/GA+/GAVSD 11-90 kW type. The new

Elektronikon® Graphic and theintegrated systems “Energy Saving(ES) Systems ES4/6i" contributessignificantly to the increase of theefficiency of the compressed airleading to the diminishing of theoperating costs. In addition, theonline viewing makes possible theremote monitoring, allowing theanticipation of the operationsassuring normal operation andnecessary maintenance.

Construction Machinery Exhibi -tion, a good investment forPowertek CompanyParticipation of Powertek Companyto the fair for construction machi -neries "Construct Expo", in April,represented a good investment inthis spring. Part of the concept“Next Level”, developed this yearby Powertek, its presence to thisfair, the most important event ofsuch type in Romania, representsfor the company an action mean -while mandatory and beneficial.Since 2004, the year of its incor -poration, Powertek Company isalways present to this event, thisyear having the largest stand in theexhibition and the most complextechnical offer.

TECHNOLOGIC EQUIPMENT FORSEI/MMA WELDING PROCEDUREWelding with covered electrodes(SEI) or welding with Manual MetalArc (MMA) is performed using anelectric arc created and main -tained between the metallic coreof the electrode and the part to bewelded. This procedure was pre -sented in detail in the article"Welding technologic proceduresand equipment" published in our

magazine of April. To remind youthis procedure, we present themain features of this one: Theelectric generator supplies theconstant current at an intensitychosen according to the differentparameters of the welding pro -cess: electrode diameter, coatnature, welding position, assemblingtype, size and type of parts to beassembled.

IMPACT OF OIL QUALITY ON THECOMPOSITION AND QUANTITYOF EXHAUST GASES DIS CHAR -GED BY THERMIC ENGINESAlthough on the construction sites,the machineries acted by oilengines - OTTO engines - are morethan those acted by DIESEL en -gines, their contribution to the airpollution in the urban environmentcan not be neglected. Mainly, theoil engines used on the sites havesmall capacity and act portablewelding generators, different typesof compressors, ancillary engines,concrete or iron-concrete cutters,motor-pumps for quick inter ven -tion, different machineries of smallcapacity. To them are added themachineries for street or greenarea development as the motor-mowing machines, motor-saws,mini-tractors, etc.

Drilling facilities for the captureof geothermal energy made by the companies KLEMM andPRAKLA Bohrtechnikof ofBAUER GroupThe geothermal heating and/oracclimatization systems capture,through the heating pumps, thethermic energy stored in groundnear to the surface or at relatively

096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 5/7/2009 11:32 AM

R E V I E W S

small depths (of max. 150 m) to

heat or acclimatize homes or in -

dustrial areas. The heating pumps

convey heating and not produce it

like the traditional heating systems

which produce heat by burning a

fuel. This alternative source of ener -

gy is completely non-polluting one

and practically a renewable one.

Komatsu presents the new D65-16 bulldozer with the revo -lutionary SIGMA Dozer® bladeThis new Komatsu bulldozer of 21 t,

available in 3 standard configu -

rations (EX-WX-PX), has a low fuel-

consumption and a high perfor -

mance, features joining the already

legendary runnability of classic

Komatsu bulldozers. A perfect

choice for land preparation, for

different activities on sites or for

building construction, D65-16 has

now a more efficient cabin, a new

driving system and a new torque

converter with automat blocking.

Komatsu D65-16 kept, although its

new and special design, a great

number of innovative features of

the popular D155AX-6.

CASE relies on additional metersto connect remote clientsCASE continues to fulfill the special

requirements of the environment

authorities and hydro-technical

experts, by manufacturing a new

series of four types of excavators

with additional extended working

arm. The new division of the com -

pany named CSX is dedicated to

special arms, reinforced by addi -

tional frames for counterbalance able

to lead to exceptional performance.

DRIVING SYSTEMS FOR FO -RESTRY MACHINESIn the last decades, the surface ofthe forests in our country dimi -nished significantly both due to theeconomic requirements and to theunlawful deforestation which arealso the most visible. An adverseimpact on the forest condition hadalso the use in excess (increasedby the pseudo-mechanized works),the pasturage in excess and, manytimes, the ignorance of people. So,the afforested land percentagedecreased severely, affecting stronglythe ecologic balance. The geneticand ecologic structure of the fo -restry ecosystem was modified,floods becoming more frequentand powerful. This aspect de -monstra tes the theory accordingwhich the economic deficits onceat a certain level, begin to influenceeach-other being able, if propermeasures are not to affect thefuture development.

Renew your vehicle fleet evennow! Only at Protruck!Within the current economic con -text, Protruck becomes even moreflexible: it understands the need ofliquidities of the companies andlaunches an advantageous tradeoffer by which its clients may pur -chase new tip-lorries and concrete-mixers using as advance usedvehicles. In addition, in the accountof the advance related to theleasing contract, Protruck offersalso EUR 5,000 bonus over themarket value of each of the usedvehicle disposed. Thus, the price ofthe vehicle used cumulated withthe EUR 5,000 bonus represent theadvance for the new vehicle.

Until on May 31, 2009, only at

PROTRUCK, any commercial ve -

hicle used, regardless its trademark

or type, has a value with EUR 5,000

bigger than its fair value, which

may be used as advance for a new

Iveco Trakker vehicle.

Substantial growth in Romanianconstruction in 2008According to a PMR company's

study, quoted by our magazine

Construction Europe, the value of

constructions in our country no -

minally increased by 34% (+26% in

real terms), which means RON 83

billion (€22 billion). According to

the same source, the most deve -

loped sector is the non-residential

one which recorded last year a

growth by 37%, due to the "dyna -

mic economic growth leading to

the acceleration of volume of non-

residential construction as services

office buildings and industrial

buildings.”

Intermat 2009 – Hyundai relieson RomaniaThe new series of excavators

exhibited aims to complete the

series 7A which was a successful

one. So, the new machines should

continue the success of the brand

in the context of a very condensate

market. To this purpose, the feature

"zero tail-swing" is now present to

the 21 tone-excavators. Therefore,

even the big excavators need no

longer a bigger care related to side

parts when rotating, from the part of

the operator, because the entire

rotating body, except the operating

element, exceeds the clearance

gauge of caterpillars. n


096-097 reviews:110-112 reviews.qxd 5/7/2009 11:33 AM

TALON DE ABONAMENT

Completaøi spaøiile, bifaøi perioada corespunzãtoare ši trimiteøi talonulîmpreunã cu copia documentului care certificã plata abonamentului peadresa: S.C.HIPARION MAGAZINES SRL, OP.33, CP. 52, BUCUREŠTI,pe fax: 021-202.82.69 sau pe e-mail: [email protected].

Doresc sã ma abonez la Revista de Unelte ši Echipamente pe o perioadã de:

nn 3 luni 7.50 lei nn 6 luni 14.50 lei nn 1 an 28 lei

Abonamentul doresc sa-l primesc la adresa:Denumirea firmei..................................................................................Domeniul de activitate al firmei:...........................................................Numele ši prenumele.............................................................................Funcøia..................................................................................................Departament.........................................................................................Adresã: Strada..............................................Nr...... Bloc....................Sc........... Etaj.......Ap.............................................................................Localitate.........................................Judeø..........................Sector..........Cod poštal.............. Telefon..........................Fax....................................

Plata se va face cãtre S.C. HIPARION MAGAZINES SRL, CIF RO 16545284cont RO32BTRL04801202811571XX Banca Transilvania, SucursalaChibrit. În preøul abonamentului sunt incluse ši taxele poštale.

Atenøie!!! Nu expediaøi taloane mai vechi. Modificãrile ulterioare nuafecteazã abonamentul încheiat.Abonamentele se expediazã prin poštã. Editura nu rãspunde pentruîntârzierea sau pierderea coletelor. Prin participare, persoanele în cauzãacceptã în mod necondiøionat ši explicit ca datele personale de identitate sãfie utilizate ši stocate într-o bazã de date, aceasta putând fi folositã deorganizatori sau subcontractanøi ai acestora, ulterior, în cadrul altor aplicaøiisimilare, de marketing direct etc., cu respectarea drepturilor prevãzute deLegea 667/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Data: Semnãtura:................................ ................................

"OFERTA DE PUBLICITATE PENTRU 2009:

Modul 1 apariøie (Euro)1/1 A4 9001/2 A4 5001/4 A4 300

Coperta 1 2600Coperta 2 2000Coperta 3 1600Coperta 4 2200

2 pag. A4 (spread) 1600

“Revista de Unelte ši Echipamente” vã oferãun spaøiu informativ ši publicitar profesional,

unde se pot desfãšura producãtorii, importatoriiši distribuitorii din domeniul uneltelor, sculelor,

echipamentelor, instalaøiilor ši utilajelor pentru construcøii.

Articol publicitar: 1 paginã interior A4 – 500 Euro/apariøie;

Articol publicitar: 1/2 paginã interior A4 – 300 Euro/apariøie.

Notã: Preøurile nu includ T.V.A.

098 talon:114 talon.qxd 4/6/2009 2:42 PM

099 stihl:000 stihl.qxd 4/6/2009 2:42 PM

100 powertek trailers:000 case_CX.qxd 5/7/2009 10:33 AM

Reista de unelte si echipamente - Mai 20009

Documents

Transcript of Reista de unelte si echipamente - Mai 20009