Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

1. Structura campului de actiune a protectiei consumatorilor

In cadrul politicilor de protectie sociala promovate de orice stat, politica privind consumatorul trebuie sa fie considerata o componenta de sine statatoare, cu obiective, prioritati si instrumente proprii, bine integrata celorlalte politici ale statului.

Consumatorul, in calitatea sa de purtator al cererii de marfuri, joaca un rol important in mecanismul de piata, constituind, in acelasi timp, elementul de referinta al tuturor actiunilor intreprinse atat de producator, cat si de catre comerciant.Luand in considerare interesele si nevoile respectivilor consumatori, acestia sunt confruntati cu o serie de dezechilibre in raporturile de piata, dezechilibre ce-I afecteaza sub multiple aspecte-econimic educational, siguranta sanatatii etc.

Ca latura importanta a protectiei sociale pe care trebuie sa o promoveze o societate democratica si ca o componenta de baza a programelor de protectie sociala, protectia consumatorilor reprezimta un ansamblu de dispozitii privind initiativa publica sau privata, destinat a asigura si a ameliora continuu respectarea intereselor consumaturilor.

Data fiind larghetea unei asemenea notiuni, protectia consumatorilor imbraca o serie intreaga de aspecte, omul de rand, cu calitatea sa de consumator si, indeosebi, in calitatea sa de cumparator, devenit agent de piata, confruntandu-se cu o multitudine de probleme legate de structura produselor destinate a-i asigura consumatorului, preturile la care isi poate procura diversele bunuri si servicii, calitatea acestora, sistemul de informare care asigura transparenta pietei, sistemul de comercializare a produselor si calitatea serviciilor comerciale etc.

Pornind de la principalele aspecte prin care sunt caracterizate relatiile dintre agentii economici, ce actioneaza intr-o economie de piata, se apreciaza ca problemele care pot forma obiectul unor programe de protectie a consumatorilor sunt extrem de diverse, ele putandu-se referi la multiple fenomene economice, sociale si chiar politice.

Data fiind natura problematica a consumului si, indeosebi, a posibilitatilor de gestiune ale acestuia, este de subliniat ca inscrierea unui asemenea obiectiv in programele de protectie a consumatorilor se refera, in special, la responsabilitatea statului, care trebuie sa asigure, prin politica sa sociala, conditii de realizare, atat pentru o crestere constanta a volumului fizic al consumului, cat si pentru o imbunatatire structurala a acestuia.

Realizarea unui asemenea obiectiv presupune, drept conditii principale, solutionarea urmatoarelor probleme :

- asigurarea echilibrului fondului de marfuri cu fondul de cumparare al populatiei, in acest fel fiind necesara o stimulare a cresterii ofertei de marfuri, care sa devina capabila sa faca fata, din punct de vedere cantitativ, tuturor componentelor nivelului de trai;

- orientarea agentilor economici, prin facilitati economice si o politica adecvata, spre realizarea unor programe de productie privind bunurile de consum, care sa contribuie la realizarea unei bune functionari a mecanismului de piata;

- importarea unor bunuri de consum care sa intervina in cadrului mecanismului de reglare a echilibrului dintre nevoi si resurse;

- asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare in cadrul pietei preocuparea trebuie generalizata sub toate aspectele, implicand absolut toti agentii economici cuprinsi in circuitul produselor;

- domeniul cel mai controversat si cel mai discutat atat sub aspectul specificitatii perioadelor de reforma, cat si sub cel al programelor de protectie sociala, il constituie asigurarea unui sistem de preturi in concordanta cu cerintele pietei si cu calitatea produselor.

Inscrierea unor asemenea probleme in programele de protectie sociala, si implicit in cadrul celor privind protectia consumatorilor, presupune solutionarea atat a unor aspecte de fond referitoare la regimul preturilor si tarifelor, cat si impactul evolutiei preturilor asupra sistuatiei populatiei.

In primul rand trebuie sa se aiba in vedere ca sistemul preturilor reprezinta una dintre cele mai importante parghii economico-financiare ale unei economii de piata.In al doilea rand, este necesar sa se tina seama de faptul ca penuria de marfa poate face ca nivelul de echilibru al preturilor de piata sa fie foarte ridicat si sa apara astfel preturi foarte mari fata de puterea de cumparare a diferitelor categorii de populatie.

Organizarea unui sistem de informare util pentru consumatori si apararea impotriva politicilor comerciale agresive promovate de agentii economici ofertanti, prezenti in cadrul pietei, constituie un alt domeniu complex din cadrul procesului de protectie a consumatorilor, care implica o multitudine de aspecte si responsabilitati, ce revin atat in sarcina statului, cat si in cea a fiecarui agent economic.

Transparenta pietei, ca una din conditiile de functionare a mecanismului de piata, implica o buna informare a consumatorului, in calitatea sa de cumparator potential. O asemenea conditie, poate fi frecvent eludata sau ingradita prin diverse metode, corespunzator intereselor monopoliste sau a diferitelor intelegeri oligopoliste. Drept urmare, in lumea contemporana a economiei de piata, informarea consumatorilor constituie unul din obiectivele de baza ale programelor de protectie sociala.

Experienta acumulata in acest domeniu permite o delimitare a complexului de informatii, destinate consumatorului, in 4 mari categorii de elemente :

a). informatii asupra produselor prezente in cadrul pietei o categorie de elemente prin care se fac cunoscute consumatorilor natura produsului, pretul acestuia, originea sa, provenienta, data limita de consum, sisteme de ambalare si date asupra naturii si compozitiei ambalajului, sisteme de depozitare si conservare etc.;

b). informatii asupra pietei referindu-se, indeosebi, la sistemul de relatii existent in cadrul pietei, intermediarii implicati, sistemele si nivelurile de preturi practicate, tipurile de servicii asigurate, facilitatile care pot fi obtinute in domeniul achizitionarii, serviciilor si preturilor etc.;c). informatii referitoare la circuitele de distributie privesc modul in care publicul poate efectiv, in cadrul piatei, sa se adreseze unitatilor care le asigura cel mai bun raport calitate-pret. Ele se refera la structura circuitelor economice care privesc fluxul fiecarei categorii de produse, reteaua de produse existenta, localizarea unitatilor si programului de functionare;d). informatii asupra propriilor nevoi o categorie de informatii care au drept obiectiv sa lamureasca publicul consumator in legatura cu modul stiintific de interpretare, intelegere si satisfacere a propriilor nevoi alimentare, atat sub aspectul lor cantitativ, cat si calitativ.

In cadrul pietei, informarea consumatorilor se asigura prin intermediul publicitatii si al sistemului de etichetare. Publicitatea are menirea de a asigura cunoasterea existentei diferitelor produse si a sortimentelor acestora, axandu-se indeosebi pe comunicarea noutatilor, a diferitelor sisteme de ambalare, dozare si conditionare, precum si a sistemului de preturi. Etichetarea este destinata sa permita cunoasterea marcii, a naturii produselor, greutatii, pretului, datei limita a consumului si a modalitatilor de folosire etc.

Tinand seama de modul in care se desfasoara actiunea de informare a consumatorilor, in majoritatea tarilor cu economie de piata sunt formulate serioase rezerve, in special, in legatura cu informarea efectiva a consumatorului prin publicitate si etichetaj.

Fenomenul este generat de faptul ca scopul publicitatii, indeosebi, indiferent de forma sub care se prezinta aceasta, il constituie asigurarea vanzarii produsului sau serviciului, ceea ce apare, din pacate, incompatibil cu informarea obiectiva a publicului. Foarte adesea insa, publicitatea si etichetarea au drept unic scop sporirea puternica a vanzarilor si drept urmare ele nu fac altceva decat cauta sa-i inoculeze consumatorului, in mod agresiv, preferintele pentru produsul ce intereseaza firma ofertanta.

2. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

Autoritatea coordoneaza si realizeaza strategia si politica Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor, actioneaza pentru prevenirea si combaterea practicilor care dauneaza vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor.Autoritatea are ca principale obiective:a) crearea unui cadru legislativ national in domeniul protectiei consumatorilor compatibil cu cel din Uniunea Europeana;

b) desfasurarea activitatii de informare si educare a cetatenilor privind drepturile pe care le au in calitate de consumatori;

c) desfasurarea activitatilor de supraveghere a pietei produselor si serviciilor destinate consumatorilor;

d) protejarea consumatorilor impotriva practicilor comerciale incorecte;

e) efectuarea activitatii de analiza si marcare a metalelor pretioase si de expertizare a acestora si a pietrelor pretioase;

f) autorizarea persoanelor fizice si juridice, in conditiile legii, sa efectueze operatiuni cu metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre pretioase;

g) asigurarea, ca autoritate romana desemnata, a aplicarii Programului de atestare a Procesului Kimberley.

Autoritatea are urmatoarele atributii principale:- participa, impreuna cu alte organe ale administratiei publice centrale si locale de specialitate cu atributii in domeniu si cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei in domeniul protectiei consumatorilor, asigurand corelarea acesteia cu cea existenta in Uniunea Europeana;

-asigura armonizarea cadrului legislativ national cu reglementarile din Uniunea Europeana in domeniul protectiei consumatorilor;

-propune Guvernului spre adoptare si avizeaza proiecte de acte normative in domeniul protectiei consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul, comercializarea produselor, prestarea serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare, precum si interzicerea penalitatilor asimetrice dintre client si prestatorul de servicii publice si alte servicii de interes general pentru abaterile contractuale, astfel incat acestea sa nu puna in pericol viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori sa afecteze drepturile si interesele lor legitime;

-elaboreaza, impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice, proceduri privind obiectivele, conditiile si modul de colaborare in desfasurarea activitatii de protectie a consumatorilor;

-initiaza, negociaza si participa, in conditiile legii, la incheierea de conventii, acorduri, protocoale si alte intelegeri interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor cu organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale cu atributii in domeniu, precum si cu organisme neguvernamentale;

-participa la realizarea programelor interne si internationale in domeniul protectiei consumatorilor, colaborand cu organizatii si institutii din tara si din strainatate, conform competentelor ce ii revin potrivit dispozitiilor legale in vigoare;

-prezinta informari periodice Guvernului si organelor administratiei publice centrale interesate, la solicitarea acestora, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor si intereselor consumatorilor;

-desfasoara activitati de supraveghere a pietei produselor si serviciilor destinate consumatorilor;

-controleaza respectarea dispozitiilor legale privind protectia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor si serviciilor, precum si la apararea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de controale pe piata la producatori, importatori, distribuitori, vanzatori, prestatori de servicii, inclusiv servicii financiare, si in unitatile vamale, avand acces la locurile in care se produc, se depoziteaza ori se comercializeaza produsele sau in care se presteaza serviciile, precum si la documentele referitoare la acestea, exceptie facand controalele igienicosanitare si sanitar-veterinare la producatori, in cazul produselor alimentare;

-constata contraventii si dispune masuri de limitare a consecintelor producerii, prestarii, importului, comercializarii sau oferirii gratuite a unor produse alimentare ori nealimentare si servicii, inclusiv servicii financiare, care nu sunt in concordanta cu dispozitiile legale din domeniile de activitate ale Autoritatii, prin aplicarea sanctiunilor contraventionale prevazute de lege, sesizeaza organele de urmarire penala ori de cate ori constata incalcari ale legii penale;

-controleaza daca mijloacele de masurare folosite pe piata sunt insotite de documentele prevazute de lege care atesta verificarea acestora din punct de vedere metrologic;

-solicita organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare, a licentei de fabricatie ori a certificatului de clasificare, in conditiile legii;

-coordoneaza schimbul rapid de informatii cu institutiile si organele competente, nationale si internationale, privind produsele si serviciile care reprezinta risc pentru sanatatea si securitatea consumatorilor;

-sesizeaza factorii de decizie si operatorii implicati in sistemul de certificare a calitatii produselor si serviciilor, in baza constatarilor proprii si a informatiilor primite de la organismele neguvernamentale si de la consumatori, cu privire la neconformitatile produselor si serviciilor destinate consumului populatiei in raport cu documentele de certificare si propune imbunatatirea sau elaborarea de reglementari in domeniu;

-efectueaza, prin prelevari de probe din produsele alimentare si nealimentare, analize si incercari in laboratoare acreditate conform legii sau in laboratoare proprii ori agreate;

-efectueaza sau finanteaza studii, teste comparative si cercetari in domeniu cu privire la calitatea produselor si serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunostinta publicului;

-stabileste relatii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare si certificare, inclusiv din strainatate, pentru realizarea de studii, cercetari si teste comparative;

-desfasoara activitati de informare, consiliere si educare a consumatorilor persoane fizice cu privire la produsele si serviciile destinate acestora; editeaza publicatii de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor;

-sprijina asociatiile de consumatori in vederea atingerii obiectivelor prevazute de lege;

-sprijina asociatiile de consumatori in actiunea de infiintare si functionare a centrelor de consultanta, informare si educare a consumatorilor;

-sustine infiintarea unor organisme de mediere in domeniul protectiei consumatorilor;

-informeaza permanent consumatorii asupra produselor si serviciilor care prezinta riscuri pentru sanatatea si securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;

-primeste si rezolva sau, dupa caz, transmite spre solutionare celor in drept, potrivit competentelor, sesizarile asociatiilor pentru protectia consumatorilor, precum si sesizarile persoanelor fizice cu privire la incalcarea drepturilor consumatorilor, in conditiile legii;

-desfasoara activitati de pregatire a specialistilor in domeniul protectiei consumatorilor;

-acorda consultanta de specialitate in domeniul protectiei consumatorilor pentru operatorii economici;

-stabileste si percepe taxe si tarife pentru efectuarea de analize, incercari, expertizari, certificari de laborator, autorizari, consultanta, cursuri de pregatire, specializare sau perfectionare, alte servicii prestate in conditiile legii;

-stabileste si percepe taxe si tarife pentru autorizarea persoanelor fizice si juridice pentru efectuarea de operatiuni cu metale pretioase si pietre pretioase, pentru activitati de analiza, marcare si expertizare a metalelor pretioase si a pietrelor pretioase;

- fundamenteaza si propune in proiectul de buget resursele financiare in vederea realizarii politicilor in domeniul sau de competenta;

-urmareste, potrivit legii, legalitatea publicitatii pentru produsele si serviciile destinate consumatorilor;

-asigura aplicarea sistemului de certificare pentru Procesul Kimberley, ca autoritate desemnata;

-autorizeaza operatiunile cu metale pretioase si pietre pretioase, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000privind regimul metalelor pretioase si pietrelor pretioase in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

-stabileste si aproba marcile de certificare, de garantie proprie si de trasabilitate, pe baza de tarife proprii, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

-efectueaza expertize ale metalelor pretioase si pietrelor pretioase, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

-efectueaza operatiuni de marcare a bijuteriilor si obiectelor din metale pretioase, la cererea persoanelor fizice si juridice interesate;

-acorda consultanta de specialitate si sprijin in vederea realizarii de coduri de conduita, la solicitarea operatorilor economici;

-instituie procedurile legale corespunzatoare pentru incetarea practicilor comerciale incorecte;

-comunica Comisiei Europene masurile legislative adoptate in domeniile guvernate de directivele, regulamentele si deciziile comunitare transpuse, potrivit domeniilor sale de responsabilitate.

Autoritatea controleaza respectarea prevederilor regulamentelor emise de Comisia Europeana din domeniul sau de competenta.

Autoritatea este punct national de contact pentru sistemul de schimb rapid de informatii privind produsele periculoase - RAPEX intre statele membre si Comisie, in baza Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranta generala a produselor - GPSD.

Autoritatea indeplineste orice alte atributii stabilite prin actele normative pentru domeniul sau de activitate.

Taxele si tarifele percepute de Autoritate se fac integral venit la bugetul de stat.

3. Consiliul concurentei

Consiliul Concurentei este autoritatea administrativa autonoma care are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.

Consiliul Concurentei a fost infiintat prin Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003.Consiliul Concurentei reprezinta Romnia n relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta comunitare si extracomunitare. Ca urmare, Consiliul Concurentei a fost desemnat de Guvernul Romniei sa coordoneze negocierea Capitolului 6 "Politica concurentei" n procesul de aderare a Romniei la Uniunea Europeana.Rolul Consiliului Concurentei n calitate de autoritate administrativa autonoma are doua dimensiuni: una corectiva privind restabilirea si mentinerea un mediu competitiv normal, iar cealalta, dimensiunea preventiva de monitorizare a pietelor si supravegherea actorilor pe aceste piete. In conformitate cu prevederile Legii concurentei, Consiliul Concurentei are drept scop protejarea si stimularea concurentei pentru asigurarea unui mediu concurential normal , in vederea promovarii intereselor consumatorilor.Consiliul Concurentei este format din 7 membri:

un presedinte (a carui functie este asimilata celei de ministru),

2 vicepresedinti ( a caror functie este asimilata celei de secretar de stat)

4 consilieri de concurenta (a caror functie este asimilata celei de subsecretar de stat).

Membrii Consiliului Concurentei sunt numiti n functie de catre Presedintele Romniei, la propunerea Guvernului. Durata mandatului membrilor Consiliului Concurentei este de 5 ani, acestia putnd fi reinvestiti de cel mult inca o data ( un urma modificarii Legii concurentei nr. 21/1996, un vicepresedinte si doi consilieri de concurenta au mandat de 2 ani si jumatate numai la numirea primului plen).

Calitatea de membru al Consiliului Concurentei este incompatibila cu exercitarea oricarei alte activitati profesionale sau de consultanta, cu participarea la conducerea sau administrarea unor entitati publice ori private sau cu detinerea de functii sau demnitati publice, cu exceptia activitatii didactice din nvatamntul superior.Membrii plenului Consiliului Concurentei nu pot fi desemnati experti sau arbitri, nici de parti si nici de instanta judecatoreasca sau de catre o alta institutie. Membrii plenului Consiliului Concurentei nu reprezinta autoritatea care i-a numit si sunt independenti n luarea deciziilor.Membrii Consiliului Concurentei si inspectorii de concurenta nu pot face parte din partide sau alte formatiuni politice.Inspectorii de concurenta din cadrul Consiliului Concurentei, cu exceptia debutantilor, au fost abilitati, prin lege, cu puteri speciale de inspectie pentru investigarea incalcarii prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Consiliul Concurentei si desfasoara activitatea si delibereaza n plen si n comisii.

Fiecare comisie este formata din 2 consilieri de concurenta n componenta stabilita de presedintele Consiliului Concurentei, pentru fiecare caz n parte, si este condusa de catre un vicepresedinte al Consiliului Concurentei.

Presedintele Consiliului Concurentei ordona efectuarea de investigatii si desemneaza raportorul pentru fiecare investigatie.

Consiliul Concurentei examineaza n plen:

rapoartele de investigatie, cu eventualele obiectii formulate la acestea, si decide asupra masurilor de luat;

autorizarea concentrarilor economice;

sesizarea instantelor judecatoresti n aplicarea prevederilor Legii concurentei;

punctele de vedere, recomandarile si avizele de formulat n aplicarea dispozitiilor Legii concurentei;

categoriile de ntelegeri, decizii de asociere si practici concertate propuse pentru exceptare;

proiectele de reglementari propuse spre adoptare;

raportul anual asupra situatiei concurentei;

analiza incalcarii prevederilor "

n formatiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; n caz de egalitate de voturi, solutia votata de presedinte prevaleaza.

Structura organizatorica si de personal, precum si procedurile de functionare ale Consiliului Concurentei sunt stabilite prin Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei. Consiliul Concurentei si ntocmeste proiectul de buget propriu, care se prevede distinct n bugetul de stat.

Consiliul Concurentei are urmatoarele atributii in domeniul concurentei: ia decizii pentru cazurile de incalcare a prevederilor Legii concurentei; certifica, la cererea agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici pe baza investigatiilor efectuate si pe baza dovezilor prezentate, ca nu exista temei pentru interventia sa n conformitate cu prevederile Legii concurentei; ia decizii de acordare a dispenselor de exceptari individuale de ntelegeri, decizii luate de asociatiile de agenti economici sau practici concertate, precum si decizii in cazurile de concentrari economice; asigura aplicarea efectiva a deciziilor proprii;

efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei; sesizeaza Guvernul asupra existentei unei situatii de monopol sau a altor cazuri care cad sub incidenta legii si propune luarea masurilor considerate necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate;

sesizeaza instantele judecatoresti asupra cazurilor n care acestea sunt competente; urmareste aplicarea dispozitiilor legale si a altor acte normative incidente n domeniul de reglementare al Legii concurentei;

sesizeaza Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice centrale si locale n aplicarea Legii concurentei;

emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si propune modificarea acelora care au un asemenea efect;

face recomandari Guvernului si organelor administratiei publice locale pentru adoptarea de masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei;

propune Guvernului si organelor administratiei publice locale luarea de masuri disciplinare mpotriva personalului din subordinea acestora, n cazul n care acesta nu respecta dispozitiile obligatorii ale Consiliului Concurentei; realizeaza studii si ntocmeste rapoarte privind domeniul sau de activitate si furnizeaza Guvernului, publicului si organizatiilor internationale specializate informatii privind aceasta activitate; reprezinta Romnia si promoveaza schimbul de informatii si de experienta n relatiile cu organizatiile si institutiile internationale de profil si coopereaza cu autoritatile de concurenta straine si comunitare;

stabileste si aproba misiunea, strategia generala si programele de activitate ale autoritatii de concurenta.Consiliul Concurentei va comunica punctul sau de vedere asupra oricarui aspect n domeniul politicii concurentiale, la cererea:

Presedintelui Romniei; comisiilor parlamentare, senatorilor si deputatilor; organelor administratiei publice centrale si locale;

organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, incluznd printre acestea si Camera de Comert si Industrie a Romniei;

organizatiilor pentru protectia consumatorilor; instantelor judecatoresti si parchetelor.

Consiliul Concurentei ntocmeste anual un raport privind activitatea sa si modul n care agentii economici si autoritatile publice respecta regulile concurentei, potrivit prezentei legi. Raportul se adopta n plenul Consiliului Concurentei si se da publicitatii.

In domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurentei indeplineste, poritiv O.U.G nr.117/2006 o serie de atributii, printre care: emite avize pentru notificarile privind masurile de ajutor de stat, respectiv pentru informarile privind masurile de ajutor de stat care intra in domeniul de aplicare al exceptarilor pe categorii de la obligatia de notificare;

reprezinta Romania in fata Comisiei Europene in procedurile comunitare privind ajutorul de stat, ca punct de contact;

este singura autoritate competenta sa transmita Comisiei Europene notificarile, informarile, respectiv raportarile intocmite potrivit O.U.G nr.117/2006;

acorda asistenta de specialitate in domeniul ajutorului de stat autoritatilor, altor furnizori si beneficiarilor de ajutor de stat, inclusiv in procesul de elaborare a actelor normative sau administrative prin care se instituie masuri de natura ajutorului de stat;

informeaza autoritatile, furnizorii de ajutor de stat, beneficiarii cat si publicul cu privire la reglementarile europene in domeniul ajutorului de stat, prin publicarea de ghiduri, buletine lunare, materiale, sinteze legislative si de jurisprudenta si alte materiale informative, precum si prin organizarea de mese rotunde, conferinte, si altele asemenea

monitorizeaza ajutoarele de stat, in baza raportarilor, informatiilor si datelor transmise de furnizori, care pot fi autoritati si alti furnizori de ajutor de stat;

intocmeste si actualizeaza inventarul ajutoarelor de stat pe baza raportarilor, datelor si informatiilor primite de la furnizori;

organizeaza registrul ajutoarelor de stat si elaboreaza raportul anual al ajutoarelor de stat acordate in Romania.

Cadru legislativLegea concurentei nr. 21/1996, publicata n Monitorul Oficial nr. 88 din 30 aprilie 1996, a fost modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003 (publicata in M.Of. 875/10.12.2003), aprobata prin Legea nr. 184/17.05.2004 (publicata in M.Of. nr. 461 din data de 24.05.2004).

Adoptarea Legii concurentei nr.21/1996, in vigoare de la 1 februarie 1997, a reprezentat un pas decisiv in normalizarea comportamentelor in economie prin definirea regulilor de comportament si stabilirea modalitatilor de aparare.

Prin Legea nr. 21/1996 si prin legislatia secundara emisa in aplicarea acesteia, Romnia si-a indeplinit obligatiile prevazute n Acordul de Asociere ncheiat ntre Romnia si Uniunea Europeana privind politica in domeniul concurentei, asigurandu-se un grad inalt de compatibilitate referitor la modul de tratare si reglementare a intelegerilor, practicilor concertate, abuzului de pozitie dominanta si controlului concentrarilor economice.

Scopul Legii concurentei este acela de a proteja, mentine si stimula concurenta n beneficiul consumatorilor si pentru crearea conditiilor de analiza pe baza unor principii uniforme a comportamentului agentilor economici.

Se impune precizarea ca legea asigura protectia concurentei, nu a concurentilor (protejarea concurentei conduce la avantaje pentru consumatori si pentru firmele eficiente, in timp ce protejarea concurentilor conduce la ineficienta alocativa).

Legea concurentei interzice practicile anticoncurentiale care inglobeaza comportamentele monopoliste, respectiv:

"orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici sau asociatii de agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia" si

"folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comertului ori prejudicierea consumatorilor".

"concentrarile economice care, avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia".

Modificarile si completarile aduse Legii concurentei prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003 vizeaza, in principal: renuntarea la obligativitatea notificarii intelegerilor, deciziilor asociatiilor de agenti economici si practicilor concertate care se incadreaza in categoriile exceptate. Astfel de practici sunt considerate legale, fara obligatia notificarii sau obtinerii unei decizii din partea Consiliului Concurentei, dar agentii economici care invoca beneficiul exceptarii pe categorii sunt tinuti sa faca dovada indeplinirii conditiilor si criteriilor prevazute de lege.

Bibliografie :

Cornelia Petroman, Diana Marin- Protectia Consumatorului-Curs pentru studentii ID, Ed. Agroprint, Timisoara, 21013;

Cristina Batcu , Analiza prevederilor art. 11-16 din Legea Concurentei nr.21/1996 , referitoare la controlul concentrarilor economice exercitate de Consiliul Concurentei , Revista de Drept Comercial , anul XI , nr.7-8 (2001) , pag.201-226; Legea concurentei nr. 21/1996, publicata n Monitorul Oficial; Hotrrea Guvernului Romniei nr. 882 din 18 august 2010 privind organizarea i funcionarea Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor;

Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preioase i pietrelor preioase n Romnia, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;

Hotrrea Guvernului nr. 1175 din 02.10.2003 privind aplicarea sistemului de certificare pentru Procesul Kimberley privind comerul cu diamante brute;

Ordonana de Urgen nr. 2 din 04.01.2001 pentru stabilirea unor msuri privind nfiinarea, organizarea/reorganizarea sau funcionarea, dup caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraiei publice centrale i instituii publice; www.consiliulconcurentei.ro siteul official al Consiliului Concurentei.2