Curs Protectia Consumatorului

97
 PROTECIA CONSUMATORULUI Silabus pentru Înv!$!mântul la Distan$! 

Transcript of Curs Protectia Consumatorului

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 1/97

 

PROTECIA CONSUMATORULUI

Silabus pentruÎnv!$!mântul la Distan$! 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 2/97

  2

CUPRINS

I. Informa$ii generale.......................................................................................... ..4

•  Date de identificare a cursului...............................................................................................4

•  Condi$ion!ri %i cuno%tin$e prerechizite.................................................................................4

•  Descrierea cursului.................................................................................................................4

•  Organizarea temelor în cadrul cursului...............................................................................5 

•  Formatul %i tipul activit!$ilor implicate de curs..................................................................8

•  Materiale bibliografice obligatorii........................................................................................8

•  Calendarul cursului...............................................................................................................9

•  Politica de evaluare %i notare...............................................................................................10

•  Elemente de deontologie academic!....................................................................................11

•  Studen$i cu dizabilit!$i.........................................................................................................11

•  Strategii de studiu recomandate..........................................................................................11

II. Suportul de curs..............................................................................................12

Modulul I. POZIIA CONSUMATORULUI ÎN FIECARE DIN FAZELE ECONOMIEI !I ÎNLANUL “PRODUC$TOR – DISTRIBUITOR – CONSUMATOR”......................................12

Modulul II. LINII DE EVOLUIE ÎN DREPTUL CONSUMAIEI........................................16

Modulul III. CONSUMATORUL – O PRIM$ PREZENTARE................................................20

Modulul IV. STABILIREA RELAIILOR ÎNTRE DISTRIBUITOR !I CONSUMATOR.....27

Modulul V. OBLIGAIA DE CONSILIERE.............................................................................30

Modulul VI. FOR A CONTRACTUAL$ A UNOR DOCUMENTE PUBLICITARE............38

Modulul VII. OFERTA PROMOIONAL$  .............................................................................43

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 3/97

  3

Modulul VIII. CLAUZELE ABUZIVE......................................................................................48

Modulul IX. OBLIGAIA DE CONFORMITATE....................................................................52

Modulul X. CLAUZELE DE NON-RESPONSABILITATE.....................................................56Modulul XI. TIMPUL DE REFLEXIE ÎN FORMAREA CONTRACTELOR DE CONSUM.61

Modulul XII. CREDITUL PENTRU CONSUM – OBSERVAII GENERALE......................70

Modulul XIII. CREDITUL PENTRU CONSUM ÎN DREPTUL ROMÂN...............................75

Modulul XIV. OBLIGAIA DE SECURITATE........................................................................80

III. Anexe..............................................................................................................86

•  Bibliografia complet! a cursului......................................................................................86

•  Glosar..................................................................................................................................89

•  Alte informa$ii relevante pentru curs – STUDII DE CAZ............................................91

•  Scurt! biografie a titularului de curs...............................................................................95

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 4/97

  4

I. Informa$ii generale

•  Date de identificare a cursului

Date de contact ale titularului de curs:

 Nume: JUANITA GOICOVICIBirou: Cabinet 121, et. 1, Facultatea deDrept, Str. Avram Iancu nr. 11, Cluj-NapocaTelefon: 0264 595504Fax: 0264 595504E-mail: [email protected] 

Date de identificare curs %i contact tutori:

PROTECIA CONSUMATORULUIAnul IV, Semestrul ITipul cursului: op'ional.Tutor: JUANITA GOICOVICIE-mail: [email protected] 

•  Condi$ion!ri %i cuno%tin$e prerechizite

Pentru aceast(  disciplin(, nu exist(  cursuri a c(ror parcurgere *i promovare s(  condi'ionezeînscrierea la cursul de fa'(. Totu*i, li se recomand( cursan'ilor o bun( cunoa*tere a disciplinelorContracte speciale civile  i comerciale (1) *i Teoria general # a obliga & iilor (2), motiv pentrucare li se indic(  studen'ilor reactualizarea informa'iilor în cauz(  prin (re)parcurgerea unorlucr (ri precum D. Chiric(, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Volumul I, Vânzarea  i schimbul, Editura C. H. Beck, Bucure*ti, 2008, D. Chiric(, Contractele speciale civile  icomerciale, vol. I, Editura Rosetti, Bucure*ti 2005; Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, edi'ia a III-a, Universul juridic, Bucure*ti, 2001; F. Collart Dutilleul, Ph. Delebecque,Contrats civils et commerciaux, Précis Dalloz, 7-e édition, Paris, 2004 ; A. Bénabent,  Droitcivil. Les contrats spéciaux civils et commerciaux, 5-e édition, Montchrestien, Paris, 2001 ; L.Pop, Tratat de drept civil. Obliga & iile, Vol. I, Regimul juridic general sau Fiin & a obliga & iilor civile, C.

H. Beck, Bucure*ti, 2006.

•  Descrierea cursului

Scopul cursului rezid( în parcurgerea unei teorii generale a contractelor consumeriste, în acordcu aquis-ul comunitar *i care s(  'in(  seama de apari'ia, în dreptul privat european, a unor noiconcepte precum: (1)obliga'ia de informare *i cea de consiliere a consumatorului; (2) dreptulconsumatorului de retractare a consim'(mântului; (3) formarea progresiv(  a contractelor; (4)facultatea de agreare; (5) for 'a contractual(  a unor documente publicitare; (6) oferta promo'ional(; (7) obliga'ia de conformitate; (8) clauzele de non-responsabilitate *i clauzelerelative la con'inutul obliga'ional al contractului; (9) timpul de reflexie în formarea contractelor

de consum; (10) protejarea consumatorilor în opera'iunile de credit; (11) riscul de dezvoltare.Bazat pe identificarea punctelor fragile *i a lacunelor reglement(rii interne, cursul vizeaz( investigarea mobilit('ii istorice a cuplului profesionist / consumator în fiecare din fazeleeconomiei (i), studierea resorturilor sociale / psihologice *i a efectelor non-juridice alenormelor legale consumeriste (ii), cercetarea perspectivelor dreptului consuma'iei: roluldreptului în angoasa contemporan(  (iii), investigarea climatului psihologic în apari'ia *ifunc'ionarea contractelor de consum: publicitatea agresiv(, consilierea consumatorului, fi*ierelede clientela. Un num(r de 25 de concepte de maxim( actualitate vor fi astfel studiate.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 5/97

  5

Disciplina se adreseaz( viitorilor judec(tori (a), avoca'i (b), consilieri juridici (c), speciali*ti încadrul organismelor de Protec'ia consumatorului la nivel na'ional *i local (d), c(rora le permiteînsu*irea conceptelor fundamentale pentru teoria si practica dreptului consuma'iei, ca *i dezvoltarea abilit('ii individuale a utiliz(rii no'iunilor teoretice acumulate la cazuri concrete

(de exemplu: identificarea unei clauze abuzive în textul contractual *i stabilirea mijloacelor juridice de reprimare; identificarea metodei adecvate de stabilire a caren'ei de conformitate încadrul unui contract concret de vânzare-cump(rare).

•  Organizarea temelor în cadrul cursului

I. POZIIA CONSUMATORULUI ÎN FIECARE DIN FAZELE ECONOMIEI !I ÎN LANUL“PRODUC$TOR – DISTRIBUITOR – CONSUMATOR”

Capiolul ofer ( câteva observa'ii introductive relative la istoricul no'iunii de consumator, într-o abordare diacronic(: (I)  Faza autarhic#; (II) Faza artizanal #; (III) Faza comercial #; (IV) Faza industrial #; (V) Faza consumerist #. Pentru tema  Pozi & ia consumatorului în fiecare din fazele economiei  i în lan & ul

„produc#tor – distribuitor – consumator”, lectura'i  Didier Ferier, Droit de la distribution, Ed. Litec, Paris, 2000, pag. 4-19. O descriere a conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusulcursului la paginile 12-15.

II. LINII DE EVOLUIE ÎN DREPTUL CONSUMAIEI

Capitolul II insist( asupra caracteristicilor dreptului consumului, privit ca ordine public# de protec & ie.Interesul particular ocrotit, al fiec(rui consumator concret (ordinea de protec'ie), este, în acela*i timp, ocomponent(  a interesului general reprezentat de o bun(  protec'ie a consumatorilor (ordinea public();sintagma marcheaz( originalitatea dreptului consuma'iei, în opozi'ie cu delimitarea net(, practicat(  îndreptul civil clasic, între normele de ordine public(  *i cele care ocrotesc interese private. Dreptulconsumului este, în acela*i timp, un drept de reac & ie, ceea ce înseamn( c( normele juridice consumeriste

sunt elaborate ca r (spuns la apari'ia *i instalarea unor situa'ii noi, necunoscute în urm( cu dou( secole(la momentul redact(rii Codului civil francez, în 1804, *i a Codului civil român, în 1865), terenul pecare se dezvolt(  dreptul consuma'iei fiind cel al inferiorit('ii (prezumate a) consumatorului, în planinforma'ional (a), psihologic (b) *i economic (c). Pentru aceast(  tem(, pot fi consulta'i J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridc(, Cluj-Napoca, 2006, p. 10-14;  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 14-19 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de laconsommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 3-18 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de laconsommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 239-240. O descriere a conceptelor majore pentru aceast(  tem(  poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 16-19.

III. CONSUMATORUL – O PRIM$ PREZENTARE

Cel de-al treilea capitol abordeaz( no'iunea de “consumator”, pentru a afla în ce situa'ii *i c(ror subiec'ide drept le sunt aplicabile normele juridice consumeriste: (1) Încerc(ri legislative de definire aconsumatorului; (2) Elementele defini'iei. No'iunea de consumator  stricto sensu; (3) Irelevan'acunoa*terii, de c(tre profesionist, a calit('ii de consumator a partenerului contractual; (4) Reprezentareaconsumatorului printr-un mandatar profesionist; (5) Criteriul fizic versus  criteriul moral: cazul persoanelor juridice. Pentru aceast( tem(, pot fi consulta'i J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. SferaJuridc(, Cluj-Napoca, 2006, p. 15-27;  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5eédition, Dalloz, Paris, 2000, p. 3-14 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin,

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 6/97

  6

 Paris, 2005, p. 19-25. O descriere a conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusulcursului la paginile 20-26.

IV. STABILIREA RELAIILOR ÎNTRE DISTRIBUITOR !I CONSUMATOR

Dup(  prezentarea no'iunii de consumator, în precedentul capitol, capitolul IV abordeaz( principalele

tipuri de adresare a ofertei de c(tre distribuitor: (a) Oferta în punctul de vânzare; (b) Oferta în afara punctului de vânzare; ultima parte a analizei este alocat(  sanc'ion(rii refuzului de a vinde. Pentruaceast( tem(, a se vedea J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridc(, Cluj-Napoca, 2006, p. 28-32;  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 82-117 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 45-62 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 367-371. O descrierea conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 27-29.

V. OBLIGAIA DE CONSILIERE

Capitolul trateaz(  natura juridic( *i obiectul datoriei de consiliere, urmat(  de delimitarea obliga'iei deconsiliere de obliga'ia de informare  stricto sensu: „func'ie specific(” *i câmp de aplicare: (a)

Consilierea circumstan & iat #; (b) Consilierea solicitat #. Pentru aceast( tem(, a se consulta J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridc(, Cluj-Napoca, 2006, p. 32-50;  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 49-54 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de laconsommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 109-114 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et dela consommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 303-310. O descriere a conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 30-37. 

VI. FOR A CONTRACTUAL$ A UNOR DOCUMENTE PUBLICITARE

Situat în continuarea prezent(rii obliga'iei profesionistului de consiliere a consulatorului, capitolul VIabordeaz(  condi'iile în care documentelor publicitare li se poate recunoa*te for '(  contractual(.  A seconsulta, pentru o analiz(  detaliat(  a temei,  J. Goicovici, For  & a contractual #  a unor documente

 publicitare, în “Revista român# de drept al afacerilor” nr. 4/2005, p. 28-45; Y. Picod, H. Davo, Droitde la consommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 121-124. O descriere a conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 38-42.

VII. OFERTA PROMOIONAL$ 

Capitolul investigheaz(  limitarea libert('ii comerciantului de a diminua pre'ul, cu focusarea discu'iei pe: (a) Vânz#rile de lichidare; (b) Vânz#rile de soldare; (c) Vânzarea în magazine/depozite de fabric#.A se consulta, pentru o analiz( detaliat( a temei , J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridc(,Cluj-Napoca, 2006, p. 70-73;  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 151-161 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin,

 Paris, 2005, p. 80-84. O descriere a conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusulcursului la paginile 43-47.

VIII. CLAUZELE ABUZIVE

Capitolul relativ la reprimarea clauzelor abuzive în contractele încheiate între comercian'i *iconsumatori este structurat pe patru sec'iuni: (1) No'iunea clauzelor abuzive; (2) Criterii de apreciere aabuzului: „dezechilibrul semnificativ”; (3) Premisele reprim(rii: inadecvarea solu'iilor oferite de dreptulcomun; (4) Sanc'ionarea caracterului abuziv al clauzelor contractului de consum. A se consulta J.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 7/97

  7

Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridc(, Cluj-Napoca, 2006, p. 74-80;  J. Calais-Auloy, Fr.Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 185-208 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 139-156. O descriere a conceptelormajore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 48-51.

IX. OBLIGAIA DE CONFORMITATE

Obliga'ia de conformitate reprezint(  unul din pilonii protec'iei juridice a consumatorilor. Capitolulalocat acestei no'iuni este structurat pe trei sec'iuni: (1) Autonomia conceptual(; (2) Semnalareacaren'ei de conformitate; (3) Polisemia no'iunii – Conformitatea normativ(. Utilitatea no'iunii deconformitate este pregnant( în perimetrul solu'iilor pe care le ofer ( consumatorului în*elat în a*tept(rilesale. Teoretic, caren'a de conformitate trebuie constatat(  (*i semnalat() de acesta în chiar momentullivr (rii, prilej cu care varianta pertinent(  de rezolvare este cea a refuzului de primire a bunuluineconform. În ipoteza admiterii pred(rii bunului în pofida unor deficien'e de conformitate, cutuma jurispruden'ial(  francez( este în sensul interpret(rii manifest(rii de voin'( a consumatorului în sensulrenun &#rii la ac & iunea în justi & ie pentru invocarea neîndeplinirii obliga & iei de conformitate, solu'ie care poate fi preluat(, în viitor *i în dreptul român. Normalizarea ori „conformitatea normativ(” a fostgândit(  ca o contrapondere la reglementarea legal(  punitiv(  (de reprimare), voca'ia sa preventiv(,

securizatoare justificându-i succesul. A se consulta, pentru dezvolt(ri,  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 219-230  i p. 244-265 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 219-235 ; J. Beauchard, Droit dela distribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 285-287. O descriere a conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 52-55.

X. CLAUZELE DE NON-RESPONSABILITATE

Acest capitol este alocat celor dou(  analize posibile ale dispozi'iilor contractuale elizive deresponsabilitate inserate de profesioni*tii comer 'ului în contractele încheiate cu consumatorii: (a) Clauz# de non-responsabilitate; (b) Clauz# relativ#  la con & inutul obliga & ional . La prima vedere, situa'iile deacest tip respect( schema clasic( a angaj(rii responsabilit('ii civile: la dispozi'ia ultimului cump(r (tor –

victim(  a prejudiciului rezultat din mic*orarea valorii de întrebuin'are a lucrului viciat – ar putea fiimaginat( calea ac'iunii în garan'ie, pe temei contractual, împotriva autorului s(u direct. Nu de pu'ineori, repararea efectiv(  a pagubei este stopat(  de faptul c(  acesta din urm(  se dovede*te insolvabil.Aspectul amintit nu juca, îns(, nici un rol în garan'ia tradi'ional( pentru vicii ascunse, cump(r (toruluifinal nefiindu-i de plano permis s( ac'ioneze un alt înstr (in(tor reg(sit în lan'ul de vânz(ri cu privire laacel bun, omisso medio, alegând pe cel mai solvabil . O atare solu'ie, justificat( doar cu insolvabilitateaultimului vânz(tor, ar fi venit în contradic'ie cu principiul relativit('ii efectelor contractului, proclamatde art. 973 C. civ. Pentru aceast(  tem(, a se consulta  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de laconsommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 261-267. O descriere a conceptelor majore pentruaceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 56-60.

XI. TIMPUL DE REFLEXIE ÎN FORMAREA CONTRACTELOR DE CONSUM

Capitolul trateaz(  teoria timpului legal de reflexie în formarea contractelor de consum *i a dreptuluiconsumatorului de retractare a consim &#mântului,  pe modelul solu'iilor legislative adoptate de al'ilegiuitori europeni (cel francez, îndeosebi). O asemenea teorie este fondat( pe postulatul periculozit('iisporite pe care anumite contracte de consum o prezint(  în raport cu altele (creditul pentru consum,contractarea de cursuri prin coresponden'(, vânzarea la domiciliul clientului *i creditul destinat anumitoropera'iuni imobiliare). Principalii piloni ai teoriei elaborate sunt, în plan tehnic, instituirea unui drept gratuit de dezicere, î n favoarea consumatorului în asemenea opera'iuni, posibil de exercitat în interiorulunui termen de 3-7-9 zile, stabilit prin lege (1) *i perven'ia încheierii pripite a anumitor contracte de

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 8/97

  8

credit prin interzicerea prin lege a accept #rii ofertei într-un interval de timp (7 zile ori 30 zile). Pentrudetalii, pot fi consulta'i  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 377-385 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 277-279. O descriere a conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 61-69.

XII. CREDITUL PENTRU CONSUM – OBSERVAII GENERALE

Capitolul alocat creditului pentru consum este structurat pe urm(toarele sec'iuni: (1) Privire diacronic( asupra institu'iei; (2) Protejarea consumatorilor în opera'iunile de credit. No'iunea de „ofert(  prealabil(”; (3) Facultatea de agrement; (4) Interdependen'a dintre contractul de credit *i contractul de baz(; (5) Protejarea consumatorului în etapa de executare a contractului; (6) Protejarea consumatorilorîn cazurile de supraîndatorare. A se lectura, pentru detalii,  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de laconsommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 385-400 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de laconsommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 271-277  i p. 283-288 ; J. Beauchard, Droit de ladistribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 388-406. O descriere a conceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 70-74.

XIII. CREDITUL PENTRU CONSUM ÎN DREPTUL ROMÂN

Situat în continuarea prezent(rii generale a contractului de credit din capitolul precedent, acest capitoltrateaz(: (1) Publicitatea ofertei de credit; (2) Formalismul informativ – no 'iune. Men'iunea obligatorie privind DAE; (3) Sanc'ionarea nerespect(rii formalismului informativ; (4) Deturnarea protec'ieiconferite prin reglementarea formalismului informativ; (5) Reguli speciale privind creditul gratuit. A seconsulta  J. Goicovici , Protejarea consim &#mântului p#r  & ii slabe prin Legea nr. 289/2004; privindregimul juridic al creditelor pentru consum, în “Dreptul” nr. 8/2005, p. 12-46. O descriere aconceptelor majore pentru aceast( tem( poate fi g(sit( în silabusul cursului la paginile 75-79.

XIV. OBLIGAIA DE SECURITATE

Modulul alocat obliga'iei de securitate debuteaz( cu o prezentare a istoricului acestei no'iuni, urmat( deo prezentare a cauzelor exoneratoare de r # spundere în dreptul român al consumului *i de o analiz( ano'iunii de “risc de dezvoltare”. De asemenea, este investigat(  posibilitatea consumatorului de a pretinde desp(gubiri în temeiul r (spunderii contractuale sau extracontractuale, ori al altui regim specialde r (spundere. A se consulta  J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 274-289 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 191-212 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris,1996, p. 282-285. O descriere a conceptelor majore pentru aceast(  tem(  poate fi g(sit(  în silabusulcursului la paginile 80-85.

•  Formatul %i tipul activit!$ilor implicate de curs

Pentru aceast(  disciplin(, studentul are libertatea de a-*i gestiona singur, f (r (  constrângeri,modalitatea *i timpul de parcurgere a cursului. Sesiunile de consulta'ii fa'(  în fa'(  suntfacultative *i vor fi organizate în urma solicit(rii prealabile a cursantului.

•  Materiale bibliografice obligatorii

J. Goicovici,  Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridc(, Cluj-Napoca, 2006 (lucrarea trateaz(  înîntregime cele 14 capitole propuse pentru studiu *i a fundamentat elaborarea acestui silabus).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 9/97

  9

•  Calendarul cursului

Luna Tema Termenpredare /Loca$ia

Capitole Bibliografieobligatorie

   O  c   t  o  m   b  r   i  e

  I. Pozi'ia consumatorului înfiecare din fazeleeconomiei *i în lan'ul„produc(tor – distribuitor –consumator”

II. Linii de evolu'ie îndreptul consuma'iei

III. No'iunea deconsumator stricto sensu 

IV. Stabilirea rela'iilor întredistribuitor *i consumator

J. Goicovici, Dreptul consuma & iei,Ed. Sfera Juridc(,Cluj-Napoca, 2006, p. 7-31

- 23 pagini

   N  o   i  e  m   b  r   i  e

Sanc'ionareacaracteruluiabuziv alclauzelorcontractului deconsum

17 nov.,Secretariat

IDD

V. Obliga'ia de consiliere

VI. For 'a contractual( aunor documente publicitare

VII. Oferta promo'ional( 

VIII. Clauzele abuzive

J. Goicovici, Dreptulconsuma & iei, Ed.Sfera Juridc(, Cluj- Napoca, 2006, p. 32-80

- 48 pagini

   P  r  e  g        !   t   i  r  e  c  u  r  e  n   t        ! 

   D  e  c  e  m   b  r   i  e

R (spundereaspecial( pentru produsele cudefecte

15 dec.,Secretariat

IDD

IX. Obliga'ia deconformitate

X. Clauzele de non-responsabilitate

J. Goicovici, Dreptulconsuma & iei, Ed.Sfera Juridc(, Cluj- Napoca, 2006, p. 81-170

- 90 pagini

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 10/97

  10

XI. Timpul de reflexie înformarea contractelor deconsum

XII. Creditul pentruconsum – Observa'iigenerale; XIII. Creditul pentru consum în dreptulromân

XIV. Obliga'ia desecuritate 

•  Politica de evaluare %i notare

La aceast( disciplin(, examinarea const( în parcurgerea unei probe scrise, presupunând tratareaa trei subiecte teoretice *i rezolvarea unei spe'e. Punctajul alocat fiec(rui subiect este indicat înmod vizibil pe foaia de examen. Rezolvarea corect( a subiectelor se afi*eaz( la avizierul IDD,la 15 minute dup(  finalizarea examenului. Mai jos, poate fi consultat un exemplu de gril( denotare:

PROTECIA CONSUMATORULUI – EXAMENTimp de lucru: 1 h, 30 min.

 La corectare, se acord # un punct din oficiu.

1.  Sfera de aplicare (a) *i limitele (b) obliga'iei de consiliere – 2 p.2.  Condi'iile în care documentelor contractuale li se poate recunoa*te for '( contractual( – 2 p.3.  Formalismul informativ în contractul de credit pentru consum – 3 p.

4.  A, persoan( fizic( a cump(rat de la societatea comercial( B o cantitate de beton pentru construireaunui bazin pentru pe*ti, iar apoi, echipat cu haine, m(nu*i *i îmbr (c(minte obi*nuite, a procedat laturnarea betonului. Dup(  o or (, A a constatat c( gambele sale prezint( puternice leziuni cutanate,datorit( contactului cu betonul, îmbr (c(mintea întrebuin'at( dovedindu-se a fi permeabil(. Leziunilesuferite au putut fi constatate într-un certificat medical. A v(  cere sfatul în calitate de avocat, în privin'a persoanei responsabile *i a remediilor juridice existente pentru ob'inerea de desp(gubiri, încontextul în care eticheta produsului men'iona doar riscul apari'iei unor alergii *i arsuri, f (r (  aaten'iona manipulatorul în privin'a necesit('ii întrebuin'(rii unei vestimenta'ii protectoare speciale. – 2 p.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 11/97

  11

•  Elemente de deontologie academic! 

Utilizarea de materiale bibliografice neautorizate în timpul examenului (a), ca *i recurgerea lamijloace tehnice de consultare a unei atare bibliografii pe durata examin(rii (utilizarea de

instrumente / materiale ce nu sunt admise într-o situa'ie de testare, precum casca bluetooth, deexemplu ) (b) sau completarea examenului de c(tre o persoan( neautorizat( (c) constituie fraud # *i se sanc'ioneaz( cu excluderea studentului din examen, dup( întocmirea unui proces verbal deconstatare a fraudei. Ulterior, exmatricularea studentului poate fi pus(  în aten'ia Consiliului profesoral al facult('ii.

•  Studen$i cu dizabilit!$i

Studen'ii afecta'i de dizabilit('i motorii sau intelectuale sunt invita'i s( contacteze titularul decurs la adresele men'ionate la pagina 4 (inclusiv prin e-mail, la adresa [email protected]), pentru a identifica eventuale solu'ii în vederea oferirii de *anse

egale acestora.

•  Strategii de studiu recomandate

Materia este structurat(  pe 14 module, corespunzând unui num(r de 14 s( pt(mâni (unsemestru). Pentru a ob'ine performan'a maxim(, este recomandat un num(r minim de 3 ore destudiu / s pt mân   pentru parcurgerea suportului de curs *i rezolvarea chestionarelors( pt(mânale de verificare a însu*irii cuno*tin'elor. O strategie optim( de studiu include 5 etape(I. Lectura de familiarizare; II. Lectura de aprofundare; III. Memorarea datelor esen'iale; IV.Recapitularea extins(; V. Recapitularea schemei logice a modulului).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 12/97

  12

II. Suportul de curs

MODULUL I.

POZIIA CONSUMATORULUI ÎN FIECARE DIN FAZELEECONOMIEI (I ÎN LANUL

„PRODUC*TOR – DISTRIBUITOR – CONSUMATOR”

•  Scopul %i obiectivele

Capiolul ofer ( câteva observa'ii introductive relative la istoricul no'iunii de consumator, într-oabordare diacronic(: (I) Faza autarhic#; (II) Faza artizanal #; (III) Faza comercial #; (IV) Fazaindustrial #; (V) Faza consumerist #. Obiective: familiarizarea studentului cu originile societ('iide consum *i ale dreptului consuma'iei.

•  Schema logic! a modului

Fazele economiei Pozi$ia consumatorului – Descriere Simbol(1) produc(torul *i consumatorul se suprapun:fiecare produce pentru sine *i consum( ceeace a creat;(2) confuziune a activit('ii de produc'ie *i acelei de consuma'ie;

 I. faza autarhic# (primitiv# )

(3) absen'a oric(rei activit('i de distribu'ie –datorit( inutilit('ii unei ac'iuni deintermediere între produc(tor *i destinatarul bunului creat;

P = C

(1) disocierea produc'iei de activitatea deconsum;(2) inexisten'a activit('ii de distribu'ie;

 II. faza artizanal # 

(3) produc'ie „la comand(” (consumatorul esautorul ofertei);

P – C 

 III. faza comercial #  Apari'ia activit('ii de distribu'ie (aparvânz(torii ambulan'i, apoi cei sedentari).

P – D – C

(1) dezvoltarea „produc'iei standardizate” – o produc

'ie de mas

(;

(2) inversarea originii ofertei: atât ini'iativa,cât *i con'inutul ofertei apar 'in produc#torului, care de'ine în aceast( faz( rolul dominant;

 IV. faza industrial # 

(3) oferta dep(*e*te adesea cererea.

P – D – C

V. faza consumerist #  (1) activitatea de intermediere surclaseaz(  P – D – C 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 13/97

  13

adesea în importan'( actul de produc'ie;(2) exigen'ele consumatorului relative lasecuritatea produselor *i serviciilor, calitatea*i fiabilitatea acestora încep s( fie luate încalcul.

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1.  Observa  # ii in troductivePericolele generate de societatea de consum au fost denun'ate mai întâi în Statele

Unite ale Americii de filosofi precum Marcuse (Omul unidimensional), economi*ti precumGalbraith (Era opulen & ei) *i Vance Packard (Persuadarea clandestin# )1  pentru ca, în anul 1962,în mesajul s(u despre starea na'iunii, pre*edintele Kennedy s(  constate „oficial” c(  masaconsumatorilor reprezint(, în plan economic, grupul cel mai important, dar *i cel mai pu'in

„ascultat”. Acesta a fost, de altfel, prilejul cu care, prin vocea amintitului pre*edinte american,a fost rostit(  pentru prima oar (  sintagma „dreptul consumatorilor la securitate” – no'iune ceavea s(  fac(  mai târziu o remarcabil(  carier (. În anii 1970, mi*carea consumerist(  avea s( cunoasc(, în Statele Unite, o vigoare neobi*nuit(, sub impulsul dat de activitatea avocatuluiRalph Nader – primul care avea s( câ*tige un proces important împotriva unui colos industrial – uzinele General Motors (denun'ând, în 1970, caracterul periculos al automobilelor pe care lefabrica). Un deceniu mai târziu, mi*carea consumerist(  câ*tig(  teren *i în '(rile Europeioccidentale2, ap(rând în anii 1980 primele organisme de ocrotire a consumatorilor, ca *i celedintâi reglement(ri legale protectoare. În Fran'a, prima variant( a Codului consuma'iei intra învigoare în anul 19933. La nivelul Uniunii Europene, a fost adoptat treptat un program complexde protec'ie a consumatorului (prin intermediul, îndeosebi, al unor directive precum Directiva

85/374 CEE privind r (spunderea pentru produsele defectuoase), în care domin(  ideeaîmbun(t('irii calit('ii vie'ii cet('enilor Uniunii *i evitarea, pentru viitor, a catastrofeloralimentare *i sanitare care au tras semnale de alarm( dureroase în trecut.

2. Pri vire diacronic  

Autonomizarea celor trei actori ai spa'iului consuma'iei – produc(torul, distribuitorul*i consumatorul – poate fi observat(  cu suficient(  acribie numai într-o abordare diacronic(4 (de*i u*or simplificatoare) a celor cinci mari etape, cunoscute de societatea uman(, în evolu'iaschimburilor economice. Prima faz(  a economiei este cea autarhic#  (primitiv# ), în care produc(torul *i consumatorul se suprapun, fiind una *i aceea*i persoan(: fiecare produce pentru

sine *i consum(  ceea ce a creat. Etapa discutat(  se caracterizeaz(  printr-o confuziune a

1 J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 2.2 Pentru detalii, a se consulta J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris,

1996, p. 22; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Armand Colin, Paris, 2005, p. 1-45.3 J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, cit. supra, p. 3.4 A se vedea, pentru dezvolt(ri, D. Ferrier, Droit de la distribution, deuxi,me édition, Litec, Paris, 2000,

 p. 3-4.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 14/97

  14

activit('ii de produc'ie *i a celei de consuma'ie, precum *i prin absen'a oric(rei activit('i dedistribu'ie – datorit(  inutilit('ii unei ac'iuni de intermediere între produc(tor *i destinatarul bunului creat (P = C).

Cea de-a doua faz( este artizanal #:  pentru prima dat(, consumatorul este o a doua persoan(, c(reia i se adreseaz( activitatea de elaborare a produc(torului. Disocierea produc'iei

de activitatea de consum este aici posibil(, îns(  nu putem vorbi înc(  despre apari'iaintermediarului între cei doi *i, în consecin'(, despre o activitate propriu-zis(  de distribu'ie.Rela'ia consumatorului cu produc(torul se stabile*te cel mai adesea la ini'iativa primului, produc'ia având loc „la comand(” *i respectând preferin'ele consumatorului, care de'ine roluldominant (P – C).

Cea de a treia etap(  este una comercial #:  produc(torul *i consumatorul nu se maiafl(  – ca regul(  – într-o rela'ie direct(, ci sunt pu*i în leg(tur (  de un al treilea actor:distribuitorul. Apar vânz(torii ambulan'i, apoi cei sedentari. Distribuitorul se limiteaz( ini'ial laa fi transportatorul m(rfurilor c(tre consumatori, dar devine treptat un „cump(r (tor în scop derevânzare” a bunurilor solicitate /c(utate de consumatorul propriu-zis (P – D – C).

În cea de-a patra faz(, cea industrial # , asist(m la dezvoltarea „produc'iei

standardizate” – o produc'ie de mas(, în privin'a c(reia este de remarcat inversarea originiiofertei: atât ini'iativa stabilirii leg(turii comerciale, cât *i con'inutul ofertei apar 'in produc(torului, care de'ine în aceast(  faz(  rolul dominant. Produc(torul dep(*e*te starea deexpectativ(  dictat(  de cererea distribuitorilor *i consumatorilor *i recurge la o produc'iestandardizat(, aflat(  rapid la sursa „societ('ii de abunden'(” *i a consumismului de mai târziu.Oferta dep(*e*te adesea cererea, iar dificultatea major ( înceteaz( s( mai fie cea de a produce,devenind o problem( de „a vinde ceea ce s-a produs”. O premis( pentru augmentarea roluluidistribuitorului, ca *i pentru tragerea primului semnal de alarm(: trebuin'ele reale aleconsumatorului risc( s( fie neglijate, iar pozi'ia sa excesiv speculat(! (P – D – C).

Cea de a V-a faz( economic( este cea consumerist # , caracterizat( printr-un veritabil paradox: pe de o parte – la nivelul ostensibil al analizei – consumatorul pare a fi, aici, actorul principal. Exigen'ele sale încep s(  fie luate în calcul: nevoia de securitate a produselor *iserviciilor, calitate *i fiabilitate a acestora, dar *i reduceri de pre', oferte promo'ionale, preocuparea produc(torilor *i distribuitorilor pentru „confortul actului de cump(rare”. Pe dealt(  parte, produc(torii *i distribuitorii rivalizeaz(  pentru seducerea *i fidelizarea clientelei *iintr ( într-o concuren'( acerb(, ale c(rei reguli sfâr *esc prin a fi fixate cu acurate'e. Activitateade intermediere surclaseaz( adesea în importan'( actul de produc'ie, iar distribuitorul de'ine, înnumeroase cazuri, „controlul” activit('ii produc(torului (P – D – C).

3. Concluzii

Care este, în acest context, pozi'ia consumatorului? Cel mai frecvent, una deinferioritate psihologic# , informa & ional #   i / sau economic# , în raport cu profesioni*tiicomer 'ului. Apare *i se dezvolt(  ceea ce avea s(  se numeasc(  dreptul consuma & iei: un supradrept, un melanj de norme de cea mai divers( natur ( – norme de drept civil, comercial, penal, administrativ, procesual – dar *i, din ce în ce mai frecvent, norme autonome, reguli  sui generis, care transcend diviziunile tradi'ionale ale dreptului, ca *i solu'iile clasice la problemele„p(r 'ii slabe” în contracte.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 15/97

  15

•  Chestionar 1:

Ce se în'elege prin:(a) caracterul de „supradrept” al dreptului consuma'iei;

(b) inferioritatea psihologic(, informa'ional( *i / sau economic( a consumatorului?

•  Sumar

1.  Observa'ii introductive2.  Privire diacronic( 3.  Concluzii

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,

2006, p. 7-14; Bibliografie facultativ(: Didier Ferier, Droit de la distribution, Ed. Litec, Paris, 2000, pag. 4-19; J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 2-10; J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996, p.22; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Armand Colin, Paris, 2005, p. 1-45.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 16/97

  16

MODULUL II.LINII DE EVOLUIE ÎN DREPTUL CONSUMAIEI

•  Scopul %i obiectivele

Modulul î*i propune s(  explice caracteristicile esen'iale ale dreptului consumului, privit ca„drept de reac'ie” *i ca „ordine public(  de protec'ie”. Interesul particular ocrotit, al fiec(ruiconsumator concret (ordinea de protec'ie), este, în acela*i timp, o component(  a interesuluigeneral reprezentat de o bun( protec'ie a consumatorilor (ordinea public(); sintagma marcheaz( originalitatea dreptului consuma'iei, în opozi'ie cu delimitarea net(, practicat( în dreptul civilclasic, între normele de ordine public( *i cele care ocrotesc interese private. Obiective: Dup(  parcurgerea acestui modul, studentul va dobândi: (1) abilitatea de a identifica latura imperativ( a normelor juridice consumeriste; (2) abilitatea de a tran*a conflictul de norme într-o spe'( concret(  *i de a aplica cu prioritate normele juridice consumeriste (în dauna dreptului civil

comun), în func'ie de op'iunea consumatorului reclamant.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

„supradrept” – caracterul de „supradrept” al dreptului consuma & iei = (1) prioritateaconsumatorului în alegerea terenului juridic pe care va fi judecat litigiul; nu se admite, îns(,melanjarea normelor civile, comerciale *i a celor consumeriste („puritatea regimului ac'iunii în justi'ie”); (2) aplicarea cu prioritate a normelor de dreptul consuma'iei (odat( produs( op'iuneaconsumatorului), în raport cu normele dreptului civil, comercial, penal, contraven'ional,administrativ eventual incidente în spe'(;

• Schema logic! a modului

CARACTERISTICILE DREPTULUI CONSUMAIEI

(1) drept de reac$ie; = normele juridice consumeriste sunt elaborate ca r (spuns laapari'ia *i instalarea unor situa'ii noi, necunoscute în urm( cudou( secole (la momentul redact(rii Codului civil francez, în1804, *i a Codului civil român, în 1865); terenul pe care sedezvolt( dreptul consuma'iei este cel al inferiorit('ii(prezumate a) consumatorului, în plan informa'ional (a), psihologic (b) *i economic (c);

(2) ordine public! de protec$ie; = caracteristic( a dreptului consuma'iei prin care se

desemneaz( natura juridic( eclectic(, eterogen( a normeloracestuia; interesul particular ocrotit, al fiec(rui consumatorconcret (ordinea de protec & ie), este, în acela*i timp, ocomponent( a interesului general reprezentat de o bun(  protec'ie a consumatorilor (ordinea public#);

(3) drept imperativ; Caracter decelabil de pe pozi'ia profesionistului – pârât într-unlitigiu, care nu poate evita aplicarea normelor juridiceconsumeriste (dac( reclamantul consumator a optat pentru plasarea plângerii pe terenul dreptului consumului).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 17/97

  17

= aplicarea cu prioritate a normelor de dreptul consuma'iei, înraport cu normele dreptului civil, comercial, penal,contraven'ional, administrativ eventual incidente în spe'(;= prioritatea consumatorului în alegerea terenului juridic pecare va fi judecat litigiul;

(4) „supradrept”;

 NU se admite melanjarea normelor civile, comerciale *i a

celor consumeriste („puritatea regimului ac'iunii în justi'ie”);(5) drept eclectic = pluridisciplinaritatea dreptului consuma'iei (acesta con'ine

norme construite pe suportul oferit de dreptul obliga'iilorcivile, dreptul penal, dreptul comercial, dreptul administrativ*i cel comunitar).

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. Observa  # ii generale

În în'elegerea tehnicilor juridice folosite în dreptul consuma'iei, fenomenul apari'iei societ #& ii de consum este fundamental. Aceast(  apari'ie este dificil de datat cu exactitate,întrucât a luat amploare de abia dup( cel de-al doilea r (zboi mondial; „germenii s(i au existatîns( cu siguran'(  înc( de la finele secolului al XIX-lea”5. Societatea de consum este ea îns(*i produsul a*a-numitei revolu & ii industriale, care a f (cut-o posibil(. Ultima, construit( pe terenulunor inven'ii tehnice remarcabile, facilitat(  de „inven'ii juridice” precum cea a societ('iloranonime6, s-a caracterizat prin fabricarea mecanizat( de obiecte „în serie”. Acest nou mod de produc'ie era realizat cu costuri mai mici *i favoriza augmentarea nivelului de trai (inclusiv aconfortului). Obiectele de folosin'( curent( se transform( în marf ( *i produse de serie: valoarealor „de întrebuin'are” dispare treptat, l(sând locul a*a-numitei „valori de schimb”;„originalitatea” obiectelor se estompeaz(, este condamnat(  la disolu'ie *i este înlocuit(  cu

caracterul „comun”, de „fabricat în serie” al lucrurilor. Unicitatea unui bun de uz casnic, de pild( ori pur *i simplu fabricarea acestuia „la comand(”, pe baza preferin'elor de'in(torului estetaxat( drept „excentricitate” *i tinde s( izoleze individul de grup; or, apartenen'a la grup (pringusturi) *i la valorile comune ale acestuia este noua religie a secolului XX. Acest curent amodificat radical natura obiectelor cotidiene; acestea au început s(  fie „utile, practice, relativeconomice, de un gust comun, produse în serie”.7 

Revolu'ia industrial(  a fost, a*adar, urmat(, în secolul XX, de fenomenul nu mai pu'in important al revolu & iei comerciale. Aceasta este centrat( pe distribuitori, care reu*esc s( creeze un comer ' modern8, rezultat din alian'a metodelor de vânzare noi (vânzarea pe suprafe'emari, vânzarea prin coresponden'(, vânzarea telematic(  *i, ast(zi, cea electronic(, promo'iavânz(rilor *i tehnici eficiente de marketing ) cu „for 'a” publicit('ii *i atrac'ia generat(  de

creditul pentru consum. Fenomenul r (spundea trebuin'elor unui anumit stadiu în evolu'iasociet('ii umane: tehnica permite s( se produc( aproape orice (chiar dac( „a produce” nu maiînseamn(  de mult *i „a vinde”). Miza pus(  în joc este atragerea aten'iei consumatorului (cu

5 J. Beauchard, op. cit ., p. 22.6  Ibidem.7 G. de Michele, în Istoria Frumuse & ii, edi'ie îngrijit( de Umberto Eco, Editura RAO, Bucure*ti, 2005, p.

376-377.8 J. Beauchard, cit, supra, p. 23.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 18/97

  18

orice pre'? jurispruden'a r (spunde c( nu). În fa'a unor alegeri atât de variate, consumatorul nudispune întotdeauna de timp *i de repere pertinente pentru a opta. De unde *i rolul covâr *itor almesajului publicitar: un produs de o calitate excelent(  – oferit la un pre'  sc(zut – se poatedovedi un e*ec, dac( nu este înso'it de o publicitate corespunz(toare (*i invers).

Toate aceste aspecte servesc pentru caracterizarea a*a-numitei societ('i de consum: o

societate de „democratizare a luxului”, o societate a abunden'ei (în interiorul c(reia o varietatelarg( de bunuri *i servicii este disponibil( la pre'uri relativ accesibile), în opozi'ie cu societateade penurie cunoscut( de umanitate la începuturile sale (*i care marcheaz( înc( trista realitate a'(rilor subdezvoltate). Este, apoi, o societate în care trebuin'ele elementare ale majorit('ii popula'iei sunt satisf (cute *i în care sunt disponibile pentru consumatori bunuri *i servicii non- esen'iale, odinioar ( considerate ca fiind „de lux”. O societate a exceselor, a consumatorului -major repus în starea de minoritate de propria sa nechibzuin'( *i impetuozitate.

2. „Era consumismulu i”. Dreptul consuma  # iei ca „drept de reac  # ie” $i „ordi nepublic  de protec  # ie”

În interiorul acestei revolu'ii comerciale transformate rapid în consumism pur,consumatorul a fost cel mai adesea neglijat, tratat ca simplu spectator ori, mai grav, „exploatat”ca depozitar al unei credulit('i naturale9… S-a constatat îns( c( produc'ia *i distribu'ia în mas(  prezentau, al(turi de avantaje, *i aspecte nefaste: (1) produse de proast( calitate ori periculoase;(2) exces de publicitate ori publicitate în*el(toare; (3) infantilizarea consumatorului prin jocuri*i concursuri cu miz(  economic(; (4) servicii post-contractare costisitoare ori ineficace; (5)tehnici agresive de vânzare *. a. Este contextul în care, în anii '60, debuteaz(  „mi*careaconsumerist(” în SUA *i apoi în Europa. Aceast( mi*care era parte integrant( dintr-o contestaremai vag(  *i mai general(  a a*a-numitei „societ('i de consum”. Mi*carea de ap(rare aconsumatorilor s-a dezvoltat considerabil, sfâr *ind prin a da na*tere unui veritabil grup de presiune (adesea eclectic). Între altele, se urm(re*te informarea  i educarea consumatorilor(mereu insuficiente), îns(  mi*carea amintit(  a contribuit *i la difuzarea unui „spiritconsumerist” („protec'ionist”) durabil, „care a câ*tigat tot mai multe medii, inclusiv pe cel al judec(torilor”10. Mi*carea consumerist(  a contribuit la luarea în calcul a intereselorconsumatorilor de c(tre autorit('ile statale, dar *i de c(tre profesioni*tii comer 'ului, pentru caredolean'ele „profanilor” (cel pu'in în aparen'() nu au mai r (mas neglijabile. În majoritatea'(rilor Europei occidentale, guvernele au luat act de revendic(rile consumeriste înc(  din anii'70-'80, pe de o parte pentru a „oficializa” (*i chiar subven'iona) ac'iunile acestei mi*c(ri; pe dealt( parte, pentru a institui m(suri legislative de protec'ie a consumatorilor, n(scându-se treptatun veritabil „drept al consuma'iei”. Construc'ia acestuia este, se pare, departe de a fi fostfinalizat(. Chiar dac( în multe sisteme de drept a sfâr *it prin a dobândi autonomie *i caractere proprii, dreptul consuma'iei este greu de introdus în categoriile clasice, fiind mai degrab(  o prelungire (devenit( necesar () a dreptului comercial. Profesioni*tii distribu'iei de bunuri sunt *iei viza'i de normele acestui drept, multe din acestea fiind înso'ite de sanc'iuni penale.

Spiritul *i geneza dreptului consuma'iei i-au imprimat acestuia o puternic( originalitate. Este, mai întâi, un drept de reac & ie11 contra exceselor societ('ii de consum. Juri*tii

9 M. Zana, La tutelle du consommateur dans le droit italien des contrats,în “Studia Universitatis Babe*-Bolyai. Jurisprudentia” nr. 2/2005, p. 168.

10 J. Beauchard, cit. supra, p. 28.11  Idem, p. 31.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 19/97

  19

i-au ad(ugat ideea unei „contest(ri necesare” a autonomiei de voin'(, a libert('ii contractuale *ia individualismului de sorginte liberal( ce impregneaz( Codul civil, pornind de la postulatul c(,între profesionist *i consumator, exist(  inegalit #& i fundamentale, atât în procesul (absen'ei)negocierii contractului, cât *i în planul dependen'ei *i inferiorit('ii economice a consumatoruluiîn raport cu comerciantul.

Dreptul consuma'iei este, în fine, un drept esen'ialmente imperativ  (de pe pozi'ia profesioni*tilor comer 'ului, c(rora li se impune), el este, prin natura sa, un sistem normativ deordine public( (un supradrept), izvorând din ceea ce ast(zi putem deja numi „ordine public# de protec & ie”. Arsenalul legislativ consumerist postuleaz(  existen'a aprioric( a unui dezechilibrufactual între pozi'ia consumatorului *i cea a profesionistului *i plaseaz( pe umerii ultimului unset de obliga'ii inedite, în perpetu(  multiplicare12, constituite în tot atâtea drepturi pentruconsumator. Pluridisciplinaritatea dreptului consuma'iei nu poate masca faptul c( acesta a fostconstruit pe suportul oferit de dreptul obliga'iilor civile, dreptul penal, dreptul comercial,dreptul administrativ *i cel comunitar.13  Continua sa expansiune a f (cut ca noul drept s( între'in( raporturi tot mai strânse cu zone juridice precum dreptul bancar, dreptul asigur (rilor,dreptul concuren'ei, dreptul distribu'iei, dreptul s(n(t('ii, biodreptul *.a.

3. Concluzii

Dincolo de interac'iunile indispensabile cu dreptul civil *i cu cel comercial, normeleconsumeriste sunt complementare celor oferite de dreptul comun, pe care nu le suprim(, nici nule modific(, ci le dubleaz# , în ideea oferirii unui nivel înalt de protec'ie juridic(. O „emula'ie”care nu poate fi decât în avantajul consumatorului14.

•  Sumar1. Observa'ii generale2. „Era consumismului”. Dreptul consuma'iei ca „drept de reac'ie” *i „ordine public( 

de protec'ie”3. Concluzii

•  Chestionar 2Ce se în'elege prin:(a) „ordine public( de protec'ie”(b) „drept de reac'ie”?

•  Bibliografie modul Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 10-14. 

Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 14-19 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. ArmandColin, Paris, 2005, p. 3-18 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 239-240. Lucr (rile pot fi procurate din Biblioteca Catedrei de DreptPrivat (Facultatea de Drept, cabinetul 121).

12 Precum obliga'ia de securitate, de conformitate etc.13 Y. Picod, H. Davo, op. cit., p. 3.14 Pentru remarci în acest sens, a se vedea Y. Picod, H. Davo, cit. supra, p. 5.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 20/97

  20

MODULUL III.CONSUMATORUL – O PRIM* PREZENTARE

•  Scopul %i obiectivele

Cel de-al treilea modul abordeaz( no'iunea de “consumator”, pentru a afla în ce situa'ii *i c(rorsubiec'i de drept le sunt aplicabile normele juridice consumeriste. Obiective: (1) dobândireaabilit('ii de a decela situa'iile juridice concrete în care reclamantul nu poate invoca normele juridice consumeriste, acesta nefiind un “consumator” în accep'iunea legii; (2) asimilarea derepere pentru ipotezele în care bunul litigios a fost cump(rat “în scop mixt” (profesional *iextraprofesional).

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

(1) drept de reac & ie  = normele juridice consumeriste sunt elaborate ca r (spuns la apari'ia *iinstalarea unor situa'ii noi, necunoscute în urm(  cu dou(  secole (la momentul redact(riiCodului civil francez, în 1804, *i a Codului civil român, în 1865); terenul pe care se dezvolt( dreptul consuma'iei este cel al inferiorit('ii (prezumate a) consumatorului, în plan informa'ional(a), psihologic (b) *i economic (c);

(2) ordine public# de protec & ie = caracteristic( a dreptului consuma'iei prin care se desemneaz( natura juridic( eclectic(, eterogen( a normelor acestuia; interesul particular ocrotit, al fiec(ruiconsumator concret (ordinea de protec & ie), este, în acela*i timp, o component(  a interesuluigeneral reprezentat de o bun( protec'ie a consumatorilor (ordinea public#);

(3) drept imperativ = caracter decelabil de pe pozi'ia profesionistului – pârât într-un litigiu, carenu poate evita aplicarea normelor juridice consumeriste (dac( reclamantul consumator a optat pentru plasarea plângerii pe terenul dreptului consumului);

(4) „supradrept”  = aplicarea cu prioritate a normelor de dreptul consuma'iei, în raport cunormele dreptului civil, comercial, penal, contraven'ional, administrativ eventual incidente înspe'(, f (r ( a fi admis( melanjarea normelor civile, comerciale *i a celor consumeriste;

(5) drept eclectic = pluridisciplinaritatea dreptului consuma'iei (acesta con'ine norme construite pe suportul oferit de dreptul obliga'iilor civile, dreptul penal, dreptul comercial, dreptuladministrativ *i cel comunitar).

•  Schema logic! a modului

I. ELEMENTELE DEFINIIEI NOIUNII DE „CONSUMATOR”

(1) persoan# fizic# (sau grup de persoane fizice organizat sub forma unei asocia'ii aconsumatorilor);

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 21/97

  21

(2) persoan( care procur # (oneros sau gratuit) ori utilizeaz#  bunuri / servicii;

(3) bunuri (mobile sau imobile, corporale sau incorporale) / servicii (definite ca presta'ii – denatur ( material( (a), financiar ( (b) sau preponderent intelectual( (c) – evaluabile în bani);

(4) scopul extrapatrimonial  al dobândirii / utiliz(rii bunului sau serviciului.

II. Ipoteze speciale:

(a) consumatorul-vânz(tor: în raporturile cu un cump(r (tor profesionist, poate invoca normeledreptului consuma'iei;

(b) „profesionistul aparent”: profesionistul se ap(r ( cu argumentul c( nu cuno*tea calitatea deconsumator (de profan) a partenerului s(u contractual; ap(rare nefondat(; consumatorul

 poate invoca normele dreptului consuma'iei;

(c)  reprezentarea consumatorului printr-un mandatar profesionist: de exemplu, dac(  unconsumator A cump(r ( un imobil în scop extraprofesional prin intermediul unui mandatar profesionist (agent imobiliar) B, de la un profesionist al construc'iilor C *i se plânge (1) deexisten'a, în contractul de vânzare-cump(rare a unei clauze abuzive *i (2) de caren'e deconformitate / securitate a bunului, posterior pred(rii, rezolvarea este diferit(:

Clauze abuzive întrucât formarea contractului de consum aavut loc cu participarea a doi profesioni*ti,mandatarul profesionist B este cel

r (spunz(tor de nedepistarea unor clauzeabuzive în contractul încheiat pentru clientuls(u A;

Obliga'ia de conformitate / securitate în privin'a efectelor contractului, acestea se produc între vânz(torul profesionist *icump(r (torul consumator, ultimul putândinvoca contra lui C normele juridiceconsumeriste relative la conformitatea /securitatea bunului.

(d)  persoanele juridice: nu pot   invoca dreptul consuma'iei (de exemplu, dac(  ar solicita

reprimarea unei clauze abuzive inserate în contractul de adeziune semnat cu un alt profesionist, ar trebui s( întruneasc( acelea*i cerin'e precum cele aplicate persoanelor fizice – contractarea s( fi avut loc într-un scop extraprofesional  – or, niciodat( o persoan( juridic( nu poate contracta valabil în afara scopului comercial / de alt(  natur (  pentru care a fostcreat( / autorizat();

(e) scop mixt (profesional + extraprofesional) al contract(rii: dou(  opinii diametral opuse aufost formulate, în literatura de specialitate, în privin'a rezolv(rii;

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 22/97

  22

) scop mixt (profesionalextraprofesional)contract(rii: dou(  opidiametral opuse au fo

formulate, în literaturaspecialitate, în privinrezolv(rii;

Opinia 1

Prevalen'a scopului(criteriul scopului principal)

Contractul va fi unul „deconsum” doar dac( scopul principal al dobândirii / utiliz(rii bunului este extraprofesional;

Critica: criteriu imprecis;imposibilitatea dovedirii scopului principal, în contextul sus & inerilor divergente ale p#r  & ilor;

Opinia 2 Scopul mixt Consumatorul poate invocanormele dreptului consuma'iei,fiind suficient ca bunul /serviciul s( fi fost cel pu'in par 'ial utilizat în interes particular (al consumatorului *i

al familiei sale).

(f)  Profesionistul – persoan(  fizic( ce contracteaz( în afara specializ(rii sale: solu'ia difer (  înfunc'ie de natura scopului contract(rii;

Scop extraprofesional Normele dreptului consuma'iei sunt aplicabile.Scop profesional Normele dreptului consuma'iei NU  sunt

aplicabile. Scop mixt Normele dreptului consuma'iei sunt aplicabile. 

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. Elementele def in i  # iei no  # iuni i de consumator  

Codul consumului, adoptat prin Legea nr. 296 din 18 iunie 2004 15 (în vigoare din 1ianuarie 2007) descrie consumatorul *i consumatorul final ca fiind „orice persoan(  fizic(  saugrup de persoane fizice constituite în asocia'ii, care cump(r (, dobânde*te, utilizeaz(  oriconsum( produse sau servicii în afara activit('ii profesionale” ( Anexa Codului consumului, pct.13). Mai multe elemente ale defini'iei pot fi, astfel, desprinse.

(a) Primul element al defini & iei: persoana fizic#  sau grupul de persoane fiziceconstituite în asocia & ii.  Consacrarea ca unic protejat a  persoanei fizice este un atribut pl(titvoca'iei dreptului consuma'iei, de drept al „ocrotirii demnit('ii umane”, al echilibr (rii pozi'iei„p(r 'ii slabe”, ca r (spuns la fragilitatea contemporan( a acesteia. Or, despre demnitate garantat( 

15 Publicat( în Monitorul Oficial al României nr. 593 din 1 iulie 2004 *i modificat( prin Legea nr. 363 din13 decembrie 2005 pentru modificarea *i completarea unor acte normative din domeniul protec'iei consumatorilorîn vederea respect(rii angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea European(  (publicat(  înMonitorul Oficial al României nr. 1147/19 dec. 2005).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 23/97

  23

nu putem vorbi decât în cazul persoanelor fizice, chiar dac(  au existat (*i exist() voci îndoctrin(  care au pledat pentru introducerea în domenialitatea no 'iunii de consumator *i a persoanelor juridice al c(ror reprezentant ac'ioneaz(  în afara specialit('ii sale. Cât despre„grupul de persoane fizice constituite în asocia'ii”, formularea Legii este (din prip() unanefericit(: în pofida aparen'ei, nu orice asocia'ii de persoane ar putea fi ocrotite de legile

consumeriste, ci doar asocia & iile de consumatori, care sunt frecvent în m(sur (  s(  sus'in( interesele membrilor lor, mult mai bine decât ar putea-o face ultimii pe cont propriu.

(b) Al doilea element: persoane care „cump#r # , dobândesc, utilizeaz#  oriconsum#”. De*i simuleaz(  profunzimea, în realitate defini'ia legal(  este de o regretabil( stâng(cie. Dac( ata*area la verbul „a cump(ra” a lui „a utiliza” este de în'eles - întrucât cei careutilizeaz(  bunurile *i serviciile pot fi, în fapt, alte persoane decât cele legate printr-o rela'iecontractual(  cu profesioni*tii comer 'ului (membrii familiei cump(r (torului, de exemplu), înschimb dublarea ac'iunii de „a dobândi” de verbul „a cump(ra” este inutil(  (vânzarea -cump(rarea fiind doar o specie de dobândire a bunului; în plus, amintita conven'ie nu poatedescrie contractarea unui serviciu). Dup(  cum, plasarea termenului de „a consuma” în textul

defini'iei este o sc( pare din aten'ie a faptului c(, la urma urmelor, dac(  rela'ia contractual( exist(  între victima prejudiciului *i profesionist, contractul „gestionat” de textul legal este cunecesitate unul „de consum” (iar „izolarea” bunurilor consumptibile ca obiect de contract, încorpul defini'iei, ar fi nejustificat(). Preferabil( ar fi fost definirea consumatorului ca persoan( ce î  i procur #  ori utilizeaz#  bunuri *i servicii16. Categoria celor care î  i procur #  bunuri sauservicii ar urma s(  înglobeze persoanele 'inute de un nex contractual direct cu profesionistul(printr-un a*a-numit „contract de consum”: vânzare, loca'iune, antrepriz(, împrumut, contractde asigurare, de transport *.a.), în vreme ce sfera utilizatorilor ar cuprinde, în context,consumatorii - ter 'i la contractul de procurare a bunului / serviciului (membrii familiei *icunoscu'ii contractantului). Din unghiul acestei defini'ii, obliga'ia de securitate (*i r (spundereaspecial( pentru produsele cu defecte) face figur ( aparte: aceasta se aplic(  *i în raporturile cu„trec(torul inocent” - victim( a defectului produsului (o persoan( care nici nu contracteaz( cu profesionistul, nici nu utilizeaz( bunul ca ter ' la contract; un exemplu în acest sens este cazultrec(torului care este r (nit de explozia unui aparat dintr-o vitrin(, în timp ce se afla în fa'aacesteia).

(c) Al treilea element al defini & iei: bunuri  i servicii. Al(turarea celor doi termenieste simptomul pentru voca'ia dreptului consuma'iei de a se aplica atât situa'iilor în careinteresele consumatorului au fost lezate prin intermediul unui bun, cât *i acelora în carenemul'umirea ultimului decurge din prestarea unui serviciu. Strict teoretic, toate bunurile -mobile *i imobile, corporale *i incorporale - pot face obiect al „consuma'iei” în sens tehnic,domenialitatea acesteia nesuprapunându-se lucrurilor consumptibile din dreptul civil. No'iuneade serviciu, nedefinit(  de Codul civil, dar curent(  în limbajul economic înglobeaz(  orice presta'ie apreciabil(  (evaluabil() în bani (cu exceptarea, fireasc(, a presta'iei constând înlivrarea unui bun). Literatura de specialitate obi*nuie*te gruparea serviciilor în trei categorii,toate acoperite de normele dreptului consuma'iei (în raporturile dintre profesionist *iconsumatori): servicii de natur (  material #  (cum sunt, de exemplu, cele de cur ('enie, de

16  Pe modelul terminologic francez. Pentru dezvolt(ri, pot fi consulta'i J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 7 *i urm.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 24/97

  24

repara'ii, de transport *.a.), cele de natur (  financiar # (creditul, asigur (rile) *i servicii de natur ( (preponderent) intelectual # (îngrijiri, tratamente *i investiga'ii medicale, consiliere juridic().

(d) Scopul extraprofesional al dobândirii / utiliz#rii bunului sau serviciului. Este poate marca, reperul esen'ial al ocrotirii furnizate de dreptul consuma'iei, cel pu'in în actualul

stadiu de dezvoltare a acestuia. Consumatorul protejat este definit prin opozi'ie cu profesionistul, primul ac'ionând pentru uzul s(u personal sau familial. Elemente de derut( potinterveni îns( pe urm(torul palier: chiar *i atunci când contracteaz( pentru consumul propriu,nu orice consumator este la fel de credul, neinformat, u*or impresionabil ori incontinent ca unaltul. Exist(, a*adar, consumatori aviza'i, *i al'ii mai pu'in informa'i.  Prezum & ia de ignoran &# ori de fragilitate (inferioritate) este una absolut( ori una relativ(? R (spunsul final al doctrineifranceze a fost în sensul recunoa*terii unei prezum'ii absolute de inferioritate a consumatorului- ca fundament al tehnicilor speciale de protec'ie învederate *i utilizate în dreptul consuma'iei.

2. Irelevan  # a cunoa $terii, de c tre profesionist, a calit # ii de consumator apartenerulu i contractual

Un bun exemplu de relativizare a problemei protec'iei consumatorului se poatedovedi ipoteza în care, la momentul contract(rii, profesionistul nu cunoa*te faptul c(  cel cucare contracteaz(  este un profan, echivocul situa'iei putând indica *i spre un specialist. Deexemplu: un comerciant – persoan(  fizic(  (a c(rei activitate e cunoscut(  de c(tre vânz(tor)cump(r (  de la un dealer auto un autovehicul pentru uz personal ori pentru a-l d(rui unuimembru al familiei sale. Vânz(torul profesionist de autoturisme se poate sau nu prevala defaptul de a fi crezut c( cel c(ruia i-a vândut bunul ar fi cump(rat în calitate de profesionist?Întrebarea pare stânjenitoare;17  în realitate, r (spunsul este simplu. În caz de dubii asuprascopului profesional ori extraprofesional al contract(rii, ca *i asupra calit('ii de consumator acump(r (torului: (1) profesionistul vânz(tor / prestator de servicii este dator a se informa (asolicita detalii), în scopul mai bunei orient(ri a alegerii termenilor în care clientul va contracta;(2) profesionistul vânz(tor / prestator de servicii nu va putea invoca propria ignoran'(  în privin'a calit('ii de consumator a partenerului contractual, întrucât, dac(  i s-ar permite prevalarea de o atare scuz(, regulile dreptului consuma'iei ar risca s( fie evitate cu obstina'ie, laad( postul sus'inerii cum c( respectiva parte la act a trecut, în ochii partenerului s(u, drept unspecialist în domeniu.

3. Reprezentarea consumatoru lu i pr in tr-un mandatar profesion ist

Ipoteza pe care este, aici, centrat(  discu'ia este urm(toarea: dac(, la încheiereacontractului, consumatorul a fost reprezentat de un profesionist, în ce m(sur ( consumatorul mai poate invoca normele legale consumariste în privin'a acelui contract? Chestiunea nu enicidecum liminar (: relativ des, contracte precum cump(rarea unei locuin'e printr-un agentimobiliar care ac'ioneaz(  în contul consumatorului pot ridica întreb(ri de acest gen. Dintr-ununghi strict „tehnic”, contractul nu se încheie cu agentul imobiliar, parte la act devenindîntotdeauna consumatorul. Cu toate acestea, dintr-o perspectiv(  esen'ial practic(, agentulimobiliar care a contractat afacerea pentru clientul s(u – fiind un specialist în domaniu – nu areacelea*i caren'e informa'ionale *i trebuin'e de consiliere la încheierea contractului precum un

17 Pentru o încercare de dezbatere a temei, a se vedea J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, cit. supra, p. 9.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 25/97

  25

cump(r (tor profan. A*adar, obliga'ia de informare ori de consiliere pare a fi exclus( din sarcina profesionistului – vânz(tor cu care contracteaz( agentul imobiliar.

În privin'a clauzelor abuzive îns(, *i un agent imobiliar poate fi constrâns s(  leaccepte, în ipoteza în care nu a putut negocia acele prevederi contractuale în numele clientuluis(u. El însu*i este – în privin'a negocierii *i încheierii acelei conven'ii – un furnizor de servicii

c(tre consumatorul care l-a angajat *i r (spunde (contractual) pentru „imperfec'iunile”serviciilor prestate. De*i just c( – la formarea contractului – obliga'ii precum cea de informare*i de consiliere se estompeaz(  în raport cu agentul imobiliar care cump(r ( pentru client – înetapa efectual(, lucrurile nu stau neap(rat astfel. S( ne imagin(m c(, odat( încheiat contractul*i, deci, odat( finalizat( misiunea agentului imobiliar mandatar, bunul predat cump(r (torului prezint(  caren'e de conformitate18. Ar fi absurd s(  i se refuze cump(r (torului garan'ia deconformitate, pe motiv c(, la încheierea contractului, acesta a fost reprezentat de un mandatar profesionist. Rezolvarea se dovede*te astfel una conjunctural(, în raport cu obliga'ia profesionistului deespre care consumatorul sus'ine c(, în cauz(, nu a fost executat(.

4. Criteriu l f izic versus cri teri ul moral: cazul persoanelor juridice

La întrebarea „o persoan(  juridic( este sau nu protejat( de legisla'ia consumerist(?”nu pare s(  existe un r (spuns general aplicabil, de tipul „da” sau „nu”. Uzan'ele doctrinarefranceze, de exemplu, sunt în sensul discut(rii chestiunii prin raportare la un fragment sau altulde drept al consuma'iei:19 

(i) În privin'a procedurii speciale în caz de  supraîndatorare a particularilor 20, dup( cum îns('i legea (francez() în materie prevede, numai  persoanele fizice (de bun(-credin'() ar putea beneficia de o e*alonare a datoriei, *tergerea dobânzilor *. a. Rezolvare cât se poate de justificat(, de altfel: insolven'a persoanelor juridice (care desf (*oar (  acte de comer ') estesupus( „procedurii reorganiz(rii judiciare *i falimentului”. Dac( – în cazul individului concret – lejeritatea cu care a contractat pentru sume excesive î*i poate g(si explica'ia în presiuneaeconomic(  *i psihologic(  exercitat(  asupra sa de c(tre profesioni*tii comer 'ului, în cazul persoanelor morale o atare „indulgen'(” în tratament ar fi inoportun( *i total nejustificat(.

(ii)  Regulile vânz#rii în afara spa & iilor comerciale  îl protejeaz(, din nou, doar peconsumatorul – persoan(  fizic(, „bruscat” în intimitatea c(minului s(u ori într-un spa'iuimpropriu formul(rii acelei oferte (gar (, aeroport *.a.), confruntat cu „arsenalul” argumentatival comerciantului *i aflat în imposibilitatea de a compara oferat ce i se face cu eventualeleoferte ale concuren'ilor ofertantului. Or, „elementul – surpriz(” care marcheaz(  asemeneavânz(ri nu se reg(se*te nicidecum în cazul persoanelor juridice, lipsite prin natura lor – untruism care trebuie amintit – de fragilitatea psihologic( a unui individ uman.

(iii)  Reprimarea clauzelor abuzive  pare a fi singura zon(  de apartenen'(  a persoanelor juridice la protec'ia consumerist(. Postulatul de la care se porne*te este urm(torul: presoanei juridice i se pot impune de c(tre partenerul contractual, cu aceea*i frecven'(  *i înaceia*i termeni ca *i persoanei fizice, clauze exorbitante, abuzive, care creaz( un dezechilibrusemnificativ între presta'ii. Doar c( – dup( cum ingenios au argumentat câ'iva autori francezi21 

18 De exemplu, s-a achizi'ionat prin contract un apartament cu 3 camere într-o construc'ie nou( *i, de*i prin contract au fost promise de vânz(tor anumite finisaje interioare, acestea lipsesc la predarea bunului.

19 A se vedea, de pild(, ***, Le consommateur et ses contrats, cit. supra, p. 351 *i urm.20 Procedur ( inexistent(, deocamdat(, în dreptul român al consuma'iei.21 De pild(: Ph. Delebeque, Observation, în „Le Dalloz” 1997, Sommaires, p. 173.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 26/97

  26

- persoanele juridice nu se pot prevala de legea special( de reprimare a clauzelor abuzive în altecondi'ii decât  persoanele fizice” Astfel, *i în cazul persoanei juridice care sus'ine c(  a fostfor 'at( s( accepte clauze exorbitante trebuie: (1) s( fie vorba despre un contract nenegociat, deadeziune (domeniul clauzelor abuzive, conform defini'iei legale, atât în dreptul francez, cât *iîn dreptul român); de*i foarte rare între comercian'i, asemenea contracte exist( totu*i; (2) actul

 s# nu fi fost încheiat în scop profesional, or – extrem de rar, iar în dreptul nostru deloc (datfiind principiul specialit('ii persoanei juridice) – persoana moral(  ar putea întruni aceast( condi'ie. Ceea ce înseamn( implicit c( – aproape întotdeauna – din pricina neîntrunirii acestorcondi'ii, persoanei juridice i se va refuza aplicarea legisla'iei consumeriste în materia clauzelorabuzive.

5. Concluzii

Urm(toarele concluzii pot fi desprinse, din considera'iile de mai sus:(a) Consacrarea ca unic protejat a  persoanei fizice este un atribut pl(tit voca'iei

dreptului consuma'iei, de drept al „ocrotirii demnit('ii umane”, al echilibr (rii pozi'iei „p(r 'ii

slabe”, ca r (spuns la fragilitatea contemporan( a acesteia;(b) persoana fizic( poate invoca normele juridice consumeriste numai în m(sura încare a achizi'ionat / folosit bunul în scopuri (cel pu'in par 'ial) extraprofesionale;

(c) profesionistul vânz(tor / prestator de servicii nu va putea invoca propria ignoran'( în privin'a calit('ii de consumator a partenerului contractual, întrucât, dac(  i s-ar permite prevalarea de o atare scuz(, regulile dreptului consuma'iei ar risca s( fie evitate cu obstina'ie.

•  Sumar1. Elementele defini'iei no'iunii de consumator  2. Irelevan'a cunoa*terii, de c(tre profesionist, a calit('ii de consumator a partenerului contractual

3. Reprezentarea consumatorului printr-un mandatar profesionist4. Criteriul fizic versus criteriul moral: cazul persoanelor juridice5. Concluzii

•  Chestionar 3

Ce se în'elege prin:(c) scop extraprofesional al dobândirii bunului(d)  prezum'ie de inferioritate a consumatorului(e) mandatar profesionist(f)  „fals consumator”

(g)  prezum'ia de cunoa*tere (de c(tre profesionist) a domeniului)?

•  Bibliografie modul Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 15-27. Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 3-14 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 19-25.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 27/97

  27

MODULUL IV.STABILIREA RELAIILOR

ÎNTRE DISTRIBUITOR (I CONSUMATOR

•  Scopul %i obiectivele

Dup(  prezentarea no'iunii de consumator, în precedentul capitol, capitolul IV abordeaz(  principalele tipuri de adresare a ofertei de c(tre distribuitor: (a) Oferta în punctul de vânzare;(b) Oferta în afara punctului de vânzare; ultima parte a analizei este alocat(  sanc'ion(riirefuzului de a vinde. Obiective : (1) familiarizarea studentului cu conceptul de « retractare aconsum'(mântului » ; (2) abilitatea de a delimita situa'iile de sanc'ionare a refuzului de a vindede cele în care un atare refuz este licit.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

consumatorul / consumatorul final = orice persoan(  fizic(  sau grup de persoane fiziceconstituite în asocia'ii, care cump(r (, dobânde*te, utilizeaz( ori consum( produse sau servicii înafara activit('ii profesionale.

•  Schema logic! a modului

1. Oferta în punctul de vânzare - comerciantul se afl( „în stare de ofert(  permanent(”;- refuzul de a vinde – interzis (sunt admise numaiexcep'ii fondate pe motive legitime,

nediscriminatorii);- „contract de primire” (în spa'iul de vânzare):r (spunderea contractual( a consumatorului pentrunerespectarea obliga'iilor care decurg dintranzitarea acestui spa'iu;(a) vânzarea la domiciliu(b) vânzarea la distan$! (prin coresponden'(,teleshoping, comand( pe baza unui catalog, vânz(rileelectronice *. a.);

2. Oferta în afara punctului devânzare(„vânz(ri agresive”)

(c) vânzarea în standuriimprovizate (în spa'iul public, în g(ri, aeroporturi, pe bulevarde *. a).

Drept de retractareaconsim$!mântului22 

22 Art. 3, 4 *i 9 din Legea nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spa 'iilor comerciale (7 zilelucr!toare  de la data livr (rii produsului); art. 7 din O.G. nr. 130/2000 privind protec'ia consumatorilor laîncheierea *i executarea contractelor la distan'( (10 zile lucr!toare de la data livr (rii produsului).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 28/97

  28

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. Preciz ri introductive  

Aflat în debutul schimbului de consim'(minte, profesionistul este cel care areini'iativa contract(rii, ceea ce-i permite predeterminarea liber ( a condi'iilor în care aceasta vaavea loc. Contractele de consum fiind în larga lor majoritate contracte de adeziune, controlulde'inut de profesionistul ofertant asupra formul(rii termenilor de contractare creeaz(  undezechilibru important între pozi'ia primului *i cea a consumatorului acceptant. Superioritatea pozi'iei profesionistului - care cunoa*te detaliile relevante cu privire la obiectul ofertei - semanifest(, principial, ca „superioritate informa'ional(”: sofisticarea crescând(  a produselor,eficacitatea tehnicilor persuasive (tenden'ioase) de vânzare - ignorat(  ori subestimat(  deconsumator - descriu un spa'iu al „profanului confruntat cu un cunosc(tor”. Din acest motiv,mai întâi doctrina *i jurispruden'a (în Fran'a), apoi legiuitorul - inclusiv cel român, ini'ial prindispozi'iile O.G. nr. 21/1992 privind protec'ia consumatorului, modificat(  - au imaginat noi

figuri juridice, precum obliga'ia de informare, obliga'ia de consiliere *i dreptul de r (zgândire, pentru a ocroti consumatorul în aceast( etap( a apropierii partenerilor *i a form(rii contractelorde consum.

2. Tipur i de adresare a ofertei de c tre distri buitor

(a) Oferta în punctul de vânzare. „Punctul de vânzare” este spa'iul obi*nuit deformulare a ofertelor. Legea nr. 650/2002 pentru modificarea Ordonan'ei Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor *i serviciilor de pia'( prefer (  sintagma „structur ( de vânzare”, pe care o define*te frust (în art. 4) ca fiind „spa'iul de desf (*urare a unuia sau maimultor exerci'ii comerciale”. Comerciantul se afl(  în stare de ofert #  permanent # , ceea ce a

 permis - prin recursul judec(torilor la schema clasic(  a întâlnirii ofertei cu acceptarea -cenzurarea refuzului profesionistului de a contracta cu consumatorul (cu excep'ia „motivelorlegitime” de refuz). Este, totodat(, un spa'iu în care poate fi re'inut( responsabilitatea delictual( a distribuitorului, privind siguran'a consumatorului, respectiv responsabilitatea (adesea penal()a consumatorului pentru s(vâr *irea unor fapte interzise (de exemplu, schimbarea etichetajului produselor).

(b) oferta în afara punctului de vânzare îmbrac(  fie forma deplas#rii la domiciliulclientului, fie forma vânz#rii la distan &# (în formula tradi'ional(, a vânz(rii prin coresponden'( ori în varianta modern( a comer 'ului electronic). În special în privin'a contract(rii la domiciliulconsumatorului, este de remarcat pozi'ia fragil( a acestuia, confruntat cu un distribuitor înarmatcu un e*afodaj argumentativ puternic *i aflat în imposibilitate de a compara oferta acestuia cualtele, similare; este contextul „preferat” al inciden'ei unui drept al consumatorului deretractare a consim'(mântului, întru-un interval de câteva zile (stabilit de lege).

3. Concluzii

Oferta în afara punctului de vânzare îmbrac(  fie forma deplas#rii la domiciliulclientului (a), fie forma vânz#rii la distan &#  (b) (în formula tradi'ional(, a vânz(rii princoresponden'(  ori în varianta modern(  a comer 'ului electronic). În special în privin'a

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 29/97

  29

contract(rii la domiciliul consumatorului, este de remarcat pozi'ia fragil( a acestuia, confruntatcu un distribuitor înarmat cu un e*afodaj argumentativ puternic *i aflat în imposibilitate de acompara oferta acestuia cu altele, similare; este contextul „preferat” al inciden'ei unui drept alconsumatorului de retractare a consim'(mântului, întru-un interval de 7 zile lucr!toare de ladata livr (rii produsului (art. 3, 4 *i 9 din Legea nr. 106/1999 privind contractele încheiate în

afara spa'iilor comerciale), respectiv de 10 zile lucr!toare de la data livr (rii produsului (art. 7din O.G. nr. 130/2000 privind protec'ia consumatorilor la încheierea *i executarea contractelorla distan'().

•  Sumar

1. Preciz(ri introductive2. Tipuri de adresare a ofertei de c(tre distribuitor3. Sanc'ionarea refuzului de a vinde

•  Chestionar

(1) În ce condi'ii poate profesionistul refuza vânzarea produsului c(tre consumator?

(2) Ce se în'elege prin „ofert( în afara spa'iilor comerciale”?

(3) Prin ce se deosebe*te regimul juridic al vânz(rii în afara spa'iilor comerciale (a) de cel alvânz(rilor încheiate în spa'iile comerciale (b)?

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,

2006, p. 28-31. Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 82-117 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. ArmandColin, Paris, 2005, p. 45-62 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 367-371. 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 30/97

  30

MODULUL V.OBLIGAIA DE CONSILIERE

•  Scopul %i obiectivele

Capitolul trateaz(  natura juridic(  *i obiectul datoriei de consiliere, urmat(  de delimitareaobliga'iei de consiliere de obliga'ia de informare  stricto sensu: „func'ie specific(” *i câmp deaplicare: (a) Consilierea circumstan & iat #;  (b) Consilierea solicitat #. Dup(  parcurgereacapitolului, studentul este familiarizat cu unul dintre cele mai importante mecanisme de protejare a consim'(mântului consumatorului în faza precontractual( – obliga'ia de informare /consiliere – *i va putea identifica, într-o spe'( concret(, remediile juridice aflate la dispozi'iaconsumatorului în ipoteza înc(lc(rii de c(tre profesionist a acestei obliga'ii.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

(1) structur # de vânzare = spa'iul de desf (*urare a unuia sau mai multor exerci'ii comerciale;(2) ofert # în afara punctului de vânzare = ofert( în forma deplas#rii la domiciliul clientului (a),a vânz(rii în  standuri improvizate (b) sau  a vânz#rii la distan &#  (în formula vânz(rii princoresponden'( ori în varianta comer 'ului electronic) (c);(3) drept de retractare a consim &#mântului = drept legal, gratuit *i discre'ionar alconsumatorului de a denun'a unilateral contractele de consum încheiate în afara spa'iilorcomerciale, returnând produsul comerciantului în intervalul legal de 7 zile lucr (toare de la datalivr (rii produsului (art. 3, 4 *i 9 din Legea nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afaraspa'iilor comerciale), respectiv de 10 zile lucr (toare de la data livr (rii produsului (art. 7 dinO.G. nr. 130/2000 privind protec'ia consumatorilor la încheierea *i executarea contractelor ladistan'().

•  Schema logic! a modului

OBLIGAIA DE INFORMARE VS . OBLIGAIA DE CONSILIERE

Criteriu Obliga$ia de informare Obliga$ia de consiliere1. obiect Date obiective, neutre, cu con'inut

tehnicJudec('i de valoare, sfaturi, reperesubiective

2. func$ie Formarea unui consim'(mânt avizat Orientarea alegerii clientului (între maimulte variante de contractare posibile),în func'ie de trebuin'ele reale ale

acestuia3. sanc$iuni Identice: anularea contractului (a);daune-interese (b); obligarea profesionistului la livrarea conform( ( protestatio non valet contra actum),dac( aceasta este posibil( (c);men'inerea „pazei lucrului” însarcina profesionistului (d).

Identice: anularea contractului (a);daune-interese (b); obligarea profesionistului la livrarea conform(,dac( aceasta este posibil( (c);men'inerea „pazei lucrului” în sarcina profesionistului (d).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 31/97

  31

OBLIGAIA DE INFORMARE A CONSUMATORILOR – CONINUT SPECIAL

OBLIGAIA DE INFORMARECONSUMATORILOR – CONIN

SPECIAL

1. Informarea asupra caracteristiciloresen$iale ale bunurilor %i serviciilor

- Art. 27 din Legea nr. 296/2004, modificat( (Codul consumului);

- Art. 3 din Anexa la Legea nr. 245/2004 privind securitatea general( a produselor :informarea consumatorilor asupra securit('iiunui produs care prezint( riscuri superioareriscurilor acceptabile;

2. Reguli de etichetare a produselor - Art. 71-73 din O.G. 99/2000 privindcomercializarea produselor *i serviciilor de pia'(, modificat(;- Art. 75 din O.G. 99/2000: reguli privindindicarea cantit('ii;- Art. 51 din Legea nr. 363/2005 (de modificare

a Codului consumului : în materia produseloralimentare, informarea consumatorilor asupra(a) denumirii tipice a produselor ; (b) cantitate ;(c) ingrediente ; (d) termenul de valabilitate *. a.

3. Informarea cu privire la pre$ %icondi$iile de vânzare

Art. 74 din O.G. 99/2000; indicarea pre'urilor *itarifelor în mod vizibil (1), lizibil (2) *i f (r ( echivoc (3), prin marcare, etichetare *i / sauafi*are *i exprimate în lei (4);

4. Men$iuni obligatorii în contracte 1. în contractele de credit pentru consum (art. 8din Legea nr. 289/2004), clauzele referitoare la:(a) numele *i adresa p(r 'ilor; (b) valoarea DAE;

(c) valoarea *i frecven'a pl('ilor ce-i incumb( consumatorului; (d) lista elementelor de cost ce-i revin consumatorului; (d) celelalte condi'iiesen'iale ale contractului de credit;2. în contractele încheiate în afara spa'iilorcomerciale (art. 7 din Legea 106/1999): (a)datele complete de identificare a p(r 'ilor; (b)obiectul *i pre'ul; (c) data *i locul încheieriicontractului; (d) dreptul consumatorului deretractare a consim'(mântului, în 7 zilelucr (toare de la livrarea bunului;

3. în contractele la distan'( (O.G. nr. 130/2000):(a) datele de identificare a comerciantului; (b)caracteristicile produsului; (c) pre'; (d) service-ul postvânzare *i garan'ii; (e) condi'iile deexercitare a dreptului consumatorului deretractare a consim'(mântului, în 10 zilelucr (toare de la livrarea bunului; (f) tarifele deexpediere a bunului.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 32/97

  32

5. Obliga$ia de utilizare a limbii române Art. 54 din Codul consumului (Legea nr.296/2004, modificat().

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. Conjugare versus suprapunere: obl iga  # ia de consili ere ca vari ant  special  aobliga  # iei de informare

De o habitudine cel pu'in anacronic(  se love*te analiza obliga'iei de consiliere,atunci când se încearc( delimitarea ei de obliga'ia de informare  stricto sensu: relativ constant,doctrina (francez() obi*nuie*te „ruperea” setului de date transmis consumatorului, pentru„luminarea” consim'(mântului acestuia, în dou(  fragmente. O prim(  parte a datelor ar aveacaracter obiectiv *i s-ar circumscrie exclusiv prezent(rii „neutre” a caracteristicilor, limitelor, pericolelor bunului / serviciului oferit. Obliga'ia de informare se consider (  a fi îndeplinit( deîndat( ce acest set de informa'ii obiective sunt aduse la cuno*tin'a celui profan. Dac( bunul este

de o tehnicitate aparte ori dac( se pune problema contur (rii – printr-un al doilea set de anun'uri subiective – a oportunit #& ii contract(rii, apare în scen( obliga & ia de consiliere care, în asemeneaîmprejur (ri, trebuie s# o dubleze pe cea de informare, prin judec#& i de valoare.

S(  lu(m cazul celebrei decizii  IBM contra Flammarion23: în spe'(, un ordinatorinsuficient adaptat nevoilor unei întreprinderi a dus la dezorganizarea *i bulversarea activit('iiacesteia. Judec(torii fondului au considerat c(  revenea furnizorului obliga'ia de a orientaalegerea clientului c(tre un echipament apt s( execute sarcinile prev(zute *i chiar îndatorirea dea descuraja op'iunea clientului pentru respectivul aparat, prin punerea sa în gard( cu privire laeventualele dificult('i de operare. 

Un al doilea caz edificator: în spe'(24, vânz(torul *i-a informat clientul asupracaracteristicilor (*i variet('ilor) unui „registrat alimentar” (un soi de vopsea destinat( aplic(rii

în interiorul recipientelor de p(strare a anumitor produse alimentare), dar s-a ab'inut s( semnaleze – de*i cuno*tea inten'ia cump(r (torului de a folosi recipientul pentru p(strareavinului – c(, aplicat unor asemenea vase, „registratul” imprima vinului un miros *i un gustcare-l f (ceau impropriu consumului. Din nou, judec(torii re'in responsabilitatea vânz(torului,în temeiul neîndeplinirii obliga'iei de consiliere. Doar c(, un strop de aten'ie: atât în cazullogicianului informatic, cât *i în cazul furnizorului vopselei pentru recipiente destinate p(str (rii produselor alimentare, profesionistul a livrat cump#r #torului un prim set de informa & ii desprecaracteristicile bunului. În cel dintâi caz, echipamentul informatic avea caracteristicile enun'atede furnizor, doar c( nu era apt pentru utilizarea particular # dorit( de societatea cump(r (toare.În cea de-a doua spe'(, vopseaua putea fi într-adev(r destinat(  acoperirii interiorului unorrecipiente pentru produse alimentare, cu excep & ia vinului, care prelua, prin for 'a lucrurilor,

mirosul acesteia!În aceste cazuri, executarea obliga'iei de informare, nu *i a celei de consiliereînseamn(, credem, „un drum parcurs pe jum(tate”. Or, consim'(mântul consumatorului nu se

23 Curtea de Apel Paris, decizia din 12 iulie 1972; a se vedea *i Curtea de Apel Paris, decizia din 15 mai1975; Curtea de Casa'ie francez(, camera comercial(, decizia din 17 martie 1981, citate dup(  J. Huet, Traité dedroit civil. Les principaux contrats spéciaux,L.G.D.J., Paris, 1996, p. 221.

24 Curtea de Casa'ie francez(, camera comercial(, decizia din 25 iunie 1980, reprodus( dup( J. Huet, loc.cit. supra. 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 33/97

  33

 poate forma valabil doar „pe jum(tate”! Executarea obliga'iei se informare este aici puriluzorie. !i aceasta, întrucât în cazul bunurilor de o tehnicitate sporit(  ori ale c(ror limite înutilizare sunt incidente doar în împrejur (ri aparte, profesionistului nu i se poate cere o simpl # informare a clientului s(u.  Din start,  i nu într-o a doua etap#  profanul trebuie orientat,c(l(uzit în alegerea bunului / serviciului potrivit trebuin'elor sale. În ipoteza tehnicit('ii ori

 periculozit('ii sporite *i în cea a limitelor deosebite în utilizarea bunului – va trebui s( vorbim,de la bun început, nu despre o obliga'ie de informare (îndeplinit() *i o obliga'ie de consiliere(neîndeplinit(), ci despre o unic# obliga & ie – cea de consiliere – vizibil neexecutat( de c(tre profesionistul comer 'ului. În asemenea situa'ii, obliga'ia de consiliere include o obliga'ie deinformare incipient(, dar o excede, în sensul c(  orientarea clientului presupune dep(*ireaschimbului de informa'ii - mai mult sau mai pu'in neutre - *i întregirea obligatorie a acestora cudate menite s( elucideze consumatorului dilema oportunit('ii contract(rii.

Obliga'ie de consiliere înseamn(  obliga & ie de orientare. Or, astfel definit(, ea nu„dubleaz(” obliga'ia de informare stricto sensu, ci o cuprinde, într-un concept mult mai vast *ia c(rui substan'( este mult mai dens(. Executarea obliga'iei de informare – în aceste cazuri –r (mâne a fi un nonsens; dup(  cum, executarea obliga'iei de consiliere include automat *i

livrarea, al(turi de judec('ile de valoare, a unor date cu caracter neutru, obiectiv. Obliga'ia deconsiliere, în împrejur (ri de genul celor amintite mai sus, se suprapune – în opinia noastr ( – peste obliga'ia de informare *i o „împinge” dincolo de zona neutralit('ii obi*nuite.

2. Delimitarea obliga  # iei de consiliere de obliga  # ia de informare str icto sensu:„func  # ie specif ic ” $i câmp de apli care

Ceea ce particularizeaz( obliga'ia de consiliere este, mai întâi,  func & ia sa specific#:în discu'ie este o „obliga'ie de orientare”, menit( s( fixeze, (inclusiv) prin judec('i de valoare,repere pertinente pentru op'iunea celuilalt contractant, îndeosebi în privin'a oportunit #& iicontract(rii. La un nivel superior al analizei, opera'iunea de consiliere este mult mai complex( decât cea de informare, dat fiind caracterul neutru, obiectiv al ultimeia.

Orientarea alegerii clientului înseamn(  îns(  mult mai mult. Astfel, instan'elefranceze au re'inut constant, în context, îndatorirea notarului public, de exemplu, de a descurajaîncheierea (uneori doar în anumi'i termeni) a unui act juridic a c(rui instrumentare ar eludadispozi'iile legii ori ar contraveni moralei publice. În asemenea cazuri, doctrina a vorbit chiardespre metamorfozarea obliga'iei de orientare a deciziei p(r 'ii într-o îndatorire de substituire înlocul celuilalt, pentru a decide! Dup( cum s-a ar (tat într-o decizie de referin'( a judec(torilorfrancezi, profesionistul este dator  s# refuze executarea anumitor lucr (ri, ori de câte ori îi estelimpede , în baza cuno*tin'elor sale tehnice, c( o decizie conform( op'iunii clientului s-ar soldacu un rezultat dezastruos25. Nimic bizar totu*i, chiar *i pentru un spirit mai pu'in progresist: arfi inacceptabil s(  se admit(  edificarea pe un teren nisipos sau ml(*tinos, de exemplu, oriedificarea unui imobil cu înc(lcarea unor parametri tehnici obligatorii *.a., chiar dac(, procedând astfel, profesionistul se subrog # deciziei profanului. Concluzia este surprinz(toare –dac( o privim prin prisma dreptului civil clasic – *i chiar banal(, dac( o analiz(m cu un ochiatent: nici unde în istoria dreptului privat nu s-a sus'inut c( una din p(r 'ile la act ar trebuie s( 

25 Curtea de Apel Louai, decizia din 20 octombrie 1964, citat( dup( J. Ghestin, loc. cit. supra (referitoarela refuzul justificat al unui antreprenor de a executa lucr (ri de construc'ie în termenii solicita'i de client, întrucâtimobilul astfel edificat s-ar fi dovedit inapt pentru o locuire sigur (, lipsit( de pericole).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 34/97

  34

achieseze, necondi'ionat, la propunerile inabordabile26 provenind dinspre contractant. Obiectulobliga'iei de consiliere este, a*adar, mai larg decât cel al inform(rii, întrucât debitorul nu se poate limita la enun'area unor chestiuni de fapt, ci trebuie s(  eviden'ieze clientuluioportunitatea – în plan tehnic  i / sau pecuniar – a încheierii contractului preconizat.

3. Câmpul de apli care al obl iga  # iei de consil iere. Încercare de taxonomie

Buna executare a datoriei de consiliere nu const(  în simpla aten'ionare acump(r (torului asupra aspectelor de ordin tehnice ale unui echipament sau altul, ci înasigurarea c(  profanul a achizi'ionat un bun corespunz#tor trebuin & elor sale concrete. Otipologie a cazurilor în care obliga'ia de orientare exist(  se poate dovedi util(  din aceast(  perspectiv(:

(a) consilierea circumstan & iat # Domeniul predilect al obliga'iei de consiliere a fost, la origini, vinderea de

echipamente informatice27 - care, în urm( cu câteva decenii, surclasau în complexitate tehnic( 

(orice) alte materiale oferite spre vânzare. Însu*i termenul de „profan” ata*at consumatorului afost rostit, pentru prima dat(, în contextul contractelor privitoare la domeniul informaticii.Treptat, ra'ionamentul a fost extins asupra vânz(rii de echipamente de naviga'ie sportiv(,schelete metalice pentru construirea unui hangar, vopsele speciale destinate aplic(rii pesuprafe'e din beton28 *. a. Dar consilierea nu este un proces extrinsec în care se adi'ioneaz( pur*i simplu contingen'e. Dimpotriv(, sunt frecvente cazurile în care bunul achizi'ionat estefamiliar clien'ilor *i corespunde unor trebuin'e - standard, orice încercare de orientare a alegeriicump(r (torului fiind, în acest caz superflu(. Nu este necesar (, de exemplu, aten'ionareaclientului asupra diferen'ei dintre un vehicul de teren *i un model familial, ori dintre un modelcabrio  *i unul care nu este astfel. Chiar *i cea mai înalt(  tehnologie poate prezenta,conjunctural, o anumit( doz( de banalitate…

(b) consilierea solicitat # !tiind, uneori, c(  bunul a c(rui achizi'ionare o inten'ioneaz(  va primi o destina'ie

aparte, cump(r (torul poate solicita sfaturile profesionistului, menite s(-i clarifice limitele *ineajunsurile utiliz(rii produsului. Particularismul „consilierii la ini'iativa cump(r (torului”rezid(  în l(rgirea câmpului strict al obliga'iei de orientare, dinspre zona tehnicit('iiexcep'ionale c(tre spa'iul tehnicit('ii „relative”: în al'i termeni, de aceast(  dat(  consilierea poate interveni chiar *i atunci când în absen'a solicit(rii celui profan, obliga'ia de consiliere nus-ar fi n(scut, fiind vorba despre bunuri cunoscute de c(tre clientul - etalon.

4. Limi tele obli ga  # iei de consil iere

S( încerc(m, prin intermediul limitelor obliga'iei de consiliere, deslu*irea variet('ilorce intervin în interiorul acesteia. Pân(  unde este îndrept('it (ori obligat) profesionistul s( 

26 Inclusiv în cursul execut(rii contractului, cum se întâmpl( în ipoteza antreprizei, unde – pân( la aceast # limit(, a op'iunii vizibil gre*ite, tehnic – clientul orienteaz(, conform preferin'elor sale, elaborarea lucr (rii.

27 A se vedea îndeosebi Curtea de Casa'ie francez(, camera comercial(, decizia din 17 martie 1981; idem,decizia din 3 decembrie 1985, citate dup( J. Huet, op. cit., p. 221.

28 J. Huet, loc. cit. supra.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 35/97

  35

împing(  sfaturile *i sugestiile f (cute clientului s(u? Cât de mult conteaz(  colaborarea cu profanul, în elucidarea trebuin'elor specifice ale acestuia din urm( *i în conturarea oportunit('iicontract(rii? Un client inflexibil ori unul refractar se cuvine a fi consiliat cu tot dinadinsul? Cel pu'in la prima întrebare, r (spunsul nu este deloc simplu. Consilierea trebuie „for 'at(”, cel pu'inuneori; este cazul antreprenorului îndrept('it s(  refuze contractarea *i / sau executarea unor

lucr (ri periculoase ori care ar urma s(  fie efectuate, la solicitarea clientului, în baza unor parametri tehnici precari. Aici, disuadarea este sinonim( cu „orientarea” alegerii clientului. Înalte împrejur (ri, refuzul clientului de a 'ine cont de sfaturile cocontractantului nu poate ficenzurat, profesionistul fiind chemat s(  dea curs cererii acestuia de a încheia contractul înanumi'i termeni. A*adar, cât de mult poate fi constrâns clientul s( accepte consilierea din partea profesionistului?

(a) datoria de colaborare incumbând cump#r #torului29 Este vorba despre o dualitate esen'ial(  a procesului de consiliere: datoria

 profesionistului de orientare a alegerii clientului are drept corolar datoria ultimului de acolabora în sensul definirii trebuin'elor sale specifice *i a obiectivelor pe care inten'ioneaz( s( 

le ating(, prin achizi'ionarea acelui bun. Un refuz de colaborare se traduce, cu necesitate, înestomparea pân( la dispari'ie a responsabilit('ii profesionistului.

(b) ignorarea legitim# a trebuin & elor cump#r #torului De ordinul eviden'ei este *i precizarea c( obliga'ia de consiliere înceteaz( acolo unde

începe alegerea cump(r (torului de a p(stra, în mod deliberat, t(cerea asupra destina'iei pe careurmeaz(  s(  o imprime bunului. Opacitatea trebuin'elor consumatorului fixeaz(  o grani'(  denetrecut pentru încercarea profesionistului de a-i orienta op'iunea. Putem afirma, aici, c( nu arexista o obliga'ie de consiliere? Adev(rul se afl(, *i de aceast( dat(, undeva la mijloc. Ignorareatrebuin'elor cump(r (torului de c(tre profesionist trebuie s( fie legitim#. Or, debutul în schimbulreciproc de informa'ii apar 'ine vânz(torului. Acesta din urm(, în baza specializ(rii sale, estedator s( solicite cump(r (torului s(-*i precizeze inten'iile *i obiectivele, numai refuzul ultimuluide a comunica asemenea date fiind cel care pune cap(t procesului de consiliere. Nu orice t(cerea clientului, a*adar, ci o t(cere „provocat(”, o t(cere obstinat( va fi cea care stopeaz( – legitim – executarea obliga'iei de consiliere30.

(c) competen & a notorie a cump#r #toruluiConsilierea nu este altceva decât un repertoriu de date „vitale” pentru formarea unui

consim'(mânt avizat, în ipoteza dezechilibrului informa'ional dintre partenerii contractuali. Or,de o asemenea asisten'( are trebuin'(, în principiu, numai profanul, nu *i cel care împ(rt(*e*tecomunitatea de specializare cu vânz(torul bunului / prestatorul serviciului. Cu toate acestea, amspune mai degrab(  c( vom asista la o estompare a datoriei de consiliere *i nu la o dispari'ietotal(  a acesteia. Este atenuat(  consilierea circumstan'iat(, nu *i cea  solicitat #. Apar 'ineclientului dreptul de a cere partenerului s(u s(-i orienteze alegerea potrivit(, chiar *i atunci

29 Am ales cazul vânz(rii ca paradigm(, dar ra'ionamentul poate fi transpus *i în sfera altor contracte.30 Autorii francezi vorbesc în context – chiar dac( nu cu foarte mult(  fermitate – despre o verificare a

bunei-credin & e a profesionistului: ini'ierea dialogului îi apar 'ine acestuia, dar transparen & a trebuie s( fie reciproc(;a se vedea J. Huet, op. cit., p. 222.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 36/97

  36

când specializarea lor coincide ori când, cel pu'in, clientul de'ine informa'ii de baz(  îndomeniul în care contracteaz(31.

(d) cump#r #torul asistat de un consilier profesionistCircumstan'ial, faptul c(  clientul a fost asistat la contractare de un consilier

 profesionist (un agent de afaceri, un avocat, un expert ori chiar un confrate de-alcump(r (torului, ultimul fiind el însu*i specialist în domeniu) este de natur ( s( atenueze – pân( la dispari'ie – intensitatea obliga'iei de consiliere a partenerului s(u32, în respectiva afacere.

(e) contractarea con tientizat # „pe riscul  i pericolul” clientuluiIpoteza în care cump(r (torul accept(  – deliberat *i în cuno*tin'(  de cauz(  – s( 

contracteze în termeni care se pot dovedi inadecva'i ori chiar periculo*i exclude posibilitateaacestuia de a ac'iona ulterior profesionistul în judecat(, pentru angajarea r (spunderii ultimului.Prima precau'ie pe care trebuie s(  ne-o lu(m atunci când ne apropiem de tema amintit( esteîns(  investigarea absen'ei unei  patologii (juridice) a discern#mântului  p(r 'ii care alege s( contracteze în ace*ti termeni. Cu alte cuvinte, asumarea riscurilor *i pericolelor trebuie s( aib( 

loc într-o manier ( con*tientizat( *i suficient reflectat(, ceea ce echivaleaz( cu a spune c( – cel pu'in pentru prima etap(  a apropierii (precontractuale) dintre profesionist *i clientul s(u – primul are obliga & ia de a- i informa cocontractantul în leg(tur (  cu limitele, neajunsurile *i pericolele ce pot decurge din utilizarea în anumite condi'ii a bunului, cât *i de a-i orientaalegerea, printr-un „rudiment” al obliga & iei de consiliere,  pentru varianta cea mai adecvat( decontractare. Dac(  existen'a unei obliga'ii de informare, cât *i necesitatea ini'iativei deconsiliere a profesionistului nu pot fi negate, în schimb procedura efectiv(  de consiliere va putea fi stopat( prin refuzul clientului de a fi orientat.

Astfel, clientul care comand(  un dispozitiv informatic complet, hot(rând s(  procedeze singur la efectuarea studiilor de adaptare a sistemului la trebuin'ele afacerii sale nu poate invoca, ulterior, obliga'ia furnizorului de a-l fi sf (tuit în aceast( privin'(33. Decizia a fostsimilar ( în cazul clientului care s-a angajat în mod deliberat în opera'iuni bursiere hazardate34,ori a cump(r (torului unui echipament informatic care a luat, pe cont propriu, hot(rârea de aopta – în pofida avertismentului profesionistului – pentru o investi'ie într-un materialinsuficient adaptabil35, în locul celui pertinent, mai costisitor.

5. Observa  # ii conclusive

În cele de mai sus, inten'ia noastr ( a fost de a puncta principalele observa'ii ce pot fif (cute în privin'a naturii juridice *i obiectului acestei îndatoriri a profesionistului în raporturilecu profanul, dar *i în privin'a limitelor   ce se cuvin a fi fixate asupra întinderii amintiteiobliga'ii. În acest context, am re'inut c( datoria de colaborare incumbând cump(r (torului (a),

31  Instan'ele Fran'ei au exclus r (spunderea civil( a antreprenorului *i arhitectului, în caz de competen'( notorie *i imixtiune în elaborarea lucr (rii, a clientului din contractul de antrepriz(: J. Huet, loc. cit. supra.

32 Curtea de Apel Paris, decizia din 5 iulie 1990, citat(  dup( Ph. le Tourneau, L. Cadiet,  Droit de laresponsabilité et des contrats,Dalloz, Paris, 2000 , n/ 3140.

33  Curtea de Casa'ie francez(, camera comercial(, decizia din 17 decembrie 1991, citat(  dup(  Ph. leTourneau, L. Cadiet, op. cit., n/ 3142.

34  Curtea de Casa'ie francez(, camera comercial(, decizia din 26 noiembrie 1996, citat(  dup(  Ph. leTourneau, L. Cadiet, loc. cit. supra.

35 Curtea de Apel Paris, decizia din 27 ianuarie 1994; idem, n/ 3142.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 37/97

  37

ignorarea legitim# de c(tre profesionist a trebuin & elor  clientului s(u (b), competen & a notorie acocontractantului (c), asistarea cump(r (torului de un consilier profesionist (d) *i contractareacon tientizat #  „pe riscul  i pericolul” clientului  (e) sunt tot atâtea prilejuri de exonerare orilimitare a r (spunderii profesioni*tilor comer 'ului pentru o consiliere absent(, incomplet(  orideficitar (. Obliga'ia de consiliere este o obliga & ie de orientare  a alegerii clientului *i chiar o

obliga & ie de disuadare  a acestuia, ori de câte ori contractarea în respectivii termeni ar fi periculoas(, ilicit(, în contrast cu normele imperative ale legii ori cu cele ale deontologiei profesiei. Privit( din aceast( perspectiv(, consilierea nu este un simplu accesoriu al obliga'ieide informare, ci o variant(  autonom(  a acesteia, al c(rei câmp de aplicare  este mai restrânsdecât cel al datoriei de informare – *ablon, dar a c(rei  profunzime, din perspectiva execut(riiobliga'iei, este mult mai pronun'at(, în raport cu informarea obi*nuit(  a clientului asupralimitelor *i neajunsurilor produsului / serviciului oferit.

•  Sumar

1. Conjugare versus  suprapunere: obliga'ia de consiliere ca variant(  special(  a

obliga'iei de informare2. Delimitarea obliga'iei de consiliere de obliga'ia de informare  stricto sensu:„func'ie specific(” *i câmp de aplicare3. Câmpul de aplicare al obliga'iei de consiliere. Încercare de taxonomie4. Limitele obliga'iei de consiliere5. Observa'ii conclusive

•  Chestionar

(1) Faptul c( clientul a fost asistat la contractare de un consilier profesionist exclude obliga'ia profesionistului de a-l informa / consilia pe acesta?

(2) Prin ce se deosebe*te obliga'ia de informare a consumatorului în faza precontractual(  deobliga'ia de consiliere?

(3) În ce m(sur (  se poate ap(ra profesionistul care nu *i-a executat obliga'ia de informare pemotiv c( a ignorat în mod legitim trebuin'ele concrete ale consumatorului?

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 32-50. 

Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 49-54 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. ArmandColin, Paris, 2005, p. 109-114 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 303-310. 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 38/97

  38

MODULUL VI.FOR A CONTRACTUAL* A UNOR DOCUMENTE PUBLICITARE

•  Scopul %i obiectivele

Situat în continuarea prezent(rii obliga'iei profesionistului de consiliere a consulatorului,capitolul VI abordeaz( condi'iile în care documentelor publicitare li se poate recunoa*te for '( contractual(. Dup(  parcurgerea modulului, studentul va putea identifica solu'ia corect(  înspe'ele în care profesioni*tii comer 'ului invoc( – în încercarea de a se exonera de r (spundere pentru neexecutarea unei obliga'ii contractuale – caracterul publicitar al afirma'iilor re'inute deconsumator.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

(1) obliga & ie de informare (precontractual # ) = obliga'ie legal( a profesionistului, de a livra înetapa precontractual(  consumatorului date obiective, neutre, cu con'inut tehnic, în scopulform(rii de c(tre acesta din urm( a unui consim'(mânt avizat;

(2) obliga & ie de consiliere = obliga'ie legal(  a profesionistului, de a livra consumatorului judec('i de valoare, sfaturi, repere subiective, având ca scop orientarea alegerii clientului (întremai multe variante de contractare posibile), în func'ie de trebuin'ele reale ale acestuia.

•  Schema logic! a modului

CONDIIILE ÎN CARE DOCUMENTELE PUBLICITARE

DEVIN PARTE A CONTRACTULUI

1. Documentul publicitar s( aib( un con$inut suficient de ferm, precis %i detaliat 2. Documentul publicitar s( fi fost remis direct consumatorului 3. Documentul publicitar s( fi exercitat o influen$! decisiv! asupra form(rii

consim$!mântului consumatorului4. Documentul publicitar s( fi generat o încredere legitim!  în alega'iile profesionistului.

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. Prelimi narii

O constant( jurispruden'( francez( a ultimilor ani este în sensul admiterii unei viziuni„l(rgite” a textului contractual, pentru a îngloba *i mesajul publicitar, cât( vreme ultimul a fostsuficient de  ferm, precis  i complet încât s(  incite destinatarul la contractare în respectiviitermeni. Viziunea despre care vorbim este o reverbera'ie a solidarismului contractual care parea fi impregnat dreptul privat francez al ultimelor decenii *i valorific(, în contextul discutat denoi, principiul coeren & ei cu sine însu i: regula potrivit c(reia, întrucât nim(nui nu-i este permiss(  se contrazic(  pe sine, în ac'iunile / actele sale succedanee – din pricina confuziei pe care

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 39/97

  39

astfel ar putea-o cauza celor care s-au încrezut, în mod legitim, în respectivul act / fapt –emitentul unui mesaj publicitar ferm *i precis nu se poate exonera valabil de r (spundere, pentru prejudiciul cauzat destinatarului mesajului, printr-un comportament contradictoriu ulterior.De*i are izul unei abstac'iuni greu de sintetizat, principiul coeren'ei – *i aplica'ia sa jurispruden'ial( cea mai important(: „contractualizarea” anumitor documente publicitare – nu

 poate fi ignorat, în opinia noastr (, ca posibil(  surs(  de „moralizare” a spa'iului contractual,inclusiv în dreptul nostru, unde similitudinea de reglementare *i principiile coordonatoare alemateriei contractuale permit un asemenea „import”. În cele ce urmeaz(, în'elegem s( dezvolt(m în'elesul contemporan al principiului coeren & ei în domeniul conven'iilor comerciale(I),  scopul contur (rii unei solu'ii radicale – precum cea de a încorpora în textul contractuluianumite documente publicitare: admiterea *i valorificarea unei obliga & ii de conformitate (II) a produsului vândut cu stipula'iile contractuale; condi & iile în care documentelor publicitare li se poate recunoa*te – for 'at, de c(tre judec(tor – for '( contractual( (IV) *i raporturile în care nou-ap(ruta obliga'ie de conformitate intr ( cu tradi'ionalul viciu de consim &#mânt al erorii (V).

2. Principiul coeren  # ei. Contrazicerea propriului comportament: un fine de

neprimir e special

 Nimic nu este mai necesar decât a fi coerent cu sine însu*i *i, în acela*i timp, nimicnu este mai dificil. Coeren'a descrie, în perimetrul dreptului privat, un fine de neprimirespecial36, a c(rui substan'( împ(rt(*e*te comunitatea de fundament cu un alt principiu celebru -nemo auditur propriam turpitudinem allegans. „Importat(” în Fran'a pe filiera dreptuluicomer 'ului interna'ional, din dreptul anglo-saxon – unde este cunoscut(  sub denumirea deestoppel 37   - regula coeren'ei a fost aclimatizat(  relativ u*or la fondul dreptului privat intern,numeroase voci începând s(  recunoasc(  în configura'ia sa un veritabil „principiu general aldreptului”. Coeren'a descrie norma potrivit c(reia cel care adopt(  un comportament contraratitudinii *i / sau sus'inerilor sale anterioare este de rea-credin'(, întrucât încalc(  încrederealegitim# cu care a fost investit de c(tre cei asupra c(rora s-au r (sfrânt reverbera'iile respectiveiatitudini. Consecin'a: negarea interesului s(u de a ac'iona / a se ap(ra în justi'ie pe acest temei. Pe scurt, ceea ce aminte*te regula coeren'ei este faptul c( protestul ulterior nu poate *terge, dintrecutul mai mult sau mai pu'in recent, faptul (sau actul) s(vâr *it de c(tre autorul nega'iei. Ladrept vorbind, explica'ia este mai degrab( simpl(, decât spectaculoas( *i deriv( nu din aplicareavreunui mecanism tehnico-juridic complicat, ci dintr-o cerin'(  de logic(  (*i / sau de fizic():faptul material, brut - întrucât prin survenien'a sa, se deta*eaz( de autor, se autonomizeaz( caelement al istoriei spa'io – temporale – scap( de sub controlul autorului, care nu-l poate retractacu succes, din acela*i motiv pentru care orice eveniment petrecut undeva în trecut nu poate fi„*ters” printr-o interven'ie plasat( în viitor. 

Cheia solu'iei rezid(  – precum în cazul aparen'ei creatoare de drept – în credin & alegitim# cu care comportamentul din trecut al subiectului de drept a fost investit de c(tre un altsubiect de drept. Încrederea destinatarului atitudinii contrazise este piesa central( în reprimarea

36 În accep'iunea de mijloc de ap(rare prin intermediul c(ruia pârâtul, f (r ( a-*i îndrepta contesta'ia c(trefondul dreptului, sus'ine c(  judec(torul nu are puterea de a examina cererea reclamantului, din pricinaneîndeplinirii uneia din condi'iile dreptului la ac'iune. 

37 Partea care, prin sus'inerile formulate în cursul procesului, î*i neag( propria conduit( intervenit( într-unmoment din trecut, este oprit( (is estopped ) s( ac'ioneze / s( se apere (pe acest motiv) în justi'ie. Pentru dezvolt(ri,a se vedea K. R. Abbolt, N. Pendlebury,  Business Law, ed. a VI-a, DP Publications, Londra, 1993, p. 72; A.Levasseur, Les contrats en droit américain,Dalloz, Paris, 1996, p. 47-49.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 40/97

  40

acestui tip de conduit(, în dreptul anglo-saxon, unde detrimental reliance chiar aceasta descrie: prejudiciul rezultat dintr-o încredere legitim( în cuvântul dat de cel(lalt. Prima condi'ie impus( reclamantului, pentru a ob'ine desp(gubiri în temeiul încrederii tr (date este aceea de a fi contatefectiv  pe promisiunea ce i-a fost f (cut( *i de a fi ac & ionat în consecin &#. O a doua cerin'(  aadmiterii ac'iunii 'ine, dimpotriv(, de conduita promitentului: este necesar ca ultimul  s#  se fi

a teptat în mod rezonabil ca destinatarul promisiunii s(-*i fi fondat op'iunea pe respectiveleafirma'ii. O marc( a teoriei promissory estoppel:  promitentului nu i se cere s# fi urm#rit (s( fic(utat în mod activ) s( determine – cu ajutorul promisiunii f (cute – o anumit( cale de ac'iune,în persoana destinatarului. Este suficient  s# se fi a teptat ca acesta din urm(  s( se încread(  înaser 'iunile ce i-au fost adresate. Buna-credin'(  este motorul rela'iilor contractuale. Truism,aproape, dar un truism care nu trebuie s( însemne taxarea încrederii drept naivitate.

Riscul este s( vedem în regula coeren'ei un simplu exerci'iu de retoric(. Or, nu estedeloc astfel, o constant(  jurispruden'(  francez(  a ultimilor ani f (când cu obstina'ie aplicareaacestui principiu, în domenii dintre cele mai variate:

- în materia contractelor de transport, în celebra afacere Chronopost, Casa'ia francez( re'inea c(  încalc( buna-credin'( comerciantul care, de*i în mesajele sale publicitare anun'a c( 

este un specialist al transportului „rapid *i sigur”, invoc( ulterior o clauz( exoneratoare de oricer (spundere, în caz de întârziere în livrarea bunului38;- în materia vânz#rii-cump#r #rii de imobile, încalc(  încrederea legitim(  a

cocontractantului vânz(torul care indic(  în mod fals, în documentele sale publicitare, scutireade tax( funciar ( a terenului pentru o perioad( de 15 ani39; un important reper în jurispruden'afrancez( este cazul Societ('ii Centrale alsaciene de mezel(rie (CCA), care a achizi'ionat de laSocietatea G 3 I un num(r de 14 spa'ii comerciale, într-un ansamblu imobiliar format din 50asemenea spa'ii în curs de construire, cu destina'ie de complex comercial, decizia de cump(rarefiind motivat(  de placheta publicitar (  a vânz(torului care descria complexul ca fiind unul„modern, complet *i activ” *i preconiza un num(r zilnic de vizitatori impresionant. Ulterior,societatea G 3 I a reu*it s( vând( doar o mic( parte din aceste spa'ii, din lips( de cerere, ceeace a avut un puternic impact negativ asupra vânz(rilor înregistrate de societatea de mezel(rie.Ultima a ac'ionat vânz(torul imobilelor în judecat(, solicitând desp(gubiri; cererea sa a fosttotu*i respins(  de instan'a suprem(  francez(, pe motiv c(  plângerea ar fi fondat(  pe un risccomercial inevitabil ata*at activit('ii oric(rui comerciant;40 

- este responsabil pentru prejudiciul cauzat cump(r (torului vânz(torul unui aparat pentru imprimarea cecurilor care garanta, în documentele sale publicitare, faptul c(  cecurileastfel imprimate erau infalsificabile; or, societatea achizitoare a fost ulterior victima a dou( astfel de falsuri41;

- în domeniul materialelor informatice s-a re'inut, dimpotriv(, exonerarea par 'ial( valabil(  – printr-o not(  inserat(  în mesajul publicitar – de responsabilitate a vânz(torului, în privin'a limitelor sistemului informatic vândut, denun'ate explicit de acesta în respectivul

38 Curtea de Casa'ie francez(, camera comercial(, decizia din 22 octombrie 1996, citat( dup( J. Mestre,Observaion, în „Revue trimestrielle de droit civil” nr. 2/1998, p. 364.

39 Curtea de Apel Paris, decizia din 10 octombrie 1997, „Le Dalloz. Recueil” 1997, Informations rapides, p. 240.

40 Curtea de Casa'ie francez(, camera a III-a civil(, decizia din 17 iulie 1996, citat(  dup(  J. Mestre,Observation, în „Revue trimestrielle de droit civil” nr. 1/1997, p. 118.

41 Curtea de Casa'ie francez(, camera comercial(, decizia din 17 iunie 1997, citat( dup( G. Pignarre, G.Paisant, Observation, în „Le Dalloz. Recueil” nr. 19/1998, p. 248 *i urm.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 41/97

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 42/97

  42

în care efectele contractului urmeaz( s( intervin(. Un clip publicitar, de exemplu, nu va angajacu for 'a unei oferte. Un document incitativ remis unui destinatar precis, în scopul determin(riiacestuia s(  contracteze, va deveni îns(  document contractual, în m(sura în care afirma'iileincluse sunt suficient de clare, precise *i ferme.

Documentul trebuie  s#  fi exercitat o influen &#  decisiv#  asupra form#rii

consim &#mântului celeilalte p(r 'i

45

. Se ata*eaz( la condi'iile men'ionate aceea ca partea care se prevaleaz( de documentele publicitare s( fac(  proba influen & ei decisive pe care acestea au avut-o asupra form(rii consim'(mântului s(u. Practica instan'elor franceze indic(  îns(  faptul c(  oatare dovad( este in ce în ce mai u*or admis( *i c( eforturile de a „seduce” cocontractantului înfaza precontractual( pot deveni pentru autor izvor de angajament.

4. Concluzii

 Protestatio non valet contra actum este reverbera'ia unei norme a bunei-credin'edinamice, care permite angajarea r (spunderii (contractuale a ) emitentului, de îndat( ce acestas-a putut a*tepta în mod rezonabil ca alega'iile sale publicitare s# motiveze substan'ial inten'ia

de contractare a celuilalt. Încrederea legitim# a partenerului contractual în afirma'iile (inclusiv publicitare) emanând de la ofertant nu poate fi exploatat( drept credulitate, iar a atrage cu orice pre' aten'ia – prin documente publicitare incitative – nu este o sinecur (, nici m(car în dreptul privat român – mai static *i mai „amor 'it” la nivelul inova'iilor pretoriene decât principala sasurs( de inspira'ie, dreptul privat francez.

•  Sumar

1. Preliminarii2. Principiul coeren'ei. Contrazicerea propriului comportament: un fine de neprimirespecial

3. Condi'iile în care documentelor publicitare li se poate recunoa*te for '( contractual( 4. Concluzii

•  Chestionar

(1) În ce condi'ii poate admite judec(torul c( un anumit document publicitar invocat de c(treconsumator face parte integrant( din cuprinsul contractului de consum?

(2) Ce se în'elege, în dreptul consumului, prin „principiul coeren'ei”?

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 51-69. Bibliografie facultativ(: Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 121-124. 

45 Cerin'a este amintit( expres de Muriel Fabre-Magnan (citat( dup( J. Ghestin, Traité de droit civil.  La formation du contrat,L. G. D. J, Paris, 1993  p. 649).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 43/97

  43

MODULUL VII.OFERTA PROMOIONAL* 

•  Scopul %i obiectivele

Capitolul investigheaz(  limitarea libert('ii comerciantului de a diminua pre'ul, cu focusareadiscu'iei pe: (a) Vânz#rile de lichidare; (b) Vânz#rile de soldare; (c) Vânzarea înmagazine/depozite de fabric#. Prin parcurgerea modulului, studentul va putea delimita în practic(  vânz(rile de soldare de cele de lichidare ori de promo'ia propriu-zis( *i va cunoa*telimitele legale între care aceste oferte pot fi formulate de c(tre profesioni*tii comer 'ului.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

 principiul coeren & ei = norm( potrivit c(reia profesionistul care adopt( un comportament contraratitudinii *i / sau sus'inerilor sale anterioare este de rea-credin'(, întrucât încalc(  încrederea

legitim# cu care a fost investit de c(tre consumatorul care a fost destinatarul concret *i direct alrespectivului mesaj; prin aplicarea acestui principiu, profesionistul nu va putea ac'iona / (a se)ap(ra în justi'ie prin negarea atitudinii *i / sau sus'inerilor sale anterioare;

•  Schema logic! a modului

SPECII

DOMENIALITATE ELEMENTE

1. Vânz!rile de lichidare (a) încetarea definitiv( a

activit('ii comerciantului;(b) încetarea activit('iicomerciantului în structura devânzare respectiv(;(c) întreruperea activit('iicomerciale sezoniere pentru cel pu'in 5 luni;(d) schimbarea profilului(structurii de vânzare);(e) lucr (ri de transformare *iamenajare care dep(*esc 30

zile;(f) vânzarea stocului de c(tremo*tenitorii comerciantuluidefunct;(g) deteriorarea grav( astocului, din cauza unorcalamit('i / acte de vandalism.

- condi'ii: este supus( 

 publicit('ii legale *i notific(rii;- scop: accelerarea vânz(rilor;- sfer (: cazuri de modificaresubstan'ial( a activit('iicomerciale;- mecanism: se fondeaz( pe oreducere de pre';

2. Vânz!rile de soldare (a) se poate efectua doar în - condi'ii: este supus( 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 44/97

  44

cursul a dou( perioade pe an,cu o durat( maxim( de 45 dezile fiecare; (b) bunurile supuse sold(rii s( fi fost achitate furnizorului cu

cel pu'in 30 de zile înainteadebutului perioadei de soldare; (c) vânzarea s( aib( loc înstructurile de vânzareobi*nuite; (d) anun'ul publicitar s( men'ioneze obligatoriu data dedebut *i data de încetare asold(rii, precum *i sortimentulde m(rfuri supus acesteiopera'iuni;

(e) este vizat stocul de m(rfurisezoniere. 

 publicit('ii legale *i notific(rii;- scop: accelerarea vânz(rilor;- sfer (: stoc de m(rfuri sezoniere; - mecanism: se fondeaz( pe o

reducere de pre';

3. Vânz!rile în magazine /depozite de fabric! 

(1)este o vânzare din produc'ia proprie, efectuat( directconsumatorilor; (2)  poate interveni numai încazurile prev(zute de art. 32(fiind exceptate produselealimentare): (a) bunul nu a fost anterior

oferit spre vânzare din cauzadefectelor de fabrica & ie;(b) bunul face obiectulretururilor din re'eauacomercial(;(c) reprezint( stocul nevândutdin sezonul anterior.

- condi'ii: nu este supus( notific(rii- scop: accelerarea vânz(rilor;- sfer (: m(rfuri din produc'ia proprie;- mecanism: se fondeaz( pe oreducere de pre';

4. Vânz!rile promo$ionalestr icto sensu

vânz(ri cu am(nuntul, vânz(ricash and carry sau prest(ri deservicii de pia'(, cu excep'ia:ac'iunilor de promovare a unui

 bun efectuate de produc(tori (i)*i ac'iunilor de lansare de produse / servicii noi pe pia'( (ii).

- condi'ii: pot avea loc în orice perioad( a anului, f (r ( s( fac( obiectul notific(rii, cu condi'iaca:(a) s( nu fie efectuate în pierdere;(b) s( se refere la produsedisponibile saureaprovizionabile;(c) produsele s( existe sprevânzare pe durata întregii

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 45/97

  45

 perioade anun'ate saucomerciantul s( informezeconsumatorii c( oferta estevalabil( în limita stoculuidisponibil.

- scop: accelerarea vânz(rilor;- mecanism: se fondeaz( pe oreducere de pre'.

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. No  # iunea de „ofert  promo  # ional ”

 Promo & ia const(  în incitarea la cump(rarea unui produs / solicitarea unui serviciu.

Aceast( tehnic( prezint( dezavantajul, pentru consumator, de a realiza cump(r (turi inoportunesau peste trebuin'ele reale; poate înc(lca, în acela*i timp, regulile concuren'ei loiale. Tipologiasa cunoa*te: (a) diminuarea pre'ului *i (b) augmentarea contrapresta'iei.

(a)  Limitarea libert #& ii comerciantului de a diminua pre & ul. Ordonan'a Guvernuluinr. 99/2000 privind comercializarea produselor *i serviciilor de pia'(, aprobat(  *i modificat(  prin Legea nr. 650/2002, prevede în art. 19: „este interzis oric(rui comerciant s( ofere sau s( vând( produse în pierdere, cu excep'ia situa'iilor prev(zute la art. 18 lit. a), b), e), f) *i g). Prinvânzare în pierdere se în'elege „orice vânzare la un pre' egal sau inferior costului de achizi'ie,a*a cum acesta este definit în reglement(rile legale în vigoare”.  Pre & ul de apel (nereglementatîn dreptul nostru) vizeaz(  atragerea consumatorului printru-un produs oferit la pre'  redus, învederea realiz(rii de profit în privin'a altor produse (practic( numit(, uneori, „insula de pierderi

în oceanul de câ*tig”) sau pentru atragerea consumatorului dinspre produsele concurente(„deriva vânz(rilor”). În dreptul autohton, asemenea practici pot fi eventual (*i conjunctural)sanc'ionate ca publicitate în*el(toare (în baza art. 53 din Ordonan'a Guvernului nr. 99/2000,modificat(), ca reprezentând concuren'(  neloial(  sau ca vânzare în pierdere (art. 19 dinOrdonan'(). Vânzarea în pierdere poate avea loc *i prin oferirea suplimentar ( a unor produse,incluse în pre' (de exemplu „trei produse la pre' de dou(”).

(b) Libertatea nelimitat #  în diminuarea pre & ului. Incident în materie este textul art.18 lit. a) - c) *i e) - i) din Ordonan'a Guvernului nr. 99/2000, modificat(, a c(rui abordare oîntreprindem în cele ce urmeaz(.

2. Vânz ri le de li chidare  

Vânz(rile de lichidare sunt permise în dreptul nostru prin textul art. 18 lit. a) dinamintita Ordonan'(, fiind definite ca „orice vânzare precedat(  sau înso'it(  de publicitate *ianun'at( sub denumirea de „lichidare” *i care, printr-o reducere de pre'uri, are ca efect vânzareaaccelerat( a totalit('ii sau numai a unei p(r 'i din stocul de produse dintr-o structur ( de vânzarecu am(nuntul, într-una din urm(toarele situa'ii” (art. 20):

a). încetarea definitiv# a activit('ii comerciantului;

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 46/97

  46

 b). încetarea din proprie ini'iativ(  a activit('ii comerciantului, în structura devânzare respectiv#;

c). întreruperea activit('ii comerciale sezoniere pentru o perioad( de cel pu'in 5 luni;d). schimbarea profilului structurii de vânzare;e). lucr (ri de transformare  i amenajare care dep(*esc 30 de zile, efectuate în

interiorul structurii de vânzare, iar aceasta urmeaz( a fi închis( în respectiva perioad(;f). vânzarea stocului de c(tre mo*tenitorii comerciantului defunct;g). deteriorarea grav(, din cauza unor calamit #& i sau acte de vandalism, a stocului de

 produse. Elementele lichid #rii pot fi astfel enumerate: (1) la fel ca *i vânzarea de soldare, este

supus( unei publicit('i *i unor anun'uri cu caracter publicitar; (2) are drept scop accelerareavânz(rilor; (3) poate interveni doar în cazurile prev(zute de lege ca implicând modific#ri substan & iale în activitatea sau exploatarea punctului de vânzare; (4) se fondeaz( pe o reducerede pre'; (5) este supus(  unei notific(ri (art. 21) f (cut(, în baza unui inventar, la prim(rialocalit('ii.

3. Vânz ri le de soldare  Vânz(rile de soldare, permise în dreptul nostru prin textul art. 18 lit. b) din

Ordonan'a Guvernului nr. 99/2000, modificat(, au fost reglementate cu stricte'e în Fran'a înc( din anul 1906 (nu în vederea ocrotirii consumatorilor îns(, ci pentru protejarea comercian'ilorafecta'i de asemenea acte de concuren'(  v(zute la origini ca neloiale). Potrivit art. 24 dinamintita Ordonan'(, vânzarea de soldare este „orice vânzare înso 'it(  sau precedat(  de publicitate *i anun'at(  sub denumirea „soldare /sold(ri/ solduri” *i care, printr-o reducere de pre'uri, are ca efect vânzarea accelerat(  a stocului de m(rfuri sezoniere dintr-o structur (  devânzare cu am(nuntul”. Vânzarea de soldare prezint(  acelea*i elemente precum vânzarea delichidare; se particularizeaz(  îns( prin situa'ia legal(  în care poate interveni (stoc de m(rfuri sezoniere).  Condi & iile de inciden &#  ale unei vânz(ri de soldare sunt  (art. 45):  (a). se poateefectua doar în cursul a dou( perioade pe an, cu o durat( maxim( de 45 de zile fiecare;  (b). bunurile supuse sold(rii s( fi fost achitate furnizorului cu cel pu'in 30 de zile înaintea debutului perioadei de soldare; (c). vânzarea s( aib( loc în structurile de vânzare obi*nuite; (d). anun'ul publicitar s(  men'ioneze obligatoriu data de debut *i data de încetare a sold(rii, precum *isortimentul de m(rfuri supus acestei opera'iuni. 

4.Vânzarea în magazine / depozite de fabr ic  

Vânzarea în magazinele sau depozitele de fabric( se poate face la un pre' redus (art.18 lit. c) din O.G. nr. 99/2000, modificat( *i prezint(, potrivit art. 31 din aceea*i Ordonan'(,urm(toarele elemente: (1) nu este supus( notific(rii; (2) este o vânzare din produc'ia proprie,efectuat( direct consumatorilor; (3)  poate interveni numai în cazurile prev(zute de art. 32 (fiindexceptate produsele alimentare): 

(a) bunul nu a fost anterior oferit spre vânzare din cauza defectelor de fabrica & ie;(b) bunul face obiectul retururilor din re'eaua comercial(;(c) reprezint( stocul nevândut din sezonul anterior.

5. Vânz ri le promo  # ionale stricto sensu 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 47/97

  47

Reglementate de art. 18 lit. d) *i art. 34 din O.G. nr. 99/2000, modificat(, vânz(rile promo'ionale în sens restrâns sunt acele „vânz#ri cu am#nuntul, vânz#ri cash and carry sau prest #rile de servicii de pia &#” care pot avea loc în orice perioad( a anului, f (r ( s( fac( obiectulnotific(rii, cu condi'ia ca: (a) s(  nu fie efectuate în pierdere; (b) s(  se refere la produse

disponibile sau reaprovizionabile; (c) produsele s(  existe spre vânzare pe durata întregii perioade anun'ate sau comerciantul s( informeze consumatorii c( oferta este valabil( în limitastocului disponibil. Nu constituie vânz#ri promo & ionale (art. 34 pct. 2): ac'iunile de promovarea unui bun efectuate de produc(tori (i) *i ac'iunile de lansare de produse / servicii noi pe pia'( (ii).

6. Concluzii

Vânz#rile de lichidare se deosebesc radical de cele de soldare prin sfera de aplicare, putând fi practicate numai în cazuri de modificare substan'ial( a activit('ii comerciale, în vremece  sold #rile pot interveni doar în cursul a dou( perioade pe an, cu o durat( maxim( de 45 de

zile fiecare *i numai pentru stocul de m(rfuri sezoniere. Vânzarea în magazinele sau depozitelede fabric# poate interveni numai în urm(toarele cazuri: (a) bunul nu a fost anterior oferit sprevânzare din cauza defectelor de fabrica & ie; (b) bunul face obiectul retururilor din re'eauacomercial(; (c) bunurile reprezint( stocul nevândut din sezonul anterior.

•  Sumar1. No'iunea de „ofert( promo'ional(”2. Vânz(rile de lichidare3. Vânz(rile de soldare4.Vânzarea în magazine / depozite de fabric( 5. Vânz(rile promo'ionale stricto sensu 

6. Concluzii•  Chestionar

(1) Vânzarea de c(tre produc(tor, la pre' redus, a unor bunuri care fac obiectul retururilor dinre'eaua comercial(  este o vânzare de soldare *i, deci, i se aplic(  regimul juridic al acesteia?Argumenta'i.

(2) Prin ce se deosebesc situa'iile în care comercian'ii pot recurge la o vânzare de lichidare (a)de cele în care poate fi practicat( legal o vânzare de soldare (b)? Care este miza tehnico-juridic( a delimit(rii?

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 70-73.Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 151-161 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. ArmandColin, Paris, 2005, p. 80-84.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 48/97

  48

MODULUL VIII.CLAUZELE ABUZIVE

•  Scopul %i obiectivele

Reprimarea clauzelor abuzive reprezint(  unul din pilonii pe care a fost construit dreptulconsumului. Capitolul relativ la reprimarea clauzelor abuzive în contractele încheiate întrecomercian'i *i consumatori î*i propune s( trateze: (1) no'iunea clauzelor abuzive; (2) criteriilede apreciere a abuzului: „dezechilibrul semnificativ”; (3) premisele reprim(rii: inadecvareasolu'iilor oferite de dreptul comun; (4) sanc'ionarea caracterului abuziv al clauzelorcontractului de consum. Prin parcurgerea modulului, studentul va fi capabil s(  identifice oclauz( abuziv(  într-un contract de consum concret *i va cunoa*te modalitatea tehnico-juridic( de reprimare a acesteia.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior(1)  Vânz#rile de lichidare  pot fi practicate numai în cazuri de modificare substan'ial(  aactivit('ii comerciale.

(2) Sold #rile pot interveni doar în cursul a dou( perioade pe an, cu o durat( maxim( de 45 dezile fiecare *i numai pentru stocul de m(rfuri sezoniere.

(3) Vânzarea în magazinele sau depozitele de fabric#  poate interveni numai în urm(toarelecazuri: (a) bunul nu a fost anterior oferit spre vânzare din cauza defectelor de fabrica & ie; (b) bunul face obiectul retururilor din re'eaua comercial(; (c) bunurile reprezint( stocul nevândut

din sezonul anterior.

•  Schema logic! a modului

CLAUZA ABUZIV$ – ELEMENTELE DEFINIIEI

(1) l ipsa negocierii directe  a clauzelor contractului de consum, între profesionist *iconsumator;(2) înc lcarea bunei-credin  # e  de c(tre profesionist, prin inserarea respectivei clauze;(3) existen  # a unui dezechil ibru semnif icativ între drepturi le $i obliga  # ii le p r  # ilor  contractului de consum, ca efect al clauzei.

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. No  # iunea de „clauz  abuziv ”

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 49/97

  49

Din unghiul reglement(rii con'inute de Legea nr.193/2000, modificat(  *i deDirectiva 93/13/CEE46, clauza abuziv(  este acea clauz(  contractual(  care nu a fost negociat( direct cu consumatorul *i care, prin ea îns(*i sau împreun(  cu alte prevederi din contract,creeaz(, în detrimentul consumatorului *i contrar cerin'elor bunei-credin'e, un dezechilibrusemnificativ între drepturile *i obliga'iile p(r 'ilor. Aceast(  defini'ie surprinde faptul c(, în

economia clauzelor abuzive, sunt determinante: lipsa negocierii directe (1), înc(lcarea bunei-credin'e (2) *i existen'a unui dezechilibru semnificativ (3) între drepturile *i obliga'iile p(r 'ilor.

2. Cri teri i de apreciere a abuzul ui : „dezechi li bru l semnif icativ”

Prima tenta'ie, atunci când abord(m tema caracterului abuziv al clauzelorcontractului de consum este aceea de a în'elege „dezechilibrul semnificativ” între presta'iile p(r 'ilor (despre care face vorbire legea) drept un dezechilibru „masiv”, „manifest”, „evident”.Or, viziunea care astfel se insinueaz( este una gre*it(: foarte rar caracterul abuziv al clauzelorredactate de c(tre profesioni*ti împrumut( aspecte „exorbitante”, astfel încât s( „sar ( în ochi”.Dimpotriv(, de cele mai multe ori, clauzele abuzive prezint( acest caracter doar în economia

contractului (din perspectiva tuturor presta'iilor la care p(r 'ile se îndatoreaz(); una *i aceea*iclauz( se poate dovedi abuziv( într-un contract concret, pentru a nu fi astfel într-un alt contractde consum, prin care consumatorului i-au fost recunoscute, de pild(, drepturi care s( compenseze „concesiile” contractuale f (cute profesionistului.

Astfel, o clauz(  prin care este suprimat(  posibilitatea consumatorului de a invocaexceptio non adimpleti contractus, cerându-i-se s( procedeze la executare chiar *i în ipoteza încare profesionistul nu-*i execut(  obliga'iile (1) ori clauza prin care consumatorul r (spunde pentru neexecutarea obliga'iilor asumate inclusiv în caz de for '( major ( (2) reprezint( stipula'iicontractuale abuzive în chip explicit. Dac(  îns(  clauza în discu'ie nu afecteaz(  în întregimedreptul consumatorului la invocarea excep'iei de neexecutare, ci doar o limiteaz(  la anumitecazuri, impunând consumatorului s(  execute par 'ial contractul în ipoteza execut(rii par 'iale a presta'iei profesionistului, clauza are mari *anse (în economia contractului) de a nu ficonsiderat( abuziv(, ci licit(.

Un alt exemplu: o clauz(  prin care profesionistul î*i rezerv(  dreptul de a reziliaunilateral *i nemotivat contractul, în orice moment, este, incontestabil, abuziv(. Aceea*i clauz( s-ar putea dovedi (aproape întotdeauna) licit( dac(, prin contract, i s-a rezervat consumatoruluiun drept de reziliere similar celui dobândit de profesionist. Când anume, a*adar, putem vorbidespre abuz contractual *i, implicit, despre un „dezechilibru semnificativ” între pozi'iile p(r 'ilor, în dauna consumatorului? Amprenta clauzelor abuzive este dat( de faptul c( – dac( arfi avut posibilitatea real( de a alege – consumatorul nu le-ar fi acceptat47. Mecanismul din cares-a n(scut reprimarea acestor clauze este centrat pe ideea  prezerv#rii libert #& iiconsim &#mântului: exist( „dezechilibru semnificativ” între presta'ii ori de câte ori, raportat( laansamblul stipula'iilor contractuale, respectiva clauz(  nu ar fi fost liber asumat(  de c(treconsumator în ipoteza în care ar fi fost în m(sur (  s(  negocieze. Reamintim: prin defini'ie,

46  Conform art. 4, alin. 1 din Legea nr. 193/2000, modificat(  *i respectiv art. 3, alin. 1 din Directiva93/13/CEE. Art. 4, alin.2 al Legii nr. 193/2000, modificat(, prevede c( : “o clauz( contractual( va fi considerat( canefiind negociat(  direct cu consumatorul dac(  aceasta a fost stabilit(  f (r (  a da posibilitatea consumatorului s( influen'eze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condi'iile generale de vânzare practicate decomercian'i”.

47  Idem, p. 258.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 50/97

  50

clauzele abuzive sunt dispozi'ii contractuale marcate de absen & a negocierii, iar reprimarea lorse constituie într-o contrapondere la aceast(  „absen'(  a libert('ii” consumatorului de a alegetextul contractual.

3. Sanc  # ionarea caracteru lu i abuziv al clauzelor contractulu i de consum

La o prim( vedere, legiuitorul român nu se dovede*te deloc consecvent, atunci cândvine vorba despre reprimarea acestui tip de prevederi contractuale: în varianta propus(  deLegea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, modificat(, sanc'iunea este cea a reput #rii lor canescrise48 ,  pentru ca Legea nr. 240/2004, ca *i Ordonan'a Guvernului nr. 21/1992, modificat( s( le supun( nulit('ii absolute.

 Nulitate absolut(  sau reputarea clauzei ca nescris(? Ultima, credem, este unicasanc'iune adecvat(, pentru urm(toarele motive:

(1) Nulitatea absolut(  se fundamenteaz(, în fiecare caz în parte, pe absen & a unuielement contractual esen & ial: a cauzei  i a obiectului (în contractele sinalagmatice, cum sunt *i

cele de consum, exonerarea comerciantului de orice fel de r (spundere pentru neexecutareacontractului, de exemplu, lipse*te contrapresta'ia consumatorului de un echivalent real) ori aconsim &#mântului  profesionistului (exempli gratia, clauza care d(  dreptul comerciantului s( rezilieze unilateral contractul, f (r (  a prevedea un drept identic pentru consumator). Motiv pentru care constatarea nulit('ii absolute a clauzei duce la c(derea întregului e*afodajcontractual, conven'ia neputând supravie'ui în lipsa cauzei, a obiectului ori a consim'(mântuluiuneia din p(r 'i. În vreme ce, dimpotriv(, „reputarea clauzei ca nescris(” permite salvareacontractului - dorit de consumator, care l-a încheiat *i în termeni nerezonabili, - întrucât doarclauza exorbitant(  va fi „extirpat(” din corpul conven'iei de c(tre judec(tor, nu *i restuldispozi'iilor contractuale.

(2) „Reputarea clauzei ca nescris(” este una din solu'iile cele mai ingenioaseînaintate în ultimele dou( decenii în dreptul european al contractelor. Artificiul este demn deremarcat nu numai pentru c(  permite men & inerea rela & iilor contractuale (ceea ce este îninteresul consumatorului), reechilibrându-le. Avantaje importante pentru consumatori intervin,în plus, *i pe terenul probelor: angajarea nulit('ii absolute a conven'iei necesit( dovedirea, dec(tre consumator, a lipsei elementului contractual esen'ial (or, a proba absen'a *i falsitateacauzei, ca s( d(m un singur exemplu, nu este deloc facil). „Reputarea clauzei ca nescris(” - casanc'iune specific(  clauzelor abuzive - nu implic(  decât dovada inser (rii clauzei în contract.Judec(torul va investiga absen'a negocierii *i existen'a dezechilibrului semnificativ dintre presta'ii, consumatorului nesolicitându-i-se eforturi probatorii deosebite.

4. Concluzii

Pentru identificarea unei clauze abuzive, sunt determinante: lipsa negocierii directeîntre profesionist *i consumator (1), înc(lcarea bunei-credin'e de c(tre profesionist (2) *iexisten'a unui dezechilibru semnificativ între drepturile *i obliga'iile p(r 'ilor contractului deconsum (3). „Reputarea clauzei abuzive ca nescris(” este o sanc'iune adecvat(, întrucât permitemen & inerea rela & iilor contractuale (ceea ce este în interesul consumatorului), reechilibrându-le.

48 „Clauzele abuzive (…) nu vor produce efecte asupra consumatorului”, spune textul art. 6 din Legea nr.193/2000.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 51/97

  51

•  Sumar

1. No'iunea de „clauz( abuziv(”2. Criterii de apreciere a abuzului: „dezechilibrul semnificativ”

3. Sanc'ionarea caracterului abuziv al clauzelor contractului de consum4. Concluzii

•  Chestionar

(1) Un consumator poate contesta juste'ea pre'ului, pe motiv c( stipula'ia contractual( relativ( la pre'  reprezint(  o clauz(  abuziv(, pre'ul stabilit de c(tre comerciant fiind – în opiniareclamantului – prea mare în raport cu calitatea bunului / serviciului?

(2) Ce elemente sunt determinante pentru identificarea unei clauze abuzive?

(3) Care sunt avantajele reput(rii clauzei abuzive ca nescris(  (a), în raport cu sanc'iuneaanul(rii clauzei / contractului (b)?

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 74-80.Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 185-208 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. ArmandColin, Paris, 2005, p. 139-156. 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 52/97

  52

MODULUL IX.OBLIGAIA DE CONFORMITATE

•  Scopul %i obiectivele

Obliga'ia de conformitate reprezint(  unul din pilonii protec'iei juridice a consumatorilor.Capitolul alocat acestei no'iuni este structurat pe trei sec'iuni: (1) Autonomia conceptual(; (2)Semnalarea caren'ei de conformitate; (3) Polisemia no'iunii – Conformitatea normativ(.Utilitatea no'iunii de conformitate este pregnant(  în perimetrul solu'iilor pe care le ofer ( consumatorului în*elat în a*tept(rile sale. Teoretic, caren'a de conformitate trebuie constatat( (*i semnalat() de acesta în chiar momentul livr (rii, prilej cu care varianta pertinent(  derezolvare este cea a refuzului de primire a bunului neconform. În ipoteza admiterii pred(rii bunului în pofida unor deficien'e de conformitate, cutuma jurispruden'ial(  francez(  este însensul interpret(rii manifest(rii de voin'( a consumatorului în sensul renun &#rii la ac & iunea în justi & ie pentru invocarea neîndeplinirii obliga & iei de conformitate, solu'ie care poate fi preluat(,

în viitor *i în dreptul român. Dup( parcurgerea modulului, studentul va putea distinge, într-ospe'( concret(, caren'a de conformitate a produsului (a) de cea de securitate (b) ori de viciileascunse ale bunului (c) *i va fi capabil s( opteze pentru remediul juridic adecvat.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

clauz# abuziv# = clauz(  contractual(  care nu a fost negociat( direct cu consumatorul *i care, prin ea îns(*i sau împreun(  cu alte prevederi din contract, creeaz(, în detrimentulconsumatorului *i contrar cerin'elor bunei-credin'e, un dezechilibru semnificativ întredrepturile *i obliga'iile p(r 'ilor;

• Schema logic! a modului

NOIUNE Predarea bunului = punerea lucrului vândut în materialitatea sa ladispozi'ia cump(r (torului (transferul deten'iei)

1. identitatea bunului

2. cantitatea

clauzeuzan & e

e antion

(a) conformitateamaterial! (obiectiv!)= specifica'iilecontractuale

3. calitatea

norme

CONINUT A. Predarealucrului

(b) conformitateafunc$ional! (subiectiv!) =a*tept(rilecump(r (torului 

Lucru inapt(pentru destina'iaatribuit( de cump(r (tor)

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 53/97

  53

(a) accesoriile materialeB. Predareaaccesoriilor

(b) accesoriile juridice

(b) proba neconformit!$ii =cump(r (torul 

 Existen & a prejudiciuluiCulpa

1. Prezumate(obliga & ie derezultat)

 Raportul de cauzalizate

2. Proba Întinderea prejudiciului

(a) În termen scurt – bunuri complexe

3. Verificarea

(b) La momentul pred(rii – bunurisimple

PROBANECONFORMIT*II

(a) proba pred!rii =vânz(torul (debitorul

obliga'iei) 

4. Recep & ia f #r # rezerve

Acoper ( deficien'eleobservabile lamomentul pred(rii, laun examen superficial

DREPT CIVIL DREPTUL CONSUMAIEI- Legea nr. 449/2003 privindvânzarea produselor *igaran'iile asociate

Termen: 3 ani (de la momentulconstat(rii caren'ei) 

Termene: de garan & ie – 2 ani(de la momentul livr (rii);de dec#dere – 2 luni de la

momentul constat(rii caren'ei 

1. excep$ia de neexecutare2. rezolu$iunea

I. Repararea / înlocuireagratuit! a bunului

3. daune-interese / reducereapre$ului

II. Reducereacorespunz!toare a pre$ului

SANCIUNI

4. executarea silit! în natur!  III. Rezolu$iunea contractului(cu excep'ia defectelor minore)

• Con$inutul informa$ional detaliat

1. Semnalarea caren  # ei de conformitate

Utilitatea no'iunii de conformitate este pregnant(  în perimetrul solu'iilor pe care leofer (  consumatorului în*elat în a*tept(rile sale. Teoretic, caren'a de conformitate trebuieconstatat(  (*i semnalat() de acesta în chiar momentul livr (rii, prilej cu care varianta cea maicredibil( de rezolvare este cea a refuzului de primire a bunului neconform. În ipoteza admiterii

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 54/97

  54

 pred(rii bunului în pofida unor deficien'e de conformitate, cutuma jurispruden'ial(  francez( este în sensul interpret(rii manifest(rii de voin'(  a consumatorului în sensul renun &#rii laac & iunea în justi & ie pentru invocarea neîndeplinirii obliga & iei de conformitate. Contraraparen'ei, cu o simpl(  prezum & ie relativ#  avem de-a face: întrucât nu toate caren'ele deconformitate neinvocate (ori necontestate) la data livr (rii î*i g(sesc un debu*eu în

imposibilitatea stabilirii imputabilit('ii profesionistului, pentru setul de deficien'e care nu sereg(sesc în aceast( descriere se admite invocarea lor ulterioar ( de c(tre consumator, pe caleaunei ac'iuni în justi'ie, cât( vreme nu i se poate repro*a acestuia o neglijen'( cras( în verificarea bunului la momentul livr (rii. 

2. Polisemia no  # iun ii . Conformitatea normativ  

Polisemia no'iunii consumeriste de „conformitate” se cuvine remarcat(  de la bunînceput. În dreptul consuma'iei, conformitatea bunului ori serviciului contractat este apreciat( în raport cu „a*tept(rile legitime ale consumatorului”49. Dincolo de izul sentimental alexpresiei, dou(  sunt accep'iunile acoperite de aceasta: (1) calitatea bunului ori serviciului

a*teptat(  de consumator în baza unor  specifica & ii contractuale exprese (conformitateacontractual() *i (2) a*tept(rile consumatorului relative la bun, a*a cum sunt acestea legitimatede reglement #rile legale în vigoare (conformitatea normativ().

 Normalizarea ori „conformitatea normativ(” a fost gândit(  ca o contrapondere lareglementarea legal( punitiv( (de reprimare), voca'ia sa preventiv(, securizatoare justificându-isuccesul. Limitat(  odinioar (  la anumite bunuri, normalizarea comunitar (  include în prezentansamblul bunurilor de consum, pe cel al noilor tehnologii *i pe cel al serviciilor 50. Ini'ialsinonim(  a  standardiz#rii, normalizarea reprezint(  ast(zi un set amplu de norme51  de natur ( mixt(, de drept public *i de drept privat.  Norma este un document tehnic care poate fi ob'inut pentru fiecare produs, de la organismul na'ional de normare; importan'a sa rezid(  par 'ial înîncrederea cu care simbolul normei (CE, de exemplu) este investit de c(tre consumatori, ultimiifiind dispensa'i de necesitatea cunoa*terii con'inutului concret al normei52. De pe pozi'ia profesioni*tilor, normalizarea contribuie la „sanitarizarea” spa'iului concuren'ial, dezvoltând o politic( economic( eficace, inclusiv prin faptul c(, prin recursul la normele tehnice, costurile de produc'ie se reduc considerabil. Competitivitatea produselor *i serviciilor este dublat(, apoi, de pe pozi'ia consumatorului, de  garan & ia de securitate  i de calitate  pe care standardizarea produselor *i serviciilor o aduce.

3. Concluzii

Conformitatea material # (obiectiv# ) a produsului livrat cu specifica'iile contractualese refer ( fie la identitatea produsului (bunul livrat s( fie identic cu cel descris în contract) (a),fie la cantitatea convenit( (c) ori la calitatea stabilit( contractual (c). Spre deosebire de aceasta,conformitatea func & ional # a bunului – care poate fi, la rândul ei, invocat( de c(tre consumator –

49 Y. Picod, H. Davo, op. cit., p. 216.50  Idem, p. 222.51 La nivel european, Comitetul european de normalizare (CEN) grupeaz(, începând din 1961, institutele

na'ionale de normare din '(rile membre ale Uniunii Europene *i ale Asocia'iei europene a liberului schimb.Acestuia i se adaug(, din 1972, Comitetul european de normalizare electrotehnic(  (CENELEC) *i Institutuleuropean de normare a telecomunica'iilor (ETSI), din 1988.

52 Con'inut concret ce poate viza caracteristicile produsului (compozi'ie, calit('i), perioada de prob( etc.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 55/97

  55

vizeaz(  coresponden'a între'inut(  de caracteristicile bunului cu a*tept(rile legitime aleconsumatorului (aptitudinea bunului de a fi utilizat pentru destina'ia atribuit( de cump(r (tor).

•  Sumar

1. Semnalarea caren'ei de conformitate2. Polisemia no'iunii. Conformitatea normativ( 3. Concluzii

•  Chestionar

(1) Ce se în'elege prin „conformitate material( (obiectiv()”?

(2) La ce se refer ( „conformitatea func'ional(” a produsului livrat?

(3) Într-o spe'(  concret(, poate consumatorul invoca atât caren'a de conformitate calitativ(  a

 produsului, cât *i viciile ascunse ale acestuia? Argumenta'i.

(4) Cui incumb(, într-un litigiu concret, proba neconformit('ii produsului livrat:consumatorului reclamant ori pârâtului profesionist? Argumenta'i.

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  D. Chiric# ,  Tratat de drept civil. Contracte speciale, Volumul I,Vânzarea i schimbul, Editura C. H. Beck, Bucure*ti, 2008, p. 337-348.Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 219-230  i p. 244-265 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation,

 Ed. Armand Colin, Paris, 2005, p. 219-235 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de laconsommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 285-287. 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 56/97

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 57/97

  57

fondat( pe dispozi'ii contractuale precise *i suficient de detaliate în privin'a obliga'iei profesionistului în cazul apari'ieiunei defec'iuni în perioada de

garan'ie (înlocuirea bunului cuunul nou sau repararea acestuia,de regul():

trebuin'elor concrete aleconsumatorului decât solu'iileclasice ale anul(rii vânz(rii(pentru eroare asupra substan'ei,de exemplu), rezolu'ion(rii

contractului (printr-o ac'iuneredhibitorie) sau a reducerii pre'ului (în temeiul admiteriiunei ac'iuni quanti minoris, de pild() *. a.;

(3) profesioni*tii comer 'ului suntmult mai deschi*i ideii de arespecta (voluntar) clauzele degaran'ie a c(ror formulare leapar 'ine, în compara'ie curespectarea unei garan'ii legale,

de orice tip ar fi aceasta dinurm(:

acest aspect este de natur ( s( evite substan'ial declan*areaunui litigiu *i, deci, interven'ia judec(torului (repararea sauînlocuirea bunului). 

(1) întrucât consumatorul tipiceste extrem de pu'in familiarizatcu dispozi'iile legaleconsumeriste, a c(ror substan'( –cel mai adesea – o ignor (, acestarisc# s# confunde cele dou( institu'ii (a garan'iei legale deconformitate *i a garan'ieicontractuale în domeniu):

consumatorul risc( s( cad( încapcana de a crede c( – înipoteza expir (rii termenului degaran'ie contractual( (de 12 lunide la contractare, de pild(), s-arstinge orice drept la ac'iune în justi'ie bazat pe apari'iadefectului, de*i, de pild(,garan'ia legal( de conformitate

este acordat( pentru un termende 2 ani de la data pred(rii bunului;

II. DEZAVANTAJE

(2) garan'ia contractual( poate fideturnat( de c(tre profesioni*tidinspre destina'ia sa fireasc(, pentru a fi folosit( ca mijlocincitativ de promovare avânz#rilor: 

anun'area unui termen „generos”de garan'ie poate persuadaconsumatorii în alegerea produsului, aten'iei acestora putând astfel sc( pa anumitelimite tehnice ale bunului (înaceste cazuri, decizia decump(rare nu mai este motivat(,

în principal, de caracteristiciletehnice ale bunului, ci degaran'ia contractual( oferit( de produc(tor). 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 58/97

  58

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. I potez  de lucru $i analize posibi le  

Exploatantul unei parc(ri precizeaz(  în textul tichetelor remise clien'ilor c(  î*i

declin( orice responsabilitate, atât în caz de furt al obiectelor l(sate în autoturisme, cât *i în cazde furt al autovehiculelor. Care este valoarea juridic( a unor asemenea clauze?(a) Clauza din exemplul ales de noi se poate, mai întâi, analiza într-o clauz# de non –

responsabilitate, ca fiind  clauza prin care debitorul contractual, asumându-*i o anumit( obliga'ie, în'elege s(-*i decline orice responsabilitate în caz de neexecutare a acesteia ori dee*ec al misiunii sale.  Limitele inser (rii unei asemenea clauze rezid(  în faptul c(,  în materiecontractual(, o asemenea clauz(  este valabil(  în m(sura în care nu este interzis(  expres prinlege / nu este abuziv( (contractul devine aproape întotdeauna aleatoriu).

(b) Clauza relativ# la con & inutul obliga & iilor: declarând c( nu este responsabil în cazde furt, debitorul indic(  faptul c(, prin contract, nu este obligat s(  *i supravegheze bunul în

cauz(. În urma inser (rii clauzei de amenajare a con'inutului obliga'ional al contractului,întrucât nu este din start 'inut la o obliga'ie de paz(, debitorului nu i se poate angajar (spunderea contractual(  în caz de furt.  Limitele analizei în atare ipoteze: aceast( clauz(  estevalabil(  în m(sura în care nu înl(tur ( astfel o obliga & ie fundamental #  în contract (un elementesen & ial al acestuia)53. Elementele „de esen'a” conven'iei ( stricto sensu) sunt apanajullegiuitorului, neputând fi înl(turate de particularii – p(r 'i la respectivul contract numit.Elementele „de natura” contractului (naturalia negotii) sunt prev(zute de lege (în cazulconven'iilor numite) ca reprezentând elemente „reziduale”, supletive; o clauz(  expres( convenit(  de p(r 'i le poate îns(  modifica ori înl(tura din contract. Clauzele de amenajare acon'inutului obliga'ional intervin, a*adar, pe palierul „elementelor naturale” ale contractului, învreme ce elementele accidentale – cea de a treia specie a elementelor contractului – sunt din

start rodul imagina'iei juridice a p(r 'ilor, nefiind prev(zute de lege (nici m(car în moddispozitiv).

2. Criteriu l distinc  # iei  

Clauzele de amenajare a responsabilit('ii debitorului (în sensul înl(tur (rii acesteia) selimiteaz( la a indica faptul c( debitorul nu va fi responsabil *i nu va datoria daune – interese încaz de neexecutare, executare tardiv( ori necorespunz(toare a obliga'iei. Clauzele de amenajarea întinderii obliga'iei delimiteaz( însu*i con'inutul contractului *i, prin urmare, ac'ioneaz( doarindirect asupra r (spunderii civile contractuale (prin rico*eu, contureaz(  *i regimul juridicaplicabil conven'iei în etapa de formare, dar mai ales în etapa execut(rii; de exemplu, în func'iede prezen'a unei asemenea clauze contractul este sau nu aleatoriu, obliga 'ia este doar una demijloace etc.). Interesul practic al delimit #rii: în prezen'a unei clauze de neresponsabilitate, se

53  Jurispruden'a francez(  a suprimat clauzele de non-responsabilitate care permiteau profesionistului s( evite sanc'iunile neexecut(rii unei obliga'ii esen'iale f (când uz de argumentul potrivit c(ruia obliga'iaconsumatorului (de plat(  a pre'ului) r (mâne f (r (  cauz(  în prezen'a unei clauze prin care obliga'ia corelativ( esen'ial(  a profesionistului a fost suprimat( prin clauza exoneratoare de r (spundere : Curtea de Casa'ie, cameracomercial(, decizia din 22 oct. 1996 (afacerea Chronopost), citat( dup( A. Sériaux, Note, în „Le Dalloz” 1997, p.121.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 59/97

  59

na*te întrebarea dac( respectiva clauz( acoper ( toate gradele culpei comise de debitor, ori doargre*eala important( (culpa lata). În fa'a unei clauze relative la obliga'ii, interpretul se întreab( dac(  stipula'ia poart(  doar asupra obliga'iilor accesorii ori, dimpotriv(, aduce atingere *iobliga'iilor fundamentale (esen'iale) în contract, caz în care clauza este nul #  (nulitatea poatecontamina întregul contract).

3. Garan  # ia conven  # ional  

O figur (  aparte, în contextul discutat, fac clauzele de amenajare a garan'ieiconven'ionale oferite consumatorului de c(tre profesionist, prin stipula'ii contractuale concreteîn acest sens. În perimetrul amintitei garan'ii, un prim principiu este inconturnabil: garan'iaconven'ional(  nu poate fi decât mai profitabil(  consumatorului decât garan'iile legale (cea pentru vicii ascunse, de exemplu), ceea ce echivaleaz( cu a afirma c( o atare garan'ie îl oblig(  pe profesionist în termeni mai onero*i decât cei legali.54 

Într-un alt plan al discu'iei, clauzele generatoare de garan'ie contractual( nu pot tindela suprimarea oric(rui interes al garan'iei pentru consumator, caz în care ar fi sanc'ionate drept

„abuzive”: de pild(, clauza prin care este înl(turat dreptul consumatorului la repararea bunuluiori este drastic redus la îndeplinirea unor condi'ii exorbitante; clauza prin care profesionistul seexonereaz( de garan'ia legal( pentru vicii ascunse, oferind doar garan'ia contractual(; clauza prin care profesionistul î*i rezerv( dreptul de a modifica unilateral caracteristicile bunului întremomentul contract(rii *i cel al livr (rii au fost depistate ca abuzive *i extirpate de c(tre judec(tor din textul contractual.55 

Garan'ia contractual(  nu este, nici pe departe, o simpl(  „amenajare” a garan'ieilegale: (1) garan'ia conven'ional(  presupune apari'ia unui defect în termenul stipulat; (2)consumatorul este scutit de dovada existen'ei defectului la momentul livr (rii (aceast( existen'( fiind prezumat(); (3) garan'ia conven'ional(  se stinge în cazul utiliz#rii necorespunz#toare a bunului ori al interven'iei neautorizate a cump(r (torului în sensul repar (rii produsului; (4)clauzele relative la condi'iile în care garan'ia contractual(  este datorat(  nu au nici un efectasupra garan'iei legale; (5) garan'ia contractual(  nu este un simplu  serviciu post-vânzare(ultimul presupune prestarea c(tre consumator de servicii de între'inere sau de repara'ii contraunei sume stabilite forfetar ori nu); (6) elementele garan'iei conven'ionale necesare punerii înscen( a acesteia (durat(, acoperire teritorial(, numele *i adresa debitorului garan'iei etc.) trebuie precizate expres, în termeni lipsi'i de echivoc; (7) condi'ia încheierii în scris a garan'ieiconven'ionale este obligatorie56; (8) garan'ia comercial( (conven'ional() nu înl #tur # garan & ialegal # de conformitate a produsului (cu normele în vigoare *i cu specifica'iile contractuale) *inici  garan & ia civil #  pentru vicii ascunse (orice clauz(  se suprimare a acestor garan'ii fiindnul().

54 De pild(, profesionistul se oblig( s( ofere cump(r (torului o garan'ie de un an sau de doi ani de la data pred(rii bunului, în timp ce, în cazul garan'iei clasice pentru viciile ascunse ale bunului, cu excep 'ia ipotezeidolului comis de vânz(tor, ac'iunea cump(r (torului se prescrie în 6 luni de la data descoperirii viciilor.

55  Pentru detalii privitoare la acest curent jurispruden'ial francez, a se vedea D. Ferrier,  Droit de ladistribution, cit. supra, p. 200-201. De remarcat faptul c( art. R. 132-1 din Codul francez al consuma'iei interzice« clauza care, într-un contract de vânzare, suprim( sau reduce dreptul consumatorului la daune-interese în caz deneexecutare, de c(tre vânz(tor, a uneia din obliga'iile ce-i revin » (Y. Picod, H. Davo, op. cit., p. 153).

56  Natura ei juridic(  – probatorie ori ad validitatem – fiind înc(  obiect de disput(  în literatura despecialitate.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 60/97

  60

4. Concluzii

Limitele inser (rii unei clauze exoneratoare / limitative de responsabilitate încontractele de consum rezid( în faptul c( o asemenea clauz( este valabil( în m(sura în care nueste interzis(  expres prin lege / nu este abuziv(. Elementele „de esen'a” conven'iei ( stricto

 sensu) sunt apanajul legiuitorului, neputând fi înl(turate de particularii – p(r 'i la respectivulcontract de consum.

•  Sumar

1. Ipotez( de lucru *i analize posibile2. Criteriul distinc'iei3. Garan'ia conven'ional( 4. Concluzii

•  Chestionar

(1) Ce se în'elege prin „garan'ie conven'ional(” în contractele de consum?

(2) Ce diferen'e se instaleaz(  între garan'ia conven'ional(  acordat( de c(tre un comerciant înmomentul vânz(rii produsului (a) *i garan'ia legal( de conformitate (b)?

(3) Care sunt limitele inser (rii unei clauze de non-responsabilitate de c(tre profesionist încontractele de consum?

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 91-94.Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 261-267; G. D’Amico, Responsabilit ' per inadempimento e distinzionetra obbligazioni di mezzi e di risultato, „Rivista di diritto civile (Padova). Atti del Convegno per il cinquantenario della Rivista. Il diritto delle obbligazioni e dei contratti: verso unariforma?” 2006, p. 141-163. 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 61/97

  61

MODULUL XI.TIMPUL DE REFLEXIE

ÎN FORMAREA CONTRACTELOR DE CONSUM

•  Scopul %i obiectivele

Capitolul trateaz(  teoria timpului legal de reflexie în formarea contractelor de consum *i adreptului consumatorului de retractare a consim &#mântului,  pe modelul solu'iilor legislativeadoptate de al'i legiuitori europeni (cel francez, îndeosebi). O asemenea teorie este fondat( pe postulatul periculozit('ii sporite pe care anumite contracte de consum o prezint(  în raport cualtele (creditul pentru consum, contractarea de cursuri prin coresponden'(, vânzarea ladomiciliul clientului *i creditul destinat anumitor opera'iuni imobiliare). Principalii piloni aiteoriei elaborate sunt, în plan tehnic, instituirea unui drept gratuit de dezicere, î n favoareaconsumatorului în asemenea opera'iuni, posibil de exercitat în interiorul unui termen de 3-7-9

zile, stabilit prin lege (1) *i perven'ia încheierii pripite a anumitor contracte de credit prininterzicerea prin lege a accept #rii ofertei într-un interval de timp (7 zile ori 30 zile). Prin parcurgerea modulului, studentul va în'elege mecanismul tehnico-juridic al dreptului legal deretractare a consim'(mântului *i va putea rezolva corespunz(tor spe'ele relative la exerci'iulacestuia.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

Garan & ia contractual # de conformitate presupune elemente precum:(1) apari'ia unui defect al produsului în termenul stipulat;(2) consumatorul este  scutit de dovada existen'ei defectului la momentul livr (rii (aceast( 

existen'( fiind prezumat();(3) garan'ia conven'ional(  se stinge în cazul utiliz#rii necorespunz#toare a bunului ori alinterven'iei neautorizate a cump(r (torului în sensul repar (rii produsului;(4) clauzele relative la condi'iile în care garan'ia contractual( este datorat( nu au nici un efectasupra garan'iei legale;(5) garan'ia contractual( nu este un simplu  serviciu post-vânzare (ultimul presupune prestareac(tre consumator de servicii de între'inere sau de repara'ii contra unei sume stabilite forfetar orinu);(6) elementele garan'iei conven'ionale necesare punerii în scen(  a acesteia (durat(, acoperireteritorial(, numele *i adresa debitorului garan'iei etc.) trebuie precizate expres, în termeni lipsi'ide echivoc;

(7) condi'ia încheierii în scris a garan'iei conven'ionale este obligatorie;(8) garan'ia comercial(  (conven'ional() nu înl #tur #  garan & ia legal #  de conformitate a produsului (cu normele în vigoare *i cu specifica'iile contractuale) *i nici garan & ia civil # pentruvicii ascunse (orice clauz( se suprimare a acestor garan'ii fiind nul().

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 62/97

  62

•  Schema logic! a modului

TIMPUL DE REFLEXIE PREALABIL$ OBLIGATORIEVS . DREPTUL LEGAL DE RETRACTARE – PRIVIRE COMPARATIV$ 

Criterii TIMPUL DE REFLEXIEPREALABIL$ OBLIGATORIE  DREPTUL LEGAL DERETRACTARE (A) MECANISMTEHNIC

Interzicerea accept(rii ofertei în perioada de reflexie prealabil( 

Denun'area unilateral( (a), gratuit( (b) *i discre'ionar ( (c) acontractului, în intervalul legal, dec(tre consumator, cu returnarea produsului c(tre comerciant.(a) contractele la distan &#;(b) contractele încheiate în afara spa & iilor comerciale;

(B) SFER *  Contracte de credit imobiliar

(c) contractelor de time-sharing 

imobiliar.(a) contractele ladistan'(:

drept atribuit delege înconsiderareatehnicilor dedistribu'ieutilizate de profesionist (i);

(b) contracteleîncheiate înafara spa'iilor

comerciale:

drept atribuit delege înconsiderarea

tehnicilor dedistribu'ieutilizate de profesionist (ii);

(C) RAIUNE Evitarea abuzului institu'iilor decredit (1) *i asigurarea posibilit('iiconsumatorului de a compara maimulte oferte (2), dat( fiindonerozitatea sporit( a contractului*i durata mare de îndatorare.

(c) contractelorde time-sharing  imobiliar:

drept atribuit delege înconsiderareanaturiiopera'iunii.

(a) contractele ladistan'(:

10 zilelucr toare  de la

data recep'iei produsului;(b) contracteleîncheiate înafara spa'iilorcomerciale:

7 zil e lucr toare  de la datalivr (rii produsului;

(D) DURAT* DEEXERCIIU

30 de zile de la data emiterii ofertei.

(c) contractelorde time-sharing  

10 zilecalendaristice  

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 63/97

  63

imobiliar: de la datasemn(riicontractului /antecontractului.

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. Timpul de refl exie prealabi l  obli gatorie

(a) O preven & ie care face inutil # repara & ia

Dispozi'iile legale consumeriste referitoare la termenul de reflexie prealabil( obligatorie (a) *i la dreptul – legal *i gratuit – de dezicere (b) aplicabil form(rii anumitorcontracte de consum „m(rturisesc” despre încercarea de a proteja consumatorul în amonteleopera'iunii de contractare, fie prin retardarea, temporizarea form(rii „definitive” a contractului – timpul de reflexie acordat prin lege având, astfel, un rol preventiv, securizator – fie prin

instituirea în favoarea consumatorului a unui drept de r # zgândire (de retragere aconsim'(mântului acordat). Nu suntem în prezen'a unei reguli de aplica'ie general(  încontractele de consum, ci a unei m# suri speciale,  conjuncturale, aplicabil(  doar acelorcontracte de consum considerate (prin procedura de încheiere ori prin efecte) mai periculoaseori (din start) mai dezavantajoase pentru consumator. Varietatea modalit('ilor gândite delegiuitorii europeni în acest context nu poate masca unitatea de fundament a tehnicilor folosite.Dou(  sunt procedeele cel mai frecvent utilizate: (1) instaurarea unui termen de gândire prealabil # semn(rii contractului final, perioad( în care orice acceptare – de c(tre consumator –a ofertei formulate de profesionist este nul(; (b) retractarea consim'(mântului dat în prealabil, prin instituirea unui termen de reflexie a posteriori, în aval.

(b) Domenialitatea reflexiei legale obligatoriiObligarea consumatorului la reflexie, în debutul schimbului de consim'(minte se

dovede*te pu'in fiabil(  la nivelul punerii în practic(, iar impactul s(u real dificil de controlat,dat(  fiind substan'a sa psihologic(. Este de reperat o asemenea tehnic(  juridic(  în special încazul contract(rii de credite imobiliare57. În asemenea cazuri, legisla'ia consumerist( francez(,de pild(, impune un veritabil timp de reflexie „for  & at #” minim de 10 zile  i un interval dereflexie maxim de 30 de zile de la data recept #rii ofertei de c#tre consumator, interzicând s( seîncheie contractul definitiv în intervalul de pân(  la expirarea acestui termen. Tehnicamen'ionat( face uz de pârghiile ofertei care, pentru a fi complet( *i, deci, pentru a exista juridictrebuie s( con'in( anumite informa'ii necesare (de regul(, cu indicarea termenului în care poate

interveni acceptarea *i a modalit('ilor în care aceasta poate fi f (cut(). Astfel, legea francez(  privitoare la creditul imobiliar impune men'inerea ofertei de credit timp de 30 de zile de la dataemiterii sale, iar consumatorul î*i poate furniza consim'(mântul la încheierea împrumutuluidestinat cump(r (rii ori construirii unei locuin'e numai dup( parcurgerea unui interval minimalde reflexie de 10 zile de la data lu(rii la cuno*tin'( despre con'inutul ofertei profesionistului.Pentru a evita abuzul institu'iilor de credit care, în practic(, obi*nuiau antedatarea ofertelor de

57  Jean Beauchard,  Droit de la distribution et de la consommation, Presses Universitaires de France,Paris, 1996, p. 356.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 64/97

  64

credit în a*a fel încât acestea s(  poat(  fi acceptate imediat de c(tre destinatar, actualareglementare legal(  francez(  impune formarea contractului de credit imobiliar printr-oacceptare scris(, expediat(  de consumator prin po*t(  începând cu a unsprezecea zi de la primirea ofertei, data indicat(  de *tampila po*tal(  f (când dovada respect(rii intervalului dereflexie obligatorie de 10 zile. Momentul form(rii contractului de credit imobiliar este cel al

accept(rii ofertei de c(tre consumator în scris, prin po*t(, iar nu cel al vir (rii sumei de baniconvenite, de c(tre institu'ia de credit în contul împrumutatului, *i aceasta întrucât profesionalizarea mutuum-ului a dus la pierderea caracterului real al acestui contract, înfavoarea celui consensual58.

În dreptul român al consuma'iei, potrivit punctului 1 lit. g) din Anexa nr. 1 la Legeanr. 289 din 24 iunie 2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consumdestinate consumatorilor persoane fizice59, una din clauzele minimale obligatorii  pe carecontractul de credit pentru consum trebuie s( le con'in( este „indicarea termenului eventual dereflectare (indicarea unui termen de gra'ie în vederea analiz(rii oportunit('ii creditului)”. Dinnefericire, legiuitorul român nici nu stabile*te durata legal( a unui asemenea termen de reflexie(1), nici nu arat( care va fi sanc'iunea aplicabil( profesionistului care ar nesocoti un asemenea

 procedeu protec'ionist (2), ceea ce implic(  imposibilitatea, de lege lata, a aplic(rii unui ataretext legal.

(c) Mecanism tehnic. Interzicerea accept #rii ofertei în perioada de reflexie prealabil # 

În al'i termeni, „timpul legal de reflexie” descrie un procedeu – uzitat frecvent înlegisla'iile '(rilor Uniunii Europene – la care legiuitorul recurge pentru a preveni încheierea pripit(, insuficient analizat( a anumitor contracte de credit, interzicând acceptarea ofertei într-un interval de timp (cel pu'in 10 zile). Interven'ia sanitar (  a Legii are loc în etapa precontractual #  – spre deosebire de dreptul de retractare – *i este axat( pe principiul „a prevenieste mai u*or decât a repara”. În dreptul francez al consuma'iei, aceast( tehnic( este utilizat( nuîn contractele de credit pentru consum, ci în contractele de credit imobiliar – dat( fiind valoareaimportant(  *i durata mare (20-30 ani) pe care se întind aceste credite. În intervalul legal dereflexie, procesul psihic de analiz( este „for 'at”, în sensul c( în acest timp oferta de credit nu se poate întâlni cu acceptarea, legea francez(  considerând ca nul( orice acceptare formulat( deconsumator în respectiva perioad(. Astfel, nu numai c(  destinatarul unei oferte de creditimobiliar are la dispozi'ie 30 de zile pentru a cump(ni cu aten'ie avantajele *i dezavantajelecontract(rii, ofertele concurente *i posibilitatea sa de a face fa'( costului total al creditului, dar,în plus, nici nu poate, legal, accepta oferta în acest interval. Este op'iunea consumatorului, încele din urm(, s( foloseasc( acest timp pentru o analiz( atent( a ofertei, ori, dimpotriv(, s( oignore total în cele 30 de zile, fiind din start hot(rât s(  accepte creditarea. Tot ceea ce poate

58 Solu'ie re'inut( cu mai multe prilejuri de c(tre Casa'ia francez(  în materia împrumuturilor consim'itede profesioni*tii creditului; a se vedea îndeosebi Curtea francez( de Casa'ie, camera I civil(, decizia din 28 martie2000; idem, decizia din 2 mai 2001; idem, decizia din 11 februarie 2004, citate dup( Jean Beauchard, op. cit., p.118 *i p. 286.

59 Publicat( în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004 *i modificat( superficial – la nivelul defini'iei consumatorului *i al stipul(rii (lipsit( de detalii) a interdependen'ei dintre contractul de credit preafectat *i „contractul finan'at” – prin Legea nr. 363 / 2007 “privind combaterea practicilor incorecte alecomercian'ilor în rela'ia cu consumatorii *i armonizarea reglement(rilor cu legisla'ia european( privind protec'iaconsumatorilor” (publicat( în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007).

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 65/97

  65

face legiuitorul este s(-l „oblige” la reflexie, interzicând „întâlnirea ofertei cu acceptarea”. Caorice proces psihic, reflexia este „for 'at(” aici doar la nivelul superficial, al reglement(rii prinlege a momentului perfect(rii contractului.

2. Retractabil i tatea legal  

(a) Perimetrul de aplicare al dreptului legal  i gratuit de dezicere

Procedeul discutat const(  în a permite consumatorului, posterior semn(rii unuicontract, s( revin( asupra accept(rii emise, într-un anumit interval de timp, în general destul descurt. Este o tehnic( utilizat( îndeosebi în cazul vânz#rii în afara punctului de desfacere ori avânz#rii la domiciliu, fiind extins( ulterior *i la cazul altor contracte. De*i ambele mecanisme –cel al termenului de reflexie *i cel al dreptului de retractare – împ(rt(*esc comunitatea defundament ideatic ('intesc la protejarea consim'(mântului celui profan, temporizând încheiereacontractului), în planul tehnic distan'a este uria*(. Dreptul de retractare este un drept legal dedezicere cu caracter gratuit,  fixat de lege în favoarea consumatorului, în anumite contracte

considerate a fi de o periculozitate sporit(, drept ce poate fi exercitat într-un interval – de 7 sau10 zile de la data încheierii contractului60.  De lege lata, trei sunt zonele de inciden'(  aledreptului legal de dezicere, în materia contractelor de consum: (a) contractele la distan &#, potrivit Ordonan'ei Guvernului nr. 130/2000 privind protec'ia consumatorilor la încheierea *iexecutarea contractelor la distan'(61, consumatorul având „dreptul de a denun'a unilateralcontractul în termen de 10 zile lucr (toare, f (r ( penalit('i *i f (r ( invocarea unui motiv” (art. 7);(b) contractele încheiate în afara spa & iilor comerciale, art. 3, 4, *i 9 din Ordonan'a Guvernuluinr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spa'iilor comerciale62  permi'ândconsumatorului s(  denun'e unilateral contractul „în termen de 7 zile lucr (toare de la datalivr (rii produsului”; (c) contractele de time-sharing , potrivit art. 6, alin. 1, lit. a) din Legea nr.282 / 2004 relativ(  la „protec'ia dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durat( limitat( a unor bunuri imobiliare”63,„complementar op'iunilor aflate la dispozi'ia dobânditorului potrivit dreptului comun,referitoare la nulitatea sau anulabilitatea contractelor”, consumatorul având dreptul „s( denun'e

60 Pentru detalii asupra dreptului de retractare apar 'inând consumatorului în aceste conven'ii – considerata fi un drept potestativ – a se vedea S. Valory,  La postestativité dans les relations contractuelles, cit. supra, p.175-177.

61  Publicat(  în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, aprobat(  cumodific(ri *i complet(ri prin Legea nr. 51 /2003 *i modificat(  (la nivelul defini'iei no'iunii de „consumator” *i„comerciant”, ca *i la nivelul sanc'iunii aplicabile înc(lc(rii formalismului informativ în materie) prin Legea nr.363 / 2007 “privind combaterea practicilor incorecte ale comercian'ilor în rela'ia cu consumatorii *i armonizareareglement(rilor cu legisla'ia european(  privind protec'ia consumatorilor” (publicat(  în „Monitorul Oficial al

României”, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007).62  Publicat(  în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 431 din 31 august 1999, aprobat (  cumodific(ri *i complet(ri prin Legea nr. 60 / 2002 *i modificat(  (la nivelul defini'iei no'iunii de „consumator” *i„comerciant”) prin Legea nr. 363 / 2007 “privind combaterea practicilor incorecte ale comercian 'ilor în rela'ia cuconsumatorii *i armonizarea reglement(rilor cu legisla'ia european( privind protec'ia consumatorilor” (publicat( în„Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 899 din 28 decembrie 2007).

63 Publicat( în „Monitorul Oficial al României”, Partea I, nr. 580 din 30 iunie 2004 *i intrat( în vigoare ladata de 28 septembrie 2004. Legea nr. 282 / 2004 transpune în dreptul intern Directiva 94/47/CE privind protec 'iadobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe timp

 par 'ial a unor bunuri imobile.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 66/97

  66

unilateral contractul, f (r ( a fi necesar ( invocarea unui motiv, în termen de 10 zile calendaristicede la data semn(rii lui de ambele p(r 'i contractante sau de la data la care p(r 'ile au semnat unantecontract, dup( caz”.

(b) Dreptul de retractare a consim &#mântului în considerarea tehnicilor de

distribu & ie utilizate de profesionist – contractele la distan &# Contractele la distan &# , reglementate de Ordonan'a Guvernului nr. 130/2000 privind

 protec'ia consumatorilor la încheierea *i executarea contractelor la distan'( sunt, strict tehnic, ovarietate aparte a contractelor încheiate în afara spa'iilor comerciale, particularizate prinimposibilitatea consumatorului de a intra în contact fizic cu bunul la momentul înaint(riicomenzii sale, absen'a parcurgerii unei analize tactile, imposibilitatea prob(rii ori test(rii prealabile a produsului *. a., aspecte care implic(  necesitatea unei protec'ii sporite aplicat( form(rii consim'(mântului consumatorului la act. În plan tehnic, vânzarea bunurilor de consumla distan'(  se formeaz(  *i se execut(  f (r (  a presupune prezen'a fizic(  a vânz(torului profesionist; metoda este avantajoas(  pentru consumator prin evitarea deplas(rii în spa'iile

comerciale, în vederea contract(rii; dezavantajele intervin, îns(, în zona agresivit('ii la careconsumatorul poate fi supus prin solicit(ri repetate de a contracta, transmise prin telefon, fax prin chiar prin mesaje primite prin Internet, inclusiv cele de tip spamming (nesolicitate).

Dreptul legal de retractare î*i extrage ra'iunea, în domeniu, din faptul contract(riiconsumatorului pe baza unor simple imagini ori descrieri ale produsului / serviciului, de unde *iriscul de a primi un bun care nu corespunde a*tept(rilor sale legitime. În principiu, de abia înurma recep'iei produsului, consumatorul este în m(sur ( s( aprecieze oportunitatea contract(rii*i coresponden'a caracteristicilor bunului cu trebuin'ele sale economice. Prin fundamentul s(uconcret, dreptul de denun'are unilateral(  a contractului la distan'(  difer (  de dreptul legal dedezicere aplicabil contractelor încheiate în afara spa'iilor comerciale, cum ar fi vânz(rile ladomiciliul clientului. Spre deosebire de oferta la domiciliu, când cump(r (torul este privat de posibilitatea de a reflecta îndeajuns asupra oportunit('ii contract(rii *i de cea a compar (rii cualte oferte concurente, în cazul vânz(rilor la distan'(  consumatorul dispune de un interval degândire suficient înaintea înaint(rii comenzii, îns(  risc(  s(  fie decep'ionat de caracteristicile bunului odat(  primit. În aceast(  ultim(  situa'ie, dreptul s(u de retractare este destinatexerci'iului, prin lege, într-un interval de 10 zile lucr (toare curgând de la data livr #rii bunului.

(c) Dreptul de retractare a consim &#mântului în considerarea tehnicilor dedistribu & ie utilizate de profesionist – contractele încheiate în afara spa & iilor comerciale

Reprezint( contracte în afara spa'iilor comerciale vânzarea la domiciliu (a), vânzareala distan'(  – prin coresponden'(, teleshopping, comand(  pe baza unui catalog,  vânz(rileelectronice *. a. (b), ca *i vânzarea în standuri improvizate – în spa'iul public, în g(ri,aeroporturi, pe bulevarde *. a (c). Dintre acestea, contractele la distan'(  au primit oreglementare special(  (prin Ordonan'a Guvernului nr. 130/2000), date fiind particularit('ileacestui tip de contractare, urmând ca Ordonan'a Guvernului nr. 106/1999 privind contracteleîncheiate în afara spa'iilor comerciale s( vizeze numai celelalte forme de convenire men'ionate.Caracterizate prin elementul „surprizei”, aceste situa'ii reprezint(  ipoteze de poten'ial( speculare, de c(tre profesionist, a vulnerabilit('ii consumatorului: spre deosebire de oferta înspa'iile comerciale – spa'ii unde consumatorul p(trunde deliberat, a*teptându-se s(-i fie

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 67/97

  67

 propuse oferte de contractare pentru diferite bunuri de consum – oferta în spa'ii publice cudestina'ie non-comercial(, oferta la domiciliu, mesajele agresive de „urgen'( a contract(rii” încazul ofertei de tip teleshopping îl iau prin surprindere, nepreg(tit s(  fac(  fa'(  presiunii psihologice exercitate de vânz(torul profesionist. De pild(, ipotezele vânz#rii la domiciliulclientului (într-un moment în care ultimul nu este preg(tit pentru confruntarea cu ofertele

 profesionistului) permit caracterizarea comportamentului consumerist ca fiind  fragilizat subaspectul: (1) situa'iei de inferioritate informa'ional( *i psihologic( a consumatorului, confruntat – pe nea*teptate *i în cadrul privat al c(minului s(u – cu un vânz(tor dotat cu un puternicargumentar; (2) imposibilit('ii de a compara oferta ce i se face cu ofertele concuren'ilorvânz(torului, pentru a alege în cuno*tin'( de cauz(; (3) absen'ei unui interval de reflexie pentruelaborarea unui consim'(mânt avizat *i pentru aprecierea oportunit('ii contract(rii.

(d) Dreptul legal de dezicere în considerarea naturii opera & iunii: cazul contractelorde time-sharing imobiliar

Prin „proprietate periodic(” se în'elege „o coproprietate obi*nuit( (pe cote p(r 'i), în

care divizarea intelectual(  a dreptului de proprietate se face având ca reper unit('i de timpsuccesive, egale sau inegale (perioade diferite de folosire exclusiv( de c(tre titularii dreptului aîntregului bun obiect al copropriet('ii”64. Cititorului avizat îi este limpede, îns(, deosebirea defond dintre proprietatea periodic(  propriu-zis(  – ca form(  de coproprietate – *i „dreptul deutilizare pe durat(  limitat( a unor bunuri imobile” la care face trimitere textul Legii nr. 282 /2004, drept care – întrucât nu presupune, în plan tehnic, nici aplicarea unei veritabile reguli aunanimit('ii în exploatarea bunului, nici posibilitatea revendic(rii bunului de c(tre un singurtitular de drept în folosul tuturor „coproprietarilor” – ar putea fi mai degrab( în'eles fie ca dreptde crean'(, ce poate fi exercitat de c(tre consumator împotriva profesionistului debitorcontractual (a), fie, cel mult, ca drept real de folosin'(65 (b).

Propus consumatorilor cu prec(dere în privin'a imobilelor situate în zone turistice,dreptul de folosin'( a unui imobil pe durat(  limitat( s-a aclimatizat treptat la dreptul indigen,constituindu-se într-o alternativ(  la închirierea unui imobil pe perioada vacan'elor în diferiteregiuni (i) ori la cump(rarea unui asemenea imobil ca reziden'( alternativ( (ii). Potrivit art. 3lit. a) din Legea nr. 282 / 2004, contractul privind dobândirea unui drept de utilizare pe durat ( limitat( a unor bunuri imobile se încheie pentru o durat # minim# de 3 ani, „cu plata unui pre' global” de c(tre consumator. Urm(toarele elemente caracterizeaz( obiectul unei atare conven'ii:(a) spre deosebire de un contract de loca'iune încheiat în vederea petrecerii într-o anumit( zon( a câtorva s( pt(mâni de vacan'(, contractul de time-sharing se încheie pentru o durat # minim# de trei ani, durata maxim( nefiind impus( prin lege (putând fi, în practic(, de 5 ori chiar de 10ani), element care imprim(  acestui contract de consum o periculozitate aparte, dat fiindintervalul de timp mare pentru care contracteaz(; (b) consumatorul achit( imediat, la momentulîncheierii conven'iei,  pre & ul aferent totalit #& ii perioadelor de folosin &#  a bunului, de unde *i prezen'a unui al doilea pericol, concretizat în riscul de a executa propria presta'ie contractual( f (r (  s(  existe garan'ii în privin'a modului în care profesionistul contractant î*i va executa propriile presta'ii, în fiecare din anii pentru care se contracteaz(; (c) consumatorul devine

64 Liviu Pop, Liviu - Marius Harosa, Drept civil. Drepturile reale principale,Universul Juridic, Bucure*ti,2006, p. 217.

65 A se vedea, pentru aceast( calificare, Liviu Pop, Liviu - Marius Harosa,  Drept civil. Drepturile reale principale, cit. supra, p. 223.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 68/97

  68

titularul unui simplu drept de crean'( ori, la rigoare, al unui drept real de folosin'( periodic( aimobilului; (d) perioada anual( în care consumatorul va putea beneficia de folosin'a individual( a imobilului nu poate fi mai mic(  de o s( pt(mân(  (art. 3, lit. a) din Lege); astfel, titularuldreptului de folosin'(  a imobilului de durat(  limitat(  î*i exercit(  singur acest drept, în modexclusiv, asupra întregului bun, în intervalul fixat prin contractul care a reglementat partajul de

folosin'( exprimat în unit('i de timp.Dreptul legal al consumatorului de retractare a consim'(mântului într-un interval de10 zile calendaristice de la data semn(rii conven'iei de time-sharing imobiliar î*i extragera'iunea din pericolele la care consumatorul este supus, în opozi'ie cu situa'ia sa contractual( izvorât(, de pild(, dintr-un contract de loca'iune: adesea, consumatorul contracteaz( în vedereafolosirii temporare a unui imobil înc( neconstruit ori aflat în curs de construire, îns( prin chiarnatura contractului de time-sharing este silit s(  achite în avans pre'ul totalit('ii perioadelorviitoare de folosin'(, f (r (  a avea garan'ia finaliz(rii imobilului ori a recuper (rii efective a banilor, în aceast( privin'( el fiind un simplu creditor chirografar al profesionistului contractant(1); durata relativ mare de timp pentru care contracteaz(  (minim 3 ani, f (r (  ca legea s(  plafoneze intervalul maxim), dublat( de achitarea anticipat( a costurilor tuturor perioadelor de

folosin'( imprim(, la rândul lor, acestui contract un grad de periculozitate sporit (2).3. Observa  # ii conclusive

 Ne-am propus, în paginile de mai sus, analizarea mecanismului tehnico-juridicutilizat de legiuitor pentru temporizarea form(rii consim'(mântului consumatorului în cazulcontractelor la distan'(, al celor încheiate în afara spa'iilor imobiliare *i al conven'iilor de time- sharing imobiliar, pentru a argumenta, în final, calificarea lor juridic( drept ipoteze de genez(  progresiv( a contractelor. Urm(toarele concluzii pot fi, astfel, desprinse:

(1) de*i ambele mecanisme – cel al termenului de reflexie *i cel al dreptului deretractare – împ(rt(*esc comunitatea de fundament ideatic (protejarea consim'(mântului profanului, temporizând încheierea contractului), diferen'ele tehnice sunt vizibile; spredeosebire de timpul legal de reflexie obligatorie de 30 de zile (nereglementat de lege lata îndreptul român) în care acceptarea ofertei de credit imobiliar este interzis(, dreptul de retractareeste un drept legal de dezicere cu caracter gratuit, fixat de lege în favoarea consumatorului, înanumite contracte considerate a fi de o periculozitate sporit(, drept ce poate fi exercitat într-uninterval – de 7 sau 10 zile de la data încheierii contractului sau a livr (rii bunului, dup( caz;

(2) consim'(mântul originar al consumatorului este insuficient  per se pentru genezadeplin( a conven'iei – în cazul vânz(rii în afara spa'iilor comerciale, contractelor la distan'( *ial conven'iilor de time-sharing imobiliar – legiuitorul prezumând insuficien'a elementelor deapreciere (i) *i a procesului de reflexie din debutul schimbului de consim'(minte (ii) *i stabilindc( voin'a juridic( a consumatorului de a se angaja în respectivele raporturi contractuale trebuies(  se afirme progresiv, în cursul intervalului de 7 sau 10 zile alocat, mai înainte ca acordulconsumatorului s( îmbrace un caracter definitiv;

(3) în asemenea cazuri, pentru formarea definitiv(  a contractului, voin'ei juridiceini'iale a consumatorului trebuie s(  i se al(ture posterior o „voin'( confirmatorie” a aceluia*iautor, exprimat( „negativ”, prin non-exerci'iul dreptului legal de dezicere în intervalul fixat delegiuitor;

(4) dreptul legal de dezicere rezervat consumatorului în materia anumitor contractede consum de o gravitate excep'ional( – având caracter potestativ – nu poate fi înc(lcat în mod

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 69/97

  69

direct de c(tre profesionistul-parte la contract, întrucât exerci'iul acestui drept nu depinde deac'iunea ori absten'iunea celeilalte p(r 'i;

(5) fiind un drept potestativ, dreptul legal de retractare reprezint( puterea de controlde'inut(  de c(tre consumator asupra unei întregi situa'ii juridice n(scute din contractul deconsum, pe care o poate conserva ori desfiin'a, prin actul s(u unilateral de op'iune;

(6) rezerva-dezicere de origine legal(  este intrinsec#  voin'ei juridice aconsumatorului în cazul încheierii contractelor la distan'(, în afara spa'iilor comerciale ori aconven'iilor de time-sharing imobiliar, astfel încât dreptul de retractare apar 'inândconsumatorului este  garantat prin lege, nefiind necesar ca vreunul din aceste contracte deconsum s( confere expres consumatorului un drept de dezicere.

•  Sumar

1. Timpul de refl exie prealabi l  obli gatorie(a) O preven & ie care face inutil # repara & ia(b) Domenialitatea reflexiei legale obligatorii

(c) Mecanism tehnic. Interzicerea accept #rii ofertei în perioada de reflexie prealabil # 2. Retractabil i tatea legal  (a) Perimetrul de aplicare al dreptului legal  i gratuit de dezicere(b) Dreptul de retractare a consim &#mântului în considerarea tehnicilor dedistribu & ie utilizate de profesionist – contractele la distan &# (c) Dreptul de retractare a consim &#mântului în considerarea tehnicilor dedistribu & ie utilizate de profesionist – contractele încheiate în afara spa & iilorcomerciale(d) Dreptul legal de dezicere în considerarea naturii opera & iunii: cazul contractelorde time-sharing imobiliar

3. Observa  # ii conclusive

•  Chestionar

(1) Pe ce ra'iuni se întemeiaz(  dreptul legal de retractare a consim'(mântului în contracteleîncheiate în afara spa'iilor comerciale? Dar în materia contractelor de time-sharing imobiliar?

(2) Ce diferen'e tehnice se instaleaz( între timpul legal de reflexie prealabil( obligatorie (a) *iretractabilitatea legal( (b)?

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 95-101.Bibliografie facultativ(:c J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 377-385 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. ArmandColin, Paris, 2005, p. 277-279.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 70/97

  70

MODULUL XII.CREDITUL PENTRU CONSUM – OBSERVAII GENERALE

•  Scopul %i obiectivele

Creditul pentru consum reprezint(  una din piesele centrale ale rela'iei profesionist –consumator. Capitolul alocat creditului pentru consum î*i propune tratarea urm(toarelor probleme: (1) protejarea consumatorilor în opera'iunile de credit; (2) definirea no'iunii de„ofert( prealabil(”; (3) facultatea de agrement; (4) interdependen'a dintre contractul de credit *icontractul de baz(; (5) protejarea consumatorului în etapa de executare a contractului; (6) protejarea consumatorilor în cazurile de supraîndatorare. Prin parcurgerea acestui modul,studentul va în'elege raporturile între'inute de contractul de credit cu contractul „finan'at” *i vafi capabil s( gestioneze în chip adecvat din punct de vedere juridic situa'iile practice implicândcazuri de „supraîndatorare” a consumatorului.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior(1) Dreptul de retractare reprezint( un drept legal de dezicere cu caracter gratuit, fixat de legeîn favoarea consumatorului, în anumite contracte considerate a fi de o periculozitate sporit(,drept ce poate fi exercitat într-un interval – de 7 sau 10 zile de la data încheierii contractului saua livr (rii bunului, dup( caz.

(2) În situa'iile de inciden'(  ale unui atare drept, consim'(mântul originar al consumatoruluieste insuficient per se pentru geneza deplin( a conven'iei – în cazul vânz(rii în afara spa'iilorcomerciale, contractelor la distan'(  *i al conven'iilor de time-sharing imobiliar – legiuitorul prezumând insuficien'a elementelor de apreciere (i) *i a procesului de reflexie din debutul

schimbului de consim'(minte (ii) *i stabilind c( voin'a juridic( a consumatorului de a se angajaîn respectivele raporturi contractuale trebuie s( se afirme progresiv, în cursul intervalului de 7sau 10 zile alocat, mai înainte ca acordul consumatorului s( îmbrace un caracter definitiv.

(3) Pentru formarea definitiv( a contractului, voin'ei juridice ini'iale a consumatorului trebuies(  i se al(ture posterior o „voin'(  confirmatorie” a aceluia*i autor, exprimat(  „negativ”, prinnon-exerci'iul dreptului legal de dezicere în intervalul fixat de legiuitor.

•  Schema logic! a modului

INTERDEPENDENA CONTRACTELOR,

ÎN IPOTEZA RECURGERII LA CREDIT(1) men'iune expres( a finan'(rii prin credit,inserat( în contractul principal;(2) contractul principal este considerat a fiîncheiat sub condi'ia suspensiv( (implicit() aîncheierii contractului de credit;

A. CREDIT (PRE)AFECTAT

(3) caracterul de ordine public( al condi'iei

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 71/97

  71

suspensive;(4) rambursarea sumelor achitate, în ipotezaneconvenirii contractului de credit;(5) reputarea condi'iei ca îndeplinit(, în ipotezaîmpiedic(rii culpabile a îndeplinirii sale de

c(tre debitorul consumator.B. CREDIT INDEPENDENT (de nevoinenominalizate)

- între contractul „finan'at” *i contractul decredit NU se instaleaz( o rela'ie deinterdependen'(.

INCIDENA EFECTELOR CONTRACTULUI PRINCIPALASUPRA EFECTELOR CONTRACTULUI DE CREDIT

(1) suspendarea judec!toreasc! a obliga$iilor consumatorului decurgând din contractul

de credit, în caz de contestare a execut(rii contractului principal; 

(2) rezolu'iunea contractului de credit în cazul neîncheierii contractului principal (condi$ie

rezolutorie implicit! afectând contractul de credit);

(3) rezolu'iunea contractului de credit în ipoteza desfacerii contractului principal. 

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. Protejarea consumatori lor în opera  # iunile de credit. No  # iunea de „ofert  prealabil ”

De*i atât spiritul, cât *i mecanismul utilizat sunt identice, legiuitorul prefer (  s( disting(  între creditul ob'inut pentru bunuri de consum *i creditul imobiliar. În privin'a primului, este de remarcat c( informarea împrumutatului este piesa central( a dispozitivului de protec'ie montat pentru faza form(rii contractului. Publicitatea f (cut(  ofertei de credit este,fire*te, facultativ(  pentru emitentul ofertei, îns(, dac(  acesta din urm(  recurge totu*i la publicitate, va trebui ca mesajul s(u s( con'in( o serie de men'iuni obligatorii, sub pericolul dea-i fi aplicate ofertantului, în caz contrar, sanc'iunile prev(zute de lege. Orice mesaj saudocument publicitar va trebui s( con'in(, potrivit legii franceze, referiri la identitatea societ('iide credit, obiectul *i durata opera'iunii propuse, precum *i un calcul al costului total   alîmprumutului, incluzând dobânda datorat(  (precum *i, în eventualitatea în care aceasta esteobligatorie, cuantumul total al primelor de asigurare pentru bunul în cauz(). Referiri expresesunt necesare *i cu privire la valoarea primei tran*e *i a taxelor de procesare a dosarului depusde împrumutat.

Formarea contractului are lor în etape, Codul consumatorului impunând în Fran'asociet('ilor de credit s(  formuleze o ofert # prealabil #, acompaniat( de un drept de retractare apar 'inând consumatorului66, de care acesta poate face uz în ipoteza în care, de*i a acceptat

66  Idem, p. 355.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 72/97

  72

oferta de credit, hot(r (*te în zilele urm(toare s(  revin( asupra op'iunii sale ini'iale. Literaturade specialitate s-a gr ( bit s( remarce, pe de o parte, uzul de pleonasm la care recurge legiuitorulfrancez, a*a-numita „ofert(  prealabil(” descriind practic (în limbajul tehnic tradi'ional) oriceofert( în etapa de pân( la perfectarea contractului. Chiar *i în situa'ia în care consumatorul estecel care, cel dintâi, se adreseaz( societ('ii de credit solicitând un împrumut, nu consumatorul se

afl(  la originea ofertei, el f (când o simpl(  invita & ie la ofert #  (de altfel, nu el este cel carefixeaz( termenii împrumutului, în aceast( prim( apropiere), motiv pentru care – întrucât *i aiciveritabila ofert( eman# de la profesionist  – documentul constatator trebuie s( con'in(, în modobligatoriu, seria de men'iuni stabilite prin lege.

Consumatorul obi*nuie*te s(  semneze simultan atât contractul de împrumut, cât *icontractul servit de acesta (care poate fi unul de vânzare, loca'iune, antrepriz( etc.). În Fran'a,legea adoptat(  la 10 ianuarie 1978 permite împrumutatului s(  retracteze acceptarea într-untermen de 7 zile, cu ajutorul unui formular deta*abil anexat ofertei de credit. Acest termen încare r (zgândirea trebuie s( îmbrace forma unei declara & ii manuscrise exprese, poate fi redus la3 zile, dac( împrumutatul a cerut s(-i fie livrat mai repede bunul dobândit cu ajutorul creditului.În ideea de a facilita exerci'iul libert('ii de retractare, legea francez(  interzice executarea de

 pl('i între societatea de credit *i consumator, în baza respectivului contract, ceea ce este denatur (  s(  ridice semne de întrebare dac( nu cumva procedeul cel mai nimerit ar fi fost cel altermenului obligatoriu de reflexie, *i nu cel al dreptului de retractare, în situa'ia discutat(  p(rând a fi mai degrab(  vorba despre retardarea form#rii contractului, decât despretemporizarea etapei execut(rii.

3. Facul tatea de agrement

În special atunci când oferta de credit este f (cut(  în vederea contract(riiconcomitente, a consumatorului de credit, cu un vânz(tor, un locator ori un antreprenor *.a.,societatea de credit are interesul de a se informa în leg(tur (  cu riscurile pe care *i le asum( atunci când ofer ( respectivul credit. În acest sens, este uzual( practica de a stipula, în oferta decredit, o a*a numit(  clauz#  de agreare  în baza c(reia, într-un interval de 7 zile de regul(,societatea de credit î*i rezerv( dreptul de a notifica împrumutatul cum c(  î*i men'ine (sau nu)op'iunea ini'ial(  de acordare a creditului c(tre acesta (în analizele recente, amintita clauz( func'ioneaz(  ca o rezerv#  în angajament ; consim'(mântul societ('ii de credit este un„preconsim'(mânt” care, pentru a forma contractul împreun(  cu acceptarea consumatorului,trebuie s( fie „confirmat” de c(tre ofertant).

4. Interdependen  # a dintre contr actul de credit $i contr actul de baz  

Un alt aspect important este cel al interdependen'ei dintre contractul de credit *icontractul de baz(, a c(rui finan'are are loc prin intermediul primului. Este limpede c(  celedou( contracte sunt legate economic, consumatorul dornic s( ob'in( creditarea fiind interesat decontractul fundamental numai în m(sura în care intervine contractarea creditului, *i invers.Interdependen'a dintre cele dou( conven'ii este, îns(, *i una  juridic#, în Fran'a legea special( solicitând ca în contractul fundamental s(  se precizeze dependen'a sa de contractul de credit,executarea nici unui angajament neputând fi cerut( consumatorului cât(  vreme nu a acceptatoferta prealabil( a societ('ii de credit. În ipoteza în care creditul este refuzat, ori consumatorulface uz de dreptul de retractare, sau nu este agreat ulterior de împrumut(tor, contractul de baz( 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 73/97

  73

„se rezolu'ioneaz(” (nefiind îns( vorba de re'inerea unei culpe, în realitate nu rezolu'iunea estecea care opereaz(, ci fie caducitatea, fie inexisten'a contractului de baz(, a c(rui formare devineimposibil().

5. Protejarea consumator i lor în cazur il e de supraîndatorare

Fran'a ultimilor ani cunoa*te, pe model american, ca de altfel *i alte '(ri europene,admiterea oficial(  *i, consecutiv, reglementarea printr-o lege special(, a unei probleme care, pân( de curând, era cel mult una de ordin psihologic: cea a îndator #rii excesive a particularilor,în urma încheierii contractelor de consum. „Supraîndatorarea” este un concept propriudreptului consuma'iei care descrie „imposibilitatea manifest(, pentru debitorul de bun(-credin'(, de a face fa'(  ansamblului datoriilor sale neprofesionale, exigibile sau scadente”. Buna-credin &#  este o condi'ie de admisibilitate a cererii consumatorului de a i se aplica procedura special(. În dreptul francez, mai multe decizii ale Cur 'ii de Casa'ie re'in ideea c(, *iîn acest domeniu, buna-credin'( se prezum(, revenind profesioni*tilor creditori sarcina prob(riiunei îndator (ri dolosive ori rezultate dintr-o neglijen'(  nepermis(. În plus, instan'a suprem( 

francez(  a afirmat, de fiecare dat(, c(  revine judec(torilor fondului misiunea de a cerceta(analiza) circumstan'ele care au dus la situa'ia de îndatorare excesiv(. De exemplu, nu poate ficonsiderat debitor de bun(-credin'( consumatorul care, pentru a ob'ine noi credite, a disimulatsitua'ia sa patrimonial( real(, prin declara'ii mincinoase.

Supraîndatorarea activ#  (îndatorarea necugetat(, insuficient reflectat(, rezultat( dintr-o neglijen'(  grav() nu este îns(  singura ipotez(  posibil(. Supraîndatorarea pasiv#  –adesea mai grav(  – poate reie*i dintr-o situa'ie ulterioar (  de divor ', *omaj, invaliditatesurvenit(, decesul unuia din so'i *. a.; cu alte cuvinte, este produsul unor circumstan'eexterioare, personale ori familiale *i solicit(, din partea judec(torului, o indulgen'(  aparte. ÎnFran'a, o suit( de texte legale culminând cu Legea din 29 iulie 1998 privitoare la lupta contraexcluderii sociale *i cu introducerea în Codul consuma'iei a art. L. 331 – 1 *i urm(toareleinstituie o procedur ( special( referitoare, pe de o parte, la reglarea amiabil # a crean'elor întredebitorul falimentar civil *i creditorii s(i *i, pe de alt( parte, la redresarea judiciar #  civil # aacestuia. Beneficiul amintitei proceduri este rezervat  persoanelor fizice, iar aplicarea textelorlegale este declan*at( de cererea consumatorului adresat( unei comisii speciale de mediere.

 Procedura francez#  a supraîndator #rii  poate fi rezumat(  astfel: (I) depunereadosarului, (II) admiterea dosarului consumatorului, (III) înscrierea imediat(  a acestuia înFi*ierul electronic na'ional al incidentelor de credit privind particularii, (IV) elaborarea unui plan de reglare amiabil( a debitului între creditori *i debitor, (V) în caz de e*ec al rezolv(riiamiabile, elaborarea unui plan conven'ional de redresare civil(, (VI) dac( aplicarea planului sedovede*te posibil( (debitorul este solvabil), se procedeaz(  la e alonarea pl #& ii datoriilor  pe odurat( maxim( de 8 ani. Remarcabil(, în acest context, este posibilitatea legal( de moderare adobânzilor datorate creditorului pân( la întinderea dobânzii legale. În ipoteza în care aplicarea planului devine imposibil(  (debitorul este insolvabil), se aplic(  un moratoriu (înghe & areadatoriilor) pentru o durat( cuprins( între câteva s( pt(mâni *i trei ani. În acest interval de timp,dac(  *ansele debitorului de a-*i achita treptat datoriile sunt nule sau modice, dosarul sereîntoarce în fa & a Comisiei, care procedeaz(  la o  tergere total #  sau par  & ial #  a datoriilorconsumatorului. Singura „sanc'iune” suferit(  de acesta din urm(  este înscrierea imediat(  înFi*ierul na'ional al incidentelor privind creditul acordat particularilor, pentru 8 ani consecutivi,ceea ce echivaleaz( cu excluderea de la posibilitatea de a ob & ine credite în urm#torii 8 ani. 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 74/97

  74

6. Concluzii

„Supraîndatorarea” este un concept propriu dreptului consuma'iei care descrie„imposibilitatea manifest(, pentru debitorul de bun(-credin'(, de a face fa'(  ansamblului

datoriilor sale neprofesionale, exigibile sau scadente”. Spre deosebire de dreptul francez alconsumului, dreptul român nu cunoa*te de lege lata un mecanism special de protejare aconsumatorului în asemenea cazuri. În materia creditelor preafectate, contractul „principal”trebuie considerat a fi încheiat sub condi'ia suspensiv(  (implicit() a încheierii contractului decredit.

•  Sumar1. Protejarea consumatorilor în opera'iunile de credit. No'iunea de „ofert( prealabil(”2. Facultatea de agrement3. Interdependen'a dintre contractul de credit *i contractul de baz( 4. Protejarea consumatorilor în cazurile de supraîndatorare

5. Concluzii

•  Chestionar

(1) Ce se în'elege prin „facultate de agrement” în materia contractelor bancare de credit?

(2) Ce se în'elege prin „credit preafectat”?

(3) Ce presupune, din punct de vedere tehnico-juridic, interdependen'a dintre contractul decredit *i contractul de baz(?

• Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,2006, p. 102-106.Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 385-400 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. ArmandColin, Paris, 2005, p. 271-277  i p. 283-288 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de laconsommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 388-406.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 75/97

  75

MODULUL XIII.CREDITUL PENTRU CONSUM ÎN DREPTUL ROMÂN

•  Scopul %i obiectivele

Situat în continuarea prezent(rii generale a contractului de credit din capitolul precedent, acestcapitol î*i propune s(  trateze: (1) publicitatea ofertei de credit; (2) no 'iunea formalismuluiinformativ – men'iunea obligatorie privind DAE; (3) sanc'ionarea nerespect(rii formalismuluiinformativ; (4) deturnarea protec'iei conferite prin reglementarea formalismului informativ; (5)regulile speciale privind „creditul gratuit”. Prin parcurgerea modulului, studentul va fifamiliarizat cu reglementarea legal( intern( a contractului de credit pentru consum *i va fi apts( identifice solu'iile juridice corecte în spe'ele relative la executarea unei astfel de conven'ii.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

(1) situa & ie de supraîndatorare = imposibilitatea manifest(, pentru un consumator debitor de bun(-credin'(, de a face fa'( ansamblului datoriilor sale non-profesionale, devenit exigibile;

(2) credit preafectat = contract de credit încheiat pentru finan'area execut(rii unui contract deconsum „principal”.

•  Schema logic! a modului

FORMALISMUL INFORMATIV ÎN CONTRACTUL DE CREDITPENTRU CONSUM – CONINUT LEGAL

(A) Men  # iunea obligatorie privind DAE DAE (dobânda anual # efectiv# ) reprezint(, costultotal al creditului la consumator, exprimat în procent anual din valoarea creditului total acordat*i calculat în conformitate cu art. 4 din Lege.(a) numele *i adresele p(r 'ilor contractante;(b) indicarea condi'iilor în care DAE poate fimodificat(;(c) valoarea, num(rul *i frecven'a sau datele pl('ilor pe care consumatorul trebuie s( leefectueze pentru rambursarea creditului, precum *i pentru dobând( *i alte costuri;(d) o list( a elementelor de cost prev(zute la art. 4

alin. (2) *i care revin consumatorului;(e) documenta'ia de credit specific(;

(B)Men  # iunil e obli gatorii prev zute de art. 8 dinLegea nr. 289/2004

(f) prevederile art. 11 („(1) Consumatorul aredreptul s( achite anticipat, integral sau par 'ial,obliga'iile sale rezultate din contractul de credit.(2) În cazul achit(rii anticipate a obliga'iilor salecontractuale, consumatorul are dreptul la oreducere echitabil( a costului creditului, stabilit(  propor 'ional cu perioada de utilizare a creditului

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 76/97

  76

respectiv”);(g) celelalte condi'ii esen'iale ale contractului decredit.

• Con$inutul informa$ional detaliat

1. Publ ici tatea ofertei de credit  

Legea nr. 289 din 24 iunie 2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice67 este o transpunere în dreptul român68 a Directivei nr. 87/102/CEE din 22 decembrie 1986 pentru armonizarea prevederilorlegislative, administrative *i de reglementare privind creditul pentru consum, modificat(  *icompletat( prin Directiva nr. 90/88/CEE din 22 februarie 1990 *i Directiva nr. 97/7/CE din 16februarie 1998.

Prima remarc( pe care un cititor atent o poate face, atunci când parcurge textul Legiinr. 289/2004 este aceea c(, în materie de credit pentru consum, legiuitorul român – pe modeluldirectivelor europene – nu a considerat suficient( prohibi'ia general( a publicit('ii în*el(toare,ci a optat pentru „în(sprirea” regimului aplicabil mesajului publicitar în acest domeniu. Astfel,în a doua parte a textului art. 5 din Lege se aminte*te faptul c(, *i în privin'a creditului pentruconsum, profesioni*tii sunt chema'i s(  „respecte prevederile Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, cu modific(rile *i complet(rile ulterioare”.

Textul art. 5 adaug( îns(: „scopul comercial al acestor informa'ii trebuie s( fi expusfoarte clar, prin folosirea limbajului obi*nuit”. Intr (m, dintr-o dat(, pe terenul unui regim mairiguros aplicat mesajului publicitar: pe de o parte, acesta trebuie s(  fac(  uz de termeniilimbajului comun, cu evitarea expresiilor de specialitate inaccesibile celui profan. Transpare deaici inten'ia legiuitorului de a-l pune la ad( post pe consumator de situa'iile în care ar fi „sedus”de un anun' publicitar care ascunde – prin omisiune ori prin eufemizare – pericolele ce decurgdin acceptarea ofertei de credit. Mai mult chiar, publicitatea f (cut(  creditului poate exploatavizibil credulitatea, nevoia de afectivitate, trebuin'ele fizice ale consumatorului etc. Or,informa'ia „livrat(” consumatorului trebuie s(  fie comprehensibil # , iar norma legal(  tinde ladisiparea – din interiorul anun'ului publicitar ori a ofertei de credit - a oric(rei obscurit('i oriambiguit('i. Prezentarea inteligibil(  a informa'iilor esen'iale înlesnesc elaborarea unuiconsim'(mânt „luminat”. Ceea ce ne permite s( conchidem c(, de*i prima faciae regula pare s( gestioneze regimul publicit('ii ofertei de credit, în realitate  pe terenul form#rii contractuluitrebuie s(  ne plas(m atunci când discut(m aceast(  reglementare, iar 'inta sa ultim(  este protejarea consim &#mântului „p(r 'ii slabe” la act. A*adar, legiuitorul – pe tiparul directiveloreuropene – a considerat insuficient(, în materia creditului pentru consum, interzicerea publicit('ii în*el(toare *i a impus, în cuprinsul art. 5 din Lege, o serie de reguli pozitive, ceoblig(  profesioni*tii creditului la inserarea unor men & iuni obligatorii în mesajul publicitar,respectiv în textul ofertei de credit. Vom analiza aceste reguli în cele ce urmeaz(.

2.  Formali smul i nformativ - no  # iune  

67  Publicat(  în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 611 din 6 iulie 2004 *i intrat(  în vigoare,conform art. 24 (2), la 6 luni de la data public(rii. În continuare Legea.

68 Aspect indicat expres în textul art. 24 (1) din Lege.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 77/97

  77

 Men & iunea obligatorie privind DAE. Potrivit art. 5 din Lege, orice ofert(  de credit pentru consum „trebuie s( men'ioneze DAE, în mod clar *i inteligibil”. DAE - dobânda anual # efectiv# - reprezint(, dup( cum se arat( în art. 2 lit. e), „costul total al creditului la consumator,exprimat în procent anual din valoarea creditului total acordat *i calculat în conformitate cu art.

4”.  Men & iunea obligatorie impus(  de Lege pentru orice anun'  publicitar ori ofert(  de credit pentru consum se refer (  la DAE *i indic(  inten'ia legiuitorului de a reprima dou(  tipuri de practici abuzive69: pe de o parte, profesioni*tii creditului pot încerca anun'area unui cost alcreditului relativ sc(zut, f (r (  a avertiza consumatorul asupra obliga'iei sale contractuale de a pl(ti taxe de examinare a dosarului, comisioane  i alte remunera & ii ale împrumut(torului, alc(ror cuantum spore*te substan'ial, în realitate, costul total al creditului contractat; or, în prezen'a art. 5 din Lege, o asemenea tentativ( a profesionistului este anulat(, DAE trebuind a fispecificat( în ofert( (respectiv în mesajul publicitar) expres *i inteligibil. 

Pe de alt(  parte, împrumut(torul ar putea indica o dobând(  calculat(  asupracapitalului împrumutat ini'ial, cu ignorarea inten'ionat( a faptul c( acest capital se diminueaz( succesiv în timp, prin frac'iunile ce vor fi rambursate e*alonat. Or, specificarea DAE furnizeaz( 

consumatorului o informa'ie obiectiv#: aceasta se determin( cu luarea în calcul a modalit('ilorde amortizare, în func'ie de rambursarea fiec(rei tran*e din suma ini'ial(.

 Men & iunile obligatorii prev# zute de art. 8 din Lege. Potrivit art. 8 din Legea nr.289/2004 textul scris al contractului de credit pentru consum trebuie s( prevad( expres: 

(a) numele *i adresele p(r 'ilor contractante (art. 8 lit. a) din Lege);(b) valoarea DAE, precum *i indicarea condi'iilor în care DAE poate fi modificat( 

(art. 8 lit. b) *i c) din Lege); textul este superfluu, dac( observ(m c(, deja în baza art. 5 dinLege, men'iunea privitoare la DAE trebuie s(  figureze în orice ofert(  de credit pentruconsum.Tautologia comis(  de legiuitor se explic(  simplu *i este de natur (  s(  nu pun(  într-olumin( prea favorabil( felul în care redactorii Legii st( pânesc conceptele elementare de drept privat: oferta de care face vorbire art. 5 este v(zut(, în chip bizar, drept „altceva” decâtcontractul final ca acceptare a respectivei oferte (un soi de document publicitar sau de„propunere” nejuridic(). Motiv pentru care – s(vâr *ind o eroare tehnic( evident( – legiuitorul prevede ca obligatorie men'ionarea DAE atât în ofert(, cât *i în „oferta acceptat(”.

(c) „o list( cu valoarea, num(rul *i frecven'a sau datele pl('ilor pe care consumatorultrebuie s( le efectueze pentru rambursarea creditului, precum *i pentru dobând( *i alte costuri.În cazul în care este posibil, va fi indicat(, de asemenea, valoarea total(  a pl('ilor efectuate”(art. 8 lit. d) din Lege). Asist(m din nou la amestecarea, în acela*i text legal, a dou(  tehnici juridice care ar fi trebuit s( r (mân( distincte: pe de o parte, primele date sunt elemente esen & ialeale contractului de credit pentru consum (ce 'in de nucleul acestuia, conturat prin lege); pe dealt( parte, men'ionarea valorii totale a pl('ilor este facultativ# (spre deosebire de elementele deesen'a contractului, a c(ror precizare este obligatorie). O singur ( problem(, totu*i: precizareaacestei „valori totale” este util( consumatorului pentru formarea unui consim'(mânt avizat. Dindou(, una: ori mergem pe ideea c( stipularea în contract a costului total al creditului (cum cereart. 8 lit. e)) este suficient( pentru informarea consumatorului *i atunci men'ionarea „valoriitotale a pl('ilor” nu mai este obligatorie. Ori consider (m – într-o variant( mai pu'in credibil( –c( stabilirea prin contract a valorii total a pl('ilor este *i ea obligatorie, dar atunci ea nu poate fi*i facultativ(  (indicat(, adic(  – în exprimarea legiuitorului – „în cazul în care este posibil”)!

69 A se vedea J. Calais - Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, cit. supra, p. 381-382.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 78/97

  78

Hilar, la urma urmelor, demersul redactorilor Legii, în art. 8 lit. d): o parte a acestor date este *iea „obligatorie”, dar numai „în cazul în care este posibil”…

(d) „o list(  a elementelor de cost prev(zute la art. 4 alin. (2) *i care revinconsumatorului” (art. 8 lit. e) din Lege);

(e) documenta'ia de credit specific( (art. 8 lit. f) din Lege);

(f) prevederile art. 11 devin *i ele men'iuni obligatorii

70

  (conform art. 8 lit. g) dinLege);(g) „celelalte condi'ii esen'iale ale contractului de credit, inclusiv clauzele prev(zute

în anexa nr. 1” (art. 8 lit. h) din Lege).

Ce este formalismul informativ? Conceptul descrie o tehnic#  perfec & ionat #  de protec & ie71  a consim'(mântului consumatorului la încheierea contractelor cu profesioni*tiicomer 'ului. Sorgintea sa este legal(: stabilirea cazurilor de formalism informativ *i a condi'iilorîn care informa'ia obligatorie trebuie furnizat(  consumatorilor r (mâne apanajul legiuitorului,care intervine prin intermediul legilor speciale apar 'inând dreptului consumului. Literaturafrancez(  de specialitate aranjeaz(  aceast(  nou(  specie de formalism când printre variantele

solemnit('ilor, când printre m(surile preventive de informare a consumatorilor (ca surs( legal # *i concret # a unei obliga'ii de informare). Credem c(  formalismul informativ este o variant # modern# , inovat #  a formalismului ad validitatem,  solemnitatea  i informarea obligatorieîmbinându-se într-un mod inedit, perfec & ionat în raport cu maniera tradi'ional(  de evitare aviciilor de consim'(mânt.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 289/2004, atât anun'urile publicitare, cât *i oferta decredit pentru consum trebuie s( con'in(, în mod obligatoriu, men'iunea privitoare la cuantumulDAE. Pentru ca textul legal s(  î*i ating(  finalitatea protectoare se impune cu necesitate caoferta de credit s( fie f (cut( în form# scris# , numai astfel putându-se vorbi despre respectareacerin'ei legale a men'iunii obligatorii. În al'i termeni: ori de câte ori legea impune inserareaunor men & iuni speciale, ea indic(  implicit, cu necesitate, respectarea formei scrise advaliditatem, întrucât doar astfel oferta formulat( de profesioni*tii creditului (sau ai comer 'uluiîn general) va satisface cerin'a legal(. Ra'ionamentul este simplu: despre men'iuni obligatorii putem vorbi numai în perimetrul formei scrise a contractului vizat72.

Consim &#mântul consumatorului este cel ocrotit prin regula instituit( de art. 5 (*i o parte din textul art. 8) din Lege; or, protejarea consim'(mântului la act este, din totdeauna, omarc(  a formei solemne. Dac(  am interpreta textul art. 5 din Lege în sensul instituirii uneirigori probatorii, am e*ua în absurd: înscrisul - instrumentum consemnând oferta – dac# exist #  – în m(sura în care nu con'ine men'iunea obligatorie a DAE, ar fi nul ca mijloc de dovad(;contractul de credit s-ar derula îns( mai departe, în caz de litigiu urmând a fi probat in extremis printr-alte mijloace decât înscrisul inform. Desigur, profesionistului i s-ar putea aplica amendacontraven'ional(  prev(zut(  de art. 17 din Lege, dar aceast(  rezolvare nu ar înlesni cu nimicsitua'ia consumatorului care a contractat în necuno*tin'( de cauz( *i al c(rui consim'(mânt afost unul neavizat. Prin urmare, nu de un formalism probator riguros are nevoie consumatorul

70 Potrivit art. 11, „(1) Consumatorul are dreptul s( achite anticipat, integral sau par 'ial, obliga'iile salerezultate din contractul de credit. (2) În cazul achit(rii anticipate a obliga'iilor sale contractuale, consumatorul aredreptul la o reducere echitabil(  a costului creditului, stabilit(  propor 'ional cu perioada de utilizare a credituluirespectiv”.

71 V. Magnier, Les sanctions du formalisme informatif,în „La Semaine Juridique” nr. 5/2004, p. 178.72  De altfel, potrivit art. 7 din Lege, contractele de credit pentru consum „vor fi redactate în scris, pe

hârtie sau pe alt suport durabil”.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 79/97

  79

la formarea contractelor de credit pentru consum, ci de un formalism ad validitatem, a c(ruinerespectare atrage, dup( cum se *tie, nulitatea absolut( a contractului în'eles ca negotium. Cutot ceea ce implic( aceasta, inclusiv repunerea p(r 'ilor în situa'ia anterioar ( contract(rii.

Prin rico*eu, a*adar, obligativitatea men'ion(rii DAE implic(  redactarea în form( scris(  ad validitatem a ofertei de credit. În spatele regulii de form(, întrez(rim o cerin'(  de

fond: forma scris( a ofertei trebuie s( con'in( informa'ii clare *i explicite privitoare la DAE, iarscopul ultim este cel al evit(rii unui consim'(mânt pripit *i neavizat. Cunoscând din starcuantumul DAE, consumatorul poate decide repudierea ori acceptarea respectivei oferte, putând-o compara cu oferta formulat( de alte institu'ii de credit *i putând evalua cu exactitateatât costul final al creditului, cât *i: 10. oportunitatea contract(rii acelui împrumut; 20. posibilitatea efectiv( de a face fa'(, financiar, costului total indicat de ofert(.

3. Concluzii

Conceptul de „formalism informativ” descrie o tehnic# perfec & ionat # de protec & ie aconsim'(mântului consumatorului la încheierea contractelor cu profesioni*tii comer 'ului.

Sorgintea sa este legal(: stabilirea cazurilor de formalism informativ *i a condi'iilor în careinforma'ia obligatorie trebuie furnizat(  consumatorilor r (mâne apanajul legiuitorului, careintervine prin intermediul legilor speciale apar 'inând dreptului consumului. Potrivit art. 5 dinLegea nr. 289/2004, atât anun'urile publicitare, cât *i oferta de credit pentru consum trebuie s( con'in(, în mod obligatoriu, men'iunea privitoare la cuantumul DAE. Pentru ca textul legal s( î*i ating(  finalitatea protectoare se impune cu necesitate ca oferta de credit s(  fie f (cut(  în form#  scris# , numai astfel putându-se vorbi despre respectarea cerin'ei legale a men'iuniiobligatorii.

•  Sumar

1. Publicitatea ofertei de credit2.  Formalismul informativ - no'iune3. Concluzii

•  Chestionar(1) Ce se în'elege prin „formalism informativ”?(2) Ce tip de sanc'iune se dovede*te a fi eficient(, în ipoteza înc(lc(rii de c(tre

 profesionist a formalismului informativ impus de lege?

•  Bibliografie modul Bibliografie obligatorie: J. Goicovici, Protejarea consim &#mântului p#r  & ii slabe prin Legea nr.

289/2004; privind regimul juridic al creditelor pentru consum, în “Dreptul” nr. 8/2005, p. 12-46. 

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 80/97

  80

MODULUL XIV.OBLIGAIA DE SECURITATE

•  Scopul %i obiectivele

Modulul alocat obliga'iei de securitate î*i propune, pentru început, o prezentare a istoricului acestei no'iuni, urmat( de o prezentare a cauzelor exoneratoare de r # spundere în dreptul românal consumului *i de o analiz( a no'iunii de “risc de dezvoltare”. De asemenea, va fi investigat(  posibilitatea consumatorului de a pretinde desp(gubiri în temeiul r (spunderii contractuale sauextracontractuale, ori al altui regim special de r (spundere. Prin parcurgerea modulului,studentul va fi apt s( disocieze în practic( situa'iile în care este aplicabil( reglementarea legal( relativ( la neexecutarea obliga'iei de securitate a produselor, de cazurile în care nu aceasta esteincident(, ci, eventual, cea relativ( la obliga'ia legal( de conformitate a produselor.

•  Scurt! recapitulare a conceptelor prezentate anterior

 formalism informativ = tehnic( perfec'ionat( de protec'ie a consim'(mântului consumatorului laîncheierea contractelor cu profesioni*tii comer 'ului, de sorginte legal(: stabilirea cazurilor deformalism informativ *i a condi'iilor în care informa'ia obligatorie trebuie furnizat( consumatorilor r (mâne apanajul legiuitorului, care intervine prin intermediul legilor specialeapar 'inând dreptului consumului. Potrivit art. 5 din Legea nr. 289/2004, atât anun'urile publicitare, cât *i oferta de credit pentru consum trebuie s(  con'in(, în mod obligatoriu,men'iunea privitoare la cuantumul DAE. Pentru ca textul legal s(  î*i ating(  finalitatea protectoare se impune cu necesitate ca oferta de credit s(  fie f (cut(  în  form#  scris#, numaiastfel putându-se vorbi despre respectarea cerin'ei legale a men'iunii obligatorii.

• Schema logic! a modului

R $SPUNDEREA SPECIAL$ PENTRU PRODUSELE CU DEFECTE – CAUZE DE NEIMPUTABILITATE

(1) nu produc#torul  este cel care a pus bunul în circula'ie;(a) Cauze de neimputabi l itatea prejudiciului   (2) produsul nu a fost fabricat  pentru a fi comercializat sau

 pentru orice alt( form( de distribu'ie în scop economic.(1) defectul care a generat paguba nu a existat  la data lacare produsul a fost pus în circula'ie sau a ap(rut ulterior punerii în circula'ie a produsului din cauze neimputabile

 produc(torului (situa'ia include fapta victimei / fapta unuiter ');

(b) Cauze de neimputabi l itatea defectului  

(2) paguba se datoreaz( respect #rii unor condi & iiobligatorii impuse de reglement(rile emise de autorit('ilecompetente.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 81/97

  81

RISCUL DE DEZVOLTARE – ELEMENTELE DEFINIIEI

(1) Riscul de dezvoltare este un anumi t tip de defect . (2) Defectul purtând aceast( denumire trebuie s  f i existat la data puneri i bunului încircula  # ie. 

(3) Defectul se datoreaz  nivelul ui cuno $ti n  # elor $ti in  # ifice $i tehn ice de la momentul punerii produsului în circula'ie. 

•  Con$inutul informa$ional detaliat

1. I stori c

Autonomizarea unei obliga & ii speciale de securitate s-a constituit într-un r (spuns la oform(  modern( de angoas(: cea legat( de rela'ia consumatorului cu profesioni*tii comer 'ului.Obliga'ia de securitate apare, în prima sa variant(, în jurul anului 1911, ca fiind o specie deobliga'ie contractual( prezent( ca element esen'ial73 în conven'iile de munc( mai întâi, apoi în

cele de transport de persoane74

. De ce era nevoie de o obliga & ie contractual #  special(? În principiu, pentru c(, de pe pozi'ia consumatorului creditor al obliga'iei, r (spundereacontractual(  este mult mai u*or de antrenat decât varianta delictual( a responsabilit('ii civile,*tiut(  fiind dificultatea cu care poate fi dovedit(  culpa, în cazul ultimeia. În plus, obliga'iaamintit(  urma s(  fie una de rezultat. Din dou( motive: pe de o parte, victima era scutit(  de proba culpei transportatorului, fiind suficient s( dovedeasc( paguba. Pe de alt( parte, a vorbidespre o simpl(  îndatorire de pruden'(  *i diligen'(, în privin'a societ('ilor de transport de persoane, - care î*i propuseser ( aceast( activitate ca scop juridic, - ar fi fost un nonsens *i ar fi plasat victimele accidentelor pe un teren extrem de neprielnic desp(gubirilor. Jurispruden'afrancez( a extins domeniul obliga'iei de securitate asupra tuturor cazurilor în care victimei i-arfi fost imposibil s(  fac(  proba vinov('iei comerciantului. Astfel, obliga'ia în discu'ie a fost

impus(, pe care pretorian(  *i uneori legislativ(, proprietarilor ori exploatan'ilor de hoteluri,restaurante, piscine, cluburi de echita'ie, s(li de spectacole, cluburi sportive, patinoare, agen'iide voiaj *. a. Treptat, în dreptul privat francez s-a asistat la o decontractualizare a obliga'iei desecuritate: nu numai contractan'ii, dar *i cei care erau ter 'i fa'(  de contractul încheiat cucomerciantul urmau a fi desp(gubi'i de c(tre acesta din urm(, în ipoteza prejudicierii lor prinintermediul produselor defectuoase. Cazul „trec(torului inocent”, ori al rudelor cump(r (toruluide produse, r (ni'i sau leza'i într-un alt mod de bunul defect intrau, de acum, în categoriavictimelor cu drept de desp(gubire în temeiul obliga'iei de securitate75.

73

  Clauzele de ner (spundere inserate de profesioni*ti sunt ineficace, fiind tentative de extirpare dincontract a unui element esen'ial.74 Este de esen'a contractului de transport de persoane ducerea pasagerilor în siguran &#  la destina'ie. În

absen'a acestei obliga'ii, c(l(torii nu ar fi contractat cu transportatorul, re'inea în 1911 Curtea de Casa'ie francez(:H., L., J. Mazeaud, Fr. Chabas, Leçons de droit civil, tome II, 1re volume, Les Obligations, 9e éd., Montchrestien,Paris, 1999, p. 397 *i urm. A se vedea *i I.- F. Popa, Obliga & ia de securitate – mijloc de protec & ie aconsumatorului, în „Dreptul” nr. 3/2003, p. 59-76.

75 Explica'ia figureaz( expressis verbis de abia în hot(râri precum: Curtea de Casa'ie francez(, camera Icivil(, decizia din 20 martie 1989; decizia din 17 ianuarie 1995, citate dup(  P. Jourdain,  Note, în „Le Dalloz.Recueil” nr. 25/1995, p. 350-358.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 82/97

  82

2. R spunderea special  pentru produsele cu defecte. Cauze de exonerare der spundere

Potrivit Directivei nr. 85/374/EEC din 25 iulie 1985 privind r (spunderea produc(torului, un produs este defectuos atunci când nu ofer ( securitatea la care consumatorul

se poate a*tepta în mod legitim, defini'ie reluat( în linii mari de legiuitorul nostru în textul art.2 (1) din Lege76. De*i fondat( pe orice altceva decât elementul - culp(, r (spunderea instituit( deDirectiv( nu era menit( s( se transforme într-o „povar (” mult prea greu de dus de umerii - *ia*a „fragiliza'i” de regulile stricte ale regimului concuren'ei legale - ai fabrican'ilor de bunuri.Responsabilitatea pentru produsele defectuoase este supus(, mai întâi, unei duble condi'iitemporale:

(i) pe de o parte, aceasta se stinge la scurgerea unui termen de 10 ani de la data punerii produsului în circula'ie (art. 11 din Lege)77. Un termen criticabil, f (r (  îndoial(, - îns( doar de pe pozi'ia consumatorului (întrucât majoritatea pagubelor intervin în practic(  dup( expirarea acestei durate), nu *i din perspectiva fabrican'ilor, elibera'i de r (spunderea special( dup( 10 ani (se 'ine cont, în fond, de faptul c( fiecare produs nu este decât rezultatul unei etape,

- adesea dep(*it( mai târziu, - în evolu'ia *tiin'ei *i tehnicii);(ii) pe de alt( parte, ac'iunea în repara'ie se prescrie într-un termen de 3 ani de la datala care victima a luat sau ar fi putut lua la cuno*tin'( despre existen'a pagubei, a defectului *i aidentit('ii produc(torului (art. 11 din Lege, reluând termenul indicat de Directiv().

Produc(torul nu este r (spunz(tor dac(  dovede*te absen'a defectului în momentul punerii în circula'ie a bunului sau na*terea defectului posterior acestui moment; fabricantul nur (spunde dac(  aduce proba faptului c( nu el este la originea punerii bunului în circula'ie, c(  produsul nu a fost destinat vânz(rii *i distribu'iei comerciale, ori c(  defectul rezult(  dinrespectarea regulilor legale imperative în vigoare. I se mai d(  *ansa produc(torului s( dovedeasc(  interven'ia faptei victimei – drept cauz( a prejudiciului (art. 8 din Lege) – ceea cerespect( tradi'ia dreptului civil continental, unde culpa victimei exonereaz( de r (spundere. Nutrebuie, totu*i, s( ne l(s(m în*ela'i de termenii folosi'i: în fond, foarte rar s-ar putea ajunge laexonerarea total( a produc(torului pe acest temei, odat( ce defectul exist(; mai degrab(, c(tre odiminuare a r (spunderii trebuie s( ne orient(m aici.

Cauzele de neimputabilitate au fost expres *i limitativ ar (tate în textul art. 7 (1) lit. a) – d) *i f) din Lege. În esen'(, vorbim aici despre dou( tipuri de cauze de neimputabilitate78:

(a) Cauze de neimputabilitate a prejudiciului, însumând urm(toarele situa'ii:- nu produc#torul este cel care a pus bunul în circula & ie (art. 7 (1) lit. a) din Lege).

Foarte pe scurt, lucrurile stau astfel: în baza unei prezum'ii simple, produc(torul este considerat – pân(  la proba contrar (, adus( de acesta – a se afla la originea punerii bunului în circula'ie. No'iunea „punerii în circula'ie” a unui produs trimite la desesizarea voluntar ( de bun, ceea ceînseamn(  c(, ori de câte ori intrarea în posesia produsului a avut loc f (r (  consim'(mântulfabricantului, ultimul va fi exonerat de r (spundere. Ipoteze ale ivirii acestui caz în practic( pot

76 Art. 2 (1) lit. d) din Lege: „produs cu defecte - produsul care nu ofer ( siguran'a la care persoana esteîndrept('it(  s(  se a*tepte, 'inându-se seama de toate împrejur (rile, inclusiv de: 1. modul de prezentare a

 produsului; 2. toate utiliz(rile previzibile ale produsului; 3. data punerii în circula'ie a produsului”.77 Textul Legii reia preciz(rile Directivei, la fel cum procedase *i legiuitorul francez.78 Pentru detalii, trimitem la F. Collart Dutilleul, Ph. Delebecque, Contrats civils et commerciaux, Précis

Dalloz, 4e édition, Paris, 1998, p. 242-243.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 83/97

  83

fi, de pild(: cazul prejudicierii unui angajat al produc(torului, de c(tre un produs defectuos, maiînaintea punerii lui în circula'ie; cazul în care paguba intervine în contextul în care, odat( depistat viciul, fabricantul a încredin'at bunurile unei societ('i specializate, pentru a fi distruse,iar aceasta le pune în circula'ie f (r ( *tirea sa etc.

- produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat sau pentru orice alt # form# dedistribu & ie în scop economic (art. 7 (1) lit. c) din Lege). Prevederea legal( vizeaz(, de exemplu,cazul bunurilor destinate exclusiv procedurilor experimentale, dar nu *i pe cel al e*antioanelorgratuite oferite pentru atragerea, fidelizarea ori recompensarea clientelei. 79 Doar o observa'ie,odat(  ajun*i în acest punct: Legea reia, pe segmentul cauzelor exoneratoare de r (spundere, prevederile Directivei C.E.E. din 25 iulie 1985 privind r (spunderea pentru produse defectuoase;or, textul Directivei este u*or tautologic: cazul în care produsul nu a fost destinat distribu'ieicomerciale nu este o veritabil(  cauz(  autonom(  de neimputabilitate, ci doar o variant(  aipotezei în care produc(torul nu a pus produsul în circula'ie – deja vizat( de art. 7 lit. a) dinDirectiv(  (respectiv art. 7 (1) lit. a) din Legea român(). De*i reduntant, textul lit. c) vine s( atrag( aten'ia – în mod util, poate, - asupra uneia din modalit('ile concrete ale ivirii cauzei de

neimputabilitate prev(zute deja la lit. a).(b) cauze de neimputabilitate a defectului. Dou( situa'ii pot fi aici încadrate:- defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus în

circula & ie sau a ap#rut ulterior punerii în circula & ie a produsului din cauze neimputabile produc#torului (art. 7 (1) lit. b) din Lege). Din nou asist(m, *i în acest caz, la solicitarea unei probe din partea produc(torului, care s(  'inteasc(  la r (sturnarea prezum'iei simple deimputabilitate a pagubei. Misiunea fabricantului nu este deloc facil(, pentru c(, pe teren probator, el va trebui s(  arate c( defectul nu î*i are originea în sfera sa de produc'ie. Textullegal nu las( loc pentru dubii: dac( se poate aprecia c( defectul ce a cauzat paguba s-a n(scutulterior  punerii bunului în circula'ie, fabricantul produsului nu va fi 'inut responsabil. Situa'ii practice de interven'ie a acestui caz de ner (spundere pot fi, de exemplu, cele în care defectulap(rut este rezultatul gre*itei manipul(ri sau transport(ri a bunului, de c(tre distribuitor sautransportator. Redundant, pe alocuri, dar *i inconsecvent este *i cazul de neimputabilitate a pagubei prev(zut la lit. b). !i aceasta, întrucât implic(  adesea dovada interven'iei unei cauzestr (ine (fapta victimei, fapta unui ter '), la care trimite oricum art. 8. Utilitatea textului legal poate fi salvat(, eventual, prin prisma faptului c(  acest caz exonerator intervine uneori *i înabsen'a faptei victimei: ipoteza viciilor ap(rute în cursul exploat(rii normale a bunului este *iea aici vizat(.

- paguba se datoreaz# respect #rii unor condi & ii obligatorii impuse de reglement #rileemise de autorit #& ile competente  (art. 7 (1) lit. d) din Lege). Aceast(  cauz( de ner (spundereare, totu*i, un teren de aplicare extrem de strict. În urm(torul sens: nu este suficient ca produsuls(  fi fost fabricat cu respectarea normelor legale imperative existente ori s(  fi f (cut obiectulunei autoriza'ii administrative. Este, în acela*i timp, necesar ca produc(torul s( fi monitorizat(în cei zece ani de la punerea bunului în circula'ie la care face trimitere textul art. 11) evolu'ia

79 Acest tip de practici se încadreaz(, de fapt, în „orice alt( form( de distribu'ie în scop economic”, pentrucare fabricantul este 'inut a r (spunde. A se vedea, pentru analiza unor spe'e de dreptul consuma'iei implicând

 producerea de pagube prin intermediul e*antioanelor gratuite distribuite clien'ilor, A. Laude, La responsabilité des produits de santé, în „Le Dalloz. Recueil”, nr. 18/1998, Chronique, p. 193.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 84/97

  84

 bunului pe pia'( *i apari'ia posibilelor defecte. Supravegherea urmat( de retragerea bunului de pe pia'(, odat( intervenite în practic( efectele nocive ale produsului *i de avizarea prin mass-media a consumatorilor asupra riscurilor atrase de achizi'ionarea produsului compromis.80 

Rezumând, constat(m c(  Legea face implicit vorbire – pe modelul Directiveieuropene – despre dou( prezum'ii simple aplicate produc(torului: o prezum & ie de imputabilitate 

(raportul de cauzalitate dintre prejudiciu *i defectul bunului s-ar datora, pân( la proba contrar (, produc(torului, întrucât a 'inut de voin'a sa) *i o  prezum & ie de implicare  (raportul decauzalitate, în'eles în sens material, între pagub(  *i defectul produsului intervine datorit( activit('ii produc(torului).

3. Riscul de dezvoltare

Legea nr. 240 din 7 iunie 2004 privind r (spunderea produc(torilor pentru pagubelegenerate de produsele cu defecte81, atunci când face vorbire despre împrejur (rile speciale încare produc(torul este exonerat de r (spundere, enumer (  la lit. e) *i cazul în care „nivelulcuno*tin'elor *tiin'ifice *i tehnice existent la momentul punerii în circula'ie a produsului nu i-a

 permis depistarea defectului în cauz(”. Jurispruden'a francez( nume*te aceast( situa'ie „risc dedezvoltare” *i îi consacr (  o detaliere nuan'at(  *i atent(  a elementelor definitorii. În dreptulnostru, no'iunea a fost reglementat( legal înc( din anul 200282. Prin amintita no'iune s-a în'elesuneori un „risc societar”, respectiv un „risc inevitabil în condi'iile progresului tehnic”, ceea ceo apropie nepermis – în opinia noastr ( – de situa'ia riscurilor contractuale *i de cea a riscurilor propriet('ii. Confundarea riscului de dezvoltare cu „suportarea unui prejudiciu” ori cu„plasarea costurilor pe umerii persoanei r (spunz(toare” ne îndep(rteaz(  de esen'a acesteino'iuni. Riscul de dezvoltare descrie, în viziunea noastr (, un defect aparte al bunului, a c(ruiexisten'(  nu este acoperit(  de r (spunderea special(  reglementat(  de lege. Prin „risc dedezvoltare” se în'elege, deci, defectul unui produs, existent la momentul punerii acestuia încircula'ie, dar care a fost imposibil de detectat de c(tre produc(tor, datorit(  niveluluicuno*tin'elor *tiin'ifice *i tehnice din acel moment.Aprecierea existen'ei riscului de dezvoltarese fondeaz(  pe criteriul  stadiului atins de cuno tin & ele  tiin & ifice  i tehnice de la momentul punerii bunului în circula & ie.

4. ConcluziiUrm(toarele concluzii pot fi formulate, pe marginea celor de mai sus:(1) potrivit Directivei, un produs este defectuos atunci când nu ofer (  securitatea la

care consumatorul se poate a*tepta în mod legitim, defini'ie reluat(  în linii mari de legiuitorulnostru în textul art. 2 (1) din Lege;

80  Dup(  cum solicit(  art. 4 (2) din Legea nr. 245 din 9 iunie 2004 privind securitatea general (  a

 produselor (publicat( în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 565 din 25 iunie 2004).81 Publicat( în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 552 din 22 iunie 2004 *i intrat( în vigoare la30 de zile de la data public(rii, cu excep'ia câtorva articole (care vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007). Încontinuare Legea. Potrivit art. 18 din Lege, pe data intr (rii sale în vigoare se abrog( prevederile art. 42 - 42 pct. 7din Ordonan'a Guvernului nr. 21/1992 privind protec'ia consumatorilor, republicat(  în „Monitorul oficial alRomâniei”, partea I, nr. 75 din 23 martie 1994, cu modific(rile *i complet(rile ulterioare. Textul art. 42 pct. 2 lit.e) prevedea *i el exonerarea produc(torului în temeiul „riscului de dezvoltare”.

82 Prin Legea nr. 322 din 27 mai 2002 (publicat( în „Monitorul oficial al României”, partea I, nr. 408 din12 iunie 2002), care modifica *i completa capitolul 8 din Ordonan'a Guvernului nr. 21/1992 privind protec'iaconsumatorilor.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 85/97

  85

(2) r (spunderea pentru produse este o form( obiectiv( de r (spundere, deta*at( totalde elementul – culp( *i independent( de orice element subiectiv 'inând de starea de con*tiin'( a produc(torului;

(3) riscul de dezvoltare descrie un defect aparte al bunului, a c(rui existen'( nu esteacoperit( de r (spunderea special( reglementat( de lege; în atare situa'ii, defectul produsului se

datoreaz(  nivelului cuno*tin'elor *tiin'ifice *i tehnice de la momentul punerii produsului încircula'ie; (4) obliga'ia produc(torului de urm(rire (supraveghere) a produselor pe pia'( implic( 

luarea unor m(suri de preven'ie a viitoarelor pagube, în prezen'a unui defect descoperit îninteriorul termenului de 10 ani în care se stinge obliga 'ia fabricantului de garan'ie a securit('ii produselor, potrivit. art. 11 din Legea nr. 240/2004;

(5) obliga'ia de retragere a bunurilor defectuoase este dublat(  de o obliga & ie deinformare a consumatorilor asupra periculozit('ii depistate a produsului, astfel încât acestora s( li se dea *ansa de a evita achizi'ionarea sa în viitor.

•  Sumar

1. Istoric2. R (spunderea special(  pentru produsele cu defecte. Cauze de exonerare der (spundere3. Riscul de dezvoltare4. Concluzii

•  Chestionar

(1) Ce deosebiri remarca'i între sfera de aplicare a garan'iei legale de conformitate a produselor(a) *i garan'ia de securitate a produselor (b)?

(2) Ce se în'elege prin „risc de dezvoltare”?

(3) Dac( ac'iunea reclamantului consumator întemeiat( pe neexecutarea de c(tre produc(tor aobliga'iei de securitate a fost respins( (din diferite motive), poate acesta s( introduc( ulterior onou(  ac'iune pentru recuperarea aceluia*i prejudiciu, întemeiat(  îns(  pe un remediu de dreptcivil (cum ar fi viciile ascunse ale lucrului, de pild()? Argumenta'i.

•  Bibliografie modul 

Bibliografie obligatorie:  J. Goicovici, Dreptul consuma & iei, Ed. Sfera Juridic# , Cluj-Napoca,

2006, p. 138-172.Bibliografie facultativ(: J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000, p. 274-289 ; Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Ed. ArmandColin, Paris, 2005, p. 191-212 ; J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996, p. 282-285.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 86/97

  86

III. Anexe

•  Bibliografia complet! a cursului

A. MONOGRAFII, TRATATE, MANUALE, CULEGERI DE PRACTIC$  JUDICIAR $ 

COMENTAT$ 

K.R. Abbolt, N. Pendlebury, Business Law, edi'ia a VI-a, DP Publications, Londra, 1993;P.-H. Antonmattei, J. Raynard, Droit civil. Contrats spéciaux, Litec, Paris, 1997;J. Beauchard, Droit de la distribution et de la consommation, P.U.F., Paris, 1996;A. Bénabent, Les obligations, Montchrestien, Paris, 1999;J. Calais-Auloy, Fr. Steinmetz, Droit de la consommation, 5e édition, Dalloz, Paris, 2000;H. Capitant, Fr. Terré, Y. Lequette, Les grands arr )ts de la jurisprudence civile, tome 2, Obligations.Contrats spéciaus. S ,retés, 11e édition, Dalloz, Paris, 2000;J. Carbonnier, Flexible Droit, 10e édition, L.G.D.J., Paris, 2001;J. Carbonnier, Droit civil. Les obligations, Presses Universitaires de France, Paris, 1995;J. Carbonnier, Sociologie juridique, Librairie Armand Colin, Paris, 1972;

D. Chiric!, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Volumul I, Vânzarea  i schimbul, Editura C. H.Beck, Bucure*ti, 2008;D. Chiric!, Contractele speciale civile i comerciale, vol. I, Editura Rosetti, Bucure*ti 2005;P. Corrigan, The Sociology of Consumption, SAGE Publications, Londra, 1997;D.V. Davidson, B.E. Knowless, L.M. Forythe, R.R. Jespersen, Comprehensive Business Law. Principles and Cases, Kent Publishing Company, Boston, 1987;W. Doise, J.-C. Dechamps, G. Mugny, Psihologie social # experimental # , Polirom, Ia*i, 1999;D. Ferrier, Droit de la distribution, deuxi,me édition, Litec, Paris, 2000;J. Ghestin, Traité de droit civil. La formation du contrat, L.G. D.J., Paris, 1993;P. Greffe, Fr. Greffe, La publicité et la loi, septi,me édition, Litec, Paris, 1990;J. Huet, Traité de droit civil. Les principaux contrats spéciaux, L.G.D.J., Paris, 1996;B. Jaluzot, La bonne foi dans les contrats, Dalloz, Paris, 2001;

B. Lestrade, Publicité et promotion des ventes, Les Publications Fiduciaires, Paris, 1995;A. Levasseur, Les contrats en droit américain, Dalloz, Paris, 1996;L. Leveneur, 10 ans de jurisprudence commentée, 1990-2000, 0ditions du Juris-Classeur, Paris, 2001;Ph. Malaurie, L. Aynés, Cours de droit civil. Les obligations, tome IV, Cujas, Paris, 1997;H. ,L., J. Mazeaud, Fr. Chabas, Leçons de droit civil, tome I, premier volume, Introduction ' l'étudedu droit, 11e édition par Fr. Chabas, Montchrestien, Paris, 1996;H., L. ,H. Mazeaud, Fr. Chabas,  Leçons de droit civil, tome II, premier volume, Obligations, 9eédition par Fr. Chabas, Montchrestien, Paris, 1998;Y. Picod, H. Davo, Droit de la consommation, Armand Colin, Paris, 2005; L. Pop, Drept civil român. Teoria general # a obliga & iilor, Lumina Lex, Bucure*ti, 1998;G. Ripert, R. Roblot, Traité de droit commercial, par Ph. Delebecque, M. Germain, tome 2, 16e édtion,L.G.D.J., Paris, 2000;

C-tin Teleag!,  Armonizarea legislativ#  cu dreptul comunitar în domeniul dreptului civil. Cazulr # spunderii pentru produsele defectuoase, Rosetti, Bucure*ti, 2004;Fr. Terré, Ph. Simpler, Y. Lequette, Droit civil. Les obligations, Dalloz, Paris, 1996;Ph. le Tourneau, L. Cadiet, Droit de la responsabilité et des contrats, Dalloz, Paris, 2000;I. Turcu, L. Pop, Contractele comerciale, vol. I, Formarea contractelor, Lumina Lex, Bucure*ti, 1997;S. Valory,  La potestativité dans les relations contractuelles, Presses Universitaires d'Aix-Marseille,1999;P. Vasilescu, Relativitatea actului juridic civil, Rosetti, Bucure*ti, 2003;M. Villey, La formation de la pensée juridique moderne, Presses Universitaires de France, Paris, 2003;

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 87/97

  87

A. Weill, Fr. Terré,  Droit civil. Les obligations, 4 ,me édition, Dalloz, Paris, 1987;***, L'argent et le droit, „Archives de la Philosophie du Droit”, tome 42, Dalloz, Paris, 1998;***, Le droit et l'immateriel, Archives de la Philosophie du Droit”, tome 43, Dalloz, Paris, 1999;***, L'Obligation, „Archives de la Philosophie du Droit”, tome 44, Dalloz, Paris, 2000;***, Le consommateur et ses contrats, 0ditions du Juris-Classeur, Paris, 1999.

B. ARTICOLE, STUDII ÎN VOLUME COLECTIVE

A. Batteur, La protection illusoire du consommateur, în „Le Dalloz. Recueil” 1996, p. 82 *i urm.;D. Bureau, Remarques sur la codification du droit de la consommation, în „Le Dalloz. Recueil” 1994,Chroniques, p. 291 *i urm.,J. Calais-Auloy,  L'influence du droit de la consommation sur le droit civil des contrats, în „Revuetrimestrielle de droit civil” nr. 2/1994, p. 239 *i urm.;J. Calais-Auloy, Ne mélangeons plus conformité et sécurité, în „Le Dalloz. Recueil” 1993, Chroniques, p. 130 *i urm.;C. Carreau, Publicité et escroquerie, în „Le Dalloz. Recueil” 1996, Chroniques, p. 257 *i urm.;

C. Carreau, Publicité et hyperbole, în „Le Dalloz. Recueil” 1995, Chroniques, p. 225 *i urm.;Fr. Chabas, L´obligation d information médicale en danger, JCP 2000.I.202;P. Chazal, Le consommateur existe-t-il?, în „Le Dalloz. Recueil” 1997, Chroniques, p. 260 *i urm.;P. Chazal, Le contrainte économique: violence ou lésion?, în „Recueil Dalloz” 2001, p. 879-882;D. Chiric!,  Principiul libert #& ii de a contracta  i limitele sale în materie de vânzare-cump#rare, în„Revista de drept comercial” nr. 5/1999, p. 44-49;D. Chiric!, Obliga & ia de informare  i efectele ei în faza precontractual #  a vânz#rii-cump#r #rii, în„Revista de drept comercial” nr. 7-8/1999, p. 50-58;M. Favero, La standardisation contractuelle, enjeu de pouvoir entre les parties et de compétition entre syst .mes juridiques, RTDcom. 2003, p. 429 *i urm.;J. Flour, Quelques remarques sur l'évolution du formalisme, în „0tudes offertes 3 G. Ripert”, tome I,L.G.D.J., Paris, 1950;

E. Gabrielli,  Il contratto e l'operazione economica, în „Rivista di diritto civile” Padova nr. 2/2003, p.95 *i urm.;P. Gallo, Buona fede oggettiva e transformazioni del contratto, în „Rivista di diritto civile” Padova nr.2/2002, p. 239 *i urm.;P.-Y. Gautier, Contre Bentham: l'inutile et le droit, în „Revue trimestrielle de droit civil” nr. 4/1995, p.797 *i urm.;P.-Y. Gautier, Contrats spéciaux. L'inutile et le droit (suite), în „Revue trimestrielle de droit civil” nr.1/1996, p. 190 *i urm.P.-Y. Gautier, Contrats spéciaux. L'inutile et le droit (suite), în „Revue trimestrielle de droit civil” nr.2/1998, p. 397 *i urm.;P.-Y. Gautier, Contrats spéciaux. L'inutile et le droit (suite), în „Revue trimestrielle de droit civil” nr.1/1999, p. 127 *i urm.;

Ch. Jamin,  Plaidoyer pour le solidarisme contractuel, în „Le contrat au début du XXIe si,cle. 0tudesoffertes 3 Jacques Ghestin”, L.G.D.J., Paris, 2001, p. 441 *i urm.;Ch. Jamin,  La réticence dolosive, l'obligation d'information et la bonne foi dans la formation ducontrat, Note sous Cass. 1re civ. 3 mai 2000, în „La Semaine Juridique” nr. 15-16/2001, p. 757 *i urm.;L. Josserand,  Aperçu général des tendances actuelles de la théorie des contrats, în „Revue trimestriellede droit civil” 1937, p. 1-30;Ph. Jourdain, G. Viney,  L´indemnisation des accidents médicaux: que peut faire la Cour deCassation?, JCP 1997.I.4016;X. Lagarde, Office du juge et ordre public de protection, JCP 2001.I.312;

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 88/97

  88

Ch. Larroumet, Obligation essentielle et clause limitative de responsabilité, în „Le Dalloz. Recueil”1997, Chroniques, p. 145 *i urm.;Ch. Larroumet, L´indemnisation de l´aléa thérapeutique, în „Le Dalloz. Recueil” 1999, Chroniques, p.33 *i urm.;B. Lecourt, Les loteries publicitaires: la déception a-t-elle un prix?, JCP 1999. I. 155;V. Magnier, Les sanctions du formalisme informatif, JCP 2004.I.106;

C. Manara, Redaction des contrats de vente via internet: quelques indications, „Recueil Dalloz” nr.11/2003, p. 304-309;D. Mazeaud,  Loyauté, solidarité, fraternité: la nouvelle devise contractuelle?, în „L'avenir du droit.Mélanges en hommage 3 François Terré”, Dalloz, Presses Universitaires de France, 0ditions du Juris-Classeur, Paris, 1999, p. 603 *i urm.;D. Mazeaud, Les vices de la protection du consentement du consommateur, Note sous Cass. 1re civ., 17 juill. 2001, în „Le Dalloz. Recueil” nr. 1/2002, p. 71 *i urm.;J. Mestre, Observation, De l'acceptation de certaines clauses du contrat, în „Revue trimestrielle dedroit civil” nr. 2/1992, p. 389 *i urm.;J. Mestre, Observation, Les documents contratuels, în „Revue trimestrielle de droit civil” nr. 1/1997, p.118 *i urm.;J. Mestre, Observation,   La force contractuelle de certains documents publicitaires, în „Revue

trimestrielle de droit civil” nr. 2/1998, p. 363;J. Mestre,  De l'interdiction de se contradire au détriment d'autrui, în „Revue trimestrielle de droitcivil” nr. 1/2002, Chroniques,  p. 93 *i urm.;G. Paisant, Les clauses abusives et la présentation des contrats dans la loi du 1er février 1995, în „LeDalloz. Recueil” 1995, Chroniques, p. 99 *i urm.;G. Paisant, Essai sur la notion du consommateur en droit positif, JCP 1993.I.3655;G. Paisant,  A la recherce du consommateur – pour en finir avec l´actuelle confusion née del´application du crit .re du „rapport direct”, JCP 2003.I.121;G. Paisant, M. Caraballo Fidalgo, Premi.re interprétation par la CJCE de la directive du 5 avril 1993relative aux clauses abusives, „La Semaine Juridique” nr. 15-16/2001, p. 768-772;G. Paisant,  Le consommateur protégé par la directive du 5 avril 1993 sur les clauses abusives est une personne physique, „La Semaine Juridique” nr. 12/2002, p. 555-558;

G. Paisant, La notion de consommateur protégé contre les clause abusives, „La Semaine Juridique” nr.31-35/2002, p. 1459-1461;G. Paisant,  L'ambiguité d'une clause dans un contrat conclu avec un consommateur peut lui conférerun caract .re abusif , „La Semaine Juridique” nr. 47/2001, p. 2160-2162;L. Pop, Riscul de dezvoltare, în „Studia Universitatis Babe*-Bolyai. Jurisprudentia” nr. 1/2003, p. 27 *iurm.;I.-F. Popa, Reprimarea clauzelor abuzive, în „Pandectele române” nr. 2/2004, p. 194 *i urm.;E. Scoditti,  Regole di efficacia e principio di correttezza nei contratti del consumatore, „Rivista didiritto civile” (Padova) nr. 1/2006, Dottrina, p. 119 *i urm.;C. Thibierge – Guelfucci,  Libres propos sur la transformation du droit des contrats, în „Revuetrimestrielle de droit civil” nr. 2/1997, p. 366 *i urm.;M. Trochou,  La protection des consommateurs, în „Le Dalloz. Recueil” 1999, Chroniques, p. 81 *i

urm.;P. Vasilescu,  Résponsabilité médicale – Action de vie dommageable – Préjudices moral et matériel – Lien de causalité – Perte d´une chance (Cass. SU, arr 4t n/ 485 du 28 novembre, pourvoi n/ 00-11/197), Note, în „Studia Universitatis Babe*-Bolyai. Jurisprudentia” nr. 1/2002, p. 59-70.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 89/97

  89

•  Glosar

Cclauz# abuziv# = clauz( contractual(  care nu a fost negociat( direct cu consumatorul *i care, prin eaîns(*i sau împreun(  cu alte prevederi din contract, creeaz(, în detrimentul consumatorului *i contrarcerin'elor bunei-credin'e, un dezechilibru semnificativ între drepturile *i obliga'iile p(r 'ilor;

conformitate =  predarea bunului / punerea lucrului vândut în materialitatea sa la dispozi'iaconsumatorului (transferul deten'iei), implicând atât o conformitate material # (obiectiv# ), în acord cuspecifica'iile contractuale (a), cât *i una  func & ional #  (subiectiv# ), în acord cu a*tept(rile legitime alecump(r (torului (b); 

consumator = orice persoan(  fizic(  sau grup de persoane fizice constituite în asocia 'ii, care cump(r (,dobânde*te, utilizeaz( ori consum( produse sau servicii în afara activit('ii profesionale;

Ddrept de reac & ie = normele juridice consumeriste sunt elaborate ca r (spuns la apari'ia *i instalarea unorsitua'ii noi, necunoscute în urm( cu dou( secole (la momentul redact(rii Codului civil francez, în 1804,*i a Codului civil român, în 1865); terenul pe care se dezvolt(  dreptul consuma'iei este cel alinferiorit('ii (prezumate a) consumatorului, în plan informa'ional (a), psihologic (b) *i economic (c);

F„fals consumator” =  profesionistul – produc(tor care achizi'ioneaz(  materia prim(, în vederea„consum(rii” acesteia în procesul de produc'ie, pentru ob'inerea bunului final; 

Mmandatar profesionist = intermediarul (în contractele de consum) specializat *i autorizat pentruefectuarea (cu titlu de profesie, în mod repetat) a unei atare întreprinderi (de exemplu, agentul imobiliar,avocatul, consilierul de credite bancare *. a.); 

Oobliga & ie de informare (precontractual # ) = obliga'ie legal(  a profesionistului, de a livra în etapa precontractual(  consumatorului date obiective, neutre, cu con'inut tehnic, în scopul form(rii de c(treacesta din urm( a unui consim'(mânt avizat;

obliga & ie de consiliere = obliga'ia profesionistului de orientare a alegerii consumatorului, menit(  s( fixeze prin judec('i de valoare reperele pertinente pentru op'iunea acestuia din urm(, îndeosebi în privin'a oportunit #& ii contract(rii;

ofert # în afara punctului de vânzare = ofert( în forma deplas#rii la domiciliul clientului (a), a vânz(riiîn  standuri improvizate (b) sau  a vânz#rii la distan &#  (în formula vânz(rii prin coresponden'(  ori învarianta comer 'ului electronic) (c);

ordine public#  de protec & ie  = caracteristic(  a dreptului consuma'iei prin care se desemneaz(  natura juridic(  eclectic(, eterogen(  a normelor acestuia; interesul particular ocrotit, al fiec(rui consumatorconcret (ordinea de protec'ie), este, în acela*i timp, o component( a interesului general reprezentat de o bun(  protec'ie a consumatorilor (ordinea public(); sintagma marcheaz(  originalitatea dreptuluiconsuma'iei, în opozi'ie cu delimitarea net(, practicat(  în dreptul civil clasic, între normele de ordine public( *i cele care ocrotesc interese private;

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 90/97

  90

P prezum & ia de cunoa tere (de c#tre profesionist) a domeniului = prezum'ie irefragabil( (regul( de fond),în baza c(reia profesionistul – pârât este reputat a cunoa*te toate elementele esen'iale ale domeniului încare profeseaz(  (autorizat, orientat spre profit) *i c(  este la curent cu toate nout('ile relevante aledomeniului, astfel încât nu se poate exonera de r (spundere pentru neinformarea adecvat( *i complet( a

consumatorului (la nivelul efectelor nocive ale utiliz(rii bunului, limitelor în utilizarea bunului *. a.); 

 prezum & ie de inferioritate a consumatorului =  prezum'ie irefragabil(  (regul(  de fond) aplicabil(  înlitigiile consumeriste (îndeosebi în privin'a încheierii contractelor de consum) în favoareaconsumatorului, prin care ultimul este considerat a se afla într-o pozi'ie de inferioritate în planinforma'ional (a), psihologic (b) *i economic (c) în raport cu profesionistul (neadmi'ându-se probacontrar ( adus( de profesionist);

 principiul coeren & ei  = norm(  potrivit c(reia profesionistul care adopt(  un comportament contraratitudinii *i / sau sus'inerilor sale anterioare este de rea-credin'(, întrucât încalc( încrederea legitim# cucare a fost investit de c(tre consumatorul care a fost destinatarul concret *i direct al respectivului mesaj; prin aplicarea acestui principiu, profesionistul nu va putea ac'iona / (a se) ap(ra în justi'ie prin negarea

atitudinii *i / sau sus'inerilor sale anterioare;

 promo & ie = procedeu de incitare la cump(rarea unui produs / solicitarea unui serviciu, prin diminuarea pre'ului (a) sau prin augmentarea contrapresta'iei (b);

Rretractarea consim &#mântului (drept de) = drept legal, gratuit *i discre'ionar al consumatorului de adenun'a unilateral contractele de consum încheiate în afara spa'iilor comerciale, returnând produsulcomerciantului în intervalul legal de 7 zile lucr (toare de la data livr (rii produsului (art. 3, 4 *i 9 dinLegea nr. 106/1999 privind contractele încheiate în afara spa'iilor comerciale), respectiv de 10 zilelucr (toare de la data livr (rii produsului (art. 7 din O.G. nr. 130/2000 privind protec'ia consumatorilor laîncheierea *i executarea contractelor la distan'().

S scop extraprofesional al dobândirii bunului = condi'ie de aplicare a normelor juridice consumeriste princare se desemneaz( necesitatea dobândirii bunului în interes particular (al consumatorului – persoan( fizic( *i al familiei sale), ca opus al scopului profesional al dobândirii (care exclude recursul legitim lanormele dreptului consuma'iei);

 structur # de vânzare = spa'iul de desf (*urare a unuia sau mai multor exerci'ii comerciale;

„supradrept” – caracterul de „supradrept” al dreptului consuma & iei = (1) prioritatea consumatorului înalegerea terenului juridic pe care va fi judecat litigiul; nu se admite, îns(, melanjarea normelor civile,comerciale *i a celor consumeriste („puritatea regimului ac'iunii în justi'ie”); (2) aplicarea cu prioritate a

normelor de dreptul consuma'iei (odat(  produs(  op'iunea consumatorului), în raport cu normeledreptului civil, comercial, penal, contraven'ional, administrativ eventual incidente în spe'(;

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 91/97

  91

•  Alte informa$ii relevante pentru curs

STUDII DE CAZ

1. Un schior debutant utilizeaz# telescaunul pentru a accede la pista de schi. Ajuns acolo, coboar # din

telescaun cu câteva secunde înainte ca acesta s# se fi oprit definitiv  i se r #ne te grav. Novicele schior poate s#  invoce neîndeplinirea, de c#tre societatea care exploateaz#  telescaunul, a unei obliga & ii de securitate a pasagerilor  i s# solicite, astfel, desp# gubiri?

Repere: Obliga & ie de securitate (istorie, delimit #ri fa'(  de institu'ii juridice proxime – obliga'ia delivrare a bunului în dreptul civil clasic; obliga'ia de conformitate; garan'ia pentru viciile ascunse alelucrului; natur # juridic# – obliga'ie contractual( / extracontractual(; obliga'ie de mijloace / de rezultat).În contractul de transport cu telescaunul, obliga'ia neexecutat(  de societatea exploatatoare este unacontractual # , îns( se poate asista la un  partaj de responsabilitate în func'ie de rolul activ al victimei înexecutarea contractului: astfel, în spe'(  obliga'ia de securitate incumbând transportatorul este una derezultat pe traseu, când victima are exclusiv un rol pasiv *i, respectiv, o obliga & ie de mijloace la urcare*i coborâre, când consumatorul serviciului are un rol activ.

Observa'ie: Cazul „schiorului neglijent” a fost solu'ionat de instan'ele franceze în sensul partajului deresponsabilitate (la nivelul suport(rii prejudiciului) între debutantul pripit *i societatea de transport, fiindunul din prilejurile cu care „rolul activ al victimei” a fost admis ca motiv de „atenuare” a r (spunderii profesionistului. Astfel, într-unul *i acela*i contract, obliga'ia de securitate poate suferi metamorfoze degenul evolu(rii c(tre o simpl( îndatorire de mijloace; solu'ii similare au fost elaborate pentru accidentelesurvenite în timpul unor cursuri de echita'ie ori patinaj.

2. Clientul unui hotel este victima unui dublu furt în incinta acestuia: i se fur # atât obiectele personaledepuse în camera primit # , cât  i autoturismul pe care l-a parcat în spa & iul hotelului amenajat în acest sens. Poate clientul s# angajeze r # spunderea hotelierului pentru acoperirea prejudiciului suferit, cât # vreme la recep & ie un afi   anun &#: „hotelul î  i declin#  orice responsabilitate în caz de furt comis în

 parcarea hotelului ori asupra obiectelor depuse în camer #”?

Repere: Hotelierul este 'inut de o obliga'ie de securitate (supraveghere) de rezultat în privin'a bunurilordepozitate de clien'ii s(i, atât pentru lucrurile l(sate în camer (, cât *i pentru vehiculele parcate în parking-ul privat al hotelului (depozit necesar). Clauzele limitative sau elizive de responsabilitate nu pottinde la înl(turarea obliga & iilor esen & iale în contract, sub consecin'a nulit('ii / reput(rii lor ca nescrise.

3. Un client cump#r #  într-un supermarket un bun, la un pre &  ce i s-a p#rut firesc. Vânz#torul invoc# îns# , ulterior, o eroare în etichetarea pre & ului  i solicit # anularea vânz#rii. Analiza & i efectele juridiceale unei astfel de „gre eli de etichetaj”.

Repere: În m(sura în care pre'ul afi*at pe produs nu este derizoriu (caz în care, în spe'(, nu ar mai putea

fi vorba despre o vânzare, ci de un contract inexistent, consumatorul fiind obligat s( restituie bunul),vânz(torul care a omis o eroare în etichetarea produselor sale nu se poate prevala de aceasta pentru asolicita anularea / constatarea nulit('ii vânz(rii pentru lips(  de cauz(  / obiect.  Limita solu & iei:  pre'ultrebuie s( fie real *i serios.

4. Un arboricultor cump#r # , în baza unui contract încheiat cu o pepinier # , 6000 de buta i de pomi fructiferi. La prima înflorire, adic#  la doi ani de la data livr #rii, rezult #  c#  o parte important #  a pomilor nu apar  & in variet #& ii comandate, fiind pruni  i nu o varietate special # de cai i, astfel cum fusese formulat # comanda arboricultorului. Cump#r #torul, care nu a putut în mod obiectiv s# observe acest

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 92/97

  92

aspect la data livr #rii, solicit # în justi & ie condamnarea vânz#torului la plata sumei de 300 000 000 lei,cu titlu de daune interese. Vânz#torul se arat # dispus s# achite doar 100 000 000 lei, prin aplicareaunei clauze limitative de responsabilitate inserat #  în contractul de vânzare – cump#rare. Amintitaclauz# restrângea garan & ia vânz#torului de autenticitate a variet #& ii de pomi fructiferi livra & i la suma stipulat # cu titlu de pre &  în factur #. Sunte & i avocatul cump#r #torului.

Repere: (a) delimitarea garan'iei pentru viciile ascunse ale lucrului de obliga & ia de conformitate,vânz(torul profesionist este prezumat a cunoa*te viciile bunului vândut (în perimetrul garan'iei pentruvicii ascunse, clauza limitativ(  de garan'ie ar fi ineficace (ceea ce ar favoriza pozi'ia cump(r (torului;dezavantajele solu'iei decurg îns( din condi'iile mai dificile de invocare a amintitei garan'ii); (b) în spe'(, cump(r (torul s-ar putea prevala de neîndeplinirea obliga'iei de conformitate (avantaj –termenul scurt, de 6 luni / 3 ani pentru intentarea ac 'iunii în garan'ie pentru vicii ascunse ar putea fievitat);(c) caracterul abuziv al clauzei limitative de garan'ie – cel de-al treilea remediu posibil (discu'ii privitoare la admiterea caracterului abuziv al unei clauze convenite între profesioni*ti);(d) problema invoc(rii regulilor speciale de Dreptul consuma'iei între profesioni*tii care nu apar 'inaceleia*i specialit('i, atunci când vânzarea-cump(rarea are loc nu pentru consumul propriu, ci pentruexercitarea profesiei sale.

5. Cump#r #torul unei sticle de ulei scap# din mân# recipientul, din cauza plasticului prea moale dincare era fabricat acesta. Sticla de ulei cade pe aragaz, provocând un incendiu în care sunt distruse maimulte bunuri de-ale cump#r #torului prezente în buc#t #rie, iar acesta sufer # arsuri grave. În ce m# sur # accidentul poate fi pus pe seama prezen & ei unui defect din fabrica & ie al sticlei de ulei?

Repere: R (spunderea produc(torului pentru produsele cu defecte este incident( ori de câte ori bunul „nuofer (  securitatea la care ne putem a*tepta în mod legitim”. Din aceast(  perspectiv(, fabricarearecipientului dintr-un plastic prea moale reprezint( un defect pentru care poate fi antrenat( r (spundereaspecial(, deta*at( de culp(, a profesionistului.

6. Un motociclist care, în timpul mersului, purta o pereche de ochelari speciali de protec & ie – garanta & i

ca incasabili de c#tre firma produc#toare – este r #nit grav la ochi, prin spargerea ochelarilor în urmaciocnirii cu o pas#re.

Repere: R (spundere special(  pentru produsele cu defecte. Fragilitatea unor ochelari de protec'iedestina'i deplas(rii pe motociclet( reprezint( un defect (produsul „nu prezint( siguran'a la care ne putema*tepta în mod legitim”).

7. Un analgezic produs de o companie farmaceutic# german# sub numele de Thalidomid #  i distribuitîn numeroase  &#ri europene a fost administrat femeilor îns#rcinate, context în care a provocat na tereaa mii de copii handicapa & i, dintre care 450 în Marea Britanie.

Observa'ie: Cazul Thalidomidei – o catastrof (  cu importante consecin'e în planul legisla'iei

consumeriste în '(rile UE – a declan*at rapid o puternic(  reac'ie de indignare a opiniei publice *i a„for 'at” formularea problemei unei mai bune protec'ii a consumatorului, cu modificarea  pe fond acondi'iilor de angajare a r (spunderii profesioni*tilor (atât contractuale, cât *i delictuale *i„extracontractuale”). Cazul marcheaz(  evolu'ia c(tre o r # spundere obiectiv#  veritabil(  (majoritateavictimelor medicamentului care a provocat tragedia a sute de familii erau ter 'i ce nu puteau invoca oleg(tur ( contractual( cu vânz(torul, iar dovedirea culpei fabricantului ar fi fost aproape imposibil().

8. Doamna Donoghue este invitat #  de un cunoscut într-un bar londonez, unde comand #  o sticl #  deGingerale, o b#utur # tradi & ional # ob & inut # din ghimbir. Observând în sticla servit # resturile unui melc

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 93/97

  93

descompus, clienta localului sufer # un  oc  i o grav# indigestie, motiv pentru care decide ac & ionareavânz#torului profesionist în judecat #. Analiza & i inciden & a calit #& ii de ter  &   la contract a reclamanteiasupra admisibilit #& ii ac & iunii în desp# gubire.

Repere: produs defectuos, r (spundere „obiectiv(, deta*at( de culp(” a profesionistului, fa'( de victimadefectului produsului, chiar *i necontractant.

Observa'ie.  Spe'a Donoghue v.  Stevenson a fost solu'ionat(  în Marea Britanie, de c(tre CameraLorzilor, prin admiterea ac'iunii unui ter '  împotriva vânz(torului produsului defectuos. Prezen'ar (m(*i'elor melcului în b(utura servit(  a fost considerat(  un defect al acesteia. „Cazul melculuidescompus” a servit pentru înt(rirea principiului „cojii de ou” uzitat în common law:  nevoiaconsumatorului de a fi protejat se analizeaz( in concreto, în func'ie de specificul s(u comportamental *i psihologic, un consumator concret putând avea (cel pu'in psihologic) fragilitatea „înveli*ului unui ou”,chiar dac(  o alt(  persoan(  aflat(  în situa'ia sa s-ar fi dovedit mai rezistent(  (fizic *i / sau psihic).Doamna Donoghue a ob'inut rambursarea integral(  a cheltuielilor întreprinse dup(  incident pentru*edin'ele la psiholog, de*i poate un alt consumator care ar fi trecut printr-o traum(  similar (  ar fisurmontat incidentul mai u*or *i cu un efort financiar mai moderat…

9. Un cerc din plastic destinat exerci & iilor psiho - motrice pentru elevii cu un anumit handicap –cump#rat de o  coal # – s-a rupt în timpul unui exerci & iu de gimnastic#  i a r #nit grav la ochi feti & a careîl folosea în acel moment în curte. Cauza dezmembr #rii cercului a fost un defect de fabrica & ie, iar p#rin & ii copilului doresc ac & ionarea vânz#torului profesionist (  i în subsidiar a produc#torului) în judecat #  pentru a ob & ine desp# gubiri corespunz#toare prejudiciului fizic cauzat minorei pe care oaveau în ocrotire. Vânz#torul se ap#r # ar #tând c# între el  i feti & a – utilizatoare a cercului, ca  i între el i p#rin & ii feti & ei nu exist # raporturi contractuale, cercul fiind achizi & ionat de c#tre coala la care înv#& avictima.

Repere: (a) r (spunderea vânz(torului profesionist în baza obliga & iei de securitate; caracter obiectiv *i„extracontractual” al r (spunderii; victima va putea ob'ine desp(gubiri chiar *i în absen'a raportuluicontractual direct (ra'ionament similar în cazul „trec(torului inocent” – r (nit prin explozia unui aparat

din vitrina magazinului prin fa'a c(ruia trecea).(b) Solu'ia r (spunderii în temeiul obliga'iei de securitate este (cel pu'in) pe acest palier superioar ( garan'iei vânz(torului pentru viciile ascunse ale lucrului (ultima permite doar rezolu 'iunea vânz(rii orireducerea pre'ului, daunele – interese fiind datorate de vânz(tor numai în m(sura dovedirii relei salecredin'e; clasica garan'ie nu func'ioneaz( în favoarea ter 'ilor la contract).Observa'ie. „Cazul cercului spart” a fost solu'ionat în Fran'a, de Curtea de Casa'ie, sec'ia I civil(, prindecizia din 17 ianuarie 1995 *i a marcat în mod decisiv autonomizarea conceptual(  *i recunoa*terea jurispruden'ial( a unei obliga & ii de securitate în sarcina vânz(torului profesionist, a c(rei domenialitatear fi „extracontractual(” (în sensul ocrotirii atât a partenerului contractual, cât *i a oric(rei alte persoanecare, venind în contact cu bunul, a fost lezat( printr-o caren'( de securitate a acestuia).

10. În anul 1995, compania farmaceutic# A. introduce pe pia &# produsul „Fen - Phen” - o combina & ie

de medicamente pentru sl #bit. Doi ani mai târziu, mai mul  & i consumatori ai acestui cocktail demedicamente acuz# dureri constante de inim#  i tulbur #ri de circula & ie sangvin# periferic#. În urmainvestiga & iilor medicale întreprinse, medicii descoper #  c#  amintitul cocktail pentru sl #bire provoca pacien & ilor o anomalie a valvelor inimii  i perturba grav circula & ia sângelui, motiv pentru care câtevaconsumatoare ale produsului hot #r # sc ac & ionarea în judecat # a companiei farmaceutice produc#toare i, în calitate de avocat, v# solicit # o consulta & ie în acest sens.

Repere: (a) r (spunderea pentru produsele cu defecte - Legea nr. 240/2004 (publicat( în M. Of. nr. 551din 22 iunie 2994); posibilitatea produc(torului de a invoca „riscul de dezvoltare”: condi'ii de

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 94/97

  94

admisibilitate (stadiul *tiin'ei, la momentul punerii bunului în circula'ie, nu a permis în mod obiectivdepistarea defectului; criterii de apreciere a existen'ei „riscului de dezvoltare”; pertinen'a compara'iei cusitua'ia produc(torilor de bunuri similare *.a.);(b) obliga'ia produc(torului de a retrage de pe pia'( bunul în leg(tur ( cu care a fost semnalat( existen'aunor defecte;(c) în ipoteza în care exonerarea produc(torului în temeiul „riscului de dezvoltare” va fi admis(,

consumatorul poate opta (chiar *i într-un proces subsecvent) pentru remediile clasice de drept civil,unde inciden'a „riscului de dezvoltare” este inexistent( (r (spunderea civil( delictual( a produc(torului,în temeiul art. 998-999 C. civ., în m(sura dovedirii culpei acestuia, ori r (spunderea civil(  pentrulucruri).

Observa'ie. Cazul medicamentului Fen - Phen a fost judecat în SUA; 18000 femei între 25 *i 45 de anicare prezentau, din pricina cocktail-ului medicamentos, amintitele anomalii au fost indemnizate prinsistemul put option: cazul Fen - Phen a fost unul din prilejurile pentru conturarea în SUA a sistemului dedesp# gubire în mas# (tort class actions), atunci când num(rul victimelor este important, dar prejudiciulsuferit de o parte a consumatorilor este neglijabil. Termenul  put option este împrumutat din dreptulsociet('ilor comerciale, unde desemneaz( „dreptul unui ac'ionar principal de a constrânge al'i ac'ionarimai m(run'i s(-i cumpere ac'iunile în condi'ii determinate *i într-un termen dat”. În dreptul american al

consuma'iei, mecanismul  put option are semnifica'ia unei tehnici de men'inere a p(cii între p(r 'i:„autorul prejudiciului î*i cump(r (  lini*tea juridic(  oferind victimelor o desp(gubire uniform(  (…).Victima (…) ob'ine repede o compensare a prejudiciului, iar pârâtul (…) alege aceast( cale din motivede pruden'(. El observ(  c(, în mod constant, juriile acord( daune penale mai mari victimelor care ausuferit chiar prejudicii minore dac( acestea sunt judecate împreun( cu alte victime, grav prejudiciate”.83 

11. Un produc#tor de ulei de rapi &#  pune în circula & ie o important #  cantitate din acest produs,indicându-l prin etichetare ca fiind destinat consumului alimentar. La scurt timp, se descoper # c# uleiulde rapi &#  fusese amestecat, în procesul de fabrica & ie, cu un colorant toxic care îl f #cea necomestibil,unica destina & ie pertinent # fiind consumul industrial. Consumarea produsului a cauzat moartea a 300de persoane  i intoxicarea altor câteva mii. Un mare num#r de victime ale catastrofei alimentare s-auadresat instan & ei pentru a cere desp# gubiri substan & iale, îns#  produc#torul se ap#r #  dovedind c# 

 produsul fusese pus în circula & ie - ca ulei comestibil - cu acordul autorit #& ilor statale competente. Face & i o analiz# a cazului, în calitate de avocat al reclaman & ilor.

Repere:  ( a) reclaman'ii pot opta pentru angajarea r (spunderii speciale pentru produsele cu defecte,instituit(  de Legea nr. 240/2004; pertinent(  poate fi *i invocarea r (spunderii delictuale clasice, culpa produc(torului fiind, în acest caz, u*or de probat;(b) De remarcat c(, potrivit art. 7 lit. d) din Legea nr. 240/2004, acordul (avizul) de comercializare emisde autorit('ile statale competente nu exonereaz( produc(torul de r (spundere, ci doar respectarea de c(treacesta, la momentul fabrica'iei, „a unor condi'ii obligatorii impuse prin reglement(rile emise deautorit('ile competente” (fapt c(ruia i se datoreaz(  defectul) ar putea avea caracterul unei cauzeexoneratoare (or, în spe'(, nu acesta a fost cazul produc(torului uleiului de rapi'().Observa'ie: Cazul uleiului toxic de rapi'( s-a judecat în Spania, pe temeiul r (spunderii civile delictuale,

Curtea Suprem( condamnând Statul spaniol, ca responsabil subsidiar, s( desp(gubeasc( toate victimelecatastrofei. A fost unul din prilejurile cu care, pe continentul european, s-a pus problema pertinen'eiconstituirii unor  fonduri speciale de indemnizare, la nivelul fiec(rui stat, pentru situa'iile în carenum(rul victimelor este foarte mare, iar responsabilii au o capacitate financiar ( precar ( (ori limitat().

83  C-tin Teleag(,  Armonizarea legislativ#  cu dreptul comunitar în domeniul dreptului civil. Cazul r # spunderii pentru produsele defectuoase,Ed. Rosetti, Bucure*ti, 2004, p. 64.

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 95/97

  95

•  Scurt! biografie a titularului de curs

JUANITA GOICOVICI

Educa$ie:

- din 2008: Doctor în domeniul Drept civil, Facultatea de Drept, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj- Napoca, tez(  de doctorat cu tema  Formarea progresiv#  a contractelor, coordonator: prof. univ. dr.Liviu Pop;- 2001-2002: Studii aprofundate în domeniul  Drept comunitar al afacerilor, Facultatea de Drept,Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca;- 1996-2000: Facultatea de Drept, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; licen'iat(  în profilul/ tiin & e juridice, specializarea Drept; - ianuarie – iunie 1998: stagiu de preg(tire, “Institute of Higher European Studies”, The HagueUniversity of Professional Education, Haga, Olanda;- aprilie-iunie 1998: proiect de cercetare cu tema “Flexworkers and New Legal Developments”, TheHague University of Professional Education, Haga, Olanda.

Activitate profesional!:

- asistent universitar – Drept civil. Contracte speciale. Protec & ia consumatorului. Succesiuni, Facultateade Drept, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca (din 2002);- membr (  a  Association Henri Capitant des amis de la culture juridique française – Roumanie (dinmartie 2003); raportor pentru România în 2006 pe tema  La concurrence deloyale; raportor pentruRomânia în 2007 pe tema La sécurité du consommateur; - membr (  a colegiului de redac'ie al revistei Studia Universitatis Babes-Bolyai – Jurisprudentia (din2003); - expert consultant pentru Unitatea Executiv( pentru Finan'area Înv('(mântului Superior *i a Cercet(rii!tiin'ifice Universitare, în vederea derul(rii proiectului  Elaborarea strategiei na & ionale CDI pentru

 perioada 2007-2013 bazat # pe elementele unei planific#ri strategice (ianuarie – aprilie 2006);

Burse de cercetare / Granturi:

- burs(  de studii oferit(  de  Institutul pentru Studii Europene Superioare, The Hague University ofProfessional Education, Haga, Olanda (ianuarie-iunie 1998);- membru al echipei de cercetare – grant CNCSIS, tip A, proiect cu tema  Paradigme legale de protejarea consumatorului la încheierea i executarea contractelor de consum: repere pentru o teorie general # aactelor juridice consumeriste, director de proiect: conf. dr. Paul Vasilescu, Facultatea de DreptUniversitatea „Babe*-Bolyai” Cluj-Napoca (ianuarie – decembrie 2006);- membru al echipei de cercetare – grant CNCSIS, tip A, proiect cu tema Cesiunea conven & ional # decontract: repere pentru o teorie general # a form#rii progresive a contractelor, director de proiect: conf.

dr. Paul Vasilescu, Facultatea de Drept Universitatea „Babe*-Bolyai” Cluj-Napoca (2007);

Limbi str!ine: francez( (foarte bine); englez( (foarte bine); italian( (nivel intermediar); spaniol( (nivelintermediar).

Principalele publica$ii:

1. Dreptul consuma & iei, note de curs, Ed. Sfera juridic(, Cluj-Napoca, 2006, ISBN (10) 973-87831-4-3 ;ISBN (13) 978-973-87831-4-0;

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 96/97

  96

2.  Formalism substan & ial  i libertate contractual # în dreptul privat contemporan, “Studia UniversitatisBabes-Bolyai – Jurisprudentia” nr. 2-4/2002, p. 111-143;3. Acordul de principiu, “Dreptul” nr. 4/2002, p. 47-74;4. Riscul de dezvoltare, “Dreptul” nr. 6/2005;5. Discu & ii în leg #tur # cu solemnitatea contractului de dona & ie, “Dreptul” nr. 7/2005;6.  Protejarea consim &#mântului p#r  & ii slabe prin Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al

creditelor pentru consum, “Dreptul” nr. 8/2005;7. Compensa & ia, ca obiect al judec#& ii arbitrale, “Dreptul” nr. 9/2005;8. Forma scris# în materia conven & iei de arbitraj, “Dreptul” nr. 12/2005;9. Obliga & ia de consiliere, “Revista român( de Drept al afacerilor” nr. 3/2005;10.  For  & a contractual #  a unor documente publicitare, “Revista român(  de Drept al afacerilor” nr.4/2005;11.  Leasing imobiliar. Clauz# irevocabil # de vânzare-cump#rare. Not # critic#  la decizia nr. 5539 din10 decembrie 2003 a Î.C.C.J., sec & ia comercial # , “Pandectele Române” nr. 4/2005;12. Ac & iune revocatorie (paulian# ). Caracter subsidiar. Not # critic# la decizia nr. 2819 din 5 decembrie2003 a Cur  & ii de Apel Bucure ti, sec & ia a III-a civil # , “Pandectele Române” nr. 4/2005;13. Discu & ii cu privire la elementul intuitus personae în contractele civile  i comerciale, în “Dreptul” nr.8/2006;

14.  Moralizarea contemporan#  a raporturilor contractuale – privire special #  asupra dreptuluiconsuma & iei, în volumul colectiv “Consumerismul contractual. Repere pentru o teorie general(  acontractelor de consum”, coordonator: conf. dr. Paul Vasilescu, Ed. Sfera juridic(, Cluj-Napoca, 2006,ISBN (10) 973-87831-5-1 ; ISBN (13) 978-973-87831-5-7, p. 160-238;15. Consumatorul – cine este el?, în volumul colectiv “Consumerismul contractual. Repere pentru oteorie general(  a contractelor de consum”, coordonator: conf. dr. Paul Vasilescu, Ed. Sfera juridic(,Cluj-Napoca, 2006, p. 63-83;16.  Formalismul informativ – privire special #  asupra creditului pentru consum (în colaborare), învolumul colectiv “Consumerismul contractual. Repere pentru o teorie general(  a contractelor deconsum”, coordonator: conf. dr. Paul Vasilescu, Ed. Sfera juridic(, Cluj-Napoca, 2006, p. 84-101; 17.  Invalidarea titlului juridic al vânz#torului. Necesitatea ocrotirii ter  & ului dobânditor cu titlu onerosde bun#-credin &#. Suprema & ia imperativului ap#r #rii persoanei lipsite sau restrânse în capacitatea de

exerci & iu, Not #  la decizia nr. 921 din 18 aprilie 2006 a Cur  & ii de Apel Bucure ti, sec & ia a IV-a civil # ,“Pandectele Române” nr. 2/2007, p. 145-152;18. Compensa & ie judiciar #. Condi & ii. Datorii certe, lichide  i exigibile. Învestirea instan & ei cu analizareacrean & elor reciproce, Not #  la decizia nr. 1351 din 4 aprilie 2006 a Î.C.C.J, Sec & ia comercial # ,“Pandectele Române” nr. 3/2007, p. 79-86;19. “Contract de vânzare-cump#rare cu clauz# de între & inere”. Înscris sub semn#tur # privat #. Deces alunuia dintre vânz#tori. Cerere de constatare a nulit #& ii absolute a contractului  i de partajare abunurilor. Cerere de validare a contractului. Solicitarea rezolu & iunii contractului. Obliga & ieindivizibil #. Îndeplinirea obliga & iei de între & inere numai fa &#  de unul dintre vânz#tori. Consecin & e. Regimul juridic al bunurilor, Not # la decizia nr. 1918 din 10 martie 2005 a Î.C.C.J – Sec & ia civil #  i de proprietate intelectual # , “Pandectele Române” nr. 3/2007, p. 43-52;20. Contract de vânzare-cump#rare. Rezolu & iune. Restabilirea situa & iei anterioare. Ac & iune evaluabil # 

în bani, Not #  la decizia nr. 8261 din 20 octombrie 2005 a Î.C.C.J – Sec & ia civil #  i de proprietateintelectual # , “Pandectele Române” nr. 4/2007, p. 29-32; 21. Cesiunea conven & ional # a contractului, “Dreptul” nr. 1/2007;22. Testament autentic. Cerere de anulare. Cerere de reduc & iune. Deschiderea succesiunii. Pretins# contradic & ie între considerentele  i dispozitivul hot #rârii. Administrarea expertizei. Respingerea probeitestimoniale. Not # la decizia nr. 75 din 14 aprilie 2005 a Cur  & ii de Apel Bucure ti, Sec & ia a IX-a civil #  i pentru cauze privind proprietatea intelectual # , “Pandectele Române” nr. 6/2007;

8/13/2019 Curs Protectia Consumatorului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-protectia-consumatorului 97/97

23. Contract de vânzare-cump#rare. Neexecutarea obliga & iilor de plat #  a m#rfurilor în condi & iile stipulate în contract. Pact comisoriu expres, Not #  la decizia nr. 2267 din 20 iunie 2006 a Î.C.C.J. –Sec & ia comercial # , “Pandectele Române” nr. 7/2007, p. 154-160;24.  Ipostazieri ale titlului gratuit în materia contractelor de consum, “Revista român(  de Drept alafacerilor” nr. 8/2007, p. 43-59;25. Dona & iile remuneratorii. No & iune  i domenialitate (I), “Curierul Judiciar” nr. 11/2007, p. 87-102;

26.  Dona & iile remuneratorii, ca specii de obiectivare a unor obliga & ii naturale (II), “Curierul Judiciar”nr. 12/2007;27. Utilitarism juridic – contractul în & eles ca valoare patrimonial #  cesibil # , în P. Vasilescu(coordonator), „Cesiunea de contract. Repere pentru o teorie general(  a form(rii progresive acontractelor”, Ed. Sfera juridic(, Cluj-Napoca, 2007, p. 73-148;28. Cesiunea contractului de franciz#  (în colaborare), în P. Vasilescu (coordonator), „Cesiunea decontract. Repere pentru o teorie general( a form(rii progresive a contractelor”, Ed. Sfera juridic(, Cluj- Napoca, 2007, p. 182-220;29. Rezerva contractual # potestativ# – un posibil surogat pentru no & iunea condi & iei potestative, „StudiaUniversitatis Babe*-Bolyai” nr. 2/2007, p. 33-57;30. Natura juridic# a contractelor de joc  i pariu, „Dreptul” nr. 1/2008, p. 78-109;31. Formarea progresiv# a contractelor – No & iune  i sfer # , „Dreptul” nr. 7/2008.