Raspunsuri Teoria Economica 2015

8/15/2019 Raspunsuri Teoria Economica 2015

1/20

Intrebarea 14. Cererea şi factorii ce o determină.

Cererea reprezinta cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr-

un anumit interval de timp,la un anumit nivel al pre ului.ț Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cerea la rindul ei poate fi:

a)cerere pentru bunurile substituibile,adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.

b)cerere pentru bunuri complementare,cerere pentru bunuri care se folosesc impreuna.

c)cerere derivate(ex:cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine).Cererea poate fi :

a)individuala (cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumpere,dispunind si de

mijloacele banesti corespunzatoare);

b)totala sau de piata(suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv).

Marimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau factorii cererii.

Legea cererii Legea cererii exprima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si schimbarea

cantitatii cerute.O data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada,si invers, o

scadere a pretului genereaza tendinta de sporire a cantitatii cerute.Cu alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar atunci cindpreturile cresc,cererea scade.

Exceptii sunt: bunurile iffen !unurile "eblen

Factorii care influenteaza modificarea cererii :#.Modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor$%.&chimbarea preferintelor consumatorilor sub influienta modei sau a publicitatii$'.Modificarea pretului la bunurile substituibile si la cele coplementare$

(.&chimbarea anticipatii$or consumatorilor privind evolutia pietei$).Modificarea numarului si a structurii consumatorilor .*e exemplu reducerea natalitatii determina o reducere a

cererii de imbracaminte pentru copii,iar imbatrinirea populatiei sporeste cerea de medicamente si asistenta sociala.Cel de al doilea factor important +dupa pret care determina comportamentul cererii este venitul.*aca insa in

raport cu cresterea pretului cererea se afla in pozitie descrescatoare,atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste sicererea.

Intrebarea 15. Oferta şi determinanţii ei.

Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp ,la un

anumit nivel al pretului.Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.&pre deosebire de cerere

dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea debunuri oferita.

-nterdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legiiofertei.Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers.

Oferta poate fi:a individuala+cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit b totala sau de piata+totalitatea ofertelor individuale.actorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.Cu cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri

oferita este mai mare

Factorii de influenta:#.pretul$

#


2/20

%.costul de productie,care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.El poate sa creascadin cauza sporirii pretului la resursele limitate.*aca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurilerespective se va mari. &i invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.

'./umarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.-esirea pe piata a noilor firme vacontribui la cresterea ofertei,indiferent de pr0t.

(.&chimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prinplecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.

).1olitica fiscal si subsidiile.Ma2oritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si

invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.-n cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumitesubsidii ,acestea incura2eaza cresterea ofertei.

3.Calamitatile natural si social4politice.Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint,ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social4politice pot fi favorabile cresteriiofertei+stabilitate politica, de exemplu sau defavorabile +schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de 2oc

5. Anticiparea preturilor

Intrebarea 16.Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul pieţii.

Analizind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le determina pe ambele, observamfaptul ca ele toate se afla intr4o interdependenta. Atit cererea, cit si oferta determina marimea pretului, ba chiar mai

mult: 1retul de piata se stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta.1e piata se inregistreaza ba un exces de cerere, ba exces de oferta. -nsa in urma sugestiilor cumparatorilor si

vinzatorilor cu privire la pretul unui bun, si in urma contrapunerii cererei si a ofertei precum si a 6pretului dorit7 sestabileste un pret de echilibru, sau i se mai spune pretul de piata, ce urmeaza a4i satisface pe cumparatori si vinzatori.

Pretul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un bun este egala cu cantitatea oferita.

Mai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata,cum ar fi:concurenta,politica economica a

statului.

Intrebarea 17. Preţuri: teorii tipuri !tructuri.

Pre ul e!prim" cantitatea de bani pe care cump"r"torul trebuie s-o pl"teasc" pentru a ob ine un bunț ț

oarecare.*aca no iunea de pre este simpl8, teoria pretului r8mine a fi pina in prezent una din cele mai complicate inț ț

stiinta economica.1rincipalele teorii cu privire la substan a unic8 a pre ului sunt:ț ța teoria valoare4munc8.

b 9eoria valoare4utilitate.c 9eoria 6pretului fara valoare7, numita de obicei ,teoria lui Marshall.d 9eoria contemporana a preturilor."eoria #aloare muncă $ fundamantata stiin ific de c8tre A. &mith, presupune ca la temelia ..substantei unice aț

pretului...se afla valoare a c8rei m8rime este determinat8 de cantitatea de munca vie materializat8, incorpoarta infiecare din bunurile ce sunt schimbate."eoria #aloare%utiliate $ sus ine c8 valoarea + i pretul nu are o temelie obiectiva +munca, ci una subiectiva,ț ș

m8rimea pretului fiind determinat8 de utilitatea i de raritatea produsului respectiv. 1otrivit acestei teorii, valoarea nușeste o proprietate a bunurilor care exista in sine, ea este o 2udecata subiectiva a agentilor economici cu privire laimportanta pe care o au pentru ei bunuriele , in functie de utilitatea acestora.

"eoria pretului fără #aloare % inind cont de p8rtile forte, precum si de nea2unsurile celor % teorii examinate maițsus, economistul englez Marshall elaboreaza propria sa teorie, potrivit acestei teorii, pretul este determinat deactiunea a ' factori care sunt: a costul de productie, b utilitatea marginal8. c cerereasi oferta. Marshall sustine canici unul din acesti ' factori nu este determinant, el scrie : +valoarea este fundamentata pe utilitatea final8 si pe

cheltuielile de productie. Ea se mentine in echilibru intre aceste % forte opuse precum cheia de bolt8 a unui turn./esfirsite au fost contoversele aupra problemei de a se sti daca utilitatea sau costul de productie guverneazavaloarea....

%


3/20


4/20

Intrebarea 1). (la!ticitatea ofertei: tipuri !i factori de influenta.

Elasticitatea ofertei reprezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiilepretului. Ea se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei +E

Elasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:< unitara4cind oferta se modifica +creste in aceasi masura cu modificarea +cresterea pretului.< elastica4cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.< inelastica4oferta bunului creste intr4o masura mai mica decit sporirea pretului lui. 1erfect inelastica

Factorii care determina elasticitatea sunt:< costul productiei4 cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.< gradul de substituire4 daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.< posibilitatile de stocare a bunurilor4 elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.< perioada de timp de la modificarea pretului.

Intrebarea *+. ,plicarea ela!ticităţii -n analia microeconomică.

=n economie, ela!ticitatea exprim8 schimbarea procentual8 iterativ8 a unei variabile lu>nd ?n considerare schimbareaprocentual8 iterativ8 a altei variabile. Elasticitatea este exprimat8 de obicei printr4o valoare pozitiv8 +o valoareabsolut8, atunci c>nd semnul este de2a clar din context.

ormula general8 a elasticit8 ii este:ț

Elasticitatea este un concept important, folosit pentru a ?n elege inciden a taxelor indirecte, a conceptelor marginale,ț țraportate la teoria firmei, distribu ia bun8st8rii i la diferite tipuri de bunuri raportate la teoria alegerii consumatoruluiț și laș multiplicatorul Lagrange. Elasticitatea este de o importan 8 crucial8 ?n orice discu ie despre distribu ia bun8st8rii,ț ț ț

mai precis despre surplusul consumatorului, surplusul produc8torului sau surplusul guvernului.

Cererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibila fata de modificarea pretului sau a altor factoricare o determina.

$odificarea relativa a cererii sub inlfuenta unui anumit factor al cererii, sau !radul de sensibilitate al cererii

fata de modificarile preturilor sau al altor factori se numeste elasticitatea cererii. Elasticitatea cererii poate fi infunctie de modificarea pretului sau a venitului. Astfel, in functie de pret, elasticitatea se calculeaza dupa formula

(cp/ / 0dupa pret (c#/ / 0dupa #enituri

unde @C modificarea cererii unde @Cmodificarea cererii

Ccererea initiala Ccererea initiala@1modificarea pretului @"modificarea veniturilor 1pretul initial "venitul initial

%radul de sensibilitate al ofertei fata de modificarile pretului sau al altor factori se numeste elasticitatea

ofertei. Modificarile ofertei se calculeaza in dependenta de pret, ca si la cerere. ormula de calcul: (op/ /

unde

@Omodificafea oferteiOoferta initiala@1modificarea pretului

(

http://ro.wikipedia.org/wiki/Multiplicatorul_Lagrangehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Multiplicatorul_Lagrange


5/20

1pretul initial

Intrebarea *1."eoria comportamentului con!umatorului

=n orice loc de pe planet8, produc8torul de bunuri Bi servicii este animat de un unic scop 4 acela de a obine un profitc>t mai mare. *ar, el Btie, c8 ?Bi poate atinge elul, numai dac8 produce bunul sau serviciul cu cheltuieli mai micidec>t preul la care4l poate vinde Bi dac8 g8seBte clieni care s84l cumpere.

*e aceea, pentru produc8tor este la fel de important, s8 g8seasc8 soluii pentru a produce ?n condiii de maxim8eficien8 Bi s8 cunoasc8 motivele pentru care se cump8r8 bunurile Bi serviciile lui, s8 afle: cine, ce, de unde, de ce,c>nd, cum Bi c>t de mult cump8r8 Bi c>t de des, altfel spus s8 afle de ce oamenii r8spund ?ntr4un anume fel laprodusele Bi serviciile care le sunt oferite, de ce au o anumit8 atitudine fa8 de ele.

Aceast8 conduit8 a oamenilor ?n cazul cump8r8rii Bi D sau consum8rii bunurilor Bi serviciilor se reflect8 ?ncomportamentul consumatorului.

-n ultimele decenii, una din problemele eseniale ale firmelor produc8toare o constituie cunoaBterea manierei ?n care

vor r8spunde consumatorii la diverBi stimuli pe care le vor folosi ele ?n vederea atingerii elului lor final

profitul c>tmai mare.

&tudierea comportamentului consumatorului a devenit o preocupare a specialiBtilor ?n mareting, ?ntruc>t ei pot aflacum ?Bi aleg cump8r8torii bunurile Bi serviciile necesare satisfacerii multiplelor nevoi, care sunt stimulii, factorii carele influeneaz8 alegerea.

La mi2locul anilor 3 studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu distinct al maretingului,?ntruc>t ?n acest moment adoptarea opiunii de mareting impune ?nelegerea mecanismului complex de transformarea nevoii ?n cerere de m8rfuri Bi servicii.

CreBterea complexit8ii vieii economice, a condus la necesitatea cunoaBterii mecanismului comportamentuluieconomic uman, care devine tot mai amplu Bi mai complicat, ceea ce impune studierea separat8 a celor dou8componente intrinseci: comportamentul omului ?n calitate de produc8tor de bunuri Bi servicii Bi comportamentul luide consumator.

1entru societatea contemporan8, ?n care progresul tehnico4 Btiinific tinde ?n multe domenii s8 ?nlocuiasc8produc8torul om cu produc8torul maBin8, devine foarte important8 Bi semnificativ8 studierea comportamentuluide consum, cu at>t mai mult cu c>t resursele rare cu ?ntrebuin8ri alternative pe care societatea uman8 le are ladispoziie impun producerea, numai a acelor bunuri Bi servicii care satisfac nevoile ?n cantit8ile necesare. *e aceea,cunoaBterea Bi explicarea comportamentului de consum Bi cump8rare a devenit o necesitate stringent8, ignorareamodului de manifestare a acestuia, produc>nd grave dezechilibre.

*e asemenea, ?n condiiile diversific8rii considerabile a ofertei, consumatorilor li se deschid largi posibilit8i dealegere. 1e de alt8 parte, creBterea puterii de cump8rare, concomitent cu ridicarea nivelului de educaie Bi cultur8, ?id8 posibilitatea cump8r8torului s84Bi satisfac8 mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspectede care este absolut obligatoriu s8 in8 seama produc8torul, pentru a putea veni ?n ?nt>mpinarea dorinelor consumatorului.

-n cazul ?n care produc8torul nu desluBeBte aceste noi opiuni ale clientului, acesta se va ?ndrepta c8tre un altproduc8tor.

)


6/20

1e m8sura ce studiile au progresat ?n acest domeniu, a devenit clar c8 investigarea comportamentului consumatoruluinecesit8 o abordare pluridisciplinar8 ?n care un rol esenial revine Btiinelor comportamentale 4 mai ales psihologiei Bisociologiei de la care au fost preluate concepte Bi idei fundamentale. *e altfel, specialiBtii apreciaz8 c8 economiapolitic8, psihologia, sociologia Bi antropologia au pus bazele conceptuale ale cunoBtinelor actuale din acest domeniu.

*atorit8 naturii fundamental diferite a actelor Bi proceselor ce definesc comportamentul consumatorului, modul ?ncare oamenii se comport8 ?n plan economic nu reprezint8 o ?nsumare de acte repetate mecanic, ci rezultatulacumul8rii unei experiene de viat8. &impla ?nregistrare Bi cuantificare a actelor consumatorului nu este suficient8,

trebuie cercetate Bi procesele psiho4fiziologice care determin8 aceste acte Bi explicat8 interdependena dintre ele.

-ntruc>t comportamentul consumatorului se manifest8 pe piaa, studiul acestuia devine un capitol important almaretingului.

*e altfel, cunoBtinele referitoare la comportamentul consumatorului asigur8 fundamentul strategiilor de mareting cuprivire la: poziionarea produsului, segmentarea pieii, lansarea produselor noi, adoptarea unor decizii de mareting4mix etc., asigur>ndu4le o eficien8 sporit8.

&tudierea lui permite caracterizarea mai ampl8 Bi complex8 a fenomenelor de pia8, elaborarea unor strategii mairealiste Bi desf8Burarea unor aciuni de mareting eficiente.

Intrebarea **. Preferinţele con!umatorului şi utilitatea economică. "ipurile şi teoriile utilităţii.

$n sensul cel mai larg comportamentul consumatorului constituie totalitatea actiunilor, atitudinilor si deciziile

individului cu privire la utilizarea veniturilor sale pentru procurarea bunurilor materiale si a serviciilor de care

are nevoie.actorii care modeleaz8 comportamentul consumatorului:< M8rimea veniturilor de care dispune +bugetul consumatorului< /ivelul preurilor

< 9radiiile< usturile Bi preferinele< Mediul economico4social

/evoile consumatorului sunt nelimitate, pe c?nd resursele b8neBti sunt limitate, de aceea el este obligat s8 aleag8 ,sa procure acele bunuri Bi ?n asemenea combinaii care i4ar aduce o satisfacie maximal8. Consumatorul m8soar8indirect utilitatea fiec8rui bun, prin prioritatea ce o acord8 unui sau altui bun. El clasific8 bunurile ?n ordineapreferinelor sale. *atorita constr?ngerii bugetare Bi a nivelului preurilor, consumatorul are posibilitatea s8 stabileasc8o anumit8 ordine de preferin8 a bunurilor ce urmeaz8 s8 le procure, precum Bi un mod anumit de combinare Bisubstituire a acestora.

2tilitatea economică.2tilitatea F este pl8cerea sau satisfac ia obtinut8 de individ in urma consumului +sau anticip8rii consumuluiț

unui bun oarecare. -n alti termeni, utiitatea reprezint8 capacitatea unui bun de a satisface o anumita dorinta uman8.3ă!urarea utilită iiț F in tiinta economica exista % teorii cu privire la m8surare a utilit8 ii : numiteș ț abordarea

cardinal" si abordarea ordinal".ondatorii doctrinei marginaliste in anii 5 ai sec.G-G presupuneau ca individul este capabil sa m8soare

cantitativ utilitatea unui bun de consumat, printr4un num8r precis cardinal.de unit8 i psihologice de utilitate, acordatțunui bun sau unei unit8 i dintr4un bun. *e ex.: #, 5, %', 5H etc.ț

-n viziunea economistului italian "ilfredo 1areto, consumatorul nici nu are nevoie sa m8soare utilitatea unui bun,pentru el fiind mult mai importante stabilirea unei ordini de preferinta a bunurilor, o ierrarhizare, o ordonare aacestora, cum ar fi de ex: primul, al doilea, al treilea, al patrulea etc. 1otrivit abord8rii ordinale , utilit8 ile ce le4ar ț

procura bunurile sunt puse intro ordine descresc?nd8, in sensul c8 primul bun poate aduce o satisfactie mai mare +areo utilitate mai mare dec?t al doilea, al treilea etc."ipurile de utilitate.

3


7/20

Itilitatea unei unit8 i suplimentare dintrun bun, ob inut8 in urma sporirii cu o unitate a consumului din bunulț țrespectiv ,se numeste : utilitate marinală. Itilitatea marginal8 a unei unit8 i de bun consumate scade pe m8sur8 cețcre te cantitatea consumat8.ș

-n ceea ce priveste utilitatea totală ea creste pe m8sur8 ce se consum8 cantit8 i suplimentare din bunul G, dar țaceast8 utilitate cre te cu o rat8 tot mai mic8 i mai mic8. -n cazul in care s4ar consuma doar un singur m8r ,atunciș șutilitatea total8 ar coincide ca m8rime cu utilitatea individual8 si cea marginal8. in cazul in care se consuma mai multeunitati de produs, utilitatea total8 se va constitui din suma utilit8 ilor marginale +I#JI%JI'JI(.ț

*in punct de vedere teoretic, utilitatea marginal8 a unui bun, ating?nd un anumit nivel de saturare a

consumatorului, poate fi nul8 i chiar negativ8. Adica consumul unei unit8 i suplimentare dintr4un bun, la un momentș țdat, nu mai aduce nici o satisfactie consumatorului, ci poate provoca chiar anumite incomodit8 i si chiar suferinte.ț

Intrebarea *.Curba de indiferenţă 0de ioutilitate. "ră!ăturile şi tipurile curbelor de indiferenţă.

-nstrumentul cu a2utorul c8ruia se analizeaza de obicei preferin ele +alegerea consumatorului este curba dețindiferen 8 sa +de izoutilitate.ț

Curba de indiferen8 constituie o reprezentare grafic8 a ansamblului de combinaii de bunuri Bi servicii de la careconsumatorul aBteapt8 s8 obin8 aceeaBi utilitate total8, adic8 acelaBi nivel de satisfacie. Aceasta reprezint8 mulimea

combinaiilor a dou8 bunuri pe care consumatorul le consider8 echivalente, deoarece ?i aduce aceeaBi satisfacie, adic8aceeaBi utilitate.

e& 0 s8 presupunem ca consumatorul isi va limita alegerea la % bunuri4 merele +G si portocale +K, in functie depreferintele sale , consumatorul poate efectua un num8r nelimitat de combinatii posibile ale bunurilor G i K. *e exșaceea i satisfactie i4ar aduce consumatorului combina iile: #% mereJ 5 portocale$ sau # mereJ portocale$ sau 5ș țmereJ # portocale. iecare din aceasta combinatie reprezint8 un cos sau un program de consum..

9otalitatea curbelor de indiferen8 care pot exista pentru un consumator Bi care descriu preferinele acestuiapentru anumite coBuri7 de consum constituie harta de indiferen87. iecarui individ ii corespunde o harta a curbelor de indiferenta proprie.

Intrebarea *4.Con!trnerea buetară i aleerea optimă a con!umatorului.ș*orinele Bi preferinele consumatorului sunt limitate de urm8torii factori:< "enitul disponibil, destinat consumului< Evoluia preurilor bunurilor Bi serviciilor Nestriciile economice impuse alegerii consumatorului de c8tre m8rimea venitului s8u, precum Bi de nivelul

preurilor, reprezint8 con!trnerea buetară.inia buetului reprezint8 totalitatea combinaiilor posibile de alegere ale consumatorului ?n limita bugetului

disponibil +cantitatea maximal8 de bunuri care poate fi cump8rat8 cu venitul disponibil Bi la preurile existente.x1xJ1-1anta liniei bugetului reflect8 raportul de substituie a bunurilor ?n funcie de preurile lor.

Abordarea ordinalist8 a evalu8rii utilit8ii:#. Axioma ierarhiz8rii F capacitatea consumatorului de a ordona preferinele sale +AP!%. Axioma tranzitivit8ii F capacitatea consumatorului de a transfera preferinele de la un bun la altul.+AP!PC,

APC'. Axioma nonsaiet8ii F consumatorii prefer8 o cantitate mai mare de bunuri unei cantit8i mai mici.

%chilibrul consumatorului Consumatorul va tinde s8 ating8 curba de indiferen8 cea mai ridicat8 posibil8. *in cauza constr?ngerii bugetare,

el nu poate atinge acest obiectiv. Echilibrul consumatorului este echilibrul dintre venitul acestuia Bi combinaiaoptim8, care se stabileBte ?n punctul ?n care curba de indiferen8 este tangent8 cu dreapta bugetar8.

MRS = Px/Py – ecuaţia echilibrului consumatorului în abordarea ordinalistă, MRS – panta

curbei de indiferenţă, Px/Py – panta liniei buetului!

5


8/20

Intrebarea *5."eoria producţiei. 8actorii de producţie şi combinarea lor.

1unctul de plecare a studierii factorilor de productie il constituie resursele economice. Nesursele economicereprezinta totalitatea elementelor si premiselor folosite de om in procesul activit8 ii economice. 1e parcursul secolelor ța avut loc multiplicarea si diversificarea factorilor de productie. -nsa in pofida acestui fapt ei ramin clasificati in (categorii de factori: munca , natura , capitalul , si informatia. Munca si natura sunt denumite factori primari. Capitaluleste un factor derivat, iar resursele informationale sunt un nefactor.

actorii de producie tradiionali +parial substituibili Bi complementari:4 Păm-nt 9 F cel mai limitat Bi durabil factor de producie

4 3unca F cel mai activ Bi costisitor factor de producie....+munca este activitatea umana constienta, un efortfizic si intelectual, prin care oamenii, actionind asupra naturii, obtin bunurile de care au nevoie. Munca este factoruldeterminant al oricarei activitati economice.

4 Capitalul F cel mai eterogen factor de producie....+ capitalul constituie ansamblul bunurilorfolosite pentruconfectionarea altor bunuri, destinate vinzarii in scopul obtinerii unui profit.

< Capital fix F se utilizeaz8 pe un timp ?ndelungat Bi se uzeaz8$ Cap.real:financiar$economic$< Capital circulant F se utilizeaz8 ?ntr4un singur ciclu de producie.% ;e!ur!ele informa ionaleț F noile tehnologii, informatia, inven iile i inova iile etc.ț ș țCombinarea factorilor de producie reprezint8 un anumit mod de unire, de corelare a acestora, at?t sub aspect

cantitativ, c?t Bi structural4calitativ, ?n scopul producerii de bunuri Bi servicii.

Pia a factorilor de produc ie $ț ț este pia a pe care se v?nd i se cump8r8 factorii de produc ie + munca , p8mintul,ț ș țresursele naturale etc. i unde, in urma confrunt8rii cererii i ofertei, se stabile te pre ul acestora.ș ș ș ț

Intrebarea *6.8uncţia de producţie şi proprietăţile ei.

uncia de producie reflect8 relaia dintre cantitatea de bunuri produs8 Bi combinarea, ?n diferite proporii, afactorilor necesari pentru obinerea acestei producii. uncia de producie indic8 nivelul maxim de producie carepoate fi obinut ?n urma diferitelor combin8rii ale factorilor de producie.

unctia de productie poate fi reprezentata in felul urm8tor:Q f +G#,G%...x## unde Q F cantitatea de bunuri produsa, iar G#,G% F factorii de productie.

Sau " = f #$,%& unde $ – capitalul' %( munca!

Intrebarea *7. Iocuanta: tipuri şi tră!ături.

1e termen lung toti factorii de productie pot deveni variabili, adica pot fi modificati. -n acest caz, poate avea locatit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest lucru se intimpla din cauza ca, sub influenta noilor tehnologii, tehnici si a evolutiei preturilor, intreprinzatorul schimba mereu raportul dintre factorii de productie siinlocuieste un factor de productie cu altul, mai productive, mai ieftin, mai modern.

&ubstituirea este un fenomen de inlocuire a unei cantitati dintr4un factor de productie printr4o cantitate din altfactor de productie. Ea poate avea loc intre factorul munca si capital +# muncitori inlocuiti de o masina, care faceintegral lucrul acestora$ intre factor. natura si capital sau intre diferite elemente componente ale aceluiasi factor de

productie+inlocuirea unui utila2 cu altul etc. pentru a obtine acelasi nivel de productie, producatorul poate combina sisubstitui factorii de productie in proportii diferite.

Combinatia a doi factori de productie capitalul si munca care asigura acelasi nivel de productie se numesteizocuanta.

$zocuanta este o reprezentare grafica a unui ansamblu de substituiri ale factor. de prod., la un nivel dat al tehniciicu obtinerea unei cantitati constante de bunuri.

Caracteristicile acestei izocuante sint:4 Multitudinea variantelor de consum a factor. de productie determina existenta multitudinii izocuantelor care

formeaza harta izocuantelor.

4 -zocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate mai mare a factor. de productie utilizati si prin urmare unvolum mai mare de productie.4 -zocuantele nu se intersecteaza.4 1anta izocuantelor este negativa.


9/20

4 1anta izocuantelor reflecta raportul de schimb al factor. de productie, acest raport se numeste rata marginala desubstitutie tehnologica.

Intrebarea *'. ,leerea producătorului -n perioada !curtă de timp. eea producti#ităţii marinale

de!cre!c-nde.

1erioadele procesului de producie:< Perioada !curtă F un factor este variabil, ceilali sunt constan i +expresia pe termen scurt este utilizat8 atunciț

cind intreprinzatorul modifica un singur factor , ceilalti raminind constanti. *e ex un numar diferit delucratori..factorul munca fiind cel mai usor de modificat..< Perioada lună F ambii factori sunt variabili adica to i factorii de productie pot fi modifica i.ț ț-ndicatorii produciei pe termen scurt:< 1rodusul total +91LF cantitatea de bunuri produs8 ?ntr4o perioad8 de timp< 1rodusul marginal +M1L F cantitatea suplimentar8 de bunuri produs8 de o unitate suplimentar8 a factorului

muncii +M1LR91LDRL< 1rodusul mediu +A1L F cantitatea de bunuri ce revine unei unit8i din factorul muncii +A1L91LDL

Legea randamentelor nepropor&ionale stipuleaz8 c8 dac8 vom m8ri progresiv utilizarea unui factor oarecare, ?ntimp ce alii vor r8m?ne constani, produsul marginal al factorului variabil va fi neproporional F la ?nceput va creBte,apoi va atinge un punct de stabilitate, dup8 care va descreBte.

&oncluzii:

< 1e termen scurt volumul de producie este limitat ?n creBtere< Limita creBterii volumului de producie este determinat8 de aciunea legii randamentului descresc8tor. *ac8

un factor de producie creBte, iar cel8lalt r8m?ne stabil, produsul marginal Bi mediu de la un anumit moment ?ncep s8scad8.

< 1rodusul mediu este maximal c?nd se egaleaz8 cu produsul marginal.

Intrebarea *). ,leerea producătorului -n perioada lună de timp

1roducatorii se bucura de o multime de avanta2e, pe care consumatorii nu le au. 1lanul producatorului prevedec>teva obiective care ?l deosebesc de planul consumatorului. 1rincipalele obiective ale producatorului vizeazaactivitatea de producere, de depozitare si de transport al produselor. =n cadrul acestor obiective planul producatoruluicuprinde:

4 sa fie proprietarul unei ?ntreprinderi din care sa obtina venituri nelimitate$

4 sa aiba o libertate financiara si o mentalitate economica moderna$

4 sa realizeze c>t mai multe investitii care sa4i asigure prosperitatea activitatii pe termen lung.

*e4a lungul anilor, cercetatorii s4au ?ntrebat daca dezvoltarea comertului poate constitui o era a consumatorului sauproducatoruluiS7 Concluzia este ca ceea ce poate fi Era consumatorului7este de fapt Era producatorului7. *e aceea,m spune ca ?n era producatorului, consumatorii platesc preturi mai mici pe termen scurt, dar la o analiza pe termen

g, constatam ca producatorii vor avea de c>stigat, pentru ca ei fac multe investitii, ?n timp ce consumatoriizitioneaza mai multe bunuri. 1aradoxal, putem spune ca producatorii se ?mbogatesc ?n timp ce consumatorii saracescru ca ?si cheltuiesc veniturile. ac>nd o comparatie ?ntre planul consumatorului si planul producatorului, cercetatorii

oncluzionat ca ?n noul mileniu consumatorii trebuie sa g>ndeasca precum producatorii.

Tin>nd cont de faptul ca fata de planul producatorului, planul consumatorului are ?n vedere urmatoarele obiective:

H


10/20

4 sa aiba un serviciu corespunzator, cu un salariu motivant$

4 sa achizitioneze c>t mai multe bunuri prin cheltuirea banilor c>stigati$

4 sa realizeze economii pe termen scurt si ?ndatoriri pe termen lung prin obtinerea de credite.

*in cercetarile efectuate ?n ultima perioadU %'%i%'c V%)H$, specialistii au a2uns la concluzia ca consumatorii pot saasca precum producatorii, daca vor g>ndi si actiona precum acestia, ?n acest sens lans>ndu4se teoria prosperati

par>nd ?n mod inteligent7 adopt>nd sistemul numit prod4consumator7. 1rod4consumul ?nseamna a cumpara produservicii de la producator prin ?mbunatatirea tehnicilor si abilitatilor consumatorilor. Conceptul de prod4consumatori se

izeaza ?ntr4un parteneriat cu un producator, acesta din urma fac>ndu4se un rabat la produsele si serviciile oferite. =nt caz, planul oricarui consumator este de a deveni un prod4consumator care sa nu ?nceteze sa consume ?n conditiile ?nnu are costuri de regie, nu are anga2ati si ?si gestioneaza singur afacerea. 1lanul producatorului, fata de cel al prod4

sumatorului, prevede cheltuieli cu anga2atii, costuri de regie, de distributie, cheltuieli de publicitate si uneori,artirea profitului cu partenerii de afaceri si actionarii.

W =n ultimul timp, producatorii adopta strategii eficiente pentru c>stigarea consumatorilor, care constau ?n reduceri

de preturi, acordarea unui credit usor accesibil, efectuarea de publicitate inteligenta si prezentarea magazinelor ?ntr4undecor si expunere atractiva a produselor. =n noua conceptie, privind prod4consumatorul, pretul produsului sauserviciilor obtinute este lucrul la care trebuie sa renuntam ca sa obtinem ceea ce vrem, pentru ca un pret mai mic ?l veiplati ?n timp at>t c>t nu face. =n acest sens, piata exemplifica activitatea anilor 3, c>nd doar ?n 3; din cazuri,oamenii nu luau masa acasa. =n ultimii ani, acest procent a crescut la peste 3;, oamenii a2ung>nd la concluzia caservirea mesei ?n oras este cu 5; mai scumpa dec>t servirea de acasa, dar timpul economisit ?n aceste conditii aducemai multe avanta2e. *in acest exemplu se evidentiaza faptul ca, mai ieftin nu ?nseamna neaparat mai bun.

W =n mentalitatea producatorului modern, valoarea adaugata7 folosita la fabricarea unui produs sau realizareaunui serviciu, este mult mai importanta dec>t costul acestora. Ca urmare, conceptul de prod4consumator, ?ntr4o piata

mai competitiva si internationalizata, a revolutionat consumatorii ?n sensul ca, acestia trebuie sa adopte o cumparareinteligenta tin>nd cont de faptul ca magazinele au devenit organizatii experte ?n v>nzari, ?n conditiile ?n careconsumatorul este amator ?n materie de cumparaturi.

*e exemplu, studiind ?nregistrarile video realizate ?n marile magazine, a rezultat ca ma2oritatea oamenilor fac dreaptad intra ?ntr4un magazin. 1ornind de la aceasta constatare, aeroporturile ?si instaleaza magazinele de cadouri pe parteapta. Aceasta strategie este adoptata de ma2oritatea comerciantilor. 1ornind de la principiul ca, un v>nzator bun poate

de orice, ?n etapa actuala, rolul v>nzatorului a devenit foarte important. 1rincipalele strategii pe care le folosescazinele ?n atragerea de cumparatori sunt:

4 Clientul va cumpara mai mult daca este tinut mai mult ?n magazin. 1entru aceasta, magazinele adopta toatebilitatile pentru a face miscarea c>t mai ?nceta a clientilor +culoare ?nguste, lungi, muzica lenta, relaxanta si o

minare adecvata ?nc>t sa4i determine sa nu se grabeasca.

4 1rin modul de organizare, se urmareste cresterea numarului cumparaturilor spontane. =n acest sens, aran2areafurilor se face ?ntr4un mod ?n care sa ?ncura2eze cumparatorii sa cumpere unele produse datorita unor oportunitati, caxemplu, aran2area unor standuri de dulciuri l>nga casele de marcat.

4 Aran2area dulciurilor pentru copii la un nivel ?n care acestia sa poata sa ?si aleaga produsele dorite, comerciantii

d convinsi ca produsele solicitate de copii vor fi cumparate.

#


11/20

4 &porirea v>nzarilor prin modul ?n care se combina si se etaleaza marfurile, urmarindu4se exploatarea factoruluin. Astfel, cumparatorii constata ca ?n fast4food4uri marfurile sunt asezate la nivelul privirii, deasupra caselor decat, ca, atunci c>nd clientii privesc la casier sa vada ?n mod inevitabil si produsele expuse. *e asemenea, se remarcan supermagazine exista raioane ?n care marfurile sunt expuse dupa anumite criterii F ordine alfabetica, tipuri diferitedar, aceste expuneri urmaresc sa ofere cumparatorilor toate tipurile dintr4un produs, influent>ndu4i ?n acest mod sazitioneze noi tipuri de produse pe care nu le4au folosit p>na ?n acel moment.

4 Oferirea unor produse gratuite7, comerciantul fiind convins ca, pentru acest gest prietenos clientul se va ?ntoarce sa

pere un produs pe care tocmai l4a primit gratuit.

1rin adoptarea acestor strategii, magazinele sporesc volumul v>nzarilor si deci prospera mai mult, iar clientul ?sisuma veniturile. &olutia de a genera buna stare pentru consumator este aceea de a face cheltuieli mai inteligente si nu munci mai mult. uziunea producatorului cu consumatorul se realizeaza ?n special prin ideea de recomandare,

cept numit de unii experti o oportunitate a acestui mileniu si a fost denumit comert prin e4comandare7, activitate caremanifesta foarte dinamic ?n special ?n comertul electronic.

Intrebarea +.Co!tul de producţie şi tipoloia lui.&ostul de productie4 totalitatea cheltuielilor in expresie monetara, pe care producatorul le efectueaza pDu

fabricarea si vinzarea bunurilor economice. Este expresia baneasca a factor. de productie necesari pDu producerea sicomercializarea acestor bunuri si servicii. Costul de productie este egal cu cu cheltuielile de productie

*in punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.Costul contabil 4 cheltuielile pe care le face intreprinderea pDu achizitioanarea factor. de productie de la alti agenti

economici, adica costurile explicite, precum si amortizarea, care face parte din costurile implicite.Costul economic- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii +costurile implicite, dar care nu sint

reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca alproprietarului, dobinzile ce se cuvin pDu folosirea capitalului propriu.

Linia izocost este cantitatea maximala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor cheltuieli.+LX1lJYX19C1anta liniei izocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele.(%este punctul de echilibru a produc8torului.Acest punct reflect8egalitatea posibilit8ilor tehnologice Bi

economice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia izocost devine tangent cu una din izocoante.

Intrebarea 1.Ioco!tul şi echilibrul producătorului.


12/20

) #) M

Intrebarea *.Co!turile de producţie -n perioada !curtă de timp.

1erioada scurta se defineste ca intervalul de timp in care sunt utilizate aceleasi capacita i de productie, la acelasițnivel tehnic, modificinduse doar cantita ile de munca si Dsau de materie prim8.ț

Co!tul lobal 0C? F este totalitatea cheltuielilor suportate de intreprindere pentru fabricarea si desfacerea unuianumit volum de bunuri. -n structura costului global deosebim costurile fixe, variabile si totale.

&ostul total (& sint cheltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Acest costcuprinde costul fix si variabil. luctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: 9C 9CJ9"C. 1etermen scurt, 9C se schimba in functie de de modificarea costului variabil 9C 9CJ f+Q.

Co!tul mediu 0,C 4 sint cheltuielile suportate pentru producerea unui singur bun. AC9CDQ. El poate fi fix sauvariabil. Costul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul rind in functie dedimensiunile intreprinderii. -n evolutia sa costul fix mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fizice creste.Costul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoi incepe

sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale.

Co!tul marinal 03C % sint cheluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. El sedetermina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei.

MC @ 9CD@ Q. Costul marginal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fix ramine acelasi. 1e termenscurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste intruna.

Intrebarea .8uncţia co!turilor pe termen lun. (conomiile şi de!economiile de !cară.

1e termen lung toti factori de productie sunt variabili. -n acest caz intreprinzatorul urmeaza sa faca fata unor noiprobleme:

a determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie b gasirea dimensiunii optimale a intreprinderiic7neadmiterea7 cresterea costului unitar fde productie.Aceasta precautie e ganerata de faptul ca pe termen lung evolutia costurilor e supusa:aefectului economiilor de scara

befectului dezeconomiilor de scara. %conomii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor

intreprinderii siDsau a volumului de productie.Economiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliei intreprinderii

siDsau de folosirea unor noi utila2e si tehnologii de fabricatie. Economiile de scara sunt posibile doar in cadrul unor intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. Economiile de scara sint rezultatul unui sir intreg de factori, de o natura deopotriva tehnica si financiara. Astfel, in cazul sporirii volumului productiei, are locaprofundarea a specializarii, fapt ce contribuie la cresterea indeminarii muncitorilor, precum si la crestereaposibilitatilor de folosire a unor utila2e mai moderne si mai productive. -n cazul intreprinderilor mari, se procuracantitati insemnate de materie prima, combustibil si echipament si are loc o reducere a preturilor de achizitie, faptcare deasemenea influenteaza nivelul costurilor. Mai mult, marile intreprinderi pot obtine de la bencile comercialecredite cu o dobinda mai mica, reducind si pe aceaste cale nivelul costurilor. Economiile de scara se obtin la nivelulintreprinderii nu insa si la nivelul ramurii sau a economiei nationale. Oricum ele nu pot fi obtinute printr4o sporirea

fara limita a productiei. La un moment dat, odata cu cresterea volumului productiei, costurile incep a creste mairepede decit cantitatile produse. Locul economiilor de scara il ocupa dezeconomiile de scara.

#%


13/20

+ezeconomiile de scara, ce exprima o situatie in care costul mediu pe termen lung creste pe masura cresteriiproductiei, sint si ele generate de mai multi factori. -nainte de toate, atunci cind dimensiunile intrepeinderii depasescanumite limite, apar dificultati manageriale, intreprinderea fiind gestionata tot mai ineficient. In personaladministrativ numeros trebuie in permanenta supus controalelor fapt ce mareste cheltuielele legate de munca. 1e dealta parte, o intreprindere mare se adapteaza mult mai greu la schimbarile pietei si se reprofileaza odata cumodificarea cererii. Aceasta impre2urare genereza o ma2orare a riscurilor si a pierderilor, ceea ce contribuie la marireacostului mediu si la reducerea capacitatii competitive a intreprinderii. 1entru depasirea unor asemenea situatii, satiintaeconomica a lansat notiunea de dimensiunea optimala a intreprinerii7, criteriul de baza de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar.

Intrebare 4.3a&imiarea profitului şi praul de rentabilitate al firmei.

Profitul constituie diferenta ce apare in caul in care incasarile totale sint mai mari deict costul total. 1rofitul,este, astfel un cistig obtinut de persoanele care organizeeaza si desfasoara o activitate economica, adica o activitate deproducere si comercialiare a bunurilor si serviciilor.

1rofitul se poate determina in felul urmator: 1r "4 C unde:1r4profit$ "4venitul total al firmeii sau incasari totale$ C4costul total.

Mercantelistii care au acordat o atentie deosebita problemei avutiei unei tari si a izvoarelor acesteia, considerauca profitul este un venit care se creeaza doar in activitatile de comert exterior. iziocratii lanseaa ceva mai tirziu onoua teorie, potrivit careia profitul este un surplus de valoare peste valoarea avansata, peste cheltuielele efectuate careeste un dar al naturii si exista numai in agricultura. Englezul Adam &mith considera ca profitul este un venit generatde proprietate, dar care are la temelia sa munca neplatita a muncitorilor si se obtine atit in agricultura cit si inindustrie. rancezul [4!. &a sustinea idea ca profitul e o forma speciala a salariului care e insusita de intreprinzator pentru efortul sau de organizare si gestionare a unei activitati economice. Yarl Marx considera ca profitul e un venitinsusit de catre proprietarul capitalului in mod ilegal, deoarece acesta este creat prin exploatare, prin munca neplatita

a muincitorilor. -n teoria economica contemporana predomina opinia potrivit careia profitul este o recompensa, orasplata pentru activitatea antreprenoriala, pentru calitatile deosebite ale intreprinatorului de a inova, de a gestionareusit o afacere, dar mai ales de a infrunta riscul.

#ipuri

*upa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului , acesta este format din %componente:

aprofit normal b profit supernormal sau profit economic.Costul explicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. 1entru munca proprietarului, pentru

amortizarea utila2ului si cladirilor intreprinderea nu efectueaza plati. -n acest fel, chiar si in cazul in care bunurileproduse se comercializeaza la pretul ce corespunde ca marime cu costul de productie, intreprinzatorul obtine un venitoarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se numeste profit normal. -nsa in cazul in careintreprinzatorul nu dispune de nici un factor de productie si este obligat sa4i inchirieze de la alte persoane, el va puteaobtine doar un profit supernormal. *aca insa intreprinzatorul este proprietarul factorilor de productie folositi deintreprindere la fabricarea de bunuri, atunci el va putea obtine si un superprofit, si un profit normal. *eorece in celemai multe cazuri intreprinzatorul este si proptietarul, el va obtine un profit total numit si contabil7.

1e linga acestea mai exista si alte forme de profit cum ar fi:1rofit legitim4cel obtinut in conditii normale, cu respectarea legislatiei in vigoare.

1rofit nelegitim4obtinut in urma incalcarii legislatiei in vigoare, cum ar fi:eschivarea de la plata impozitelor,afaceri ilicite, contrabanda, umflarea costurilor7etc.

#'


14/20

1rofit de monopol4obtinut de intreprinderile care detin o pozitie dominante de piata si pot influenta preturile insensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari. *eobicei, posibilitatile insusirii unor profituri demonopol un timp indelungat sunt limitate de stat.

1rofit brut4diferenta dintre incasari totale, nai exact cifra de afaceri, si costul total.1rofitul net4acea parte a profitului brut ce ramine la dispozitia intreprinderii dupa achitarea impozitelor si a

diferitelor taxe.

Intrebarea 5. Comportamentul firmei pe piata cu concurenţa perfecta.

Concuren a perfect8 denumita si pur8, exista pe o pia 8 care reune te simultan urm8toarele ) tr8s8turi :ț ț ș tomicitatea pietei 4existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod

individual, nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra pretului.Omogenitatea bunurilor 4intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si

substituibile. -n acest caz, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator. Libera intrare pe piata4piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fie

acestea producatori sau cumparatori. Mobilitatea factorilor de productie4posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui

produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceastatrecere.#ransparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si

preturi. /umai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.1iata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. Ea asigura in permanenta o reducere a preturilor si o

sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lumeaparate de catre stat. -nsa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar unmodel teoretic, mai mult intilnit in carti.

1retul de echilibru pe piata cu concurenta perfecta este legat totodata si de situatia pietelor interdependente siapare spontan ca rezultat al 2ocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile cerute dintr4un bun seegalizeaza cu cele oferite.Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiindreprezentata de egalitatea Cmg"mg1ret.1e de alta parte pe termen lung oferta reprezinta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de echilibru fiind:Cmg1CM +cost minim.

1e termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin schimbarea volumului de munca, iar petermen lung pot modifica oferta si prin schimbarea capitalului fix.

Intrebarea 6.Comportamentul firmei pe piata cu concurenta imperfecta.

-n viata reala domina concurenta imperfecta. Ea exista atunci cind actiitatea antreprenorile ii sunt sunt impuseanumite restrictii si limite. 1entru concurenta imperfecta ii este caracteristica un numar redus de firme.

Piaţa cu concurenţă imperfectă se manifest8 ?n situaiile ?n care agenii economici F v>nz8tori Bi cump8r8tori F pot s8 influeneze, prin aciunile lor unilaterale, raportul dintre cererea Bi oferta de m8rfuri Bi, deci, nivelul preului, cuintenia de a obine avanta2e mari Bi stabile.

Piaţa cu concurenţă imperfectă este cea mai aproape de realitate, deoarece concurena perfect8 r8m>ne doar camodel ideal, folosit ?n analizeze teoretice.

Caracteri!ticile pieţei cu concurenţă imperfectă sunt:1. existen*a unor v+nztori puternici, dar pu*ini la numr i a unor cumprtori numeroi (oli!opolul) sau a

unor cumprtori pu*ini i a multor v+nzri (oli!opsonul);

2. unii a!en*i economici (pu*ini la numr) pot influen*a sau controla pre*ul;

". produsele sunt diferen*iate real sau ima!inar;

#(


15/20

#. exist restric*ii n calea celor care doresc s ptrund pe pia* sau ntr-o ramur;

/. informarea a!en*ilor economici privind situa*ia pie*ei este deficitar;

0. exist o mobilitate redus a unor factori de produc*ie;

. exist rivalit*i vizibile n rela*ia cu publicul, frustrarea consumatorului.

1iaa cu concuren8 imperfect8 se prezint8 ?n numeroase forme, ele difereniindu4se ?n primul r>nd, ?n funcie denum8rul Bi fora economic8 a agenilor economici produc8tori Bi consumatori, astfel:

4 pia8 cu concuren8 monopolist8$4 pia8 cu concuren8 de monopol$4 pia8 cu concuren8 de oligopol$4 pia8 cu concuren8 de oligopson +monopson.

Pia&a cu concuren&" monopolistic" reprezint acea stare a pie*ei n cadrul creia v+nztorii i cumprtorii,

prin ac*iunile ntreprinse pot influen*a ntr-o oarecare msur cererea, oferta i pre&ul .

Piaţa cu concurenţa monopoli!tică caracterizeaz8 piaa care p8streaz8 tr8s8turile concurenei perfect astfel:#. produsele sunt difereniate at>t prin calitate, c>t Bi prin serviciile prestate cump8r8torului acelui produs$%. concurena se manifest8 nu numai prin cantitate, pre Bi substituibilitatea produselor diversificate, ci Bi prin:

reclam8, design, servicii la v>nzare Bi post4v>nzare etc.$'. atomicitatea cererii Bi ofertei$

(. se accentueaz8 diferenierea produselor$). exist8 rigidit8i ?n mobilitatea factorilor de producie$3. transparena pieei este parial8.

1e aceast8 baz8 formarea liberă a preţurilor este ?mpiedicat8 de puterea de concuren8 a monopolurilor Bioligopolurilor, a corporaiilor multinaionale Bi transnaionale, care ?Bi stabilesc propriile preuri, astfel ?nc>t, cu c>teste mai mare o corporaie, cu at>t ea are o putere mai mare asupra preurilor. 1reurile marilor corporaii devinpreţuri lider +leadership4price, la ele aliniindu4se celelalte firme din cadrul ramurii.

Au ap8rut astfel preţurile admini!trate, ca urmare a unor ?nelegeri tacite ?ntre marile firme, care se sustrag, peo perioad8 mai lung8, fluctuaiilor forelor reale ale pieei.

Preţul de echilibru al concurenţei monopoli!tice e!te mai mare dect preţul de echilibru al concurenţei

perfecte şi mai mare dect co!tul marinal +ilbert Abraham4rois.Cu c>t num8rul concurenilor este mai mic, iar puterea acestora de a influena forele pieei este mai mare, cu

at>t mecani!mul preţurilor se apropie Bi se aseam8n8 celui de monopol.*ac8 num8rul concurenilor sporeBte continuu, iar capacitatea fiec8rei firme de a influena piaa produsului se

divizeaz8, cu at>t mecani!mul preţurilor se apropie de cel caracteristic concurenţei perfecte. Pia&a cu concuren&" de monopol reprezint pia*a dominat de un sin!ur productor deoarece produce i vinde

un bun economic pentru care nu exist substituen*i, firma impun+nd cantitatea, calitatea i pre*ul produsului.

Piaţa cu concurenţă de monopol !e caracterieaă prin:

< oferta pentru un produs este dat8 de un singur produc8tor care poate controla piaa Bi poate stabili nivelul preului$

< preul de monopol este mai mare dec>t cel practicat pe pieele cu concuren8 monopolistic8 Bi de oligopol$< libera concuren8 este eliminat8, piaa fiind dominat8 de ofertant$< grad sc8zut de satisfacere a cererii.

Condiţiile care define!c monopolul producătorului sunt:1. unicitate şi ianti!m F piaa este influenat8 prin impunerea unor condiii de v>nzare$*. diferenţierea produ!elor +condiii de v>nzare, design, servicii la v>nzare Bi post4v>nzare$. e&i!teţa unor piedici la intrarea -n ramură ?n special de natur8 tehnic8, comercial8, financiar8$4. lip!a de tran!parenţă a pieţei F piaa fiind supus8 riscurilor Bi incertitudinii$5. imobilitatea factorilor de producţie F care prezint8 fenomenul de friciune Bi inerie ?n procesul de

fluidizare a cererii, ofertei Bi preurilor.

#)


16/20

3onopolul contract +limitat reprezint8 situaia de pia8 ?n care exist8 un singur ofertant Bi nu num8r mic decump8r8tori.

3onopolul bilateral F reflect8 acea situaie de pia8 pe care se ?nt>lnesc, negociaz8 Bi se confrunt8 un singur v>nz8tor Bi un singur cump8r8tor.

3onop!onul !au monopolul producătorului reprezint8 acea situaie de pia8 pe care se ?nt>lneBte uncump8r8tor unic, care fixeaz8 volumul produciei Bi preul de v>nzare, Bi un num8r mare de produc8tori.

3onopolul pur este situaia de pia8, inexistent8 ?n fapt, ?n care un produc8tor nu are concuren8 pe piaaintern8 Bi extern8, produc>nd un bun f8r8 ?nlocuitor.

3onopolul de marcă F situaia de pia8 ?n care o firm8 produce un anumit produs care este ?nregistrat submarc8 proprie, concurena ap8r>nd nu la marc8, ci la produse de calit8i asem8n8toare.

3onopolul temporar F situaia de pia8 ?n care o ?ntreprindere scoate la v>nzare un produs nou dispun>nd de opoziie privilegiat8, p>n8 ?n momentul ?n care produsul este realizat Bi comercializat Bi de alte firme.

3onopolul di!criminatoriu F situaia ?n care monopolistul vinde acelaBi produs la preuri diferite, acest lucrufiind posibil atunci c>nd produsul este v>ndut pe piee diferite, care nu au o comunicare real8 ?ntre ele.

Oliopolul reprezint o form a concuren*i imperfecte, care reflect o pia* dominat de c+*iva productori-

v+nztori de talie mare i un numr mare de cumprtori mici i rzle*i.

Oligopolul bilateral este o form8 a concurenei imperfecte care reflect8 o pia8 dominat8 de un num8r redus de

v>nz8tori Bi cump8r8tori.Caracteristicile pie&ei cu concuren&" de oligopol sunt:

1. interdependenţa acţiunilor diferiţilor #nători F preurile produselor, cantitatea v>ndut8 Bi profitul unui produc8tor depind de reaciile celorlali produc8tori$

*. radul -nalt de concentrare a capitalului şi producţiei F poate fi analizat at>t la nivelul fiec8rei 8ri c>t Bi lanivel mondial$

. di#er!ificarea produ!elor acti#ităţilor a mărcilor şi !ubmărcilor de fabricaţie.

"ră!ăturile pieei cu concuren8 de oligopol:

1. interdependenţa şi incertitudinea F preurile sunt rigide fiind fixate de marile ?ntreprinderi$*. cucerirea şi -mpărţirea pieţei produ!ului$. ob!trucţionarea pătrunderii pe piaţă a noilor concurenţi$4. diferenţierea bunurilor şi concurenţa @-n afara preţuluiA +publicitate, fiabilitatea produsului etc.$5. ma&imiarea profiturilor şi interdependenţa deciiilor şi a politicilor firmelor participante.

Oligopolurile pot fi:a oliopoluri antaoni!te:

o oligopolul bilateral$ b oliopolurile concertate, cu dou8 tipuri de acorduri:

o explicite sau exprese: cartelul, trustul, holdingul$

o neoficiale sau tacite.

1ieele oligopoliste sunt pieele pe care se concureaz8 un num8r mic de produc8tori:4 dac8 sunt doi produc8tori principali situaia de pia8 se numeBte duopol$4 dac8 sunt mai mult de doi produc8tori situaia de pia8 se va numi oliopol.

+uopulul reprezint" pia&a dominat" de doi vnz"tori care ofer" produse similare unui num"r larg de

cump"r"tori care au o putere economic" apro!imativ egal".Exist8 trei situaii de pia8:

#. nz8tori care nu ?ncearc8 s8 domine piaa:

< produsul v>ndut este omogen$

#3


17/20

< preul la care ?l comercializeaz8 cei doi este identic$< singura variabil8 de a2ustare este cantitatea c>t mai mare pe care o poate vinde pentru a obine profit

maxim.

Inul dintre v>nz8tori deine pe pia8 monopolul de ofert8. *ac8 cel8lalt v>nz8tor doreBte s8 intre pe pia8 cuacelaBi tip de bun, oferta sa trebuie s8 fie at>t de mare ?nc>t s84i permit8 maximizarea profitului, primul v>nz8tor ?Bi va a2usta oferta proprie imediat, s8 obin8 la r>ndul s8u profit maxim.1rocesul de a2ustare va continua p>n8 ?n punctul de echilibru ?n care nici unul dintre cei doi v>nz8tori nu mairecurge la modificarea ofertei.%. nz8tori:

< unul care domin8 piaa, care este conBtient Bi anticipeaz8 tot timpul miBc8rile celui de4al doileav>nz8tor$

< cel8lalt care nu poate face altceva dec>t s8 se adapteze ?n permanen8 la condiiile pe care le impune primul, f8r8 a putea atinge ?ns8 volumul de producie al acestuia.

'. nd cei doi v>nz8tori de pe pia8

doresc simultan s8 o domine, fiecare dintre ei consider>ndu4l pe cel8lalt satelit. Cei doi v>nz8tori nuvor mai lupta pe pia8 prin a2ustarea produciei ca ?n cazul duopolului simetric, ci prin intermediul

preurilor. Lupta prin preuri poate duce la falimentul unuia dintre cei doi Bi la controlarea sa de c8trecel8lalt, fie la o alian8 ?ntre v>nz8tori. Conform ipotezei dublei dominaţii, pe pia8, nu poate existanici un punct de echilibru.

Intrebarea 7.8irma -n condiţiile monopolului.


18/20


19/20

Pia a factorilor de productieț F este pia a pe care se vind i se cump8r8 factorii de produc ie +munca, p8mintul,ț ș țcapitalul, resursele naturale etc. i unde, in urma confrunt8rii cererii si ofertei, se stabileste pretul acestora.ș

iecare factor da nastere unui venit specific. Acestea sunt:#. &alariul 4 care constituie pretul muncii si revine posesorului fortei de munc8.%. Nenta 4 care revine factorului p8mint si altor resurse naturale sau economice rare.'. *obinda F venit pe care il obtin proprietarii capitalului financiar.(. 1rofitul F venitul obtinut de proprietarul capitalului real si de intreprinzator.Particularită ile cererii de factori de produc ie:ț ț

#. cererea de factori de productie este o cerere derivat8, intrucit ea depinde si variaza in functie de marimeacererii bunurilor +si serviciilor la a c8ror productie particip8.

%. cererea pentru un factor de productie este influentat8 nu numai de cererea de bunuri si servicii de consum, ci ișde pretul factorului respectiv, precum si de nivelul randamentului acestuia.

Intrebarea 41. Piaţa capitalului şi dob-nda.

-n sens ingust dobinda este un venit pe care il insu e te proprietarul capiatlului b8nesc ca recompensa pentruș șsuma de bani imprumutat8. Ea constituie pretul capitalului4moned8 dat in folosin 8 temporar8,ț

-n sens larg dobinda constituie un venit ce revine priprietarului pric8rui capital antrenat in activitatea economicaindiferent daca aceasta este imprumutat sau apartine intreprinzatorului respectiv.

M8rimea si dinamica dobinzii sunt determinate cu a2utorul a doi indicatori a masa dobinzii + sau sumaabsoluta a dobinzii si b rata dobinzii..

;ata dobinii $ se calculeaz8 ca raportul procentual dintre masa dobinzii anuale si capitalul imprumutat.M8rimea rate dobinzii se stabileste in functie de mai multi factori cel mai important fiind raportul dintre oferta sicererea de capital. Oferta de capitaleste determinat8 de catre banii temporar disponibili care se transform8 inlichiditati active. Astfel sursele capitalului de impumut sunt:

#. sumele de bani temporar disponibile, conditionate de insusi caracterului circuitului capitalului industrial si

comercial.%. economiile mena2elor.'. banii proprietarilor capitalului de imprumut F bancherii si capitalistiirentieri.(. economiile guvernului, ce se formeaza in cazurile in care veniturile bugetare sunt mai mari decit cheltuielile..cererea de capital de imprumut $ exprim8 nevoia de bani si vine din partea urm8torilor actori ai vietii

economice :#. intreprinderile F care au nevoie de imprumuturi pentru a face investi ii destinate reutil8rii, moderniz8rii sauț

l8rgirii aparatului productiv, pentru plata salariilor +mai cu seama in agricultura etc..%. mena2ele F care recurg la imprumuturi in fond pentru a procura obiecte de folosinta indelungata, case de

locuit, automobile, tv,mobil8.etc.

'. institu iile administratiei publice F care sunt nevoite sa recurga la imprumuturi de bani in conditiile in carețveniturile publice sunt inferioare cheltuielilor.

Nata dobinzii este influentata de un sir intreg de factori, cei mai importanti fiind:a raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut.

b Nata inflatiei,c Nata profitului.d M8rimea riscului.e 1erioada de timp pentru care se imprumut8 suma de bani.f 1olitica economica a statului.

Nata dobinzii se determina ca un raport procentual dintre marimea dobinzii anuale si suma de bani imprumutatadup8 formula: d / 0 < G B x 1++H unde: d F rata dobinzii$ * F m8rimea absoluta a dobinzii +masa dobinzii$& F suma de bani imprumutata sau +creditul.

#H


20/20

Intrebarea 4*. Piaţa muncii şi !alariul.

Pia a muncii $ț reprezint8 locul abstract +sau spa iul economic in care se intilnesc cererea de munca +de locurițde munc8 cu oferta de munc8. 1e aceast8 pia 8 au loc negocierile intre cump8r8torul si vinz8torul for ei de munc8.ț ț

1ia a muncii are un ir de particularit8 i cele mai importate di care sunt urm8toarele:ț ș ț# pia a muncii are un grad ridicat de rigiditate.ț% pia a muncii este o pia 8 cu concuren 8 imperfect8.ț ț ț' pe pia 8 muncii, asupra form8rii pretului +salariului o influen 8 deosebit8 au +pe ling8 raportul cerer4ofert8 iț ț ș

nivelul productivit8 ii muncii negocierile intre salaria i i patronat, precum si politica economica a statului in acestț ț șdomeniu.

( pia a muncii este mai organizat8 i mai reglementat8 decit alte pie eț ș ț Balariul. *in punct de vedere al anga2atului , salariul se prezint8 sub % forme: salariul nominal si real.Balariul nominal $ reprezint8 suma de bani pe care o primeste salariatul pentru munca depusa. M8rimea

salariului nominal , care are o tendinta general8 de crestere, este influentat8 de mai multi factori, cum ar fi: gradul dedezvoltare economica a 8rii, care determina atit nivelul productivit8 ii muncii, cit si m8rimea cheltuielilor pentruț țformarea fortei de munca$ raportul dintre cererea si oferta de munca$ monilitatea fortei de munca etc.

Balariul real $ reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi cump8rata la un moment dat cu salariulnominal. Cu alte cuvinte, salariul real exprim8 puterea de cump8rare a salariului nominal. M8rimea salariului real estedeterminat8 in fond de m8rimea salariului nominal si de nivelul preturilor.

*eci &N &/D-1, unde &N F salariul real$ &/ F salariul nominal$ -1 F indicele preturilor.M8rimea salariului real depinde de asemenea de nivelul impozitelor precum si de puterea de cumparare a banilor.

( este acoperit de banii ?mprumutai de la sistemul bancar.( Netragerea din circulaie Bi p8strarea la ciorap a unei cantit8i de bani de c8tre mena2e.1u asigurarea

stabilit8ii ec4ce,statul,prin intermediul !8ncii Centrale,controleaz8 ?n permanen8 oferta de moned8,pu ca

aceasta s8 nu dep8Beasc8 necesit8ile reale ale ec4ei.( M8rimea ratei dob?nzii.=ntre oferta de moned8 Bi rata dob?nzii exist8 o relaie pozitiv8:odat8 cucreBterea ratei dob?nzii,creBte Bi oferta de bani,iar atunci c?nd rata dob?nzii se reduce,scade Bi oferta demoned8.Aceast8 relaie poate fi r4t8 grafic prin curba ofertei de moned8,odat8 cu creBterea ratei dob?nzii de lad# p?n8 la d%,oferta de moned8 va spori de la m# la m%.

Multiplicatorul a fost descoperit de economistul englez N.Yahn ?n anul #H'#.Yahn a analizat teoriamultiplicatorului ocup8rii forei de munc8.=n #H'3,[.Yeenes descoper8 multiplicatorul investiiilor.=n acestcaz,efectul multiplicatorului investiiilor const8 ?n faptul c8 o creBtere a investiiilor genereaz8 o creBtere mai mare avenitului naional.1rincipiul multiplic8rii constituie unul din elementele fundamentale ale teoriei ec4cecontemporane,f8r8 de care este greu de ?neles caracterul interdependenei dintre venit,consum,investiii Bi dintre alte

m8rimi macroec4ce.Este evident c8 o creBtere a investiiilor va duce la sporirea produciei,precum Bi a gradului deocupare a forei de munc8.*ar ?n ce proporieSEfectul multiplicatorului este un proces potrivit c8ruia o variaie a uneim8rimi ec4ce+investiiile,eforturile,baza monetar8 etcproduce,?n decursul unei anumite perioade,o variaieamplificat8 +mai mare a altei m8rimi+venitul,creditul etc.Efectul multiplicatorului este notat cu un simbol,care estelitera Y.=n teoria Bi practica ec4c8 sunt cunoscute mai multe situaii cu efecte multiplicatoare.exist8 multiplictorulinvestiiilor,exporturilor,monetar,fiscal etc.&e calculeaz8 ca raport dintre creBterea venitului +deltaKBi creBtereainvestiiilor+delta -,adic8 Ydelta KDdelta -.

Raspunsuri Teoria Economica 2015

Documents

Transcript of Raspunsuri Teoria Economica 2015