Raspunsuri Teoria Economica 2016

8/15/2019 Raspunsuri Teoria Economica 2016

1/34


2/34

Metoda abstracţiei ştiinţifice- procedeu prin care fenomenul cercetat este curăţat; de fapte şi trăsături mai puţinimportante, a)unindu-se astfel la nucleul acestuia.


3/34

consumatorilor problema alocării eficiente a resurselor. *rept urmare, consumatorul trebuie să aleaă alternative deconsum care se încadrea(ă în restricţiile impuse de propriul buet iar producătorul să aleaă acel proram defabricaţie ce poate fi reali(at cu resursele materiale, umane, băneşti de care dispune.

Prima lege a cererii . ?u c@t este mai mare preţul unui anumit bun cu at@t va fi mai redusă cantitatea cerută dinacel bun.

A doua lege a cererii . 5lasticitatea cererii în raport cu preţul tinde să fie mai mare pe termen lun dec@t petermen scurt. Adică variaţia indusă de modificarea preţului asupra cererii are o anumită dimensiune în perioadeleurmătoare modificării de preţ şi altă dimensiune, mai mare, după trecerea unei perioade mai mari de timp de laaceastă modificare. &n ca(ul reducerii preţului, creşterea corespun(atoare cererii se va manifesta prenant după operioada mai mare. 9rincipalul factor ce determină acest lucru este dat de timpul diferit în care informaţia privindreducerea de preţ a)une la consumatori. >ocul în care se înt@lnesc consumatorii şi producătorii se numeşte piaţă.

%egea utilităţii marginale descrescătoare arată că, la cresterea consumului de bunul , utilitatea totala creste pinala o anumita limita, in timp ce utilitatea marinala este in descrestere po(itiva, atunci cind utilitatea marinaladescreste mai )os de (ero, atunci utilitatea devie de(utilitate. ?ind utilitatea totala este ma$ima, utilitatea marinalaeste nula.

Intrebarea !."esursele economice şi caracterul lor limitat. #rontiera $osibilităţilor de $roducţie

Resursele economice-totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informaţionle şi te+noloice atrase şiutili(ate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane.

?lasificarea resurselor: Resurse primare (create de natură)a# *es. umane-populaţia din punct de vedere cantitativ calitativ structural( număr calificare etc.

b #*es. naturale- fondul financiar pădurile apele zăcămintele minerale.

Resurse derivate (acumulate, create de om)a#*es. materiale- capital te"nic sub formă de maşini utila+e construcţii sisteme de transport

b#*es. financiare- de care dispune populaţia statul şi &ntreprinderile.

c# *es. inovaţionale- cunoştinţe experienţă te"nologii.

d# *es. informaţionale-ce permit agenţilor econ. să cunoască realitateasă ia decizii să acţioneze.Trăsătura fundamentală a resurselor economice constă în caracteru lor limitat. 4unt limitate resursele de apa si desol, resursele de soare si aer etc. *evin tot mai rare resursele nereenerabile #(acamintele minerale, inclusiv a(elenaturale, petrolul minereul de fier, carbunele,etc.% iar intr-un viitor previ(ibil unele din ele ar putea sa dispara cu totul.Baritatea resurselor conditionea(a i raritatea #altfel spus, caracterul limitat% bunurilor economice produse deșsocietate. In asemenea conditii, apare o neconcordanta, o tensiune intre nevoile care cresc intruna si resursele#bunnurile economice% care sunt limitate si rare. Leea rarităţii-raportul dintre resurse şi nevoi #tensiunea dintrenevoile care cresc întruna şi resursele care sunt limitate şi rare%.

Prolema alegerii resurselor si a utili!arii eficiente a acestora constituie $roblema fundamentala aeconomiei. Intr-u cit resurele sunt limitate, iar nevoile limitate si cresc pe (i ce trece, omenirea este nevoita sa aleaa

acea forma de activitate care ar permite utili(area cit mai rationala si eficienta a resurselor disponibile. *eoareceomenirea nu este capabila sa produca toate bunurile si serviciile, pe la care la doreste atit indivi(ii cit si intreprinderilesi statul inaite de a declansa a activitate economica sunt nevoiti sa raspunde la / intrebari: Ce% Cit% &entru cine%

Intrebarea '. (unurile economice şi caracteristicile lor.*in utili(area si consumul resurselor re(ulta bunurile economice. (unurile economice) un re(ultat al acţiunii umane, destinat să satisfacă o nevoie economică dată prin

combinarea si consumul resurselor disponibile.Clasificare) după oriine:

bunuri libere , nu sunt rezultat al acţiunii umane nu au costuri de procurarebunuri economice , sunt rezultat al acţiunii umane au costuri de procurare

după modul de circulaţie:bunuri marfă , trec de la producător la consumator prin piaţă

/


4/34


5/34

/c0imbul *sau circulatia+ 8 este o alta fa(a a activita ii economice, in cadrul căreia bunurile produse suntțdepo(itate si pastrate, sunt sc+imbate cu alte bunuri, sau sunt trecute de la o persoana la alta prin actul de vin(are-cumparare. 4c+imbul bunurilor se efectuea(a prin intermediul unor servicii precum si cele comerciale, de comunica iiți de telecomunica ii, de transport, de depo(itare si de păstrare.ș ț

"e$arti iaț 8 este o activitate prin intermediul căreia bunurile produse sunt distribuite participantilor la procesulde productie. In lumea modernă, reparti ia se infăptueste sub forma distribuirii si redistribuirii veniturilor # salarii,țprofituri, impo(ite, ta$e% intre aentii economici si intre membrii societă ii.ț

Consumul 8 care este scopul final al oricărei activită i economice, constă in folosirea, utili(area bunurilor iț ș

satisfacerea nevoilor. ?onsumul poate fi intermediar #productive% sau final.Indicarori ai activitatii economice sunt: rentailitatea, lic$iditatea, solvailitatea%

In activitatea economica, productia si repartitia, sc+imbul si consumul bunurilor si serviciilor, in calitate deaenti economici intervin peroane fi(ice si )uridice., care intr-un anumit mod adopta niste deci(ii referitoare laoraniarea, uvernarea si finali(area proceseol economice. Participan ii la viata economica sau persoanele fi!iceț sau &uridice care indeplinesc anumite functii speciale in activitatea economica se numesc agenti economici .

Aentii economici sunt rupati in 1 cateorii si anume: mena&ele, intreprinderile, institu iile financiare,ț administra ia pulică, restul lumii%ț

'rice activitate economica porneste de la menae #numite si ospodării% , care pot fi repre(entate de o persoanăaparte sau o familie. unc ia principală a acestora este consumul, dar mena)ele desfă oară i opera iuni de productieț ș ș țcasnica, nemarfară, mai cu seamă in ările cu un nivel de de(voltare mai modest.


6/34

c%proprietatea mi$ta. Acest tip de proprietata combina,in diferite proportii,proprietatea private cu cea publica,iar in unele ca(uri proprietatea nationala cu cea internationala.9roprietatea mi$ta poate fi:privat-publica nationala,privat-publica multinationala.

In sistemul economiei de piata loculcentral apartine proprietatilor private.Astfel,CD-E1F din 9IG-ul tarilor de(voltate este creat in cadrul proprietatilor private.*esi in proportii diferite#D-1DF%,proprietatea publica e pre(entaasta(i in toate tarile lumii.

9roprietatea private este temelia libertatii economice. 9rin sistemul drepturilor de proprietate totalitatea normelor de repre(entare la accesul la resursele şi bunurile rare.

*repturile de proprietate se reali(ea(ă în următoarele atribute de ba(ă:- deţinere- aplicare- divi(iune-definire- atenuare.*eţinerea drepturilor de proprietate presupune posedarea e$clusivă a resurselor şi bunurilor rare de un anumit

subiect. Aplicarea drepturilor de proprietate înseamnă e$cluderea de la un subiect de la accesul resurselor şi bunurilor rare. *ivi(iunea drepturilor de proprietate presupune descompunerea lor în diverse împuterniciri mai importantefiind următoarele: drepturile de posesiune, de utili(are, de administrare, de u(ufruct, de valoare capitală, la securitate,

la moştenire, de inter(icere a utili(ării păubitoare, neeficiente. *efinirea drepturilor de proprietate pre(intădeterminarea e$actă a împuternicirilor ce aparţin proprietarului. ?u cît mai distinct sunt definite drepturile deproprietate cu atît mai înalte sunt re(ultatele activităţii economice. Atenuarea drepturilor de proprietate presupunedefinirea ine$actă şi aplicarea insuficientă a acestor drepturi ce determină apariţia conflictelor în cadrul activităţiieconomice şi utili(area ineficientă a resurselor economice.

Intrebarea 4. #ormele de oranizare a economiei. Economia naţională reprezintă acel sistem economic prin care fiecare comunitate &şi satisface trebuinţele

din producţia proprie deci avem de-a face cu un sistem &nc"is. Această formă de orani(are a economiei a fost

specifică în comuna primitivă, sclavaism şi feudalism. ?u toate acestea, c+iar în comuna primitivă unele produse nuputeau fi obţinute în propria ospodărie, ci erau procurate prin sc+imb. &n conclu(ie, economia de sc+imb a apărut cumult înaintea producţiei de mărfuri, însă înainte de prima divi(iune socială a muncii.

Economia de sc$im este acea formă de organizare a economiei &n care rolul determinant &l are viaţaconfruntarea dintre cerere şi ofertă. Acest tip de economie a evoluat de la o economie de piaţă liberă cu o concurenţăpură, la o economie în care predomină concurenţa imperfectă, respectiv se manifestă puterea marilor corporaţiimonopoliste şi din ce în ce mai mult a statului.

Tipurile actuale de economie de sc+imb care e$istă în ţările de(voltate sunt:- multipolare #multitudinea şi diversitatea centrelor de deci(ie economică%

- descentrali(ată: orice aent economic are autonomie de opţiune, de deci(ie şi acţiune- de întreprindere: spaţiul microeconomic este fundamental în activităţile din economia naţională- de calcul în e$presie monetară- statul e$ercită o influenţă indirectă şi lobală- profitul repre(intă mobilul central al unităţii economice.

Treapta calitativ superioară a economiei de sc+imb o repre(intă producţia de mărfuri. 9roducţia de mărfuripentru a e$ista trebuie a întruni simultan condiţii:- autonomia #independenţa producătorilor%- divi(iunea socială a muncii

Economia de comanda. Acest sistem economic a e$istat intre anii HC-HH in fosta 7B44, iar dupa cel deal II ra(boi mondial intr-o serie de tari din 5uropa ?entrala si din Asia, inclusiv si ?+ina, sub denumirea de socialism.Asta(i socialismul ca sistem economic a disparut cu totul. 5conomia de comanda insa, aub alte forme, ca un sector dominant in economia multor tari este atestata inca din Antic+itate. Economia de sc$im !socialista sau planificata#


7/34

are drept trasatura definitorie ca statul ca unic prorprietar al principalelor resurse economice gestioneaza de unul

singur atit productia cit si sc"imbul si repartitia de bunuri si servicii. In economia de comanda lispseste libertateade aleere a producatorului si consumatorului, precum si responsabilitatea personala pentru activitatea desfasurata. Inacest tip de economie, toate activitatile erau planificate conform planui, prevederile caruia erau obliatorii pentru totiaentii economici. 9returile si salariile erau stabilite de catre instantele seperioare de stat. 4copul era simplu:indeplnirea obiectivelor stabilite de catre oranele de stat.

Economia naturala repre!inta o forma de organi!are a activitatii economice,in care unurile produse sint destinate autoconsumului,nevoile fiind satisfacute fara a se apela la sc$im%Economia naturala este un sistemeconomic inc$is%

>a un anumit nivel al de(voltarii sale,economia naturala a devenit o piedica in calea de(voltarii economiei,astaducind la transformarea ei intr-o economie producatoare de marfuri, numita economie de sc+imb;,in care c+iar de lainceput sunt produse pt vin(are. 9rodusele muncii sunt destina strict necesitatilor de consum ale producatorilor.Totodata, uneltele pe cate comunitatea nu le putea produce, erau procurare pe ba(a de sc+imb, dar nu predominauaceste realtii de sc+imb. Trasarurile economiei naturale sunt)

• scopul productiei in constituia autoconsmul • munca in economia naturala avea caracter social cuprind in limitele inguste ale unitatilor de productie.

ormta de munca era lipsita de mobilitate deoarece +uridic depindea de unitatea de productie.• Te"nologia era inapoiata primitiva si se pune accentul de munca fizica

• %a baza economiei se afla agriculura si mestesugaritul.

• *aspunsurile la intrebarile /ce0 Cum0 1entru cine02 erau determinate de traditii transimise din genereatii in

generatii

?onditiile care au enerat trecerea treptata la economia de sc+imb:%divi(iunea sociala a muncii#speciali(area aentilor economici in crearea unor bunuri destinate vin(arii sau

sc+imbului,numite;marfa;%%autonomia si independenta economica a aentilor economici,#ba(ata pe proprietatea private,adica poti folosi

resursele disponibile dupa bunul-plac

/%aparitia pietei ca loc de intilnire a producatorilor si vin(atorilor ca loc unde se face sc+imbul sau vin(area-cumpararea

0%moneti(area economiei#aparitia si impunerea monedei in calitate de instrument de intermediere a sac+imburilor economice si de apreciere a pretului bunurilor destinate vin(arii-cumpararii%.

In pre(ent, economia naturala mai e$ista ca un sector aparte doar in tarile cele mai slab de(voltate dinAfrica,Asia, si America >atina, dar si unele reiuni mumtoase sau i(olate din 5uropa.

Economia de piata repre!inta o forma de organi!are a activitatii economice ce se spri&ina pe legitatileeconomice oiecive, in cadrul careia corelatia dintre cerere si oferta determina principiile esentiale de utili!are si alocare a resurselor economice % Trasaturile sistemului economic de piata:

%preponderenta proprietatii private%economia este decentrali(ata#toate deci(iile economico-financiare sunt luate in mod nemi)locit de catre aentiieconomici,care isi asuma toate riscurile%.

/%centrul activitatii economice si principiul reulator al acesteia este piata concurentiala#prin mecanismul cereriisi ofertei,piata determina asortimentul,calitatea si cantitatea produsului ce urmea(a sa fie produs.%

0%ma$imi(area profitului#profitul este forta motrice a activitatii economice.


8/34

9entru a răspunde la întrebarea ce sunt banii, trebuie mai întîi să anali(ăm funcţiile acestora.


9/34

Aceste forme de orani(are a activitatii economice reflecta nivelul divers de de(voltare al fortelor de productie,de divi(iune a muncii, de cooperera si sociali(are. uncitonarea loc se reali(ea(a utili(ind diferite subsisteme.ormele de activitate economica functionea(a pe parcursul diverselor perioade de timp din instoria omenirii, eleinclud diferite moduri de productie, care scot in evidenta cerintele sociale.

3istemele economice se deosebesc dupa urmatoarele criterii(

%forma predominanta a proprietetii asupra resurselor si re(ultatelor actului de producere%scopul urmarit de cei care orani(ea(a o activitate economica oarecare/%modul de stabilire a relatiilor dintre participantii la activitatea economica

0%caracterul motivarii atinerii unor performante mai inalte

Intrebarea 17. 8conomia institutionala

8conomia instituţională este o şcoală de economie care s-a de(voltat în 4tatele 7nite în anii HD-H/D şi careafirmă că evoluţia instituţiilor economice repre(intă doar o parte a unui proces mai lar de de(voltare culturală.T+orstein 2eblen a pus ba(ele instituţionalismului prin criticile aduse teoriei economice tradiţionale. 5l a încercat săînlocuiască conceptul de populaţie ca factor de deci(ie economică cu o imaine mai realistă, a unei populaţii supuseinfluenţei e$ercitate de obiceiuri şi instituţii sc+imbătoare.Mo+n B. ?ommons a evidenţiat acţiunea colectivă a unor rupuri variate din economie, percepută ca av@nd loc în

interiorul unui sistem de instituţii şi lei care evoluea(ă continuu. Alţi economişti instituţionali sunt Be$ford TuJellşi NesleO ?.


10/34

5. din punc de vedere al formei de proprietate , intreprinderile se impart in private publice mixte.6. după dimensiunea lor (in realitate după nr persoanelor ocupate), intreprinderile pot fi : mici mi+locii mari.*e reula intreprinderile mici au pina la DD de salariati, cele mi)locii intre - DD si 1DD, iar cele mari 8 mai mult

de 1DD de salariati.Intre$rinderile mici constituie fundamentul economiei de piată. *e reulă, datorită c+eltuielilor de productie

reduse #lipsa c+eltuielilor pt publicitate, estiune etc.% si a capacita ii de manevră, aceste intreprinderi mentin mereuțaprinsa flacara spiritului de concuren ă. *in aceste considerente, in ările cu o economie de(voltată statul spri)inăț țintreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei leisla ii anti monopol.ț

In B< circa HDF din nr total de intreprinderi, in principal din aricultura, nu folosesc munca salariată sau ofolosesc oca(ional.

Intre$rinderile mari desi relativ nu prea numeroase, asiură producerea păr ii covîr itoare , in unele ări pînăț ș țla CD-HDF din volumul total de bunuri si servicii produse. Aceste performante se datorea(ă creării conditiilor optimepentru aplicarea in practica a reali(arilor proresului te+nico-stiin ific. Anume intreprinderile mari asiură stabilitateați proresul in intreaa economie.ș

"% din punct de vedere al statutului &uridic, intreprinderile se impart in * categorii #a# individuale.

b# Cooperative !intreprinderi asociative#.

c% 3ocietă i( - de persoaneț #in comandită simplă%. 8 de capitaluri #in comandită pe actiuni si societă i pe actiuni%.ț8 societă i cu răspundere limitată #mi$te: de persoane si de capitaluri%.ț

d% 7ntreprinderi publice sub forma de regii autonome.In conformitate cu leea cu privire al antreprenoriat si intreprinderi din B


11/34


12/34

- formea(ă la nivelul individual un ansamblu mult mai uşor de controlatKcondus.- sunt organisme cu vocaţie industrială sau comercială cu un centru de profit şi cu o singură activitate.- abrică produse şi prestea(ă servicii în condiţii de eficienţă.*e(avanta)ele businessului mic sunt determinate de caracteristicile distinctive ale intreprinderilor mici:8 9imensiunea redusă( determină un potenţial redus al întreprinderii, conduce la limitarea cotei de piaţă,

determină imposibilitatea unor reduceri substanţiale ale costurilor unitare şi aduce întreprinderea în situaţia de a facefaţă unei concurenţe puternice din partea întreprinderilor mari. ' cale de a evita această concurenţă pentruintreprinderile mici poate fi aceea de a )uca rolul de furni(or sau subcontractant pentru aceste înteprinderi mari.

8 3pecializarea( e determinată de dimensiunea lor redusă.8 1onderea redusă pe piaţă( pre(intă avanta)e şi de(avanta)e.8 9ificultăţi la intrarea şi ieşirea de pe o piaţă( pentru intreprinderile mici pe piaţă cea mai bună şi convenabilă e

aceea cu bariere mai ridicate la intrare şi mai reduse la ieşire. Această piaţă oferă obţinerea unor c@ştiuri mai stabileinsa cu riscuri mai ridicate din cau(a concurentei puternice din partea intreprinderilor puternice care pot eliminaintreprinderile mici de pe piata

Intrebarea 1!. &iaţa i mecanismul func ionării ei.ș ț

9iata a aparut cu multe secolele in urma, ca punct de leatura intre productie si consum, autnci cin functiileacestor sfere economice s-au delimitat in timp si spatiu. In decursul secolelor, sc+imburile dintre producatori siconsumatori s-au e$tins si perfectionat. 9iata moderna din tarile avansate s-a constituit si s-a consolidat in ultimelesecole. 9iata este asta(i institutia centrala a economiei de pita,nucleul acesteia,institutie in cadrul careia se inc+eaatoata activitatea economica.

1iata constituie totalitatea relatiilor de vinzare-cumparare dintr-un anumit spatiu geografic.

7n sens ingust piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de bunuriservicii si

capitaluri.

:1iatascrie cunoscutul economist austriac riedric" ;a


13/34

c+eltuielilor de productie,aplicarea noilor masini si te+noloii,sporirea eficientei productiei.Impuse deconcurenta,interprinderile isi imboatesc activitatea fara incetare,iar posturile de raspundere sint puse persoanele celemai competente.

Pivelul preturilor,salariilor ,precum si multi alti parametri ai activitatii economice ,sint relementati pe de oparte,de piata.iar pe de alta parte de stat.

Tipurile pietei 4.9in punctul vedere al nivelului de maturitateal modului de acces la piataexista(

a% piata nede!voltata,cu relatii accidentale si cu o pondere insemnata a relatiilor de barter#troc%,adica de sc+imb

dupa s+ema:marfa-marfa b% piata liera(clasica),la care are acces orice vin(ator si cumparator.Aceasta piata intruneste urmatoareletrasaturi:e$istenta unui numar insemnat de participanti la relatiile de sc+imb,atit producatori cit siconsumatori,mobilitatea absoluta a factorilor de productiestabilirea preturilor in mod spontanlipsa monopolului si aaltor forme de dominatie a vietii economice

c% piata reglementara,caracteristica de reula economiilor mi$te,unde statul intervine in scopul cori)arii;unor deficiente ale pietei ,proramind de(voltarea economica si restibuind o parte importanta a produsului intern brut inconformitate cu anumite obiective sociale,politice si economice.Accesul la o asemenea piata necesita detinerea unor autori(atii speciale ,eliberate de autoritatile statului.

5.9in punctul de vedere al obiectului tanzactilorpietele pot fi imparitite in(

Qpiata bunurilor de consumQpiata capitaluluiQpiata munciiQpiata pamintului si a resurselor naturalQpiata +irtiilor de valoare si a valuteiQpiata resurselor informationaleQpiata produselor cultural-artisticeQpiata te+noloiilor si patentelorQpiata monetara de credit6.9upa criteriul extinderii geograficepiata poate fi(

Qlocala

Qreional#in cadrul unei tari sau unui rup de tari%QnationalaQmondiala.>.9upa masura in care se manifesta concurentapiata se imparte in(

Qpiata cu concurenta perfecta si puraQpiata de monopolQpiata cu concurenta imperfectQpiata mi$t.

5lementele de ba(a ale pietei sunt cerere si oferta pretul si concurenta. Interdependenta si interactiuneacererii, ofertei si pretului formea(a continutul mecanismului pietei. Atit cererea, cit si oferta sint leate in modul cemai direct de denamica si marimea pretului. In acelasi timp, cererea si oferta se influenteasa reciproc fara incetare.

In confrumtarea permanenta ditre cerere si oferta se stabileste pretul de ec+ilibru concurenta, care este o formade rivalitate intre subuiectii relatiilor de piata cu privire la obtinerea unor conditii mai bune de producere, cumpararesi vin(are a marfurilor, influentea(a la rindul ei celelalte / elemente ale nucleului pietei.

Infrastructura $ie eiț 8 constituie ansamblul de institu ii, servicii, intreprinderi speciali(ate, enerate de înse iț șrela iile de pia ă, care, la rindul lor, asiură o func ionare civili(ată i eficientă a pie ei.ț ț ț ș ț

&n lumea contempoarană, elementele-c+eie ale infrastructurii pie ei sunt:ț- sistemul comercial #bursele de mărfuri i ale +irtiilor de valoare, licita iile i iarmaroacele, camerele de comer ,ș ț ș ț

comple$ale de e$po(i ii%.ț

- sistemul bancar #băncile comerciale i sistemul de credit, băncile de emisie%.ș- sistemul $ublicitar #aen ii publicitare, centre informa ionale%.ț ț

/


14/34

- sistemul de consultin i auditș #servicii ce acordă consulta ii in probleme economice i )uridice, precum siț șserviciile care efectuea(a controlul #revi(ia% activită ii financiar-economice a intreprinderii%.ț

- sistemul de asiurare #a riscurilor, a proprietă ii, a vie ii.etc%.ț ț- sistemul de invă ămint economicț #mediu i superior%#scoli de busuness si manaement, faculta i deș ț

economie%.

Intrebarea 1'. Cererea şi factorii ce o determină.0ererea repre!inta cantitatea dintr-un anumit un pe care consumatorul doreste si poate sa o cumpere intr-

un anumit interval de timp,la un anumit nivel al pre ului%ț Asemeni bunurilor care se impart in bunuri substituibile ,complementare sau derivate,cerea la rindul ei poate fi:

a#cerere pentru bunurile substituibileadica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi nevoi.

b#cerere pentru bunuri complementarecerere pentru bunuri care se folosesc impreuna.

c#cerere derivate!ex(cererea pentru faina este deeterminata de cerera pentru pine#.

?ererea poate fi :a#individuala !cantitatea dintr-un bun pe care un consummator este decis sa o cumperedispunind si de

mi+loacele banesti corespunzatoare#?

b#totala sau de piata!suma cererii tuturor cumparatorilor de pe piata bunuluui respectiv#.

eea cererii e$prima raportul de interdependenta dintre modificarea pretului unitar al unui produs si sc+imbarea

cantitatii cerute.' data cu cresterea pretului la un bun ,cantitatea ceruta de consumator tinde sa scada,si invers, oscadere a pretului enerea(a tendinta de sporire a cantitatii cerute.

?u alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe marfuri,iar atunci cindpreturile cresc,cererea scade.

5$ceptii sunt: bunurile 3iffen

Gunurile 2eblen

.actorii care influentea!a modificarea cererii ).


15/34

b% totala sau de piata#totalitatea ofertelor individuale%.actorul principal care determina sc+imbarea ofertei este pretul.?u cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri

oferita este mai mare

.actorii de influenta#.pretul.costul de productie,care ,de e$emplu, poate fi redus in urma utili(arii unor noi te+noloii.5l poate sa creasca

din cau(a sporirii pretului la resursele limitate.*aca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile

respective se va mari. 4i invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce./.Pumarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme vacontribui la cresterea ofertei,indiferent de prRt.

0.4c+imbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prinplecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.

1.9olitica fiscal si subsidiile.


16/34

actiunea a / factori care sunt: a% costul de productie, b% utilitatea marinală. c% cerereasi oferta.


17/34

sarea%,o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine apro$imativ acceasi, riida.?erea cuelasticitate unitara e$ista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.

Intrebarea 16. 8lasticitatea ofertei) ti$uri si factori de influenta.5lasticitatea ofertei repre(inta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile

pretului. 5a se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei #5 %

5lasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:S unitara-cind oferta se modifica #creste% in aceasi masura cu modificarea #cresterea% pretului.S elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.S inelastica-oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui. 9erfect inelastica.actorii care determina elasticitatea sunt#S costul productiei- cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.S radul de substituire- daca radul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.S posibilitatile de stocare a bunurilor- elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.S perioada de timp de la modificarea pretului.

Intrebarea 27. $licarea elasticităţii în analiza microeconomică.&n economie, elasticitatea e$primă sc+imbarea procentuală iterativă a unei variabile lu@nd în considerare sc+imbareaprocentuală iterativă a altei variabile. 5lasticitatea este e$primată de obicei printr-o valoare po(itivă #o valoareabsolută%, atunci c@nd semnul este de)a clar din conte$t.

ormula enerală a elasticită ii este:ț

5lasticitatea este un concept important, folosit pentru a în elee inciden a ta$elor indirecte, a conceptelor marinale,ț ț

raportate la teoria firmei, distribu ia bunăstării i la diferite tipuri de bunuri raportate la teoria aleerii consumatoruluiț și laș multiplicatorul >arane. 5lasticitatea este de o importan ă crucială în orice discu ie despre distribu ia bunăstării,ț ț ț

mai precis despre surplusul consumatorului, surplusul producătorului sau surplusul uvernului.

?ererea pentru diferite bunuri poate fi mai mult sau mai putin sensibila fata de modificarea pretului sau a altor factoricare o determina.

Modificarea relativa a cererii sub inlfuenta unui anumit factor al cererii sau gradul de sensibilitate al cererii

fata de modificarile preturilor sau al altor factori se numeste elasticitatea cererii% 5lasticitatea cererii poate fi in

functie de modificarea pretului sau a venitului. Astfel, in functie de pret, elasticitatea se calculea(a dupa formula

8c$= = , *du$a $ret+ 8cv= = , *du$a venituri+

unde ?U modificarea cererii unde ?Umodificarea cererii?Ucererea initiala ?Ucererea initiala9Umodificarea pretului 2Umodificarea veniturilor 9Upretul initial 2Uvenitul initial

C

http://ro.wikipedia.org/wiki/Multiplicatorul_Lagrangehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Multiplicatorul_Lagrange


18/34

@radul de sensibilitate al ofertei fata de modificarile pretului sau al altor factori se numeste elasticitatea

ofertei% a mi)locul anilor D studierea comportamentului consumatorului devine un domeniu distinct al mar!etinului,întruc@t în acest moment adoptarea opţiunii de mar!etin impune înţeleerea mecanismului comple$ de transformarea nevoii în cerere de mărfuri şi servicii.

?reşterea comple$ităţii vieţii economice, a condus la necesitatea cunoaşterii mecanismului comportamentuluieconomic uman, care devine tot mai amplu şi mai complicat, ceea ce impune studierea separată a celor douăcomponente intrinseci: comportamentul omului în calitate de producător de bunuri şi servicii şi comportamentul luide consumator.

9entru societatea contemporană, în care proresul te+nico- ştiinţific tinde în multe domenii să înlocuiascăproducătorul om cu producătorul maşină, devine foarte importantă şi semnificativă studierea comportamentuluide consum, cu at@t mai mult cu c@t resursele rare cu întrebuinţări alternative pe care societatea umană le are la

dispo(iţie impun producerea, numai a acelor bunuri şi servicii care satisfac nevoile în cantităţile necesare. *e aceea,cunoaşterea şi e$plicarea comportamentului de consum şi cumpărare a devenit o necesitate strinentă, inorareamodului de manifestare a acestuia, produc@nd rave de(ec+ilibre.

E


19/34

*e asemenea, în condiţiile diversificării considerabile a ofertei, consumatorilor li se desc+id lari posibilităţi dealeere. 9e de altă parte, creşterea puterii de cumpărare, concomitent cu ridicarea nivelului de educaţie şi cultură, îidă posibilitatea cumpărătorului să-şi satisfacă mai multe nevoi, mai sofisticate, de nivel calitativ mai ridicat, aspectede care este absolut obliatoriu să ţină seama producătorul, pentru a putea veni în înt@mpinarea dorinţelor consumatorului.

In ca(ul în care producătorul nu desluşeşte aceste noi opţiuni ale clientului, acesta se va îndrepta către un altproducător.

9e măsura ce studiile au proresat în acest domeniu, a devenit clar că investiarea comportamentului consumatoruluinecesită o abordare pluridisciplinară în care un rol esenţial revine ştiinţelor comportamentale - mai ales psi+oloiei şisocioloiei de la care au fost preluate concepte şi idei fundamentale. *e altfel, specialiştii aprecia(ă că economiapolitică, psi+oloia, socioloia şi antropoloia au pus ba(ele conceptuale ale cunoştinţelor actuale din acest domeniu.

*atorită naturii fundamental diferite a actelor şi proceselor ce definesc comportamentul consumatorului, modul încare oamenii se comportă în plan economic nu repre(intă o însumare de acte repetate mecanic, ci re(ultatulacumulării unei e$perienţe de viată. 4impla înreistrare şi cuantificare a actelor consumatorului nu este suficientă,

trebuie cercetate şi procesele psi+o-fi(ioloice care determină aceste acte şi e$plicată interdependenţa dintre ele.

Intruc@t comportamentul consumatorului se manifestă pe piaţa, studiul acestuia devine un capitol important almar!etinului.

*e altfel, cunoştinţele referitoare la comportamentul consumatorului asiură fundamentul strateiilor de mar!etin cuprivire la: po(iţionarea produsului, sementarea pieţii, lansarea produselor noi, adoptarea unor deci(ii de mar!etin-mi$ etc., asiur@ndu-le o eficienţă sporită.

4tudierea lui permite caracteri(area mai amplă şi comple$ă a fenomenelor de piaţă, elaborarea unor strateii mai

realiste şi desfăşurarea unor acţiuni de mar!etin eficiente.

Intrebarea 22. &referinţele consumatorului şi utilitatea economică. Ti$urile şi teoriile utilităţii. In sensul cel mai larg comportamentul consumatorului constituie totalitatea actiunilor, atitudinilor si deci!iile

individului cu privire la utili!area veniturilor sale pentru procurarea unurilor materiale si a serviciilor de careare nevoie%

actorii care modelea(ă comportamentul consumatorului:S tilitatea 8 este plăcerea sau satisfac ia obtinută de individ in urma consumului #sau anticipării consumului%ț

unui bun oarecare. In alti termeni, utiitatea repre(intă capacitatea unui bun de a satisface o anumita dorinta umană.Măsurarea utilită iiț 8 in tiinta economica e$ista teorii cu privire la măsurare a utilită ii : numiteș ț aordareacardinală si aordarea ordinală%

H


20/34

ondatorii doctrinei marinaliste in anii CD ai sec.I presupuneau ca individul este capabil sa măsoarecantitativ utilitatea unui bun de consumat, printr-un număr precis cardinal.de unită i psi+oloice de utilitate, acordatțunui bun sau unei unită i dintr-un bun. *e e$.: , C, /, CH etc.ț

In vi(iunea economistului italian 2ilfredo 9areto, consumatorul nici nu are nevoie sa măsoare utilitatea unui bun,pentru el fiind mult mai importante stabilirea unei ordini de preferinta a bunurilor, o ierrar+i(are, o ordonare aacestora, cum ar fi de e$: primul, al doilea, al treilea, al patrulea etc. 9otrivit abordării ordinale , utilită ile ce le-ar țprocura bunurile sunt puse intro ordine descrescîndă, in sensul că primul bun poate aduce o satisfactie mai mare #areo utilitate mai mare% decît al doilea, al treilea etc.

Ti$urile de utilitate.7tilitatea unei unită i suplimentare dintrun bun, ob inută in urma sporirii cu o unitate a consumului din bunulț ț

respectiv ,se numeste : utilitate marinală. 7tilitatea marinală a unei unită i de bun consumate scade pe măsură cețcre te cantitatea consumată.ș

In ceea ce priveste utilitatea totală ea creste pe măsură ce se consumă cantită i suplimentare din bunul , dar țaceastă utilitate cre te cu o rată tot mai mică i mai mică. In ca(ul in care s-ar consuma doar un sinur măr ,atunciș șutilitatea totală ar coincide ca mărime cu utilitatea individuală si cea marinală. in ca(ul in care se consuma mai multeunitati de produs, utilitatea totală se va constitui din suma utilită ilor marinale #7V7V7/V70%.ț

*in punct de vedere teoretic, utilitatea marinală a unui bun, atinînd un anumit nivel de saturare aconsumatorului, poate fi nulă i c+iar neativă. Adica consumul unei unită i suplimentare dintr-un bun, la un momentș țdat, nu mai aduce nici o satisfactie consumatorului, ci poate provoca c+iar anumite incomodită i si c+iar suferinte.ț

Intrebarea 2!.Curba de indiferenţă *de izoutilitate+. Trăsăturile şi ti$urile curbelor de indiferenţă.Instrumentul cu a)utorul căruia se anali(ea(a de obicei preferin ele #aleerea% consumatorului este curba deț

indiferen ă sa #de i(outilitate%.ț?urba de indiferenţă constituie o repre(entare rafică a ansamblului de combinaţii de bunuri şi servicii de la care

consumatorul aşteaptă să obţină aceeaşi utilitate totală, adică acelaşi nivel de satisfacţie. Aceasta repre(intă mulţimeacombinaţiilor a două bunuri pe care consumatorul le consideră ec+ivalente, deoarece îi aduce aceeaşi satisfacţie, adică

aceeaşi utilitate.e< * să presupunem ca consumatorul isi va limita aleerea la bunuri- merele #% si portocale #W%, in functie de

preferintele sale , consumatorul poate efectua un număr nelimitat de combinatii posibile ale bunurilor i W. *e e$șaceea i satisfactie i-ar aduce consumatorului combina iile: mereV C portocale sau D mereV E portocale sau Cș țmereV D portocale. iecare din aceasta combinatie repre(intă un cos sau un proram de consum.+.

Totalitatea curbelor de indiferenţă care pot e$ista pentru un consumator şi care descriu preferinţele acestuiapentru anumite „coşuri; de consum constituie „+arta de indiferenţă;. iecarui individ ii corespunde o +arta a curbelor de indiferenta proprie.

Intrebarea 2'.Constr?nerea buetară i aleerea o$timă a consumatorului.ș

*orinţele şi preferinţele consumatorului sunt limitate de următorii factori:S 2enitul disponibil, destinat consumuluiS 5voluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor Bestricţiile economice impuse aleerii consumatorului de către mărimea venitului său, precum şi de nivelul

preţurilor, repre(intă constr?nerea buetară.Linia buetului repre(intă totalitatea combinaţiilor posibile de aleere ale consumatorului în limita buetului

disponibil #cantitatea ma$imală de bunuri care poate fi cumpărată cu venitul disponibil şi la preţurile e$istente%.$9$VO9OUI9anta liniei buetului reflectă raportul de substituţie a bunurilor în funcţie de preţurile lor.Abordarea ordinalistă a evaluării utilităţii:

. A$ioma ierar+i(ării 8 capacitatea consumatorului de a ordona preferinţele sale #AXG%. A$ioma tran(itivităţii 8 capacitatea consumatorului de a transfera preferinţele de la un bun la altul.#AXGX?,AX?%

/. A$ioma nonsaţietăţii 8 consumatorii preferă o cantitate mai mare de bunuri unei cantităţi mai mici.D


21/34

Ec$ilirul consumatorului ?onsumatorul va tinde să atină curba de indiferenţă cea mai ridicată posibilă. *in cau(a constrînerii buetare,

el nu poate atine acest obiectiv. 5c+ilibrul consumatorului este ec+ilibrul dintre venitul acestuia şi combinaţiaoptimă, care se stabileşte în punctul în care curba de indiferenţă este tanentă cu dreapta buetară.

MRS = Px/Py – ecuaţia echilibrului consumatorului în abordarea ordinalistă, MRS – panta

curbei de indiferenţă, Px/Py – panta liniei buetului!

Intrebarea 2.Teoria $roducţiei. #actorii de $roducţie şi combinarea lor.9unctul de plecare a studierii factorilor de productie il constituie resursele economice. Besursele economicerepre(inta totalitatea elementelor si premiselor folosite de om in procesul activită ii economice. 9e parcursul secolelor ța avut loc multiplicarea si diversificarea factorilor de productie. Insa in pofida acestui fapt ei ramin clasificati in 0cateorii de factori: munca , natura , capitalul , si informatia.


22/34

?aracteristicile acestei i(ocuante sint:- %8 cantitatea de bunuri produsă într-o perioadă de timpS 9rodusul marinal #% 8 cantitatea suplimentară de bunuri produsă de o unitate suplimentară a factorului

muncii #UZT9>KZ>%S 9rodusul mediu #A9>% 8 cantitatea de bunuri ce revine unei unităţi din factorul muncii #A9>UT9>K>%

Legea randamentelor neproporţionale stipulea(ă că dacă vom mări proresiv utili(area unui factor oarecare, întimp ce alţii vor rămîne constanţi, produsul marinal al factorului variabil va fi neproporţional 8 la început va creşte,apoi va atine un punct de stabilitate, după care va descreşte.

Concluzii(

S 9e termen scurt volumul de producţie este limitat în creştereS >imita creşterii volumului de producţie este determinată de acţiunea leii randamentului descrescător. *acă

un factor de producţie creşte, iar celălalt rămîne stabil, produsul marinal şi mediu de la un anumit moment încep săscadă.

S 9rodusul mediu este ma$imal cînd se ealea(ă cu produsul marinal.

Intrebarea 26. leerea $roducătorului în $erioada lună de tim$

9roducatorii se bucura de o multime de avanta)e, pe care consumatorii nu le au. 9lanul producatorului prevedec@teva obiective care îl deosebesc de planul consumatorului. 9rincipalele obiective ale producatorului vi(ea(aactivitatea de producere, de depo(itare si de transport al produselor. &n cadrul acestor obiective planul producatoruluicuprinde:

- sa fie proprietarul unei întreprinderi din care sa obtina venituri nelimitate

- sa aiba o libertate financiara si o mentalitate economica moderna

- sa reali(e(e c@t mai multe investitii care sa-i asiure prosperitatea activitatii pe termen lun.

*e-a lunul anilor, cercetatorii s-au întrebat daca de(voltarea comertului poate constitui „o era a consumatorului sauproducatorului[; ?onclu(ia este ca ceea ce poate fi „5ra consumatorului;este de fapt „5ra producatorului;. *e aceea,


23/34

m spune ca în era producatorului, consumatorii platesc preturi mai mici pe termen scurt, dar la o anali(a pe termen, constatam ca producatorii vor avea de c@stiat, pentru ca ei fac multe investitii, în timp ce consumatorii(itionea(a mai multe bunuri. 9arado$al, putem spune ca producatorii se îmboatesc în timp ce consumatorii saracescru ca îsi c+eltuiesc veniturile. ac@nd o comparatie între planul consumatorului si planul producatorului, cercetatoriionclu(ionat ca în noul mileniu consumatorii trebuie sa @ndeasca precum producatorii.

\in@nd cont de faptul ca fata de planul producatorului, planul consumatorului are în vedere urmatoarele obiective:

- sa aiba un serviciu corespun(ator, cu un salariu motivant

- sa ac+i(itione(e c@t mai multe bunuri prin c+eltuirea banilor c@stiati

- sa reali(e(e economii pe termen scurt si îndatoriri pe termen lun prin obtinerea de credite.

*in cercetarile efectuate în ultima perioad] /iE/c ^1H, specialistii au a)uns la conclu(ia ca consumatorii pot saasca precum producatorii, daca vor @ndi si actiona precum acestia, în acest sens lans@ndu-se teoria „prosperatipar@nd în mod intelient; adopt@nd sistemul numit „prod-consumator;. 9rod-consumul înseamna a cumpara produservicii de la producator prin îmbunatatirea te+nicilor si abilitatilor consumatorilor. ?onceptul de prod-consumatori se

i(ea(a într-un parteneriat cu un producator, acesta din urma fac@ndu-se un rabat la produsele si serviciile oferite. &nt ca(, planul oricarui consumator este de a deveni un prod-consumator care sa nu încete(e sa consume în conditiile înnu are costuri de reie, nu are ana)ati si îsi estionea(a sinur afacerea. 9lanul producatorului, fata de cel al prod-

sumatorului, prevede c+eltuieli cu ana)atii, costuri de reie, de distributie, c+eltuieli de publicitate si uneori,artirea profitului cu partenerii de afaceri si actionarii.

_ &n ultimul timp, producatorii adopta strateii eficiente pentru c@stiarea consumatorilor, care constau în reduceride preturi, acordarea unui credit usor accesibil, efectuarea de publicitate intelienta si pre(entarea maa(inelor într-undecor si e$punere atractiva a produselor. &n noua conceptie, privind prod-consumatorul, pretul produsului sau

serviciilor obtinute este lucrul la care trebuie sa renuntam ca sa obtinem ceea ce vrem, pentru ca un pret mai mic îl veiplati în timp at@t c@t nu face. &n acest sens, piata e$emplifica activitatea anilor D, c@nd doar în F din ca(uri,oamenii nu luau masa acasa. &n ultimii ani, acest procent a crescut la peste DF, oamenii a)un@nd la conclu(ia caservirea mesei în oras este cu CDF mai scumpa dec@t servirea de acasa, dar timpul economisit în aceste conditii aducemai multe avanta)e. *in acest e$emplu se evidentia(a faptul ca, mai ieftin nu înseamna neaparat mai bun.

_ &n mentalitatea producatorului modern, „valoarea adauata; folosita la fabricarea unui produs sau reali(areaunui serviciu, este mult mai importanta dec@t costul acestora. ?a urmare, conceptul de prod-consumator, într-o piatamai competitiva si internationali(ata, a revolutionat consumatorii în sensul ca, acestia trebuie sa adopte o cumparareintelienta tin@nd cont de faptul ca maa(inele au devenit orani(atii e$perte în v@n(ari, în conditiile în careconsumatorul este amator în materie de cumparaturi.

*e e$emplu, studiind înreistrarile video reali(ate în marile maa(ine, a re(ultat ca ma)oritatea oamenilor fac dreaptad intra într-un maa(in. 9ornind de la aceasta constatare, aeroporturile îsi instalea(a maa(inele de cadouri pe parteapta. Aceasta strateie este adoptata de ma)oritatea comerciantilor. 9ornind de la principiul ca, un v@n(ator bun poate

de orice, în etapa actuala, rolul v@n(atorului a devenit foarte important. 9rincipalele strateii pe care le folosesca(inele în atraerea de cumparatori sunt:

- ?lientul va cumpara mai mult daca este tinut mai mult în maa(in. 9entru aceasta, maa(inele adopta toate

bilitatile pentru a face miscarea c@t mai înceta a clientilor #culoare înuste, luni, mu(ica lenta, rela$anta si ominare adecvata înc@t sa-i determine sa nu se rabeasca%.

/


24/34

- 9rin modul de orani(are, se urmareste cresterea numarului cumparaturilor spontane. &n acest sens, aran)areafurilor se face într-un mod în care sa încura)e(e cumparatorii sa cumpere unele produse datorita unor oportunitati, ca$emplu, aran)area unor standuri de dulciuri l@na casele de marcat.

- Aran)area dulciurilor pentru copii la un nivel în care acestia sa poata sa îsi aleaa produsele dorite, comerciantiid convinsi ca produsele solicitate de copii vor fi cumparate.

- 4porirea v@n(arilor prin modul în care se combina si se etalea(a marfurile, urmarindu-se e$ploatarea factorului

n. Astfel, cumparatorii constata ca în fast-food-uri marfurile sunt ase(ate la nivelul privirii, deasupra caselor decat, ca, atunci c@nd clientii privesc la casier sa vada în mod inevitabil si produsele e$puse. *e asemenea, se remarcan supermaa(ine e$ista raioane în care marfurile sunt e$puse dupa anumite criterii 8 ordine alfabetica, tipuri diferitedar, aceste e$puneri urmaresc sa ofere cumparatorilor toate tipurile dintr-un produs, influent@ndu-i în acest mod sa(itione(e noi tipuri de produse pe care nu le-au folosit p@na în acel moment.

- 'ferirea unor produse „ratuite;, comerciantul fiind convins ca, pentru acest est prietenos clientul se va întoarce sapere un produs pe care tocmai l-a primit ratuit.

9rin adoptarea acestor strateii, maa(inele sporesc volumul v@n(arilor si deci prospera mai mult, iar clientul îsisuma veniturile. 4olutia de a enera buna stare pentru consumator este aceea de a face c+eltuieli mai inteliente si nu munci mai mult. u(iunea producatorului cu consumatorul se reali(ea(a în special prin ideea de recomandare,

cept numit de unii e$perti o oportunitate a acestui mileniu si a fost denumit „comert prin e-comandare;, activitate caremanifesta foarte dinamic în special în comertul electronic.

Intrebarea !7.Costul de $roducţie şi ti$oloia lui.Costul de productie- totalitatea c+eltuielilor in e$presie monetara, pe care producatorul le efectuea(a pKu

fabricarea si vin(area bunurilor economice. 5ste e$presia baneasca a factor. de productie necesari pKu producerea si

comerciali(area acestor bunuri si servicii. ?ostul de productie este eal cu cu c+eltuielile de productie*in punct de vedere al modului de calcul, costurile se impart in cost contabil si economic.0ostul contail - c+eltuielile pe care le face intreprinderea pKu ac+i(itioanarea factor. de productie de la alti aenti

economici, adica costurile e$plicite, precum si amorti(area, care face parte din costurile implicite.0ostul economic- cuprinde costul e$plicit si c+eltuielile factorilor proprii #costurile implicite%, dar care nu sint

reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca alproprietarului, dobin(ile ce se cuvin pKu folosirea capitalului propriu.

>inia i(ocost este cantitatea ma$imala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor c+eltuieli.#>Q9lV`Q9!UT?%

9anta liniei i(ocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele.

8-este punctul de ec+ilibru a producătorului.Acest punct reflectăealitatea posibilităţilor te+noloice şieconomice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia i(ocost devine tanent cu una din i(ocoante.

Intrebarea !1.Izocostul şi ec0ilibrul $roducătorului.Brea$ta izocostului ilustreaza toate contitatile de factori de productie de capital si munca ce pot fi

cumparate cu o suma de bani data. Ea uneste toate combinatiile de factori cu acelasi cost. 9reapta izocost ne

permite sa identificam combinatiile de factori cu un cost minim pe care o firma o utilizeaza pentru marirea profitului

la un volum dat de productie.

9etru reducerea costurilor de productie, producatorul va urmari mere

ca drepta i(ocost sa fie mereu tanenta #t% la drepta de i(oprodus.

?onditia de ec+ilibru a producatorului U , unde UY> si


25/34

#C=&A A si DC=&LL *T05.0670)dreata i(ocost

D

D

1 1 <

Intrebarea !2.Costurile de $roducţie în $erioada scurtă de tim$.9erioada scurta se defineste ca intervalul de timp in care sunt utili(ate aceleasi capacita i de productie, la acelasiț

nivel te+nic, modificinduse doar cantita ile de munca si Ksau de materie primă.țCostul lobal *CE+ 8 este totalitatea c+eltuielilor suportate de intreprindere pentru fabricarea si desfacerea unui

anumit volum de bunuri. In structura costului lobal deosebim costurile fi$e, variabile si totale.Costul total !TC % sint c+eltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de bunuri. Acest cost

cuprinde costul fi$ si variabil. luctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: T?U T?VT2?. 9etermen scurt, T? se sc+imba in functie de de modificarea costului variabil T?U T?V f#Y%.

Costul mediu *C+ - sint c+eltuielile suportate pentru producerea unui sinur bun. A?UT?KY. 5l poate fi fi$ sauvariabil. ?ostul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul rind in functie dedimensiunile intreprinderii. In evolutia sa costul fi$ mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fi(ice creste.?ostul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoi incepesa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea leii randamentelor neproportionale.

Costul marinal *MC+ - sint c+eluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. 5l sedetermina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei.


26/34


27/34

intreprindere la fabricarea de bunuri, atunci el va putea obtine si un superprofit, si un profit normal. *eorece in celemai multe ca(uri intreprin(atorul este si proptietarul, el va obtine un profit total numit si „contabil;.

9e lina acestea mai e$ista si alte forme de profit cum ar fi:9rofit leitim-cel obtinut in conditii normale, cu respectarea leislatiei in vioare.9rofit neleitim-obtinut in urma incalcarii leislatiei in vioare, cum ar fi:esc+ivarea de la plata impo(itelor,

afaceri ilicite, contrabanda, „umflarea costurilor;etc.9rofit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o po(itie dominante de piata si pot influenta preturile in

sensul cresterii lor, fapt care le asiura unele profituri mai mari. *eobicei, posibilitatile insusirii unor profituri demonopol un timp indelunat sunt limitate de stat.9rofit brut-diferenta dintre incasari totale, nai e$act cifra de afaceri, si costul total.9rofitul net-acea parte a profitului brut ce ramine la dispo(itia intreprinderii dupa ac+itarea impo(itelor si a

diferitelor ta$e.

Intrebarea !. Com$ortamentul firmei $e $iata cu concurenţa $erfecta.?oncuren a perfectă denumita si pură, e$ista pe o pia ă care reune te simultan următoarele 1 trăsături :ț ț ș

Atomicitatea pietei -e$istenta unui nr mare de vin(atori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in modindividual, nu dispune de puterea de a e$ercita o oarecare influenta asupra pretului.

1mogenitatea unurilor -intreprinderea livrea(a produse pe care cumparatorii le considera relativ identice sisubstituibile. In acest ca(, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vin(ator.

Liera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fieacestea producatori sau cumparatori.

2oilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unuiprodus pe piata altuia, iar producatorii pot asi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceastatrecere.

Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si

preturi. Pumai in asemenea ca( cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret.9iata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. 5a asiura in permanenta o reducere a preturilor si osporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lumeaparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar unmodel teoretic, mai mult intilnit in carti.

9retul de ec+ilibru pe piata cu concurenta perfecta este leat totodata si de situatia pietelor interdependente siapare spontan ca re(ultat al )ocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile cerute dintr-un bun seeali(ea(a cu cele oferite.

Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiindrepre(entata de ealitatea ?mU2mU9ret.9e de alta parte pe termen lun oferta repre(inta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de ec+ilibru fiind:?mU9U?< #cost minim%.

9e termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin sc+imbarea volumului de munca, iar petermen lun pot modifica oferta si prin sc+imbarea capitalului fi$.

Intrebarea !3.Com$ortamentul firmei $e $iata cu concurenta im$erfecta.In viata reala domina concurenta imperfecta. 5a e$ista atunci cind actiitatea antreprenorile ii sunt sunt impuse

anumite restrictii si limite. 9entru concurenta imperfecta ii este caracteristica un numar redus de firme.Piaţa cu concurenţă im$erfectă se manifestă în situaţiile în care aenţii economici 8 v@n(ători şi cumpărători 8

pot să influenţe(e, prin acţiunile lor unilaterale, raportul dintre cererea şi oferta de mărfuri şi, deci, nivelul preţului, cuintenţia de a obţine avanta)e mari şi stabile.

C


28/34

&iaţa cu concurenţă im$erfectă este cea mai aproape de realitate, deoarece concurenţa perfectă răm@ne doar camodel ideal, folosit în anali(e(e teoretice.

Caracteristicile $ieţei cu concurenţă im$erfectă sunt:4. existenţa unor v'nzători puternici dar puţini la număr şi a unor cumpărători numeroşi !oligopolul# sau a

unor cumpărători puţini şi a multor v'nzări !oligopsonul#?

5. unii agenţi economici !puţini la număr# pot influenţa sau controla preţul?

6. produsele sunt diferenţiate real sau imaginar?

>. există restricţii &n calea celor care doresc să pătrundă pe piaţă sau &ntr-o ramură?

A. informarea agenţilor economici privind situaţia pieţei este deficitară?B. există o mobilitate redusă a unor factori de producţie?

. există rivalităţi vizibile &n relaţia cu publicul frustrarea consumatorului.

9iaţa cu concurenţă imperfectă se pre(intă în numeroase forme, ele diferenţiindu-se în primul r@nd, în funcţie denumărul şi forţa economică a aenţilor economici producători şi consumatori, astfel:

- piaţă cu concurenţă monopolistă- piaţă cu concurenţă de monopol- piaţă cu concurenţă de oliopol- piaţă cu concurenţă de oliopson #monopson%.

Piaţa cu concurenţă monopolistică reprezintă acea stare a pieţei &n cadrul căreia v'nzătorii şi cumpărătorii

prin acţiunile &ntreprinse pot influenţa &ntr-o oarecare măsură cererea, oferta 9i preţul .&iaţa cu concurenţa mono$olistică caracteri(ea(ă piaţa care păstrea(ă trăsăturile concurenţei perfect astfel:. produsele sunt diferenţiate at@t prin calitate, c@t şi prin serviciile prestate cumpărătorului acelui produs. concurenţa se manifestă nu numai prin cantitate, preţ şi substituibilitatea produselor diversificate, ci şi prin:

reclamă, desin, servicii la v@n(are şi post-v@n(are etc./. atomicitatea cererii şi ofertei0. se accentuea(ă diferenţierea produselor1. e$istă riidităţi în mobilitatea factorilor de producţie. transparenţa pieţei este parţială.

9e această ba(ă formarea liberă a $reţurilor este împiedicată de puterea de concurenţă a monopolurilor şioliopolurilor, a corporaţiilor multinaţionale şi transnaţionale, care îşi stabilesc propriile preţuri, astfel înc@t, cu c@teste mai mare o corporaţie, cu at@t ea are o putere mai mare asupra preţurilor. 9reţurile marilor corporaţii devin$reţuri lider #leaders+ip-price%, la ele aliniindu-se celelalte firme din cadrul ramurii.

Au apărut astfel $reţurile administrate, ca urmare a unor înţeleeri tacite între marile firme, care se sustra, peo perioadă mai lună, fluctuaţiilor forţelor reale ale pieţei.

&reţul de ec0ilibru al concurenţei mono$olistice este mai mare dec?t $reţul de ec0ilibru al concurenţei$erfecte şi mai mare dec?t costul marinal #3ilbert Abra+am-rois%.

?u c@t numărul concurenţilor este mai mic, iar puterea acestora de a influenţa forţele pieţei este mai mare, cu

at@t mecanismul $reţurilor se apropie şi se aseamănă celui de mono$ol.*acă numărul concurenţilor sporeşte continuu, iar capacitatea fiecărei firme de a influenţa piaţa produsului se

divi(ea(ă, cu at@t mecanismul $reţurilor se apropie de cel caracteristic concurenţei $erfecte. Piaţa cu concurenţă de monopol reprezintă piaţa dominată de un singur producător deoarece produce şi vinde

un bun economic pentru care nu există substituenţi firma impun'nd cantitatea calitatea şi preţul produsului.

&iaţa cu concurenţă de mono$ol se caracterizează $rin)S oferta pentru un produs este dată de un sinur producător care poate controla piaţa şi poate stabili nivelul

preţuluiS preţul de monopol este mai mare dec@t cel practicat pe pieţele cu concurenţă monopolistică şi de oliopol

S libera concurenţă este eliminată, piaţa fiind dominată de ofertantS rad scă(ut de satisfacere a cererii.

Condiţiile care definesc mono$olul $roducătorului sunt:

E


29/34

1. unicitate şi iantism 8 piaţa este influenţată prin impunerea unor condiţii de v@n(are2. diferenţierea $roduselor #condiţii de v@n(are, desin, servicii la v@n(are şi post-v@n(are%!. e


30/34

8uopulul repre!intă piaţa dominată de doi v:n!ători care oferă produse similare unui număr larg decumpărători care au o putere economică apro4imativ egală.

5$istă trei situaţii de piaţă:. Buo$olul simetric *Cournot+ sau ipote(a dublei dependenţe 8 este situaţia de piaţă în care e$istă doi

v@n(ători care nu încearcă să domine piaţa:S produsul v@ndut este omoenS preţul la care îl comerciali(ea(ă cei doi este identicS sinura variabilă de a)ustare este cantitatea c@t mai mare pe care o poate vinde pentru a obţine profit

ma$im.

7nul dintre v@n(ători deţine pe piaţă monopolul de ofertă. *acă celălalt v@n(ător doreşte să intre pe piaţă cuacelaşi tip de bun, oferta sa trebuie să fie at@t de mare înc@t să-i permită ma$imi(area profitului, primul v@n(ător îşi va a)usta oferta proprie imediat, să obţină la r@ndul său profit ma$im.9rocesul de a)ustare va continua p@nă în punctul de ec+ilibru în care nici unul dintre cei doi v@n(ători nu mairecure la modificarea ofertei.. Buo$ol asimetric */tac:elber+ repre(intă situaţia în care pe piaţă e$istă doi v@n(ători:

S unul care domină piaţa, care este conştient şi anticipea(ă tot timpul mişcările celui de-al doileav@n(ător

S celălalt care nu poate face altceva dec@t să se adapte(e în permanenţă la condiţiile pe care le impune primul, fără a putea atine însă volumul de producţie al acestuia.

/. Buo$olul dominant *(oHle+ sau ipote(a dublei dominaţii, apare atunci c@nd cei doi v@n(ători de pe piaţădoresc simultan să o domine, fiecare dintre ei consider@ndu-l pe celălalt satelit. ?ei doi v@n(ători nuvor mai lupta pe piaţă prin a)ustarea producţiei ca în ca(ul duopolului simetric, ci prin intermediul

preţurilor. >upta prin preţuri poate duce la falimentul unuia dintre cei doi şi la controlarea sa de cătrecelălalt, fie la o alianţă între v@n(ători. ?onform ipote(ei dublei dominaţii, pe piaţă, nu poate e$istanici un punct de ec+ilibru.

Intrebarea !4.#irma în condiţiile mono$olului. Biscriminarea $rin $reţ.&iata de mono$ol- este o piata la nivelul unei ramuri #subramuri% sau c+iar al unui sinur produs pe care oferta

unui bun este asiurata de un sinur producator..Monopolul prin alianta- prevede anumita inteleeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire lamarinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. 5ste socotit ileal.

/D


31/34

A.Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi e$clusive de a produce si comerciali(a unanumit bun.

actorii ce limitea(a puterea monopolul: >eislatia antimonopolului.

iberali(area comertului e$terior

9osibilitatea comerciali(arii bunurilor substituibile

Biscriminarea $rin $re -ț este o situa ie in care intreprinderea-monopolist vinde aceleasi produse la pre uriț țdiferite i in care diferenta de pre nu este )ustificata de diferen a de cost.ș ț ț5$ista mai multe situa ii in care firma-monopolist poate practica discriminarea prin pre . Acestea pot fi:ț ța# situa ii de ordin geografic ,ț cind comunicarea intre diferite pie e reionale sau interna ionale este complicata.ț ț

In acest ca( intreprinderea-monopolist poate vinde acelasi produs cu diferite pre uri in ări diferite, in functie deț țputerea de cumpărare a populatiei.

b# 3itua ii de ordin social-ț economic - cind intreprinderea-monopolist vinde bilete de avion sau tren la pre urițdiferite pentru diferite cateorii sociale, cum ar fi studen ii, elevii sau pensionarii, sau pentru participarea la anumitețforme de manifesta ii, cum ar fi de e$ conresele intl, olimpiadele sau campionatele lumii la diferite probe sportive.ț

c# 3itua ii temporare sezoniere , ț cind pre ul serviciilor +oteliere sau al biletelor de avion diferă in functie dețperioada anului #vara de e$ sunt mai ridicate decit iarna etc.%

Intrebarea !5.leerea $roducătorului în condiţiile concurenţei mono$olistice.&iata cu concurenta mono$olistica- este o piata in care se inreistrea(a un numar mare de intreprinderi, dar

care prin diferentierea produselor oferite, isi crea(a o clientela fidela. Acest tip de piata se refera mai mult la ramurica: producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, electronicii.

Trasaturile de ba(a ale pietei monopolistice:. 9re(enta pe piata a mai multor aenti economici care activea(a independent unul de altul.

. >ipsa barierelor de acces pe piata/. Gunurile produse de diferite intreprinderi sunt diferentiate si deci fiecare intreprindere isi stabileste sinura

pretul bunului sau.

Intrebarea !6.;lio$olul) com$ortamentul strateic al firmelor şi formele sale.;lio$olul- este o situatie ce e$ista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi

controlea(a producerea si comerciali(area unui bun oarecare. ' piata este considerata oliopolista daca in eaactivea(a mai mult de intreprinderi si mai putin de D.

'liopolul e$ista in ramurlei: sideruria, c+imia de ba(a,producerea de avioane,calculatoare etc.Trasaturile pietei oliopoliste:Q?oncurenta redusaQInterdependenta deci(iilor luate de intreprinderi, adica orice deci(ie influientea(a si pe celelalte intreprinderi.9e piata oliopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi

lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaa intre a seconfrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.

9articularită ile pie ei cu concuren ă de oliopol sunt următoarele:ț ț ț- e$isten a unui nr mic de concuren i . astfel pe o pia ă de oliopol, doua, trei sau patru intreprinderi pot asiuraț ț ț

1D-HDF din volumul vin(ărilor pe această pia ă.ț

- Interdependen a deci(iilor luate de intreprinderile care activea(ă pe această pia ă, in sensul ca deci(ia uneiț țintreprinderi-monopolist va influenta in mod direct activitatea altor intreprinderi de pe piata respectiva.

/


32/34

- ?omportamentul intermediar al oliopolului, plasat intre cel al monopolului, care asiură DDF din vin(ări, sicel al unei intreprinderi de pe o pia a cu concuren ă perfectă, cu o pondere neinsemnata in totalul vin(arilor.ț ț

Trăsătura definitorie a $ie ei olio$olisteț constă in e$istenta unei insemnate interdependen e intre actiunilețdiferi ilor producători cu privire la mărimea pretului si la volumul productiei oferite.ț

Intrebarea '7. &iaţa factorilor de $roducţie şi veniturile factoriale

&ia a factorilor de $roductieț 8 este pia a pe care se vind i se cumpără factorii de produc ie #munca, pămintul,ț ș țcapitalul, resursele naturale etc.% i unde, in urma confruntării cererii si ofertei, se stabileste pretul acestora.ș

iecare factor da nastere unui venit specific. Acestea sunt:. 4alariul - care constituie pretul muncii si revine posesorului fortei de muncă.. Benta - care revine factorului pămint si altor resurse naturale sau economice rare./. *obinda 8 venit pe care il obtin proprietarii capitalului financiar.0. 9rofitul 8 venitul obtinut de proprietarul capitalului real si de intreprin(ator.&articularită ile cererii de factori de $roduc ie)ț ț. cererea de factori de productie este o cerere derivată, intrucit ea depinde si varia(a in functie de marimea

cererii bunurilor #si serviciilor% la a căror productie participă.

. cererea pentru un factor de productie este influentată nu numai de cererea de bunuri si servicii de consum, ci ișde pretul factorului respectiv, precum si de nivelul randamentului acestuia.

Intrebarea '1. &iaţa ca$italului şi dobînda.In sens inust dobinda este un venit pe care il insu e te proprietarul capiatlului bănesc ca recompensa pentruș ș

suma de bani imprumutată. 5a constituie pretul capitalului-monedă dat in folosin ă temporară,țIn sens lar dobinda constituie un venit ce revine priprietarului pricărui capital antrenat in activitatea economica

indiferent daca aceasta este imprumutat sau apartine intreprin(atorului respectiv.


33/34

c% Bata profitului.d%


34/34

investiţiilor,e$porturilor,monetar,fiscal etc.4e calculea(ă ca raport dintre creşterea venitului #deltaW%şi creştereainvestiţiilor#delta I%,adică `Udelta WKdelta I.

Raspunsuri Teoria Economica 2016

Documents

Transcript of Raspunsuri Teoria Economica 2016