Raspunsuri Teoria Economica

28
1.Economia politică: obiectul de studiu, fucțiile și locul în sistemul științelor economice. a) Obiectul de studu. Nr. Principalele curente și școli de gîndire economică Obiectul de studiu 1. Mercantilismul Fiziocraţii Economia politică clasică Avuţia naţională 2. Marxismul Relaţiile de producţie 3. Şcoala istorică Economia naţională în ansamblu 4. Marginaliştii (microeconomia) Comportamentul agenţilor economici, căile şi mijloacele atingerii scopurilor urmărite 5. Keynesismul (macroeconomia) Mecanismul funcţionării economiei naţionale ca un tot întreg 6. Curentul instituţional- sociologic Institutele şi schimbările instituţionale 7. Teoria sintezei neoclasice Avuţia naţională; formele şi motivaţia comportamentului uman în condiţiile resurselor limitate Obiectul de studiu al econ. politice contemporane este comportamentul dintre indivizi şi grupe sociale pentru folosirea resurselor rare şi limitate în procesul de producere a bunurilor economice destinate pentru satisfacerea nevoilor nelimitate în condiţii de concurenţă. Geneza și evoluția Ştiinței Economice Formarea economiei politice şi, în general, a ştiinţei economice a reprezentat un proces complex şi îndelungat care a avut la bază atât dezvoltarea economică şi creşterea complexităţii proceselor şi fenomenelor economice, cât şi aprofundarea cunoaşterii realităţii înconjurătoare, perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de investigare a realităţii. Teoriile sau ideile economice sunt întotdeauna produsul timpului şi locului lor, iar cele în care noi astăzi; credem au rădăcini în istoria şt. econom. În cadrul istoriei gândirii economice se disting câteva etape (faze) importante: a) faza preştiinţifică; b) faza constituirii şt. economice; c) faza gîndirii marginaliste; d) faza contemporană. a) Faza preștiințifică începe din antichitate şi durează până în secolul al XVIII-'lea. Ea este marcată de gândirea economică a lui Aristotel, Platon şi Epicur, care în studiile lor politice au abordat şi probleme ale vieţii economice. În Evul Mediu, gândirea economică a fost legată de concepţia creştină a scolasticilor cu privire la existenţă şi etică. In Europa de Vest. spre sfârşitul evului mediu (sec. XV şi XVI), comerţul cunoaşte o dezvoltare însemnată dând naştere primei doctrine economice numită mercantilism (de la «mercato» în latină înseamnă

Transcript of Raspunsuri Teoria Economica

1.Economia politic: obiectul de studiu, fuciile i locul n sistemul tiinelor economice. a) Obiectul de studu. Nr.Principalele curente i coli de gndire economicObiectul de studiu

1.Mercantilismul Fiziocraii Economia politic clasicAvuia naional

2.MarxismulRelaiile de producie

3.coala istoricEconomia naional n ansamblu

4.Marginalitii (microeconomia)Comportamentul agenilor economici, cile i mijloacele atingerii scopurilor urmrite

5.Keynesismul (macroeconomia)Mecanismul funcionrii economiei naionale ca un tot ntreg

6.Curentul instituional-sociologicInstitutele i schimbrile instituionale

7.Teoria sintezei neoclasiceAvuia naional; formele i motivaia comportamentului uman n condiiile resurselor limitate

Obiectul de studiu al econ. politice contemporane este comportamentul dintre indivizi i grupe sociale pentru folosirea resurselor rare i limitate n procesul de producere a bunurilor economice destinate pentru satisfacerea nevoilor nelimitate n condiii de concuren.Geneza i evoluia tiinei Economice Formarea economiei politice i, n general, a tiinei economice a reprezentat un proces complex i ndelungat care a avut la baz att dezvoltarea economic i creterea complexitii proceselor i fenomenelor economice, ct i aprofundarea cunoaterii realitii nconjurtoare, perfecionarea metodelor i mijloacelor de investigare a realitii. Teoriile sau ideile economice sunt ntotdeauna produsul timpului i locului lor, iar cele n care noi astzi; credem au rdcini n istoria t. econom.n cadrul istoriei gndirii economice se disting cteva etape (faze) importante: a) faza pretiinific; b) faza constituirii t. economice; c) faza gndirii marginaliste; d) faza contemporan.a) Faza pretiinific ncepe din antichitate i dureaz pn n secolul al XVIII-'lea. Ea este marcat de gndirea economic a lui Aristotel, Platon i Epicur, care n studiile lor politice au abordat i probleme ale vieii economice. n Evul Mediu, gndirea economic a fost legat de concepia cretin a scolasticilor cu privire la existen i etic. In Europa de Vest. spre sfritul evului mediu (sec. XV i XVI), comerul cunoate o dezvoltare nsemnat dnd natere primei doctrine economice numit mercantilism (de la mercato n latin nseamn negustor), care fixnd comerul n centrul activitii economice, arat c banii adevrai (de aur i de argint) constituie forma ideal a bogiei sociale, iar balana comercial activ contribuie la creterea acestei bogii. Cei mai de seam reprezentant al mercantilismului a fost Antaine de Monchretien (15751621).La grania dintre mercantilism i faza a doua a gndirii economice se afl opera lui William Petty (16231687; reprezentat de lucrarea sa de referin Political Arithmetio (1691), n care se mut centrul de cercetare economic din sfera circulaiei, a comerului exterior, n sfera produciei de metale preioase. El afirm i demonstreaz pentru prima dat n istoria gndirii economice c munca productiv (dei limitat la extragerea i prelucrarea de metale preioase) este izvorul i substana valorii mrfurilor. Dei nu s-a putut desprinde complet de mercantilisti el a avut o contribuie important la actul de natere a Economiei politice ca tiin.b) Faza apariiei si constituirii tiinei economice (1700-1870) a fost inaugurat de doctrina fiziocrat i continuat de coala clasica englez i francez. Doctrina fiziocrat a mutat analiza bogiei din sfera circula iei n sfera produciei, din agricultur, prin aceasta susinndu-se c nu aurul sau argintul obinut prin comer sau chiar producie (vezi W. Petty) reprezint cauza (izvorul) bogiei, ci producia de bunuri. Fiziocraii reduceau ns aceast producie la agricultur, deoarece, susineau ei, era singura activitate capabila s dea produs net, ca urmare a unei ordini naturale.Reprezentantul de seam a] fizioorailor a fost Francois Quesnay (1694-1774) medic i economist francez, care, prin Tabloul economic argumenta interdependenele dintre ramurile economice, de fapt o prim schi a reproduciei economice. Concepia de baz a fiziocrailor se caracterizeaz prin respectul proprietii private, libertatea schimbului de mrfuri i caracterul echivalent a] acestora i adoptarea unui impozit unic pe produsul net perceput de la proprietarii funciari. Un alt reprezentant al colii fiziocrailor a fost Robert Jaques Turgot (1727-1781), om politic, economist francez care a realizat lucrare Reflexii asupra formrii i distribuirii bogiilor.Spre sfritul perioadei manufacturiere i nceputul dezvoltrii industriale a aprut coala clasic a economiei politice, care a pus bazele curentului de gndire i politic economic denumit liberalismul economic. coala clasic este n deplin acord cu coala fiziocrat n critica pe care o exercit fa de mercantilism, dar este n dezacord cu teoria potrivit creia singura activitate creatoare de bogie ar fi agricultura i socotete c izvorul de bogie i valoare l constituie munca.Unul dintre cei mai mari fondatori ai teoriei economice clasice sau ai economiei politice este Adam Smith (17231790), profesor la Universitatea din Edinburg, care prin lucrarea sa Avuia naiunilor, aprut n anul 11776, demonsteraz c originea valorii (deci a bogiei) rezid n munca social, el analiznd n mod specia! modul de organizare a acesteia pe baza principiului diviziunii muncii. De asemenea, a fost primul gnditor care a studiat n profunzime eficiena activitilor de comer internaional, formulnd principiul avantajului absolut n schimburile economice internaionale.Un alt reprezentant de seam al colii clasice burgheze a fost David Ricardo (17721823), economist englez, care prin lucrarea Despre principiile economiei politice i impunerii, aprut n 1817, i altele, a dezvoltat ideile fiziooraiilor i predecesorului su aducnd un plus de claritate n tot ceea ce se gndise pn atunci. Principalele componente ale gndirii sale economice sunt considerate a fi: teoria valorii munc; teoria rentei difereniale; ideile privitoare la profit sesiznd raportul direct proporional al acestuia cu productivitatea muncii i invers proporional cu salariul; teoria avantajului comparativ (i nu absolut, aa cum gndise Smith) n schimburile economice internaionale.Thomas Robert Malthus (17761834) abordeaz probleme de baz ale liberalismului economic i rentei motivnd criz-ele economice prin sub-corisum. Dar el este cunoscut mai ales prin lucrarea Eseu asupra principiului populaiei (1798), n care susinnd c populaia crete mai rapid n raport'cu producia bunurilor de subzisten, explic srcia, n epoca sa, prin suprapopulaie.John Stuart Mill (18061873) a scris lucrarea Principiile economiei politice (1848), care a reprezentat manualul de referin n universitile engleze i americane timp de o jumtate de secol, pn la apariia manualului lui Alfred Marshall. J. S. Mill a rmas n istoria gndirii economice prin formularea legii cererii i ofertei i teoretizarea preului de echilibru.Ultimul gnditor clasic, dar nu lipsit de importan prin lucrrile sale, este Jean Baptiste Say (17671832), reprezentantul colii clasice franceze, care a propagat i popularizat ideile lui A. Smith pe continenzul european dar a avut i contribuii originale importante la dezvoltarea economiei politice ca tiin distinct de sine stttoare. Cele mai importante cri ale sale sunt Tratat de economie politic (1803) i Curs complet de economie politic (1829), n paginile crora a introdus pentru prima dat conceptul de ntreprinztor, considerat principalul agent al produciei, a elaborat teoria faiotoriiloj- de producie i a pus bazele teoriei utilitii, fcnd un prim pas spre marginalism. El1 a rmas ns cunoscut prin legea debueelor sau legea pieelor, prin care a ncercat s demonstreze imposibilitatea teoretic a crizelor de supraproducie.n sintez, acest curent al liberalismului economic, promovat de clasici, se bazeaz pe sistemul libertii economice, care, ntr-un anumit cadru instituional, ofer pieei posibilitatea de a armoniza cel mai bine interesele individuale. De aici deriv i celebra sintagm, formulat nc de fiziocrai, laisse faire, laissez passer, n traducere contextual nseninnd lsai lucrurile s-i urmeze cursul lor firesc. Dar, liberalismul noi exclude responsabilitatea, deoarece omul este liber n actele i alegerile sale, dar este responsabil pentru consecinele acestor acte.Fondatorii tiinei economice clasice au constituit punctul de plecare pentru dou direcii opuse privind teoriile economice. Aceast dubl filiaie de idei (procedeu prin care eforturile oamenilor pentru nelegerea fenomenelor economice creeaz, perfecioneaz i reconsider structurile analitice, ntr-un proces fr sfrit) se concretizeaz n gndirea marxist i coala marginalist (coala neoclasic), cu principalele sale orientri.c) n cadrul celei de-a treia faze (1870-1930), reprezentate de gndirea economic neoclasic (marginalismul), tiina economic s-a format i dezvoltat n cadrul a trei coli de gndire, care se disting prin domeniul de aplicare a metodei respective; coala de la Viena sau coala utilitii finale, al crei ntemeietor este considerat Carl Menger (1840-1921), a fundamentat pe larg teoria subiectivist-marginalist a valorii, bazat pe utilitatea bunurilor, teorie opus teoriei clasice a. valorii munc. De asemenea, C. Menger a dezvoltat ideea lui J.B.Say, potrivit creia veniturile care se formeaz n societatea bazat pe economia de pia (salariul, renta, profitul, dobnda) reprezint preul serviciilor aduse de factorii de producie (munca pmntul, capitalul); coala de la Laussane (Elveia), prin Leon Walras i Vilfredo Pareto (1848-1923), are ca principal contribuie teoria echilibrului general (static i dinamic) fundamentat pe interdependena general a preurilor; coala de la Cambridge (Anglia), de sub conducerea lui W.S.Jevons (1835-1882). Aceast coal se mai numete coala echilibrului parial, avnd drept reprezentant p-e Alfred Marshall (1842-1924), care prin lucrrile saile s-a referit la teoria economic general, la istoria economic, la comerul internaional .a. Elaborarea echilibrului parial, se aplic n majoritatea cazurilor firmelor industriale de dimensiuni medii.Aceste trei coli se constituie n creatorii doctrinei marginaliste, doctrin care s-a impus prin analiza care o face mecanismului de funcionare a pieei. Dar, ntregul orizont al activitii economice este analizat prin prisma agentului economic (la nivel microeconomic). Marginalitii sunt considerai apologei ai economiei de pia libere care a dominat gndirea economic din ultima treime a secolului al XLX-lea. Ei au asigurat continuitatea economiei politice clasice i s-a situat pe poziii antagoniste fa de noile idei ale gndirii socialiste, promovate de K. Marx i Fr. Engels.Ruptura marginalismului cu economia politic clasic s-a produs n urmtoarele direcii: a) dac la clasici capitalul este o valoare care se auitovalorific, pentru neoclasici, capital ui este un simplu factor de producie, un ansamblu de instrumente materiale; b) dac la clasici munca este izvorul valorii, la neoclasici se abandoneaz teoria valorii-munc i se adopt teoriile subiectiviste (marginaliste) despre valoare i pre; c) n timp ce clasicii acord cea mai mare atenie viziunii de ansamblu i pe termen lung asupra economiei, la neoclasici predomin viziunea pe termen scurt; d) dac la clasici analiza este preponderent macroeconomic, la neoclasici n. centrul preocuprilor se afl agenii economici, izolai i ideali, care iau decizii raionale i au opiuni nelimitate.d) Cea de-a patra faz a evoluiei tiinei economice este specific epocii contemporane, care a nceput n anul 1930. tiina economic contemporan nu respinge nimic din contribuiile marilor economiti, dezvoltnd i completnd cu elemente noi analiza economic. Ca o caracteristic a acestei faze este trecerea de la analiza microeconomic la cea macroeconomic i mondoeconomic, precum i analiza concurenei imperfecte, caracteristici ale perioadei de dup anui 1930, determinate, n mare msur, de criza economic mondial din anii 19291933, care a scos la iveal limitele reprezentrilor microeconomice ale marginalismului i a readus n actualitate, ntr-o nou viziune, cercetrile macroeconomice. In cadrul acestei faze sunt abordate o serie de aspecte reale ale vieii economice caracterizate printr-o serie de inegaliti i asimetrii ale relaiilor economice, aspecte legate de importana timpului n viaa economic, creterea economic, optimul economic i bunstarea . a. n faza contemporan de evoluie a tiinei economice, un loc de seam l ocup curentele de gndire keynesist i neokeynesist.Keynesismul este un important curent de gndire economic care poart numele fondatorului su, economistul i lordul englez John May-nard Keynes. In cadrul acestui curent, analiza se face la nivel macroeconomic pe baza unor categorii economice globale precum: venit, economii, investiii, cerere global, ofert global i, folosind o serie de ecuaii de echilibru precum: venitul este egal cu consumul plus investiiile; economiile suni egalie cu venitul mai puin consumul; investiiile sunt egale cu economiile. Realizarea echilibrului economic este explicat pe baza principiului multiplicatorului (influena investiiilor asupra venitului) i al acceleratorului (influena consumului asupra investiiilor viitoare). Rezolvarea dezechilibrellor, potrivit acestui curent de gndire (consacrat sub denumirea de dirijism), necesit inclusiv intervenia statului, dar prin prghii economice i instrumente economice (politica fiscal, monetar, bugetar etc.) pentru a influena att consumul gospodriilor ct i investiiile ntreprinderilor. n perioada de dup cel de-al doilea rzboi mondial teoria economic a evoluat innd seama de condiiile economiilor occidentale,Neokeynesismul este un curent de gndire economic specific perioadei de dup cel de-al doilea rzboi mondial. Unii din reprezentanii acestui curent sunt continuatorii direci ai concepiei lui Keynes, ;alii au contribuit la regndirea unor postulate formulate de Keynes (ex. Roy Harrod Anglia; J. K- Galbraith SUA; Gunar Myrdal Suedia; L. Stoleru Frana etc). Spre deosebire de Keynes, care susinea intervenia statului n economie, ca factor de echilibru prin reglementarea creditului i a dobnzii, precum i controlul acestuia asupra ntreprinderilor particulare, neokeynesitii acord o mare atenie investiiilor de stat, mprumuturilor de stat, utilizrii politicii impozitelor i controlul asupra salariilor, preurilor i a pieei de stat. n aceast politic, bugetul de stat ar reprezenta un stabilizator organic al economiei.O form de adaptare a keynesismului la condiiile perioadei contemporane o reprezint teoria despre economia mixt, denumit de ctre autorul ei P. A. Samuelson ca sinteza neoclasic. Economia mixt implic pe lng mbinarea analizei microeconomice neoclasice cu teoria macroeconomic keynesist i mpletirea pieei cu msuri de intervenie statal. In cadrul acestei forme de echilibru sunt cuprinse, pe lng cheltuielile de consum i investiii i cheltuielile public precum i influena progresului tehnic. n condiiile economiei postbelice un curent de gndire ce se bazeaz pe teoria clasic a liberalismului economic este neoliberalismul. Acesta se opune colectivismului, sub orice form s-ar manifesta, proclamnd credina n mecanismul preurilor, concuren i proprietate privat. n gndirea neoliberal concurena liber nu este un act spontan, ci trebuie s se sprijine pe o ordine legea realizat, lucru ce implic intervenia statului, care ns, trebuie s creeze doar cadrul juridic al manifestrii concurenei, funcionrii armonioase a preurilor i limitarea rolului marilor monopoluri. Unii reprezentani ai acestui curent (Milton Friedman - SUA; Henry Lapage - Frana .a.), care sunt adepi ai ofertei sau noii economiti explic disfuncionalitile din economiile occidentale, nu prin mecanismele economice de pia i prin liberalismul economic, ci prin insuficiena pieei i libertii acesteia, prin intervenia excesiv a statului i prin manipularea permanent a masei monetare i a bugetului.Spre deosebire de curentul de gndire keynesist, care pune accentul pe cerere, neoliberalismul mut accentul pe ofert, solicitnd reducerea substanial a interveniei statului n economie. Ei accentueaz spontanietatea i puterea indivizilor raionali care i bazeaz deciziile pe baza calculelor privind raportul costuri/avantaje, urmrind maximizarea satisfaciilor pe baza informaiilor obinute.Gndirea economic din spaiul nostru nscriindu-se n principalele orientri doctrinare economice europene, a reflectat ansamblul de idei, concepii, teze referitoare la procesele economice care au avut loc. Primele scrieri economice (sec. XVIII-XIX), au aparinut lui Dimitrie Cantemir, Teodor Diamant i Nicolae Blcescu. n cea de-a doua jumtate a secolului al XlX-lea, G. Bariiu, B. P. Hadeu, A. V. Xenopof, C. D. Gberea au pus n centrul ateniei problema dezvoltrii industriei i importana independenei economice. n prima jumtate a secolului al XX-lea, gndirea economic a beneficiat de contribuia unor mari personaliti precum: V.Madgearti; V.Slvescu; M.Manoilescu . a. Un alt mare economist de origine romn, este prof. Anghel N. Rugin n a crui lucrare Principia Economica. Baze vechi i noi ale analizei economice, ajunge la concluzia c tiina economic actual se afl n faa unei a treia revoluii. In acest scop, el introduce un nou program de cercetare denumit Abordarea simultan a echilibrului i dezechilibrului.Viaa economic, n evoluia ei, ridic n continuare probleme economice noi cum vor fi: stagnarea economic combinat cu inflaia; noi forme de crize economice i, n special, apariia de fenomene economice globale.Este vorba de criza energetic i de materii prime, criza alimentar, creterea exploziv a populaiei globului, problemele ecologice, perspectivele pe care le ridic noile tehnologii i, n special, problematica decalajelor economice ntre statele lumii. La toate acestea, n ultimul deceniu al secolului XX, se mai adaug nc o problem major, necunoscut pn n prezent i deci neabordat de teoria economic, anume - tranziia de la o economie totalitar la o economie de pia de nalt eficien. Toate aceste probleme noi nu i gsesc nici exp!lica:i.a i nici soluii n teoria keynesist i teoriile postkeynesiste. De aceea, n prezent, teoria economic ateapt deschideri noi, corespunztoare realitilor actuale, iar n lipsa lor se apeleaz la redescoperirea clasicilor i interpretarea lor ntr-o form modern, respectiv tendina de revenire la liberalismul economic. Se ateapt de la tiina economic noi generalizri i cristalizri teoretice, precum i o mai bun comunicabilitate ntre noiunile i conceptele elaborate de ctre numeroase curente de gndire economic. Economia politic - este considerat tiina despre faptele i comportamentele economice, procese prin care oamenii tindeau s-i satisfac nevoile cu ajutorul resurselor rare. Termenul de economie politic a fost consacrat n 1615 de economisul francez , care provine de la trei cuvinte greceti oikos - gospodrie, nomos - lege, polis cetate (ora, societate, ar). Denumirea tiinei poate fi descifrat ca "legile gospodriei n societate". Regula de a gospodri un ora se numete - economie politic. - Teoria economica este compus din 4compartemente: Microeconomie (fondator A. Marshall) studiaz:comportamentul producatorului iconsumatorului, analiza pieii cu formele ei principale, procesul de formarea preurilorpe diferite piei, procesul de repartiie a veniturilor ntre principalii actori n procesul deproducie. Macroeconomie (fondator-M. Kezness) studiaz economianaional caun totntreg.Analizeaz caracterul i perspectivele dezvoltrii economice, fluctuaiile economice,creterea economic, balana de pli. Mazoeconomia - analizeaz compartimentele sistemelor economice naionale cum ar firamurile acesteia, sectoarele activitii economice,aspectul regional al dezvoltriieconomice. Mondoeconomia- studiaz interdependena dintre economiile naionale ieconomia mondial.b)Funciile Teoriei Economice sunt: cognitiv funcia general de studiere, cunoatere i explicare a fenomenelor economice, de dezvluire a esenei i legitilor dezvoltrii. Ea permite lrgirea orizontului i proceselor ce decurg n mediul ambiant, nelegerea mecanismului de funcionare i dezvoltare a sistemului economic, formarea gndirii economice tiinifice (solicitat n mediul tineretului studios, al specialitilor calificai, ntreprinztorilor, funcionarilor publici). metodologic elaborarea noiunilor (categoriilor) i a metodologiei de analiz economic (instrumente, procedee, metode tiinifice de cunoatere), necesare pentru toate tiinele economice aplicative, ce vizeaz soluionarea problemelor economice concrete. practic (pragmatic) elaborarea principiilor i metodelor activitii economice raionale, fundamentarea strategiilor dezvoltrii economice, elaborarea prognozelor tiinifice i a perspectivelor dezvoltrii sociale. Rolul practic al tiinei economice (ca i al altor discipline) const n asigurarea activitilor raionale, deoarece cunotinele contribuie la elaborarea previziunii, iar previziunea st la baza aciunii. Deseori, funcia legat de previziunile n domeniul dezvoltrii economice pe termen scurt i lung devine autonom i se afirm ca o funcie de pronosticare. Ea are un rol important la elaborarea programelor i prognozelor de dezvoltare pentru subiecii economici mari i a economiei naionale n ntregime. ideologic fundamentarea, aprarea i promovarea unor idei i viziuni. n ultimul timp, ca urmare a ideologizrii excesive a tiinelor sociale n perioada sovietic, muli cercettori autohtoni ignor nemeritat aceast funcie. Dar, totui, este imposibil ca sociumul s existe "n afara ideilor" n toate timpurile,ideile au guvernat i continu s guverneze lumea! Important este ca ideile economice "lozincile gospodririi" s fie constructive i adecvate posibilitilor, tradiiilor i intereselor societii. n caz contrar, ele se transform n idei-fixe sau se soldeaz cu o politic economic neefectiv.c) Sistemul tiinelor economice, Odat cu acumularea cunotinelor, are loc specializarea pe domenii nguste. Cunotinele economice nu sunt o excepie n acest sens. Actualmente, lumea complex a economiei este studiat sub diferite aspecte i din punctul de vedere al diferitelor tiine specializate. n sistemul tiinelor economice, n linii mari, pot fi evideniate urmtoarele direcii: tiine economice fundamentale (generale); tiine economice funcionale; tiine economice de ramur i aplicative; tiine economice interdisciplinare; tiine economico-istorice. Domeniile n care sunt specializate aceste tiine reies din denumirile lor. tiinele economice funcionale (speciale) abordeaz anumite aspecte, funcii separate ale activitii economice. Dintre acestea fac parte: statistica economic, evidena contabil i auditul, managementul general, activitatea bancar, bazele marketingului, dreptul economic, finanele etc. tiinele economice de ramur i aplicative analizeaz economia n cadrul unei ramuri (spre exemplu: economia agriculturii, turismului, construciilor). Este posibil i specializarea pe sectoare aparte: social, agrar de stat. Blocul "istoric" reflect evoluia economic n timp a unei ri, grup de ri, a comunitii economice mondiale n ansamblu, precum i evoluia gndirii economice. Acest bloc include: istoria economiei naionale, istoria economiei mondiale, istoria doctrinelor economice. tiinele economice interdisciplinare (de frontier) sunt cele ce se intersecteaz i explic modelele, formele, regulile de activitate economic. Acest grup include: metode economico-matematice, cibernetica economic, sociologia economic etc. tiinele economice teoretice generale n sistemul cunotinelor economice joac rolul de "fundament " baz metodologic pentru disciplinele concrete i de specializare ngust. Teoria economic este concentrat pe sistematizarea i generalizarea faptelor i a fenomenelor reale, elaborarea conceptului (aspectului) tiinific i relevarea legilor economice.2.Metode de cercetare ale Economiei Politice. Legile economice i natura aciunii lor n gndirea economic. Metode de cercetare ale Economiei Politice: - metoda abstraciei tiinifice; - analiza i sinteza; - inducia i deducia; - principiul "caeteris paribus"; - metoda analogiei; - modelarea matematic; - metoda analizei funcionale; - experimentul economic; - unitatea analizei cantitative i calitative. - Metoda abstraciei tiinifice (abstractizarea) nseamn concentrarea ateniei asupra unui aspect pentru a-l analiza, fcnd abstracie de celelalte aspecte. Abstraciile tiinifice dintotdeauna au fost mai vagi dect realitatea. Totodat, ele sunt necesare pentru a nelege esena bazele multilaterale i contradictorii ale vieii economice, ce se repet. n urma aplicrii abstractizrii, se elaboreaz noiunile logice categoriile economice. - Metoda analizei i sintezei apare ca o unitate a celor dou pri ale procesului de studiu al fundamentelor economice complexe. Analiza tiinific nseamn descompunerea, dezmembrarea procesului cercetat n elemente i cercetarea fiecrui element ca parte a unui tot ntreg. Sinteza presupune unificarea elementelor fragmentare, a cunotinelor "pariale"obinute n cadrul analizei ntr-un tot ntreg. - Metoda induciei i deduciei, de asemenea, este o metod de cercetare unitar. Inducia reprezint modul de a raiona trecnd de la fapte la teorie de la particular la general. Deducia presupune modul de raionalizare n direcie invers: de la teorie la fapte de la general la particular. - Metoda ipotezei "caeteris paribus," * mai poate fi numit metoda "omisiunilor", deoarece permite examinarea fenomenului n stare pur, nefiind influenat de ali factori. Ipoteza se utilizeaz pentru simplificarea tabloului economic real i pentru efectuarea unui studiu mai amplu al unor procese i dependene. Metoda "omisiunilor" "cnd ceilali factori rmn neschimbai" pleac de la premisa c se schimb numai elementele analizate, iar restul parametrilor sunt stabili (relaii sub forma "cauz efect"). Ipoteza (presupunerea) "pe termen scurt" i "pe termen lung" permite de a concretiza limitele de timp pentru fenomenul studiat. - Metoda analogiei presupune utilizarea comparrilor i confruntrilor (cu procesele biologice, fizice, istorice). - Modelarea s-a transformat din instrument specific de cercetare n unul general. Modelul reprezint o "copie" simplificat, o descriere formalizat, o reproducere schematic a unui proces economic. Modelele economice se elaboreaz pentru a releva legitile activitii economice i pentru a face previziuni prognozarea posibilelor schimbri n economie. Modelul include principalii indicatori economici ai obiectelor cercetate i interdependena dintre ei. Pentru modelul verbal este caracteristic descrierea (text) indicatorilor i interdependena lor. Pe larg se utilizeaz modelele grafice (diagrame, scheme, grafice), deoarece ele demonstreaz convingtor interdependena indicatorilor economici. - Metoda analizei funcionale este utilizat pentru descoperirea interdependenei ntre fenomenele economice. n calitate de argument se studiaz mrimea variabil independent, iar mrimea dependent de ea apare n form de funcie. Dependenele funcionale ntre fenomenele economice sunt redate cu ajutorul tabelelor, formulelor algebrice i graficelor. "O imagine face ct o mie de cuvinte" (Proverb chinezesc). - Metoda experimentului reprezint reproducerea artificial a unui proces (fenomen, fragment) pentru cercetarea lui n condiii mai favorabile. Experimentele se efectueaz pentru elucidarea unor ntrebri, monitorizarea schimbrilor ce au loc.Rezultatele prezint interes n vederea adoptrii unor decizii mai eficiente, precum i pentru perfecionarea activitii economice. Totodat, prin esena sa, teoria economic nu se refer la tiine de "laborator", experimentale, deoarece n cazul acestora nu este posibil exactitatea i puritatea experimentului de control la fel ca i n cazul tiinelor naturii. Problema const n faptul c experimentul se efectueaz n condiii determinate i presupuse. Iar, n realitate, ele permanent se schimb rezultatele experimentului foarte rar coincid cu faptele. - Unitatea analizei cantitative i calitative reflect "dualitatea" naturii activitii practice determinantele calitative i cantitative. Este comod i productiv de examinat unele procese n parte, utiliznd formule, calcule, numere. Dar cea mai mare parte a problemelor economice nu poate fi formalizat, adic nu poate fi rezolvat cu ajutorul calculelor matematice. Asupra comportamentului uman influeneaz mai muli factori: natura biologic a omului, interesele i preferinele sociale i politice, principiile etico-morale. Acetia nu pot fi evaluai cantitativ! b) Legile economice. Legea economic reflect legturile generale, eseniale, necesare, repetabile i relativstabile ale fenomenelor i proceselor economice. Legile economice nu pot fi confundate cu legile juridice: primele au caracter obiectiv i funcioneaz indiferent de voina oamenilor (de ex., legea valorii), pecnd legile juridice aucaracter subiectiv (de ex., legea despre proprietate adoptat deParlament). Legile economice se deosebesc i de legile naturii: a) legile economice funcioneaz numai prin intermediul activitii oamenilor (legea cererii, legea ofertei, legea concurenei),pe cnd legile naturii nu depind de dorina sau contiina oamenilor (de ex., legea atraciei,legea schimbului anotimpurilor etc.); b) legile economice au caracter istoric. Ele apar la o anumit treapt istoric i dispar odat cu schimbarea condiiilor respective, pe cnd legilenaturii au caracter etern i universal i acioneaz indiferent de timp i spaiu. Legile economice, la fel ca i categoriile economice, pot fi divizate n trei grupe mari: - legile economice generale, comune tuturor modurilor de producie (de ex., legea economiei muncii); - legile economice imanente numai unor moduri de producie (de ex., legea cererii); - legile economice specifice numai modului de producie respectiv (de ex., legea acumulrii de capital). Nerespectarea sau ignorarea legilor economice duce la marideformri n societate i lapierderi materiale colosale. De ex., ignorarea legilorcererii i ofertei neconomia de comand a dus la dezechilibru economic, care a influenat negativ asupra nivelului de trai n rile exsocialiste. Legea economic este expresia teoretic, abstractizat a unor raporturi eseniale, cauzale, funcionale din interiorul fenomenelor economice, ca i dintre acestea, raporturi caracterizate printr-o relativ constan si repetabilitate n cadrul unor condiii date. Apare necesar o distincie care trebuie fcut ntre legile economice - pe de o parte i legile juridice i cele ale naturii, pe de alt parte. Astfel, legile juridice desemneaz reguli de drept promulgate de autoritatea care reprezint i guverneaz o societate. De asemenea, legile economice nu trebuie opuse, dar trebuie distinse de legile naturii. n concluzie, obiectul cunoaterii legilor economice l constituie fenomenele economico-sociale care rezult din ntreptrunderea unor acte individuale, raionale i voite. Legile economice au specificitatea c acioneaz prin intermediul oamenilor, aceasta presupunnd existena anumitor scopuri. n sfrit, legile economice acioneaz numai n anumite condiii. Schimbarea acestor condiii, este un fapt care st n puterea omului, care modific i forma de manifestare i consecinele aciunii legilor economice. Pentru desfurarea unei activiti economice raionale i eficiente, capabile s satisfac trebuinele oamenilor, cunoaterea i utilizarea legilor economice are o deosebit nsemntate att teoretic, ct i practic. Dac am admite c legile economice nu exist, atunci msurile i deciziile de ordin economic ar putea fi adoptate i realizate la ntmplare, ceea ce ar duce la un grad mare de incertitudine a consecinelor aciunii lor. Legile economice ne informeaz mai mult sau mai puin asupra consecinelor probabile ale unui anumit fenomen economic sau ale unei anumite msuri legislative, iar aproximarea va fi cu att mai exact cu ct condiiile reale se vor apropia mai mult de cele ipotetice pentru care legea a fost formulat. Legile economice ne permit n acest mod s prevedem tendinele, liniile de conduit probabil pe care agenii economici le pot adopta n condiiile economiei de pia. Mai mult, innd seama de faptul c legile economice acioneaz numai n anumite condiii date, agenii economici pot crea cmpul de aciune al unei legi sau alteia, potrivit intereselor lor, evitnd astfel efectele negative i stimulndu-le pe cele pozitive. Legile economice nu sunt ireconciliabile cu libertatea individului, ci, dimpotriv, sunt rezultatul acesteia; ele nu sunt altceva dect raporturi care se stabilesc ntre fiine libere, liberti condiionate doar n raporturile lor cu celelalte fiine, ca i raporturile cu mediul natural. 3.Sistemul nevoilor umane esena, clasificarea, caracteristici. Nevoile umane - nite cerine, nite necesiti obiective (subiective) ale indivizilor isocietii de aposeda i a folosi anumitebunuri, dup destinaia acestora. n funcie de caracterul tridimensional al existenei umane nevoile suntclasificate n: Nevoi fiziologice- de hran, mbrcminte, locuin etc. Nevoi sociale- satisfcute prin comunicare, prin participarea la viaa socil. Nevoi spiritual - psihologice- nevoi de a se instrui, de dragoste, de a se informa. Dup gradul de complexitate, detreminate de nivelul dezvoltrii economice icultural nevoile sunt: Inferioare sau de baz (hrana, apa). Superioare sau complexe (studii,cunotine). Trstura principal a nevoilor este caracterul lor nelimitat. Numrulnevoilor creteodat cu dezvoltarea societii - legea creterii nevoilor umane.Nevoile umane - se manifest ca un sistem integrat i dinamic de cerine, ordonate i ierarhizate n funcie de locul i rolul lor n cadrul vieii sociale. Nevoile umane reprezint - cerinele oamenilor de a-i nsui bunuri, toate acestea devenind nevoi efective-reale - corespunztor gradului atins n dezvoltarea societii i capacitatea oamenilor de a contientiza aceste cerine. Nevoile umane se caracterizeaz prin anumite trsturi fiecare dintre acestea reflectnd o lege economic. 1) Nevoile umane sunt nelimitate ca numr; 2) Nevoile umane sunt limitate n capacitate, satisfacerea unei anumite nevoi presupune consumarea unei cantiti date dintr-un bun material sau serviciu; 3) Nevoile umane sunt concurente, unele nevoi se extind n detrimentul altora,deoarece se nlocuiesc ntre ele; 4) Nevoile umane sunt complementare, evolund de cele mai multe ori n sensuri identice; 5) Orice nevoie uman se stinge prin satisfacere. Una dintre componentele eseniale ale nevoilor umane o reprezint nevoile (trebuinele) economice, care reprezint - cerine obiective ale vieii umane, ale existenei i dezvoltrii purttorilor lor indivizii, gruprile sociale, statele, naiunile,societatea n ansamblul ei. Nevoile (trebuinele) economice se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: 1) reprezint i exprim o stare de necesitate obiectiv iminent indivizilor i colectivitilor umane, manifestndu-se ca impuls iniial i ca scop permanent al tuturor activitilor economice; 2) au caracter istoric, devenind nelimitate ca numr i manifestndu-se sub forma principiului creterii i diversificrii trebuinelor; 3) au o dubl determinare: - obiectiv, fiind rezultatul condiiilor de via existente la un moment dat n societate, depinznd de gradul de civilizaie i cultur al populaiei; - subiectiv, adic nevoile economice depind de factori biologici,sociali, psihologici, morali, tradiii, obiceiuri, fiecare individ devenind un subiect economic care constat ct de mare este intensitatea trebuinei sale; 4) ntre amplificarea nevoilor economice (nelimitate) i resursele economice (limitate) exist o contradicie care se manifest prin legea raritii resurselor, adic resursele i bunurile sunt relativ limitate, rare n comparaie cu nevoile; 5) orice nevoie economic satisfcut renate cu timpul, avnd o anumit periodicitate; 6) intensitatea unei nevoi se afl n permanen n raport invers proporional cu gradul de satisfacere a acesteia; 7) au caracter complex, prezentndu-se ca o mulime de trebuine complementare, concurente i substituibile.b)Interesele (nevoile (trebuinele))economice pot fi clasificate astfel: 1) Din punct de vedere al purttorilor intereselor se disting: - interese economice individuale, particulare, private; - interese economice ale microgrupurilor sociale, ntreprinderilor,organizaiilor cu caracter local; - interese economice naionale, statale, denumite i interese generale; - interese economice internaionale; - interese economice mondiale, planetare. 2) Din punct de vedere al rolului ndeplinit n viaa economic a societii: - interese economice fundamentale; - interese economice nefundamentale, secundare, teriare etc. 3) Din punct de vedere al caracterului legturilor cu subiecii purttori se disting: - interese economice directe; - interese economice indirecte. 4) Din punct de vedere al duratei manifestrii lor n timp se disting: - interese permanente; - interese periodice; - interese rare. Orice activitate uman presupune utilizarea de resurse specifice, n cantiti determinate i de calitate adecvat. Resursele economice - reprezint ansamblul elementelor atrase care sunt efectiv utilizate pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii. Resursele naturale, mpreun cu cele umane, formeaz resursele primare,alturi de care, o importan deosebit revine resurselor economice derivate, care - reprezint rezultatul folosirii i acumulrii resurselor primare, potennd eficiena utilizrii tuturor resurselor economice.4.Nevoile i teoria subiectiv a utilitii, contribuiilor teoretice aduse de coala neoclasic austriac.5.Legea raritii resurselor umane i curba posibilitilor de producie.Tendinele lor n RM. Problema economic fundamental. n scopul satisfacerii nevoilor sale, individul (ca i ntreaga societate) este obligat s desfoare n permanen diferite activiti economice, politice, religioase, sociale i culturale. n procesul desfurrii acestor activiti, el trebuie s valorifice, s foloseasc anumite resurse. n cazul activitilor economice, acestea snt resursele economice. Ce reprezint ele?Resursele economice constituie totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informaionale i tehnologice atrase i utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane. Resursele economice snt folosite att de persoanele fizice, ct i de ntreprinderi i de administraiile publice locale i centrale. O dat cu creterea nevoilor umane, n activitatea economic este atras o cantitate tot mai mare i mai divers de resurse. Resursele economice constituie cea de a doua premis a oricrei activiti umane. Ele snt extrem de numeroase i de variate. Unele snt luate direct de la natur (resurse primare), altele snt produse, acumulate i pstrate de oameni (resurse derivate). Clasificarea resurselor economice n grupuri mai mult sau mai puin omogene se poate face n felul urmtor: I..Resurse primare (create de natur): resurse umane (populaia din punct de vedere cantitativ, calitativ i structural numr, calificare, experien etc); resurse naturale (fondul funciar, pdurile, apele, zcmintele minerale). II. Resurse derivate (acumulate, create de om): resurse materiale (capitalul tehnic sub form de maini, utilaje, construcii, precum i sisteme de transport); resurse financiare, de care dispune populaia, ntreprinderile i statul; resurse inovaionale (cunotine, experien tiinific, tehnologii); resurse informaionale, care permit ag.ec. s cunoasc realitatea, s ia deciziile cuvenite i s acioneze. Trstura fundamental a resurselor economice const n caracterul lor limitat. Dei o dat cu dezvoltarea societii cantitatea de resurse atrase n activitatea economic a crescut nencetat i continu s creasc, raritatea rmne a fi un fenomen general i absolut (cel puin pe planeta Pmnt). Snt limitate resursele de ap i sol, resursele de aer i soare etc. Devin tot mai rare resursele neregenerabile (zcmintele minerale, inclusiv gazele naturale, petrolul, minereul de fier, crbunele etc), iar ntr-un viitor previzibil unele din ele ar putea s dispar cu totul. Raritatea resurselor condiioneaz i raritatea (altfel spus, caracterul limitat) bunurilor economice produse de societate. n asemenea condiii, apare o neconcordan, o tensiune ntre nevoile care cresc ntruna i resursele (bunurile economice) care snt limitate i rare. Acest raport dintre resurse i nevoile umane constituie coninutul unei alte legi economice, numit legea raritii resurselor sau pur i simplu legea raritii. Legea raritii const n aceea c volumul, structura i calitatea resurselor economice i bunurilor se modific mai ncet dect volumul, structurile i intensitatea nevoilor umane. Legea raritii - raportul dintre resurse i nevoi(tensiunea dintre nevoile care crescntruna i resursele care sunt limitate i rare). Curba posibilitilor reflect toate combinaiile posibile de producere a mai multor bunuri la nivel de firm sau economie naional n ansamblu ntr-operioad dat, prin utilizarea integral i eficien aresurselor disponibile. X M P NS Y Curba sau frontiera posibilitilor de producie.Problema alegerii i utilizrii eficiente a resurselor - problema fundamental a economiei. Nevoile umane snt nite cerine, nite necesiti obiective (sau subiective) ale indivizilor i societii de a poseda i a folosi anumite bunuri, dup destinaia acestora. Nevoile constituie motorul, impulsul tuturor activitilor umane. Trstura principal a nevoilor - const n caracterul lor nelimitat, numrul lor crescnd fr ncetare o dat cu dezvoltarea societii. Resursele economice constituie totalitatea elementelor naturale, umane, financiare, informaionale i tehnologice atrase i utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor umane. Trstura fundamental a resurselor economice const n caracterul lor limitat. Pornind de la cele expuse mai sus, ajungem la concluzia c n activiti sa economic omenirea se confrunt n permanen cu faptul c nevoile umane, att dup volum, ct i dup structur, cresc fr ncetare, pe cnd resursele economice rmn a fi relativ limitate. Cu alte cuvinte, volumul, structura i calitatea resurselor economice evolueaz mai ncet dect volumul, structura i intensitatea nevoilor umane. Adic ntotdeauna N > R (N - nevoile; R - resursele). n cazul unui individ, ecartul dintre nevoi i resurse se exprim prin raportul dintre bunurile pe care i-ar dori s le consume (nevoile) i venitul de care dispune (resursele). Este evident c n marea majoritate a cazurilor necesitile depesc cu mult veniturile. Astfel, de voie, de nevoie, tensiunea dintre nevoi i resurse pune n faa fiecrui individ n parte i a omenirii n ntregime problema alegerii: alegerea acelor combinaii i variante de folosire a resurselor care ar permite satisfacerea unui numr ct mai mare de nevoi cu un numr ct mai mic de resurse. Problema alegerii resurselor i a utilizrii eficiente a acestora constituie probl. Fundament. a economiei. ntruct nevoile snt nelimitate, iar resursele limitate, omenirea este obligat s caute i s gseasc acele forme de organizare a activitii economice care ar permite folosirea ct mai raional, ct mai eficient a resurselor disponibile. Dup cum remarc laureaii Premiului Nobel, americanii P. Samuelson i W. Nordhaus, raritatea i eficiena snt temele ngemnate ale teoriei economice". Ce, ct, cum i pentru cine? Deoarece omenirea nu poate produce toate bunurile pe care i le dorete, att indivizii i ntreprinderile, ct i statul, nainte de a declana o activitate economic oarecare, snt pui n situaia de a rspunde mai nti la trei ntrebri principale: ce, ct, cum i pentru cine s produc. Anume aceste ntrebri canalizeaz aciunile agenilor economici n albia raionalului i eficienei, i ndeamn" s fac o alegere n conformitate cu principiul optimalitii, adic o alegere ce ar permite economisirea i folosirea ct mai eficient a resurselor rare. 1) Ce i ct s se produc?" Rspunznd la aceast ntrebare, productorul trebuie s decid ce bunuri (din multiplele variante existente) i n ce cantiti ar putea fi produse innd cont de resursele de care dispune la momentul dat. 2) Cum s se produc?" i aceast ntrebare cere alegerea resurselor ce vor fi utilizate, adic a instrumentelor, materialelor, utilajului i tehnologiilor de fabricaie. 3) Pentru cine s se produc?" Rspunsul la aceast ntrebare presupune alegerea acelor categorii ale populaiei, acelor instituii pentru care se vor produce bunurile propuse.Raritatea resurselor are un caracter universal, adic resursele snt relativ limitate n cazul persoanelor fizice (veniturile), n cazul ntreprinderilor (resursele financiare i materiale), n cazul societii n ntregime (resursele naturale i umane). Iat de ce problema alegerii se impune la orice nivel al activitii economice, iat de ce oricine produce trebuie s rspund oricnd la cele trei ntrebri vitale pentru economie. Costul de oportunitate.Fcnd o alegere n favoarea unei variante oarecare, individul, n mod firesc, renun la alte variante pe care le consider mai puin acceptabile, variante pe care le sacrific. n cazul oricrei decizii economice, atunci cnd alegi ceva", nseamn c renuni automat la altceva". Alegerea a ceva" se face nu numai n cazul producerii unui bun, ci i atunci cnd se vnd i se cumpr bunurile deja produse. ntruct resursele naturale devin tot mai limitate, pe de o parte, iar de alt parte s-a extins simitor aria nevoilor", n prim-plan se pune tot mai insistent problema alegerii. Alegerea sau deciziile au un anumit cost, deoarece atunci cnd se ia o decizie i se prefer o opiune snt sacrificate celelalte. Cea mai bun variant la care se renun este costul alegerii sau costul de oportunitate. Costul de oportunitate (sau cost alternativ, al alegerii) reprezint valoarea celei mai bune dintre ansele sacrificate, la care se renun atunci cnd se face o alegere oarecare. Costul de oportunitate compar cea mai mare pierdere" dintre variantele sacrificate cu ctigul" alegerii fcute. 6. Proprietatea: diversitatea conceptelor, obiectele i subieciiei, atributele i tipurile. Cu un secol i jumtate n urm, economistul francez Pierre Proudhon lanseaz ideea c proprietatea este un furt". O asemenea opinie nu era i nu este nici acum mprtit de majoritatea economitilor, care, referitor la originea proprietii, susin c ea ar proveni, n fond, din munca productorilor. Totui procesele de privatizare ce au loc n fostele ri socialiste demonstreaz c marile proprieti pot aprea i prin jefuirea averii naionale, deci i pe seama altora. Oricum, fie i parial just, definiia lui Proudhon a avut meritul de a scoate n eviden faptul c proprietatea este expresia anumitor relaii dinitre oameni, n sensul c o dat ce un bun aparine unei persoane, el nu poate fi n acelai timp al alteia. Cu alte cuvinte, n opinia economistului francez, proprietatea urmeaz a fi studiat nu numai din punct de vedere juridic i filozofic, ci i economic. Din punct de vedere economic, proprietatea reprezint ansamblul relaiilor dintre oameni, n legtur cu nsuirea, posedarea resurselor utilizate n activitatea economic i a rezultatelor acestei activiti. Sensul juridic al noiunii de proprietate" se reduce la drepturile de proprietate: dreptul de posesie, adic dreptul de a stpni bunul n interes propriu; dreptul de folosin; dreptul de dispoziie (adic dreptul de a nstrina bunul, de a-1 consuma sau a-l distruge); dreptul de a culege roadele acestui bun (dreptul de uzufruct). ntruct sensurile economic i juridic ale proprietii merg mereu mn n mn, constatm c: Proprietatea - reprezint un fenomen social ce reglementeaz (ordoneaz) relaiile dintre oameni n procesul nsuirii-nstrinrii bunurilor, serviciilor, veniturilor. Proprietatea are coninut economic interior i aspect legislativ exterior. Aspectele legislative ale proprietii caracterizeaz "circuitul" patrimoniului, distribuirea i redistribuirea drepturilor asupra lui. Coninutul economic al proprietii reflect: sursele i mecanismul creterii avuiei, principiile de repartiie a bunurilor materiale i a veniturilor, cauzele diferenierii n procesul de recuperare a patrimoniului. Subiecii de proprietate sunt: persoane fizice i familii (gospodrii casnice), persoane juridice (socio-grupuri i organizaii), structurile administrative de stat. Obiectul proprietii l formeaz: imobilul, bunurile materiale, activele financiare, fora de munc, abilitatea antreprenorial, rezultatele activitii intelectuale, valorile nemateriale. Tipuri i forme de proprietate. Din cele mai vechi timpuri, omenirea a cunoscut mai multe tipuri i forme de proprietate. Pluralismul formelor de proprietate este o trstur a oricrui sistem economic. Multiplele forme de proprietate snt compatibile i nu se exclud una pe alta. Ele se afl ntr-un proces permanent de concuren. n lumea contemporan, coexist trei tipuri de proprietate (privat, public i mixt), fiecrui tip revenindu-i mai multe forme. (Aici trebuie remarcat c adeseori noiunile de tip" i form" snt folosite ca sinonime.) Iat deci care snt tipurile i formele de proprietate n economia de pia: 1) Proprietatea privat (sau particular), care, n funcie de subiectul proprietii, poate fi: individual, individual-asociativ, privat de familie, privat-asociativ. Proprietatea privat poate fi bazat pe munca individual sau pe munca salariat. 2) Proprietatea public (numit uneori de stat"), care cunoate asemenea forme ca: proprietatea administraiei centrale i proprietatea administraiei locale (numit i proprietatea municipal"). n rile socialiste acesta este tipul de proprietate preponderent. 3) Proprietatea mixt. Acest tip de proprietate combin, n diferite proporii, proprietatea privat cu cea public, iar n unele cazuri proprietatea naional cu cea internaional. De aceea proprietatea mixt poate fi: privat-public naional, privat-public multinaional. n sistemul economiei de pia locul central aparine proprietii privatate. Astfel, 70-85% din PIB-ul rilor dezvoltate este creat n cadrul proprietii private. Dei n proporii diferite (10-50%), proprietatea public este prezent astzi in toate rile lumii. Proprietatea privat este temelia libertii economice.7. Agenii economici i interaciunea lor n cadrul circuitului economic. Viziunea diferitor coli economice despre structura i relaiile din cadrul circuitului economic.

8.Banii : concept, evoluie i funciile lor n economia contemporan.Rolul monedei n dezvoltarea economic a statului n diferite coli economice. n teoria economic exist diferite concepte tiinifice referitor la apariia i esena banilor, aceste concepte sunt: 1) Concepte evoluionale care consider c apariia banilor i istoria dezvoltrii lor este rezultatul diviziunii sociale a muncii, a schimbului i a produciei de mrfuri. Ei consider banii ca o marf specific, care joac rolul de echivalent special oficial. 2) Conceptul raional explic apariia banilor ca un rezultat al nelegerii dintre oameni care au ajuns la concluzia c pentru a face schimbul de valori n procesul circulaiei avem nevoie de anumite instrumente speciale. Evoluie. Cum au aprut banii? Dei exist mai multe teorii cu privire la proveniena banilor, n tiina contemporan predomin opinia potrivit creia banii au aprut n urma evoluiei schimbului de mrfuri. Iniial, o marf se schimba pe o alt marf. Aceast form a schimbului se numete troc" sau barter". Dei a existat mai multe milenii, trocul avea un ir de neajunsuri, care limitau schimbul i care au generat apariia banilor. Anume pentru a facilita schimbul, pe fiecare pia se impune treptat o marf cutat de toat lumea i care ncepe s joace rolul de marf-bani sau de echivalent general. Aceast funcie a fost ndeplinit, de la o ar la alta i de la o epoc la alta, de cele mai diverse mrfuri, cum ar fi: ceaiul, tutunul, esturile, blnurile, metalele etc. Apariia unei asemeni marf - bani a facilitat schimbul i a ncurajat specializarea productorilor, Cu timpul, funcia de intermediar ncepe a fi ndeplinit de metalele preioase, n primul rnd de aur i de argint. Aceas alegere spontan a fost condiionat de proprietile deosebite ale acestora, cum ar fi: materializarea unei valori nsemnate ntr-o cantitate fi un volum redus, astfel nct banii puteau fi uor transportai n cantl tai nelimitate; inalterabilitatea metalelor preioase, ce se manifest prin faptul c nu-i pierd valoarea n funcie de temperatur i de timp; n fine, att aurul, ct i argintul snt omogene, divizibile, cu o ofert linii lat i greu de contrafcut. Moneda btut din aur i argint apare n China prin secolul al XI-lea .Hr., iar n Grecia Antic - n secolul al VH-lea .Hr. Alexandru Macedon (356-323 .Hr.) a fost primul rege care i-a imprimat chipul pe moneda uriaului su imperiu. Acest exemplu a fost apoi urmat de toi monarhii i de conductorii de state. Timp de circa 26 de secole, adic din sec. al VH-lea .Hr. pn la primul rzboi mondial, adic anul 1914, banii au circulat sub forma monedelor metalice, n general, de aur i de argint. ncepnd cu secolul al XVII-lea, n circulaie, pe lng monedele de aur i de argint, au nceput s circule i banii de hrtie. Dup primul rzboi mondial ns, este suspendat circulaia banilor de aur i de argint n favoarea banilor de hrtie. Astfel, putem conchide c, n evoluia lor, schimbul i moneda au cunoscut patru etape (care corespund formelor monedei), i anume: trocul; moneda de metal; banii marf; banii de hrtie. n secolul XX teoria economic contemporan explic esena banilor, reieind din funciile pe care ei le ndeplinesc n economie. Fondatorul acestei teorii Djon Hics. El a naintat teza c banii snt aceia ce se utilizeaz sub form de bani i evideniaz funciile banilor: 1) msur a valorii mrfii; 2) mijloc de circulaie; 3) mijloc de acumulare; 4) mijloc de plat. - Funcia banilor ca msur a valorii mrfii - exprim capacitatea lor de a comensura valoarea tuturor mrfurilor. Iniial aceast funcie o realiza aurul. ns exprimarea valorii prin bani este un proces ideal, deoarece pentru a determina valoarea mrfurilor nu este necesar de a avea bani n numerar. Aceast funcie o ndeplinesc banii ideali. ns pentru a determina cantitativ valoarea unei mrfi se utilizeaz funcia tehnic a banilor, numit mastabul preurilor, care reprezint o anumit cantitate de aur, fixat de lege n fiecare unitate bneasc. - n calitate de mijloc de circulaie banii apar n rezultatul dezvoltrii schimbului i divizrii actului de vnzare-cumprare n dou procese independente. M B M Vnzare/cumprare. Odat cu apariia acestei funcii a banilor se ncepe evoluia formelor bneti. Apare moneda i banii de hrtie (banii de credit, bani electronici). Aceast funcie o ndeplinesc banii neideali (monede din aram, argint, hrtie). Pentru realizarea funciei ca mijloc de circulaie apare problema calculrii cantitii de bani necesar pentru circulaie. n secolul XX M. Fridman, A. Marchall au elaborat formula, care arat legtura dintre suma preurilor i masa monetar. M = QxP/ V M masa monetei; V viteza de rotaie a banilor; P preul; Q cantitatea de marf n circulaie. ndeplinind funcia de msur a valorii i mijloc de circulaie banii pot fi socotii ca expresie absolut a bogiei societii, ceea ce i face s aib o lichiditate nalt. - Divizarea circuitului M B n dou acte independente M B i B M creeaz posibilitatea i necesitatea de acumulare a banilor. n procesul de circulaie a mrfurilor la ntreprinztor apare dorina de a acumula banii, care au proprietatea de a se transforma repede n orice alt marf. Acest proces exprim funcia banilor sub form de tezauzare. - Odat cu dezvoltarea produciei de mrfuri apare funcia banilor ca mijloc de plat n legtur cu posibilitatea de a realiza marfa n credit. Aceast funcie o ndeplinesc banii i n afara circuitului mrfar cnd: a) pltesc salariul; b) se achit conform anumitor obligaiuni financiare.9.Mediul economic al ntreprinderii: diversitatea legturilor i intereselor. Avantajele i dezavantajele diferitor tipuri de ntreprinderi. Deschiderea unei noi afaceri-avantajele si dezavantajele: Deschiderea unei afaceri este una din cele mai preferate metode,insa este cea mai riscanta,deoarece incepe de la 0.Avantajele:sint implimentate propriile idei nelimitat;satisfacerea pe care o primeste intreprinzatorul fiindca a infiintato de la 0;evitarea mostenirii unei reputatii indoielnice a fostului proprietar;posibilitatea de a instrui,selecta si motiva independent personalul;se creaza afacerea pornind de la viziunea proprie;este ales amplasamentul afacerii.Dezavantajele:cost ridicat ce tine de lansarea afacerii si procurarea echipamentului;timp mult p/u lansarea afacerii,formalitatile legale,angajarea personalului;alegerea unei afaceri nepotrivite;existenta concurentei puternice;risc legat de realizarea unei idei noi,eforturi personale mari p/u lansarea afacerii.10.Business-ul mic i necesitatea susinerii lui. Problemele restructurrii ntreprinderilor n RM. Sustinerea de stat a afacerilor mici in Republica MoldovaIn RM a fost elaborate si aprobata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business 1994, precum si un sir de alte legi si acte normative (ex: Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi 1992; Legea cu privire la vinzari de marfuri 1994; Legea cu privire la comertul interior 1996 etc.). Sustinerea de catre stat a afacerilor mici din Moldova prevede: a) sustinerea financiara; b) sustinerea fiscal; c) asigurarea unui cadru legislative-instutional corespunzator . a) La sfirsitul anului 1994 a fost creat Fondul pentru Sustinerea Antreprenoriatului si Dezvoltarea Micului Business.Printre sarcinile de baza ale acestui fond este acordarea de credite avantajoase agentilor micului business, participantilor si cistigatorilor la concursurile proiectelor investitionale . Schema de finantare prevede ca :intreprinderile,ale caror planuri de afaceri au fost aprobate spre finantare, participa cu surse proprii la realizarea proiectului si au o acoperire partiala a creditului cu mijloace fixe; rata creditului este redusa in comparative cu media dobinzii practicate de bancile comerciale; fondul ofera o garantie de 100000 lei; de la suma garantiei firma va achita Fondului un commission de min. 2 % anual. b) Intreprinderile mici pot beneficia de creditul fiscal, care reprezinta scutirea temporara de la plata in buget a impozitului pe venit. Conform art.49 al Codului fiscal, pot beneficia de o scutire integrala de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 3 ani : intreprinderile micului business; gospodariile taranesti(de fermier) ; cooperativele de intreprinzator agricole si de prestari servicii. Imediat dupa expirarea perioadei de scutire fiscal, agentii economici au dreptul la o reducere partial de 35% in decurs de 2 ani a cotelor impozitului pe venit. De o scutire integral de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 5 ani pot beneficia intreprinderile ce se ocupa cu analiza, proiectarea si programarea sistemelor informationale pregatite spre utilizare sau cu producerea de programe la comanda beneficiarului.De asemenea intreprinderile rezidente ale zonelor economice libere pot beneficia de reducerea impozitelor pe venit. Legislatia moldoveneasca prevede si facilitate fiscale pentru investitii. Daca se investesc 250 mii dolari , intreprinderea este scutita cu 50 % din suma impozitului pe venit pe o perioada de 5 ani, iar daca 2 mln. dolari firma este scutita cu 100 % pe o perioada de 3 ani. Se mai scutesc de impozite firmele mici care celputin 80 % din suma impozitului pe venit, calculate si nevarsata la buget, se investesc in dezvoltarea productiei proprii sau in programe de stat ori ramurale de dezvoltare a economiei nationale. c) Pentru a imbunatati situatia afacerilor mici Guvernil acorda asistenta tehnica si financiara unor proiecte straine, realizeaza reforma regulatorie, ce presupune revizia tuturor actelor legislative care reglementeaza activitatea de antreprenoriat, simplificarea procesului de initiere a afacerii si reducerea riscurilor antreprenoriale.Cadrul instutional de stat de sprijinire a afacerilor mici, este asigurat de Guvern si de Directia dezvoltarea businessului mic si mijlociu a Ministerului Economiei si Comertului, iar la nivel local, de administratia publica locala si Directiile de dezvoltare a businessului mic si mijlociu, create in cadrul Consiliilor rationale. In scopul promovarii spiritului de intreprinzator, annual sub patronatul Guvernului RM se organizeaza Expozitia- for ,, Micul Business-Moldova, la care intreprinderile mici prezinta produsele lor si serviciile lor. A mai fost lansat si Concursul ,, Cel mai bun antrprenor din micul business