1

1. Caracteristica AN:definirea, componena, evluarea, contab.sintetica si analitic.1.1.Definirea si componenta activelor nemateriale. AN-active nebanesti care nu imbraca o forma materiala,sunt controlate de # si utilizate m. mult de 1 an in activitatile de productie,comerciala sau in alte genuri de activitate,precum si in scopuri administrative sau sint destinate transmiterii in folosinta persoanelor juridice sau fizice.

In component AN se include:

CH de organizare-CH ce tin de crearea #,inclusiv CH aferente pregatirii documentelor pt inregistrarea acesteia (elaborarea statutului,confectionarea stampilelor,achitarea taxelor de stat prevazute de legislatie,organizarea actiunii publicitare).

Goodwill-ul suma cu care valoarea de procurare a # in ansamblu depaseste valoarea de piata a tuturor activelor ei cu conditia ca acestea au fost procurate separate,cu scaderea datoriilor.

Brevetele- drepturi exclusive,garantate de stat pe o anumita perioada,pt fabricarea,utilizarea si/sau vinzarea unui anumit tip de produs.

Emblemele comerciale si marcile de deservire-simboluri inregistrate,protejate de stat,cu dreptul exclusiv de utilizare pt identificarea marfurilor,serviciilor unor personae juridice si fizice de marfurile,serviciile omogene ale altor personae fizice si juridice.

Licentele- drepturi perfectate din punct de vedere juridic pt practicarea unui anumit gen de activitate. # care desfasoara citeva genuri de activitate tb sa detina pt fiecare din ele licenta care ii acorda acest drept.

Know-how-urile cunostintele tehnico-stiintifice,tehnologice,comerciale, financiare si de alta natura accumulate de # care constituie un secret comercial si genereaza avantaje economice.

Copyright-ul drepturi de autor garantate de stat pt publicare,editare si vinzarea operelor literare,musicale,video si de cinema precum si a altor opera de arta.

Francizele- drepturi acordate de o # (detinatoare de drepturi)altei # pt utilizarea unei anumite embleme comerciale,tehnologii a procesului de productie sau know-how-urilor contra unui commission stabilit. Programele informatice- set de documentatie tehnica si de exploatare,precum si de programe pt sistemele de prelucrare a informatiei. Desenele si modelele industriale- noi tipuri exterioare de articole inregistrate,cu functie utilitara,care acorda detinatorului actului de protectie dreptul exclusiv asupra desenelor si modelelor industrial protejate prin certificate,inclusive dreptul de a le utiliza sau de a interzice persoanelor terte folosirea acestora fara permisiune. Dreptul de utilizare a AM pe TL- din aceasta categorie fac parte drepturile de folosire a masinilor,utilajului,mijloacelor de transport s.a. depuse de fondatori pt o perioada anumita sub forma de aporturi la capitalul statutar al #.1.2.Contabilitatea intrrii AN

Contabilitatea sintetica a AN se organizeaza la contul 111Active nemateriale,care este un cont de active,in Dt-se reflecta valoarea de intrare a AN procurate,iar in Ct se reflecta valoarea de iesire a AN. Soldul este Dt si reprezinta valoarea AN la finele perioadei de gestiune.

La intrarea AN se reflecta urmatoarele operatii:

1)S-au procurat AN cu achitare nemijlocita

Dt 111 Ct 242,243

2)S-au procurat AN cu achitare ulterioara

Dt 111 Ct 521,539

3)S-au primit AN cu titlu gratuit

Dt 111 Ct 622

4)Se reflecta primirea AN de la fondatori ca cota in capitalul statutar

Dt 111 Ct 311

1.3.Contabilitatea ieirii AN

Se cunosk urmatoarele cauze a iesirii activelor nemateriale:(vinzarea;transmiterea cu titlu grtuit).

Iesirea activelor nemateriale se contabilizeaza in baza dokumentelor:procesul verbal de casare a activelor nemateriale si contractul de anulare a activelor nemateriale.

1)se caseazaa amortizrea activelor nemateriale Dt 113 Ct 111

2)se inregistreaza valoarea de bilant a activelor nemateriale iesite Dt 721 Ct 111

3)la realizarea activelor nemateriale:

a)cu achitarea ulterioara Dt 221 Ct 621,5342

b)cu achitarea directa Dt 242, Ct 621,5342

1.4.Constatarea si evaluarea activelor nemateriale. AN se constata in cazul cind:

Exista o incertitudine intemeiata ca # va obtine in urma utilizarii lui un avantaj economic(profit)

El poate fi evaluat (poate fi determinate valoarea acestuia cu un grad inalt de certitudine)

Daca conditiile nominalizate nu se indeplinesc consumurile aferente procurarii AN se constata ca CH ale perioadei. AN se evaluaeaza la valoarea initiala si ulterioara. AN constatate se evaluaeaza la valoarea initiala care se determina in functie de sursele de intrare a activului respectiv.

In cazul procurarii AN valoarea de intrarea a acestora include: valoarea de procurare,impozite nerecuperabile prevazute de legislatie,taxele.

In cazul crearii AN de insasi # valoarea de intrare a acestora este egala cu suma totala a consumurilor efective aferente crearii activelor respective.

In cazul primirii AN sub forma de subventii de stat sau cu titlu gratuit valoarea de intrare a acestora este = cu valoarea venala.

In cazul primirii AN pe calea schimbului valoarea de intrare a acestora este = cu valoarea care se determina in urmatoarea succesiune:

*valoarea venala a activului primit in schimb sau transmis in schimb

*valoarea de bilant-daca nu exista valoarea venala a ambelor active care participa la operatiunea de schimb.

In cazul evaluarii ulterioare # alege de sine statator una din aceste 2 metode de evaluare a AN:

Metoda rcomandata de standard-dupa constatarea initiala AN se evalueaza la valoarea de intrare diminuata cu amortizarea acumulata.

Val .de bilant=val.initiana-uzura acumulata

Metoda alternativ admisibila-dupa constatarea initiala a AN # le reflecta in contabilitate la valoarea reevaluata calculate in baza valorii venale diminuate cu amortizarea acumulata.2. Creanele pe termen scurt ale personaluluiCreantele pe TS ale personalului pot aparea in urma operatiilor privind:retribuirea muncii;marfurile vindute in credit;aordarea avansurilor;recuperarea daunelor materiale.

Pt evidenta creantelor este destinat conul 227.Este un cont e activ.In Dt se reflecta creantele personalului de primit,iar in Ct creantele de achitat.Soldul final este Dt si reflecta datoriile personalului fata de intreprindere la sf.perioadei de gestiune.

1. Se reflect eliberarea unui avans lucrtorului direct din cas DT 227 CT 241

2. Se reflect calculul IPV al persoanelor fiyice DT 227 CT 5347

3. Se reflect calcul salariului fa de lucrtori:

a) ce se ocup n secia de producere DT 811, 812, 813 CT 531

b) din comer DT 712 CT 531

c) din secia administrativ DT 713 CT 531

4. Se reflect eliberarea MB din cas pt achitarea salariilor DT 531 Ct 241

Pt executarea unor sarcini de serviciu titularilor de avans se libereaza avansuri.Aceste avansuri sunt destinate:pt achitarea si acoperirea CH de deplasare ce include:(Ch de calatorie;CH de cazare;CH privind diurna). pt procurarea unor active-termenul delegarii nu trebuie sa fie mai mult de 40 zile.Delegatului I se achita toate Ch pt a face aceasta deplasare,I se intokmesc toate dokumentele pt a pleca in strainatate.

5. Se refl. eliberarea avansului direct din cas titularului de avans DT 2272 CT 241

6. Se refl. CH suportate de titularul de avans DT 712, 811, 813 CT 227

7. Se refl. procurarea diferitor active de ctre titular de avans DT 121, 123, 211, 213, 216, 217 CT 22728. La ntoarcere titularul de avans tb s restituie suma de MB nefolosit

a) n numerar DT 241 CT 2272

b) prin reinerea din salariu DT 531 Ct 2272

Aceste creane mai pot aprea n cazul furturilor de bunuri economice depistate ca lipsuri n urma inventarierei. n cazul cnd lucrtorul este recunoscut la persoan vinovat evidena se trece la 2274 creane privind recuperarea daunelor materiale

9. Suma lipsurilor se imput din contul pers. vinovate DT 2274 CT 6125, 5342

10. Lipsurile de bunuri se recupereaz

a) prin reinerea din salariu DT 531 CT 2274

b) n numerar DT 241 Ct 2274

3. Contabilitatea MB:noiune, componen, clasificare, surse de incasare i eliberare.

Unitatile economice sunt obligate sasi pastreze MB in banka.Toate platile si incasarile curente ale intreprinderii se efectuiaza in numerar prin casa.Unitatile economice au voie sa pastreze banii in numerar in limita stabilita fara nici o restrictie.

Sursele principale de incasare a MB sunt:(vinzarea 217 si 216;prestarea serviciilor;incasarea numerarului din contul bancar al intreprinderii;)

La incasarea MB in casa se intocmeste ordin de incasare(dispozitia de incasare):

Dispozitia de incasare cuprinde:

1)in partea stinga dispozitia de incasare propriu zisa-aceasta parte ramine in cadrul intreprinderii si anume in contabilitatea acesteia,pt a se duce evidenta stricta a MB incasate.

2)in partea dreapta chitanta dispozitiei de incasare-ramine la persoana ce a depus MB in casa intreprinderii.

Eliberarea MB din casa are lok in urmatoarele cazuri:(pt achitarea salariului,premiilor lukratorilor;pt lukratorii ce pleaca in deplasare;pt procurarea diferitor active).

Aceste cazuri de eliberare a MB sunt perfectate in dokumentul Ordinul de plata a MB.

Ordinul de plata este semnat de catre conducatorul intreprinderii,contabilul sef si persoana care a primit banii.

In baza dispozitiei de incasare si a ordinului de plata casierul in fiecare zi intocmeste raportul de casa.Acest raort se intocmeste in 2 exemplare:primul ramine la casierie,iar al 2 impreuna cu dokumentele insotitoare se transmit in contabilitate.

4.Contabilitatea sintetic i analitic a operaiunilor privind MB n cas.

Contabilitatea sintetic a intrrii MB

1.S-au incasat MB

a) din vnzarea produselor DT 241 CT 611, 5342

b) din vnzarea altor active curente DT 241 CT 612, 5342

c) din vnzarea activelor pe TL DT 241 CT 621, 5342

2. S-au incasat MB pt achitarea creanelor

a) creanelor comerciale DT 241 CT 221

b) n pri legate DT 241 CT 223

c) ale bugetului DT 241 CT 225

d) ale personalului DT 241 CT 227

e) alte creane pe TS DT 241 Ct 229

3. s-au primit MB din contul current n val.naional DT 241 CT 242

4. S-au primit MB din contul current n val.strin DT 241 CT 243

5. S-au constatat plusuri de MB DT 241 CT 612

Contabilitatea sintetic a ieirii MB

1. Din casierie s-a achitat datoria:

a) fa de furnizori Dt 521 CT 241

b) fa de prile legate DT 522 CT 241

c) fa de lucrtori DT 531 Ct 241

d) fa de asigurri DT 533 Ct 241

e) fa de buget DT 534 CT 241

f) fa de fondatori i ali participani DT 537 CT 241

g) fa de alte datorii pe TS DT 539 Ct 241

2. Din cas s-a eliberat un avans titularului DT 2272 Ct 241

3. Din contul MB s-a deschis un acreditiv sau carnet de cecuri DT 244 CT 2414. S-au depistat lipsuri de MB DT 7147 CT 241

5. Pefectarea documentar i contabilitatea sintetic a conturilor 242 i 243

Pt a deschide un kont bancar fiecare intreprindere trebuie sa prezinte urmatoarele documente:opia statutului intreprinderii,raportul financiar,modelul stampileii intreprinderii,cerere de deschidere a unui cont banker.Orice unitate ekonomika utilizeaza anumite dokumente in baza carora se efectuiaza primirea si eliberarea MB in valuta nationala si straina,din acestea fac parte:dispozitia de plata,dispoz.inkaso,dispoz.de inkasare,cecul de numerar,cecul de decontare.

In baza dokumentelor mentionate anterior banka in fiecare zi intocmeste extrasul banker in 2 exemplare:primul exemplar impreuna cu dokumentele insotitoare se inmineaza intreprinderii.,iar al 2 exemplar ramine la banka pt a duce evidenta operatiunilor economice bankare.Contul 242 si 243 sunt konturi de active.In Dt se reflecta operatiunile de primire,incasare a MB in valuta nationala si straina,iar in Ct se reflecta suma iesirilor si eliberarii de MB.Soldul final Dt si reflecta suma MB neutilizate.

1. S-au incasat MB n contul 242, 243

a) din vnzarea mrfurilor i produselor DT 242, 243 CT 611, 5342

b) din vnzarea ATL. DT 242, 243 CT 621, 5342

c) din vnzarea curent DT 242, 243 CT 612, 53422. S-au procurat MB n valut strin DT 243 CT 242

3. S-au incasat MB pt achitarea creanelor DT 242, 243 CT 221, 223, 225, 227, 229

4. S-au achitat datoriile fa de furnizori DT 521 CT 242, 243

5. Din contul de MB s-a deschis un acreditiv sau carnet de cecuri DT 244 CT 242, 243

6. S-au primit credite bancare i mprumuturi DT 242, 243 CT 411, 413, 511, 513

7. S-au rambursat credite bancare i mprumuturi DT 411, 413, 511, 513 CT 242, 243

8. Din 242 i 243 s-au achitat amenzile i penalitile DT 7143 CT 242, 243

6. Caracteristica capitalului de rezerv:noiuni, componen i contabilitatea acestuia.Rezervele contribuie la micorarea sau chiar la nlturarea problemelor n cadrul #. Rezervele se divizeaz n 3 categorii:

1. rezerve stabilite de legislaie se stabilesc i snt reglementate de legislaia n vigoare.

2. reserve stabilite de statut informaia privind modul de creare, scopul i mrimea capitalului de rezerv sunt specificate n statutul #

3. alte rezerve crearea lor nu este prevzut de stat dar este format din dorina proprie pt a asigura # cu MB de rezerv.

Evidena sintetic privind modul de creare a rezervelor se ine la conturile 321, 322. 323. Sunt conturi de pasiv. n CT formarea rezervelor, iar n DT utilizarea lor. Soldul este creditor i reprezint suma rezervelor la sfritul perioadei de gestiune.

1. S-au format rezerve pn la reflectarea lor n rapoarte DT 324 CT 321, 322, 323

2. S-au format rezerve dup reflectarea lor n rapoarte DT 332 CT 321, 322, 323

3. S-au utilizat rezerve pt acoperirea perderilor DT 321, 322, 323 CT 332

4. S-au utilizat rezerve pt majorarea capitalului # DT 321, 322, 323 CT 311

5. S-au utilizat rezerve pt plata dvd DT 321, 322, 323 CT 537 7.Contabilitatea datoriilor pe TL i TS:noiune, clasificare, contabilitatea datoriilor financiare i comerciale.

Datorii angajamente de plat ale # fa de furnizori, fa de personalul angajat, fa de stat, fa de alte personae fizice i juridice. Datoriile se clasific n funcie de:

1. coninutul economic: financiare, comerciale, calculate

2. termenul de achitare : pe TL, pe TS

3. modul de achitare: convertibile(achitarea lor prevede cedarea unei pri din 311), neconvertibile.(achitarea lor se face prin alte mijloace i nu prevede cedarea unei pri din 311)

n planul de conturi datoriile sunt clasificate dup coninutul economic n grupele:

5.1. dat.financiare pe TS

5.2. dat.comerciale pe TS

5.3. dat.calculate pe TS

4.1. dat.financiare pe TL

4.2. dat.calculate pe TL

Datoriile financiare creditele bancare i mprumuturile n valut naional i valut strin primate de # de la alte personae fizice i juridice, pe un anumit termen i pt o anumit plat. Datoriile financiare cuprind: creditele inclusive overdrafturile, mprumuturile. n funcie de termenul de rambursare creditele i mprumuturile pot fi pe TL i pe TS. Pt generalizarea informaiei privind datoriile financiare snt destinate grupele:

4.1. dat.financiare pe TL care contin conturile:

411 credit bancare pe TL

412 credite bancare pe TL413 mprumuturi pe TL

414 alte datorii financiare pe TL

5.1. dat.financiare pe TS care conin conturile:

511 credite bancare pe TS

512 credite bancare pe TS pt salariai

513 mprumuturi pe TS

514 cot parte curent a datoriilor pe TL

515 VN anticipate curente

516 alte dat.financiare pe TS

Conturile 511 i 411 sint conturi de pasiv. n CT sumele creditelor pe TS primite i trecute din grupa celor pe TL, iar n DT suma creditelor rambursate. Soldul este creditor i reprezint datoriile # aferent creditelor pe TS nerambursate la sfritul perioadei de gestiune.

Conturile 512 i 412 snt conturi de pasiv. n CT suma creditelor pe TS primite pt salariaia, iar n DT - rambursarea lor. Soldul e creditor i reprezint datoriile # aferente creditelor pe TS pt salariai la sfritul perioadei de gestiune.

Conturile 513 i 413 snt conturi de pasiv. n CT sumele mprumuturilor pe TS primate, iar n DT rambursarea lor. Soldul este creditor i reprezint datorile # privind mprumuturile pe TS nerambursate la sfritul perioadei de gestiune.

1. S-au primit credite bancare i mprumuturi DT 241, 242, 243 CT 411, 412, 413, 511, 512, 513

2. Pe seama creditelor i mprumuturilors-au achitat datoriile fa de creditori. DT 521, 522, 539 CT 411, 413, 511, 513

3. Au fost acordate credite salariaiilor. DT 227 CT 411, 511

4. S-au restituit creditele i mprumuturile DT 511, 512, 513 CT 241, 242, 243

Datoriile comerciale- angajamente de plat ale # fa de furnizori, antreprenori i ali creditori. Achitarea datoriilor comerciale poate fi efectuat prin virament. Decontrile prin virament se efctueaz conform Regulamentului privind decontrile fr numerar. Conform Regulamentului formele de baz ale decontrilor prin virament se bazeaz pe:

a) dispoziia de plat

b) dispoziia de plat acceptat

c) cererea dispoziiei de plat

d) acreditiv

e) cec

f) dispoziia incaso

Pt generalizarea informaiei privind datoriile comerciale este destinat grupa 5.2. Datorii comerciale pe TS. Din ea fac parte urmtoarele conturi:

521 datorii pe TS privind facturile comerciale

522 datorii pe TS ale prilor legate

523 avansuri pe TS primate

1. S-au procurat active de la furnizori DT 111, 121, 122, 123, 125, 211, 213, 212, 216, 217 CT 521, 522

2. Se nregistreaz TVA aferent activelor procurate DT 5342 CT 521, 522

3. S-au achitat datoriile pe TS DT 521, 522 CT 241, 242, 243

4. Se nregistreaz amenzi, penaliti pt neachitarea la timp a datoriilor pe TS DT 7143 CT 521, 522

5. # poate primi avansuri pe TS n contul vnzrii ulterioare. DT 241, 242, 243 CT 523

8. Veniturile:definire, coninut, clasificare, contabilitatea VN operaionale i neoperaionale

Veniturile-este un aflux global de avantaje economice obtinute in cursul perioadei de gestiune rezultat in procesul activitatii ordinare a intreprinderii.

Venitul se constata in baza principiului contab.de angajamente care consta in aceea ca veniturile se inregistreaza in contabil.indiferent de momentul incasarii efective sau platii MB.

Veniturile se divizeaza in:

*venituri din activ.operationala: 611 Venituri din vinzari;612 Alte venituri operationale

*venituri din activ.neoperationala:621Venituri din activit.de investitie;622Venituri din activ.financiara;623Venituri exceptionale

Veniturile se reflecta in contab.in baza urmatoarelor dokumente:FF,FE,ordin de plata,dispozitia de incasare,PV de primire predare,PV de inventariere.

VN din activitatea operaional: se refer la conturile 611 i 612. Acestea sunt conturi d epasiv, n CT suma VN constatat, iar n DT trecerea acestora la 351.

611 se refer la obinerea VN n urma vnzrii produselor, mrfurilor, prestarea serviciilor.

1. Se refl.val.mrfurilor vndute, serviciilor prestate, lucrrilor executate:

a) pt facturi achitate DT 241, 242, 243 CT 611

b) pt facturi prezentate spre achitare DT 221, 223, 227 CT 611

2. Se refl. VN din vnzri obinut n perioada precedent aferent perioadei curente DT 422, 515 CT 611

3. La suma TVA DT 241, 242, 243, 221, 223, 227 CT 534

4. Trecerea VN acumulat la rezult.financ. DT 611 CT 351

612 VN obinute din ieirea activelor curente, din arend, din recuperarea daunelor materiale, precum i sub form de amenzi, penaliti etc.1. VN obinut n urma vnzrii activelor curente cu excepia 217 i 216 DT 241, 242, 221, 227, 229 CT 612

2. La suma TVA DT 241, 242, 221, 223, 227, 229 CT 5342

3. Se reflect toate amenzile, penalitile, sanciunile calculate i acceptate de clieni DT 2293 CT 6124. Se refl.creanele lucrtorilor privind recuperarea daunelor materiale DT 2293 CT 612

5. Se refl.VN obinut din arenda ATV i activelor curente DT 228 CT 612

6. Se nregistr.plusuri de valori n mrfuri i materiale la inventariere DT 211, 212, 213, 216, 217, 241 CT 612

7. Se refl. VN anticipate pe TL i pe TS DT 422, 515 CT 612

8. Trecerea 612 la 351 DT 612 CT 351

VN din activitatea neoperaionalSe refer la: 621 VN din activit.de investitii

622 VN din activit.financiar

623 VN excepionale

621 VN obinut din ieirea ATL, sub form de dvd, din reevaluarea ATL ieite etc.

1. Se refl.val.ATL vndute DT 241, 221, 223, 227, 229 CT 621, 5342

2. VN obinut din calcul dvd, dobnzilor DT 228 CT 621

3. VN obinut din reevaluarea ATL ieite DT 341 CT 621

4. Se refl.plusuri de ATL la inventariere DT 121, 123 CT 621

5. Se refl.trecerea VN anticipat la cel curent DT 422, 515 CT 621

6. Trecerea VN la rezultatul financiar DT 621 CT 351

622 VN oinut din diferenele de curs valutar positive, intrrii ATL cu titlu gratuit, din subvenii, prime, sponsorizri.

1. Se refl.VN din arenda finanat a ATL DT 228 CT 622

2. val.activelor primate cu titlu gratuit DT 11, 121, 122, 123, 211, 213, 217 CT 622

3. VN obinut din diferenele de curs valutar pozitiv aferente conturilor n valut strin DT 243, 244, 221, 223, 224, 227, 228, 229, 521, 522, 523, 537, 539 CT 622

4. Se refl. Trecerea VN anticipat la cel cel current DT 422, 515 CT 622

5. La finele an.de gest. Are loc trecerea la result financ. DT 622 CT 351

623 VN obinute sub form de recuperare a perderilor din calamiti naturale, perturbri politice i a evenimentelor excepionale

1. Se calcul sumele aferente incasrilor:

a) de la compania de asigurri DT 229 CT 623

b) de la personae vinovate DT 227 CT 623

c) la intrarea bunurilor 211 de la organul de stat DT 121, 123, 213, 217, 241, 242, 243 CT 623

2. La finele anului de gestiune DT 623 CT 3519. Cheltuielile:noiune, clasificare, modul de evaluare i constatare.

CH-diminuarea de avantaje ekonomice ce apar in rezultatul activitatii economico-financiar si nu sunt legate de procesul de prodductie.In conformitate cu SNC 3Componenta consumurilor si CH.CH se evaluiaza la valoarea de bilant a activelor pe TL ai activelor curente.CH se constata si se reflecta in contab.in baza urmatoarelor principii:

1)Princ.contabilitatii de anganjamente-CH se constata si se reflecta in contab.in momentul efectuarii acestuia.

2)Princ.concordantei- CH ce fac parte din obiectul aceleai tranzacii sau operaii economice sunt constatate i nregistrate n aceeai perioad de gestiune

3)Princ.necompensarii- adic la apriia unor ndoieli privind incasarea unei sume de MB se trec la CH #Se clasific n:

CH din activitatea operaional: 711, 712, 713, 714

CH din activitatea neoperaional: 721(investitii), 722(financiara), 723

10. Contabilitatea CH operaionale i neoperaionale

Contabilitatea CH operaionale

Din categoria CH din activitatea operationala fac parte:

*711Costul vinzarilor-cuprind CH obtinute:

1)pt Intreprinderea de productie-(consumuri directe de materiale,consummuri indirecte de productie,CAS,CAM,consumuri directe privind retribuirea muncii).

2)pt Intreprinderea de comert-(valoarea de bilant a marfurilor vindute).

3)pt Intreprinderea de prestari de servicii-(consumuri directe de materiale,consummuri indirecte de productie,CAS,CAM,consumuri directe privind retribuirea muncii).

Evidenta costului vinzarilor se tine in kontul 711,e cont de activ.In Dt se acumuleaza costul produselor si marfurilor,iar in Ct trecerea la CH acumulate la finele anului la rezultat financiar total.

1)la reflectarea valorii de bilant a produselor si marfurilor vindute Dt 711 Ct 216,217

2)in cazul in kare a avut lok returnarea 216 si 217 vindute sau reducerea la pret aceste se inregistr.astefel Dt 711 Ct 216,217

3)la reflectarea costului efectiv la serviciile prestate,lucrari executate Dt 711 Ct 811,,812

4)la reflectarea valorii de bilant a animalelor vindute in Intrepri.agricole care se aflau la crestere si ingrasat Dt 711 Ct 212

5)la finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct711

*712CH comerciale-inklud:CH de ambalare,CH de depozitare,CH de transport,Remunerarea lukratorilor,Servicii de marketing,CH de reclama.

1)la calculul remunerarii lukratorilor ce participa la comercializarea,ambalarea,inkarkarea 216 si 217 precum si CAS23%SI CAM6% Dt 712 Ct 531,533

2)reflectarea valorii ambalajelor utilizate pt ambalare Dt 712 Ct 211

3)reflectarea CH de desfacere cu transportul propriu Dt 712 Ct 812

*713CH generale si administrative-includ:amortizarea AN cu destinatie generala a intreprinderii,valoarea,uzura OMVSD,CH postale si telegrafice,impozite si taxe conform legii in vigoare;

1)la calkulul remuneratiei personalului administrativ,gospodaresk inclusiv CAS si CAM Dt 713 Ct 531,533

2)la reflectarea CH pt intretinerea,reparatia MF cu destinatie general administrativa Dt 713 Ct 211,531,533,812,521

3)la reflectarea CH suportate de titularii de avans Dt 713 Ct 227,532.1

4)la achitarea serviciilor bancare Dt 713 Ct 533

5)la calkulul impozitullui si taxele cu exceptia IPV Dt713 Ct 534

6)reflectarea sumei de sponsorizare si donatie Dt 713 Ct 211,217,241,242

7)CH de reprezentare Dt 713 Ct 539,227

8)la finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct 713.

*714Alte CH operationale

1)valoare de bilant a activelor curente cu exceptia 216 si 217 Dt 714 Ct 211,213,215

2)la reflectarea CH privind comercializarea altor active curente Dt 714 Ct 531,533,521

3)se reflecta amenzile,penalitatile,despagubirile platite Dt 714.3 Ct 242,539

4)reflectarea lipsurilor si pierderilor activelor kurente constatate la inventariere Dt 714.7 Ct 211,212,213,215,216,217,241,246

5)la kalkularea uzurii MF predate in arenda curenta Dt 714 Ct 211,533,531,812

6)trecerea la CH a diferentelor dintre costul stabilit in 217 si 211 si valoarea realizata neta Dt 714 Ct 211,212,213,215,216,217.

Contabilitatea CH din activitatea neoperaionalDin CH din activitatea neoperationala faac parte:

*721CH din activit.de investitie-sunt generate de skoaterea din functiune a activelor pe TL si ele cuprind:CH privind iesirea activelor financiare pe TL,CH privind operatiile cu partile legate,valoarea de bilant a activelor nemateriale si materiale pe TL.

Evidenta sintetika..

1)la reflectarea valorii de bilant a activelor pe TL iesite Dt 721 Ct 111,112,121,122,123,125

2)la reflectarea CH aferente iesirilor activelor pe TL Dt 721 Ct 211,531,533,812,521,539

3)la reflectarea sumei reducerii din reevaluarea actvelor pe TL iesite Dt 721 Ct 341

4)la crearea provizionala pt acoperirea CH prealabile Dt 721 Ct 538

5)reflectarea lipsurilor si pierderilor activelor pe TL constatate la inventariere Dt 721 Ct 121,123

6)la finele aanului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct 721

*722-CH din aactivit.financiara-cuprind: CH privind plata redeventelor si CH privind diferentele negative de curs valutar si alte CH

1)la calculul platilor de arenda finantata Dt 722 Ct 521,539

2)la reflectarea pierderilor privind diferentele de curs valutar nefavorabile in vluta strainna Dt 722 Ct221,224,228,227,241,242,243,521,522,523,537,539,411,413,511,513

3)la finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct 722

* 723-Pierderi exceptionale-apar ca rezultate operationale rare care nu sunt legate de activitatea economico financiara a intreprinderii.Ele cuprind:pierderi provocate de calamitatile naturale,pierderi din perturbatii politice si pierderi ocazionate de modificarea legislatiei RM.

In contabilitate ele se inregistreaza in baza urmatoarelor ddokumente:proces verbal(PV) al politiei rutiere,PV a organelor judecatoresti in kaz de furt,PV al serviciului de stat in caz de incendiu,PV de lichidare a consecintelor,calamitatilor naturale.

1)trecerea la CH a valorii de bilant a activelor pe TL si activelor curente in urma kalamitatilor naturale Dt 723 Ct 534

2)la reflectarea CH privind lichidarea consecintelor,evenimentelor exceptionale Dt 723 Ct 211,213,214,241,531,539

3)la finele anului de gestiune se trec la rezultatul financiar total Dt 351 Ct 723

11.Materialele: definirea, coninutul i contabilitatea acestoraMateriale active curente destinate fabricrii produselor i altor necesiti comerciale. Materialele se impart n:

1.materii prime i materiale de baz

2.Semifabricate i articole de completare

3.Combustibil

4. ambalaje i materiale de ambalat

5. piese de schimb

6. materiale de construcie

7. material cu destinaie agricol.

Sursele de procurare i aprovizionare cu materiale n cadrul # sunt:

1. procurarea materialelor de la furnizori

2. obinere din producia proprie

3. primire cu titlu gratuit

4. primire ca donaie

5. obinerea ca surplus la inventariere.

Evidena materialelor se ine la contul 211, cont de active. n DT valoarea de procurare, iar n CT valoarea de ieire, vnzarea. Soldul este debitor i reflect valoarea materialelor la sfritul perioadei de gestiune.

Contabilitatea intrrii materialelor

1. s-au procurat materiale de la furnizor

a) cu achitare direct DT 211, 5342 CT 241, 242, 243

b) cu achitare ulterioara DT 211, 5342 CT 521, 539

2. S-au primit materiale cu titlu gratuit DT 211 CT 622

3. S-au primit materiale ca cot n capitalul statutar DT 211 CT 311

4. S-au obinut matriale din lichidarea OMVSD i MF

a) n limita valorii rmase DT 211, 721 CT 123, 213

b) peste limita valorii ramase DT 211 CT 123, 213, 621

5. S-au constatat plusuri de materiale DT 211 CT 612

6. S-au procurat materiale prin intermediul titularilor de avans

a) la primirea anticipat a avansului DT 211 CT 2272

b) fr primirea anticipat a avansului DT 211 CT 5321

7. S-au obinut materiale din producia proprie a #

a) din activitatea de baz DT 211 CT 811

b) din activitatea auxiliar DT 211 CT 812

8. Se reflect CH privind aprovizionarea

a) CH de transport DT 211 CT 812 (propriu) 521, 539 (strin)

b) CH de asigurare a ncrcturii n drum DT 211 CT 521, 531, 533, 539, 812Contabilitatea ieirii materialelor

Materialele se elibereaz din depozite:

a) n scopuri tehnologice

b) pt necesiti gospodreti

c) pt vnzare

d) n cazul depistrii lipsurilor de materiale la inventariere

Contabilitatea sintetic:

1. S-au consumat materiale pt fabricarea produselor

a) consumuri indirecte DT 813 Ct 211

b) consumuri directe DT 811, 812 CT 211

2. Se nregistreaz CH pt fabricarea produselor

a) CH comerciale DT 712 CT 211

b) CH pt necesiti generale i administrativeDT 713 Ct 211

3. Se reflect valoarea de bilan a materialelor pt crearea AN i AM DT 112, 121 Ct 211

4. S-au constatat lipsuri la inventariere DT 7147 Ct 211

5. S-au vndut materiale

a) cu achitare direct DT 241, 242, 243 Ct 6121, 5342

b) cu achitare ulterioar DT 221, 229 CT 6121, 5342

6. Se reflect achitarea creanelor DT 241, 242, 243 CT 221, 229

12. Activele materiale.Definiia, componena, perfectarea documentar i contabilitatea.Activele materiale-reprezinta activele care imbraca o forma fizica naturala,care poate fi utilizate pe o perioada mai mare de un an in activitatea economika financiara a intrerinderii in scopuri productive,neproductive,administrative.

Dupa componenta si omogenitatea activelor pe TL se subdivizeaza in urmatoarele grupe:

121Active materiale in kurs de executie-reprezinta CH privind achizitionarea si crearea activelor in decursul unei perioade indelungate.

122 Terenuri-reprezinta un gen special de imobil cu o durata de utilizare nelimitata,nui trece termenul uzurii si se calcula uzura.Terenurile pot fi:cu constructii;fara constructii;cu resurse naturale;arendate pe TL;

123MF-reprezinta activele materiale al caror pret unitar depaseste plata stabilita de legislatie(3000lei).Ele se subdivizeaza.Ele se subdivizeaza in urmatoarele grupe:cladiri;constructii speciale;masini si utilaje;mijoace de transport;animale de productie;plantatii perene si alte MF.

125Resurse naturale-sunt active materiale pe TL care au o forma naturala concreta de resurse de petrol,gaze,var si resurse de material lemnos.

Se cunosc :

1)active materiale pe TL uzurabile-sunt activele materiale pe TL cu o durata de utilizare limitata pe parcursul careia se calculeaza uzura si epuizarea.

2)active materiale pe TL neuzurabile-sunt activele care au o durata de utilizare nelimitata sau se afla in procesul de creare.Contabilitatea intrrii MF1. S-au primit MF in baza facturii fiscale DT 123 CT 521

2. S-au primit MF cu titlu gratuity DT 123 CT 622

3. S-au primit MF sub forma de subventii DT 123 CT 621

4. S-au stabilit plusuri de MF DT 123 CT 621

5. S-au investit MF pina la inregistrarea de stat DT 123 CT 537

6. S-au investit MF dupa inregistrarea de stat DT 123 CT 313

Contabilitatea ieirii MF

Ieirea MF poate avea loc n urma: predrii cu titlu gratuit, schimbrii cu alte active, stabilirea lipsurilor la inventariere.

1. Se deconteaz uzura MF DT 124 CT 123

2. S-au primit materiale n urma lichidrii MF

a) n limita rmas DT 211 CT 123, 621

b) peste limita rmas DT 211, 721 CT 123, 211

3. S-au vndut MF

a) cu achitare direct DT 241, 242, 243 CT 621, 5342

b) cu achitare ulterioar DT 221, 229 CT 621, 5342

c) cu achitarea facturilor de cumprtori DT 241, 242, 243 CT 221, 229

Contabilitatea uzurii MF

Uzura MF- constituie repartizarea sistematica a valorii uzurabile a MF in cursul duratei de functionare utila a acestora.

Uzura MF se determina de # indifferent de tipurile de MF aflate in exploatare,reparative,rezerva. Nu se calcula uzura urmatoarelor obiecte: fonduri de biblioteca,valorilor muzeistice si de arta. Suma uzurii pt MF se calcula in felul urmator:

1. Se determina valoarea probabila ramasa

2. Se calcula valoarea uzurabila prin scaderea valorii probabile ramase din valoarea de intrare: val.uzurabila=val.de intrare-val.probabila ramasa3. Se calcula suma uzurii pornind de la valoarea uzurabila prin aplicarea metodei respective de calcul a uzurii.

Uzura MF se poate calcula prin una din metodele:

Metoda casarii liniare a valorii uzurabile- MF care au avantaje economice nu pot fi determinate cu o exactitate suficienta.

Metoda proportional cu volumul de productie fabricat,serviciilor prestate- marimea uzurii se calcula in dependenta de volumul lucrarilor indeplinite.

Metoda casarii accelerate a valorii uzurabile- MF care functioneaza mai efficient in primii ani de exploatare aduc avantaje economice mai mari decit in anii ulteriori. Metoda degresiva cu rata descrescatoare- prevede calcularea uzurii ca produs dintre coeficientul de calcul si valoarea uzurabila a obiectului.

Coeficientul de calcul=nr.anilor ramasi pina la finele duratei de serviciu/suma anilor duratei de serviciu

1)Se caseaza uzura MF Dt 124 Ct 123

2)Sa calculate uzura MF

a)utilizate in comert Dt 712 Ct 124

b)cu destinatie generala si administrative Dt 713 Ct 124

c)Cu destinatie productiv Dt 813 Ct 124

Contabilitatea reparrii MF

Repararea MF poate fi de 2 tipuri:

Reparatia curenta schimbarea unor detalii fara ca MF sa fie demontate.

In cazul cind reparatia este efectuata de sectia de reparatie, atunci consumurile de reparatie se acumuleaza in DT contului 812.

1. Se reflecta suma materialelor utilizate pt efectuarea reparatiei MF DT 812 CT 211

2. Se reflecta casarea OMVSD utilizate la reparatia MF DT 812 CT 213

3. S-a calculate salariul si contributiile la asigurari ale lucratorilor DT 812 CT 531, 533

4. Se reflecta datoriile fata de furnizori DT 812 CT 521, 539

5. Se deconteaza consumurile indirecte de productie incluse in costul lucrarilor de reparatie DT 812 CT 813

In antrepriza este executata de # specializate.

1. Se reflecta CH suportate de pers.terte DT 712, 713, 5342 CT 521, 539

2. Se reflecta suma consumurilor si CH DT 538 CT 811, 812, 813

3. Se reflecta suma materialelor, OMVSD, marfurilor prestate de antreprenori pt reparatie DT 211, 213, 217 CT 521, 522, 539

Reparatia capitala imbunatatirea starii MF si majorarea duratei de functionare utila.

In regie proprie

1. Se reflecta consumurile legate de efectuarea reparatiei capitale

a) consumuri achitate cu MB DT 121 CT 241, 242, 243

b) servicii prestate de terti DT 121 CT 521, 539

c) remunerarea angajatilor si asigurarilor DT 121 CT 531, 533

d) cu ajutorul taxelor DT 121 CT 211, 213, 2272, 5321

In antrepriza de # specializate

1. S-a efectuat reparatia capitala in antrepriza DT 121, 123, 5342 CT 521, 539

2. S-a totalizat CH effectuate DT 121, 123 CT 812, 813

3. S-au achitat datoriile fata de antreprenori pt reparatii capitale DT 521, 539 CT 241, 242, 243

13. Amortizarea activelor nemateriale. Amortizarea AN-repartizarea sistematica a valorii AN pe intreaga durata de exploatare utila.

Durata de exploatare utila se considera:

Perioada de timp in decursul careia # prevede sa utilizeze AN

Cantitatea de produse pe care # prevede sa le obtina in urma utilizarii AN.

Se cunosc urmatoarele metode de calcul a amortizarii An:

Metoda liniara-prevede calcularea amortizarii AN pe toata durata de exploatare utila.

Metoda soldului degresiv-suma amortizarii scade pe parcursul duratei de explatare utila.

Metoda proportionala cantitatii unitatilor de produse fabricate-marimea amortizarii depinde de volumul de productie fabricate.

Contabilitatea sintetica se organizeaza la contul 113 Amortizarea AN care este destinat generalizarii informatiilor privind existenta si miscarea AN aflate in patrimoniul # sau arendate pe TL. Contul 113 Amortizarea AN,rectificativ, in Dt se reflecta casarea amortizarii AN,in CT- se reflecta calcularea amortizarii AN. Soldul este CT si reflecta suma amortizarii AN accumulate la finele perioadei de gestiune.

1) S-a calculat amortizarea AN.

a)utilizate in comert Dt 712 Ct 113

b)cu destinatie generala si administrative Dt 713 Ct 113

c)cu destinatie productive Dt 813 Ct 113 2)Se caseaza amortizarea AN Dt 113 Ct 111

14. Creanele pe TS: noiune, clasificare. Contabilitatea creanelor comerciale, i creanelor privind decontrile cu bugetul.

Creantele reprezinta o parte a activelor care tb sa fie achitata # noastre de catre alte persoane fizice sau juridice.

Creantele se impart conform unor cerinte:

1)Dupa continutul economic:

a)221 Creante pe TS aferente facturilor comerciale

b)222 Corectii la creante dubioase

c)223 Creante pe TS ale partilor legate

d)224 Avansuri pe TS acordate

e)225 Creante pe TS privind decontarile cu bugetul

f)226 Creante preliminate

g)227 Creante pe TS ale personalului

h)228 Creante pe TS ale personalului

i)229 Creante pe TS privind VN calculate

2)Dupa termenul de achitare:

a) Creante pe TL-termenul de achitare a creante este >1an

b) Creante pe TS-termenul de achitare