ORTOPEDICA Raspunsuri

download ORTOPEDICA Raspunsuri

of 44

Transcript of ORTOPEDICA Raspunsuri

1. Definiie Stomatologie ortopedic, protetica dentar, odonto-tehnica, biomateriale. Metode de tratament .

Stomatologie ortopedic- un component al stomatologiei generale, disciplin ce studiaz etiologia, patogenia, tabloul clinic, metodele de diagnosticare, profilaxie i tratament ale afeciunilor sistemului stomatognat.Protetica dentar- este specialitatea stomatologica ce se ocupa de diagnosticul, tratamentul, reabilitarea si mentinerea morfo-functionala si estetica a aparatului dento-maxilar al pacientului prin inlocuirea dintilor si tesuturilor maxilo-faciale pierdute cu substitute artificiale - proteze.Odonto-tehnica - Operaie de conservare i de ntreinere a sntii dinilor prin plombarea,inlocuirea si controlarea lorBiomateriale- este o substan (alta dect medicamentul) sau combinaii de substanede origine sintetic sau natural care poate fi utilizat pentru o perioad de timp, ca un ntreg sau parte a unui sistem, pentru tratamente,dezvoltri sau nlocuiri de esut, organ sau funcie a corpului viu.

Stomatologia ortopedic dispune de urmtoarele metode de tratament: funcional - mioterapia, mecanoterapia; de aparataj - aparate ortodontice; protetic; mixt. Aceste metode de tratament pot fi realizate imediat, n timpul apropiat dup extracie (2-4 sptmni) i tardiv (3-4 luni).

2. Definiia noiunei Sistem stomatognat. Elementele componente. Factorii ce dirijeaz dezvoltarea sistemului stomatognat i explicai legtura reciproc dintre funcie i morfologie prin exemplu ATM.Sistem stomatognat- include un ansamblu de organe si tesuturi situate in regiunea maxilo-faciala,care direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza ale organismului: masticatie,deglutitie,respiratie,fonatie si fizionomie. Sistemult stomatognat este compus din: schelet,dinti,muschii mobilizatori ai mandibulei, buzele si muschii oro-faciali,limba,palatal dur si palatal moale,fibromucoasa cavitatii bucale, vesele sangvin si limfatice si nervii aferenti;trei perechi de glande salivare si A.T.M.Factorii ce influenteaza si dirijeaza dezvoltarea si formarea sistemului stomatognat sint:-factorii biologici;-factorii genetici;-factorii functionali;-factorii neendocrini.Legatura reciproca dintrefunctie si morfologie- la animalele de prada ATM este prezentata printr-o imbinare unica a fosei articulare cu condilii articulari ai mandibulei. Astfel mandibula se poate deplasa numai in plan vertical iardintii au cuspizi inalti si ascutiti. Larumegatoare mandibula executa numai miscari de lateralitate deoarece condilii articulari au o forma concava, iar fosa articulara este de forma convexa; dintii laterali au suprafete ocluzale mari.La rozatoare, structura articulatiei permitedeplasari mandibulare in plan sagital datorita formei cilindrice a condililor articulari situatiin plan sagital,iar incisivii sunt bine dezvoltati siascutiti. La om mandibula executa miscari in toate planurile datorita faptului de imbinare a elementelor din toate articulatiile maisus descrise. In concluzie schimbarile de functie au dus la modificari de structura a dintilor,rolul principal fiind caracterul alimentelor.

3. Funciile proprii i auxiliare ale sistemului stomatognat. Dou etape de morfologie postnatal a dinilor . Modelarea individuala de structura si forma ale componenetelor SS are loc sub influenta functiilor proprii si a celor generale.Din functiile proprii fac parte: masticatia, fonatia, fizionomia,automentinere. Masticatia este cea mai importanta functie ce influenteaza formarea intregului sistem stomatognat. Durata masticatiei este aproximatix de 2 ore zilnic. Fonatia,fiind cea mai recenta functie,totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala a omului.Omul vorbeste in mediu timp de 8-10 ore zilnic. Fizionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturie sale ii da posibilitate omului sa-si exprime dispozitia,dorinta si este la fel un mijloc de comunicare intre oameni. Functii auxiliare: respiratia, deglutitia, analizatorica

4.Funcia de automeninere cu componentele ei: autoconservare, autostimulare , autoreglare . Traseele de for la mandibul i maxil. Argumentai ce a condus la formarea lor i importana practicFunctia de automentinere include 3 componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare. Prin autoconservare se asigura prevenirea afectiunilor ce pot provoca tulburari functionale ale intregului sistem. Aici se include si functia de autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul salivei. Termenul autostimulare genereaza actiunea stimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare a componentelor sistemului stomatognat (functia musculara, presiunea masticatorie etc.) Notiunea de autoreglare include acel mecanism biologic care declanseaza modificarile morfologice conform functiei si invers.Liniile de forta nu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie mandibulei rezistenta cuvenita. Deosebim urmatoarele trasee de forta la mandibula: 1)marginale; 2)bazilare; 3)transversale; 4)anterioare; 5)posterioare; 6)capsulare;7)radiale. La maxila avem urmatorii stilpi de rezistenta: 1)nazofrontali; 2)zigomatici; 3)pterigopalatini; 4)palatini. La formarea acestor stilpi de forta a dus presiunile care apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei musculare la actul de masticatie. Importanta practica a liniilor de forta este argumentata prin faptul ca permite de a studia presiunea masticatorie si identificarea unor discordante.5.Enumerai componentele ATM. Triunghiul Bonwill i importana practic.ATM este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul articular (meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare. Epifizele condiliane ale mandibulei. Aceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice sunt situate in plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cu cartilaj articular. Pe fata anterioara a condilului la nivelul colului se gaseste foseta pterigoida pe care se insera muschiul pterigoidian extern. In raport cu caracterul suprafetei superioare deosebim doua forme tipice de epifize articulare: 1)ingusta in plan sagital si alungita in plan transversal; 2) strivita de sus in jos in asa mod ca diametrul transversal nu depaseste cu mult pe cel sagital. In conditii normale, la aduiti, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. Datorita acestei particularitati presiunile masticatorii nu se transmit asupra boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa subtire, care separa articulatia de cavitatea craniului, dar asupra oaselor craniului. Pierderea dintilor laterali sau alte stari patologice duce la schimbarea pozitiei condililor articulari. Ei se deplaseaza superior si distal provocind deseori dureri ca urmare a presiunii ce o exercita asupra acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasciculul neurovascular. Fosa articulara. Fosa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. Anterior ea margineste cu tuberculul articular, distal cu scizura Glasser, interior cu apofiza osului sfenoidal, exterior cu apofiza posterioara a osului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa subtire, care formeaza bolta ei si separa cavitatea articulara de cutia craniana. Adincimea fosei articulare variaza individual si depinde de inaltimea tubercului articular care are in mediu 6-7 mm. Cavitatea ei este de 2-3 ori mai mare decit condilul articular al mandibulei, ceea ce asigura o amplituda mare de miscari in diferite directii. Bolta cavitatii articulare are o captuseala de cartilaj in regiunea scizurii Glasser, care acopera si suprafata tuberculului articular. Inaltimea ocluziei arcadelor dentare nu permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in fosa articulara, iar pozitia lor la baza pantei tuberculului articular asigura transmiterea presiunii minime in zona boltei fosei articulare. Tuberculul articular. Tuberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. Se deosebeste de celelalte elemente ale articulatiei prin diverse forme. Tuberculul articular este bine pronuntat numai la om si se presupune ca la aparitia lui au jucat un rol important particularitatile functionale ale ATM, determinate de consistenta produselor alimentare, cit si schimbarile in ocluzia dentara, si in special aparitia acoperirii arcadei dentare inferioare de cea superioara. La copii tuberculul articular este slab dezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. Cu pierderea dintilor acest element al ATM treptat se supune atrofiei. Este dovedit ca forma acestei formatiuni intr-o anumita masura depinde de varietatea de ocluzie. Se considera ca exista trei forme ale tuberculului articular- plata, mijiociu pronuntata, abrupta. Gradul de pronuntare la fel este in dependenta de factorul functional. Se considera ca la folosirea alimentelor aspre predomina deplasarile mandibulei in plan transversal, ceea ce nu permite o dezvoltare pronuntata a acestei formatiuni, pe cind folosirea alimentelor, care nu cere aplicarea unei forte mari in timpul masticatiei, duce la crearea unei forme abrupte a tuberculului. Discul articular (meniscul). Meniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, care fiind situat intre epifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa articulara capata o forma biconcava. Datorita acestui fenomen meniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. De marginea lui insera capsula articulara. Discul articular subimparte cavitatea articulara in doua etaje: anterior - superior si inferior-posterior. De disc si capsula insera portiunea superioara a muschiului pterigoidian extern, ceea ce ii permite sa se deplaseze impregna cu epifizele condiliene ale mandibulei. Meniscul un numai lichideaza dezacordul dintre dimensiunile fosei articulare si apofizele condiliene, dar si joaca un rol important in amortizarea presiunilor masticatorii.Capsula articulara. Capsula articulara fiind alcatuita din tesut conjunctiv, este in concrescenta cu marginea discului pe toata intinderea lui. Ea are dimensiuni relativ mari si este extensibila, ceea ce permite deplasari considerabile epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plan sagital.Ligamentele. Ligamentele se impart in doua grupe: intracapsulare si extracapsulare. Prima grupa este prezentata de doua perechi de ligamente: 1)disco-temporala care fixeaza discul de osul temporal, si 2) disco-mandibulara, care fixeaza discul de mandibula. Grupa a doua este prezentata de ligamentele laterale, pterigomandibulare, sfenomandibulare si stilomandibulare. Rolul functional al ligamentelor intracapsulare consta in limitarea miscarilor de lateralitate a condililor articulari in fosa articulara, iar rolul ligamentelor extracapsulare consta in limitarea miscarilor mandibulei in genere.Trei forme ale tuberculilor articulari: plata, mijlociu pronuntata, abrupta. In conditii de norma, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. Astfel presiunea masticatorie se transmite asupra oaselor craniului.Triunghiul Bonwill- reprezint un triunghi echilateral cu baza ntre mijlocul axelor ambilorcondilimandibulariivrfulntreincisivii medialiinferiorilamezocefali(mesaticefali),naintealor la brachicefali i n spatele lor ladolicocefali.

6.Muchii ridictori, cobortori i propulsori ai mandibulei. Caracteristica. Indicai funciile de baz

Muschii ridicatori sunt prezentati de 3 perechi de muschi: m. temporal; m. maseter; m. pterigoidian intern. M. temporal incepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul temporal si insereaza pe apofiza coronoida a mandibulei. Dupa directia fibrelor musculare, m. temporal se imparte in 3 fascicole: anterior, mijlociu si posterior. La contractia celui anterior are loc numai ridicarea mandibulei, cekui mijlociu- ridicarea si retropulsia, iar la contractia celui posterior- numai retropulsia mandibulei. M. maseter- are insertia fiza pe arcada zigomatica si mobila pe faza externa a zonei angulare a mandibulei. Are 2 fascicole: superficial, cu directia oblica a fibrelor; si profund- cu directia fibrelor in plan vertical. M. pterigoigian intern- are punctul fix de insertie in fosa apofizei pterigoidiene si cel mobil pe fata interna a zonei angulare a mandibulei. La contractie bilaterala- ridica mandibula in sus si putin o deplaseaza inainte, La contractia unilaterala mandibula este deplasata in sus, inainte si inauntru, in sens opus directiei de contractare a muschiului. Toti acesti muschi contribuie la mentinerea unghiului mandibular intr-o pozitie echilibrata.Muschii coboritori- prezinta caracteristici morfofunctionale speciale avind ambele insertii mobile: una pe mandibula si alta pe osul hioid. Muschii coboritori ai mandibulei sunt numiti si muschi suprahioidieni, formind totodata planseul bucal. Sunt formati din 3 grupe: geniohioidieni, milohioidieni si fasciculele anterioare ale muschiului digastric. Geniohioidieni- la mandibula insera pe cele doua apofize geniene, milohioidieni- pe liniile oblice interne; iar fasciculele anterioare al m. digastric- pe foseta digastrica a mandibulei. Prin contractia coboritorilor se realizeaza o deschidere mai mica sau mai mare a gurii. Distanta dintre marginile incizale ale dintilor frontali la o deschidere a gurii la maximum este in mediu egala cu 5 cm.Muschii propulsori- m. pterigoidian extern. Functia principala este propulsia mandibulei in plan sagital si transversal. M. pterigoidian extern este compus din 2 fascicule: superior- cu fibre musculare orientate orizontal si inferior- cu fibre musculare orientate oblic. Fasciculul superior care punctul fix de insertie pe aripa mare a osului sfenoid si cel mobil pe portiunea anterioara a maniscului articular. Fasciculul inferior insera pe punctul fix de pe fata externa a aripei mari a apofizei pterigoide su cel mobil pe foseta condilului articular al mandibulei.

7.Muchii mimici. Funciile de baz.

Acesti muschi sunt situati subcutan, prezinta un cap fix inserat pe oasele fetei si un cap mobil inserat pe piele. Inserindu-se pe piele, prin contractie, pot exprima diferite stari psihice (bucurie, depresie, durere,etc); impreuna cu repartia ia tesutului adipos al fetei si configuratia masivului facial, muschii mimicii dau aspectul static al fetei, fizionomia. Un alt rol al acestor muschi, secundar, este acela de a interveni in masticatie, deglutie, fonatie.Inervatia acestor muschi provine din nervul facial.Clasificare:muschiul epicranian,muschiul orbicular al ochiului muschiul orbicular al gurii muschiul buccinators,muschiul ridicator al buzei superioare, muschiul ridicator al unghiului gurii, muschii zigomatic mic si mare

8.Definiie Fora muscular absolut, presiunea masticatorie. Indicai valoarea i metodele de determinare.Forta musculara absoluta este forta dezvoltata de muschi in timpul contractiei maximale. La muschii ridicatori ai mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial) forta absoluta a lor va fi de 390-400 kg (1 cm = 10 kg). Presiunea masticatorie este acea forta a muschilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al arcadelor dentare in timpul actului de masticatie. Se determina cu ajutorul gnatodinamometrului mecanic Bleck, cu ajutorul gnatodinamometrului electric construit de discipolii lui Bleck. Forta necesara pentru farimitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se fogodinamometru.

9.Enumerai indicii medii ai rezistenei parodontului dup Haber la brbai i femei. Importana practic.Indicii medii ai rezistentei parodontului dupa Haber la barbati constituie 44 kg iar la femei de 30 kg. Aceasta presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala a parodontului. Deasemenea este foatre important la intocmirea planului de tratament protetic echilibrat functional.10.Indicai fora medie necesar pentru frmiarea alimentelor n coniii de norm. Definiie Fore de rezerv a parodontului . Importana practic.Forta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. Forta medie la faramitarea alimentelor este de 18-20 kg. Aceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau a lichidului. Forta de rezerva a parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele permanent schimbatoare a parodontului si depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. Putem constata ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza doar 50% din forta totata a parodontului, pe cind cealalta parte se gaseste in rezerva. Importanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosirea permanenta a alimentelor dure. Aceasta permite dezvoltarea unui sistem stomatognat armonizat functional si morfologic.

11.Indicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor.1. Fiecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. Coroana este acoperita cu smalt iar radacina cu un strat de cement.2. Coroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt. Coroana clinica este partea extraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica. Raportul mediu dintre radacina si coroana este de 2:1, din care cauza dintele se considera pirghie de gradul I. Micsorarea inaltimii coroanei anatomice in rezultatul abraziunii, influienteaza pozitiv asupra stabilitatii dintelui. Pe cind cresterea coroanei clinice influienteaza negativ asupra stabilitatii dintelui.3. Raportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata coronara. Acest raport creste spre distal- adica suprafata radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara (creste de la incisivi la molari).4. Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei. Ecuatorul anatomic reprezinta o linie trasata imprejurul coroanei unind convexitatile maxime de pe toate suprafetele verticale.5. Fiecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie. La frontali suprafata activa este orizontal redusa, pe cind cea verticala este intinsa; iar la dintii laterali invers.6. Particularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana care este mai voluminoasa si portiunea distala care este mai redusa. Coletul dintilor prezinta o circumferinta festonala care corespunde cu festonul gingival si este convexa pe suprafetele vestibulo-orale si concava spre apex pe suprafetele proximale.

12.Enumerai semnele anatomice de deosebire ale dinilor.Deosebim dinti frontali si dinti laterali. Incisivii- functie de incizie a alimentelor; caninii- sfisierea alimentelor; premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. Incisivii au coroana turtita comparata cu o dalta; caninii- au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de sulita; premolarii au un volum coronar mai mare decit a dintilor frontali; molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare de cuspizi (4-5) prezentind pe suprafata ocluzala mai multe santuri intercuspidiene. Alte semne de deosebire: directia radacinii, unghiurile coroanelor dintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea coroanei, numarul de cuspizi, marimea si situarea lor pe suprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor (triunghiulara, ovala, patrata, dreptunghiulara).

13.Morfologia funcional a incisivilor. Caracteristicile individuale i de grup.

Incisivii centrali superiori-mai mari dini dup volum din grupa incisivilor, implantai n poriunea central a arcadei superioare de o parte i de alta a liniei mediane a fetei. Coroana lor este turtit n sens vestibulooral, astfel nct forma poate fi comparat cu o lopic. Pe msur ce se apropie de colet, coroana se ngusteaz trecnd n rdcin.Suprafaa vestibular a incisivilor centrali superiori este convex att n sens gingivoincizal, ct i meziodistal i are o form dreptunghiular cu latura vertical mai mare dect cea orizontal. La tineri, pe aceast suprafa sunt situate dou anuri orientate vertical cu o adncime mai accentuat la marginea incizal care se atenueaz treptat, pn la dispariia lor la jumtatea nlimii suprafeei vestibulre. Aceste anuri mpart suprafaa vestibular n trei lobi inegali: distal cel mai mare, mezial de mrime mijlocie i central cel mai mic, crendu-se astfel o uoar ondulare tripl. Cu anii, datorit aciunii abrazive a alimentelor i periuei de dini, anurile i lobii treptat se terg. Suprafaa vestibular este mai lat n regiunea marginii incizale i mai ngust n zona coletului.Marginea distal a suprafeei vestibulre este mai scurt i mai convex dect cea mezial, care este mai mare i mai plan.Suprafaa palatinal a incisivilor centrali superiori are o form triunghiular cu baza spre marginea incizal i dimensiuni mai mici dect suprafaa vestibular. Proximal ea are cte o ngroare de. smal, numit creast marginal. Sunt creste marginale, mezial i distal, care converg spre treimea cervical, unde se unesc formnd tuberculul dentar, care poate avea relief i forme variate: anuri verticale, orificiu orb (foramen caecum) etc.Suprafeele proximale au form triunghiular cu baza spre colet, laturile crora sunt formate de marginile vestibular i palatinal ale suprafeelor respective, care se ntlnesc ntr-un unghi ascuit la marginea incizal. Suprafeele proximale sunt uor convexe spre colet. Suprafaa proximal mezial este mai mare dect cea distal att n sens vertical, ct i orizontal. Ambele suprafee proximale au acelai contur general, ns suprafaa distal are o convexitate mai accentuat.Marg'inea incizal este puin oblic de jos n sus i n sens meziodistal, avnd un relief ondulat, format de trei proeminene, ce corespund celor trei lobi vestibuluri, care i ele cu vrsta se abraziaz. La unirea marginii incizale cu suprafaa mezial se formeaz un unghi de circa 8590, iar la unirea cu suprafaa distal un unghi obtuz, rotunjit. Att incisivii superiori, ct i cei inferiori (centrali i laterali) sunt dini monoradiculari.

Incisivii laterali superiori. Au aceeai form general ca i incisivii centrali superiori, dar cu dimensiuni mai mici i cu unele detalii morfologice mai accentuate. Sunt implantai n hemiarcadele dentare imediat dup incisivii centrali .Suprafaa vestibular a incisivilor laterali superiori este mai ngust i mai convex dect a incisivilor centrali. Ca i la incisivii centrali, pe suprafaa vestibular sunt situate dou anuri cu aceeai orientare, care o mpart n cei trei lobi: distal-mare, mezial- mijlociu i central-mic. Spre deosebire de incisivul central, marginile distale: i meziale ale incisivului lateral converg, n majoritatea cazurilor de la ecuatorul coroanei spre marginea incizal, fcnd marginea incizal mai scurt dect diametrul dintelui la ecuatorul anatomic.Suprafaa palatinal este mai mic dect cea vestibular i mai oblic, deosebindu-se de suprafaa palatinal a incisivului central printr-o exprimare mai accentuat a tuberculului dentar. Pe suprafaa palatinal e gsete mai frecvent orificiul orb. Suprafeele proximale au form triunghiular. Suprafaa proximal-mezial este mai mare dect cea proximal-distal i este convex n jumtatea incizal i plat la colet, fiind mai rotunjit spre marginea vestibular. Suprafaa distal n general este plat i se rotunjete nspre unghiul incizal.Marginea incizal este asemntoare cu a incisivului central, deosebindu-se totodat de ultimul prin unghiul mezial mai ascuit i cel distal mai obtuz i mai rotunjit.Incisivii centrali i laterali inferiori. Sunt cei mai mici dini i ca i incisivii superiori sunt implantai de o parte i alta a liniei mediane a feei n aceeai ordine. Att incisivii centrali, ct i cei laterali sunt asemntori, avnd coroane turtite n sens vestibulo- lingual n poriunea incizal i n sens meziodistal spre colet, con- ferindu-i astfel forma de dalt . Incisivul central este mai ngust dect cel lateral.Suprafeele vestibulre au un aspect alungit de forma unui paralelipiped, fiind convexe nspre colet i aproape plate spre marginea incizal. Pe ele sunt situate cte dou anuri care mpart sup-rafaa vestibulr! a fiecrui dinte n trei lobi de mrime egal, fcnd-o uor trilobat. Suprafeele linguale au aceeai nlime ca i suprafeele vestibulre, fiind ns puin mai nguste n sens me- ziodistal i puin concave. Ele sunt aproape netede, dar, uneori ca i la incisivii superiori, pe suprafaa lor pot fi tuberculi mici nedivizai.Suprafeele proximale au o form triunghiular, fiind aproape egale att mezial, ct i distal, cu un relief aproximativ plan, fiind convergente spre colet.Marginile incizale sunt orizontale, iar unghiurile att meziale, ct i distale sunt drepte.

14.Morfologia funcional a caninilor. Caracteristicile individuale i de grup.Caninii superiori. Au coroan canoid, a crei margine incizal are forma unui vrf de suli . Caninii sunt cei mai lungi i cei mai puternici dini din grupul dinilor frontali i sunt implantai n hemiarcadele dentare, distal de incisivii laterali. Suprafaa vestibular este accentuat convex att vertical, ct i meziodistal. Ea este mprit n dou faete de ctre o creast de smal vertical pronunat, care pornete de la cuspid spre colet. Marginile acestei creste formeaz dou anuri (unul mezial i altul distal) fiind divergente spre colet, curbate uor, atenundu-se treptat aceast curbur pn la treimea mijlocie a suprafeei vestibulre. Faeta mezial este mai mic, iar cea distal mai mare. Uneori pe faeta distal se observ un an care o mparte n doi lobi. Marginea mezial este uor convex, iar cea distal este mai pronunat convex i mai scurt .Suprafaa palatinal este mai mic dect suprafaa vestibular, datorit reducerii diametrului orizontal. Ea este oblic n sens vertical feei palatine, iar uneori chiar i n regiunea coletului, se afl tuberculul dentar care deseori are o form pronunat de cuspid mic. De la tuberculul dentar spre marginea incizal pornesc 3 creste: mezial spre unghiul mezial, distal spre unghiul distal i median spre vrful cuspidului. Aceste creste sunt desprite de dou anuri mai mult sau mai puin exprimate. Suprafeele proxi- male au form triunghiular cu vrful ndreptat spre marginea incizal i cu baza spre colet, i au form convex n treimea incizal i plait n treimea cervical. Suprafaa proximal-distal are dimensiuni mai mici att n sens vertical, ct i orizontal, i este mai convex incizal i mai plat cervical dect suprafaa proximal-me- zial.Marginea incizal este mprit de un cuspid n dou margini inegale: marginea incizal-mezial care se ntinde de la vrful cuspidului spre suprafaa mezial i formeaz unghiul mezial de o form rotunjit; marginea incizal-distal care se ntinde de la vrful cuspidului spre suprafaa distal, formnd unghiul distal mai deschis i situat mai aproape de linia coletului. Marginea distal este mai lung dect cea mezial.La tineri vrful cuspidului are un relief ascuit rotunjit, care cu timpul se abraziaz transformndu-se ntr-o mic suprafa ocluzal.*Caninii inferiori. Prezint aceleai caractere morfologice generale cu ale caninilor superiori, avnd doar unele deosebiri mai puin sau mai mult accentuate . Coroanele caninilor inferiori sunt mai turtite n sens meziodistal i mai nalte, iar rdcinile sunt mai scurte comparativ cu ale caninilor superiori.Suprafaa vestibular are un aspect mai alungit 'i este mai puin convex n ambele direcii, comparativ cu a caninului superior, este mprit de cele 2 anuri, n trei lobi inegali, care sunt mai puin pronunai, abia perceptibili.Suprafaa lingual este mai ngust dect suprafaa vestibular i prezint aceleai detalii morfologice ca i suprafaa palatinal a caninului superior, relieful lor fiind mai puin exprimat, din care cauz suprafaa lingual este mai simpl, avnd un tubercul lit abia vizibil.Suprafeele proximale au acelai contur triunghiular i aceeai orientare, fiind uor convexe i aproape paralele.Marginea incizal este mprit de un cuspid mai puin pronunat, n dou margini inegale. Marginea distal este mai lung i mai oblic, deplasnd astfel cuspidul mai spre mezial.15.Morfologia funcional a premolarilor. Caracteristicile individuale i de grup.

Primul premolar superior. Este primul dinte din grupul dinilor laterali i este implantat n hemiarcada dentar imediat dup canin. Coroana lui are o form cuboid neregulat; este un dinte bicuspidat i biradicular.Suprafaa vestibular este uniform convex n ambele direcii i este asemntoare cu cea a caninului, fiind mai mic i mai lat, iar caracterele morfologice sunt mai puin pronunate i reliefate.Suprafaa palatinal are acelai contur general ca a suprafeei vestibulre i prezint dimensiuni mai mici n ambele direcii, fiind perfect neted. Suprafeele proximale sunt mai mari dect suprafeele palatinale i vestibulre. Suprafaa proximal-mezial are form trapezoidal, este convex n treimea ocluzal, n special spre vestibulr unde formeaz punctul de contact cu dintele vecin, devenind plat spre colet. Marginea mezial vestibular este curb de sus n jos, iar cea palatinal mai are i o direcie oblic spre vestibulr i este mai scurt dect cea vestibular. Suprafaa proximal-distal are aceleai caractere morfologice ca suprafaa proximal-mezial, prezentnd doar cteva deosebiri: este mai convex i se lrgete spre colet, formnd o depresiune concav spre cervical. Acest semn este socotit ca un indice de identificare a primului premolar superior i a hemiarcadei din care provine.Suprafaa ocluzal este trapezoidal, format din 4 margini {vestibular, palatinal, mezial i distal), 2 cuspizi, un ant intercuspidian i 2 fosete. Marginea vestibular este trilobat datorit proeminentei corespunztoare a celor trei lobi de pe suprafaa vestibular. Marginea palatinal are form de semicerc format de cuspidul palatinal. Marginile proximale au form de curbe ce converg spre palatinal formate de crestele meziale i distale care unesc cuspidul vestibular cu cel palatinal.Relieful suprafeei ocluzale este format de cei doi cuspizi unul situat vestibular i altul palatinal. Cuspidul vestibular este mai puternic, ceva mai mare i mai proeminent dect cel palatinal i este aezat central sau puin distal. Cuspidul palatinal este mai teit dect cel vestibular i este deplasat spre suprafaa mezial. Din vrful cuspizilor pleac crestele axiale care coboar spre anul intercuspidian una din prelungirea celeilalte, mprind suprafaa ocluzal n dou versante: unul mezial mai mic i unul distal mai mare. De pe versantele meziale i distale ale cuspidului vestibular pornesc dou anuri paralele crestei axiale, formnd fosetele ocluzale care nu trec peste cuspidul palatinal. Cuspizii vestibular i palatinal sunt desprii de un an intercuspidian cu direcie meziodistal, situat mai aproape de suprafaa palatinal. Acest an, traversnd suprafaa ocluzal n direcie distal, se termin pe suprafaa crestei marginale, iar n direcie mezial de cele mai multe ori depete creasta marginal i se termin chiar pe suprafaa mezial.Examinnd cuspizii tuturor dinilor laterali, observm c att cuspizii orali, ct i cei vestibulari sunt mprii de creste sagitale n dou versante: extern i intern. Versantul extern este situat n direcie vestibular, iar cel intern n direcie oral.Rdcina primului premolar superior n 66 cazuri din 100 este bifid, astfel fiind reprezentat de o rdcin vestibular i alta palatinal. In 30 de cazuri rdcina este unic i n 4 cazuri trifid.Premolarul doi superior. Este al cincilea dinte din arcada dentar, implantat imediat dup primul premolar. Premolarul doi superior este asemntor cu primul premolar superior, dar are o configuraie mai simpl i dimensiuni mai mici .Caracterele morfologice ale premolarului doi superior, dup cum s-a menionat, sunt identice cu cele ale primului premolar cu excepia suprafeei ocluzale. Suprafaa ocluzal este bicuspidat, ns cuspizii dup mrime sunt egali ntre ei. anul intercuspidian mparte suprafaa ocluzal n dou poriuni egale n sens vestibulo- palatinal i se termin la marginea crestelor proximale: forma anurilor de pe suprafaa ocluzal se aseamn mult cu litera H.Rdcina n 82% cazuri din 100 este unic, dar poate fi att bifid, ct i trifid.Primul premolar inferior. Este implantat ca i omologul su superior dup canin i este al patrulea dinte din arcada dentar inferioar. Coroana are o form mai mult asemntoare cu un cilindru, este un dinte bicuspidat i monoradicular .Suprafaa vestibular este asemntoare cu cea a caninului inferior, dar are dimensiuni mai mici att n sens vertical, ct i orizontal. Ea este mprit de dou anuri verticale puin exprimate n 3 lobi inegali, dintre care cel medial este mic, cel distal mijlociu i cel central este mai mare i mai pronunat. Aceasta permite ca creasta sagital a cuspidului vestibular s mpart marginea ocluzal vestibular n dou versante inegale: mezial, care este mai mic i ascuit, i distal mai lung i oblic. Suprafaa vestibular este convex n ambele direcii, atingnd convexitatea maxim la limita unirii treimii meziale cu cea cervical. Acest relief contribuie la aplecarea cuspidului vestibulr spre lingual, adu- cndu-1 n cele mai dese cazuri pn la axul vertical al dintelui.Suprafaa lingual este convex n ambele direcii i mai mic dect suprafaa vestibular, astfel c nlimea ei constituie aproximativ jumtate din nlimea suprafeei vestibulre. Aceste particulariti constituie punctul de trecere de la dinii monocuspidai la cei bicuspidai ca i n cazul primului premolar superior; suprafaa lingual nu prezint detalii morfologice, fiind neted Suprafeele proximale sunt uor convexe i converg att spre colet, ct i spre lingual. Convergena maxim vestibulolingual este n treimea vestibular, unde face punct de contact cu dinii vecini. La trecerea suprafeelor proximale spre suprafaa lingual se formeaz un unghi accentuat rotunjit. Suprafeele proximale au form trapezoidal cu baza mic spre ocluzal. Suprafaa proximal mezial este mai mare dect suprafaa proximal-distal.Suprafaa ocluzal are o form puin ovoidal alctuit din 4 margini, 2 cuspizi, un an intercuspidian i 2 fosete. Relieful ei este format de 2 cuspizi inegali: vestibulr i lingual. Cuspidul vestibulr are o nlime i lime aproape de dou ori mai mare dect cel lingual, avnd o nclinare spre lingual de aproximativ 45. Aceasta, dup cum s-a menionat mai sus, permite ca vrful cus- pidian s ajung pn la axul vertical al dintelui. Din vrful cuspidului vestibulr pornete o creast axial de smal spre anul intercuspidian, care coincide i continu cu creasta axial a cuspidului lingual. Creasta axial mparte versantul intern al cuspidului vestibulr n dou fosete: mezial i distal. Foseta mezial este mai pronunat dect cea distal. In aceste fosete, paralel crestei axiale, se gsesc anurile secundare numite anuri de descrcare. Aceste dou fosete sunt unite de anul intercuspidian, care se ntinde pn la crestele proximale. anul intercuspidian are form de curb cu concavitatea orientat spre suprafaa vestibular i este situat mai mult spre marginea lingual.Premolarul doi inferior. Este al cincilea dinte din arcada dentar inferioar, implantat dup primul premolar. Coroana lui are o form cuboid i este puin mai mare dect cea a primului premolar, este un dinte monoradicular i bicuspidant sau tricuspidant .Suprafaa vestibular este convex att n sens vertical, ct i orizontal. Convexitatea maxim vertical este situat n treimea cervical i trece lent n sens meziodistal. In comparaie cu omologii si, aceast suprafa este mprit de dou anuri n trei lobi cu un relief mai puin accentuat. Lobul central este mai lat i abia depete relieful lobilor mezial i distal. Marginea ocluzal este mai puin ascuit dect la ceilali premolari i este mprit de vrful cuspidului n dou versante aproape egale, care, unin-du-se cu marginile proximale, formeaz unghiurile distal i mezial. Unghiul mezial este puin mai ascuit, iar cel distal mai oblic. Suprafaa lingual este mai mic dect cea vestibular i este uor nclinat spre lingual, cu o convexitate n ambele direcii. Din treimea cervical, att suprafaa lingual, ct i cea vestibular converg ocluzal, fcnd ca diametrul vestibulolingual s fie mai mic la nivelul suprafeei ocluzale.Suprafeele proximale sunt convexe i convergente spre colet i au o form ptrat; convexitatea maxim atinge marginea ocluzal, nivelul unde se realizeaz contactul interdentar cu dinii vecini.Suprafaa ocluzal are un relief dependent de prezena a doi sau trei cuspizi. In cazul cnd suprafaa ocluzal prezint doi cus- pizi, relieful ei este asemntor cu cel al primului premolar inferior i se deosebete prin urmtoarele semne: vrful cuspidului ves- tibular nu este accentuat nclinat spre lingual; anul intercuspidian este situat mai vestibular, motiv care a condus la situarea fosetelor meziale i distale mai aproape de marginea vestibular a suprafeei ocluzale; cuspizii vestibular i lingual sunt aproape de aceeai mrime. Unii autori n general socot cuspidul lingual mai puternic dect cel vestibular.

In cazul cnd suprafaa ocluzal prezint 3 cuspizi, anurile, fosetele i cuspidul vestibular au acelai contur i relief. Modificrile se petrec la nivelul cuspidului lingual, care este mprit n doi cuspizi de un an cu direcie lingual ce i ia nceputul din anul intercuspidian cu direcie meziodistal. anul intercuspidian lingual nu depete limita crestei sagitale a cuspidului lingual. Dintre cei doi cuspizi linguali cel meziolingual este mai pronunat i "mai mare dect cel distolingual.

16. Morfologia funcional a molarilor. Caracteristicile individuale i de grup.

Primul molar superior. Este implantat dup al doilea premolar i este al aselea dinte din arcada dentar. Are o coroan de form cuboid i este un dinte tetracuspidant i triradicular .Suprafaa vestibular a primului molar superior este divizat de 4 margini laterale: ocluzal de form neregulat, ondulat; cervical aproape orizontal i dou margini proximale convergente spre colet, marginea distal a crora este mai curb i mai scurt dect cea mezial. Marginile laterale confer suprafeei vestibulre o form trapezoidal cu baza mare situat ocluzal. Relieful suprafeei vestibulre este convex, avnd i o mic depresiune (foset) realizat de un an central care vine de pe suprafaa ocluzal i se termin aproximativ la jumtatea suprafeei vestibulre. Totodat anul central mparte suprafaa vestibular n doi lobi inegali: mezial i distal. Lobul mezial este format de versantul extern al cuspidului meziovestibular, iar cel distal de versantul cuspidului distovestibular i este mai mic dect lobul mezial.Suprafaa palatinal este asemntoare cu cea vestibular, marginile proximale ale creia sunt mai convergente spre colet, la fel fiind mprit n doi lobi inegali de anul ocluzal distopalatinal, numit i an palatinal de descrcare, care continu pn aproape de linia coletului. Lobul mezial, format de versantul intern al cuspidului meziopalatinal, este mai mare dect lobul meziovestibular i cu mult mai mare dect cel distopalatinal, format de versantul intern al cuspidului distopalatinal. Pe suprafaa palatinal a lobului meziopalatinal n treimea ocluzal i aproape de marginea mezial, deseori este situat o proeminen de smal numit tuberculul Carabelli, considerat de unii autori ca un cuspid supranumerar. Uneori anul ocluzal distopalatinal formeaz o mic depresiune orificiul orb (forameti caecum).Suprafeele proximale au forma trapezoidal cu baza mare ndreptat spre colet, suprafaa distal a cruia este mai mic i mai convex, iar suprafaa mezial este plan n sens vertical i convex n sens orizontal, convexitatea fiind mai accentuat spre marginea vestibular. Acest relief al suprafeei meziale contribuie la formarea unei uoare depresiuni n centrul ei, n apropierea coletului.Suprafaa ocluzal are o form neregulat romboidal, marginea vestibular a creia formeaz cu cea mezial un unghi ascuit, iar cu marginea distal un unghi obtuz deschis i invers; marginea palatinal cu cea distal formeaz un unghi obtuz, iar cu cea distal un unghi ascuit. Astfel diagonala mare a acestei suprafee unete imaginar unghiurile ascuite meziovestibular cu cel distopalatinal. Marginea distal i cea mezial sunt aproape paralele i drepte, iar cea vestibular i palatinal sunt convergente spre distal. Pe suprafaa ocluzal sunt situai 4 cuspizi, creasta oblic, 2 fosete principale, o foset accesorie i 3 anuri. Cuspizii sunt orientai n sens vestibulopalatinal i meziodistal, fiind separai ntre ei printr-un sistem dublu de anuri intercus- pidiene, care n dependen de gradul de adncire spre partea central a suprafeei ocluzale, sunt divizate n: anuri centrale (ves- tibulocentral i meziocentral) i 1 ant periferic (distopalatinal). anul vestibulocentral, pornind din centrul ocluzal spre suprafaa vestibular, continu pn n treimea mijlocie a suprafeei vestibulre, separnd astfel cei 2 cuspizi vestibulari n: cuspidul meziovestibular care coincide dup mrime cu lobul mezial al suprafeei vestibulre i cuspidul distovestibular care coincide cu lobul distal. anul meziocentral i are nceputul ca i cel vestibulocentral n centrul ocluzal; intersecia acestor dou anuri formeaz un unghi de circa 95 i o foset, numit foseta central sau accesorie (secundar). anul meziocentral pornete spre suprafaa mezial i mparte cei doi cuspizi meziali n: cuspidul meziovestibular i cuspidul meziopalatinal. Acest an mpreun cu creasta mezial formeaz foseta mezial. anul distopalatinal pornete de pe marginea distal a suprafeei ocluzale, mprind-o aproximativ n dou jumti egale, continu pn la marginea crestei oblice de smal, unde formeaz cu ea un unghi oblic de aproximativ 120135 i se ndreapt pe suprafaa palatinal unde se contopete cu anul de pe aceast suprafa. Uneori, poriunea distal a anului distopalatinal trece creasta oblic de smal i se termin n foseta central, avnd un relief slab pronunat. Astfel acest an separ cuspizii palatinali n cuspidul distopalatinal i cuspidul meziopalatinal, separnd totodat i cuspizii distali n cuspidul distovestibular i cuspidul distopalatinal. anul distopalatinal mpreun cu creasta distal formeaz foseta distal. Cuspidul meziopalatinal se unete cu cuspidul distovestibular printr-o creast oblic de smal care se mai numete i puntea de smal, iar creasta cuspidului meziopalatinal, trecnd de pe un cuspid pe altul, formeaz un unghi de aproximativ 145 cu vrful orientat n sens distal. Totodat este necesar de menionat c, din vrful tuturor cuspizilor spre centrul ocluzal, pornesc creste axiale care mpart cuspizii n dou versante: mezial i distal. Paralel acestor creste pornesc anuri secundare, grladul de reliefare al crora difer. Vrfurile cuspizilor vestibulari i palatinali sunt unite prin creste sagitale care mpart cuspizii n dou versante: extern i intern. Crestele sagitale la rndul su sunt unite cu crestele proximale n sens meziodistal.Primul molar superior este dotat cu 3 rdcini implantate n ardada dentar astfel: dou rdcini n sens vestibular i una n sens palatinal.Molarul doi superior. Este implantat dup primul molar, fiind al aptelea dinte din arcada dentar. Caracteristicile morfologice generale sunt identice cu cele ale primului molar superior, cu unele deosebiri de detaliu. Coroana molarului doi superior are o form cuboid, este un dinte tetracuspidat (uneori poate fi tricuspidat), triradicular .Suprafaa vestibular a molarului doi superior se deosebete de cea vestibular a primului molar prin dimensiuni mai mici. anul vestibular este de asemenea mai puin exprimat i mparte suprafaa vestibular n doi lobi aproximativ egali. Suprafaa palatinal este mai mic, mai convex dect suprafaa palatinal a primului molar, relieful ei fiind dependent de prezenta i poziia anului palatinal situat mult mai distal i care este mai scurt, extinzndu-se n treimea ocluzal a suprafeei palatinale. La molarii cu suprafaa ocluzal tricuspidant anul palatinal lipsete sau este abia schiat pe marginea palatinal.Suprafeele proximale ale molarului doi superior prezint aceleai caractere morfologice cu ale suprafeelor proximale ale primului molar, avnd dimensiuni mai mici.Suprafaa ocluzal, ca i n cazul primului molar superior, are o form neregulat, romboid, dimensiuni mai mici, unghiurile meziopalatinal i distovestibular sunt mai rotunjite, din care cauz diagonala care leag unghiurile meziovestibular i distopalatinal este mai mare dect diagonala unghiurilor meziopalatinal i distovestibular. Cnd pe suprafaa ocluzal sunt situai 4 cuspizi, relieful ei are caractere morfologice identice cu cele ale primului molar superior, cuspizii fiind mai teii. Cuspizii distovestibular i distopalatinal sunt mai mici, reducerea n volum fiind foarte accentuat la cuspidul distopalatinal, care deseori aproape nu se mai observ, iar suprafaa ocluzal este reprezentat numai de trei cuspizi. In aa cazuri relieful suprafeei ocluzale este conferit de aceti cuspizi care sunt situai astfel: 2 cuspizi vestibulari i unul palatinal. Astfel poriunea palatinal a anului distopalatinal se reduce pn la dispariia complet, sau coincide cu anul secundar al crestei oblice contribuind la reducerea fosetei distale; poriunea distal se contopete cu anul intercuspidian meziocentral. Deci suprafaa ocluzal poate fi reprezentat i de 3 cuspizi, creasta oblic, o foset principal i una accesorie i 2 anuri intercuspidiene.Rdcinile sunt implantate n arcada dentar ca i la primul molar superior.Molarul al treilea superior. Este implantat dup al doilea molar i este ultimul dinte din arcada dentar, ocupnd locul 8. Mai este numit i molarul de minte, datorit perioadei de erupie ntre 1640 ani. Are o form variabil, puin constant, poate fi tricus- pidant sau multicuspidant, triradicular sau mono- i multiradicular. Cnd molarul trei superior este normal dezvoltat, are caracteristici morfologice generale asemntoare cu ale molarului doi superior, avnd trei cuspizi, dimensiunile i volumul fiind mai redus.Primul molar inferior. Este implantat dup al doilea premolar inferior i este al aselea dinte din arcada dentar inferioar. Coroana are o form cuboid i este un dinte pentacuspidat i biradicular .Suprafaa vestibular a primului molar inferior este delimitat de 4 margini laterale: ocluzal-, de form ondulat, echivalent celor trei cuspizi vestibulari; cervical reprezentat de dou convexiti orientate ocluzal (una mezial i alta distal), care se unesc printr-o uoar ondulare spre spaiul interradicular corespunztor delimitrii rdcinilor; dou margini proximale convergente spre colet, marginea distal a crora este mai convex i mai scurt dect cea mezial. Marginile laterale confer suprafeei vestibulre form trapezoidal cu baza mare situat n sens ocluzal, iar baza mic n sens cervical. Relieful suprafeei ocluzale este asemntor cu cel al premolarilor inferiori, avnd convexitate maxim n treimea cervical, fiind aproape plan n sens ocluzal i oblic n sens lingual. Suprafaa vestibular este mprit de dou anuri verticale (mezial i distal) n trei lobi inegali. anul mezial pornete de pe suprafaa ocluzal i .continu pn la jumtatea suprafeei vestibulre, terminndu-se ntr-o depresiune care formeaz foseta vestibular (orificiu orb). Acest an mparte suprafaa vestibular n doi lobi: vestibulomezial i vestibulocentral. Lobul mezial este format de versantul extern al cuspidului meziovestibular, lobul central este format de versantul extern al cuspidului centrovestibular i este mai mic dect cel mezial. anul distal pornete de asemenea de pe suprafaa ocluzal, fiind mai scurt i mai puin exprimat, separnd lobul vestibulocentral de cel vestibulodistal. Lobul vestibulodistal este format de versantul extern al cuspidului distovestibular i este cel mai mic lob de pe suprafaa vestibular.Suprafaa lingual ca i cea vestibular are form trapezoidal cu acelai contur, dar de dimensiuni mai mici, fiind neted. Aceast suprafa este convex i aproape vertical, mprit de un an vertical n doi lobi inegali. anul vertical i ia nceputul pe suprafaa ocluzal i continu pn n treimea ocluzal a suprafeei linguale mprind-o n lobul meziolingual de dimensiuni mai mari i lobul distolingual de dimensiuni mai mici. Aceti lobi sunt formai de versantele interne ale cuspizilor linguali, iar volumul lor depinde de dimensiunile acestor versante.Suprafeele proximale ca i n cazul molarilor superiori pot fi comparate cu un trapez, cu baza mare orientat spre colet i cea mic spre ocluzal, avnd suprafaa distal mai mic i mai convex dect cea mezial. Marginile suprafeelor proximale (mezial i distal) sunt uor curbate fiind nclinate lingual.Suprafaa ocluzal a primului molar inferior are form de trapez cu baza mare orientat n sens vestibulr, este format de crestele sagitale cuspidiene (vestibulr i lingual) i de crestele marginale de smal (mezial i distal). Pe suprafaa ocluzal sunt situai 5 cuspizi, 4 anuri intercuspidiene i 5 fosete. Cuspi- zii sunt situai astfel: 3 vestibulari i 2 linguali, fiind separai ntre ei printr-un sistem specific de anuri intercuspidiene, care include un an central i 3 anuri secundare. anul central meziodistal pornete aproximativ din mijlocul crestei meziale, transverseaz suprafaa ocluzal i se termin pe mijlocul crestei distale. anul central este bifurcat distal crestei de smal meziale, avnd o adncime mai pronunat i formnd foseta mezial principal. Distal anul central are un contur mai puin exprimat i mpreun cu creasta de smal distal formeaz a doua foset distal principal. Este necesar de menionat c crestele de smal mpiedic prelungirea anului meziodistal pe suprafeele proximale, prin urmare, acest an separ cuspizii vestibulari de cei linguali, ultimii fiind mai nali.anul meziodistal bifurc n dou anuri secundare (mezial i distal) care pornesc spre suprafaa vestibular, unde se contopesc cu anurile vestibulre similare, separnd cuspizii vestibulari. anul mezial separ cuspidul meziovestibular de cel centrovestibular, iar cel distal separ cuspidul centrovestibular de cuspidul distovestibular. Intersecia anurilor mezial i distal cu anul meziodistal formeaz dou fosete secundare. Aproximativ de la jumtatea anului meziodistal, spre suprafaa lingual, pleac anul lingual care separ cuspizii linguali n cuspidul meziolingual i cuspidul distolingual. anul lingual confer suprafeei ocluzale un relief caracteristic. In unele cazuri anul lingual coincide cu anul mezial vestibulr (variant cruciform), iar n alte cazuri coincide cu creasta de smal a cuspidului centrovestibular (variant driopitec). La intersecia anului lingual cu anul meziodistal se formeaz a treia foset secundar. Din vrfurile cuspizilor, ca la molarii superiori, pornesc spre ocluzal creste axiale de smal, iar paralel acestor creste anuri secundare. In ordinea mrimii i n raport descendent cuspizii se situeaz astfel: meziolingual fiind cel mai mare, distolingual, meziovestibular, centrovestibular i distovestibular, fiind cei mai mici.Rdcinile sunt implantate n arcada dentar astfel: una n sens mezial i alta n sens distal. Rdcina mezial dup mrime este mai voluminoas.

Molarul doi inferior. Este implantat dup primul molar inferior i este al aptelea dinte din arcada dentar inferioar. Caracteristicile generale sunt identice cu cele ale primului molar inferior, existnd unele deosebiri de detaliu: are coroana de forma unui trapez i este un dinte tetracuspidat i biradicular.Suprafaa vestibular a molarului doi inferior are aceeai form general ca a primului molar, deosebindu-se prin dimensiuni mai mici, fiind mai convex i avnd un singur an vestibulr care se prelungete pn la jumtatea suprafeei vestibulre, terminndu-se n foseta vestibular. anul mparte suprafaa vestibular n doi lobi inegali: lobul mezial fiind mai mare i lobul distal fiind mai mic.Suprafaa lingual este mai mic, avnd aproximativ aceeai form ca i suprafaa lingual a primului molar inferior.Suprafaa ocluzal are un relief imprimat de cei 4 cuspizi, dou anuri intercuspidiene, dou fosete principale i una accesorie. anul meziodistal are aceeai direcie ca i omologul su de pe primul molar inferior, formnd dou fosete principale (mezial i distal) care separ cei doi cuspizi vestibulari de cei doi cuspizi linguali. anul vestibulolingual ncepe pe suprafaa vestibular, transverseaz anul meziodistal, formnd foseta secundar, ter- minndu-se pe marginea lingual a suprafeei ocluzale. Acest an separ cuspizii vestibulari i linguali n cuspizii meziovestibular i distovestibular, meziolingual i distolingual. In dependen de caracterul direciei topografice a poriunii vestibulre a anului vestibulolingual fa de poriunea lingual, deosebim: variant cruciform, cnd aceste poriuni coincid i au aceeai direcie; variant driopitec, cnd aceste poriuni nu coincid, poriunea lingual fiind situat mai distal, suprapunndu-se cu creasta axial a cuspidului distolingual; variant n scar, cnd la intersecia anurilor meziodistal i vestibulolingual se formeaz o ncruciare care se aseamn cu litera X. In ordinea mrimii i n raport descendent cuspizii se situeaz astfel: meziovestibular fiind cel mai mare, meziolingual, distovestibular i distolingual fiind cel mai mic.Rdcinile molarului doi inferior sunt implantate n procesul alveolar asemntor cu rdcinile primului molar.

Molarul al treilea inferior. Este implantat dup al doilea molar inferior i este ultimul din arcada dentar inferioar, ocupnd locui 8. Ca i omologul su de la maxil este numit i molarul de minte. Deseori este mai bine dezvoltat i chiar mai mare dect molarul 2 inferior. Coroana lui este format n fond din 45 cuspizi sau chiar mai muli. Molarul al treilea inferior prezint caractere morfologice identice cu cele ale primului i al doilea molari inferiori. Relieful acestui dinte este n raport cu polimorfismul i numrul cuspizilor; este un dinte biradicular, rdcinile cruia sunt de cele mai multe ori reunite formnd un con scurt.

17.Particularitile implantrii dinilor la maxil i mandibul. Formele fiziologice i patologice ale arcadelor dentare.

18.Definiie Arcada dentar, Arcada alveolar,Arcada bazal . Care este coraportul la maxil i mandibula dintre ele.

* Arcada dentara-prezinta un suport de sustinere a pozitiei buzelor contribuind astfel la aspectul fizionomic al fetei.* Arcada alveolara-linia conventionala trasata pe virful apofizei alveolare.* Arcada bazala-linia trasat pe vrfurile rdcinilor.* Coraportul dintre ele-la maxilla arcada dentara este mai mare dect cea alveolar, iar cea alveolar mai mare dect cea bazal. In cazul mandibulei avem un co- raport invers: arcada dentar este mai mic.

19.Factorii ce ne asigur unitatea funcional a arcadelor dentare. Ariile ocluzale. Curba sagital de ocluzie Spee.

Factorii: -apofizele alveolare; -puncte de contact interdentare (contactele interdentale joac un rol important la dispersarea i repartizarea presiunilor funcionale i asupra dinilor vecini. Afar de aceasta, contactele interdentale servesc drept obstacol pentru produsele alimentare care ar trauma i ar leza papilele interdentare); -ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste ligamente snt situate deasupra septurilor alveolare inserndu-se de cementul unui dinte i trecnd la cellalt. Datorit acestor ligamente deplasarea unui dinte mezial sau distal provoac i deplasarea dinilor vecini). Ariile ocluzale: arie ocluzal a arcadei dentare superioare i a celei inferioare, care snt formate din succesiunea suprafeelor ocluzale ale fiecrui dinte n parte. Aria ocluzala a arcadei dentare superioare n regiunea frontal prezint o linie egal cu limea prii incisivale a dinilor frontali, lrgindu-se treptat posterior, atingnd cele mai mari dimensiuni n regiunea primului molar. Aria ocluzal a mandibulei este mai mic n regiunea dinilor frontali i mai mare la fel la nivelul primului molar. In zona frontal aria ocluzal este arcat i ngust, iar n zonele laterale are un relief caracteristic datorit prezenei cuspizilor pe faa ocluzal a dinilor laterali adaptai la fr- miarea i mcinarea alimentelor. Ariile ocluzale pot fi ntrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentaii pariale. Ele la fel pot avea diferite dimensiuni n raport cu dimensiunile arcadelor dentare, pot fi naturale, artificiale, mixte, iar la edcntaia total absente.Planul de ocluzie-dac trasm o linie convenional care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, obinem un plan, care n zona frontal trece pe marginea incisiv a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan de ocluzie. Datorit curbrii arcadelor dentare n plan sagital i transversal fiecare dinte se afl fa de planul de ocluzie ntr-un anumit raport. Aa, la nchiderea arcadelor dentare n ocluzia centric, dinii laterali superiori ntretaie acest plan, iar cei inferiori nu-1 ating. In zona frontal a arcadelor dentare incisivii centrali i caninii superiori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori l ntretaie.Prin urmare, acest plan de ocluzie este alctuit din trei segmente: unul frontal i dou laterale. S-a constatat c segmentul frontal este curbat i paralel cu linia bipupilar, iar cele laterale cu planul orizontal Camper, care trece de la spina nazal anterioar i pn la centrul conductelor auditive externe. Migrrile dentare pot modifica raportul dinilor deplasai fa de acest plan, dereglnd relieful ariilor ocluzale.Curba de ocluzie sagitala Spee- dintii, in arcada dentara in plan sagital sunt implantati la diferit nivel , si daca vom trasa o linie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura numita curbura de ocluzie sagitala Spee.La maxil aceast curbur este corespunztor convex. centrul acestei curburi este situat la 3 cm posterior de crista Galii.Speesocotea c centrul acestei curburi se gsete n orbit i dac vom prelungi aceast curb, ea va trece la marginea anterioar a condilui articular al mandibulei . Bonwill, studiind profunzimea curbei de ocluzie sagital Spee, a ajuns la concluzia c ea depinde de gradul de supraacoperire frontal. Cu cit gradul de supraacoperire este mai mare, cu att mai adnc este i curba de ocluzie sagital Spee. Dup Bornvill datorit curbei de ocluzie sagitali Spee, n caz de deplasare a mandibulei n sens anterior, ntre arcadele dentare i ntre dinii antagoniti se creeaz cel putin treipuncte de contact, situate n form de triunghi: un contact n zona dinilor frontali i cte unul n zonele laterale. Acest fenomen a primit denumirea de contactul a trei puncte dup Bonwill .Rolul biologic- protectia parodontului dintilor laterali ( curbura transversala), dintilor frontali (curbura sagitala).

20.Curba transversal ocluzal Monson-Wilson i rolul ei biologic.Curba de ocluzie transversala Monson-Wilson: in plan transversal ,datorita inclinarii dintilor laterali (coroana dintilor laterali mandibulari inclinati oral, a dintilor laterali maxilari vestibular), daca unim cuspizii dintilor omogeni de pe hemiarcada stinga si dreapta obtinem curba de ocluzie transversala Monson-Wilson.Gradul de pronuntare depinde de gradul de nclinaie a dinilor laterali: la cei maxilari spre vestibular, la cei mandibulari spre oral.Importanta: -pastrarea contactelor dintre cuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea mandibulei in sens transversal. -biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest motiv se mai numeste si curbura de profilaxie parodontala. -rol de compensare in crearea arcadelor dentare artificiale,deoarece la miscari de propulsie si lateralitate intre arcadele dentare se pastreaza contact interdentar cel putin in trei puncte asigurind fixare stabile a protezelor mobile.

21.Definiie Parodont. Enumerai esuturile ce include aceast noiune. Funciile parodontului.

Parodont-complexul de tesuturi care inconjoara portiunea radiculara a dintelui: gingia, periodontiu, tesutul osos alveolar, cimentul radicular.Gingia-alcatuita din papilele interdentare , marginea libera, portiunea consolidata cu tesutul osos. Partea marginala a gingiei in conditii fiziologice , cuprinde dintele ca o manseta aproximativ cu 1,5 mm mai sus de coletul dentar, formind santul dentogingival, care are o adincime de aproximativ 0,85 mm dupa Orban.Periodontiul-tesut conjunctiv cu o structura functionala diferentiata, situate la nivelul spatiului periodontal. Alcatuid din: fibre periodontale , elemente celulare (fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste, osteoclaste) din vase sangvine si limfatice si fibre nervoase. In zona coletului format din doua grupe de fibre :ligamentele dentogingivale care incep pe cementul radicular si insera in gingie, ligamentele dentoperiostale si dentodentare-ele incovoiesc dintele si insera la dintele vecin. In asa mod dintii din arcadele dentare se transforma intr-un system unic si prin urmare la actiunea unei forte asupra oricarui dinte el va influenta si asupra dintelui vecin. Tesutul alveolar-dispune de o structura functionala caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de functia acestuia. Sub influenta dintelui pe fata vestibulara si orala se modeleaza o margine a tesutului cunoscut ca os compact , os dens. Aceasta placuta ca regula este mai groasa din partea orala si mai subtire din partea vestibulara.Functiile parodontului: -de fixare si stabilizare a dintelui; -de automentinere ; -senzorica; -analizatorica; -de plastie a tesuturilor paradontului; -de reglare a presiunilor masticatorii; -de amortizare a fortelor functionale; -trofica.

22.Definiie Plan de ocluzie.Importana practic.

Planul de ocluzie-dac trasm o linie convenional care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, obinem un plan, care n zona frontal trece pe marginea incisiv a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan de ocluzie. Datorit curbrii arcadelor dentare n plan sagital i transversal fiecare dinte se afl fa de planul de ocluzie ntr-un anumit raport. Aa, la nchiderea arcadelor dentare n ocluzia centric, dinii laterali superiori ntretaie acest plan, iar cei inferiori nu-1 ating. In zona frontal a arcadelor dentare incisivii centrali i caninii superiori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori l ntretaie.Prin urmare, acest plan de ocluzie este alctuit din trei segmente: unul frontal i dou laterale. S-a constatat c segmentul frontal este curbat i paralel cu linia bipupilar, iar cele laterale cu planul orizontal Camper, care trece de la spina nazal anterioar i pn la centrul conductelor auditive externe. Migrrile dentare pot modifica raportul dinilor deplasai fa de acest plan, dereglnd relieful ariilor ocluzale.

23. Indicai limea spaiului dento-alveolar n cele 3 zone. Enumerai cele 3 grupe de ligamente alveolodentare ale periodoniului.Spaiul dento-alveolar are o lrgime variabil n diferite segmente ale rdcinii: n zona orificiului alveolei el este egal cu 0,25 0,27 mm, la treimea coletului 0,17-0,19 mm, n zona mijlocie 0,08 0,14 mm, iar n zona apical 0,16 0,19 mm. Deci cea mai ngust zon este situat la mijlocul rdcinii datorit particularitilor de mobilitate fiziologic a dintelui.Sunt 3 grupe de ligament ale periodontiului:-fibre circulare- In zona coletului mai exista un grup de fibre orientate orizontal ce leaga dintele de alveola, de gingie (ligament dentogingivale) si de dintii vecini (ligamente dentodentare, ce trec peste marginile alveolei si se insera pe cementul din zona coletului dintilor vecini. Astfel se formeaza ligamentul circular ce uneste dintii din arcada in lant.-fibre transversale (oblice) sunt formate din fibre colagene Sharpey ce fixeaza si suspenda dintele in alveola si amortizeaza fortele de presiune. Sunt inserate in peretele alveolei si cementul radicular, cu orientarea dinspre alveola spre cement.-fibre longitudinaleSau in raport cu localizarea sunt:-fibrele crestei alveolare- se afla sub epiteliul jonctional, orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular-fibrele orizontale- orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular-fibre oblice- incep de la osul alveolar si se insera in cement mai apical decit pe os-fibre apicale- sun orientate radial,oblic, sau vertical de la radacina in osul alveolar-fibre interradiculare- sunt prezente doar in dinti pluriradiculari, orientate de la suprafata radacinii perpendicular pe creasta interradiculara

24. Definiie ocluzie, ocluzie static, ocluzie dinamic , relaii de ocluzie.Ocluzia relaie de contact ntre arcadele dentare indiferent de poziia mandibulei.Relaii de ocluzie rapoarte ce se realizeaz ntre arcadele dentareOcluzia staticaeste contactul dintilor in repaos, iarocluzia dinamicaeste atunci cand maxilarul se misca la fel ca in timpul masticatiei. Ocluzia dentara depinde de structura osoasa, muschi, nervi, structura dintilor, sau de postura.25. Definiie Relaii de postur mandibular. Elementele active ce asigur poziia de postur a manibulei.Relaie de postur mandibular fenomenul de poziionare a mandibulei n starea de relaxare relativ, datorat tonusului funcional al muchilor.Definiie de postur a mandibulei dup Burlui.... suma rapoartelor mandibulocraniene atunci, cnd mandibula se afl n poziie postural fa de craniu sub efectul echilibrului tonic al musculaturii manducatoare antigravificElementele active sunt prezentate de tonalitatea complexului muscular al ntregului SS i, n primul rnd, a muchilor mobilizatori i a regiunii periarticulare. Prin urmare, sub influena motorie a sistemului de inervaie, multitudinea fibrelor musculare a fiecrui muchi pe rnd, n raport de numrul motoroneuronilor, particip la realizarea tonusului muscular.26. Elementele pasive ce asigur poziia de postur a mandibulei. Ce prezint spaiul Donders.Elementele pasive sunt prezentate de aciunea specific a complexului muchi-tendon. ATM i a presiunii negative din cavitatea bucal ce apare la deplasarea mandibulei n jos. Primele dou elemente n starea de repaus fiziologic relativ i echilibrat, datorit particularitilor de structur, posed nsuiri elastice ca i orice corp fizic cu aa caracteristici. Aceste nsuiri se manifest prin contracararea greutii mandibulei i poziionarea ei n anumite relaii craniene.Spatiul Donders- spatiul intre fata dorsala a limbii si bolta palatina.27. Ce numim i cu ct este egal spaiul liber de vorbire. Importana practic.Spaiul liber de vorbire spaiu pentru funcia fonetic a SS, individual ca i spaiul de inocluzie fiziologic.Mrimea sa determin caracterul fonaiei. Importanta practica- pentru ca sa se relaxeze muschii in timpul repaosului, n plus ne mai ajut i la determinarea DVO.28. Ce prezint testul Wild, Silverman, i Robinson.Wild a propus testul fonetic prin pronunarea cuvintelor ce conin fonema a, Silverman s, Robinson [f] ( mama, casa, soare, fon, sus), sau numrtoarea de la 60 la 70. Rolul:asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura.29. Definiie o.c. Componentele fundamentale ale o.c. Indicai 4 semne ale o.c.Poziia de ocluzie centric este o poziie de contact multiplu interdentar maxim dintre arcadele dentare ce rareori coincide cu intercuspidarea maxim. Pentru realizarea acestui contact mandibula se deplaseaz din poziia de relaie centric anterior, micnd n acest direcie condilii articulari cu 0,1 0,15 mm poziionndu-i la baza pantei tubercurilor articulari. Astfel de poziionare a mandibulei fa de maxil este manifestat prin contractarea bilateral, uniform i simetric a muchilor ridictori, ce totodat creeaz condiii favorabile pentru efectuarea actului de deglutiie.Semnele caracteristice: dentar, articular, muscular i faringoglandular.Deci, ocluzia centric fiind static poate fi definit ca raport dintre arcadele dentare n plan sagital, transversal i vertical, cnd mandibula ocup o poziie centric fa de baza craniului i maxil. Aceast singur poziionare anterioar a condililor articulari n fose articulare, la baza pantei tuberculilor articulari i un contact maxim interdentar, manifestat de contracia bilateral, uniform i simetric a muchilor ridictori ce coincide cu micarea de deglutiie.

30. Definiie Rapoarte dintre arcadele dentare , (tipuri de ocluzie). Caracteristica celor 2 grupe.Rapoartele dentare in ocluzia centrica sau obisnuita se numeste tip de ocluzie interdentara.Toate ocluziile interdentare desi au particularitatile individuale,se impart in mai multe grupuri: -Fiziologice -Patologice Din cele fiziologice (normale) fac parte acele rapoarte de oclzie dintre arcadele dentare care asigura la maximum realizarea functiei principale ale sistemului stomatognat si aspectul fizionomic.Din rapoartele de ocluzie fac parte: Ocluzia ortognata Ocluzia dreapta (cap la cap) Prognatia fiziologica (ocluzie biprognata) Ocluzia opistognata (retruzie fiziologica bimaxilara)Raportul ocluzal dintre arcadele dentare care manifesta dereglari de functii ale sistemului stomatognat si fizionomice,duce la instalarea ocluziilor patologice (anormale). Din ocluziile patologice anormale fac parte: Ocluzia distala (prognatia) Ocluzia meziala sau incersa (progenia) 31. Semnele de o.c.caracterisice pentru toi dinii n ocluzia ortognat. Propunand pacientului sa inchida cavitatea bucala,in ocluzia centrala prin aplicarea diferitor probe determinand caracterul contactului dintre fiecare dinte.Pentru ocluzia ortognata,ca si pentru celelalte tipuri de ocluzii fiziologice,este caracteristic raportul cand fiecare dinte este in contact cu doi dinti antagonisti- cel principal si cel secundar. Fiecare dinte din arcada dentara superioara vine in contact cu omogenul din arcada dentara inferioara si suplimentar cu cel situat distal ,iar fecare dinte din arcada dentara inferioara vine in contact cu cel omogen de pe arcada superioarasi suplimentar cu cel situat median . La examenul dintilor in zona frontala se va observa ca linia mediana a fetei coincide cu linia dintre incisivii centrali ai maxilei si mandibulei. Asa situatie creaza un ansamblu fizionomic simetric. Al doilea criteriu important este ca dintii frontali superiori acopera fata vestibulara a dintilor inferiori pana la treimea din dimensiunile lor verticale,ceea ce se egaleaza cu 2-3 mm.32. Semnele de o.c caracteristice pentru dinii frontali n ocluzia ortognat.La examenul dintilor din zona frontala se va observa ca linia mediana a fetei coincide cu linia dintre incisivii centrali ai maxilei si mandibulei. Asa situatie creeaza un ansamblu fizionomic simetric. Al doilea criteriu important este ca dintii frontali superiori acopera fata vestibulara a dintilor inferiori pina la o treime din dimensiunile lor verticale, ceea ce se egaleaza cu 2-3 mm. Datorita acestui fapt relatia interdentara data sau tipul de ocluzie a mai primit denumirea de supraocluzie normala. In asa pozitie partile incisivale ale incisivilor inferiori vin in contact cu tuberculii palatinali ai dintilor frontali superiori.33. Semnele de o.c.caracteristice pentru dinii laterali n plan sagital n ocluzia ortognat. La examenul dintilor din zonele laterale in sens sagital observam o manifestare de angrenare dintre cuspizii vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori in asa mod incat fiecare cuspid al dintilor supetiori se incadreaza intre cei doi cuspizi inferiori astfel o interuspidare maxima in acest plan.Ca reper Angle a propus raportul in acest sens dintre primii molari, afirmind ca in conditiile normale cuspidul meziovestibular al primului molar superior este situate intre cuspizii mezio- si centrovestibular al primului molar inferior. Acest raport a mai fost numit raport neutru sau cheia ocluziei si a fost propus de autor drept criteriu in clasificarea anomaliilor de ocluzie. In sfirsit, distalizarea dintilor superiori manifestata de volumul mai mare ai incisivilor superiori decit al celor inferiori duce la aceea, ca suprafetele distale ale ultimilor dinti de pe maxilla si mandibular se gasesc in acelasi plan.34. Semnele de o.c. caracteristice pentru dinii laterali n plan transversal n ocluzia ortognat. Examinand raportul interdentar in aceste zone ale arcadelor dentare in plan transversal observam ca pentru acest tip de ocluzie este caracteristic raportul,cand cuspizii vestibulari ai dintilor superiori ii acopera pe cuspizii amogenilor de pe mandibula,obligand ca cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori sa contacteze cu santul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare superioare . In asa pozitie cuspizii lingual ai dintilor laterali inferiori ii acopera pe cuspizii dintilor antagonisti superiori, care sint situati in santul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare inferioare. Asa cuspidare a arcadelor dentare se mai lamureste si prin faptul ca arcada dentara superioara este mai mare decit cea inferioara datorita inclinarii coroanelor dintilor superiori spre vestibular, iar a celor inferioari spre oral. Astfel de angrenare intercuspidiana permite crearea unui contact maximal intre suprafetele ocluzale ale dintilor.35. Ce este caracteristic pentru grupul dinilor frontali n ocluzia ortognat, biprognat i opistognat i cap la cap.Ocluzia biprognata. Acest tip de ocluzie fiziologica este insotita de aceleiasi semne morgologice (anatomice),la nivelul arcadelor dentare ca si ocluzia ortognata ,cu deferenta ca la ocluzia biprognata avem o inclinare vestibulara a dintilor ipreuna cu apofizele alveolare atat celo de la maxila,cat si a celor de pe mandibula(potruzie bimaxilara).Asa raport dinte arcadele dentare mai frecvent se intalneste la popoarele din Africa.Ocluzia opistognata ( retruzia fiziologica bimaxilara) : La examenul arcadelor dentare,in ocluzia centrica,observam acelasi raport si aceleasi semne ca si la ocluzia ortognata cu deferenta ca dintii din zona frontala la ambele maxilare ,impreuna cu apofizele alveolare ,au o inclinare usoara in directie orala.Asa varietate de raport dintre arcadele dentare este considerata ca normala si se intalneste mult mai rar decat cele precedente. Semnele caracteristice pentru ocluzia dreapta ( cap la cap ):Acest tip de ocluzie se deosebeste de cea ortognata prin contactul dintre dintii din zina frontala dupa tipul cap la cap,adica un raport ocluzal de margina incisivala la margine incisivala.Asa raport dintre arcadele dentare are o frecventa mult mai mica decat ocluzia ortognata (pana la 20 % din populatie).In cazl cand dintii frontali inferioti nu sunt acoperiti de cei superiori,miscarile mandibulei nu sunt blocate si ea are posibilitatea fara obstacole sa se deplaseze in sens sagital si transversal .Asamiscari in actul masticatiei creaza un stereotip de masticatie frecator ,care duce la o abraziune rapida a cuspizilor dintilor laterali mai evidenta decat ocluzia ortognata.36. Caracteristica celor 2 grupe de micri mandibulare dup Costa n biomecanica mandibulei reeind din relaiile fundamentale mandibulo-craniene.La realizarea diferitelor functii sub actiunea muschilor mobilizatori, mandibula va solicita deplasari in diverse directii, in dependent de functie. E.Costa in raport de cele 2 relatii fundamentale mandibulocraniene, de repaus fiziologic relative (postura) si de ocluzie, grupeaza miscarile mandibulare in 2 categorii: Miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica, caracteristice pentru fazele actului de masticatie; Miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic relative caracteristice pentru alte functii( fonatia si a.).Miscarile mandibulei se incep din ocluzia centrica au loc in trei directii conform celor trei planuri: vertical,sagital, transversal si in 10 sensuri: 1) coborire si ridicare; 2) propulsive si revenire; 3) retruzie si revenire; 4) miscare laterala spre dreapta si revenire;5) miscare laterala spre stinga si revenire. Miscarile pot fi stereotipice, functionale, care se efectueaza in timpul functiilor masticatorii si fonetica, care sint de amplitudine relativa redusa si miscari voluntare, intentionate, a caror amplitudine poate ramine in limite functionale sau pot fi mai ample, cind sint denumite si miscari voluntare extreme.

37. Micrile mandibulare n plan sagital: indicai valoarea unghiului traectoriei sagitale articulare i traectoriei incisivale i importana practic.In aceasta miscare de propulsie, care are punctul de plecare ocluzia centrica in tipurile de ocluzie cu supraacoperire frontala, mandibula nu poate sa se deplaseze anterior din cauza supraacoperirii dintilor inferiori de cei superiori. De aceea marginile incisivale ale dintilor frontali inferiori aluneca pe suprafetele palatinale ale dintilor antagonisti pina la contactul de cap-la-cap. Aceasta distanta parcursa de incisivii frontali inferiori a primit denumirea de traiectorie incisiva.La nivelul dintilor laterali pot avea loc 2 variante de relatii interdentare: 1)pastrarea contactului interdentar general, sau numai dintre ultimii molari, iar intre ceilalti aparind un spatiu de inocluzie; 2) lipsa totala a contactului interdentar din zonele laterale si aparitia spatiului de inocluzie creindu-se un raport dintre arcadele dentare neechilibrat. Deplasarea mandibulei in plan sagital se datoreaza contractiei bilaterale a muschilor pterigoidieni externi, care insera la nivelul condililor articulari si al capsule articulare. Distanta condililor articulari va varia in dependent de gradul de propulsive a mandibulei si va atinge aproximativ pina la 1 cm,iar la realizarea actului de masticatie ea va fi egala numai cu 2-3mm. Imaginea miscarii de propulsive si de revenire a mandibulei sub forma de diagrama in volum pentru prima data a fost studiata de Posselt. Valorile unghiurilor traiectoriilor incisive si articulare sagitale sint determinate de gradul de inclinare a pantei tuberculilor articulari, a dintilor frontali superiori si supraacoperirii celor inferiori. Miscarile de revenire a mandibulei in pozitia incipienta au loc datorita contractiei muschilor coboritori si a fasciculelor posterioare ale muschilor temporali.La miscarea mandibulei de revenire condilii articulari si incisive inferiori aluneca pe aceleas i suprafete in pozitia de ocluzie centrica a mandibulei. 38. Micrile mandibulare n plan vertical . Diagrama Posselt. Miscarile mandibulei in plan vertical corespund gradului de deschidere si inchidere a cavitatii bucale. Rolul principal la realizarea acestor miscari revine muschilor coboritori. Gradul de deplasare in aceasta directive va fi variat: de la minimum, care se caracterizeaza prin aparitia unui spatiu de inocluzie dintre arcadele dentare la pronuntarea consoanei S si pina la valoarea maxima egala cu 5 cm si mai mult.Cinematica mandibulei se poate urmari dupa diagram lui Posselt. La deschidere, in etajul superior al ATM au loc miscari de propulsie, iar in cel inferior de sarniera(balama). La revenire au loc miscari inverse si mandibula poate reveni pe aceeasi traiectorie sau pe traiectoria h. La prima miscare de coborire avem o rotatie pura a condililor articulari, iar punctual interincisival ne va descrie traiectoria I. La o deschidere mai ampla se vor declansa si miscari de propulsie prin care condilii articulari impreuna cu meniscul se vor plasa pe panta tuberculului articular, iar punctul interincisival ne va descrie traiectoria II. 39. Micrile mandibulare n plan transversal i ce este caracteristic pentru hemiarcada de balans i cea activ, indicai valorile unghilor treaectoriei transversale articulare i incisivale.

Miscarile de lateralitate ale mandibulei, ca si cele de propulsie se caracterizeaza printr-o combinare a miscarii de coborire la contractia unilaterala a muschilor pterigoidieni externi si coboritori. Din partea unde a avut loc contractia muschilor, datorita lateralitatii mandibulei, intre dintii laterali se creeaza un contact intercuspidian omogen: cuspizii vestibulari ai dintilor superiori vin in ocluzie cu cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori, iar cei palatinali ai dintilor superiori cu cei lingual ai dintilor inferiori. Aceasta parte a primit denumirea de hemiarcada dentara active. In ATM,condilul articular se roteste in jurul axei vertical, insa este posibila si o deplasare neinsemnata. In asa pozitie intre dintii hemiarcadelor opuse se poate crea un contact intercuspidian neomogen: cuspizii palatinali ai dintilor superiori vin in ocluzie cu cei vestibulari ai dintilor inferiori. Aceasta parte a primit denumirea de hemiarcada pasiva sau de balansa. In articulatia temporomandibulara respective condilul articular se deplaseaza inainte, in jos inauntru, punctual de plecare incipient fiind din pozitia corespunzatoare ocluziei centrice. Condilul articular se abate din traiectoria sagitala in mijlociu cu 15-17, iar unghiul format intre aceste doua linii imaginare a primit denumirea de unghiul traiectoriei articulare transversal, sau unghiul Bennett, dupa numele autorului care l-a descries, iar calea pe care o parcurge condilul articular - traiectoria articulara transversala.In miscarile de lateralitate, care au loc la actul de masticatie, dintii inferiori alternative se deplaseaza spre dreapta sis pre stinga, descriind curbe care se intretaie sub diferite unghiuri. Cit mai departe se gaseste dintele de condilul articular, cu atit mai obtuz este unghiul. In zona incisivilor acest unghi atinge 100-110 si poarta denumirea de unghiul traiectoriei incisive transversale.

40. Actul de masticaie. Enumerai 4 faze ale actului de masticaie dup Gysi.

La masticatie mandibula indeplineste un ciclu de miscari care de catre Gysi au fost impartite in 4 faze. Fiecare faza incepe din pozitia arcadelor dentare in ocluzia centrica denumita faza O. Prima faza corespunde miscarii de deschidere a gurii si de propulsie a mandibulei. Faza a doua corespunde miscarii de lateralitate. Faza a treia corespunde miscarii de inchidere a cavitatii bucale cind pe hemiarcada active se produce un contact omogen dintre cuspizi, iar pe hemiarcada de balans (pasiva)-un contact neomogen. Faza a patra corespunde miscarii de alunecare, cind arcada dentara aluneca pe cea superioara revenind inpozitia punctului de plecare- ocluzia centrica, savirsind astfel un ciclu de miscari. De mentionat ca daca pe hemiarcada activa totdeauna avem un contact omogen intre cuspizii dintilor respective, apoi pe hemiarcada de balans poate aparea si un spatiu de inocluzie. Aceste varietati de raport interdentare de pe hemiarcada de balans depind de gradul de supraacoperire frontala si de pronuntare a curbelor ocluzale transversal (curba Monson si Wilson).41. Definiie Tehnica dentar i Biomaterialele . Cerinele medico-biologice ctre materialele de construire i indicai clasificarea lor. Tehnica dentaraeste o meserie a crei sarcin este s produc toate tipurile de proteze, coroane dentare, puni, proteze pariale i totale, precum i inserii, aparate ortodontice i piese pentru fractura de maxilar sau gutiere de protectie pentru anumite sporturi.Biomaterial -orice entitate materiala care poate fi utilizata in contact, endogen sau exogen, cu tesut animal viu, in scop de regenerare, inlocuire, terapeutic, de diagnostic sau monitorizare a acestuia. Biomaterialul trebuie sa fie:BiocompatibilNontrombogenic (daca intra in contact cu sangele);Prelucrabil, Sterilizabil

Clasificareabiomaterialelorse poate face dupa mai multe criterii:1.In functie de natura tesutului la a carui refacere contribuie:- Pentru tesuturi tari: oase, dinti, cartilagii- Pentru tesuturi moi: piele artificiala, vase de singe, ficat, ochi, inima, ligamente2. Dupa forma de prezentare a biomaterialului- fluide injectabile- capsule- filme poroase- filme fibroase- placi compacte- tuburi- fire-fibre-geluri-micro si nanoparticule3. Dupa natura chimica a materialului:BiomaterialepolimericeBiomaterialemetaliceBiomaterialeceramiceBiomaterialecompozite4. Dupa comportarea in mediu biologic- resorbabile- partial resorbabile-neresorbabilePOLIMER, sau Macromoleculagreaca: poli - mult,meros - parteMolecule mari, cu greutate moleculara > 104Polimeri - in functie de natura elementelor:- organici [-CH2-CH2-]n poli(etilena)- anorganici [-N=P(X)2-]n poli(fosfazene)- micsti (elementorganici)Polimeri - in functie de origine:- naturali (biopolimeri);- sintetici- artificiali

42. Caracteristica aliajelor nobile utilizate n protetica dentar, componena titlului 900 i 750 cu platin al aliajului aurului i destinaia. Cu ci carai este egal titlul 900.Proprietile aliajelordentare nobile:1.nstare topit suntf fluide, curguorntipare, cu o grosime de 0,25-0,30mm, intrnd ntoate detaliile i realiznd piese metalice fsubiri2.Permitobinereaunor turnturi de fmareprecizie3.Coeficientuldecontracie1-1,2% e compensate de coef de dilataie al masei de ambalat4. Rezist la coroziune, fiind binetolerate n cavitatea bucal (Aumrete R aliajului la coroziune)5. Dac se modific structuraaliajuluise pot obine variaiiale proprietilormecanice:ex. Pt mrete R larupere a6. Suntuor de prelucratn laboratorAliajele nobile folosite in tehnica metalo-ceramica au, in general, culoarea alb-cenusie, datorita procentului ridicat de platina si paladiu. Platina este adaugata in procent mare deoarece creste duritatea si reduce coeficientul de dilatare termica a aliaului.Aliajul cu titlul 900Utilizare: confectionarea coroanelor si a unor parti de proteze.Compozitia: Au 90%Ag 4%Cu 6%Temperatura de topire 1063 Cu ii confera duritate mecanica, intesifica culoarea aliajului; e plastic, fluid, viscos in timpul topirii, ceea ce permite usor de al modela, se supune stantarii, laminarii si altor procese tehnologice. Aliajul e putin dur, de aceea se supune abraziunii.Forma de producer: discuri cu diametrul de 18, 20, 23, 25 mm si blocuri a cite 5 gAliajul Au cu titlul 750 utilizare la confectionarea protezelor scheletateComponent: Au 75 % Cu 8% Ag 8 % Pt 9%Aliajul e foarte elastic, aceasta proprietate se datoreaza adaugarii platinei si maririi cantitatii de Cu.Acest aliaj serveste si pentru lipire cind in el se adauga 5-20 % Cd.Un carategal 24/1000>>> aurul cu titlul 900 are 21,6 carate.43. Caracteristica aliajelor seminobile. Componena. Aliajele seminobile (cuargint i metale preioase)Au un pre de cost mai sczut dect alalijelor nobile Age n proporie de 65% iconfer aliajuluiR mecanic, ductilitate,maleabilitate

Pde un elem nobil care protejeaz aliajul deaciunea duntoare a S la t*cav.bucale

Pdnnobileaz aliajul,Ptcrete R la rupere

Proprietile aliajelorseminobile:1. Culoare alb-argintie dac procentul deAu e mai mic de 5% (Paliag) sau alb-gri(Palidor) dac procentul de Au e ntre5-10%2. Rezistente la coroziune3.Rezisten ncav.bucal lacoroziune,abraziune, deformare4.Permitprelucrarea la cald i larece5.coef. de contraciee compensatdemasele de ambalat6. Curg mai greu ntipare, necesitndtipare mai groase7. Suntsensibilela aciunea sulfuluincav buc (igiendefectuoas), colorndu-se suprafaa lucrrii protetice n brun8.Dacn compoziia aliajuluiajungeS(de ex.mas de ambalat cu S (cu sulfatde Ca) aliajul va fi friabil9.Greutate specific maimic (lucrriprotetice mai uoare)10.Pre de costmaisczutdectaliajele de Au

Aliaj Pd 250 Pd 24,5%Ag 75.1%Au, Cu, ZnFabricate in forma de discuri cu d = 18, 25 mmAliaj Pd 150 Pd 14,5%Ag 84,1 %Se produce in forma de placute cu grosimea 0,25 0, 32 mm44. Caracteristica aliajelor crom-cobalt i crom-nichel, i destinaia lor. Aceste aliaje sunt inoxidabile si se aseamana la exterior cu oteluri inoxidabile, insa nu intra in categoria lor, fiindca nu contin sau pot contine Fe pina la 1.5 %Aliajele tip crom-cobalt pot contine aproximativ 60 % Co si 30% Cr, precum si diferiti componenti: Mo, Al, W, Si, Ru, Ga etc.Aliajele crom-nichel contin aproximativ 69-81% Ni si 12% Cr cu adaosuri de Mo, Al, Si, Be, Cu, Mn, Co, Ti, TA, Ga, P, Sn.45.Proprietile biomaterialelor utilizate n protetica dentar.Fiecare material trebuie sa posede proprietati:-mecanice-fizice-chimice-tehnologice individualeProprietati mecanice- e capacitatea materialului de a opune rezistenta fortei ce actioneaza asupra lui. Ele includ: Rezistenta-proprietatea de a rezista la fortele ce actioneaza din exterior Durabilitate- proprietatea de a se opune patrunderii altui material in el Elasticitatea- proprietatea de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii forteiViscozitatea- proprietatea de a rezista la lovituri Plasticitatea- proprietatea de a capata forme noi la actiunea diverselor forte Fragilitatea- proprietatea de a se farimita la actiunea unei forteProprietati fizice- includ temperatura de topire si de fierbere, conductibilitatea termica si electrica, culoare, luciu, efecte optice, coeficienti de dilatare si contractie termica etc.Proprietati chimice depend de compozitia chimica, structura retelei cristaline, rezistenta la coroziune si diferiti agenti chimici, gradul d eoxidare etc.Proprietatile tehnologice include calitatile materialului ce permit utilizarea acestuia in procese tehnologice Modificarile dimensionale- pot avea loc la temperatura de topire cind materialul devine malebil si poate fi modelat ; in cazul unor accidente la transportarea sau turnarea modelului ; la incalzire dimensiunile materialului pot cresteProprietati electrice- ca de exemplu in cazul galvanismului bucal. Proteza fiind confectionata dintr-un aliaj de metale , metalele interactioneaza in mediul salivei si apare curent electric, senzatie de arsura, durere. Absorbtia/adsorbtia- saliva si alte fluide orale pot cauza degradarea straturilor superficiale ale materialelor dentare si patrunderea ei in structura materialului46.Cerinele medico-biologice ctre biomaterialele utilizate n protetica dentar.Proprietile pe care trebuie s le posede masele utilizate n scopuri dentare-Capacitate bun de modelare-Interval de vitrificare larg pentru o bun stabilitate la ardere-Temperatur sczut la vitrificare-Contracie mic la uscare i ardere-Rezisten la ocuri termice i temperaturi de 5-60-Densitate mare-Lipsa absorbiei de ap-Capacitate de lustruire i lefuire-Rezisten la atacuri chimice, n special acide-Rezisten la traciune, presiune, ndoire sau rupere47.Cerinele ctre aliajele de lipire.Indicai componena celor pentu lipirea pieselor protetice din aliajele aurului i a celor din aliajele crom-nichel.Cerintele catre aliajele de lipire: Proprietatile fizico-mecanice ale aliajelor de topit sa fie asemanatoarecu cele ale aliajelor care se lipesc; sa aiba temperature de topire mai mica cu 50-100gr.C decit cea a liajelor care se supun lipirii; sa posede calitati anticorozive in conditiile cavitatii bucale; sa aiba un interval de topire scurt; sa posede o fluiditate buna; sa formeze lipituri dure( fara por