UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINTE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE,MARKETING ȘI TURISM

Lucru individual la disciplina Teoria economică

Tema :Antreprenoriatul și rolul lui economic

A executat : Constantinov Anastasia,grupa MK 1402 Coordonator :Bradu Margareta-lector superior

Chișinău,2014

Cuprins:

Introducere………………………………….3

Capitolul 1: Abordări teoretice despre antreprenoriat……….4

Capitolul 2: Analiza activității de antreprenoriat în Republica Moldova..............6

Capitolul 3: Problemele și soluțiile privind activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova.....................

Concluzii și recomandări privind antreprenoriatul în Republica Moldova.........................9

Bibliografie....................................10

Introducere

Actualitatea temei : În lucrarea mea abordez tema dată,deoarece aceasta reprezintă una

dintre cela mai dezbătute teme atît in cadrul Uniunii Europene,cat și în întreaga

lume.Comunități,orașe,regiuni și națiuni încep să considere antreprenoriatul un motor al

dezvoltării economice,al creșterii numărului de locuri de muncă și al competitivității firmelor.

Fiind un concept multidisciplinar, studierea antreprenoriatului contemporan necesită

cunoaşterea diversităţii teoriilor referitoare la acesta. După parerea mea,a fi un întreprinzător

nu este un lucru chiar atat de ușor.Această meserie necesită rabdare si competență.Ea

îndeplinește diverse misiuni printre care și cea de asigurare a bunăstării întregii

societăți,producand diverse bunuri,prestînd servicii.

Importanța temei: Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare, şi ca atare

stimulează creşterea productivităţii şi a competitivităţii economice.Antreprenoriatul este

strâns legat de cunoştinţe şi flexibilitate, doi factori care au câştigat o nouă semnificaţie ca

sursă a competitivităţii într-o economie mondială din ce în ce mai globalizată.Acesta poate fi

considerat o putere ce gestionează dezvoltarea economiei,îndeosebi a relațiilor de piață. El nu

mai este un concept abstract. Există cerere şi interes din ce în ce mai mare pentru

plasarea“antreprenoriatului” (creare de noi afaceri) ca elemente cheie în procesul de

dezvoltare şi revitalizare a zonelor mai puţin dezvoltate din Europa (cum ar fi Republica

Moldova). Mai mult, creşterea gradului de conştientizare, în ultimul deceniu, a importanţei

întreprinderilor nou-create şi a celor mijlocii şi mici (IMM-uri) în cadrul dezvoltării

economice, a determinat multe administraţii publice, formate din membri ale tuturor

formaţiunilor politice, să creeze politici care să favorizeze şi să stimuleze crearea de noi

firme.

Scopul: Am urmărit scopul de a analiza fenomenul de antreprenoriat si abordarea lui la un

exemplu concret si anume Republica Moldova,de a identifica și a analiza ariile problematice

ce necesită soluționare,precum si propunerea unor căi alternative ce vor asigura dezvoltatea

activității de antreprenoriat.

Metodologia: Pe parcursul cercetării am utilizat diverse metode precum metoda

istorica,astfel analizand evolutia istorică a antreprenoriatului si al activității de

întreprinzător.Metoda abstracției științifice,incercand într-un fel sa ajung la esența acestui

fenomen și să scap de trăsăturile și ideile mai puțin importante,cat și metoda logică prin

intermediul căreia am reprodus și am structurat această temă doar prin cele mai importante și

esențiale idei.Și nu în ultimul rînd metoda unității dintre analiză și sinteză, prin intermediul

căreia am descompus elementele acestui fenomen,analizîndu-le ,după care schițînd tendințele

dominante.

Structura: lucrarea mea este compusa din cuprins,introducere,2 capitole,concluzii și

propuneri,cat și bibliografie.

Monografii: în această lucrare am folosit urmatoarele monografii: Bugaian

L.”Antreprenoriat.Initierea afacerii”,Editura “Levinta Angela”,Chisinau 2010; Efros Stela

“Dezvoltarea antreprenoriatului constructiv in Republica Moldova”,2014; “Ghid de

dezvoltare antreprenoriala”,Suceava.

Capitolul 1: Abordări teoretice despre antreprenoriat

O trasatură distinctă a economiilor dezvoltate este reprezentata de rolul vital al

antreprenoriatului ca pilon central al creșterii economice. Intreprinzătorii motivați, gata de a-și

asuma riscuri inființează firme noi generatoare de locuri de muncă. În mod particular, progresul

tehnologic rapid continuă să genereze noi afaceri și să ducă la dezvoltarea celor

existente,constituind un factor decisiv pentru adaptarea la noi oportunități pe piață, dobandirea de

noi cunostințe și creșterea productivității.Întreprinderile mici si mijlocii (IMM -uri) domină scena

afacerilor din întreaga lume,reprezentînd 95% din numărul total de companii (OECD, 1997 și

Comisia Europeană, 2003).Mai mult, studiile de profil subliniează importanța IMM-urilor pentru

crearea de locuri de muncă și dezvoltare economică. În plus, IMM-urile conduc la creșterea

compeției pe piață, ceea ce are ca rezultat reducerea prețurilor, imbunătățirea calității produselor,

precum și favorizarea implementării de noi tehnologii la nivelul firmei.

Antreprenoriatul a început să fie recunoscut în timpul monarhului francez Ludovic al XIV care

continua să afirme că „burghezii și meșteșugarii vor deveni artizanii bogăției”. Antreprenoriatul

reprezintă activitatea de fabricare a producției, executare a lucrărilor și prestare a serviciilor,

desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora in mod independent,din proprie inițiative,în numele

lor,pe riscul propriu și sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-și asigura o sursă

permanentă de venituri.Acesta reprezintă “abilitatea de a crea și de a construi ceva practic din

nimic,capacitatea de a sesiza oportunitățile,acolo unde văd alții haos,contradicție și confuzie”.În

Evul Mediu noțiunea de antreprenor avea mai multe sensuri,indicand: persoanele care se ocupau cu

comerțul exterior; organizatorii de parade,spectacole; responsabilii de obiecte

industriale,șantiere.Aceștia nu își asumau niciun risc,ci doar conduceau toate activitățile,utilizînd

resursele financiare,materiale și comerciale care li se alocau.

Ca termen științific,ca subiect de discuție și analiză,noțiunea de antreprenor datează incă din

secolul al XVIII-lea,cand economistul francez Richard Cantillon a asociat asumarea de riscuri în

economie cu antreprenoriatul,formulînd primele teorii cu privire la antreprenoriat.În Anglia,în

aceeași perioadă, Revoluția Industrială era în plină desfășurare,iar antreprenorii jucau un rol

important în transformarea resurselor. Joseph Schumpeter(economist austriac,1934) spunea: În

antreprenoriat există o înțelegere pe care o facem în legătură cu un anumit tip de comportament

care include: 1) inițiative; 2) organizarea și reorganizarea mecanismelor socioeconomice; 3)

acceptarea riscului și a eșecului.

Potrivit legislației Republicii Moldova ( cu privire la antreprenoriat și întreprinderi Nr.845-

XII,din 03.01.1992): Antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producției,executare a

lucrărilor și prestare a serviciilor,desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora in mod

independent,din proprie inițiativă,în numele lor,pe riscul propriu și sub răspunderea lor

patrimoniala în scopul de a-și asigura o sursă permanentă de venituri. De-a lungul timpului mai

multe instituții naționale si internaționale avînd ca principala activitate studierea mediului și al

comportamentului antreprenorial au definit „antreprenorul” astfel: “Un antreprenor este o persoană

care pe baza unor clauze și condiții contractuale,se obligă să presteze in favoarea altei persoane și

organizații diverse lucrari(industriale,de construcții ș.a.) în schimbul unei recompense dinainte

stabilite”. Conform Dicţionarului Juridic “Rubinian.com”,antreprenorul este :

1. Persoana fizică sau juridică care se obligă, pe baza unor clauze şi condiţii contractuale, să

execute diferite lucrări în beneficiul altei persoane sau organizaţii, în schimbul unei sume de bani

dinainte convenite. Sinonim – contractor .

2. Tip de agent economic reprezentativ în economia de piaţă care adoptă un comportament de

esenţă activă şi novatoare, specific sistemelor economice bazate pe concurenţă, risc şi iniţiativă

privată. În această accepţiune, antreprenorul este sinonim cu întreprinzătorul.

Conform ”Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi a Republicii Moldova” :

1. Antreprenor poate fi: orice cetăţean al Republicii Moldova care nu este îngrădit în drepturi, în

modul stabilit de prezenta Lege şi de alte acte legislative; orice cetăţean străin sau apatrid, în

conformitate cu legislaţia în vigoare; un grup de cetăţeni sau de apatrizi (un grup de parteneri) din

care se constituie antreprenorul colectiv; orice persoană juridică sau fizică în conformitate cu

scopurile sale principale şi cu legislaţia. Statul şi autorităţile administraţiei publice locale sînt

antreprenori speciali. Atribuţiile de antreprenor la întreprinderile de stat (municipale) le execută

managerul-şef de întreprindere pe baza contractului încheiat cu acesta.

2. Nu au dreptul de a practica antreprenoriatul şefii şi specialiştii din autorităţi ale administraţiilor

publice, în a căror atribuţie intră hotărîrea problemelor legate de desfăşurarea activităţii de

antreprenoriat sau controlul asupra unei asemenea activităţi.

Pentru a completa lista de informații despre activitatea și calitǎțile care impulsioneazǎ rezultatele

antreprenorilor, s-au întreprins numeroase studii. Concluzia comunǎ a acestora a fost cǎ toți

antreprenorii de succes prezentau urmǎtoarele calitǎți: controlul interior, capacitatea de planificare,

asumarea riscurilor, inovația, folosirea feedback-ului, luarea deciziilor, independența. Aceastǎ listǎ

se aflǎ între-un proces de îmbunǎtǎțire continuǎ prin adǎugarea de noi caracteristici.

În viziunea reprezentanților școlii behavioriste, cea care acordǎ cea mai mare atenție elementelor ce

caracterizeazǎ antreprenorii, principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: inovatori,

lideri, asumatori de riscuri, independenți, creatori, tenaci, energici, originali, optimiști, orientați

spre rezultate, flexibili, materialiști, însǎ un progres remarcabil în ceea ce privește abordarea

conținutului muncii și a caracteristicilor antreprenorului realizeazǎ Jacques Fillon . În unul din

ultimele sale studii el realizeazǎ o abordare integratoare deosebit de interesantǎ și utilǎ a

activitǎților și caracteristicilor specifice antreprenorilor. Alte caracteristici ale antreprenorilor sunt

urmǎtoarele:determinare și perseverențǎ, dorința de a câștiga, cǎutarea feedback-ului, rezolvarea

problemelor persistente, inițiativǎ și responsabilitate, orientare spre oportunitǎți, toleranțǎ pentru

eșec, încredere în sine și optimism, realizarea de viziuni, creativitatea și spiritul de inovație, abilitǎți

manageriale, lucrul în echipǎ, indepepndenţă.

Întreprinzătorul ,pe de altă parte,este o persoană cu inițiativă și cunoștințe care FACE ceva,adica

întreprinde cu un anumit scop(de cele mai multe ori financiar).Există mai multe definiții ce țin de

acest termen printre care: Întreprinzătorul este acea persoană care iniţiază singură sau în asociere

o afacere, asumându-şi riscul de a investi capital şi anumite responsabilităţi de a conduce firma.

De regulă întreprinzătorii dispun de experienţă profesională, dar în prezent majoritatea ignoră

cunoaşterea managerială. Profilul unui întreprinzător este definit de următoarele trăsături:

- Un simţ dezvoltat de independenţă;

- Dorinţa de a-şi asuma o responsabilitate şi de a conduce o afacere ;

- Capacitatea crescută la efort intens şi de durată;

- Preferinţa pentru afaceri cu grad mediu de risc;

- Reacţie rapidă, decizii prompte în activitatea curentă ;

- Organizare eficientă a timpului de muncă.

Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului:

-structura populației și dinamica ei în viitor;

-nivelul invățămîntului antreprenorial și general;

-atitudinea societății față de antreprenori si antreprenoriat;

-posibilitatea de a obține beneficii personale;

-esența unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri și spre asumarea unor riscuri;

-politica statului în domeniul susținerii antreprenoriatului(susținerea financiara).

Capitolul 2: Analiza activității de antreprenoriat în Republica

Moldova

În condiţiile relaţiilor economice de piaţă, elementul activ al dezvoltării antreprenoriatului

constructiv devine antreprenorul, întruchipând în sine calităţile cele mai bune caracteristice

acestui fenomen economico-managerial complex. Primele fenomene antreprenoriale au

aparut la sf.anilor 80 sec. trecut odata cu aparitia primelor cooperative,care au demonstrat

avantajele unei noi economii,in care accentual se pune pe initiativa particulara.Totusi despre

dezvoltarea micului business in R.M se poate vorbi numai din 1994 , cind a fost adoptata

“Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business”.In prezent in R.M avem

39000 de IMM(2007),iar in medie pe tara, intr-o intreprindere mica activeaza in jurul a 8

persoane.In rindul celor ce functioneaza ,principala activitate este comertul,pe al 2-lea loc-

intreprinderile prestatoare de servicii..Un interes deosebit prezinta numarul mediu de

intreprinderi mici la 1000 de locuitori,care caracterizeaza spiritul antreprenorial.In ‘93

indicatorul in cauza constituia 4 intreprinderi la 1000 de loc. In prezent el s-a amplificat de 4

ori fiind egal cu 17 intreprinderi. Biroul Naţional de Statistică relatează că, în anul 2013

numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (în continuare ÎMM) a constituit 50,9 mii

întreprinderi, sau cu 1,5 mii întreprinderi (cu 3%) mai mult faţă de anul 2012. Sectorul ÎMM

reprezintă circa 97,4% din numărul total de întreprinderi. Evoluţia numărului ÎMM în anii

2009-2013 se prezintă astfel:

Fig. 1.2 Evoluţia numărului ÎMM în Moldova : 2009-2013

sursa: statistica.md

În Republica Moldova criteriul de bază la definirea unei întreprinderi mici sau mijlocii il

constituie numarul angajatilor.Este considerata intreprindere micro agentul economic ce

corespunde urmatoarelor criterii: numarul mediu anual de salariati nu mai mult de 9

persoane,suma anuala a veniturilor obtinute din vinzari sa fie cel mult 3 milioane lei.O

intreprindere este considerata mica atunci cand are cel mult 49 angajati,iar veniturile obtinute

din vinzari constituie cel mult 25 milioane lei.Intreprinderile mijlocii sunt cele ce au cel mult

249 angajati,iar veniturile nu depasesc 50 milioane lei,iar valoarea totala anuala de bilant a

activelor nu este mai mare de 50 milioane lei.Aceste intreprinderi,la rindul lor duc la existenta

unui numar tot mai mare de proprietari,ce-si asigura desinestatator un trai cat mai

decent,ajutind la randul lor si alti oameni sa ajunga la scopul propus. Microîntreprinderile

relativ mai des activează în mediul urban, unde ponderea lor este de 72,6% (în mediul rural –

66,3%). Întreprinderile de dimensiuni mai mari, de cele mai dese ori, sunt amplasate în

mediul rural. Deosebiri în mediul de amplasare a întreprinderilor se atestă, în special, în

cadrul a două grupe: întreprinderi mijlocii şi întreprinderi mari. Cota întreprinderilor mijlocii

în mediul rural este de 1,9 ori mai mare decît în mediul urban, iar cota întreprinderilor mari –

de 1,4 ori. Cele mai numeroase întreprinderi conform Biroului Național de Statistica sunt

micro-întreprinderile.

Numarul ÎMM în anul 2012 pe forme de proprietate:

Forme de

proprietate

ÎMM-total întreprinderi

mijlocii

întreprinderi

mici

întreprinderi

micro

Total ÎMM 49,4 1,5 9,6 38,3

În Republica Moldova, sectorul ÎMM a apărut ca urmare a reformelor structurale efectuate

în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă, pe la sfârşitul anilor '80, ceea

ce este caracteristic şi pentru majoritatea statelor în curs de dezvoltare. Pe parcursul anilor,

sectorul ÎMM din Moldova a atins un nivel de dezvoltare, chiar dacă în acelaş timp se

confruntă cu numeroase probleme de ordin financiar, al instabilităţii legislaţiei, birocraţiei

excesive şi altele. Sectorul ÎMM are un rol important în asigurarea dezvoltării economice,

stabilităţii ei,creşterii mobilităţii şi adaptabilităţii economiei naţionale la condiţiile

schimbătoare de ordin intern şi extern. El reprezintă un factor de diversificare a economiei.

Prezenţa unui sector ÎMM bine dezvoltat în cadrul economiei este deosebit de important în

condiţiile reformării structurale a economiei şi creşterii şomajului, fenomene ce însoţesc acest

proces. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic, sectorul ÎMM este considerat

promotor al dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă, el demonstrează o

dezvoltare accelerat.

Capitolul 3: Problemele și soluțiile privind activitatea de

antreprenoriat în Republica Moldova

Una din problemele cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii în activitatea

transfrontalieră ține de cunoașterea insuficientă a oportunităților oferite și a reglementărilor în

materie de afaceri transfrontaliere. Barierele lingvistice, diferențele legislative și de

reglementare, accesul limitat la finanțări, precum și lipsa de cunoaștere a altor piețe sînt,

conform întreprinzătorilor, principalele motive pentru care mai multe întreprinderi mici și

mijlocii nu-și extind activitatea în străinătate. În acest sens, este necesară înființarea unei

rețele vaste de prestatori de servicii de consiliere. Întreprinderile mici deseori se ciocnesc cu

greutăți în perioada demarajului și creșterii extensive. Firma trebuie să procure spațiu și utilaj,

să creeze rețeaua comercială proprie și sistemul de deservire a clienților. Pentru o afacere

mică, o importanță deosebită îl are ajutorul financiar extern, serviciile de identificare a

partenerilor și de stabilire a relațiilor, precum și asigurarea echilibrului necesar între datorii și

capitalul statutar.În 2006 Republica Moldova a aprobat Legea privind susținerea sectorului

întreprinderilor mici și mijlocii, care prevede direcțiile susținerii de stat a IMM-urilor,

subiectele și obiectele susținerii, fondurile specializate, strategiile de stat etc.Susținerea de

către stat a întreprinderilor mici și mijlocii se efectuează diferențiat, în funcție de genul de

activitate, de perioada de funcționare și de numărul agenților economici, cu utilizarea diferitor

forme și metode de susținere și surse de finanțare.O alta problema este ca astăzi este dificil

de nominalizat un număr mare de antreprenori competenţi, care ar putea activa productiv în

condiţiile precare ale economiei actuale. Reprezentanţii birocraţiei, care se mai păstrează şi

azi, conducătorii întreprinderilor de stat care au mai rămas, precum şi unii muncitori care

încearcă să conserveze condiţiile vechi,pentru a obţine venituri nemuncite, sunt cointeresaţi în

păstrarea tendinţelor de egalizare. De exemplu, un şofer care foloseşte automobilul de stat în

scopuri personale, vânzătorul continuând să se îmbogăţească pe contul cumpărătorului, cel

care ia mită în virtutea postului pe care îl ocupă. Pe toţi aceştia continuă să-i unească dorinţa

de a câştiga fără a munci. Toate aceste tendinţe formează un mediu nou social care dă naştere

unui gen nou de antreprenoriat parazit sau constrâns ce se dezvoltă mai mult în mediul

tenebru, care va împiedica semnificativ dezvoltarea antreprenoriatului în Republica Moldova.

Chiar şi cei mai prosperi antreprenori sunt nevoiţi astăzi să facă multe cheltuieli pentru

păstrarea economică a bunurilor sale, a firmei şi a sa personală. Aceasta, la rândul său, dă

naştere la acţiuni forţate în economie.Ieşirea din această situaţie este văzută în acumularea

nemijlocită a capacităţilor economice pozitive, în perfectarea sistemului de educare a

antreprenorului constructiv, care ar influenţa benefic asupra dezvoltării producţiei autohtone

şi formării unor relaţii economice de piaţă dezvoltate. Este nevoie ca antreprenorii să

demonstreze capacitatea de a identifica oportunităţi pentru activităţi personale, profesionale şi

de afaceri, care cuprind o panoramă a problematicii ce reliefează contextul în care oamenii

trăiesc şi lucrează, care evidenţiază o cunoaştere bună a mersului economiei, a oportunităţilor

şi provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o întreprindere.

Întreprinzătorii din Republica Moldova conform unui sondaj organizat de Asociația

Antreprenorilor și Angajatorilor din Moldova din 2013,au menționat că impozitele reprezintă

pentru afacerea lor o problemă dificilă.Pe locul doi se plasează lipsa specialiștilor și

concurența.care pentru multe afaceri mici reprezinta o problema mare.Legislația

imperfectă,corupția și instabilitatea politica sunt principalele probleme cu care se confrunta

investitorii din Republica Moldova,arata de asemenea un alt sondaj tot de această

asociație.Participanții la sondaj au scos în evidență de asemenea și povara fiscală

exagerată,accesul la credite și instabilitatea politică.Pe de altă parte managerii companiilor

consideră că lipsa muncitorilor calificați este de fapt marea problema pentru dezvoltarea unui

business.La sondaj au participat aproape 600 de antreprenori din

Chișinău,Bălți,Drochia,Edineț,Soroca și Criuleni.

Principalele dificultăţi în activitatea întreprinderilor în 2008, repartizarea pe medii de amplasare, % *

Antreprenoriatul în

Republica Moldova

nu are cu adevărat

parte de succes din

cauza lipsei de capital

social,atitudinii față de

Total Urban Rural

Lipsa surselor financiare

74,1 72,5 81,3

Lipsa tehnologiilor moderne

6,0 5,4 8,7

Accesul limitat la credite

12,0 11,6 13,8

Lipsa materiei prime

3,7 3,2 6,1

Lipsa personalului calificat

11,8 12,3 9,6

Politica de impozitare nefavorabila

18,2 18,3 17,8

risc,lipsei de încurajare din partea statului.În acest sens susținerea antreprenoriatului se poate

face prin:

-Susținerea ÎMM-urilor care vin cu idei inovatoare prin programe de educare managerială;

-Reducerea obstacolelor birocratice în înființarea și funcționarea ÎMM-urilor;

-Încurajarea înființării de întreprinderi,crearea locurilor de muncă,prin reducerea impozitelor

și taxelor.

Astfel,guvernele ar putea introduce politici specifice pentru a putea imbunătăți abilitățile

individuale prin procesul antreprenorial.Aceste politici ar trebui sa se adreseze sistemului

educațional,prin programe de pregatire cît și asistență tehnică.Este necesară o implicare mult

mai activă a universităților pentru cresterea cunoștințelor studenților legate de antreprenoriat

și afaceri.Programele de pregătire ar trebui să stimuleze interacțiunea între firmele deja

existente și persoanele particulare pentru a face ca potențialii întreprinzători să capete

experiența ce poate fi vitală pentru dezvoltarea mai multor întreprinderi de succes.

In RM a fost elaborate si aprobata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business

1994, precum si un sir de alte legi si acte normative (ex: Legea cu privire la antreprenoriat si

intreprinderi 1992; Legea cu privire la vinzari de marfuri 1994; Legea cu privire la comertul

interior 1996 etc.). Sustinerea de catre stat a afacerilor mici din Moldova prevede: a)

sustinerea financiara; b) sustinerea fiscal; c) asigurarea unui cadru legislative-instutional

corespunzator .

Eu cred și sunt convinsă că în Republica Moldova sunt mulți întreprinzători ce au

oportunități semnificative pe care trebuie să le realizeze,iar drept soluție ar servi

implementarea statelor dezvoltate drept model,politicile acestor state dezvoltate,cat și

susținerea din partea statului Republicii Moldova.

Concluzii și recomandări privind Antreprenoriatul în Republica Moldova

Studierea antreprenoriatului reprezintă o cerință de bază pentru cei care doresc să se lanseze

în afaceri. Orice antreprenor care alege să-și desfășoare o activitate economică, are ca scop

obținerea unui profit, iar în același timp mulțumirea clienților, satisfacerea nevoilor existente

pe piață și creșterea economiei naționale. Antreprenoriatul este un sector foarte important al

economiei și contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea pe termen lung a economiei.

Anume prin activitățile de antreprenoriat se atrag diverse investiții, inclusiv și din străinătate,

ceea ce duce la îmbunătățirea necontenită a relațiilor cu partenerii externi, pentru obținerea

unei poziții cât mai dominante pe piața internațională.Antreprenoriatul este o sursă a bugetului

statului. Impozitele pe venit plătite de către fiecare antreprenor în parte pentru desfășurarea

activității economice, sunt principalele surse de acumulare a bugetului unui stat. În același

timp, antreprenorii oferă locuri de muncă, iar acest lucru, din nou vine să ajute statul, la

colectarea impozitelor direct de la persoanele fizice, adică de la angajați.Prin activitățile de

antreprenoriat se contribuie direct la dezvoltarea tehnologiilor inovatoare. Foarte mulți

antreprenori investesc sume enorme de bani pentru progresarea tehnologiei, științei și pentru

diferite descoperiri. Astfel, prin progresul tehnico-științific, orice stat avansează pe plan

internațional, iar economia se dezvoltă în ritm accelerat, evident, dacă se investește în

direcțiile profitabile și de perspectivă.Antreprenoriatul are un rol social bine definit prin

angajarea personalului, începând de la tineri și finisând în unele situații chiar cu pensionarii.

În acest mod, antreprenoriatul vine să reducă rata șomajului, prin angajarea persoanelor apte

de muncă, cu scopul de a le oferi un salariu stabil, în schimbul muncii efectuate de către

acestea în cadrul întreprinderii.Activitatea antreprenorilor are un impact puternic asupra lumii

deoarece, chiar dacă nu ei sunt cei care inventează lucruri noi, pană la urmă ei sunt cei care

fac ca lucrurile să se miste si lumea să progreseze. Ei sunt cei care introduc noi tehnologii,

promovează noi produse, stimulează descoperirea de noi resurse si mobilizează capitalul. In

plus antreprenorii sunt cei care asigură un loc de muncă pentru cea mai mare parte a

populatiei globului.În Republica Moldova cum am mai menționat activitatea de antreprenoriat

nu este cu adevarat una de succes și de aceia are nevoie de sprijin din partea statului și nu

doar.Statul trebuie sa sprijine atît crearea cît și desființarea de firme,rolul statului în

antreprenoriat fiind pe larg dezbatut în literatura de specialitate și implementat prin politici

specifice de la o țară la alta.În Republica Moldova s-a implimentat dupa cum știm Hotararea

privind programul de stat de susținere a antreprenoriatului și micului business. Acest

program stabileşte principalele premise de dezvoltare, principiile, direcţiile şi măsurile de

susţinere de către stat a antreprenoriatului, indiferent de tipul de proprietate şi forma de

gospodărire ale acestuia. Politica Guvernului Republicii Moldova de susţinere a

antreprenoriatului, în special a micului business, este orientată spre:crearea premiselor de

dezvoltare a antreprenoriatului, determinarea principiilor şi direcţiilor de susţinere a acestuia

de către stat;crearea cadrului legislativ necesar pentru susţinerea activităţii

antreprenoriale;elaborarea şi aplicarea mecanismului de susţinere economică  a

întreprinderilor, care include sistemul  fiscal, creditar şi de asigurare tehnico-materială,

promovarea unei politici optime în domeniul amortizării.

Bibliografie:

Bugaian L.”Antreprenoriat.Inițierea afacerii”,Editura “Levinta Angela”,Chisinau 2010

Efros Stela “Dezvoltarea antreprenoriatului constructiv în Republica Moldova”,2014

Liviu Marian “Antreprenoriat” ,Tirgu Mureș,2011

“Ghid de dezvoltare antreprenorială”,Suceava

Catișev Elena,Jumiga Diana”Ghidul antreprenorului”,CONTACT, 2012

Drucker P.”Inovația și sistemul antreprenorial”,1985

Site:

http://www.antreprenor.su

http://www.cnna.md

http://www.lex.justice.md

http://www.antreprenoriat.upm.ro

http://www.entrepreneur.com

http://www.emanageri.wordpress.com

http://www.seap.usv.ro

http://www.statistica.md