Raspunsuri la examen stom ter anul 3

7/25/2019 Raspunsuri la examen stom ter anul 3

1/22

7.La trecere pulpei din stare normala in stare de pulpita distingem 3 etape:*modificari functionale:se observa devieri doar prin metodele biochimice si histochimice.Diminuarea activitatiienzimelor respiratorii,sporirea activitatii fosforilazei active*modificari morfologice:restructurarea tuturor componentelor pulpei:schimbarea proteinogenezei,metabolismultranscapilar,fagocitoza.Sporirea nr de macrofagi,plasmocite,granulocite neitrofile.*inflamatia propriu-zisa

11. Electroodontometria. Rolul ei n practica stomatologic.Electrodontometria : ne formeaza o imagine mai ampla privind starea pulpei si tesuturilor amfodontale, plicarea

curentului electric se bazeaza ca orice tesut viu se caracterizeaza prin e!citabilitati Se constata ca orice processpatogen micsoreaza e!citabilitatea pulpei, Dintii sanatosi reactioneaza la curenti "-# amper

"$-%$ ne spune despre un process in pulpa. De la #$ in sus denota o necroza a pulpei coranariene. &ai mult de '$$necroza radiculara. (eriodontiul reactioneaza normal la '$$-"$$ mmaperi, mai mult de "$$ schimbari morfologicebrutale. )e auta la depistarea raspindiri procesului inflamator stadiile de dezvoltare a cariei pulpitei ..

12. Caria dentaraeste un process pathologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in cadrul caruia are locdeminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa +&S sefolosesc 3 indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie si sporireintensitatii sau morbeditatea

ndicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii plombati sau e!tirpati, nrmediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,,, (lombati /(0 si e!tirpate /E0 suma lor e desemnata caindecele (E la copii se adauga si /cp0 caria dintilor deciduali, si p: plomabati.

Leziunile carioase : rcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara.

14. Rolul microflorei n dezvoltarea cariei dentare.1olul microorganismelor in formarea si aparitia cariei dentare o serie de microorganism mai ales streptococii,conditioneaza procesele de deminiralizare in e!perienta.

Lactobacilii : microorgan gram positive, care produc acid si manifestari acidorezistenta. La pacienti cu carie multiplasaliva contine lactobacilli marit.2ot odata se remarca numarul lor redus in placa dentinara.

Streptococii : coci gram pozitivi, din speciile cariogene fac parte Str.&utans ,Str. Sanguis. Str.Salivarius. .. Str.&utans $-4$5 numarul total de microorganism.

15. Aprecierea gradului de rspndire !i afectare a din"ilor de carie.aria dentara este un process pathologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in cadrul caruia are locdeminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa +&S sefolosesc 3 indicii principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin carie si sporireintensitatii sau morbeditatea

ndicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae adresate cu dintii plombati sau e!tirpati, nrmediu de dinti afectati de carie si complicatiile ei ,,,, (lombati /(0 si e!tirpate /E0 suma lor e desemnata caindecele (E la copii se adauga si /cp0 caria dintilor deciduali, si p: plomabati.

Leziunile carioase : rcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, , de e!emplu la molar premolari

zonele de predilectie sunt sup masticatorii, si orificiile oarbe, locul doi sunt suprafetel de contact, si locul treisuprafetele ugale.

1#. $ermea%ilitatea superioara smal6ul favorizeaz7 efectuarea schimburilor metabolice cu 6esuturile8nvecinate dar, 8n acela9i timp favorizeaz7 9i o invazie rapid7 a bacteriilor incriminate de apari6ia procesuluicarios.ariile apar datorit7 atacurilor acide repetate, cnd saliva nu reu e te s7 restabileasc7 echilibrul.

17. &a%loul clinic' diagnosticul diferen"ial !i tratamentul cariei n stadiu de macul.a0. cuta ; pata alba cretoasa cu pierderea luciului natural , senzatii dolore , sondarea nedureroasab0. ronica ; fara acuze, modificare in culoaee ; pete negre, brun-inchis, suprafata dura, sondareanedureroasa.(rima faza a cariei este data de o zona alba, mata pe suprafata dintelui


2/22

- obturatie daca cavitatea este prezenta -+bturatiaeste un material care acopera cavitatea si restaureazadintele pana la forma initiala dupa ce medicul stomatolog a inlaturat procesul carios.>n primele stadii ale cariei, dentistul aplic7 fluorpe zona afectat7, ceea ce aut7 la stoparea cariei i laremineralizarea dintelui. >ns7 pentru ca problema s7 nu evolueze este necesar7 men inerea unei igiene stricte,folosind o past7 de din i cu fluor.

Diagnosticul diferential :fluoroza si leziunile congenital ale dintilordiscromie dentara

hipoplazia si hiperplazia1(.&erapia cariei prin metoda remineralizant.2ratamentul cariei incipiente include terapia de remineralizare, care este mai eficienta in perioada de formare dentara.Esenta terapiei de remineralizare consta in compensarea elementelor minerale pierdute in urma demineralizarii.(rincipala conditie a terapiei de remineralizare este pastrarea integritatii matricei organice a smaltului.

nainte de realizarea terapiei de remineralizare trebuie inlaturate depunerile dentare, iar dintii supusi tratamentului -izolati si uscati.(entru remineralizare sunt indicate fluoruri /sol. fluorura de sodiu '-"5 0, aminofluoruri /sol. ?luoramini '50 lacuri cufluor /fluorlac ?luor-(rotector0 preparatele de calciu /sol. gluconat de calciu '$50(entru marirea eficientei terapiei de remineralizare se recomanda: prelucrarea smaltului cu solutii diluate de aciziinaintea aplicarii preparatelor remineralizante micsorarea p@-lui solutiei de remineralizare /micsorarea concentratiei

solutiei remineralizante mareste schimbul de ioni in cristalele de hidro!iapatite0 marirea temperaturii solutiei /ridicareatemperaturii cu 'A sporeste precipitarea mineralelor cu '50 electroforeza /amplifica schimbul de ioni0.Durata curei de remineralizare este in functie de evolutia clinica a focarului de demineralizare. n cazul evolutiei lentea demineralizarii sunt suficiente '$ sedinte, iar in caz de evolutie rapida - mai mult de '$ sedinte.&onitorizarea terapiei de remineralizare se realizeaza prin metode clinice /disparitia maculei carioase, aparitiastralucirii suprafetei dentare0 si, de asemenea, cu metode paraclinice /colorimetrica: cu albastru de metilen '50.

laserul heliu-neon, care poate amplifica actiunea preparatelor cariostatice, micsora solubilitatea si permeabilitateasmaltului, mari densitatea stratului superficial al smaltului, activa sistemele enzimatice ale pulpei etc. 1azele laseruluisunt orientate intre ecuator si coletul dintelui timp de "-3 sec, pe suprafetele orala si vestibulara consecutiv. Durataunei cure constituie #$-4$ sec. La gradul de activitate a cariei sunt indicate B sedinte /zilnic0, la gradul - " cure acate '$ sedinte, iar la gradul - 3 cure a cate '$ sedinte.

2erapia de remineralizare va fi eficienta numai atunci cand igiena cavitatii bucale va fi satisfacatoare si regulata, candse vor indica copiilor endogen preparatele a, ?, ( etc., vitamine /, gr.C, , D0, cand acestia vor respecta regimulalimentar /multe proteine, vitamine, componente minerale si reducerea consumului glucidelor0 etc.in cazul carieisuperficiale, ca regula, nu se necesita tratament operator, este suficienta slefuirea sectorului afectat cu obtinerea uneisuprafete netede si aplicarea terapiei de remineralizare.

1). Recomandri pentru pacien"i n perioada de terapie remineralizant

2erapia de remineralizare va fi eficienta numai atunci cand igiena cavitatii bucale va fi satisfacatoare si regulata, candse vor indica copiilor endogen preparatele a, ?, ( etc., vitamine /, gr.C, , D0, cand acestia vor respecta regimulalimentar /multe proteine, vitamine, componente minerale si reducerea consumului glucidelor0 etc.in cazul carieisuperficiale, ca regula, nu se necesita tratament operator, este suficienta slefuirea sectorului afectat cu obtinerea uneisuprafete netede si aplicarea terapiei de remineralizare.

2* Rspndirea i intensitatea neuniform a cariei n diferite regiuni ale glo%ului este condi ionat de urmtorii factori +

. portul sc7zut de fluor 8n organismC. aracterul aliment7rii. Lipsa microorganismelor 8n cavitatea bucal7D. arent7 de vitamineE. on6inutul sc7zut de fluor 8n ap7?. (rezen6a microorganismelor. giena cavit76ii bucale sc7zute

21. Carie superficial. &a%loul clinic. ,iagnostic diferen"iat. &ratament.

aria superficiala apare la nivelul maculei albe sau maculei pigmentare de pe urma modificarilor distructive dinadamantina dentara.Se observa o cavitate mica/un defect superficial in limitele smaltului0,care se determina inprezenta senzatiei de denivelare /cu margini neregulate,adesea de factura cretoasa,pereti si fund zgrunturosi0.Dacacaria superficiala este localizata in zona fisurilor este cu marginile intacte deseori,aparind o dificultate de diagnostic.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/obturatie_1857http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/obturatie_1857http://ro.wikipedia.org/wiki/Fluorhttp://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/obturatie_1857http://ro.wikipedia.org/wiki/Fluor


3/22

(entru caria superficiala sunt caracteristic dureri pasagere de la actiunea unor e!citanti chimici:dulce,sarat,acru,la fele posibila aparitia durerii de la e!citanti termici.?enomenul se observa mai frecvent in regiunea coletului,in zona celuimai fin strat de adamantina.ariile superficiale sunt usor dureroasa la sondare/datorita apropierii de onctiunea smalt-dentina0.n timpul sondarii instrumentul se poate cufunda usor in smaltul alterat la o adincime neinsemnata.

n caria superficiala pulpa dentara reactioneaza la curent de "-# m

Diagnostic diferential :hipoplazia- suprafata adamantinei neteda , neramolitaeroziunea ; aspect caliciform , fund neted , lucitor sensibilitate sporita fata de e!citantii mecanici,chimici si termici.

defect cuneiform ; e!clusive la colet , pereti duri, luciosifluoroza- prezenta petelor pe toate suprafetele dintilor, peretii duri.2ratamentul:(repararea cavitatii carioase(relucrarea medicamentoasascarea cavitatiiplicarea obturatiei de durata

22. Caria medie. &a%loul clinic' diagnosticul diferen"ial !i tratamentul.n acest proces carios integritatea onctiunii adamantine-dentinale se deterioreaza,dar nu aunge la cam pulp. pot sanu prezinte acuze,insa pot avea senzatii dolore pronuntate la actiunea e!citantilor mecanici,chimici si termici,dureri cetrec imediat dupa suspendarea e!citantilor.E!amenul arata o cavitate carioasa nu prea adinca,umpluta cu dentinapigmentata si ramolita,ceea ce se determina prin sondare,sonda fi!indu-se in cavitate.La inlaturarea dentinei ramolitecu autorul sondei remarcam peretii si planseul cavitatii.(lanseul-se gaseste in limitele straturilor periferice si medii aledentinei.2avanul cavitatii pulpare prezinta un strat satisfacator de dentina neafectata.Sondarea peretilor cavitatii estedureroasa de-a lungul onctiunii smalt-dentina.Sondarea planseului cavitatii este dureroasa/reactie pulpara0.(ulpa dintelui reactioneaza la un curent de "-# m.

Diagnosticul diferential :

Defect cuneiformEroziune dentaraarie profunda ; durerei pe fundul cavitatii , cu acuze pronuntate(eriodontita cronica fibroasa; dureri dupa inlatutrarea e!citantului , poate comunica cu cavitatea pulpara, sondareadureroasa, percutia sensibila, 1!- dilatarea fantei periodontal

2ratament :

(rincipalele etape ale pregatirii cavitatilor carioase:'. nlaturarea dureni.". Deschiderea cavitatii carioase.3. inlaturarea dentinei afectate /necrotomia0.%. Largirea profilactica: la dintii temporari si permanenti practic nu se efectueaza.B. ?ormarea cavitatn carioase.#. (relucrarea margimlor cavitatn carioase /finisarea peretilor0.

(relucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nu irita pulpa /sunt contraindicate

alcoolul, eterul s.a.0cidul F Condingul+bturatia permanenta : ementuri lasionomerice sau composite fotopolimerizabile

2-. Caria profund. &a%loul clinic' diagnosticul diferen"ial !i tratamentul.E!ista modificari importante in dentina. Sondarea releva o cavitate profunda,adesea larga,umpluta cu multa dentinaramolita. Deseori marginile adamantinei sunt subminate.n timpul sondarii intrumentul se poate cufunda la o adincimemare,dar nu va comuica cu camera pulpara a dintelui,deoarece deasupra ei ramine un strat fin/G $,Bmm0 de dentinadecalcinata.Sondarea fundului cavitatii carioase este dureroasa.Determinarea volumului optim de dentina ce urmeaza a fi rezectat este constituit din " straturi:*stratul e!tern:este infectat si neviabil.El este indolor si insensibil fata de e!citanti,remineralizarea lui esteimposibila,colagenul pe care-l contine este denaturat ireversibil,el se localizeaza,de regula,pe peretii cavitatii.Laprepararea cavitatii carioase acest strat este necesar de indeparat.

*stratul intern-este neinfectat si viabil,posibil este partial demineralizat si pigmentat,dar capabil catre remineralizare,colagenul pe care-l contine este denaturat,insa recuprabil. semenea dentina poate fi gasita pe fundul cavitatiicarioase.Ea este dura,pigmentata,sub ea este un strat de dentina sclerotica.


4/22

(acientul acuza dureri de la e!citantii mecanici,chimici si termici ce trec imediat dupa inlaturareae!citantului.Sondarea planseului este dureroasa.(ulpa dintelui reactioneaza la un curent de "-#m,insa e!citabilitateapoate fi redusa la '$-'"m.

Diagnosticul diferential :- carie medie- acuze mai putin pronuntate- pulpit acuta de focar ; dureri paro!istice , spontane2ratamentul:' vizita: (repararea cavitatii carioase

(relucrarea medicamentoasa(e fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu /calciu-eugenol0+bturatia provizorie cu dentina pe apa" vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu

(elucrarea medicamentoasa(relucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nuirita pulpa /sunt contraindicate alcoolul, eterul s.a.0cidul F Condingul

(e fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta+bturatie permanenta

24. &ratamentul cariei profundein " sedinte si o sedinta:

2ratamentul in " sedinte:' vizita: (repararea cavitatii carioase(relucrarea medicamentoasa(e fundul cavitatii se aplica pasta pe baza de calciu /calciu-eugenol0+bturatia provizorie cu dentina pe apa" vizita: inlaturarea pansamentului provizoriu(elucrarea medicamentoasa(e fundul cavitatii se aplica pasta remineralzanta+bturatie permanenta

2ratament o sdinta:

(rincipalele etape ale pregatirii cavitatilor carioase:'. nlaturarea dureni.". Deschiderea cavitatii carioase.3. inlaturarea dentinei afectate /necrotomia0.%. Largirea profilactica: la dintii temporari si permanenti practic nu se efectueaza.B. ?ormarea cavitatn carioase.#. (relucrarea margimlor cavitatn carioase /finisarea peretilor0.(relucrarea medicamentoasa se efectueaza cu preparate medicamentoase, care nu irita pulpa /sunt contraindicatealcoolul, eterul s.a.0cidul F Condingulplicarea obturatiei curative F obturatia de baza F obt. (ermanenta .&iloace curative : Se utilizeaza pentru taratmentul manifestarlor inflamatorii ale pulpei si stimularea functiilor eiplastic. Se aplica in strat de apro!.$,B mm pe planseul cavitatii pulpare sub obturatiile provizorii si permanente.E!emple :ltraal , alasept , croseal , al!Hd

25.$ivo"ii parapulpari. /ndica"ii pentru aplicare.(ivotii parapulpari sunt dispozitive metalice fi!ate in adincitura formata in dentina mai mica decit grosimea

pivotului/$,$B0 la o adincime de "mm.n adincime se fi!eaza pivotul parapulpar,daca are filet se insurubeaza,dacaeste confectionat de medic/$,B-$,I0 s fi!eaza.n functie de modul de agregare la dentina:'pivoti fi!ati prin cementare"pivoti fi!ati prin fi!tiune3.pivoti fi!ati prin infiletare.Este o tehnica de adeziune amelo-dentinara:*pentru dintii vitali-pivoti parapulpari/dentinari0*pentru dintii devitali-pivoti corono-radiculari.Se indica cind retentia materialului de restaurare la dinte este deficitara si necesita a fi suplimentata.

2#.&ratamentul general !i local al cariei.2ratamentul general: alciu gluconat ' pastila !3 oriJzi ; ' lunaalciu glicerofosfat ' !3oriJzi ; lunaalciu lactat ' !3oriJzi -' luna?itin $."B !3Jzi ; ' luna


5/22

Kitaftor la ' litru de ceai, ' ! zi ; ' luna1emodent ' pulbere de dezolvat in '$$ml de apa- clatituri&icsorea dulciurilor din alimentelimentarea rationala?olosirea productelor ce contin calciu si microelemente".2ratamentul local:2erapia remineralizanta a0 aplicarea sol. De '$5 alciu gluconat pe "$ min nr. "$ -3$ b0 Sol "5 )atriu floarat -Bmin nr."$ -3$ c0 Sol 3 5 1emodent ; "$ min?rictiunea cu pasta de IB5 fluor

plicarea lacului fluorat27.$rofila0ia cariei dentare.(rofila!ia cariei dentare reprezinta un comple! de masuri indreptate pe de o parte,la lichidarea situatiei cariogene incavitatea bucala,si pe de alta parte la sporirea rezistentei tesuturilor dentare.

*Din masurile de lichidare a situatie cariogene fac parte:asanarea organismului,limitarea consumului de glucide,respectarearegimului alimentar,consumarea bucatelor cu tratament culinar minim,igiena cavitatii bucale,stimularea salivatiei,reparareadeformatiilor dento-ma!ilare,obturarea fisurilor si orificiilor oarbe din dinti.

*Din metodele de sporire a rezistentei adamantinei dentare:formarea corecta a primordiilor si dezvoltarea tesuturilordentare,maturizarea calitativa a adamantinei,terapia de remineralizare,aplicarea preparatelor de flor/cu efect general silocal0,aplicarea solutiilor remineralizante pe baza de calciu si fosfor.

respectarea igienei orale corespunztoare, prin periaul de cel pu6in " pri pe zi /diminea6a 9i seara0, e!ecutareacorect7 a acestuia. folosirea a"ei dentare !i a apei de gur'renun"area la vicii, 8n special fumatul, dar 9i consumule!cesiv de alcool,detartra,peria professional,sigilarea santurilor si fisurilor,vizita la medic.

2(.$rofila0ia complica"iilor n tratamentul pulpitelor.'. utilizarea metodelor de tratament corect". utilizarea instr. endodontice corespunzatoare3. cunoasterea zonelor topografice cu risc crescut de complicatii,%. cunoaterea anatomiei si morfologiei dinteluiB.respectarae asepsiei si antisepsiei#.pregatirea psihologica a pacientuluiI.efectuarea unei radiografii

.efectuarea anesteziei corespunzatoare si corect4.prelucrarea adecvata a canalelor'$.utilizarae obligatorie a gelurilor pentru largirea c.r''.lucru atent,precaut curespectarae regulilor de consecutivitate autilizarii instr.'".respectarae unghiurilor ma!ime a rotirii instr in canal.M-reamer/'$ grade0 M-file/4$0 in canalele inguste,curbate serecomanda de a micsora cu "$-3$ grade.@-file nu se rotesc.

2).surile curativprofilactice locale n prevenirea cariei.'.?lorul aplicat local sub forma de aplicatii de solutii,lacuri dentare,clatituri sau paste ce contin flor,geluri florate.Se foloseste

ai frecvent solutia de '-"5 florura de sodiu si florura de staniu. ?lorura de staniu ar o aplicare mai limitata din cauza to!icitatiiari.

ol.de florura de sodiu/'-"50se badioneaza pe suprafata dintelui ,sub forma de tampon umectat si se tine '$-'B min.Se fac "-3plicatii la interval de "-3 zile.

entru sporirea rezistentei se folosesc o serie de solutii remineralizante bazate pe componentele de calciu si fosfor. apataaspindire larga terapia remineralizanta prin aplicarea de sol.'$5 gluconat de alciu in asociatie cu sol."5 florura de sodiu.

fect anticarios are si pasta=1emodent= &ecanismul actiunii aceste paste consta in reducerea indicelui de igiena a cavitatii bucalesporirea rezistentei antiacide a adamantinei dintilor umani.

espectarea igienei orale corespunztoare, prin periaul de cel pu6in " pri pe zi /diminea6a 9i seara0, e!ecutarea corect7 acestuia. folosirea a"ei dentare !i a apei de gur'renun"area la vicii, 8n special fumatul, dar 9i consumul e!cesiv decool,detartra,peria professional,sigilarea santurilor si fisurilor,vizita la medic.

-*.etodele de analgezie la tratarea cariei.

(entru tratamentul cariei dentare pot fi folosite in principiu toate metodele de anesteziere:'.nestezia generala ;conform unor indicatii".nestezie locala-cea mai eficienta,cu risc redus*.aplicativa*.infiltrativa:directa si indirecta*.tronculara


6/22

-.tuberala -.incisivala -.palatina/nazopalatina0 -.infraorbitala -.mandibulara -.torusala -.mentoniera*.spongioasa -.intraosoasa

-.intraseptala -.intraligamentarae administreaza doar cind pacientul prezinta dureri pentru a elimina du reread si a rela!a pacientul.

-1.etodele fizice n diagnosticul !i tratamentul cariei !i pulpitelor.'E!citabiliatea electrica-determinarea pragului de sensibilitate dureroasa cu aparatul K)-'

Dintii sanatosi reactioneaza la puterea curentului "-#mn carie superficiala la #mn carie profunda I-3Bmn pulpita '$$-"$$m".olorarea-mth prin care se determina marimile ficse ale sectorului de demineralizare,afectiuni ascunse,petecarioase superficiale ce se pot determina prin metoda vitala de colorare a dintilor.Sectoarele de smalt cu carie sau demineralizante devin mai prmiabile pentru toate solutiile de colorare:nitrat de

g,albaastru de metilen si rosu,ninghidrin %5,casmin.etc3.Stomatoscopia cu raze ultraviolete%.2estul conductibilitatii termicen caz de carie conductibilitatea termica se mareste.(entru e!amenul dat se foloseste apa fierbinte de #$-I$A ori receB-'$Aaldura in limitele de '$-#$Anu provoaca senzatii.B.1eactie chimican calitate de agenti chimici sunt folositi acizi lactici,de mar,citric,clorhidric si ac.fenic,sol.de zahar,glucoza spirt,efir.

#(.etode fizice n tratamentul pulpitelor.electroforeza medicamentoasa /ionoforeza0- e o met de actiune asupra organului cu curent continu si

introducerea sub medicamentoase cu autorul lui.in cav dint se introduce un tampon de vata imbibata cu sol de iod si

electrodul activ , dupa "$ min preparatul de iod , cu un curent de "-3mN se inlocueste tamponul cu altul imbibat cu

sol apoasa de iod. se obt cu dentina artificiala. la a 3 zi se efect prelucr canal si obturarea lor.

depoforeza cu 3idro0id de cuprucalciu- este o met moderna de tratament a canalelor cu hidro!id de

cupru-calciu sub act unui cimp electric slab, sub act curent continuuionii hidro!il si hidro!icuprat difuzeaza in partea

apicala si ramificatiile deltoide. disocierea lor si formarea hidro!idului de cupru duce la crearea Odopuri de cupruO-

care obt sigur canal rad,asigura formarea unei zone sterile. hidro!idul de cupru-calciu - stimuleaza osteoblastele care

asigura regenerarea tesut osos periapical./aceasta met necesita 3 sedinte cu un interval de -'% zile, in primele "

sedinte se efectueaza nemilocit actiune asupra canal radiculare,iar in a 3 sedinta se obt canal0

-2.Erori complica"ii n diagnosticul cariei.Erorile pot fi clasificate in :tactice si tehnice,obiective si subiective.'.cele mai frecvente - la difentierea cariei dentare cu afectiunile necarioase,cariei medii-cu periodontita cronica,carieiprofunde acute-cu pulpite.De e!. a0in caria profunda este necesara aplicarea unei obturatii curative,iar daca caria este medie,obturatia curativanu trebuie facuta,astfel se va produce o carie complicata/pulpita sau periodontita0. b0daca nu s-a facut diagnostic si s-a administrat anestezia,este imposibila efectuarea diagnosticului difentialintre caria medie si periodontita cronica si,prin urmare nu poate fi efectuat un tratament efectiv.".Erori ce apar la tratamentul conservativ la demineralizarea de focar a smaltului:*dereglarea termenilor de a procedurilor si seriilor de remineralizare,*folosirea aplicatiilor cu sol.de florura de sodiu fara folosirea anticipata a preparatelor de calciu,ce duce la formareaunui strat de fluoride,ce blocheaza difuziunea altor ioni.Sub acest strat progreseaza procesul carios.3.(osibile complicatii in perioada de anesteziere:

*intoleranta la prep.anestezice,reactii alergice*lezarea vaselor sangvine/aparitia hematoamelor0,a nervilor/aparitia parezei0*nestezia necalitativa ce nu piermite o preparare indolora a dintelui.%.omplicatii la prepararea cavitatii carioase:*la deschiderea,sau e!tensia incompleta a cavitatii carioase poate fi creat un cimp vizual redus,insuficient in urmacarora se realizeaza o necretomie incompleta


7/22

*la formarea /finala0incompleta a cavitatii carioase se poate intipla o inlaturare partiala a dentinei patologicmodificata,cu dezvoltarea cariei secundare.*la formarea incorecta a cavitatilor,cind peretele gingival formeaza cu fundul cavitatii un unghi obtuz,la nerespectareaunghiului drept intre pereti,materialul de obturatie nu va adera bine.*fracturarea unei parti din coroana dentara*supraincalzirea,arsura pulpei si a tesuturilor dentare*deschiderea accidentala a camerei pulpare*deteriorarea smaltului dintelui vecin la prepararea suprafetei & sau DB.omplicatii ce apar in urma prelucrarii medicamentoase insuficiente a cavitatii preparate

#.omplicatii legate de incalcarea regulilor de aplicare a obturatiei izolanteI.Erori si complicatii la obturarea cavitatilor .--.Concep"iile moderne despre cauzele apari"iei cariei dentare.

n stadiul incipient al carie in focarul de infectare e!ista o demineralizare a adamantinei, cauza fiind formarea de aciziorganici/ ac.lactic0,se formeaza in procesul de fermentare a glucidelor de catre microorganismele placii dentare. n aparitia cariei dentare rolul decisiv il au factorii cariogeni:locali si generali,precum si de rezistenta tesuturilor,caracterizat prin gradul de perfectiune a structurii,prin compozitia chimica si genetic.onii liberi de o!igen/@F0trebuie sa fie capabili sa realizeze o demineralizare a tesuturilor dentare. &entinerea p@ la un nivel critic de hidrogen duc la disociere apatitlor suprafeteor in zonele mai putin rezistente aleadamantinei/in striurile 1etzius si in spatiile interprismatice0ceea ce duce la patrumderea in stratul subsuperficial aladamantinei si la demineralizarea lui.ontinuarea formarii de acizi organici pe suprafata adamantinei duce la demineralizaresi la sporirea treptata a microspatiilor dintre cristalele prismelor adamantinice.stfel,se creeaza conditii pentru patrundereamicroorganismelor in microdefectele formate,sursa de formare a acizilor organici se transfera in interioruladamantinei.Evolutia procesului carios cu demineralizarea adamantine se e!tinde atit pe la suprafata cit si inprofunzime,formind focar de afectare in forma de con.

-4.$repararea cavit"ilor prin metoda de tunelizare. &unelizarea complet !i incomplet.&etoda de preparare prin tunelare a aprut in urma implementarii cimenturilor glasionomere si a materialelor

compozite fluide,care permit reducerea considerabila a volumului tesutului dentar intact indepartat,la prepararea siplombarea cav.carioase de cl"de profunzime medie cu distructie minima de smalt a fetei pro!imale,localizarea cevamai os de ecuator/intre punctele de contact si coletul dintelui0prezentind un contact strins intre dinti.Spre deosebirede traditionala deschidere a cavitatii carioase din +,catre focarul carios se creeaza prin acces ocluzal o trecere subforma de tunel.

.&etoda tunelara partiala/incompleta0-prevede prepararea tesuturilor dure detare fara perforarea smaltului partilorpro!imale.

C.&etoda tunelara completa-presupune perforarea cu freza a lamei adamantine demineralizate sub punctul decontact.

2unelizarea permite pastrarea crestei marginale intacte in locul treecerii suprafetii masticatorii in cea de contact/ceface legatura intre peretii vestibulari si linguali0 a smaltului intact de pe suprafata pro!imala si a punctului de contacte!istent.

&etoda tunelara permite pastrarea intr-o oarecare masura,a rezistentei suprafetii masticatorii a dintelui si reduce risculunei posibile fracturari a coroanei lui.

2unelarizarea vericala-prin fisura si foseta triangulara a suprafetei masticatorii a molrilor/la premolari prin fosetamezialaJdistala0,retragind freza diamantata la o distanta de "-",Bmm de la creasta marginala.Dupa trepanareasmaltului,in dentina este creat un tunel orientat catre cavitatea carioasa.

(rin tunelul creat,cu autorul unei freze sferice de dimensiuni mici din cavitate se inlatura in intregime toate tesuturilenecrozante.&ai apoi cavitatea este spalata cu apa,prelucrata cu sol.antiseptica si plombata cu ciment glasionomersau compozit.?olosirea compozitelor fluide in aceasta metoda are avantaul de a umple toate neregularitatile cavitatiicarioase.

-5.$unctul de contact. /mportan"a lui. etode de resta%ilire.?iecare dinte prezinta cite % fete, fiecare prezentind in apropierea coletului bombari, care dirieaza caderea alimentelor

rimitate la o anumita distanta de tesutul moale inconurator denumit parodontiu, deci un control in protearea acestuia.(rinombarea lor, dintii realizeaza intre ei puncte de contact, care au rol de aparare Si stimulare a tesutului parodontal. (rin unireaombarii a doi dinti vecini ia nastere un triunghi, cu virful in dreptul bombarilor si baza la nivelul gingiilor, baza fiind reprezentatarin asa-numita papila interdentara. (unctele de contact impiedica patrunderea alimentelor printre dinti prevenind astfel

mbolnavirea papilei interdentare- in acelasi timp, ele transmit presiunea masticatorie de la grupul de dinti ce realizeaza la un


8/22

oment dat masticatia, la toti dintii arcadei respective, solicitarea fiind transmisa parodontiului tuturor dintilor care, in acest mod,a fi stimulat.

etode de restabilire. (unctul de contact se restabileste cu autorul matricii. E!ista " metode de aplicare a matricii: '.&atricea esteusa in modul traditional, este fi!ata aplicind captuseala izolatorie pe toti peretii dupa aceasta amalgamul este introdus in cavitatearegatita. ". Este folosita la loclizaea cavitatii principale pe suprafata de contact posterioara, cind este dificil abordul catre ea, esteplicata captuseala izolatorie, este fi!ata matricea, apoi amalgamul este introdus in portii mici.

-#.Etiologia !i patogenia pulpitelor. auza-agentii biologici /microbi si to!inele lor0 care nimeresc in pulpa prin cavitata carioasa a dintelui, princanaliculele dentinare sau prin orificiu de perforatie, din punga parodontala sau cu torentul sagvin si limfatic in cazulafectiunilor infectioase acute si prin orificiul apical al radacinii. nflamatia pulpei poate fi provocata de un traumatism */mecanic, fizic, chimic0.?actorii termici ce provin de lanerespectarea regimului de preparare a suprafetei coronare.?actorii chimici ce provoaca inflamatia in pulpa suntmedicamentele/alcool,eter0.Efectul to!ic cauzat de materialele de plombare sau reactiile alergice.SuplimentarPLa trecere pulpei din stare normala in stare de pulpita distingem 3 etape:*modificari functionale:se observa devieri doar prin metodele biochimice si histochimice.Diminuarea activitatiienzimelor respiratorii,sporirea activitatii fosforilazei active*modificari morfologice:restructurarea tuturor componentelor pulpei:schimbarea proteinogenezei,metabolismultranscapilar,fagocitoza.Sporirea nr de macrofagi,plasmocite,granulocite neitrofile.*inflamatia propriu-zisa(atogenia: la imceput- pulpita acuta/'% zile0 la care distingem citeva semne:alterarea,e!udarea,proliferarea,tulburarimetabolice-reactie hiperergica.&ecanismul de declansare il constituie afectarea componentelor:celulelor,substanteiinterstitiale,fibrelor,vaselor.Se deregleaza peermiabilitatea structurilor de tesut conunctiv,ceea ce duce la formare dee!udat,care la incput este seros.(este #-h inflamatia seroasa trece in purulenta.cumularea e!udatului duce la hipo!ie,tulburarilemetabolice,amplificarea glicolize anaerobe.poi apare acidoza si se formeaza un abces pulpar.n pulpita fibroasa cronica putem distinge doua stadii:'.+ parte din pulpa coronara ,cea inconurata de abces se transforma in tesut de granulatie cu numeroase infiltratelimfomacrofagale.".pulpa este supusa unei degenerari fibroase,sporirii nr de elemente fibraose in pulpa.Se creaza o petrificare a pulpei.(ulpita gangrenoasa cronica se poate solda cu gangrena pulpei,ceea ce se manifesta clinic sub forma deperiodontita,

(ulpita hipertrofica cronica se caracterizeaza prin proliferarea e!tinsa a tesutului de granulatie.gravarea pulpitei are loc atunci cind obturam calea de evacuare a e!udatului,odata cu acumularea lui in cavitateadintelui,are loc marirea presiunii in ea,tulburari trofice in tesuturi si aparitia de abcese noi.

-7.Clasificarea pulpitelor.,upa +

'.(ulpitea0hipremie pulparab0(.acutac0(.purulenta/abces pulpar0 d0(.cronicae0(.cronica hiperplazica/polip pulpar0

f0alte forme de (.identificateg0(.neidentificate".necroze pulparea0gangrena pulpara3.pietre pulparea0denticleb0pulpolide%.formatiuni patologicea0tesuturi duree in pulpab0dentina neregulata,upa E..6ofung 1)27'.(. acutaa0partiala

b0generalac0purulenta generalizata".(.cronicaa0simplab0hipertroficac0gangrenoasa


9/22

,upa / /.emasco'.( acutaa0focalab0difuza".(.cronicaa0fiibroasab0gangrenoasac0hiertroficad0acutizarea (.cronice

3.Stari dupa depulparea partiala sau totala,upa /.coliar 1)#7'.(.incipienta acuta"(.acuta/purulenta0c intirziere de adresare3.(.fibroasa cronica%(.ulceroasa cronicaB(.granulomatoasa cronica#(.cronica radiculara/pulpa gangrenoasa0Igravarea pulpitei conice,upa .6afar si C.Andreescu8ucuresti9.( acute'Seroasea0cu leziuni limitate:

*p.acute seroase partiale*psoronareb0 cu leziuni intinse:*p.acute seroase totale*p.corono-radiculare"(urulentea0cu focare limitate:*p.acute purulente partiale partiale*p.coronareb0cu focare intinse:*p.acute purulente totale*corono-radiculareC.(.cronice

a0intinse/fara comunicare cu ee!teriorul0*(.cronica inchisa propriu-zisa*(.cronica hiperplazica sau granulomul intern (alazzib0 deschise*ulceroase*granulomatoase/pilipoase0,upa 8.og3ilnitc3i si A.Evdoc3imov 1)25'Dereglari vasculare/hemoragii,hiperemie0"nflamatiea0e!udativa*p.sperficiala*p.seroasa partiala*p.purulenta generalizata

b0proliferativa*p.fibriloasa*p.granulomatoasac0 procese regresive/atrofie a pulpei necroza,gangrena,tulb.metabolice,concremente0d0 procese progresive/denticuli0

-(.&a%loul clinic' diagnosticul diferen"ial !i tratamentul pulpitelor acute de focar.(.acuta de focar constituie stadiul de debut al inflamatie - localizeaza de obicei in portiunea cea mai apropiata

de cavitatea cariata.Din aceasta cauza procesul inflamatoriu debuteaza mai frecvent in regiunea cornului pulpar si

apoi proceusul se manifesta asupra pulpei coronare si radiculara.Durata acestul proces este pin la " zileColnavul acuza dureri intense la orice fel de e!citanti. Durerrile pot sa apara spotan fara vre-o cauza e!plicabila.?recventa si durata durerilor variaza intre '$-3$ min si nu depasesc o ora,perioada indolora tine citevai ore.Durerea nu iradiaza,noapte intensificindu-se.


10/22

nspectia nu releva modificari.Se observa o cavitate carioasa cu dentina ramolita. (rin sondare -o portiune maidureroasa pe fundull cavitatii linga cornul pulpar.Electroe!citabilitatea este scazuta.(ercutia este indolora.Diagnosticul diferential:(.acuta de focar se va diferentia*de caria profunda/p.a de focar prezenta durerilor paro!istice spontane,care se intensifica noaptea0*de pulpita acuta difuza si /p.a.f nu e!ista dureri iradiante,durerea intotdeuna mai putin indelungat decit perioadaindolora0 cronica fibroasa nu sint caracteristice durerile spontane si nocturne,dureri la e!citanti fata de p.a.f

*de inflamatia papilelor e!ista edem,hiperemie,senzatii de durere si singerari la palpare.avitatea carioasa poate lips2ratamntul:&etoda amputarii devitale'vizita:-prep.partiala a cavitatii carioase-deschiderea cornului pulpar-aplicarea pastei arsenicale-aplicarea dentin-pastei"vizita:-acuze,percutia-inlaturarea obturatiei provizorii-prepararea definitiva cu creazea accesului-inlaturarea tavanului

-amputarea pulpei coronare-aplicarea sol.ptr impregnare/rezorcin-formalina0-aplicarea dentin-pastei3vizita:acuze-inlaturarea pansamentului-aplicarea pastei de foredent la orificii-obturarea de baza si permanenta.

-).&a%loul clinic' diagnosticul diferen"ial !i tratamentul pulpitei acute difuze.Dureri sicietoare de la orice fel de e!citanti..Deseori durerile lipsesc.Colnavul mentioneaza ca in trecut a avut dureri puternice ce s-au domolit si au disparut definitiv.

pare un miros fetid.E!amenul-carioasa profunda.adamantina are o nuanta cnusie.Sondarea este indolora si doar in orificiul canalului se determina singerare si senzatie de durere.La aplicareae!citantilor de rece si de cald apar incet cu incetul dureri ce trec treptat.dupa o perioada indelungata poate fi afectat siperiodontiul. Electroe!citabilitatea dintelui este foarte redusa/B$-$m0-eea ce marturiseste despre necrozadefinitiva a pulpei.Diagnostic diferential:(ulpita gangrenoasa cronica e diferentiata*p.fibroasa cronica*de periodontita apicala cronican formele de periodontita cronica apicala prin interogare se poate clarifica e!istenta unor episoade de periodontitaapicala in trecut si despre actualizarile acesteia.n mucoasa,in regiunea de proiectie a dintelui putem observa fistule sau edem.ntroducerea unui ac in canalulradicular nu produce dureri.la ectroe!citabilitatea pulpei depaseste '$$m.

2ratamentul:E!tirparea devitala:'vizita:-prepararea partiala a cavitatii d-deschiderea cornului pulpar-aplicarea pastei/devit0-aplicarea dentin pastei"vizita:acuze-prepararea definitiva cu crearea accesului-inlaturarea tavanului-amputarea pulpeo coronare-e!tirparea pulpei radiculare

-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular-determinarea lungimii de lucru-obturarea canalului radicular-con-gutaprca condensarea laterala-roentgen


11/22

-obturarea de baza si permanenta

4*.&a%loul clinic' diagnosticul diferen"ial !i tratamentul pulpitei cronice gangrenoase.Colnavul acuza dureri siciitoare de la orice fel de e!citanti, mai ales de bucate fierbinti, care nu inceteaza dupa

inlaturarea acestor e!citanti. neori dureri la inspiratii. Deseori acuzele de durere lipsesc. Deseori se face simtit unmiros fetid din gura. Colnavul mentioneaza ca avut dureri puternice in trecut care apoi s-au domolit sau au disparutdefinitiv.E!amenul releva o cavitate carioasa profunda. damantina uneori comporta o nuanta cenusie. n stadiile incipiente

-prin sondare se releva dureri in pulpa si singerare. (ulpa coronara poate suferi o histoliza deplina, are o culoarecenusie, sa pastreaza doar o parte sau pulpa radiculara in intrgime. n astfel de cazuri sondarea - indolara si doar inorificiul canalului se determina singerare si senzatii de durere. La aplicarea e!citantilor de rece si de cald apar incetulcu incetul durerile care trec treptat.Dupa un process mai lung sint posibile modificari destructive in periodontiu subforma de dilatari ale fisurii periodontale si chiar de formare a unor focare de ramolisment. Electroe!citabilitatea dinteluie foarte redusa /B$-$ m0-necroza definitiva a pulpei sau in orice caz de necroza partii ei coronare.Diagnosticul diferential: pulpita fibroasa cronica, periodontita apicala cronica. n formele cronice de periodontitaapicala prin interogare se poate clarifica e!istenta unor episoade de periodontita apicala in trecut si despre acutizarileacesteia. n mucoasa in regiunea de proiectie a dintelui putem observa fistule sau edem. ntroducerea unui ac incanalul radicular nu produce dureri. Electroe!citabilitatea pulpei depasteste '$$ de m.2ratamentul:E!tirparea devitala:'vizita:

-prepararea partiala a cavitatii d-deschiderea cornului pulpar-aplicarea pastei/devit0-aplicarea dentin pastei"vizita:-prepararea definitiva cu crearea accesului-inlaturarea tavanului-amputarea pulpeo coronare-e!tirparea pulpei radiculare-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular-determinarea lungimii de lucru-obturarea canalului radicular-con-gutaprca condensarea laterala

-roentgen-obturarea de baza si permanenta41.,iagnosticul diferen"ial ntre pulpitele acute !i cronice.

(ulpita acuta de focar - pulpita cronica fibroasa unde nu sunt caracteristice durerile spontante si nocturne,durerile apar mai frecvent de la e!citanti termici. n pulpita fibroasa cronica se constata dureri acute antecedente.(ulpita difuza acuta - pulpita cornica in acutizare evolutie de lunga durata, acutizari, asociere cu formele acute depulpita. Distrugeri masive in tesuturile dure si modificari periapicale.(ulpita fibroasa cronica - pulpita acuta de focar, cea cronica fiborasaevolueaza un timp mai indelungat, procesul sepoate acutiza in repetate rinduri. ea acuta de focar dureaza doar '-" nictemere.(ulpita gangrenoasa cronica -

(ulpita hipertrofica cronica - dureri sicitoare ce se declara la diferiti e!citanti, e!crescente de carne care singereaza laorice ocazie.

cutizarea /e!acerbarea0 pulpitei cronice - formele acute ale pulpitei.42.&a%loul clinic' diagnosticul diferen"ial al pulpitei cronice fi%roase.(ulpita fibroasa cronica - bolnavul acuza dureri paro!istice in dinte de la diferiti e!citanti: termici, mecanici si

chimici. Din anamneza se deduce ca dintele durea si mai inainte. Durerile spontane apar rar si pot sa lipseascadefinitiv. (rin sondarea fundulului cavitatii deseori se constata prezenta unui orificiu de comunicare intre cavitatecarioasa si cavitatea coronara. Sondarea pulpei este dolora. (ulpa singereaza. Se constata fibrinizarea pulpei.Electrosensibilitatea este de %$-#$ m. n unele cazuri pulpita fibroasa cronica poate evolua fara ca sa e!iste unorificiu de comunicare intre cavitatea carioasa si cavitatea dintelui. n aceste cazuri sondarea fundului cavitatiicarioase determina o dentina compacta sau material de obturare. Se constata o dilatate a fisurii periodontale saufocare de ramolisment al tesutului osos in regiunea apicala a radacinii.Diagnosticul diferential: se va diferentia decaria profunda, de pulpita acuta de focar, pulpita cronica gangrenoasa. ncaria profunda durerea se atenueaza dupa inlaturarea e!citantului, insa in pulpita cronica fibroasa ea persista un timp.(ulpita fibroasa cronica fata de p. a. de focar evolueaza un timp mai indelungat. avitatea dintelui in maoritatea

cazurilor este dschisa, sondarea pulpei coronare nu provoaca o durere nu prea puternica sau ramine indolora.Durerile in pulpa se pot declara doar in caz de sondare profunda cu ace endodontice.D2+12ratamentul:E!tirparea devitala:'vizita:


12/22

-prepararea partiala a cavitatii d-deschiderea cornului pulpar-aplicarea pastei/devit0-aplicarea dentin pastei"vizita:-prepararea definitiva cu crearea accesului-inlaturarea tavanului-amputarea pulpeo coronare-e!tirparea pulpei radiculare

-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular-determinarea lungimii de lucru-obturarea canalului radicular-con-gutaprca condensarea laterala-roentgen-obturarea de baza si permanenta

4-.&a%loul clinic' diagnosticul difern"ial !i tratamentul pulpitei cronice 3ipertrofice.Colnavul acuza dureri siciitoare la diferiti e!citanti. Colnavul acuza frecvent e!crescente de carne care

singereaza la orice ocazie. n unele cazuri poate e!ist doar singerare, pe cind durerile lispesc sau durerile pot sa sedeclare doar in timpul masticatiei. E!amenul releva o cavitate carioasa in pulpa cu tesut proliferativ. cesta din urmapoate fi dur sau de tip granular, care singereaza la orice atingere. (ot aparea dureri de intensitate mica.n caz de polip al pulpei in cavitatea carioasa se observa o formatiune tumorala compacta de culoare roz-pala.

Sondarea ei nu produce singerare si e putin dureroasa. 1eactia la e!citanti termici nu este pronuntata. in portiunileperiapicale, conform datelor radiografice modificari nu se constata.Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu bifurcatia, trifurcatiaradacinilor. (roliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o margine transanta a cavitatiicarioase. (entru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia proliferata trecind-o pemarginea e!terioara a cavitatii carioase. Daca sursa de e!crescenta a tesutului de granulatie o constituie periodontiul,atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. (oate sa se observe o singerare puternica si sa se formeze operforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe radiografie o rarifiere a tesutului osos in regiunea bifurcatiei sautrifurcatiei.2ratamentul:E!tirparea devitala:'vizita:-prepararea partiala a cavitatii d

-deschiderea cornului pulpar-aplicarea pastei/devit0-aplicarea dentin pastei"vizita:-prepararea definitiva cu crearea accesului-inlaturarea tavanului-amputarea pulpeo coronare-e!tirparea pulpei radiculare-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular-determinarea lungimii de lucru-obturarea canalului radicular-con-gutaprca condensarea laterala-roentgen

-obturarea de baza si permanenta44.,iagnosticul diferen"ial al pulpitei 3ipertrofice' papilitei !i perfora"iei interradiculare.Diagnosticul diferential: proliferarea papilei gingivale sau tesutului granular din periodontiu, cu bifurcatia,

trifurcatia radacinilor. (roliferarea papilei gingivale se produce de pe urma unui traumatism cu o margine transanta acavitatii carioase. (entru precizarea diagnosticului se foloseste o sonda cu care se preseaza gingia proliferata trecind-o pe marginea e!terioara a cavitatii carioase. Daca sursa de e!crescenta a tesutului de granulatie o constituieperiodontiul, atunci introducerea adinca a sondei nu produce dureri. (oate sa se observe o singerare puternica si sase formeze o perforatie a fundului cavitatii coronare. Se observa pe radiografie o rarifiere a tesutului osos in regiuneabifurcatiei sau trifurcatiei.45.,iagnosticul diferen"ial al pulpitelor. :onele de iradiere a durerilor n pulpit.(ulpitele se vor diferentia de cariile profunde, unde durerile dispar dupa inlaturarea factorului e!citant, insa in pulpitepersita un timp anumit. De periodontita apicala acuta si cronica unde sunt prezente schimbari radiografice masive inregiunea fantei periapicale, posibil si resorbtii osoase cu formarea de granulom, chistogranulom etc.

Qonele de iradiere a durerilor in pulpita: iradiaza durerea pe traiectul ramurilor nervului trigemen: in pulpita dintilorma!ilarului superior - in regiunea temporala, supraorbitara, in regiunea mandibulara, in dintii arcadei inferioare. n cazde pulpita a dintilor arcadei inferioare durerea iradiaza in regiunea occipitala, la ureche, in regiunea submandibulara,


13/22

temporala, in dintii ma!ilarului superior. n pulpita dintilor frontali e posibila iradierea durerilor in partea opusa ama!ilarului.

1. &a%loul clinic' diagnosticul diferen"ial !i tratamentul pulpitei cronice e0acer%ate.cutizarea /e!acerbarea0 pulpitei cronice e caracteristica o durere paro!istica in dinte cu un caracter spontan.

E posibila o durere vie indelungata cauzata de e!citanti e!terni cu iradiere in ramurile nervului trigemen sau o dureresiciitoare trenanta ce se amplifica in timpul muscarii pe dinte. (rin anamneza seva afla ca dintele a durut si maiinainte, ca au e!istat semne ale uneia sin formele cronice de pulpita. avitatea dintelui in maoritatea cazurilor estedeschisa. Sondarea pulpei este dureroasa, percutia produce dureri usoare. Electroe!citabilitatea pulpei este scazutasi corespunde fie ulpitei cronice fibroase, fie pulpitei grangrenoase cronice. (e radiografie se vizualizeaz o fisura

periodontala dilatata sau o osteoliza in regiunea apicala a radacinii.Diagnosticul diferential: acutizarea pulpitei cronice se fa diferentia de formele acute ale pulpitei, de la periodontitaacuta apicala si de periodontita in acutizare. (entru periodontita acuta si cronica in decurs de acutizare suntcaracteristice dureri constante, fara intermitente, lipsa de acuze de dureri provenite de la e!citanti termici si chimici.Se constata modificari in mucoasa in regiunea dintelui in cauza. n simptom caracteristic pentru periodontita acuta sicronica in acutizare o constituie durerea puternica in caz de muscare pe dinte sau in caz de percutie.2ratamentul:E!tirparea devitala:'vizita:-prepararea partiala a cavitatii d-deschiderea cornului pulpar-aplicarea pastei/devit0-aplicarea dentin pastei

"vizita:-prepararea definitiva cu crearea accesului-inlaturarea tavanului-amputarea pulpeo coronare-e!tirparea pulpei radiculare-prelucrarea mecanica si medicamentoasa a canalului radicular-determinarea lungimii de lucru-obturarea canalului radicular-con-gutaprca condensarea laterala-roentgen-obturarea de baza si permanenta47.etodele de diagnosticare ale pulpitelor.

&etodele de diagnosticare ale pulpitelor: interogarea, inspectia, sondarea, percutia, palpatia, probe termice si

de alta natura, electroodontometria, radiografia.nterogatoriul poate preciza daca bolnavul are careva afectiuni asociate care ar putea fi insotite de iradiere a durerilorin dintii in dinti si ma!ilare: tulburari ale sistemului nervos /nevralgie, nevrita a ramurilor si a trigemenului0.nspectia bolnavului: se e!amineaza configuratia fetei, si la e!aminarea endobucala nu ne limitam la un singur dinte,deoarece poate duce la eroarea de diagnostic.Sondarea ne ofera o informatie mai precisa daca ea se face dupa inlaturarea resturilor alimentare.Se va e!aminadaca este comunicare a cavitatii carioase cu cavitatea dintelui.(ercutia comparata a dintilor va permite sa determine prezenta inflamatieii active in regiunea periodontiului, carefrcvent insotesc pulpita.(roba termica - se realizeaza cu introducerea in cavitatea bucala a apei reci sau fierbinte cu un tampon de vata.?olosirea eterului poate duce la reactia neadecvata a pulpei.(entru electroodontometrie trebuie sa tinem cont de o serie de factori de caracter local /afectiuni ale parodontiului0 sigeneral /afectiuni ale S)0 care influenteaza asupra sensibilitatii pulpei la curent.

Electrosensibilitatea la persoanele de virsta tinara este de %-# m la persoanele in virsta electosensibilitatea este de%$-B$m.1adiografia - modificarile in periodont, se constata dilatari ale fisurii periodontale si resorbtie a tesutului osos inregiunea apicala. (utem observa pe radiografie denticuli pulpari care provoaca dureri puternice.4).&e3nica de aplicare a pastei arsenicale. ecanismul de ac"iune. Complica"iile. Componen"a pastelorarsenicale.

u o freza mica sferica sau fisurata se deschide ma!imal larg cavitatea carioasa,care apoi cu autorul unuie!cavator se elibereaza de dentina ramolita.Daca doare la prima vizita se face doar o preparare partiala a cavitatiicarioase. Dintele se izoleaza de saliva cu rulouri de vata , cavitatea carioasa se usuca cu tampoate si in caz de dureriatroce pe fundul cavitatii se pune pentru 3-Bmin un tampon cu lichid analgezic. Dupa combaterea durerilor cu o frezasterila sferica de diametru respectiv , iar in caz de osteoporoza vadita a dentinei cu o sonda stomatologica se degaapulpa. )ecesitatea deschiderii camerei dentare inainte de a aplica pasta arsenicala este dictata de tendinte,pe de oparte , de a crea conditii optime pentru patrundere anhidridei arsenicale in pulpa,pe de alta parte, pentru a obtine

refularea e!udatului din tesutul inflamat, ceea ce constituie chiar prin sine o actiune curativa. Se va tine cont de faptulca in perioada actiunii preparatelor arsenicale se produce o intensificare a fenomenelor de edem a tesuturilor , ceeace amplifica reactiile dolore. (asta arsenicala se aplica cu virful unei sonde in doza indicata ,apoi peste ea se puneun tampon de vata fara a fi tasat,imbibat cu materie analgezica. avitatea carioasa se obtureaza etans fara tasare cudentina artificiala mala!ata pe apa. + eventuala presiune a dentinei asupra pulpei denudate poate fi cauza


14/22

intensificarii reactiei de durere. (asta arsenicala contine:anhidrida arsenioasa,anestezicelocale/cocaina,anestezina0,substante antiseptice/ timol,iodoform,ulei de camfor0,subst medicamentoase ce inhibadifuziunea arsenicului in tesutul pulpar,substante pentru prelungirea actiunii arsenicului/tanin-subst.astringenta0.5*.;nlturarea pulpei prin aplicarea preparatelor devitalizante.(rima vizita - se efectueaza devitalizarea pulpei cu un remediu corespunzator.'. (relucrarea partiala a cavitatii carioase.". Deschiderea cavitatii dintelui3. Spalarea /irigarea0 si uscarea cavitatii carioase. Se utilizeaza solutie antiseptica slaba, calda.%. plicarea pastei devitalizante - se aplica cu autorul virfului sondei pe corpul pulpar denudat. Se aplica pentru "%

ore dintii monoradiculari si % ore pentru dintii multiradiculari. (asta paraformaldehida se aplica pentru I-'$ zile.B. coperirea pastei cu un tampon cu substanta anestezica#. nchiderea cavitatii cu obturatie temporara, este inchisa ermetic cu dentina artificiala.

doua vizita:'. E!tirpatia pulpei radiculare cu autorul pulpe!tractorului". (relucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare: solutie de iod sau unitol pentru inactivarea resturilor de

arsenic3. (relucrara mecanica a canalelor radiculare - endogel asigura glisarea instrumentelor endodontice si faciliteaza

indepartarea rumegusului. Etapa se finalizeaza cu prelucrarea antiseptica%. +bturarea canalelor radiculareB. +bturarea cavitatii carioase cu rstabilirea formei anatomice a dintelui

51.;nlturarea pulpei prin aplicarea preparatelor devitalizante.

Esenta metodei biologie contsta dintr-un comple! de masuri terapeutice ,indreptate spre suprimarea microflorei sispre lichidarea procesului inflamator cu pastrarea integritatii ma!ime a pulpei dentare.ndicatii: pulpita acuta de focar,pulpa accidental denudata la prepararea cavitatii cariose,virsta tinara/pina la 3$ deani0,lipsa unor afectiuni asociate sau afectiuni acute inainte sau in timpul tratamentului. Lipsa schimbarilor peradiografie in regiunea ape!ului, lipsa reactiilor alergice,dintele nu poate fi supus unui tratament protetic,cavitateacarioasa nu trebuie sa fie localizata in regiunea cervicala, calea de patrundere a infectiilor doar prin coroana dintelui,de la momentul aparitiei nu trebuie sa treaca mai mult de "% h,electroe!citabilitatea pulpei trebuie sa fie "Bm,dentina suprapulpara trebuie sa semene cu consistenta si culoarea cu dentina normala, sensibilitatea pulpei lasondarea trebuie sa fie inalta,pacientul trebuie sa simta chiar si cea mai usoara atingere a sondei.ontraindicatii:virsta peste 3B ani, starea generala-afectiuni cronice, cavitatea carioasa in zona cervicala, reducereaelectrosensibilitatii,schimbari radiologice in reg periapicale, folosirea dintelui in calitate de dinte stilp intr-o lucrare

protetica.Etapele metodei biologice de tratament:'.nestezie.".prelucrarea mecanica cu freze sferice ascutite care sunt schimbate pe masura apropierii cu pulpa dentara.3.(relucrarea medicamentoasa - cu solutii antiseptice neiritante de concentratii oase.%.Degresare si desicarea cav carioase se efectueaza cu rulouri de vata sterile si et de aer cald. lcool si eter nu sefoloseste actioneaza iritant.B.plicarea unei obturatii curative si punerea unei obturatii de durata.&etodele de tratament conservativ al pulpei:(relucrarea medicamentoasa a cav bucale. Dupa prelucrarea antiseptica se efectueaza anestezia inectata.zolarea cimpului operator. zolarea cu diga sau rulouri sterile de vata.(relucrarea medicamentoasa a cimpului operator. Suprafata dintelui efectuat si a doi dinti vecini se prelucreaza cusol de clorhe!idina sau alte antiseptice.

(repararea cavitatii carioase. avitatea carioasa trebuie deschisa ma!im,pentru a indeoarta, oe de o parte toatetesuturile infectate,iar pe de alta parte a crea un cimp larg de contact al pulpei inflamate cu substantelemedicamentoase. 2rebuie de atras atentie la starea dentinei suprapulpare de pe fundul cavitatii, de aceasta siddpinde succesul metodei biologice de tratament. Dentina carioasa ramolita este minutios indepartata cu o frezaascutita , strat cu strat.(relucrarea medicamentoasa definitiva a cav carioase. Se spala cu solutii caldute $,45clorura desodiu,$,35clorhe!idina.scarea cavitatii carioaseplicarea unei obturatii curative apoi una provizorie. n remediu standart pentru aceasta metoda a devenit hidro!idulda a care e!ercita un efect bactericid, normalizeaz echilibrul acido bazic, actioneaza antiinflamator si deshidratant,stimuleaza procesele de remineralizare cu formarea dentinei secundare. +bturatii curative:preparate sulfanilamide,antibiotice, glucocorticoizi.

52.&ratamentul pulpitei ntro singur vizit.E!tirparea vitala este indepartarea partii radiculare a pulpei. Esenta: consta in indepartarea operativa intr-o

sedinta a pulpei coronare si radiculare sub anestezia locala fara utilizarea prealabila a remediilor devitalizante.


15/22

ndicatii: forme acute si cronice ale pulpitei, deschiderea accidentala a cornului pulpar, complicatii ale metodeiconservative, hiperestezia, abrazia patologica de gradul 3 si %, pierderi considerabile ale tesuturilor dure dentare,fracturarea partii coronare a dintelui cu deschiderea cavitatii dintelui.ontraindicatii: pacientii cu patologie generala, cind este contraindicata folosirea anestezicilor si vasoconstrictoarelor,graviditatea primul si ultimul trimestru, perioada menstruala.'. zolarea cimpului operator, prelucrarea antiseptica a dintelui supus tratamentului dar si a celor vecini.". Deschiderea camerei pulpare cu inlaturarea pulpei coronare, largirea infundibulafa a ostiumurilor canalelor si

amputarea pulpei ostiale.3. E!tirparea pulpei se efectueaza cu pulpe!tractorul care se insera in canalul radicular pina la o senzatie de

rezistenta usoara apoi se retrage '-" mm spre inapoi. (ulpe!tractorul trebuie ales de calibru corespunzator dupalatimea canalului. Se roteste de '-"-3 ori in a! apoi se e!trage din canal. La imposibilitatea insertieipulpe!tractorului in canalele inguste si sinuase curbe e!tirparea pulpei se realizeaza cu autorul M-files sau M-reamere.

%. Se realizeaza hemostazaB. Largirea canalului radicular se efectueaza cu autorul instrumentelor endodontice.#. (relucrarea medicamentoasa a canalului radicularI. +bturarea canalelor radiculare. ontrolul radiologic al calitatii obturatii a canalului radicular4. plicarea obturatiei izolatorii'$. plicarea obturatiei de durata

5-.$reparatele medicamentoase folosite pentru tratarea pulpitelor prin metoda %iologic.n calitate de bazapentru obturatii curative pot fi folosite sulfanilamide,antibiotice, clucocorticoizi,paste cecontin eugenol,sol oleica de vitamina , faina heparinica si osoasa ,remodent si preparate pe baza de hidro!id decalciu. n remediu standart pentru aceasta metoda a devenit hidro!idul da a care e!ercita un efect bactericid,normalizeaz echilibrul acido bazic, actioneaza antiinflamator si deshidratant, stimuleaza procesele de remineralizarecu formarea dentinei secundare.

2.


16/22

ontraindicatii: (ulpite acute purulente, pulpit necrozate, virsta pacientului peste 3Bani, la dinti monoradiculari,lapacienti cu boli generice/diabet, dishomeostazii, boli cardiace0

57./ndica"iile !i contraindica"iile n aplicarea metodei de e0tirpare a pulpei.ndicatii: forme acute si cronice de pulpita, deschiderea accidentala a cornului pulpar ,complicatii ale metodei

conservative , hiperestezia ,abrazia patologica de gradul 3 si %, pierderi considerabile ale tesuturilor dentare ,fracturarea partii coronare a dintelui cu deschiderea cavitatii dintelui.ontraindicatii: pacientii cu patologie genarala , cind este contraindicata folosirea anestezicelor sivasoconstrictoarelor,graviditatea , perioada menstruala.

5(.$repararea instrumental a canalului radicular dup te3nicile >un pas napoi? !i >mai =os de coroan?.

&etoda step-bacN este metoda conica. Esenta:prepararea de la virful canalului radicular catre ostium,corespunzator in succesiunea utilizarii instrumentelor endodontice de la mica la una mai mare. (articularitatile acesteimetode este preparea conica a canalului radicular cu folosirea miscarilor de dute-vino ale unor files de marimi maimari dcit utilizate in alte metode obisnuite /)r. 3B, %$, %B, B$ si BB0. La aceasta metoda de preparare partea ostiala acanalului radicular se formeaza atunci cind partea apicala este dea formata. De regula canalele radiculare preparateconform acestei metode sunt obturate prin metoda condensarii laterale.Etapele:'. Determinarea ultimii marimi de instrument /reamer0 care trece liber pe toata lungimea canalului radicular pina la

orificiul apical.". (relucrarea peretilor canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice /N-files, h-files0 de acesi marime3. rigarea canalului radicular%. 1epetarea procedeelor anterioare cu o marime mai mare a instrumentelor endodonticeB. 1evenirea la instrumentul de marimea anterioara. stfel largirea canalului se efctueaza cu minim trei marimi de

instrumente, dat nu mai putin de "B.#. 2recerea la preparea canalului radicular cu urmatoarea marime a instrumentelor si cu lungimea de lucru fiind cu'-3 mm mai mica decit anterioara.

I. rigarea canalelor radiculare. 1evenirea la instumentul care aunge pina la orificiul apical cu curatirea acestuia frecvent e utilizat h-file de

rumegusul dentinar4. 1epetarea punctelor #,I, cu urmatoarea marime a instrumentelor si lungimea de lucru fiind cu %-Bmm si #- mm

mai mica decit cea initiala.'$. 1epetarea procedeului cu marimea instrumentului si cu lungimea de lucru fiind cu -'$ mm mai mica sau se va

efectua prelucrarea treimii superioare cu instrumentul de tip ates liden

&etoda croRn-doRn. Scopul: indepartarea strat cu start al continutului canalului radicular de la ostium pina la orificiulapical cu folosirea succesiva a instrumentelor d la marimea mai mare la una mai mica. ceasta metoda previne

modificarea dispozitiei initiale a canalului radiculare curbe si sinuoase. n aceasta metoda pentru indepartarea dentineisunt folosite doar virfurile instrumentelor.vantae: prevenirea complicatiilor legate deimpingerea continutului contaminat dupa orificiul apical in timpulprepararii mecanice. Sporirea eficientei irigarii canalului radicular la fiecare etapa de preparare a acestuia,instrumentelende marimi mici, utilizate la prepararea treimii medii si apicale sunt supuse unei solicitari mai mici,crearea formei conice a canalului radicular.Etapele de lucru:'. Determinarea lungimii de lucru cu 3 mm pina la ape!ul radiologic, determinarea adincimii patrunderii

instrumentului. Drept instrument optim este considerat file-ul nr.3B pentru prelucrarea treimii coronare si celeimedii. Daca file-ul nr.3B nu patrunde din start la adincimea necesara canalul este initial largit cu instrumente maimici.

". Dupa introducerea instrumentului nr.3B pina la prima rezistenta se efectueaza doua rotatii complete fara presiuneapicala, se repeta prepararea cu un inatrument de o marime mai mica pina la atingera lungimii de lucru provizorii

a dintelui.3. (e masura avansarii catre orificiul apical se foloseste N-files de marimi tot mai mici si mai mici. nstrumentul esteintrodus pina cind el nu va fi intim strins de ctare peretii canalului radicular. Doar dupa aceasta el este introdus dedoua ori fara presiune apicala. Dentina este retezata prin miscari rotative cu partea apicala a instrumenteluiendocanalar.

%. Determinarea lungimii de lucru definitive cu autorul e!amenului radiologicB. 1epetarea etapelor descrise anterior cu instrumentul nr.%$ pina la aungerea la lungimea de lucru a dintelui5).etoda de amputare vital a pulpei.

&etoda cere respectarea stricta a regulilor de asepsie si antisepsie, e!cluderea patrunderii salivei in cavitateadintelui, folosirea instrumentelor si materialelor sterile, schimbarea frecventa a frezelor sterile. se efectueaza la dintiimultiradiculari. Esenta metodei: indepartarea operativa a segmentului de inflamatie de focar cu e!ercitarea ulterioaraa unei actiuni medicamentoase asupra bontului ramas. &etoda se bazeaza pe procese reparative. Se limiteaza lasegmentul de focar infectios dentina carioasa si tesutul pulpei care a suferit modificari degenerative si unde procesul

inflamator a capatat un caracter trenant sau ireversibil.ndicatii: pulpita acuta de focar, denudarea accidentala a pulpei, pulpita fibroasa cronica cu electrosensibilitatea pulpeipina la %$m, virsta la copii sau la tineri, coafaul direct sau indirect nereusit, se realizeaza doar la dintii multiradiculariin care pulpa coronara este clar delimitata de cea radiculara, dintele cu radacini needificate.


17/22

2ratamentul urmareste: scoaterea durerii de pulpita, inlaturarea focarului de infectie si de into!icatie a pulpei prinnecretomia dentinei carioase, deschiderea focarului de inflamatie focala, stoparea avansarii ulterioare a inflamatieiprin intermediul pulpotonieii sau pulpectomiei, stoparea hemoragiei, prelucrarea suprafetei - plaga a bontului pulpar curemedii antiseptice sau antibiotice avind drept scop ugularea procesului inflamator. plicarea pastelor capabile sasolutioneze definitiv procesul inflamator iar in viitor sa stimuleze si sa restabileasca functia normala, restabilirea formeianatomice si a functieie fiziologice a dintelui prin obturare'". (rotearea cavitatii dintelui de patrunderea salivei'3. Schimbarea cit mai frecventa a frezelor folosite pe altele sterile'%. Dintele este izolat de saliva cu autorul rulourilor de vata sau cu diga

'B. 2oate manoperele se fectueaza sub o picatura de antiseptic neiritant2oaleta cimpului operator. (relucrarea antiseptica a ariei de localizare a dintelui prin clatirea cavitatii bucale cu solutiide permaganat de potasiu in stare calda. (rgatirea cimpului operator se face prin prelucrarea mecanica si chimica adintelui si a doi dinti vecini. nestezia prin infiltratie sau tronculara. (relucrarea cavitatii carioase. Deschiderea cavitatiidintelui - crearea unei comunicari punctiforme. E!tensia cavitatii dintelui indepartarea plafonului cavitatii dintelui.mputarea a pulpei coronare inflamate. Se aplica o obturatie curativa si se finalizeaza vizita cu obturatia temporaradin dentina artificiala.

-. &ratamentul pulpitei n cteva vizite.tratamentul pulpitei in citeva vizite /metoda de devitalizare a pulpei0:in " sedinte -metoda de amputatiein 3 sedinte-metoda de e!tirpare .

n ambele metode trebuie de respectat urmatoarele reguli:'.aplicarea prep arsenios la apogeulul accesului de durere e interzis/se aplica pamsamentanestezic ,peste "%ore sub pansament se aplica prep arsenios0". in a " vizita trebuie indepartat toata dentina ramolita, pentru a preveni inactivarea prep aresenios3.prep arsenios se aplica pe pulpa denudata sau pe un strat fin de dentina%. prep arsenios se aplica fara presiune pentruB. pansamentul trebuie aplicat etans /in urma contactului cu tesuturi le moi pot aparea complicati i :necroza gingiei marginale, papilei gingivale, gingiei alveolare0#. se interzice aplicarea pansamentului arsenios in cavitati le carioase subgingivale-clasa BblacN/ umiditate sporita nu garanteaza etansietatea pansamentului0I. pansamentul trebuie inregistrat in fisa medicala indicind data aplicari i si data urmatoarei vizite

./ prima vizita :'. prelucrarea partiala a cavitati i carioase/anestezia ,deschide cavitatea carioasa, se

indeparteaza resturi le limenatare, dentina ramolita0". deschiderea cavit dintelui/ se efectueaza cu e!cavatorul sau freza sferica03. spalarea si uscarea cav car /cu solutie antiseptica slab calda . se usuca cu bulete de vata

uscate sau cu aer cald etat. cav dint trebuie sa fie izolata de saliva: rulouri de bumbac, aspirator desaliva,diga. 0

%. aplicarea pastei devitalizante /de pe virful sondei se aplica pe cornul deschis al pulpei,saupe un strat fin de dentina. monoradiculari pt "%h in miltiradiculari pt %h0

B. acoperirea pastei cu un tampon cu sub anestezica /senzatia de durere creste pentru astase aplica un bulet de vata uscat putin imbibat cu sub anestezica0

#. inchiderea cav cu obturatie temporara /fara presiune, pentru a nu provoca dureri si a nudeplasa pasta arsen si tamponul0A // @/:/&A' indepartarea obturatiei temporare

". verificarea sensibil i tati i dureroase3. prelucrarea definitiva a cav car%. e!tensia cav dinteluiB. amputatia coronara a pulpei#.e!tensia ostiumurilor can radiculareI. mumifierea pulpei/in cavitatea dintelui se introduce sol pe baza de rezorcin- formalina , pulpadentara ramasa e imbibata cu fluid de impregnare care sub actiunea catalizatorului se polimerizeazasi se transforma intro masa vitroasa apoi se obtureaza cu o pasta pe baza de rezorcin-formalina0. aplicarea obturatiei izolatori i4.restabil irea formei anatomice a dinteluiA /// @/:/ &AI. E!tirpatia pulpei radiculare /indepartarea pulpei cu pulpe!tractorul0. (relucrarea medicamentoasa a canalelor radiculare /cu sol de iod,@emoragia aparuta se stopeaza

cu mese de vata imbibate cu pero!id de hHdrogen 35 04. (relucarea mecanica a canalului radicular /se largesc cu instrumente endodontice. scarea cuaer din et e interzisa0'$. +bturarea canalului radicular /este insotit de control radiologic0''. +bturarea cav car si restabil irea formei anatomice a dintelui


18/22

61.Metoda de extirpare vital a pulpei.metoda de extirare vitala pulpei- indepartareaintr-o sedinta a pulpei coronare si radiculare sub

anestezie locala fara utilizarea prealabila a remediilor devitalizante

Indicatii: pulpit acuta si cronica,deschiderea accidental a pulpei,complicatii a metodei conservative,

hiperestezia,abraziunea patologica grIII-IV, fracturarea partilor coronare

Contraindicatii : Pacienti cu afectiuni CV,HTA,sensibilitate la prep anestezice si

vasoconstrictoare,graviditate,perioada menstrual

!toaleta cimpului operator"prelucrarea antiseptic#

$ pregatirea cimpului operator"prelucrarea mecanica si chimica a dintilor bolnavi si a $ dinti vecini#% a nestezia"I &'I(T)ATIVA *A+ T)+&C+(A )A#

prelucrarea cavitatii carioase"deschiderea larga si etensive a cav car cu f! fisurala,sferica,con

invers,inlaturarea dentine ramolite .e pe pereti si fundul cav cu ecavatorul ascutit! &ecrectomia

pr in miscari /i n vi rgul a0 #pr el uc ra re a ant isep ti c

1! deschiderea cav dintelui"crearea comunicarii punctiforme a cav carios cu cav dintelui prin sondare!

Aplicarea antisepticului! .eschiderea camerei pulpare cu o freza sferica sau fisurala,fara effort#

2! etensia cavitatii dintelui "indepartarea plafonului,cozoroacelor prin miscari de ecavare din

adinc spre afara!Cerinte fata de cav car: peretii cav car coincide cu peretii cav dentare, absenta

pl afonu lu i ca v di nt el ui si a margini lor de bo rdant e, acces liber ins trumenta r ca tr e can ra di cul ar e#

3! amputarea pulpei coronare"fara presiune cu ecavator ascutit sau freza sferica pentru a nu perfora

pl an se ul si pe re tii ca v di nt el ui #

4! largirea orificiului de intrare a canalului radicular "cu freza sferica ,para,5ates 5lidden!#

6!prelucrarea suprafetei-plaga a bontului radicular"cav car irigat cu sol antiseptic a calda %-1 min!

schimbarea ruloului de vata ,evitind patrunderea salivei in cav dintelui#

7! stoparea hemoragiei

! prelucrarea medicamentoasa a cav car

$! etirparea pulpei radiculare"cu pulpoetractor H-file

%! largirea si prelucrarea medicametoasa a canalului radicular"folosirea instrument endodontic steril

cu prelucrare mecanica si medicamentoasa simultan8,uscarea cu mese sterile sau conuri de hirtie#

obturarea canalului radicular

1! controlul radiologic a calitatii "se atarage atentia la : sa fie obt deplin,absenta bulelor de aer#

2! aplicarea obturatiei izolatorii"9ugenol,pe baza de pasta rezorcin-formalin,se introduce cu spatula

se taseaza cu fuloar#3 plicarea obturatiei de durata

62.Depunirile dentare. Tipurile i mecanismul deformare.Pelicula dobnditeste o pelicul acelular format cu saliva i lichidul gingival. nu se

elimina prin cltire cu ap sau prin periajul. Doar prin prolaxii profesionale. Se formeaz n

cteva ore. este un loc de adeziune pentru bacterii.

Materia alb-un complex de bacterii i detritus celular aderent lax. ateria alba se poate

elimina prin cltire viguroas cu ap sau prin iriga!ii. "ste un amestec de microorganisme#

celule epiteliale i componente salivare.

Resturile alimentaresunt particule de alimente# care se pot desprinde prin micrilemusculare i prin cltire cu ap.

Placa bacteriana$ masa densa si coerenta de microorganisme ce adera la dinti sau pe

suprafetele lucrarilor protetice# aparatelor ortodontice# restaurarilor# etc.

%n functie de localizare# deosebim&

'laca supragingivala $ adera in vecinatate a marginii gingivale libere si prezinta o

zona coronara si una marginala# mai aproape de gingie.

'laca subgingivala $ dupa a()*a zi micro+ora devine polimorfa # ceea ce cauzeaza

gingivitele.,re - zone& ) asociata suprafetei dentare# ( asociata epiteliului santului

gingival# - asociata tesutului gingival.

Mecanismul de formare a placii bacteriene (etape) ). /ormarea peliculei * dupa o ora de la periaj# se depun glucide# glicoproteine# etc.

(. ,derenta si atasarea microbiana 0prin mechanism electrostatic# hidrofob#

receptori de suprafata


19/22

-. ultiplicarea bacteriana# formarea matricei $ bacteriile produc matricea

intericrobiana alcatuita din complex de polizaharide si proteine

Tartru dentar$ complex organo $ mineral aderent la suprafata dentara sau alte

structure solide orale 0lucrari protetice# aparate ortodontice etc# rezultat din mineralizarea

placii bacteriene.

1artru supragingival 0salivar $ un deposit organo*minera de culoare alb $ galben# ce se

formeaza repede# sau maroniu $ negru ce se formeaza mai incet. Se gaseste preponderant pe&

). Suprafata lingual a incisivilor inferiori centrali# in dreptul oriciului canalului 2arthon(. Suprafata vestibulara a molarilor superiori# in dreptul oriciului canalului Stenon

-. Suprafata ocluzala a dintilor lipsiti de antagonisti

1artru subgingival $ de culoare maroniu*negru# dens# foarte adherent# situate in santul

gingival# sub forma de depozite lamelare cu o suprafata dura# neregulata# sau depozite mici

punctiforme.

6.!ndexarea instrumentelor endodontice dup !"#.$odi%carea prin culori a marimilor&334 zmeuriu& 335 gri6 3)3 violet6 3)7#387#393 alb6 3(3#373#)33 galben6 3(7#377#))3 rosu63-3#343#)(3 albastru6 3-7#3:3#)-3 verde6 383#353#)83 negru

"tandarti'area dupa !"#&;*


20/22

(. utilizarea instr. endodontice corespunzatoare-. cunoasterea zonelor topograce cu risc crescut de complicatii#8. cunoaterea anatomiei si morfologiei dintelui

."aliva lic+idului bucal. $omponen,a. /unc,iile.)733 ml pe zi#viscozitatea )#(*(#8 unitati dupa @stAald# continut099#8 *apa# 3#4* materii

organice si anorganice*saruri de Ba#compusi ai ;#>a#cloruri#bicarbonati# +uorurienzime * 8 grupuri principale& carboanhidraze# esteraze#transferaze#grupul mixt,lfa*amilaza * hidroliza partiala a glcidelor#pina la dextrani maltoza si maltaza. Saliva conine

fosfataze#lizozim#hialuronidaza#calicreina# peptidaza#,D>*aza#,*aza./unctia salivei& protectie0umectarea si tapetarea cu mucina a mucoasei#spalarea suprafeteidintilor si tunicii mucoase#asigurind curatarea lor de microorganisme #proprietatebactericida#plasmocoagulanta si brinolitica*asigura homeostazia locala #neutraizarea acizilorsi bazelor digestiva 0asigurata de catre alfa*amilaza si maltaza etc.

.Materiale pentru obtura,ii de canal. $lasi%carea. Paste plastice care fac priza in canal

a# ?ateriale din grupa ciment pe baza de oid de zinc - 9ugenol: Cariosan,9ndobtur

b# pasta pe baza de oid de zinc-9ugenol: 9ndometazona

c# cimenturi oifosfat de zinc: 'osfat ciment

d# materiala din gutaperca

e# bachelite"din rezorcin-formalina#:'luorodent,Paracina

f# paste ermetice pe baza de rasini epoide : Termasil

g# paste cu hidroid de calciu : 9ndocal, !@iocale

$! paste plastice care nu fac priza in canal:

a# paste cu actune antiseptica de durata: Iodoform,

b# paste cu actiune biologica"pe baza de hidroid de Ca#%! materiale cu duritate

a# conuri de gutaperca

b# conuri de argint

c# conuri din rasini sintetice

Clasificarea Ivanov,vrudtzchi,5himanov"4 grupuri#

! pe baza de rasina de rezorcina-formalina

$! pe baza de rasina epoide

%! paste pe baza de oid de Bn-9ugenol

! paste pe baza de hidroid de calciu

1! ciment fosfat

2! ciment pe baza de oid de Bn-9ugenol

3! material pe baza de metilacrilate: Hdron

cimenturi glassionomere:etac-9ndo

0.Materiale pentru canal dure. Termo%lele.


21/22

Termofile metoda se bazeaza pe obturarea canalului cu gutaperca fiata pe o ti>a de otel,nichel-titan sau de masa

plastica, metoda asigura o obturatie suficienta si control apical eact! 5utaperca e incalzita pina la temp de

lucru,devine lipicioasa si adeziva, fiata bine pe ti>a centrala ceea ce permite introducerea materialului de obturatie pe

toata lungimea canalelor! ti>a are functia unui conductor central,care compactizeaza gutaperca pe toata lungimea

canalului! inainte de obturarea canalului se efectueaza calibrarea lui, prin introducerea in canalul radicular si

radiografierea a intrumentului Verificator! bturatorul de marimea Verificatorului e plasat in cuptorul ThermaPrep , in

canal se introduce o cantitate mica de pasta "cu ac (entulo,con de hirtie#,dupa care se introduce thermafilul pregatit

aterior! dupa fiare conul se taie la nivelul intrarii in canal! condensarea gutapercii se realizeaza cu a>utorul

pluggerului!

6.$ondensarea lateral -n plombarea canalelorradiculare.

scopul condensarii laterale este de a atinge o densitate inalta a obturatiei radiculare la utilizarea cant ma de

gutaperca si a cant minime de sealer!

etape :

! prelucrarea mecanica a canalului radicular

$! prelucrarea canalului cu aniseptic, uscarea lui

%! alegerea conului primar de gutaperca"sa se situeze cu 7,1- mm mai sus de apeul fiziologic#, efectuarea

radiografiei

! aplicarea pe peretii can radicular uscat a sealerului preparat "ac lentula, ac radicular, file,pivot de hirtie#

1! aplicarea pe virful conului primar a unei cantitati de sealer si introducerea conului in canal

2! condensarea conului"se realizeaza cu spreaderul,presind conul de un perete al canalului!#

3! introducerea si condensarea conurilor auiliare de gutaperca"conurile auiliare sunt introduse pina cind spreaderul

nu mai patrunde in canal#efectuarea radiografiei de control

4! topirea surplusului de gutaperca"indepartarea, retezarea surplusulu de gutaperca din regiunea ostiumului cu

ecavator ,plugger,spirtiera#

6! pregatirea cavitatii, restaurarea partii pierdute a coroanei dentar

.vantaele i de'avantaele locali'rii pulpei -ntr3un

lca cu pere,ii duri.Avanta>e: limitarea accesului la pulpa a : microbilor, proc carios, salivei! crearea unui spatiu optim actiunea prepmedicamentos

.ezavanta>e: crearea unei presiuni intrapulpare c urmare a eliminarii esudatului din pulpa inflamata,semnul dolor

marit,iar la o acutizare durerile sunt eacerbate! din cauza peretilor duri situati in partea coronara a dintelui procesul

patologic va evolua spre ape si poate duce la o periodontita

4.!nstrumente necesare pt obturarea canalelor.

"electarea lor.

instrumente& ac ?entulo#plugger#sealer#termole0Cericator#@bturator#cuptor1herma'reppiesa in unghi#rigla endodonticaSelectarea lor se face in dependenta de metoda de obturare#0condensare laterala a conului-se

realizeaza cu spreaderul,presind conul de un perete al canalului!#


22/22

1ermole*metoda se bazeaza pe obturarea canalului cu gutaperca fiata pe o ti>a de otel,nichel-titan sau de masaplastica! in canal se introduce o cantitate mica de pasta "cu ac (entulo,con de hirtie#!Condensarea cu pluggerul!

5.$omplica,iile care pot aprea -n tratamentul cariei ipulpitei.

1. erori legate de diagnostic

2. erori ce apar la tratamentul conservativ la demineralizarea de focar a smaltului

3. complicatii in prioada de anestezie4. complicatii la prepararea cav carioase"forma incorecta,fractura, supraincalzire,deschiderea accidentala a

camerei pulpare, bizotare si finisare agramata7#

5. prelucrarea medicamentoasa insuficienta a cavitatilor preparate

6. incalcarea regulilor de aplicare a oburatiei izolante"obturatii izolatorii prea mari,lipsa obturatiei de

baza,nerespectarea tehnologiei de preparare a pastei,obturatia izlatorie deplasata de la peretii dentari ceea

ce permite contactarea obturatiei de durata cu peretele pulpar, adeziune insuficienta#

7. erori la obturarea cavitatilor"alpicrea incorecta ,patrunderea lichidului in cavitate,neverificarea

ocluziei,supraocluzia,margine debordanta a obturatiei,retentia defectuoasa a obturatiei#

8. perforatia peretilor, fundului camerei pulpare,perforatia apicala,perforatia longitudinala a peretilor

canalului radicular,supralargirea canalului in treimea medie,supralargirea orificiului apical

9. fractura instrumentului n canal

Raspunsuri la examen stom ter anul 3

Documents

Transcript of Raspunsuri la examen stom ter anul 3