Tulb.circulatorii Stom ROM

7/21/2019 Tulb.circulatorii Stom ROM

http://slidepdf.com/reader/full/tulbcirculatorii-stom-rom 1/78

Hiperemia - creşterea volumului de sânge într-un organ sau ţesut.

Poate fi arterială şi venoasă, generalizată şilocală.

Hiperemia venoasă este cauzată de încetinireasau diminuarea fluxului sângelui venos încondiţiile unei circulaţii arteriale normale.

Se manifestă prin dilatarea pasivă a venelor şicapilarelor cu un exces de sânge în aceste vase



Hiperemia venoasă generalizată

ste consecinţa insuficienţei cardiace acute saucronice, având la !ază tul!urarea activităţiicontractile a inimii "decompensarea inimii #.

$nsuficienţa cardiacă acută se întâlneşte în● infarct miocardic,● miocardită acută,● endocardită acută cu rupturi valvulare,● criză %ipertensivă etc.



&orfologic se o!servă' a# dilatarea şi %iperemia venelor şi

capilarelor,!# infiltraţie plasmatică "plasmoragie#,edem,c# %emoragii perivasculare multiple prin

diapedeză,d# leziuni distrofice şi necrotice.

Aceste leziuni sunt cauzate de hipoxia acută şicomprimarea mecanică a elementelorparenchimatoase perivasculare de către vaseledilatate



$nsuficienţa cardiacă cronică se o!servă în !olicardiace cronice, de ex.'

● valvulopatii,● cardioscleroză,● tul!urări grave de ritm şi de conducere,● miocardită cronică,● pericardită constrictivă şi a.

&orfologic se o!servă aceleaşi leziuni plus '

d# %emosideroză,e# atrofia şi dispariţia celulelorparenc%imatoase,

f# scleroza organelor şi ţesuturilorindurta ia de stază sau cianotică .



&odificările macroscopice caracteristice aleorganelor în %iperemia de stază cronică'

(# dimensiunile şi masa mărite)*# capsula organelor netedă, extinsă)

+# consistenţa crescută, densă)# culoarea pe secţiune roşie înc%isă-violacee(culoarea sângelui venos

neoxigenat) )# de pe suprafaţa de secţiune se scurge ocantitate a!undentă de sânge roşu-

negricios.



Pielea are aspect cianotic, culoare al!ăstruie-violetă şi temperatura scăzută.

esutul celuloadipos su!cutanat este edemaţiat,tumefiat, îndeose!i ţesuturile laxe în regiuneamem!relor inferioare, organelor genitale externe,pleoapelor.

demul cardiac este mai pronunţat în partea

inferioară a corpului.Se poate dezvolta dilatarea varicoasă a venelor,%emosideroza pielii, ulceraţii trofice.



Semnulgodeului - la apăsare cudegetul rămâne o depresiune,care nu dispare câteva secunde

sau minute.



/inic%ii şi splina - induraţie cianotică "de stază#

0avităţile seroase - acumulări de lic%id de edem1 hidropizia cavităţilor respective:

● hidrotorax,● hidropericard,● ascită sau hidroperitoneu.



2icatul - mărit în dimensiuni şi masă, capsulaextinsă, netedă, consistenţa crescută, margineaanterioară rotun3ită, pe secţiune desenul lo!ularfoarte accentuat - aspect caracteristic pestriţ,asemănător cu miezul nucii muscad 1ficat muscad (ficat cardiac).4spectul pestriţ al ficatului se datoreazăparticularităţilor circulaţiei sanguine şiangioar%itectonicii organului.

0onsecinţe 1 ciroza de stază "cardiacă# a ficatului



Plămânii - măriţi în volum şi masă, consistenţa

densă, pe secţiune au culoare !rună, iar porozitateparenc%imului este micşorată 1induraţia rună a plămânilor.

0uloarea !rună se datorează %emosiderozei careeste mai pronunţată comparativ cu alte organe, iarconsistenţa densă 1 sclerozei septurilor alveolare.

0elulele cu pigment %emosiderinic se numesccelule cardiace.



$nsuficienţa cardiacă stângă - se afectează cupredominanţă plămânii)!n alte organe staza venoasă este mai puţinpronunţată.

$nsuficienţa cardiacă dreaptă - se afecteazăficatul, splina, rinic%ii, ţesutul su!cutanat"anasarcă#, creierul, cavităţile seroase "%idropizi

!n plămâni staza venoasă este mai sla pronunţată.



$sc%emia - reducerea sau suprimarea aportului desânge arterial într-un ţesut sau organ, circulaţiavenoasă fiind normală.

&acroscopic - organul isc%emiat este redus îndimensiuni, temperatura scăzută, culoarea palidă



5ariantele isc%emiei'

(# 4ngiospastică – spasmul arterei su! acţiuneafactorilor vasoconstrictori(!n hipertensiuneaarterială, ateroscleroză, endarterita o literantă).

*# Prin o!turaţie – trom!oza, em!olia, inflamaţiaperetelui arterial, proliferarea ţesutuluicon3unctiv(!n ateroscleroză, endarterita

o literantă, vasculitele productive).



+# Prin compresiune 1 comprimarea arterei din

exterior (!n tumori, acumulări de lichid, ligaturi,

exostoze).

# Prin redistri!uirea sângelui 1 când are locpătrunderea unei cantităţi importante de sânge

într-o zonă, care în preala!il a fost isc%emiată(de ex., ischemierea creierului după eliminarearapidă a lichidului de ascită din cavitatea

a dominală la olnavii cu ciroză hepatică).



0auzele mai frecvente ale isc%emiei'

- trom!oza,- em!olia- angiospasmul.

0onsecinţele'

isc%emia acută 6 leziuni distrofice şi necrotice)(!n ischemia o structivă !ndelungată se poate

dezvolta necroza ischemică " infarct sau gangrenă) )

isc%emia cronică → atrofia şi scleroza organelor

$ f l



$nfarctul - necroza unei porţiuni de organ sau aunui organ întreg cauzată de întreruperea irigaţieicu sânge, este o consecinţă a isc%emiei(necrozăvasculară sau ischemică).

0auzele nemi3locite ale infarctului'a# spasmul prelungit,!# trom!oza,c# em!olia,

d# suprasolicitarea funcţională a organului încondiţiile irigării lui insuficiente cu sânge.

d l f l



Stadiile infarctului' (# isc%emic sau prenecrotic(durata # $%&' ore) *# necrotic.

&etodele de diagnostic al stadiului isc%emic'

(# microscopia electronică)*# metode %istoc%imice: identificarea

glicogenului, determinarea activităţii enzimelor

oxidoreductoare (succinatdehidrogenazei);+# microscopia luminescentă: coloraţia cuoranj de acridină.



0lasificarea infarctului după aspectul exterior"culoare# şi mecanismul de formare'

(# al! "ischemic #,

*# roşu "hemoragic #,+# al! cu c%enar roşu "ischemic cu lizereuhemoragic #.

$ f t l! " h # 1 ! ă î il d



$nfarct al! "ischemic # 1 se o!servă în cazurile deinsuficienţă a circulaţiei colaterale)se întâlneşte cel mai frecvent în splină)

$nfarct roşu "hemoragic # 1 se o!servă în cazurile dvascularizare du!lă a organului şi de stazavenoasă)se întâlneşte în plămâni, intestin)

$nfarct al! cu c%enar roşu "ischemic cu lizereuhemoragic # 1 este legat cu spasmul vaselor din zoperiferică a infarctului, urmat de dilatarea lor,%iperemie şi %emoragii diapedetice)se o!servă înmiocard, rinic%i.

5 i t l d i f t d ă f g t i ă'



5ariantele de infarct după forma geometrică'- forma triung%iulară "conică# 1 în organele

cu tipul magistral de vascularizare(!n splină,plămâni, rinichi)

- formă neregulată 1 în cazurile de circulaţieanastomotică !ogată a organului(!n miocard,

creier, intestin, ficat).

5ariantele de infarct după tipul de necroză'

- necroza uscată "de coagulare# - în miocard,splină, rinic%i)- necroza umedă "de colicvaţie# 1 în creier,

intestin.



0onsecinţele posi!ile ale infarctului'

(# resor!ţia "autoliza # maselor necrotice şiresta!ilirea ţesutului preexistent)*# organizarea "cicatrizarea#)

+# încapsularea)# petrificarea "calcificarea#)# formarea c%isturilor "transformarea c%istic

7# %emosideroza)8# liza purulentă "supuraţia#.



Hemoragia ieşirea sângelui din lumenul vaselor



Hemoragia - ieşirea sângelui din lumenul vaselorsau din cavităţile inimii.

9upă origine se su!împarte în'&cardiacă (plăgi penetrante a cutiei toracice,

ruptura peretelui ventricular !n infarctului

miocardic sau anevrismului cardiac)&arterială (traume sau ruptura unui

anevrism)

&capilară (traume sau intervenţii chirurgicale,unele afecţiuni cu creşterea permea ilităţii pereteluivascular (avitaminoza *) sau trom ocitopatii(purpura trom ocitopenică idiopatică)

&venoasă traume sau interven ii chirur icale .

&ecanismele %emoragiilor:



&ecanismele %emoragiilor:$) prin ruptura vaselor (per rhexin) 1 !n

hipertensiune arterială, ateroscleroză, anevrismarterial sau cardiac, infarct miocardic, varicozităţivenoase, traumatisme, leucoze

') prin erodarea peretelui vascular(per dia rosin) " !n oala ulceroasă, fe ră tifoidă,dizenterie, tu erculoză, a ces, tumori maligne,sarcină tu ară

+) prin diapedeză(per diapedesin) 1 datorităcreşterii permea!ilităţii vasculare(!n insuficienţacardiovasculară, respiratorie, anemii, avitaminoza*, hipertensiune arterială, oli infecţioase , leucoze,vasculite sistemice .

5ariantele %emoragiilor interstiţiale "în ţesuturi#'



5ariantele %emoragiilor interstiţiale în ţesuturi#● infiltraţie %emoragică - sângele pătrunde !ntreelementele tisulare, care !şi păstrează integritateastructurală● %ematom - acumulare circumscrisă de sânge !ntr&un ţesut cu formarea unei cavităţi datorită

compresiunii şi distrucţiei ţesutului adiacent .0onsecinţele %emoragiilor interne'

(# resor!ţia sângelui)*# organizarea)+# încapsularea "înc%istarea#)

# formarea cavităţilor c%istice "în creier#)su ura ia.



:rom!oza - coagularea sângelui în lumenulvaselor sau în cavităţile inimii în timpul vieţii.

0oagulii formaţi intravital se numesctrom i , iarcei formaţi postmortem sau în epru!ete de

testare -cheaguri .0oagulul este format din constituenţii normali ai

sângelui.

&ecanismele trom!ogenezei'



&ecanismele trom!ogenezei

riada lui -ircho , a. $% /) '- leziunile locale ale pereţilor vaselor sau

cordului "!n ateroscleroză, 0 A, vasculite, infecţii, dereglăriautoimune, tul urări meta olice, endocardita infecţioasă sau

reumatică, infarctul miocardic, traume, intervenţii chirurgicale

)- dereglări ale circulaţiei sanguine (!ncetinirea şitur ulenţa cirulaţiei sanguine " !n dilatări varicoase ale venelor,

anevriseme arteriale şi cardiace) - modificări în compoziţia sângelui cu

tul!urarea coagula!ilităţii lui (trom ocitoza, traumatismesevere, inclusiv intervenţiile chirurgicale, tumori maligne, creştereav!scozităţii sângelui datorită conţinutului mărit de proteine

macrodisperse).



&acroscopic trom!ul definitiv are consistenţădensă, este uscat şi fria!il.

Suprafaţa este neregulată "gofrată#) dungile "liniile1ahn # se formează datorită undelor sanguine, fiin

un semn evident că procesul de coagulare asângelui a avut loc în timpul vieţii.



0el mai frecvent trom!ii se formează învene, îndeose!i în venele mem!relor inferioare,%emoroidale, mezenterice, vena portă,mai rar - înartere "de o icei !n ateroscleroză #.

;n cavităţile inimii se o!servă pe suprafaţavalvulelor în endocardite, pe pereţii cavităţilorcardiace în infarct miocardic, anevrism cardiac,

reumatism, cardiomiopatii.

&icroscopictrom!ul este constituit din trom!ocite



&icroscopic trom!ul este constituit din trom!ociteaglutinate şi filamente de fi!rină, printre care segăsesc eritrocite şi leucocite.

0lasificarea trom!ilor'

(#:rom!ul al! "de aglutinare# 1 format dintrom!ocite, filamente de fi!rină şi leucocite .ste mai frecvent în artere şi pe valvulele inimi

*# :rom!ul roşu "de coagulare# - format dintr-oreţea de fi!rină, trom!ocite, eritrocite şi unnumăr neînsemnat de neutrofile.

ste mai frecvent în vene)



# :rom!ii %ialini - sunt de o!icei multipli şi selocalizează în vasele sistemului microcirculator.

Se o!servă în şoc, arsuri, distrugeri masive aleţesuturilor.

:rom!ii %ialini au un caracter amorf, omogen,astructurat datorită distrucţiei elementelor

celulare şi precipitării proteinelor plasmatice.



0onsecinţele trom!ilor'



0onsecinţele trom!ilor

$ -favora!ile'(# resor!ţia trom!ului)*# autoliza "ramolirea# aseptică)+# organizarea con3unctivă)

# vascularizarea şi recanalizarea# calcificarea "petrificarea#.

$$ -nefavora!ile'(# autoliza septică "ramolirea purulentă#)*# ruperea trom!ului şi transformarea lui în

trom!oem!ol.



&<=>$4 - circulaţia în sânge "limfă# a unor



& $ c cu aţ a sâ ge ă a u oparticule care nu se întâlnesc în condiţii normaleşi produc o!turaţia completă sau parţială avaselor sanguine "limfatice#.

Particulele ve%iculate de sânge "limfă# se nume

em!oli.Pot fi de origine exogenă sau endogenă.

9upă proprietăţile fizice pot fi solizi, lic%izi saugazoşi.

5ariantele de em!olii după direcţia ve%iculării



p ţem!olului'

(# m!olia directă "ortogradă# - em!olul circulă însensul curentului sanguin'

- din venele circulaţiei mari 6 în cavităţile

drepte ale inimii şi în 4P şi ramificaţiile ei)- din venele pulmonare, cavităţile stîngi aleinimii, aortă şi arterele mari 6 în arterele

circulaţiei mari "arterele m?i, celiacă, lienală,mezenteriale, renale, cere!rale, coronariene#)- din ramificaţiile sistemului portal 6 în

trunc%iul venei porte şi în ficat.

*# m!olia paradoxală "încrucişată# &em!olul din



p şvenele circulaţiei mari a3unge direct în cavităţilestângi ale inimii şi în arterele circulaţiei mari,ocolind sistemul circulaţiei mici "sistemul capilarpulmonar#.Se o!servă în malformaţii cardiace înnăscute.

+# m!olia retrogradă - ve%icularea em!oluluicontra curentului sanguin)de ex., em!olia venelor %epatice sau renale când: vine din vena cavă inferioară în momentulcreşterii !ruşte a presiunii intraa!dominale sauintratoracice "într-un acces de tuse#.



0lasificarea em!oliei după natura "compoziţia#em!olului'

(# trom!oem!olia)*# grasă)+# aeriană)

# gazoasă)# celulară "tisulară#)

7# micro!iană)8# cu corpi străini.

:rom!oem!olia em!olia cu trom!i sau



:rom!oem!olia - em!olia cu trom!i saufragmente de trom!i detaşaţi' locul de plecare

"sursa# poate fi în vene, artere sau cavităţileinimii.

Se o!servă în trom!ofle!ite, !oala varicoasă avenelor mem!relor inferioare, %emoroizi,ateroscleroza arterelor, anevrismele arteriale şicardiace, trom!oendocardita infecţioasă saureumatismală, infarctul miocardic.

Poate duce la infarcte, gangrenă.

rom oem olia arterei pulmonare .



pPunctul de plecare al : pulmonari pot fi trom!iidin venele mem!relor inferioare, pelviene, intra-a!dominale, cave, din cavităţile drepte ale inimii.

0el mai frecvent "@A-@ B de cazuri# provin din

venele profunde ale m?i "vena poplitee#.7A-CAB au dimensiuni mici şi evoluează

asimptomatic.: ramurilor arteriale mici, periferice duce lainfarct pulmonar %emoragic.



=!turarea trunc%iului comun sau a ramurilor

mari ale arterei pulmonare duce la moarte su!itădin cauza !locării circulaţiei pulmonare cu apariţiasfixiei şicordului pulmonar acut.

;n unele cazuri, moartea su!ită poate surveni c%iaşi de la trom!oem!oli de dimensiuni relativ miciprin reflex pulmocoronarian cu spasmulramificaţiilor arterei pulmonare, !ron%iilor şiarterelor coronariene şi stop cardiac.



m!olia grasă 1 em!olie cu particule de grăsimi



g p gendogene sau exogene.Se întîlneşte în fracturi ale oaselor tu!ulare, mairar 1 în contuzii ale ţesutului celuloadipos intro-ducerea intravenoasă a unor su!stanţe uleioase.

9uce la em!olizarea capilarelor pulmonare cuasfixie acută dacă sunt !locate mai mult de *?+ dicapilare. Picături mici de lipide nimeresc înmicrovasele cere!rale, cauzînd focare mici denecroză şi %emoragii pericapilare.

4proximativ (AB de pacienţi decedează.>a auto sie se identifică cuSudan $$$



m!olia aeriană 1 în sistemul venos sau arterial



pătrunde aer atmosferic.Se o!servă în traumatisme sau intervenţiic%irurgicale pe regiunea gâtului în urma lezăriivenei 3ugulare sau venei cave superioare)

Se întâlneşte la fel în traume sau intervenţiic%irurgicale la torace, plămâni, cord, laparoscopipneumotorax, puncţii pleurale.

;n timpul naşterii sau avortului la lăuze poate aveloc pătrunderea aerului în sînge prin veneleuterine de%iscente "desc%ise#.

m!olia gazoasă - o!strucţia vaselor cu !ule de



g ţazot. Se întîlneşte la scafandri, c%esonieri, aviato

m!olia tisulară "celulară # - em!olia cu celuleizolate sau fragmente de ţesut. Se o!servă înprimul rînd în tumori maligne. Se dezvoltă

metastaze tumorale "în cancer, sarcom, melanomm!olia micro!iană - em!olul este constituit din

aglomerări de microorganisme "colonii de microfungi sau paraziţi#, care nimeresc în sînge dintr-ufocar septic.Se o!servă în sepsis "septicopiemie#, duce laa ari ia a!ceselor metastatice în or ane

Tulb.circulatorii Stom ROM

Documents

Transcript of Tulb.circulatorii Stom ROM