Radu Lucrare Etica
-
Upload
marian-chiric -
Category
Documents
-
view
234 -
download
0
description
Transcript of Radu Lucrare Etica
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Program master: Politici publice şi management în administraţia publică
Curs: Elemente de etică în administraţia publică
Titular curs: Conf. Cosima RUGHINIŞ
Masterand: Maria RADU (BUHOCIU)
Data examen: 22 Ianuarie 2014
Temă : Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei
Cuprins:
1. Metodologie
2. Secţiunea I - Identificarea perspectivelor etice
3. Secţiunea II – Sinteza perspectivelor morale analizate
4. Secţiunea III - Argumente proprii în susţinerea temei
5. Bibliografie
6. Anexe
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.2
1. Metodologie
În elaborarea analizei asupra perspectivelor etice am selectat următoarele dezbateri legate
de tematica prostituţiei:
- articolul din ziarul “The Guardian”, cu titlul „Europe is finally starting to tackle
prostitution in the right way”, autor Lauren Hersh 1(Anexa 1)
- articolul publicat pe site-ul contributors.ro, cu titlul „Prostituţia – între exploatare şi
muncă legală”2, autor Victoria Stoiciu (Anexa 2)
Analiza se concentrează în jurul dezbaterii privind prostituţia, cele două articole selectate
abordează din perspective diferite problematica prostituţiei. Lucrarea analizează
argumentaţiile prezente în articolele menţionate şi urmăreşte să răspundă la următoarele
întrebări:
- Care sunt entităţile morale invocate? Ce entităţi morale sunt prezentate ca fiind victime
sau beneficiare in dezbatere? Ce entităţi morale sunt ignorate?
- Ce interese legitime au aceste entităţi morale? Care dintre aceste interese sunt
recunoscute ca drepturi? Care sunt relaţiile de interdependenţă între interesele şi
drepturile acestora?
- Care sunt argumentele empirice controversate care sunt invocate în dezbatere?
- Care sunt principalele argumente normative şi/ sau empirice susţinute implicit sau
explicit de fiecare luare de poziţie?
- Care sunt valorile, principiile morale controversate invocate de autori?
Lucrarea este structurată în trei secţiuni distincte. Prima secţiunea identifică elementele
componente ale perspectivelor etice luate în considerare în elaborarea analizei. A doua
secţiune sintetizează într-o manieră personală diferitele perpective morale asupra problemei
analizate, subliniind trăsăturile principale. În final, a treia secţiune se concentrează pe
susţinerea unui punct de vedere propriu, precizând entităţile morale considerate relevante şi
aducând noi argumente empirice/normative în susţinerea dezbaterii.
1 http://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/12/europe-prostitution-sex-trafficking-nordic-model
2 http://www.contributors.ro/dezbatere/prostitutia-intre-exploatare-si-munca-legala/
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.3
Lucrarea se constituie într-o analiză de text care are în vedere sistematizarea perspectivelor
etice selectate şi urmăreşte să sublinieze principalele luări de poziţie şi argumentele
divergente.
2. Secţiunea I – Identificarea diferitelor perspective etice
Un prim articol selectat –„ Europe is finally starting to tackle prostitution “aduce argumente
în favoarea adoptării “modelului nordic” al politicii privind prostituţia care prevede
pedepsirea celor care încurajează prostituţia.
Entităţile morale invocate de autoare în susţinerea dezbaterii sunt:
Tabelul 1 – Entităţi morale principale şi secundare invocate în articolul „Europe is finally starting to tackle prostitution “
Entităţi morale principale Rol în argumentaţie
- fetele şi femeile traficate („women and girls being trafficked”)
- supravieţuitorii traficului sexual („survivors of sex trafficking”)
– cumpărătorii sexului comercial („buyers of commercial sex”)
- cei care susţin legalizarea sau decriminalizarea prostituţiei
(„those who support the legalisation and decriminalisation of
prostitution”)
– traficanţii şi peştii care alimentează industria comercială a
sexului („traffickers and pimps that fuel the commercial sex
industry)
- modelul nordic al politicii privind prostituţia(„nordic model of
prostitution policy)
- politicienii care promovează noi legi pentru incriminarea
achiziţionării de servicii sexuale de la victimele traficului sexual
sau de la persoane forţate să practice prostituţia („politicians
pushing for new laws to criminalise the purchase of sex …”)
– industria sexului comercial („commercial sex industry”)
- Entităţi morale principale invocate ale
căror drepturi şi interese sunt afectate
de situaţia actuală
- Aduc argumente empirice în
susţinerea dezbaterii
- Sunt fie victime, fie beneficiare în
dezbatere, cu rol în stabilirea cauzelor
(diagnosticului) situaţiei actuale
Entităţi morale secundare Rol
- turiştii în trecere („passing tourists”)
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.4
– clubul pentru domni („gentleman`s club”)
- ţările în care prostituţia este legală - Elveţia, Germania şi Olanda
- Regatul Unit şi toate guvernele europene („UK and all European
governments”)
- toate ţările membre UE („all EU member states who tackle the
demand..”)
- Ministerul de Justiţie din Finlanda („Finland Ministry for
Justice”)
- vizitatorii din cartierele felinarelor roşii („red light visitors”)
- fetiţa de 14 ani („the 14-year-old girl who thinks she is going to
work in a hairdresser`s in Amesterdam, ends up in a window,
purchased for sex”)
- oameni ca Zolt care direcţionează turiştii în trecere către
cluburile pentru domni („people like Zolt”)
contribuie la susţinerea argumentaţiei
fiind prezentaţi ca victime sau
beneficiari
Sursa : Contribuţie proprie pe baza informaţiilor din articolul “Europe is finally starting to tackle prostitution in the right
way”, http://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/12/europe-prostitution-sex-trafficking-nordic-model
Drepturile şi interesele invocate în articol sunt prezentate succint în tabelul de mai jos:în
relaţie cu acele conflicte de interese/ drepturi ale entităţilor morale:
Tabelul 2 – Drepturi şi interese ale entităţilor morale principale invocate în articolul „Europe is finally starting to tackle
prostitution “
Categorie Denumire
entităţi morale
principale
Drepturi /interese invocate Conflicte de interese/drepturi
ale entităţilor morale
invocate
Umane
contemporane
Fetele şi femeile
traficate
Dreptul la integritate fizică şi psihică ale
persoanei
Dreptul la libertate individuală şi la
securitatea persoanei
Dreptul la muncă, la libera alegere a
muncii sale, la condiții echitabile și
satisfăcătoare de muncă
Interesul industriei comerciale
a sexului de a obţine profituri
financiare uşor de pe urma
exploatării femeilor
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.5
Categorie Denumire
entităţi morale
principale
Drepturi /interese invocate Conflicte de interese/drepturi
ale entităţilor morale
invocate
Interesul persoanei de a-şi hotărî
singură felul în care îşi trăieşte viaţa
Umane
contemporane
Supravieţuitorii
traficului sexual
Dreptul la viaţă
Dreptul la integritate fizică şi psihică ale
persoanei
Dreptul la libertate individuală şi la
securitatea persoanei
Dreptul de a nu fi suspus sclaviei şi
muncii forţate
Dreptul la demnitate
Dreptul la muncă, la libera alegere a
muncii sale, la condiții echitabile și
satisfăcătoare de muncă,
Dreptul persoanei de a-şi hotărî singură
felul în care îşi trăieşte viaţa
Interesul traficanţilor de a
profita de pe urma exploatării
femeilor şi fetelor
Interesul industriei comerciale
a sexului de a obţine profituri
financiare uşor de pe urma
exploatării femeilor
Umane
contemporane
Cumpărătorii
sexului
comercial
Interesul de a beneficia de servicii
sexuale contra cost
Drepturile la integritate fizică
şi psihică ale persoanei ale
victimelor traficului sexual sau
al persoanelor forţate să
practice prostituţia
Interesele persoanei de a nu fi
supuse sclaviei şi muncii
forţate
Umane
contemporane
Cei care susţin
legalizarea sau
decriminalizarea
prostituţiei
Interesul ca prostituţia să devină mai
sigură pentru toţi cei implicaţi
Interesul industriei comerciale
a sexului de a obţine profituri
uşor pe urma exploatării
femeilor
Umane
contemporane
Traficanţii şi
peştii care
Interesul de a profita de pe urma Drepturile persoanelor
traficate/ forţate să practice
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.6
Categorie Denumire
entităţi morale
principale
Drepturi /interese invocate Conflicte de interese/drepturi
ale entităţilor morale
invocate
alimentează
industria
comercială a
sexului
exploatării unor persoane vulnerabile
Interesul ca prostituţia să aducă
beneficii financiare imediate şi uşor de
obţinut
prostituţia de a decide asupra
propriei vieţi, dreptul la
libertate personală, dreptul la
muncă; la condiții echitabile și
satisfăcătoare de muncă
Dreptul la integritate fizică şi
psihică ale persoanei
Ne-umane
contemporane
Modelul nordic
al politicii
privind
prostituţia
Interesul de a reduce cererea în
vederea diminuării exploatării sexuale
Interesul industriei comerciale
a sexului de a obţine profituri
financiare
Umane
contemporane
Politicienii care
promovează noi
legi
Interesul de a incrimina achiziţionarea
de servicii sexuale de la victimele
traficului sexual sau de la persoane
forţate să practice prostituţia
Interesul politicienilor de a
legalize şi reglementa
prostituţia
Interesul politicienilor ca
prostituţia să fie mai sigură
pentru persoanele implicate
Umane
contemporane
Industria
comercială a
sexului
Interesul de a obţine profituri financiare
uşor
Interesul politicienilor ca
prostituţia să fie mai sigură
pentru persoanele implicate
Sursa : Contribuţie proprie pe baza informaţiilor din articolul “Europe is finally starting to tackle prostitution inthe right
way”, http://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/12/europe-prostitution-sex-trafficking-nordic-model
Se poate observa că tabelul de mai sus reflectă în mare parte conflictele între drepturile şi
interesele victimelor prostituţiei pe de o parte în raport cu interesele beneficiarilor de pe
urma prostituţiei pe de altă parte, iar interesele politicienilor şi a celor care urmăresc
legalizarea sau decriminalizarea prostituţiei întră în conflict cu interesele industriei
comerciale a sexului în mod direct şi indirect cu interesele beneficiarilor de pe urma
prostituţiei.
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.7
În acest context analiza etică scoate în evidenţă un conflict de valori morale asupra căreia
cititorul poate reflecta: ce este mai important în reglementarea prostituţiei –pedepsirea
clienţilor sau apărarea drepturilor victimelor traficate?
În elaborarea articolului autoarea foloseşte argumente bazate în principal pe judecăţi
factuale şi aduce un set de argumente normative în susţierea dezbaterii-.
Un argument empiric controversat prezentat în articol se referă la susţinerea de către
supravieţuitorii traficului sexual a faptului că legalizarea şi decriminalizarea prostituţiei a
avut efectul opus faţă de cel intenţionat şi anume - de a crea condiţii mai bune şi mai sigure
pentru toţi actorii implicaţi.
În plus, în argumentaţie se prezintă poziţia victimelor traficului de persoane care sugerează
că traficul de persoane există doar pentru că există cerere (cumpărători ai sexului comercial)
şi sugerează că eradicarea traficului de persoane s-ar putea realiza în timpul vieţii noastre
dacă vom începe să îi penalizăm şi să îi stigmatizăm pe clienţi în principal, trendul european
fiind în direcţia incriminării traficanţilor şi proxeneţilor, în timp ce persoanele care practică
prostituţia sunt dezincriminate şi li se oferă servicii şi opţiuni de părăsi industria prostituţiei.
În continuare dezbaterea arată că intenţiile de a aduce lumină şi „condiţii mai bune şi mai
sigure” prin legalizare prostituţiei au eşuat în ţări ca Olanda şi Germania şi soluţia pentru
care pledează autoarea constă în adoptarea de către Regatul Unit şi toate guvenele
europene a „modelului nordic” al politicii privind prostituţia, care prevede scoaterea
prostituţiei în afara legii şi pedepsirea clienţilor (cumpărătorilor). Dezbaterea aceentuează
rolul armonizării legislaţiei la nivel european în scopul de a preveni deplasarea traficanţilor în
ţările cu un mediu legislativ favorabil şi pune în evidenţă obligaţia tuturor statelor membre
UE de a aborda cererea care încurajează toate formele de exploatare care au legătură cu
traficul.
Cu toate că articolul nu prezintă argumente normative în susţinerea dezbaterii pe tema
prostituţiei, se prezintă o definiţie a prostituţiei din perspectiva supravieţuitorilor traficului
sexual - prostituţia nu este o crimă fără victime, este o formă brutală a violenţei sexuale
(“prostitution is not a victimless crime, it is a brutal form of sexual violence”).
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.8
Un alt articol cu titlul „ Prostituţia – între exploatare şi muncă legală” selectat de pe site-ul
contributors.ro tratează problematica prostituţiei, însă dintr-o perspectivă etică diferită de
primul articol. Principalele entităţi morale invocate în argumentaţie sunt:
Tabelul 3 – Entităţi morale principale şi secundare invocate în articolul „Prostituţia – între exploatare şi muncă legală “
Entităţi morale principale Rol în argumentaţie
- Militanţii împotriva legalizării prostituţiei
- Minerul sau muncitorul din fabrică
- Prostituata
- Clientul
- Restul societăţii
- Divinitatea (invocată indirect)
Entităţi morale invocate ale căror interese sunt
apărate în susţinerea legalizării prostituţiei
Entităţi morale secundare Rol în argumentaţie
- Sclavi
- Iobagi
- Muncitorii imigranţi de culoare din fabrica de
reciclare a deşeurilor din Austria
- Fabricanţii şi apologeţii eticii muncii
- Muncitorul de culoare
- Opozanţii legalizării prostituţiei
- Un gunoier sau un măturător
- Un angajat în sacou al unei microîntreprinderi
- Migranţii români din Vestul Europei
- Migrantul de culoare din fabrica din Austria
- „Ţapul ispăşitor”
Entităţi morale invocate cu scopul de a argumenta
moralitatea prostituţiei şi încadrarea ei ca fiind o
muncă ca oricare alta
Sursa : Contribuţie proprie pe baza informaţiilor din articolul „Prostituţia – între exploatare şi muncă legală”,
http://www.contributors.ro/dezbatere/prostitutia-intre-exploatare-si-munca-legala/
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.9
Surprinderea principalelor drepturi ş interese ale entităţilor morale invocate în articolul
„Prostituţia – între exploatare şi muncă legală”este reflectată în raport cu conflictele de
interese/ drepturi după cum urmează:
Tabelul 4 Drepturi şi interese ale entităţilor morale principale invocate în articolul „Prostituţia – între exploatare şi
muncă legală
Categorie Entităţi morale
principale
Drepturi/interese invocate Conflicte de interese/drepturi ale
entităţilor morale invocate
Umane
contemporane
- Militanţii
împotriva
legalizării
prostituţiei
Interesul în protejarea
sănătăţii fizice şi psihice a
prostituatei
Dreptul prostituatei la muncă, dreptul la
libera alegere a muncii, dreptul la
condiţii echitabile şi satisfăcătoare de
muncă
Interesul de a beneficia de un contract
de muncă si de asigurare medicala
Dreptul de a beneficia de pensie
Umane
contemporane
- Minerul sau
muncitorul
din fabrică
Interesul de a lucra la
standard de protecţie impuse
de un cadru normativ
Interesul de a avea o muncă
onorabilă
Interesul de a fi tratat cu
acelaşi respect ca un angajat
în sacou al unei întreprinderi
Interesele militanţilor împotriva
legalizării de a nu considera prostituţia
ca pe o muncă ca oricare alta
Interesele militanţilor de a demonstra
consecinţele negative ale prostituţiei
pentru sănătatea fizică şi psihică a
prostituatei
Umane
contemporane
- Prostituata Dreptul la de a munci, de a
beneficia de un contract de
muncă, de asigurare medicala
şi drept la pensie
Dreptul la ocrotirea sănătăţii
Interesele bisericii de a nu tolera
“păcatul” prostituţiei
Interesele societăţii ca prostituata să
desfăşoare o muncă onorabilă
Umane
contemporane
- Clientul Interesul de a apela la
serviciile unei prostituate
Interesele bisericii de a nu tolera
prostituţia
Interesul prostituatei de nu fi expusă
abuzurilor şi de a avea respect de sine
Interesele opozanţilor legalizării
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.10
Categorie Entităţi morale
principale
Drepturi/interese invocate Conflicte de interese/drepturi ale
entităţilor morale invocate
prostituţiei referitoare la soarta victimei
Umane
contemporane
- Restul
societăţii
Interesul de a incrimina
prostituata ca fiind „ţap
ispăşitor”
Interesul de a condamna
social prostitituata şi munca ei
Dreptul prostituatei de a exercita o
muncă legală, reglementată
Interesele militanţilor împotriva
legalizării de a apăra sănătatea fizică şi
psihică a persoanei
Ne-umane,
supranaturale
- Divinitatea
(invocată
indirect)
Incriminarea prostituţiei drept
un păcat, condamnarea
femeilor care practică
prostituţia
Interesele clientului de a beneficia de
serviciile prostituatei
Dreptul prostituatei dreptul la libera
alegere a muncii
Sursa : Contribuţie proprie pe baza informaţiilor din articolul „Prostituţia – între exploatare şi muncă legală”,
http://www.contributors.ro/dezbatere/prostitutia-intre-exploatare-si-munca-legala/
Se poate remarca faptul că tabelul de mai sus ilustrează confictele de interese/drepturi ale
diverselor entităţi morale invocate în articolul „Prostituţia – între exploatare şi muncă
legală”, punând în evidenţă interesele/ drepturile divergente, argumentaţia se axează în
principal în jurul dreptului la muncă şi încearcă să demonstreze necesitatea legalizării
prostituţiei prin susţinerea unui argument empiric controversat – prostituţia trebuie tratată
ca orice altă muncă. În opinia autoarei munca prostituatei este degradantă doar pentru că
ceilalţi o văd ca fiind degradantă.
Alte argumente empirice controversate prezentate în dezbatere se referă la faptul că
existenţa traficului de persoane nu implică automat necesitatea de a interzice prostituţia. În
acelaşi timp autoarea elimină argumentul riscurilor pentru sănătate, menţionând că a munci
într-o mină nu este mai puţin nociv pentru sănătate decât a lucra într-un bordel. În plus, în
lipsa creeării unui context legal pentru desfăşurarea activităţii, se creează condiţiile expunerii
prostituatei la abuzuri.
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.11
3. Secţiunea II – Sinteza perspectivelor morale analizate
Fiecare din cele două perspective analizate oferă argumente controversate şi pune în lumină
valori sau principii care, pe de o parte vin să susţină dezbaterea , iar pe de altă parte intră în
conflict drepturile sau intereselor anumitor entităţi morale.
În articolul „Europe is finally starting to tackle prostitution in the right way”, argumentaţia
susţine necesitatea preluării „modelului nordic”al politicii privind prostituţia care interzice
cumpărarea sexului și dezincriminează persoana prostituată. Cu alte cuvinte, cumpărătorul
de sex – practic întotdeauna bărbat - este cel care comite o infracțiune penală, nu femeia
prostituată.
Articolul „Prostituţia – între exploatare şi muncă legală” urmăreşte să redefinească
prostituţia ca ”muncă” făcută de femei si să susţină reglementarea acesteia ca pe o
componentă pe piata muncii. Abordarea reglementării, potrivit argumentelor prezentate în
articol face din prostituţie un serviciu social necesar, furnizat de o clasă distinctă de femei şi
integrează această muncă în structura socială prin introducerea sistemului de taxe, asigurări
la sănătate şi alte măsuri administrative. Dezbaterea se concentrează în principal pe
demonstrarea prostituţiei ca fiind un tip de muncă ca oricare alta.
Problema prostituției este argumentată de pe două poziţii (modele) opuse referitoare la
modul de tratare a acesteia. Primul model(regăsit în articolul „Europe is finally starting to
tackle prostitution in the right way”) consideră prostituția ca o încălcare a drepturilor
femeilor. Concepția corespunzătoare este una aboliționistă, încadrând penal activitățile
legate de prostituție, inclusiv cumpărarea de servicii sexuale, deși prostituția ca atare nu este
considerată ilegală. Al doilea model (propus în articolul „Prostituţia – între exploatare şi
muncă legală” susține că prostituția ca atare consolidează egalitatea de gen prin faptul că
promovează dreptul femeilor de a deține controlul asupra a ceea ce vor să facă cu propriul
corp. Adepta acestui model consideră că prostituția este doar o altă formă de muncă și că cel
mai bun mod de a proteja femeile angajate în prostituție este îmbunătățirea„condițiilor lor
de muncă” și profesionalizarea prostituției ca „muncă ca oricare alta”. În consecință, în
cadrul acestui model reglementaționist, prostituția și activitățile legate de aceasta sunt
legale și trebuie reglementate.
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.12
4. Secţiunea III - Argumente proprii în susţinerea temei
Beneficiarii şi perdanţii prostituţiei
Când vorbim despre prostituţie, există o serie de actori sociali cu drepturi şi interese diferite,
care beneficiază sau pierd datorită existenţei acestui fenomen.
Principalii perdanţi sunt femeile, care, prin legalizarea prostituţiei devin obiecte legale de uz.
Corpurile şi emoţiile femeilor trebuie să le aparţină lor înseşi. Acestea nu trebuie să fie vândute
sau cumpărate. Industria sexului urmăreşte şi utilizează femei tinere, adesea fete până la 20 de
ani. Dacă un stat permite prostituţiei să prospere, o anumită parte a fiecărei generaţii de femei
tinere se va pierde. Prostituţia produce grave vătămări ale trupului şi ale minţii. Femeile care
supravieţuiesc bătăilor, violurilor, bolilor cu transmitere sexuală, drogurilor, alcoolului şi abuzului
emoţional, ies bolnave din sistemul prostituţiei, traumatizate şi, adesea, mult mai sărace decât
au intrat. Prostituţia este o formă gravă a discriminării sexuale. Legalizarea acestei violenţe
asupra femeilor pune restricţii asupra libertăţii acestora şi a drepturilor lor de cetăţene.
Clientul, care pentru o sumă de bani devine pentru un timp dat stăpân pe trupul femeii care se
prostituează, va putea recurge la orice mijloc pentru a-si satisface plăcerea bolnavă. Acesta
recurge de multe ori la molestări sau mutilări grave ale trupului femeii. Patronul întotdeauna va
închide ochii fiind plătit pentru aceasta, iar femeia nu va avea cui reclama deoarece, ca si în cazul
prostituţiei ilegale, se teme mai mult de patronul-peşte decât se încrede într-o poliţie ineficientă
si, de multe ori, coruptă sau într-un act judecătoresc greoi. Aceasta se va întâmpla mai cu seamă
în condiţiile în care femeia ce se prostituează nu prezintă credibilitate, având cel mai de jos
statut social şi fiind lipsită de bani sau de alte mijloace de existentă. În războiul peşte-patron –
verigă a unui lanţ al traficului de influenţă – şi prostituata, de cele mai multe ori bolnavă sau
singură şi epuizată, întotdeauna va birui primul.
Dincolo de aşa-zisa protecţie a prostituatelor şi a sănătăţii clienţilor, motive invocate de artizanii
legiferării bordelurilor, se evită să se aducă în discuţie unele din cele mai grave consecinţe ale
legalizării prostituţiei: traficul de femei corelat cu sex-turismul. Este deja cunoscut fenomenul
migrării occidentalilor, americani sau europeni, amatori de experienţe sexuale, către răsărit, în
ţările unde piaţa prostituţiei este mai tentantă.
Aceia care urmăresc să separe prostituţia de trafic doresc să iniţieze primele demersuri pentru
excluderea prostituţiei din categoria violenţei împotriva femeilor. Scopul lor este să redefinească
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.13
prostitutia ca ”muncă” făcută de femei si să reglementeze prostituţia ca pe o componentă pe
piaţa muncii,minimalizând violenţa reală la care sunt supuse majoritatea femeilor şi fetelor
implicate în prostituţie.
Proxeneţii sau patronii afacerilor cu sex, sunt personajele principale ale aşa-zisei industrii a
sexului. Ei sunt cei care principalii beneficiari de pe urma inoculării prostituţiei ca profesie
respectabilă. Se folosesc de violenţa fizică şi sexuală pentru a putea deţine controlul asupra
femeii, o vinde ca pe o marfă de larg consum, o fortează să facă sex fără voia ei si nu-i dă
posibilitatea să se lase de prostituţie.
Unul din motivele legalizării prostitutiei este şi acela al impozitelor care vor umple vistieriile
statului. În primul rând, este improbabil că statul român va avea capacitatea de a percepe
impozitele potrivit volumului activităţii din bordeluri. Care client, bărbat cu o anumită poziţie
socială, va accepta să i se taie chitanţă? Sau cum va putea fi urmărită si gestionată activitatea
prostituatelor care, prin natura ei, este ascunsă si secretă. În Germania, dupã cum indică
unele studii, se estimeazã că aproximativ 80% din prostituate nu sunt înregistrate şi
operează în afara legii. Există oare astăzi, în România, o poliţie atât de competentă si
incoruptibilă încât să poată supraveghea si controla o afacere profitabilă si ilicită prin natura
ei? În al doilea rând, statul va cheltui imense sume de bani pentru lupta împotriva
infracţionalităţii pe care o aduc bordelurile în sânul societăţii (afaceri murdare, droguri, trafic
de influenţă şi femei etc.). De asemenea, statul va cheltui în plus pentru medicalizarea celor
care s-au îmbolnăvit în urma proliferării bolilor sexuale şi pentru resocializarea femeilor care
vor părăsi sistemul prostituţiei.
Nu legalizarea prostituţiei este soluţia cea mai bună, ci stoparea ei şi încercarea de
recuperare a celor care au fost prinşi în mrejele ei. Guvernele care legalizeazã prostituţia ca
şi muncã sexuală vor avea o uriaşă miză economică în industria sexului. În consecinţã,
aceasta le va hrăni dependenţa crescută de sectorul sexului. Dacă femeile aflate în
prostituţie sunt considerate ca lucrătoare, proxeneţii ca oameni de afaceri şi clienţii ca şi
consumatori de servicii sexuale, astfel legitimând întreaga industrie sexuală ca un sector
economic, atunci guvernele pot abdica de la responsabilitatea de a furniza locuri de muncã
decente şi durabile femeilor.
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.14
Bibliografie
Articole, studii, rapoarte, cursuri
1. Hersh Lauren, „ Europe is finally starting to tackle prostitution in the right way”, 2013,
disponibil la: http://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/12/europe-
prostitution-sex-trafficking-nordic-model
2. Stoiciu, Victoria, „Prostituţia – între exploatare şi muncă legală”, 2011, disponibil la :
http://www.contributors.ro/dezbatere/prostitutia-intre-exploatare-si-munca-legala/
3. Honeyball, Mary, „Proiect de raport referitor la exploatarea sexuală şi la prostituţie,
precum şi la impactul acestora asupra egalităţii de gen”, 2013, disponibil la:
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/femm/pr/1004/1004
417/1004417ro.pdf
4. Bindel, July and Kelly, Liz, „A critical examination of responses to prostitution in Four
Countries: Victoria, Australia, Irleand, The Netherlands, and Sweden”2003, London
Metropolitan University
5. Raymond, G. Janice, „10 Reasons for not legalising prostitution”, 2003
6. Petrescu, Claudia, „Traficul de femei – o problemă a societăţii moderne”, disponibil la
http://www.iccv.ro/oldiccv/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2005.3-4.a04.pdf
7. Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, „Riscuri şi
inechităţi sociale în România”, 2009, disponibil la :
http://cparsd.presidency.ro/upload/CPARSD_raport_extins.pdf
8. Rughiniş, Cosima, „Perspective şi competenţe etice”, 2010, suport de curs
9. Block, Walter, „În apărarea indezirabililor: peştele, prostituata, spărgătorul de grevă,
patronul, calomniatorul, cămătarul şi alţi stigmatizaţi din galeria şmecherilor societăţii
americane”, disponibil la http://mises.ro/175/
10. Asociaţia pentru Promovarea Femeii din România, „Împotriva legalizării prostituţiei”,
2004 , disponibil la http://www.antiprostitutie.ro/legalizarea-prostitutiei/
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.15
Surse web:
http://www.antiprostitutie.ro/docs/The%20Swedish%20Law.pdf
http://www.descopera.net/spunenu_trafic1.html
http://adevarul.ro/international/foreign-policy/traficul-persoane-sclavia-moderna-spatiul-
european 1_51ed3f4fc7b855ff56624f16/index.html
http://www.mai.gov.ro/Documente/Transparenta%20decizionala/Anexa_1%20Strategie%20
trafic%20persoane.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Prostitu%C8%9Bie
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/scurta-istorie-prostitutiei-romania-
foto
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35689/Legalizarea-prostitutiei-De-ce-sa-o-
sustinem-De-ce-sa-o-condamnam.html#axzz2r7Z1ZoQg
http://politeia.org.ro/magazin-istoric/prostitutia-bucuresteana-de-la-gheorghe-bibescu-
voda-si-pana-la-tovarasele-curve-ale-socialismului-stiintific/23651/
http://www.drumeuropean.ro/?p=2588
http://www.revista22.ro/prostitutia-nu-mai-e-infrac354iune-n-noul-cod-penal-35381.html
http://doctorat.snspa.ro/sites/default/files/doctorat/tariceanu/rezumat_teza_romana.pdf
http://www.capital.ro/legalizarea-prostitutiei-a-esuat-in-germania-182727.html
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.16
Anexa 1
Europe is finally starting to tackle prostitution in the right way
Sursa: http://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/12/europe-prostitution-sex-
trafficking-nordic-model
Lauren Hersh , theguardian.com, Thursday 12 December 2013 11.33 GMT ,Jump to comments (246)
'Due to the widespread coercion within legal prostitution sectors, it is not possible to differentiate
exploitative and non-exploitative demand.' Photograph: Jack Carey/Alamy
Zsolt stands in front of St Stephen's basilica in Budapest's city centre every night from 8pm until the
early hours. His job is to direct passing tourists towards a nearby "gentleman's club". He earns
300,000 forint (£830) per month in a country where the average wage is less than half this amount.
He speaks five languages and is happy to answer questions during what he says is a "slow" evening.
Even so, he talks to 12 English-speaking interested men within a 20-minute period. The commercial
sex industry is not legal in Hungary, but it is tolerated and exists largely in plain view.
Hungary is a key "source" location for women and girls being trafficked to countries where
prostitution is legal, such as Switzerland, Germany, and the Netherlands. In those countries, women
and girls are brought in to supply the legally sanctioned demand.
Those who support the legalisation and decriminalisation of prostitution often do so with the
intended goal of making prostitution better and safer for those involved. Yet, survivors of sex
trafficking have repeatedly stated that legalisation and decriminalisation of the commercial sex
industry does just the opposite.
A statement signed by 177 verified sex trafficking survivors from Sex Trafficking Survivors United
(STSU) suggests that: "Without the buyers of commercial sex, sex trafficking would not exist. If we
start penalising and stigmatising the buyers, we could end sex trafficking in our lifetime …
prostitution is not a victimless crime; it is a brutal form of sexual violence."
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.17
Europe is finally starting to listen. A new trend is emerging – criminalising the buyers, traffickers and
pimps that fuel the commercial sex industry, while decriminalising and providing services and exit
options to people in prostitution.
Starting in 1999, Sweden, Norway and Iceland implemented this "Nordic model" of prostitution
policy. These laws aim to reduce all demand, recognising that due to the widespread coercion within
legal prostitution sectors, it is simply not possible to differentiate the demand which is exploitative
from that which is not.
France has recognised this and its assembly voted in favor of adopting the model last week; Ireland is
due to follow shortly; Finland's Ministry for Justice has called for the same.
The Netherlands and Germany – which attempted to regulate prostitution in 2000 and 2002
respectively – are beginning to backtrack from their failed experiments, with politicians pushing for
new laws to criminalise the purchase of sex from a victim of trafficking or coercion.
In the United Kingdom, we hope that Theresa May MP's "modern slavery bill" will include provisions
that tackle demand specifically. If Ireland follows France's lead by adopting the Nordic model – and
the UK fails to criminalise demand – it may have to respond quickly as traffickers move across
borders to a legislative environment which is more favourable. This European trend towards
criminalising the purchase of sex and decriminalising people in prostitution echoes Mary Honeyball
MEP's recommendation in her European parliament report that the Nordic model be implemented
throughout the continent. It is also consistent with the legal obligation of all EU member states to
tackle the demand that "fosters all forms of exploitation related to trafficking", as emphasised by EU
anti-trafficking co-ordinator, Myria Vassiliadou. It reflects too the recommendation by EU
commissioner for home affairs, Cecilia Malmström, for countries to take action to reduce the
demand for sexual exploitation.
Back in Budapest, Zsolt does not realise that he is part of the reason why sex trafficking continues to
flourish. He does not know that the 14-year-old girl from his home town, who can't speak English or
Dutch and thinks she is going to work in a hairdresser's in Amsterdam, ends up in a window in a
Nyíregyháza street, purchased for sex by "red light visitors".
We urge the UK and all European governments to implement the Nordic model throughout the
continent. This will not only ensure that the lives of countless women and girls are improved, it will
also send a strong signal to people like Zsolt, who do not fully appreciate that by enabling the
commercial sex industry, they are concealing the exploitation and violence which is at its core.
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.18
Anexa 2
Prostituţia – între exploatare şi muncă legală
Sursa:http://www.contributors.ro/dezbatere/prostitutia-intre-exploatare-si-munca-legala/
Victoria Stoiciu februarie 23, 2011
Ieri, Comisia juridică a Senatului a respins , cu unanimiate de voturi, proiectul de lege privind
legalizarea prostituției, promovat de PDL-istul Silviu Prigoană. Prigoană a invocat o serie de
argumente, cum ar fi protecţia socială a prostituatelor, dreptul la îndemnizaţii şi şomaj de pensie de
care vor beneficia în eventualitatea legalizării prostituţiei, dar în zadar.
Ca şi argumentele lui Silviu Prigoană, majoritatea poziţiilor pro-legalizare s-au întemeiat pe o logică
utilitaristă. Acest gen de argument, deşi esenţial în elaborarea de politici publice, are un mare
handicap: logica utilitaristă poate fi aplicată cu acelaşi succes oricărei activităţi, indiferent de
conţinutul acesteia: de exemplu, daca ne confruntăm cu o penurie pe piaţa forţei de muncă, de ce
nu am legifera munca minorilor? Sau, daca pedofilia oricum există, de ce nu am legaliza-o şi nu am
încasa mai multe taxe? Este periculos sa justifici un fenomen prin recursul la raţionamente de ordin
utilitarist, pentru că astfel te încadrezi pe o pistă în care utilitatea finală poate legitima absolut orice.
Prostituţia – o muncă ca oricare alta
Din punctual meu de vedere, argumentul principal în favoarea legalizării prostituţiei este unul foarte
simplu: acela că prostituţia este un tip de muncă ca oricare alta. Prin urmare, ea trebuie tratată ca
orice altă muncă şi trebuie legalizată, întrucât orice activitate practicată în afara legii sporeşte riscul
abuzurilor şi silniciilor.
Munca înseamnă, prin definiţie, în societatea capitalistă a-ţi vinde capacităţile fizice sau intelectuale
în schimbul unei sume de bani. Cu toate acestea, vânzarea gândirii şi creativităţii cuiva pentru
sporirea profitului unei multinaţionale este percepută drept firească şi normală, în schimb, situaţia în
care o persoană îşi vinde întregul corp este considerată revoltătoare şi imorală. De ce ne putem vinde
braţele, dar nu şi întregul corp? Care sunt sursele acestui refuz? Unde punem limita?
Militanţii împotriva legalizării susţin că prostituţia nu poate fi considerată o muncă ca oricare pentru
că este un act forţat (de o altă persoană sau de un set de circumstanţe sociale disperate), care are
consecinţe negative pentru sănătatea fizică şi psihică a prostituatei.
Aş vrea să elimin din strat două aspecte: primul se referă la situaţia în care o persoană este forţată de
altcineva să se prostitueze, adică e traficată. Faptul că există trafic de persoane nu înseamnă automat
că prostituţia trebuie interzisă: fumatul este legal şi totuşi avem trafic de ţigări, munca în sine este
legală şi totuşi există muncitori traficaţi. Traficul nu se confundă cu prostituţia, aşa cum un contract
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.19
de muncă nu se confundă cu sclavia, chiar dacă sclavul munceşte. Dacă cele două –prostituţia şi
traficul – se suprapun adeseori, ele rămân totuşi fenomene distincte. Existenţa traficului de persoane
nu e un argument pentru a nu legaliza prostituţia, aşa cum traficul de alcool nu poate servi drept
argument pentru interzicerea consumului băuturilor alcoolice. De aceea, aş dori să scot din discuţie
chestiunea traficului: el face subiectul unei cu totul şi cu totul alte dezbateri.
Într-al doilea rând, elimin argumentul riscurilor pentru sănătate – numai o orbire dogmatică ne
poate face să credem că a munci într-o mină sau într-o fabrică de substanţe toxice este mai puţin
nociv pentru sănătate decât a lucra într-un bordel. Nu trebuie să neglijăm însă un aspect care poate
explica parţial o asemenea concluzie eronată – acela că minerul sau muncitorul din fabrică se află la
adăpostul unui set de standarde de protecţie impuse de un cadru normativ, în timp ce prostituata îşi
desfăşoară activitatea în afara unui context legal, prin urmare e mai expusă abuzurilor, la fel ca orice
altă formă de muncă ilegală. Dar diferenţa în ceea ce priveşte riscurile pentru sănătate, în acest caz,
nu are legătură cu natura activităţii, ci cu extensibilitatea sferei de acţiune a legii.
Aşa că, în cele ce urmează mă voi referi strict la argumentele care insistă pe caracterul de victimă al
prostituatei, considerând prostituţia 1) un act forţat de nişte circumstanţe economice disperate şi 2)
care distruge respectul de sine al persoanei.
Metamorfoza muncii: de la blestem biblic la virtute
Argumentul circumstanţelor constrângătoare şi cel al caracterului degradant se înrădăcinează într-o
viziune asupra muncii tipică societăţii capitaliste moderne. Capitalismul cultivă şi ne inoculează o
etică a muncii care transformă munca într-o virtute, într-o chestiune de onoare. În capitalism, ne
place să ne amăgim că nimeni nu munceşte pentru că altfel moare de foame, ci pentru că a munci
este un act de demnitate umană. Munca are prin excelenţă doar valenţe pozitive, merge mână în
mână cu respectabilitatea, onoarea, hărnicia, dezvoltarea personalităţii. Aproape că muncim din pură
plăcere.
De fapt, munca în sine nu este nici bună, nici rea – ea este răspunsul uman la o constrângere
ontologică determinată de necesităţile supravieţuirii, dublate, mai nou, de dorinţa de satisfacere a
unor nevoi de consum crescânde. Până în epoca modernităţii, nu a existat nici o paradigmă etică
răspândită la nivelul întregii societăţi care să ridice în slăvi munca – în epoca primitiva, munca
răspundea necesitaţilor vitale de hrană şi adăpost; în creştinism, munca însemna răscumpărarea
păcatului originar; în antichitate sau evul mediu, munca era efectuată de sclavi, apoi de iobagi,
reprezentând o consecinţă irefutabilă a unui statut social imuabil. Pe scurt, munceai sau mureai – de
foame sau de mâna stăpânului.
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.20
O dată cu zorii modernităţii, s-au produs două procese: pe de o parte, rolurile sociale pre-stabilite,
care condamnau întregi categorii sociale la muncă au fost date pste cap, iobagul nu mai era obligat
prin virtutea unui statut predeterminat să muncească pentru feudalul său. Pe de altă parte, datorită
industrializării şi tehnologizării, a început să se producă alienarea muncitorului faţă de produsul şi
scopul muncii sale. Astfel, a apărut necesitatea unui nou liant care sa re-înoade firul rupt dintre efort,
rezultat şi finalitate: acest rol a revenit eticii muncii. Etica muncii nu restabileşte conexiunea dintre
muncă şi produsul creat, pentru că nu ar avea cum: în loc să justifice munca prin rezultatul său, deci
prin ceva exterior actului, ea legitimează munca prin semnificaţia actului însuşi. Munca îşi suficientă
sieşi – munci este, per se, o obligaţie morală şi o virtute, la fel ca bunătatea sau caritatea. Fără
exigenţele moralei, dezgolită de straturile de justificări etice, munca ar rămâne aidoma unui rege gol:
un proces penibil, repetitiv, care presupune oboseală, efort, încordare a muşchilor sau din contra,
înţepenire în faţa unui birou, supunere şi limitare drastică a libertăţii. Cu alte cuvinte, un rău
necesar. Or, în lipsa unui statut social imuabil, ca cel al ţăranului şerb, care să transforme munca în
destin, este firesc să ne întrebăm dacă nu cumva există şi alte metode prin care ne putem satisface
nevoile legate de supravieţuire… Sau, oare nu cumva putem limita nevoile proprii astfel încât să
trebuiască să muncim mai puţin? Întreg edificiul economiei capitaliste, dar şi al societăţii umane în
ansamblul ei, aşa cum o cunoaştem de la contractul social încoace, începe să se zdruncine atunci
când aceste întrebări sunt rostite. Munca este necesară pentru a evita haosul şi dezagregarea
corpului social. Mai mult, munca trebuie să fie singura modalitate onorabilă de câştigare a existenţei
pentru a limita furturile, jafurile, pentru a restrânge abuzurile fizice şi atentatele la proprietatea care
este sacră şi pentru că, iată, onorabilitatea actului muncii generează motivaţia, care poate să se
transforme, finalmente, în productivitate, deci în profit.
Confortabila pudibonderie a eticii muncii
Această etică, care metamorfozează substanţa muncii, transformând-o dintr-o constrângere naturală
într-o virtute socială, furnizează terenul pe care înfloresc argumentele de genul „prostituţia
degradează” şi este „forţată”. Pentru că prostituţia e considerată degradantă, ea nu poate fi
considerată drept muncă, pentru că munca în sine nu are cum să fie degradantă, ci doar onorabilă. A
trata prostituţia ca pe o muncă însemna a redefini însuşi conceptul de muncă şi fundamentele
morale ale acesteia. Între muncă şi înjosire pare să se instaleze o relaţie de excludere reciprocă.
Acum vreo 2 ani, am vizitat o fabrică de reciclare a deşeurilor în Austria, lângă Linz. Mormane de 10
metri de gunoaie, în care se amestecau toate deşeurile posibile, de la cutii goale de iaurt până la
scutece Pampers, se înălţau într-o hală uriaşă, împrăştiind în jur un miros fetid. În hala alăturată,
muncitorii – 99% dintre ei imigranţi de culoare – sortau pe bandă rulantă gunoaiele în funcţie de
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.21
materialul din care erau fabricate: plastic la plastic, hârtie la hârtie, samd. În aer pluteau particule de
mizerie vizibile cu ochiul liber, pe care muncitorii, lipsiţi de măşti de protecţie, le inhalau timp de
minim 8 ore pe zi, laolaltă cu duhoarea irespirabilă a aerului. Mi s-a spus că nu sunt cele mai rele
condiţii de muncă – că aici, cel puţin, se reciclau doar deşeurile de origine non–animală, dar existau
alte fabrici unde se incinerau cadavre, resturi alimentare alterate, etc.
Aceasta este faţa nevăzuta a capitalismului de consum, la fel ca alte sute de imagini ale unor munci
pe care noi, fabricanţii şi apologeţii eticii muncii, dotaţi cu „job-uri” călduţe şi salubre, nu ajungem să
le vedem niciodată, hrănindu-ne liniştea conştiinţei cu iluzia că orice muncă este onorabilă. Care sunt
însă diferenţele între circumstanţele care îl împing pe muncitorul de culoare să accepte un loc de
muncă în fabrică şi cele care o determină pe o tânără să se prostitueze şi de ce primele sunt mai
puţin dramatice decât celelalte? Nu e vorba de o situaţie limită în ambele cazuri? Şi cum rămâne cu
respectul de sine al muncitorului a cărui singură privelişte timp de 8 ore pe zi este banda pe care se
perindă gunoaie şi a cărui piele este îmbibată, la sfârşitul zilei, cu duhoarea din fabrică?
Tragedia prostituatei şi atacul la respectul de sine al acesteia, argumentează opozanţii legalizării, vin
din faptul că ea ştie că ceea ce face nu este dezirabil social. Prostituata a interiorizat normele sociale
şi aceste norme o stigmatizează. Munca ei este degradantă pentru că ceilalţi o văd ca fiind
degradantă. Munca muncitorului din fabrica este, în schimb, declarată onorabilă în interiorul setului
de reguli morale ale societăţii noastre.
Oare?
Oare pe lângă aceea că este decretată ca fiind onorabilă, este această muncă şi percepută efectiv ca
atare? O ipocrizie la fel de mare ca cea care ne face să sucim fals indignaţi nasul când se vorbeşte de
prostituţie, ne determină sa susţinem – pretins în ton cu principiile corectitudinii morale şi politice –
respectabilitatea muncilor penibile. În fapt, atunci când dispare ochiul atot-văzător al cenzurii sociale
şi ne regăsim singuri, în intimitatea noastră secretă, ne debarasăm imediat de preceptele
corectitudinii, scuturându-ne zdravăn din tot trupul la gândul că am putea, într-o bună zi, să sortăm
deşeurile pe banda rulantă. Deşi ne place să susţinem contrariul, adevărul e că niciodată în societatea
noastră un gunoier sau un măturător nu va fi tratat cu acelaşi respect ca un angajat în sacou al unei
micro-întreprinderi, indiferent de salariile lor. Trebuie să fii orb – sau să nu fi stat de vorbă pe
îndelete niciodată –cu migraţii români din vestul Europei, de exemplu, cărora le revin majoritatea
muncilor murdare sau penibile ale societăţilor occidentale, pentru a susţine că nici o muncă nu îl
umileşte pe om şi nu erodează imaginea de sine a muncitorului. Numai în teoriile noastre auto-
confortante, în care ne decorăm propriile viziuni despre lume cu perdeluţe roz prin care privim
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.22
realitatea de dincolo şi surâdem împăcaţi, pentru că cenuşiul dur nu străbate prin vălul trandafiriu,
numai acolo imaginea de sine şi respectul de sine al gunoierului nu sunt lezate.
Insuportabila povară a vinovăţiei noastre
În fapt, motivul pentru care admitem cu atâta uşurinţă caracterul degradant al muncii unei
prostituate este iluzia caracterului non-necesar şi utilitatea marginală a serviciilor acesteia. Ne place
să credem că ne putem debarasa de serviciile prostituatelor. Spre deosebire de prostituată, însă, de
serviciile gunoierului nu ne-am putea lipsi; migrantul de culoare din fabrica din Austria care sortează
deşeurile pe bandă face o muncă de care nu ne-am putea dispensa şi la care contribuim cu toţii de
fiecare dată când aruncăm cutia goală de bere la pubelă… A recunoaşte caracterul umilitor al muncii
gunoierului înseamnă a recunoaşte propria contribuţie la această umilinţă, a convieţui în permanenţă
cu un sentiment de vinovăţie care nu poate fi eliminat, concret, decât în două feluri: sau nu mai
producem gunoaie, sau facem noi înşine munca gunoierului. Şi cum ambele sunt imposibile,
recurgem la morală, decretăm munca gunoierului onorabilă şi cu asta ne-am încheiat conturile cu
propria conştiinţă. Cel puţin provizoriu şi la nivelul conştientului.
Pentru că în pofida acestui tertip, sentimentul culpabilităţii nu poate fi total anihilat – şi atunci, ne
canalizăm compasiunea către acea tipologie de victime care însă nu pun în chestiune întreg stilul
nostru de viaţă, cum ar fi prostituatele. Putem să deplângem soarta prostituatelor şi să consumăm
liniştiţi în continuare, să încărcăm planeta cu tone de gunoaie, spre exemplu, pentru că alţii se ocupă
de “onorabila” reciclare. Victimizarea prostituatei joacă, la nivel colectiv, un rol similar, deşi în sens
invers, celui asumat de “ţapul ispăşitor”. De altfel, în paradigma dominată de preceptele moralei
bisericeşti impregnate de intoleranţă, figura prostituatei continuă să joace şi azi rolul ţapului
ispăşitor: declarând prostituţia un păcat, automat femeile care o practică sunt nişte stricate, deci
justifică agresiunile sexuale ale bărbaţilor – incriminând prostituata, dezincriminăm clientul, deci
restul societăţii. Îmbibate cu tezele post-moderne despre toleranţă şi relativism moral, teoriile care
vin dinspre zona feministă sau liberală, dar care se opun legalizării prostituţiei funcţionează după o
schemă asemănătoare: ele nu incriminează prostituata, în schimb, o transformă în victimă. Aşa cum
ţapul ispăşitor prelua asupra sa o vină colectivă, prostituata-victimă devine azi subiectul unei
exonerări colective. Ea are un rol terapeutic – prostituata victimă absoarbe sentimentele de
culpabilitate ale unei societăţi apăsate de povara vinovăţiei proprii.
Prin urmare, argumentele care se opun prostituţiei dinspre o anumită zonă laico-liberalo-feministă
au ca miză nedeclarată şi probabil inconştientă menţinerea unui sistem de valori şi a unei viziuni
despre lume de care depinde, în ultimă instanţă, confortul nostru individual şi colectiv. Refuzând să
recunoaştem prostituţia ca fiind o muncă ca oricare alta refuzăm de fapt dezvrăjirea lumii, scoaterea
Analiza diferitelor perspective etice asupra prostituţiei 2014
p.23
ochelarilor de protecţie care ne feresc de imagini prea tari şi lumini prea puternice. Sub pretextul
afişat al preocupării pentru soarta victimei, care fundamentează refuzul legalizării, se ascunde
preocuparea pentru salvgardarea artefactului ideologic care, o dată destructurat, ar pune în
chestiune întreg ansamblul societăţii moderne şi stilul nostru de viaţă. Puţin ne pasă, în realitate, că
prostituata ar beneficia de un contract de muncă, de o asigurare medicală şi drept la pensie dacă
prostituţia ar fi legalizată – cu ce ne-ar ajuta pe noi, pe restul, toate astea, din moment ce rolul
confortabil de Don Quijote în care ne complăcem ar fi aruncat în aer, laolaltă cu călduţele noastre
convingeri morale?
Text aparut si pe www.criticatac.ro