Etica Medicala

33
ETICA ÎN CERCETAREA MEDICALĂ EFECTUATĂ PE ANIMALE

description

etica

Transcript of Etica Medicala

ETICA ÎN CERCETAREA MEDICALĂ EFECTUATĂ PE ANIMALE

Istoric

Cercetarea pe animale: experimente și cazuri de abuz

Etapele eticii experimentului pe animal

Legislația în vigoare în Comunitatea Europeană și în România

Argumente pro și contra

Concluzii

Istoric• Claudius Galenus din Pergam (129-216 î.H.) a fost ultimul mare

medic al Antichității; obiective urmărite: studiul măduvei spinării şi al funcționării rinichilor; animalul folosit cu predilecţie: magotul (Macaca sylvanus) , animal ce trăia în trecut în Africa de Nord, în prezent ocupând un areal restrâns în zona Gibraltar.

• Influenţa lui Galenus asupra medicinii europene şi autoritatea teoriilor sale au dăinuit 15 secole după moartea sa. Andreas Vesalius (1514-1564) și William Harvey (1578-1657) au început să aibă atitudini critice şi să evidenţieze limitele şi erorile lui Galenus;

• Medicul arab Ibn al –Nafis (1213-1288) a promovat deasemenea utilizarea disecţiei experimentale.În 1242 acesta a descoperit circulaţia pulmonară şi cea coronară, baza sistemului circulator.

Istoric

• Francois Magendie utilizează experimentele pe animale şi demonstrează modul de acţiune al stricninei, funcţionarea sistemului nervos şi mecanismul de producere a vărsăturii;

• Vacccinul antirabic al lui Louis Pasteur în 1885 se realizează prin infectarea unui numar mare de câini şi iepuri cu această boală; În anii 1800 experimentul pe animale ramâne singura metodă de a elucida diferite procese fiziologice;

• Claude Bernard, utilizând aceleaşi metode, pune bazele endocrinologiei şi a studiului nutriţiei şi digestiei, demonstrând activitatea de glicogeneză a ficatului şi activitatea digestivă a pancreasului;

Istoric• În secolul al XX-lea, utilizarea animalelor în scop experimental se

extinde şi în domenii ca: psihologia, testarea produselor cosmetice, testarea produselor medicamentoase şi a bunurilor de larg consum;

• Opoziţia față de cercetarea pe animale este de dată relativ recentă;

• Unele obiecţii au apărut încă de la 1600 dar ele nu au reprezentat decât păreri personale ale unor oameni de ştiință. De exemplu, filozoful francez Rene Descartes considera că animalele sunt “insensitive automata”.

• Odată cu apariţia umanitarismului apar şi primii filozofi partizani ai drepturilor animalelor;

Istoric• Apar primele organizaţii de protecţie a animalelor, cum ar fi

Societatea de Protecţie a Animalelor susceptibile de a fi folosite pentru vivisecţie, înfiinţată de Frances Power Cobbe în anul 1875;

• În anul 1892 Henry Salt în cartea Drepturile Animalelor condamnă orice formă de abuz asupra animalelor, cu excepţia experimentelor medicale;

• După cel de-al doilea război mondial, guvernele a numeroase țări alocă fonduri imense în scopul cercetării medicale; se remarcă creşterea numărului de animale folosite în laboratoare;

• Între anii 1970-1980 izbucnesc câteva mari scandaluri legate de abuzurile la care sunt supuse animalele de laborator;

Istoric• În anul 1975, Peter Singer a publicat lucrarea Animal Liberation care

susţine ideea drepturilor animalelor;

• Începând cu anii ‘80 numeroase companii producătoare de cosmetice încep să renunţe la testarea produselor lor pe animale;

• Organizaţiile internaţionale încep să adopte o serie de acte legislative ce prevăd reducerea numărului de animale utilizate în experimente, reducerea disconfortului produs animalelor de laborator prin diferite metode anestezice şi analgezice şi înlocuirea lor , când este posibil, cu diferite modele matematice sau cu culturi de ţesuturi;

• Conform datelor oficiale, peste 12 milioane de animale sunt folosite în experimentele din Europa, în fiecare an; printre speciile folosite se numără: primate, câini, rozătoare; peşti; nevertebrate, etc.

Cercetarea pe animale: experimente și cazuri de abuz

• În 1989 Dr.Chr.Muller a raportat un studiu al medicilor germani: pentru 61% din toţi copiii malformaţi născuţi vii şi 88% din cei născuţi morţi, poate fi considerată responsabilă administrarea medicamentelor. Astfel de constatări au fost urmate de explozia experimentării medicamentelor pe animale ;

• Un exemplu celebru este acela al stabilirii prin observaţii clinice a legăturii dintre administrarea thalidomidei şi anomaliile fetale umane;

• Explozia mondială de testare pe animale, utilizând un număr larg de specii, a dovedit foarte dificil de reprodus anomaliile;

Cercetarea pe animale: experimente și cazuri de abuz

• Folosirea iepurilor în testele LD-50 pentru măsurarea gradului de iritare la nivelul ochilor produsă de diferite produse cosmetice;

• Studierea instinctului matern pe puii de maimuță;

• Iradierea maimuţelor pentru studierea modificării comportamentului în urma iradierii și a efectelor expunerii la radiaţii;

• În Texas au fost efectuate experimente care utilizează maimuţe pentru a se observa capacitatea de a utiliza un simulator de zbor înainte şi după iradierea sistemului nervos central;

• Experimentele efectuate pe babuini în scopul de a simula leziunile cerebrale de la oameni ( Facultatea de Medicină a Universității din Pennsylvania);

Cercetarea pe animale: experimente și cazuri de abuz

• Modificarea genetică a unei mici specii de maimuţe, obţinându-se exemplare fluorescente.

Reproșuri aduse cercetătorilor:• Lipsa anestezierii animalelor;

• Efectuarea de leziuni multiple, fără un scop ştiinţific bine definit;

• Intreţinerea animalelor în condiţii improprii;

• Lipsa unui personal veterinar care să asigure întreţinerea corespunzătoare a animalelor.

Etapele eticii experimentului pe animal

Etica preexperimentală

Se referă la conturarea designului experimentului.Filtrul obligatoriu de respectat pentru întocmirea unui design experimental uman este “Principiul celor 3 R” emis de Russel si Burch-Replacement (Înlocuire), Reduction (Reducere), Refinement (Ameliorare).

Replacement= cercetătorul să se asigure că obiectivele studiului nu pot fi atinse prin metode alternative.Înlocuirea poate fi asigurată prin tehnici in vitro, modele matematice, modele computerizate, utilizarea de specii inferioare din punct de vedere filogenetic (insecte, fungi, bacterii).

Etica preexperimentală

Reduction= cu cât numărul de animale implicate în experiment este mai mare, cu atât există mai multă suferință și mai multe costuri.Experimentele care au un design bine conceput, pot fi efectuate cu un număr mai mic de animale, fără a fi reduse așteptările științifice.

Refinement= modificarea condițiilor de cazare și a procedurilor experimentale astfel încât să se minimalizeze durerea și stresul și să se promoveze bunăstarea animalelor utilizate în cercetare, de la nașterea și până la moartea lor.

Etica experimentală

Este reprezentată de o serie de factori ce țin de unitatea de cercetare pentru animale de laborator : sursa de animale, spațiile existente, condiții de cazare, condiții de microclimat, personalul și procedurile specifice unității.

-animalele trebuie să provină din crescătorii autorizate, să fie însoțite de certificatul de sănătate;

-transportul se va face cu autovehicule speciale care să asigure un microclimat specific;

-după recepție, animalele vor fi supuse aclimatizării, pentru o perioadă de timp, în funcție de necesitățile speciei ;

Etica experimentală

-se va face controlul riguros al condițiilor de mediu: temperatură, umiditate, curenți de aer, zgomote, iluminat, vibrații; condițiile de microclimat sunt stabilite prin lege;

-cazarea și îngrijirea animalelor trebuie efectuate astfel încât să se apropie cât mai mult de cadrul tipic natural al speciei;

-personalul implicat trebuie să fie educat și pregătit continuu în domeniul experimentării pe animale.

Etica postexperimentală

Rezultatele studiului trebuie să reflecte realitatea experimentului , chiar dacă sunt contrar așteptărilor, pentru că ele pot servi ca bază de plecare pentru generarea de alte idei;

Diseminarea rezultatelor este obligatorie, indiferent de concluzii.

Materialul ar trebui să conțină următoarele date despre animale: specie, linie, tulpină, sursă, tip, număr, vârstă, sex, greutate, status clinic.

Legislația în vigoare în Comunitatea Europeană și în România

Organizaţii de controlNevoia de limitare a suferinței animalelor, precum și obținerea

de rezultate științifice calitative a condus la formarea de organizații de control , numite Comitete de Etică.

Numeroase țări au adoptat Coduri practice , cu scopul de a proteja animalele utilizate pentru cercetare.Printre cele mai avansate coduri, sunt cele adoptate de Australia și Suedia

Rolul Comitetelor de Etică este de a controla implementatea eticii în experimentele cu animale prin examinarea designului experimental, putând să accepte sau să refuze derularea studiului.

Fiecare Comitet de Etică urmărește respectarea Codurilor de Practică și Codurilor Etice, în ceea ce privește experimentul pe animale.

Organizaţii de control

Comitetele de etică includ medici, medici veterinari, cercetători, reprezentanți ai Societăților de Protecție a Animalelor, persoane care nu aparțin nici unei instituții de profil.

La nivel European există tendința de standardizare a funcționalității Comitetelor de Etică. Federaţia Europeană pentru Asociaţiile de Știinţă a Animalelor de Laborator (FELASA) a publicat “ Principii de practică în revizia etică pentru experimentele pe animale în Europa”.

Comunitatea Europeană a adoptat propriile legi privind cercetarea pe animale încă din anii ‘80: Declaratia de la Helsinki, adoptată de Asociaţia Medicală Mondială în 1964, Convenţia Europeană privind Drepturile Animalelor Vertebrate utilizate în scop experimental sau în alte scopuri știinţifice, Strassbourg ,1986.

Legislația în vigoare în Comunitatea Europeană și în România

Comitetul Etic de Cercetare al Asociaţiei Internaţionale de Studiu al Durerii (IASP) a arătat că studiul mecanismelor durerii cronice pe animale este esențial, dar că aceste experimente necesită o planificare exactă în scopul diminuării sau evitării stresului la animale.

Declaraţia Universală a Drepturilor Animalelor , Paris 1978, subliniază că metodele de înlocuire a animalelor trebuie dezvoltate și puse în practică în mod sistematic.

Convenţia Europeană privind Protecţia Animalelor Vertebrate utilizate în scopuri experimentale sau în alte scopuri știinţifice (1986, intrată în vigoare în 1991) adoptată și de România, a mai suportat o serie de modificări legislative în 1992, 1993, 1997și 2003.

Legislația în vigoare în Comunitatea Europeană și în România

Legea Nr.206 din 27 mai 2004Codul privind buna conduită în cercetările care folosesc în experimente

animale și mostre biologice umane

Articolul 1:Obiectivul prezentului cod este de a asigura:-respectul față de ființa și demnitatea umană;-protecția animalelor;-ocrotirea și refacerea mediului natural și a echilibrului

ecologic, asigurându-se protecția acestora față de agresiuni produse de știință și tehnologie.

Articolul 2: În sensul prezentului Cod, se înțelege prin:

a. Animal: orice organism viu neuman, inclusiv forme larvare autonome și/sau capabile de reproducere;

b. Animale experimentale: animale care sunt sau vor fi crescute în scopuri experimentale;

c. Experiment: utilizarea animalelor pentru scopuri experimentale sau științifice care îi pot cauza durere, suferință fizică, spaimă sau anxietate sau care poate să determine vătămări grave ale organismului acestuia, să-i pună viața în pericol sau să determine moartea lui;

d. Biobază: orice unitate în care sunt crescute animale, în vederea utilizării lor în scop experimental;

Articolul 2:

e. Persoană competentă : orice persoană considerată calificată pentru a îndeplini sarcinile ce decurg din experiment;

f. Anesteziat corespunzător : privarea de sensibilitate prin tehnici de anestezie (locală sau generală) , la fel de eficace ca și cele folosite în practica medicală veterinară;

g. Sacrificare după o metodă umană: sacrificarea unui animal în condiții de minimă suferință fizică și mentală, în funcție de specie.

Articolul 3:

Utilizarea animalelor și a mostrelor biologice umane se face în următoarele tipuri de experimente:• Obținerea, fabricarea, testarea calității, eficacității și a siguranței

medicamentelor, alimentelor, și a altor substanțe sau produse pentru:

-evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau prevenirea unor boli, afecțiuni sau alte anormalități sau efecte ale acestora asupra omului, animalelor sau plantelor;

-evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea condițiilor fiziologice la om, animale sau plante.

• Protecția mediului natural, în interesul sănătății și bunăstării umane și animale

Articolul 4:Este interzisă folosirea în scop experimental a animalelor

sălbatice, cu excepția cazurilor în care experimentele au ca obiectiv:-cercetarea în scopul stabilirii măsurilor adecvate pentru

conservarea acestor specii;-cercetări biomedicale foarte importante, în care speciile

respective se dovedesc a fi singurele care corespund acelor scopuri experimentale.

Articolul 5 :Condițiile de creștere și păstrare a animalelor în biobaze

trebuie să respecte normele și instrucțiunile stabilite de lege.Biobazele Universităților trebuie să fie autorizate și înregistrate

la Agenţia Naţională Sanitară Veterinară.Articolul 6:Experimentele trebuie făcute numai de persoane competente

sau sub directa supraveghere a unei astfel de persoane.

Articolul 7:

În proiectarea unei scheme experimentale trebuie ținut seama de:

-Înlocuirea experimentării pe animale cu o metodă alternativă, ori de câte ori este posibil (ex: modelare pe calculator, experimente in vitro);

-Alegerea speciilor de animale folosite va face obiectul unei evaluări atente în funcție de problemele urmărite;

-Reducerea la minimum a numărului de animale utilizate asigurând în același timp calitatea și integritatea rezultatelor.Va fi selectat experimentul care necesită un număr cât mai mic de animale și implică utilizarea animalelor cu cel mai scăzut grad de sensibilitate neurofiziologică;

Articolul 7:

-Folosirea de metode experimentale care reduc la minimum durerea și evită suferințele nejustificate ale animalelor de experiment;

-Pentru a evita repetarea inutilă a experimentelor ce au același scop, ori de câte ori se consideră oportun, vor fi recunoscute și luate în considerare rezultatele deja obținute în experimente ce au fost desfășurate în alte laboratoare , cu condiția ca procedurile folosite să fie identice sau similare.

Articolul 8:

Toate experimentele pe animale trebuie realizate sub anestezie locală sau generală cu excepția cazurilor când:

-anestezia este considerată mai traumatizantă pentru animal decât experimentul în sine;

-anestezia este incompatibilă cu scopul experimentului; în aceste condiții trebuie folosite analgezice sau alte metode adecvate pentru a limita durerea, suferința și vătămarea animalelor.

Dacă această intervenție este compatibilă cu scopul experimentului , după ce a trecut efectul anesteziei, animalul trebuie tratat din timp cu analgezice sau, dacă nu este posibil, trebuie sacrificat imediat printr-o metodă care să nu producă alte suferințe.

Articolul 9:După finalizarea fiecărui experiment trebuie să se decidă de

către o persoană competentă, dacă animalul va fi lăsat în viață sau va fi sacrificat cât mai rapid ,după o metodă cât mai potrivită;Dacă se decide menținerea lui în viață, animalul va primi îngrijirile corespunzătoare stării lui de sănătate.

Articolul 10:Se referă la folosirea în experimente a mostrelor biologice

umane .

Articolul 11:Încălcarea prevederilor prezentului Cod duce la întreruperea și

anularea experimentului și în condițiile legii, la răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz.

Argumente Pro și Contra

Argumente Contra

1.Animalele sunt organisme vii care simt durereaExperimentele efectuate pe animale nu țin cont de suferințele

pe care trebuie să le îndure acestea, iar abilitatea animalelor de a simți durerea le conferă dreptul la considerații de ordin moral.

Pe lângă faptul că sunt supuse unor experimente cărora nu se pot opune, animalele sunt ținute închise în cuști, privându-le astfel de dreptul la libertate.

Sunt raportate cazuri în care îngrijitorii le supun unor tratamente pline de cruzime, care nu sunt justificate.

O altă problemă este reprezentată de faptul că animalele ce devin subiecți de experiment nu beneficiază de tratament veterinar care să le diminueze eventualele dureri.

Argumente Contra

2.Există metode alternativeExperimentele pe animale pot fi înlocuite cu succes de

experimentele pe culturi de țesuturi.Deși animalele au un organism asemănător omului, ele pot

totuși avea reacții diferite.De aceea, experimentele efectuate pe culturi de țesuturi

extrase din corpul uman sunt mai precise.

3.Experimentele pot duce la mutaţiiExperimentele făcute pe animale pot avea efecte secundare

cum ar fi mutațiile genetice, ce pot avea ca rezultat apariția unor noi boli sau a unor organisme periculoase.

Argumente Pro

1. Experimentele pe animale sunt necesare pentru progresul în stiinţă

Alte tipuri de experimente, cum ar fi cele genetice sau culturile de țesuturi nu sunt suficiente pentru a deduce care anume sunt rezultatele unor noi produse sau efectele macro ale unor schimbări genetice.

De aceea avem nevoie de experimentele pe animale, singurele care dau un raspuns asupra recției întregului organism la o substanță sau o mutație provocată.

2. Se pot evita într-o oarecare măsură experimentele pe subiecţi umani

În unele cazuri, experimentele cu mamifere superioare sunt suficiente, genomul și comportamentele acestora fiind foarte asemănătoare celor ale omului.

Argumente Pro

2. Efectele asupra omului pot fi studiate printr-un număr mult mai redus de experimente. Se evită afectarea gravă a voluntarilor pentru testări sau lansarea pe piață a unor medicamente cu efecte nocive testate insuficient sau pentru că nu existau subiecți de testare.

3. Speciile de animale nu sunt afectate de aceste experimenteAnimalele pe care sunt efectuate experimentele nu sunt specii

pe cale de dispariție iar majoritatea sunt înmulțite în laboratoare, cum ar fi diferitele specii de rozătoare.

Suferința acestora este spre beneficiul speciei animale însăși, pentru că se ajunge la cunoașterea mai bună a tratamentelor veterinare, a bolilor acestor specii, a medicamentelor necesare vindecării sau ameliorării acestor boli.

Concluzii

Progresul științei medicale nu ar fi putut fi posibil pâna la stadiul actual fără ajutorul animalelor de laborator.

Este imposibil să faci cercetare utilizând animalele de laborator și să nu creezi un minim de disconfort acestora.

Necesitatea reducerii suferinței animalelor a apărut probabil odată cu necesitatea utilizarii lor dar astăzi, este de importanță majoră acest lucru (se fac studii pentru găsirea de metode care să înlocuiască tehnicile in vivo sau care să le îmbunătățească, în sensul derulării lor cu generarea de cât mai puțină suferință asupra animalelor).

Toate aceste demersuri au ca scop: înlocuirea utilizării animalelor, reducerea utilizării lor în experimente, și atunci când sunt utilizate , să fie tratate cât mai uman posibil.